Poprirea

5/8/2018 Poprirea - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/poprirea-559abe7f2cfc1 1/19

POPRIREA

CUPRINS:

1. Generalitati

Sediul materiei este reprezentat de dispozitiile cuprinse în art. 452-461 C. proc. civ. Aceste norme procedurale constituie dreptul comun în materie de poprire1.

Poprirea este acea formă de executare prin care creditorul urmăreşte sumele de bani sau efectele pecare o terţă persoană le datorează debitorului urmărit şi consta în indisponibilizarea acelor sume sauefecte în mainile tertului, debitor al datornicului urmărit, şi în obligarea lui să le plătească directcreditorului urmăritor 2.

Poprirea este acea formă a executaăii silite indirecte prin care se valorifica sumele de bani, titlurilede valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmaribile datorate debitorului urmărit de catre o terţă persoana, creditorul subrogandu-se în mod conditionat şi provizoriu în drepturile acestuia din urma3 .

Procedura popririi permite creditorului să-şi realizeze creanta direct de la o persoana care estedatornic al debitorului (ternul poprit); ea este mult mai sigura în efectul ei şi mai lesnicioasa înformele sale, decît dacă creditorul ar fi fost obligat să aştepte mai întîi ca tertul sa plătească debitoruluisau şi abia apoi sa-l urmareasca pe acesta pentru plata4.1 I. Les, Drept procesual civil. Curs universitar, ed. Lumina Lex, 2002, pag. 651.2 S. Zilberstein, V. M. Ciobanu, I. Bacanu, Drept procesual civil, Executarea silita, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1998,editia a II-a, vol. II, pag. 55.3 A se vedea in acest sens V. Negru, D. Radu, Drept procesual civil, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1972, pag.467. A se vedea de asemenea cu privire la definirea popririi T. Pop, Valorificarea creantelor prin poprire, pag. 7; S.Zilberstein, V. M. Ciobanu, I. Bacanu, Drept procesual civil, Executarea silita, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1998, editiaa II-a, vol. II, 54.4 Pentru un examen amanuntit, a se vedea: S. Zilberstein, V. M. Ciobanu, I. Bacanu, Drept procesual civil, Executareasilita, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1998, editia a II-a, vol. II, pag. 55-113; D. Negulescu, Teoria popririi, Bucuresti,

1



Fundamentul popririi consta nu numai în dreptul de gaj general creditorilor asupra patrimoniuluidebitorului (ca pentru celelalte forme executare silita indirecta), ci şi în mijlocul procedural pus laindemana creditorilor de catre art. 974 C. civ., asa numita "actiune oblica" (acel tip de actiune civila prin care creditorul chirografar exercita în numele debitorului sau, subrogandu-se lui, drepturile şiactiunile patrimoniale a caror exercitare acesta o neglijeaza sau o refuza). Din acest punct de vedere, s-ar putea considera ca poprirea ar presupune doua etape (abstracte): aducerea creantei din patrimoniultertului poprit în patrimoniul debitorului poprit, iar apoi urmarirea silita a sumei respective5.

Poprirea executorie se infiinteaza pe baza de titlu executoriu, la cererea creditorului, de executorul judecatoresc şi se deosebeste de poprirea asiguratorie prin faptul ca aceasta din urma se infiinteaza pe baza de actiune, adica inainte de obtinerea titlului executoriu6.

2. Procedura popririi

Poprirea incepe prin operatiunea de blocare a sumei cuvenite datornicului în mainile debitoruluiacestuia, care, din momentul instiintarii despre poprire, devine tert poprit, poprirea putand fi folosita şica o simpla dar foarte eficienta masura de asigurare, pentru a indisponibiliza suma de bani datorata, pana în momentul în care creditorul va obtine impotriva debitorului sau un titlu executoriu, întemeiul caruia va putea pretinde de la tertul poprit sa-i plătească direct suma blocata7.

Poprirea poate fi folosita nu numai în cazul în care debitorul este o persoana fizica, ci şi în cazul încare acesta are calitatea de persoana juridica. Vocatia de a deveni parte intr-un raport juridic de poprireare un caracter general, caci nimeni nu se poate sustrage, în principiu, de la aceasta procedura. Pe dealta parte, poprirea se realizeaza prin intermediul unei proceduri ce confera suplete şi rapiditate înrecuperarea creditului, elemente de natura a o face preferabila altor proceduri executionale. în cazul persoanelor fizice, salariul şi celelalte venituri din munca, pensiile, remuneratiile din exercitarea unor profesii sau meserii ori din valorificarea drepturilor de autor şi inventator, precum şi unele ajutoaresociale, constituie elemente importante ale activului patrimonial al acestor persoane8 .

în cazul debitorilor agenti economici, persoane juridice, dreptul de alegere al creditorului urmăritor este restrans, acesta putand sa urmareasca mai întîi creantele banesti. Poprirea prezinta avantajul ca, învalorificarea silita a creantei, se evita contactul direct al creditorului urmăritor cu debitorul urmărit,existand insa, ca o conditie esentiala, tertul solvabil, datornic al debitorului.

în orice caz, intrucat poprirea vizeaza de regula o creanta avand ca obiect o suma de bani, eareprezinta avantajul de a ingadui creditorului urmăritor sa cunoasca dinainte rezultatul economic al procedurii intreprinse; dimpotriva, în cazul unei urmariri silite mobiliare, mobilele corporale urmăritenu-i pot da satisfactie creditorului decat dupa schimbarea lor în numerar, astfel ca nu exista nici ocertitudine u privire la pretul ce se va realiza din vanzarea lor silita. Pe de alta parte, poprirea are şiavantajul ca, în valorificarea silita a creantei, se evita contactul direct al creditorului urmăritor cudebitorul urmărit. Bineinteles, se cere o conditie esentiala spre a se recurge la aceasta procedura şianume existenta, respectiv cunoasterea, tertului solvabil - datornic al debitorului9 .

1904; D. Sudit, Poprirea, Bucuresti, 1936; T. Pop, Valorificarea creantelor prin poprire, Ed. Stiintifica, Bucuresti, 1972; G.P. Docan, Repertoriu de jurisprudenta rezumata, 1934-1938, Bucuresti, Ed. Socec, 1939; Fl. Magureanu, Drept procesualcivil roman, vol. II, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 1998, pag. 232-264.5 G. Boroi, D. Radescu, Codul de procedura civila comentat si adnotat, Ed. All, 1994, pag. 7156 Florea Magureanu, Drept procesual civil, Ed. a V-a, Ed. All Beck, 2002, pag. 474.

7 Florea Magureanu, Drept procesual civil, Ed. a V-a, Ed. All Beck, 2002, pag. 474.8 Fl. Magureanu, Drept procesual civil roman, vol. II, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 1998, pag. 2339 S. Zilberstein, V. M. Ciobanu, I. Bacanu, Drept procesual civil, Executarea silita, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1998,editia a II-a, vol. II, pag. 58

2



Riscurile creditorului în cadrul procedurii popririi sunt mult mai reduse decat în cazul celorlalteforme de executare silita indirecta. Intr-adevar, în cazul procedurilor de valorificare a bunurilor mobile ale datornicului este posibil, uneori, ca bunurile urmărite sa nu poata fi valorificate sau sa fiedeteriorate ori sustrase. Un asemenea risc nu exista în cazul popririi, problema esentiala este acea de aidentifica un tert solvabil şi care este debitor al urmăritului. Chiar şi în cazul urmaririi unor bunuriimobile valorificarea acestora poate fi adeseori incerta (terenuri agricole extravilane cu un grad redusde fertilitate a solului, terenuri situate la distante mari de localitati etc)10.

3. Subiectele popririi

Specificul popririi este determinat de caracterul triunghiular al acestei operatiuni juridice procesuale, care, în principiu, presupune participarea indispensabila a trei parti: creditorul popritor,debitorul poprit şi tertul poprit. Aceasta operatiune implica totodata existenta a doua raporturi juridice,de la creditor la debitor, distincte şi anume un raport intre creditorul popritor şi debitorul poprit şi un aldoilea intre debitorul poprit şi tertul poprit. Ambele raporturi preced infiintarea unei popriri executorii.în temeiul popririi executorii (ca de altfel şi al popririi asiguratorii) se naste şi un al treilea raport juridic intre creditorul popritor şi tertul poprit, în continutul carui raport intra obligatia tertului de a nuface nici o plata din suma poprita pana la validarea popririi, precum şi obligatia de a face, la aceastadata, plata direct catre creditor 11.

în cadrul unei popriri participa, de regula, trei subiecti de drept: creditorul urmăritor, denumit şicreditor popritor, debitorul urmărit, denumit şi debitor poprit şi o terţă persoana, denumita tert poprit,care datorează o suma de bani debitorului urmărit. Intre aceste trei subiecte de drept se stabilesc totatatea raporturi juridice12.

Potrivit art. 453 alin. (1) C. proc. civ. ca orice creditor poate sa ceara infiintarea popririi, nefacandu-se deosebirea intre creditorii chirografari, ipotecari sau privilegiati.

De asemenea, creditorul a carui creanta a fost stabilita printr-o hotarare judecatoreasca sau arbitralastraina, va putea sa valorifice aceasta creanta pe calea popririi, dupa ce a obtinut mai întîi o hotararedefinitiva a instantei de exequatur 13 .

Infiintarea popririi poate fi ceruta şi de o persoana care, fara a fi creditorul debitorului poprit, aredreptul de a introduce actiunea în numele creditorului popritor, cum este cazul actiunii subrogatorii(oblice) prevazuta de art. 974 C. civ. (acel tip de actiune civila prin care creditorul chirografar exercitaîn numele debitorului sau, subrogandu-se lui, drepturile şi actiunile patrimoniale a caror exercitareacesta o neglijeaza sau o refuza), sau în cazul în care procurorul, în temeiul art. 45 C. proc. civ., cere punerea în executare a hotararii în locul titularului dreptului14 .

Subliniem ca prin adresa de infiintare sau, dupa caz, prin sentinta de validare ia nastere raportul decreanta dintre creditorul urmăritor şi tertul poprit, în sensul ca acesta din urma va trebui sa plăteascăsumele datorate debitorului - în limitele necesare pentru acoperirea creantei - direct în mainilecreditorului urmăritor. De aceea se poate afirma ca ne aflam în prezenta unui raport juridic de creantace se formeaza în baza unui act procedural iar nu a unui act de drept substantial. Este şi particularitatea care evidentiaza specificul acestui raport juridic, în raport cu celelalte doua categoriide raporturi, care sunt astfel cum am aratat raporturi de drept material15 .

10 I. Les, Drept procesual civil. Curs universitar, ed. Lumina Lex, 2002, pag. 65011 S. Zilberstein, V. M. Ciobanu, I. Bacanu, Drept procesual civil, Executarea silita, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1998,editia a II-a, vol. II, pag. 6212 I. Les, Drept procesual civil. Curs universitar, ed. Lumina Lex, 2002, pag. 651.13 O. Capatina, Litigiul arbitrai de comert exterior, Ed. Academiei, 1978, pag. 126-129.14 Florea Magureanu, Drept procesual civil, Ed. a V-a, Ed. All Beck, 2002, pag. 47615 A se vedea in acelasi sens T. Pop, Valorificarea creantelor prin poprire, pag. 21

3



Fata de dispozitiile Codului de procedura civila, care prevad expres şi repetat necesitatea existenteicelor trei subiecte în procedura popririi, a fost dificil sa se admita realizarea popririi în propriile mainiale creditorului popritor. Solutia s-a impus totusi, tocmai fiindca era necesara. Folosind aceasta procedura, creditorul unei sume de bani - el insusi debitorul debitorului sau - poate obtine, pe cale judecatoreasca, dreptul de a retine în propriile sale maini suma pe care o datorează debitorului16 .

Cele trei raporturi juridice se regasesc în cazul oricarei popriri, astfel incat doctrina considera caexistenta lor este de esenta popririi, iar nu numarul subiectelor de drept implicate intr-o poprire. Dealtfel, s-a admis ca poprirea poate functiona şi numai cu doua subiecte de drept, atunci cand una din parti cumuleaza o dubla calitate, atat de creditor cat şi de debitor 17. în acest caz, ne aflam tocmai în prezenta popririi în propriile maini ale creditorului. Aceasta constituie practic o creatie a jurisprudentei, confirmata ulterior şi de doctrina. Institutia se particularizeaza prin faptul ca rolultertului poprit este luat de creditorul popritor.

Daca se infiinteaza poprirea pentru toata creanta asupra salariului primit de un codebitor, aceasta nuil lipseste pe creditor de dreptul de a incepe urmarirea şi impotriva altui codebitor, daca nu si-a realizatintegral şi efectiv creanta18.

Daca poprirea poarta asupra salariului sau altor venituri asimilate - acestuia, ordinea de preferintaeste cea stabilita în art. 409 alin. 2 C. proc. civ., cu mentiunea ca pentru fiecare creanta trebuie sa serespecte cota maxima prevazuta de primul alineat al aceluiasi articol. Daca s-au poprit alte sume decatsalariul sau venituri asimilate acestuia, ordinea de preferinta este cea pe care am prezentat-o atuncicand ne-am ocupat de urmarirea silita mobiliara19.

Sa presupunem ca s-a poprit suma de 45.000 lei, iar la distribuirea acesteia vin în concurs uncreditor cu o creanta privilegiata în cuantum de 30.000 lei, care nu are insa un titlu executoriu şi doicreditori chirografari, ambii fiind în posesia unui titlu executoinu, unul pentru o creanta de 20.000 leişi celalalt pentru 10.000 lei. Instanţa va intocmi un tablou de imparteala provizoriu, în care cel cucreanta privilegiata va fi trecut cu 30.000 lei, diferenta de 15.000 lei repartizandu-se proportional cucreantele celorlalti doi creditori, respectiv 10.000 lei şi 5.000 lei. Sumele vor fi achitate imediat numaicelor doi creditori avand titlu executoriu, urmand ca primul creditor sa primeasca suma ce i se cuvinenumai dupa obtinerea titlului executoriu. Daca el nu va obtine titlul executoriu (de exemplu, i se varespinge cererea de chemare în judecata contra debitorului poprit, prin hotarare definitiva), creditoriichirografari, care nu si-au realizat în intregime creantele, pot cere sa li se repartizeze diferentele de10.000 lei, respectiv 5.000 lei. Din suma poprita va mai ramane o parte de 15.000 lei, care va fi primitade catre debitorul poprit. în acest exemplu, daca suma de 45.000 lei ar reprezenta cota urmaribiladin salariul debitorului (deci salariul lunar net este de 90.000 lei), urmeaza a se observa şi cota maximaurmaribila pentru fiecare creanta. Astfel, admitand ca nu este vorba de o creanta de intretinere sau de ocreanta rezultand din repararea unor pagube aduse proprietatii publice, fiecare dintre cei trei creditorinu vor putea primi mai mult de 1/5 din salariul lunar net, adica 18.000 lei. Cele trei creante nu pot fisatisfacute decat în proportie de 75%, adica 22.500 lei prima, 15.000 lei a doua şi 7.500 lei a treia.Prima suma depaseste insa cota maxima, deci va fi redusa la 18.000 lei. Diferenta de 4.500 lei va fiimpartita proportional celorlalti doi creditori (fara a se depasi cota de 1/5 din salariul lunar net). înconsecinta, în tabloul de imparteala provizoriu, primul creditor va fi trecut cu 18.000 lei. cel de-al

16 S. Zilberstein, V. M. Ciobanu, I. Bacanu, Drept procesual civil, Executarea silita, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1998,editia a II-a, vol. II, pag. 6317 Gr. Porumb, Codul de procedura civila comentat si adnotat, vol. II, pag. 259; V. Negru, D. Radu, Drept procesual civil,Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1972, pag. 464; S. Zilberstein, V. M. Ciobanu, I. Bacanu, Drept procesual civil.Executarea silita, vol. II, pag. 61.18 Florea Magureanu, Drept procesual civil, Ed. a V-a, Ed. All Beck, 2002, pag. 476.

19 G. Boroi, D. Radescu, Codul de procedura civila comentat si adnotat, Ed. All, 1994, pag. 718.

4



doilea cu 18.000 lei, iar cel de-al treilea cu 9.000 lei. Ultimii doi vor primi sumele ce li se cuvin, insa primul numai dupa ce a obtinut titlul executoriu. Daca nu il va obtine, din suma ce i se cuvenea, i se vamai da celui de-al treilea creditor 1.000 lei (acesta va fi singurul creditor ce isi va satisface integralcreanta), iar restul va fi restituit debitorului poprit20.

în cazul debitorului titular de conturi bancare, poprirea se infiinteaza la cererea creditorului, deexecutorul judecatoresc de la domiciliul sau sediul debitorului, ori de Ia domiciliul sau sediul tertului poprit. De la data sesizarii bancii, sumele existente precum şi cele provenite din incasarile viitoare, vor fi indisponibilizate în masura necesara pentru indestularea creantei creditorului. Tertul poprit(banca), nu va face nici o alta plata de la data indisponibilizarii şi pana la achitarea integrala a creantei prevazuta în titlul executoriu, sau o alta operatiune care ar putea diminua suma indisponibilizata, dacalegea nu prevede altfel. Prevederile mentionate sunt aplicabile şi în cazurile în care poprirea seinfiinteaza asupra titlurilor de valoare sau a altor bunuri mobile incorporale urmaribile care se afla în pastrare la unitatile specializate21.In doctrina s-a considerat ca, în baza principiilor dreptului comun, tertul poprit poate fi chemat lainterogatoriu. Daca calitatea de tert poprit este detinuta de o persoana juridica, astfel cum este cazulcel mai adesea, aceasta va raspunde în scris la interogatoriu (art. 222 C. proc. civ.)22.

Dispozitiile art. 225 C. proc. civ., privitoare la refuzul de a raspunde la interogatoriu sau de a seinfatisa în instanţa, sunt aplicabile şi în aceasta materie. în asemenea imprejurari, desigur, instanţa va proceda cu precautiunea necesara, avand posibilitatea de a considera atitudinea tertului doar ca uninceput de dovada scrisa, care urmeaza a fi completat şi cu alte probe corespunzatoare23.

Creanta debitorului poprit fata de tert subzista, iar plata ei este temporar oprita pana la lamurireadefinitiva a situatiei. Daca poprirea se definitiveaza şi tertul plateste creditorului popritor, el selibereaza valabil fata de creditorul sau, respectiv fata de debitorul poprit, în limita sumei platite. Prinaceasta plata se stinge şi obligatia debitorului poprit fata de creditorul popritor, iar daca creantacreditorului popritor este mai mare decat suma poprita şi incasata, debitorul poprit este obligat sa plătească diferenta din datorie24.

4. Fazele procedurii popririi

Procedura popririi cuprinde doua faze25:

A. Infiintarea popririi

Infiintarea popririi - consta în dispozitia data de executorul judecatoresc, tertului debitor aldatornicului, sa nu plătească acestuia suma urmărita şi sa o tina Ia dispozitia executorului sau a unuialt organ care a infiintat-o.

Pentru infiintarea popririi, creditorul trebuie sa faca o cerere de poprire, care va cuprinde elementele prevazute de art. 82-83 C. proc. civ., precum şi indicarea cauzei (adica titlul pe baza caruia se solicita poprirea) şi a sumei creantei (inclusiv dobanzi şi cheltuieli de judecata). Potrivit regulilor generale,cererea poate fi facuta şi de un creditor al titularului titlului executoriu (art. 974 C. civ.) sau de procuror (art. 45 alin. ultim C. proc. civ.). Este recomandabil ca în cerere sa se solicite nu numai

20 G. Boroi, D. Radescu, Codul de procedura civila comentat si adnotat, Ed. All, 1994, pag. 718.21 Florea Magureanu, Drept procesual civil, Ed. a V-a, Ed. All Beck, 2002, pag. 476.22 I. Les, Drept procesual civil. Curs universitar, ed. Lumina Lex, 2002, pag. 658.23 A se vedea in acest sens si Trib. Suprem, Plen. dec. de indrumare nr. 3/1956, in Culegere de decizii de indrumare, pag.314-315.24 Florea Magureanu, Drept procesual civil, Ed. a V-a, Ed. All Beck, 2002, pag. 477.25 Florea Magureanu, Drept procesual civil, Ed. a V-a, Ed. All Beck, 2002, pag. 480-481

5



infiintarea popririi, ci fixarea termenului de validare. La cererea de infiintare a unei popriri executoriise vor alatura doua copii de pe aceasta, precum şi titlul executoriu. Cererea se va adresa executorului judecatoresc în raza caruia se afla domiciliul sau sediul debitorului poprit sau al tertului poprit26,competenta fiind alternativa sau facultativa. Exceptia de necompetenta poate fi ridicata numai dedebitorul poprit sau tertul poprit27.

Solutionarea cererii se face în camera de consiliu, fara citarea partilor. Judecatorul, daca cerintelelegii sunt în indeplinite, ca ordona facerea popririi prin comunicarea ei tertului potrit şi va dispunecitarea acestuia şi a debitorului, precum şi comunicarea catre acestia a copiei de pe cererea de poprire(art. 455 alin. 1 C. proc. civ.). Ordonanta de poprire, pe care o da judecatorul, are ca efectindisponibilizarea sumei pe care tertul poprit o datorează creditorului sau, debitorul poprit.Indisponibilizarea este totala, chiar daca creanta creditorului popritor este mai mica decat suma ce oare de primit debitorul poprit de la tert, pentru a-i asigura popritorului indestularea creantei, daca ar veni în concurs cu alti creditori. Acest efect sever poate fi inlaturat, daca debitorul consemneaza, cuafectatiune speciala, intreaga valoare a creantei creditorului popritor. în acest sens Banca Nationala aRomaniei a emis Circulara nr. 26 din 23 mai 1995, care consacra solutia consemnarii cu afectatiunespeciala a sumei reprezentand valoarea creantei pentru care s-a cerut infiintarea popririi pe contul bancar al debitorului28.

Infiintarea popririi nu trebuie sa fie precedata de instiintarea debitorului sau a tertului poprit, masurade blocare fiind urgenta şi legata de elementul surpriza, lucru necesar pentru a se evita plati catredebitor sau din dispozitia lui catre alte persoane29 .

Adresa de poprire reprezinta dispozitia data de executor tertului poprit de a nu plati creantacreditorului sau (debitorul poprit) şi de a retine suma pe care o datorează şi bunurile mobileincorporale pana la achitarea integrala a creantei. Principalul efect ce il produce adresa de poprireeste acela de indisponibilizare totala a sumei pe care tertul poprit o datorează creditorului sau(debitorul poprit) chiar şi în cazul în care creanta creditorului popritor este mai mica decat suma ce oare de primit debitorul poprit de la tert30.

B. Validarea popririi

Validarea consta în verificarea conditiilor legale pentru obligarea directa, pe cale judecatoreasca, atertului poprit fata de creditorul popritor. în instanţa de validare se citeaza toate partile interesate învalidare, respectiv creditorul popritor, debitorul poprit şi tertul poprit. în instanţa de validarecreditorul urmăritor va trebui sa faca dovezi corespunzatoare privitoare la existenta raportului decreanta dintre el şi debitorul poprit, precum şi la raportul de creanta dintre debitorul sau şi tertul poprit31 .

Spre deosebire de reglementarea anterioara, cand validarea popririi se realiza în toate cazurile, dupamodificarile aduse Codului de procedura civila, prin Ordonanta de Urgenta nr. 138/2000, validarease va face numai daca tertul poprit nu-si indeplineste obligatiile ce-i revin pentru efectuarea popririi.Creditorul, debitorul sau organul de executare, în termen de 3 luni de la data cand tertul poprit trebuia

26 G. Boroi, D. Radescu, Codul de procedura civila comentat si adnotat, Ed. All, 1995, pag. 72127 T. Pop, Revista Romana de Drept nr. 5/1968, pag. 10628 Pentru dezvoltari vezi C.N. Florescu, Noi mijloace normative de asigurare a realizarii creantelor facand obiectul

popririlor asupra conturilor bancare, in Revista de Drept Comercial nr. 2/1996, pag. 124-127.29 G. Boroi, D. Radescu, Codul de procedura civila comentat si adnotat, Ed. All, 1995, pag. 721.30 Florea Magureanu, Drept procesual civil, Ed. a V-a, Ed. All Beck, 2002, pag. 481.31 I. Les, Drept procesual civil. Curs universitar, ed. Lumina Lex, 2002, pag. 657.

6



sa consemneze sau sa plătească suma urmaribila, poate sesiza instanţa de executare, în vedereavalidarii popririi32.

Cand poprirea a fost infiintata asupra unor titluri de valoare sau asupra altor bunuri mobileincorporale, executorul va proceda la valorificarea lor potrivit dispozitiilor din sectiunea a III-a dincapitolul "Urmarirea silita asupra bunurilor mobile" C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prinO.U.G. nr. 138/2000, tinandu-se seama şi de reglementarile speciale referitoare la aceste bunuri, precum şi la eliberarea sau distribuirea sumelor obtinute din valorificarea acestor bunuri.

Infiintarea popririi se poate dispune chiar şi atunci cand nu exista disponibil în contul tertului poprit. Solutia este consacrata în mod expres de art. 457 alin. 2 C. proc. civ.33

Poprirea poate fi validata numai în momentul în care creditorul a obtinut titlul executoriuimpotriva datornicului sau. Astfel, se poate cere validarea popririi asiguratorii de indata ce actiuneaasigurata s-a incheiat cu dare unei hotarari executorii, iar cand poprirea se infiinteaza abia dupaobtinerea titlului executoriu, instanţa, dupa ce emite ordonanta de poprire, odata cu ordonanta deinfiintare a popririi, şi citatia pentru termenul de judecare a validarii34.In instanţa de validare tertul poprit recunoaste cel mai adesea existenta raportului obligational dintre elşi debitorul poprit. Totusi, trebuie sa remarcam ca tertul poprit are posibilitatea de a invoca anumiteimprejurari cum sunt inexistenta debitului sau stingerea acestuia. Dar şi debitorul se poate apara, îninstanţa de validare, invocand aparari sau exceptii de natura a demonstra diminuarea sau stingereacreantei, daca asemenea cauze au intervenit dupa obtinerea titlului executoriu35.

Orice parte interesata va putea contestatie la poprirea incuviintata.Competenta de solutionare a contestaţiei este diferita în functie de obiectul acesteia: Daca

contestatia priveste intelesul, intinderea sau aplicarea dispozitivului sentintei, competenta apartineinstantei ce a pronuntat titlul ce se executa, iar daca contestatia priveste urmarirea insasi (urmarireaunor bunuri insesizabile, faptul ca sumele sau alte bunuri poprite nu apartin debitorului poprit,depasirea limitelor în care anumite venituri pot fi urmărite etc), competenta apartine instantei deexecutare. Pe calea contestaţiei la poprire nu se pot pune insa în discutie problemele care au formatdeja obiectul unei judecati şi în privinta carora exista putere de lucru judecat, deci nu se poate discutalegalitatea şi temeinicia hotararii organului de jurisdictie, ce se executa 36. Intr-adevar, hotararea ce seexecuta a fost data în contradictoriu cu debitorul, iar el a avut posibilitatea să-şi formuleze toateapararile în fata instantelor de fond. Instanţa de validare este chemata sa se conformeze titluluiexecutoriu, fara a avea posibilitatea de a-1 anula sau modifica. Eventualele greseli de judecata pot firemediate sau corectate numai prin intermediul cailor legale de atac. Se admite ca daca titlulexecutoriu nu il reprezinta o asemenea hotarare, pe calea contestaţiei se poate invoca orice aparare defond cu privire la raportul dintre creditor şi debitor. Aceasta posibilitate este deschisa celui interesatnumai în masura în care nu a avut la indemana o cale speciala de atac impotriva titlului ce nu provinede la un organ de jurisdictie (de exemplu, impotriva actelor notariale se poate exercita actiunea înanulare, decizia de imputare poate fi atacata pe calea contestaţiei etc)37.

32 Florea Magureanu, Drept procesual civil, Ed. a V-a, Ed. All Beck, 2002, pag. 483.33 I. Les, Drept procesual civil. Curs universitar, ed. Lumina Lex, 2002, pag. 654.34

In practica mai veche s-a decis ca ceea ce este supus perimarii este cererea de validare a popririi, iar nu cererea deinfiintare a ei, dar perimarea cererii de validare duce si la desfiintarea ordonantei - Cas. III., d. 1031/1940, in Codul 1944, pag. 192, nr. 6. In doctrina si in practica se decidea constant ca termenul de perimare nu este cel care priveste executareasilita, ci acela al cererii de chemare in judecata, intrucat in toata organizarea sa, de la un capat la celalalt, poprirea prezintaaspectul unui proces civil de drept comun - E. Herovanu, Instanta de poprire, pag. 129-134 si Teoria executiei silite, edituraLibariei Cioflec, Bucuresti, 1942, pag. 211-218.35 Trib. Suprem. Plen. dec. de indrumare nr. 31/1962, in Culegere de decizii de indrumare, pag. 309.36 I. Stoenescu, A. Hilsenrad, S. Zilberstein, Tratat teoretic si practic de procedura a executarii silite, Ed. Academiei,Bucuresti, 1966, pag. 289.37 G. Boroi, D. Radescu, Codul de procedura civila comentat si adnotat, Ed. All, 1994, pag. 724.

7



în cazul în care se urmaresc alte creante, cum ar fi despagubirile acordate în cazul vatamariisanatatii şi integritatii corporale ori al decesului victimei, infiintarea popririi se dispune de instanţa defond, din oficiu, de indata ce hotararea este executorie potrivit legii.

Actuala reglementare procesuala, în materie, nu mai contine precizari cu privire la posibilitatea deexercitare a caii ordinare de atac a apelului impotriva hotararii de validare a popririi. Anterior modificarii şi completarii Codului de procedura civila, prin Ordonanta de Urgenta nr. 138/2000, înlipsa unei dispozitii contrare, doctrina a considerat ca impotriva hotararii de validare se poate exercitaşi calea recursului38.

Impotriva hotararii de validare se pot exercita şi caile extraordinare de atac, daca sunt intrunitecerintele legale în acest scop39.

5. Urmarirea bunurilor imobile

Prin executarea sau urmarirea silita imobiliara40 - procedura executionala indirecta - se valorifica bunurile imobile ale debitorului, în vederea realizarii drepturilor creditorului. în general, aceastavalorificare constituie o vanzare a bunurilor urmărite, creditorii fiind indestulati din pretul realizat, înanumite cazuri ei fiind insa indreptatiti a prelua bunul în contul creantei.

Urmarirea bunurilor imobile este, incontestabil, cea mai importanţa forma de executare silitaindirecta, ea fiind folosita mai cu seama pentru valorificarea unor creante insemnate. Ea nu are insasupletea şi simplitatea popririi, aceasta din urma fiind folosita cu o frecventa mai mare chiar, dar adeseori pentru creante mai reduse41.

Urmarirea silita imobiliara este o procedura jurisdictionala, competenta apartinand instantei în acarei circumscriptie se afla imobilul (art. 13 alin. (1) C. proc. civ.)42.

Codul de procedura civila ii consacra un numar important de texte - art. 488-524 C. proc. civ. -acestei procedurii executionale.

Urmarirea bunurilor imobile incepe o data cu cererea de executare formulata de creditor şi caretrebuie sa cuprinda toate elementele de identificare ale creantei, aratarea titlului executoriu, aratareaimobilului urmărit şi semnatura creditorului.

Instiintarea (somatia) va cuprinde o copie dupa titlul executoriu şi produce o serie de efecte, cum ar fi43 :

- somatia de a plati, adica instiintarea ca, în caz contrar, se va face vanzarea imobilului, care va fimentionat expres, precum şi valoarea acestuia, se va semna de catre executorul judecatoresc, care apoiil va comunica, potrivit regulilor stabilite de art. 92 şi urm. C. proc. Civ.44;

- somatia este şi un act incepator de executare şi nu numai o simpla instiintare a debitorului.

38 S. Zilberstein, V. M. Ciobanu, I. Bacanu, Drept procesual civil. Executarea silita, vol. II pag. 92.39 I. Les, Drept procesual civil. Curs universitar, ed. Lumina Lex, 2002, pag. 659.40 Pentru dezvoltari privitoare la urmarirea silita imobiliara, a se vedea N. Luca, Executarea silita asupra bunurilor nemiscatoare, Bucuresti, 1905; C. Sion, Executia silita imobiliara, Vaslui, Tipografia Noua Chiriac, 1935 si Caile de

executie, Iasi 1943, pag. 239-248; I. Stoenescu, A. Hilsenrad, S. Zilberstein, Tratat teoretic si practic de procedura aexecutarii silite, Ed. Academiei, Bucuresti, 1966, pag. 369-399, Gr. Porumb, Teoria generala a executarii silite si unele proceduri speciale, Editura Stiintifica, Bucuresti 1964, pag. 345-363.

41 I. Les, Drept procesual civil. Curs universitar, ed. Lumina Lex, 2002, pag. 663.42 Cas. II, 31 mai 1904, Em. Dan, Codul de procedura civila adnotat, Bucuresti, Ed. Librariei Socec, 1921, pag. 708 nr. 6.43 Florea Magureanu, Drept procesual civil, Ed. a V-a, Ed. All Beck, 2002, pag. 46244 Formalitatile de incunostintare a debitorului urmarit, indeplinite la o adresa unde nu este domiciliul sau real, nici cel ales

prin actul de ipoteca, loveste cu nulitate toata procedura vanzarii si atrage casarea ordonantei de adjudecare (Cas. II, 1 apr.1897, Em. Dan, Codul de procedura civila adnotat, Bucuresti, Ed. Librariei Socec, 1921, pag. 708, nr. 8).

8



în cazul în care obiectul executarii silite il formeaza mai multe bunuri imobile distincte aledebitorului procedura de vanzare prin licitatie publica se va indeplini pentru fiecare bun în parte. Oetapa prealabila vanzarii este aceea a identificarii imobilului urmărit. în acest scop, executorul judecatoresc se va deplasa la locul unde este situat imobilul şi va incheia un proces-verbal de situatie.Procesul-verbal de situatie va cuprinde mentiunile prevazute de art. 504 alin. 1 pct. 1-3, 5, 6 şi 14, precum şi o descriere cat mai amanuntita a imobilului urmărit (art. 496 C. proc. civ.). Mentiunile prevazute de art. 504 C. proc. civ. vor fi prezentate cand vom determina conditiile de publicitateimpuse de lege pentru vanzare45.

Aratarea gresita a numarului casei urmărite în publicatii nu atrage nulitatea urmaririi cand ea a fostdesemnata prin aratarea comunei, strazii, vecinatatilor ei. De asemenea, nedeterminarea exacta aintinderii imobilului urmărit nu constituie motiv de casare.

Dupa intocmirea procesului-verbal de situatie, executorul va soma pe debitor ca, daca nu va plati, seva trece la vanzarea imobilelor cuprinse în acel proces-verbal. Somatia de plata se comunicadebitorului şi va cuprinde pe linga elementele prevazute de art. 387 C. proc. civ. (elementele oricareisomatii) şi datele de identificare a imobilului cuprins în procesul-verbal de situatie, precum şimentiunea ca s-a luat masura inscrierii în cartea funciara. Din momentul notarii somatiei în carteafunciara orice act de instrainare sau constituire de drepturi reale cu privire la imobilul urmărit esteinopozabil, afara de cazul în care creditorul sau adjudecatarul s-a declarat de acord cu acel act oridebitorul sau dobanditorul imobilului a consemnat sumele necesare acoperirii creantelor ce seurmaresc, inclusiv dobanzile şi cheltuielile de executare (art. 497 alin. 4. C. proc. civ.). Este deremarcat referirea generala a legii la inopozabilitatea actelor de instrainare sau de constituire dedrepturi reale asupra imobilului urmărit. Aceasta inopozabilitate este generala, în sensul caopereaza fata de toata lumea, erga omnes, şi din chiar momentul notarii somatiei în carteafunciara. Opozabilitatea erga omnes este caracteristica sistemului de publicitate prin cartile funciare,astfel ca o atare solutie nu face indoiala46.

Pentru a se crea o situatie de siguranta dreptului de proprietate dobandit ca efect al adjudecarii,legea a limitat în timp posibilitatea oricaror cereri de evictiune, prevazand un termen de prescriptie de3 ani. Acest termen curge de la data inscrierii actului de adjudecare în cartea funciara, chiar şiimpotriva absentilor, minorilor sau celor pusi sub interdictie47.

Referitor la faptul daca adjudecatarul poate fi evins chiar de catre debitorul urmărit, daca, duparamanerea irevocabila a actului de adjudecare, titlul în baza caruia s-a facut urmarirea este anulat,raspunsul este pozitiv cu urmatoarelor argumente48:

- art. 520 C. proc. civ. nu distinge dupa cum cererea de evictiune este introdusa de un tert, ori chiar de debitorul urmărit;- decaderea dedusa din prevederile Codului de procedura civila presupune ca dreptul debitorului de ainvoca nulitatea urmaririi este nascut;

- hotararea casata nu are nici o putere şi ca actele de executare sunt desfiintate de drept, deci şi actulde adjudecare este nul, iar nulitatea acestuia opereaza retroactiv, fiind o norma speciala nu poate fifolosita ca argument decat în cazul în care titlul executoriu a fost desfiintat pe calea recursului,deoarece o norma speciala nu se aplica, prin analogie, la alte situatii care nu au fost avute în vedere laedictarea ei;

45 I. Les, Drept procesual civil. Curs universitar, ed. Lumina Lex, 2002, pag. 663-664.46 I. Les, Drept procesual civil. Curs universitar, ed. Lumina Lex, 2002, pag. 664.47 In practica s-a apreciat ca prevederile Codului de procedura civila nu impiedica, dupa cinci ani, actiunile in anulare

pornite de o persoana lipsita de capacitate de exercitiu, nereprezentata legal la vanzare. A se vedea in acest sens: Cas. I, nr.903 din 8 iulie 1936, Pandectele romane 1937.48 Florea Magureanu, Drept procesual civil, Ed. a V-a, Ed. All Beck, 2002, pag. 470.

9



- principiul "error comunis facit ius" nu se aplica decat în cazurile expres prevazute de lege;,oricum, nu exista nici o justificare ca acest principiu sa il ocroteasca pe adjudecatar în ipoteza în caredebitorul urmărit revendica imobilul, dar sa nu-I mai apere daca un tert introduce cererea înrevendicare.

6. Contestatia la executare

6.1. Noţiunea şi importanţa contestaţiei la executare49

Activitatea privind executarea silita50 trebuie indeplinita cu respectarea prevederilor legale, iar atunci cand aceste prevederi sunt incalcate, persoana interesata sau, uneori, procurorul are posibilitateasa sesizeze instanţa de executare, urmarind sa obtina anularea actelor de executare silita contrarelegii51.

Mijlocul procedural pe care legea il pune, în acest scop, la dispozitia celui interesat este contestatiala executare. Astfel, art. 399 C. proc. civ. (modificat prin Legea 459/2006) prevede ca orice executaresilita se poate contesta de cei interesati sau vatamati prin executare. Uneori, este necesara clarificareadispozitivului hotararii ce se executa, care va fi obtinuta tot pe calea contestaţiei la executare.

Vorbind în materia executarii despre "cel interesat" sau "cel prejudiciat", este de aratat ca este permis tertilor sa faca contestatie a executare, dar numai dovedind un prejudiciu, care poate consta întulburarea posesiei lor, exercitata în conformitate cu prevederile art. 1846-1847 din Codul civil52.

Contestatia la executare ar putea fi definita ca fiind acel mijloc procedural, specific fazei executariisilite, prin care persoana interesata sau procurorul solicita instantei desfiintarea actelor de executarenelegale sau clarificarea intelesului, intinderii şi aplicarii dispozitivului53.

Contestatia nu reprezinta insa singurul mijloc procedural reglementat de lege pentru valorificareaunor drepturi. Astfel, tertele persoane pot recurge şi la calea procedurala a unei cereri separate, înipoteza în care ele n-au introdus contestatia la executare inauntrul termenului legal. Este ceea cedispune, în mod expres, art. 401 alin. 3 C. proc. civ54.

6.2. Natura juridica a contestaţiei la executare

Contestatia la executare este un mijloc procedural specific ultimei faze a procesului civil, respectivexecutarii silite.

49 A se vedea pentru o cercetare monografica a institutiei Al. Lesviodax, Contestatia la executare in materie civila, EdituraStiintifica, Bucuresti, 1967; R. Petrescu, Contestatia la executarea silita imobiliara, Editura Oscar Print, Bucuresti, 2001.50 Art. 399-405 C. proc. civ. au fost modificate prin O.U.G. nr. 138/2000, in actuala reglementare contestatia la executarefiind prevazuta la art. 399-4053 C. proc. civ, (inclusiv intoarcerea executarii si prescriptia dreptului de a cere executareasilita).51 Pentru un examen mai amanuntit privind contestatia la executare, a se vedea: S. Zilberstein, V. M. Ciobanu, I. Bacanu,Drept procesual civil, Executarea silita, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1998, editia a II-a, vol. II, pag. 229-269; I.

Stoenescu, A. Hilsenrad, S. Zilberstein, Tratat teoretic si practic de procedura a executarii silite, Ed. Academiei, Bucuresti,1966, pag. 417-443; Al. Lesviodax, Contestatia la executare in materie civila, Ed. Stiintifica, Bucuresti, 1966; Gr. Porumb,Teoria generala a executarii silite si unele proceduri speciale, Editura Stiintifica, Bucuresti 1964, pag. 337-402; Fl.Magureanu, Drept procesual civil roman, vol. II, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 1998, pag. 257-264.

52 S. Zilberstein, V. M. Ciobanu, I. Bacanu, Drept procesual civil, Executarea silita, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1998,editia a II-a, vol. II, pag. 229, nota de subsol 3.53 G. Boroi, D. Radescu, Codul de procedura civila comentat si adnotat, Ed. All, 1994, pag. 668; Florea Magureanu, Drept

procesual civil, Ed. a V-a, Ed. All Beck, 2002, pag. 493.54 I. Les, Drept procesual civil. Curs universitar, ed. Lumina Lex, 2002, pag. 676.

10



Vorbind în materia executarii despre "cel interesat" sau "cel prejudiciat", este de aratat ca este permis tertilor sa faca contestatie a executare, dar numai dovedind un prejudiciu, care poate consta întulburarea posesiei lor, exercitata în conformitate cu prevederile art. 1846-1847 din Codul civil55.

Cand contestatia este exercitata de catre un tert ce este vatamat prin executare, suntem în prezentaunei adevarate cereri în revendicare, deoarece tertul ce se pretinde proprietar al bunului solicitarespectarea dreptului sau prin scoaterea de sub urmarire a bunului respectiv. Daca tertul lezat prinexecutare a pierdut termenul de exercitate a contestaţiei la executare, în afara de posibilitatea de asolicita repunerea în termen, în conditiile prevazute de art. 103 C. proc. civ., el va putea sa introduca,o cerere în revendicare. Totusi, tertul nu va putea revendica un bun ce a fost adjudecat în cadrulurmaririi silite mobiliare decat daca va dovedi viclenia adjudecatarului (art. 449 alin. 1 C. proc. civ.).în cazul urmaririi silite imobiliare, tertul va putea sa revendice imobilul adjudecat inauntrultermenului de prescriptie de 5 ani, calculat din momentul executarii ordonantei de adjudecare (art. 561C. proc. civ.)56.

Tertul se bucura de o corotire mai mare decat debitorul, deoarece daca pierde termenul decontestatie, poate introduce actiune în revendicare, în vreme ce debitorul nu are aceasta posibilitate.Dar, pentru tert, contestatia este mai avantajoasa decat actiunea în revendicare, deoarece în materiemobiliara, datorita prevederilor art. 1909 C. civil, revendicarea din mana tertului este extrem de grea 57.

Cu privire la natura juridica a contestaţiei la executare, uneori este considerata ca fiind o cale deatac, ordinara sau extraordinara, alteori ca o "actiune civila", cu caracter mixt, de cale de atac şi de"actiune în anulare", sau ca natura juridica a contestaţiei la executare poate fi diferita, în functie deobiectivul urmărit prin contestatie58. Astfel, în cazul contestaţiei impotriva actelor de executare,introdusa de catre creditor sau debitor, aceasta are natura juridica a unei cai de atac specifice fazeiexecutarii silite, prin care se declanseaza controlul instantei cu privire la actele de urmarire silita.Intr-adevar, potrivit art. 399 alin. 1 C. proc. civ. "impotriva executarii silite insasi, precum şi impotrivaoricarui act de executare se poate face contestatie de catre cei interesati sau vatamati prin executare".De asemenea, potrivit art. 58 din Legea nr. 188/2000: "Cei interesati sau vatamati prin actele deexecutare pot formula contestatie la executare, în conditiile prevazute de Codul de procedura civila".Or, astfel cum s-a aratat59, termenul de contestatie induce ideea exercitarii unei "plangeri" impotrivaactelor sau masurilor adoptate de o anumita autoritate.

Mai mult, cand contestatia este exercitata de catre un tert ce este vatamat prin executare, suntem în prezenta unei adevarate cereri în revendicare, deoarece tertul ce se pretinde proprietar al bunuluisolicita respectarea dreptului sau prin scoatere de sub urmarire a bunului respectiv. Daca tertul lezat prin executare a pierdut termenul de exercitare a contestaţiei la executare, în afara de posibilitatea de asolicita repunerea în termen, el va putea sa introduca o cerere în revendicare.

în literatura juridica de specialitate s-a apreciat ca, în cazul în care contestatia este introdusa de procuror, va primi una din cele doua calificari, dupa cum vizeaza neregularitati privind executarea sauscoaterea de sub urmarire a unui bun ce nu apartine debitorului, ci tertului în favoarea caruia aintrodus contestatia.

55 S. Zilberstein, V. M. Ciobanu, I. Bacanu, Drept procesual civil, Executarea silita, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1998,editia a II-a, vol. II, pag. 229, nota de subsol 3.56 G. Boroi, D. Radescu, Codul de procedura civila comentat si adnotat, Ed. All, 1994, pag. 668.57 Savelly Zilberstein, V.M. Ciobanu, I. Bacanu, Drept procesual civil. Executarea silita, vol. II, Editura Lumina Lex,Bucuresti, 1996, pag. 256.58 I. Stoenescu, S. Zilberstein, Drept procesual civil, Teoria generala, E.D.P. Bucuresti 1983 pag. 104-105.59 S. Zilberstein, V. M. Ciobanu, I. Bacanu, Drept procesual civil. Executarea silita, vol. II, pag. 237. A se vedea pentrucalificarea contestatiei la executare ca o cale de atac I. Deleanu, in Tratat de procedura civila, Editura Servo-Sat, vol. III,

pag. 157.

11



6.3. Subiectele contestaţiei la executare

Codul de procedura civila, în art. 399, contine o formulare generala cu privire la subiectelecontestaţiei la executare. Potrivit acestui text, orice executare silita se poate contesta de "cei interesatisau vatamati prin executare". O formulare asemanatoare cuprinde şi art. 58 din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecatoresti.

Un asemenea interes revine, în primul rand, persoanelor implicate în mod direct în raportul juridicexecutional: creditorul şi debitorul. Cel mai adesea calea contestaţiei la executare este folosita de catredebitor. Intr-adevar, interesul acestuia este de a temporiza urmarirea declansata impotriva bunurilor sale, fie doar pentru a mai obtine un ragaz de timp pentru predarea bunului ori pentru efectuarea platiila care a fost obligat printr-un titlu executoriu. De aceea el poate formula cele mai diverse obiectiunicu privire la regularitatea procedurii executionale, cum ar fi urmarirea unor bunuri neurmaribile,efectuarea executarii cu incalcarea unor forme de procedura, nerespectarea dispozitiilor legale cu privire la timpul în care se poate face executarea, etc. Creditorul este insa interesat în realizarea cuceleritate a dreptului sau. Asa fiind, contestatia sa nu va urmari temporizarea executarii şi ea va fiformulata doar în mod exceptional, cum ar fi cazul neurmaririi unor bunuri ce ar putea fi valorificatemai usor sau nerespectarea altor dispozitii procedurale de natura a-1 prejudicia pe contestator, orirefuzul executorului de a indeplni un act de executare60.

Vorbind în materia executarii despre "cel interesat" sau "cel prejudiciat", este de aratat ca este permis tertilor sa faca contestatie a executare, dar numai dovedind un prejudiciu, care poate consta întulburarea posesiei lor, exercitata în conformitate cu prevederile art. 1846-1847 din Codul civil.

Cand contestatia este exercitata de catre un tert ce este vatamat prin executare, suntem în prezentaunei adevarate cereri în revendicare, deoarece tertul ce se pretinde proprietar al bunului solicitarespectarea dreptului sau prin scoaterea de sub urmarire a bunului respectiv. Daca tertul lezat prinexecutare a pierdut termenul de exercitate a contestaţiei la executare, în afara de posibilitatea de asolicita repunerea în termen, în conditiile prevazute de art. 103 C. proc. civ., el va putea saintroduca, o cerere în revendicare. Totusi, tertul nu va putea revendica un bun ce a fost adjudecat încadrul urmaririi silite mobiliare decat daca va dovedi viclenia adjudecatarului (art. 449 alin. 1 C. proc.civ.). în cazul urmaririi silite imobiliare, tertul va putea sa revendice imobilul adjudecat inauntrultermenului de prescriptie de 5 ani, calculat din momentul executarii ordonantei de adjudecare (art. 561C. proc. civ.)61.

Tertii vatamati prin executare isi pot apara drepturile lor pe calea contestaţiei la executare, pe caleaunei actiuni în revendicare sau a unei actiuni posesorii.

Partea sau tertul trebuie sa justifice un interes propriu în exercitarea acesteia şi de asemenea,calitate procesuala. Principiul transmisiunii calitatii procesuale se aplica şi în cazul contestaţiei laexecutare62.

6.4. Obiectul contestaţiei la executare

Obiectul contestaţiei la executare poate viza intelesul, intinderea şi aplicareadispozitivului hotararii ce se executa (contestatia la titlu) sau urmarirea insasi (contestatia laexecutarea propriu-zisa).

a. Prin contestatia la titlu se urmăreşte clarificarea, interpretarea, explicarea dispozitivului hotararii, pentru a se obtine executarea intocmai a acestuia. Ea vizeaza numai masurile luate de instanţa şi

60 I. Les, Drept procesual civil. Curs universitar, ed. Lumina Lex, 2002, pag. 678-679.61 G. Boroi, D. Radescu, Codul de procedura civila comentat si adnotat, Ed. All, 1994, pag. 668.62 S. Zilberstein, V. M. Ciobanu, I. Bacanu, Drept procesual civil, Executarea silita, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1998,editia a II-a, vol. II, pag. 234

12



cuprinse în dispozitivul hotararii ce constituie titlu executoriu63 . Titlul nefiind suficient de clar, estenecesara lamurirea sa, în vederea executarii corecte, partile - de obicei debitorul - nefiind de acord cumodul în care s-ar putea face executarea în temeiul acelui titlu. De exemplu, terenul ce trebuie predatnu este suficient de bine identificat, bunurile ce trebuie predate u sunt specificate, suma de bani ceconstituie creanta nu este determinata, ori s-a omis specificarea, desi era necesar, a anumitor masuri deexecutare64.

Contestatiile la titlu sunt mai rar folosite în practica, deoarece una dintre obligatiile esentiale ale judecatorului este aceea de a stabili în termeni imperativi şi lipsiti de orice echivoc masurile dispuse prin dispozitivul hotararii. O atare exigenta se impune a fi urmata şi în cazul altor titluri executorii. încazul unor ambiguitati sau solutii susceptibile de interpretari diferite partea interesata poate obtineclarificarea şi interpretarea necesara, spre a se putea proceda apoi la executarea dispozitivului, pe calea procedurala a contestaţiei la titlu. Reamintim aici ca explicitarea dispozitivului se poate obtine şi întemeiul dispozitiilor art. 281 C. proc. civ.

în acest sens reamintim ca o institutie partial inedita, şi care a fost introdusa în Codul de proceduracivila prin Ordonanta de Urgenta nr. 138/2000, este aceea a interpretarii hotararilor judecatoresti, prevazuta de art. 281 din Codul de procedura civila. Interpretarea dispozitivului în temeiul art. 281 C. proc. civ. Poate interveni numai pe baza unei cereri formulate în termenul prevazut de lege pentrudeclararea, dupa caz, a apelului sau recursului impotriva acelei hotarari.

Jurisprudenta se exprimase anterior, bunaoara, ca daca dispozitivul hotararii este neclar, el urmeazaa fi explicitat ulterior printr-o cerere adresata instantei care a pronuntat-o65.

Dar institutia reglementata de art. 281^1 C. proc. civ. vizeaza şi o alta situatie decat aceea ainterpretarii dispozitivului, anume ipoteza inlaturarii prevederilor potrivnice cuprinse în dispozitiv.Existenta în dispozitivul hotararii a unor prevederi (dispozitii) potrivnice ce nu se pot aduce laindeplinire constituie, potrivit art. 322 pct. 1 C. proc. civ. un motiv de revizuire. Art. 281^1 C. proc.civ. nu conditioneaza insa folosirea institutiei de existenta unor dispozitii potrivnice ce nu se pot aducela indeplinire. Cu toate acestea, în doctrina apreciat ca şi aceasta institutie procedurala poate fi folositanumai daca partea justifica un interes, care, insa, poate fi legat tocmai de ambiguitatea hotararii şi deimposibilitatea valorificarii ulterioare a dreptului recunoscut66.

Asa fiind, mijlocul procedural al contestaţiei la titlu este conditionat de neutilizarea procedurii prevazute de art. 281^1 C. proc. civ.67

Nu s-ar putea invoca pe aceasta cale faptul ca dispozitivul hotararii cuprinde dispozitii potrivnicecare nu pot fi aduse la indeplinire, mijlocul procedural pus la indemana partii interesate, în acest caz,este revizuirea (art. 322 pct. 1 C. proc. civ.) sau ca instanţa nu a solutionat unele capete de cerereformulate de parti (pentru aceasta ipoteza, cel interes poate exercita recursul - art. 304 pct. 6 C. proc.civ., revizuirea - art. 322 pct. 2 C. proc. civ. sau poate sa introduca o noua cerere de chemare în judecata fara a i se putea opune puterea de lucru judecat), ori ca exista contradictie intre dispozitivulhotararii şi considerentele acesteia (partea a avut indemana, dupa ramanerea definitiva a uneiastfel de hotarari, calea de atac a recursului - art. 304 pct. 5 sau7 C. proc. civ.)68.

b. Contestatia la executare propriu-zisa poate privi nerespectarea conditiilor prevazute pentruinvestirea cu formula executorie, prescriptia dreptului de a obtine executarea silita, perimareaexecutarii silite, faptul ca executarea nu este indeplinita conform dispozitivului, urmarirea unor bunuri

63 G. Boroi, D. Radescu, Codul de procedura civila comentat si adnotat, Ed. All, 1994, pag. 669.64 Savelly Zilberstein, V.M. Ciobanu, I. Bacanu, Drept procesual civil. Executarea silita, vol. II, Editura Lumina Lex,Bucuresti, 1996, pag. 234-235.65 Trib. Suprem, col. civ., dec. nr. 391/1962 Culegere de Decizii 1962, pag. 310.66 I. Les, Consideratii privitoare la modificarea si completarea Codului de procedura civila, pag. 334.67 I. Les, Drept procesual civil. Curs universitar, ed. Lumina Lex, 2002, pag. 679-680.68 G. Boroi, D. Radescu, Codul de procedura civila comentat si adnotat, Ed. All, 1994, pag. 669

13



exceptate de lege de la executarea silita, urmarirea unor bunuri care nu apartin debitorului, depasirealimitei în care poate fi urmărit salariul şi alte venituri asimila acestuia, neopozabilitatea titluluiexecutoriu, modul în care se desfasoara activitatea executionala, invocarea compensatiei legale, punerea în executa a unei hotarari care a fost ulterior desfiintata, faptul ca debitorul si-a execut de bunavoie obligatia inscrisa în titlul executoriu etc69.

S-a admis atacarea pe calea contestaţiei la executare a unor acte frauduloase sau intocmite îndispretul drepturilor legitime ale persoanelor interesate. Spre exemplu, s-a anula pe aceasta cale un actde vanzare care, desi transcris mai întîi, s-a dovedit a fi fost intocmit fraudulos, pentru a vatamadrepturile dobanditorului, care si-a transcris actul mai tarziu. S-a decis, de asemenea, ca mostenitorulcare nu a fost chemat la partajul succesoral are posibilitatea sa ceara contestarea partajului, pe caleacontestaţiei la executare, pentru inopozabilitatea titlului, cand ceilalti mostenitori vor sa-l urmareasca pentru predarea unor bunuri ce le-au fost atribuite prin hotararea de partaj 70 .

Asadar, contestatia la executare propriu-zisa este destinata sa inlature neregularitatile comise cu prilejul urmaririi silite sau sa expliciteze dispozitivul hotararii ce urmeaza a fi valorificat spre a se putea proceda la desavarsirea executarii silite. Ea nu este şi nu poate fi considerata ca un mijloc procedural destinat a anula sau modifica insasi titlul executoriu, o atare finalitate putandu-se realizanumai prin intermediul cailor legale de atac. Doctrina71 şi jurisprudenta72 au aplicat în mod constantacest principiu care decurge din intreaga reglementare în legislatia noastra a contestaţiei la executare.Cu alte cuvinte, instanţa competenta a statua asupra contestaţiei la executare nu poate examinaimprejurari care vizeaza fondul cauzei şi care sunt de natura sa repuna în discutie o hotarare judecatoreasca definitiva sau irevocabila. O solutie contrara ar infrange în mod grav principiulautoritatii lucrului judecat, ceea ce este desigur inadmisibil73.

Se admite totusi ca singurele aparari de fond, care pot fi invocate pe calea contestaţiei la executaresunt cele care privesc cauze de stingere a obligatiei inscrise în titlul executoriu ce au intervenit duparamanerea definitiva a hotararii. Solutia este logica, intrucat nu se incalca puterea de lucru judecat,fiind vorba de imprejurari care nu au putut sa fie valorificate în faza judecatii74.Indiferent de felul ei, pe calea contestaţiei la executare nu se poate modifica sau desfiinta hotararea pusa în executare. Motivele invocate de contestator nu se pot referi la problemele de fond, care sarepuna în discutie hotararea ce se executa, deoarece partea interesata a avut posibilitatea sa levalorifice în cadrul fazei judecatii, fie prin cererile adresate primei instante, fie prin exercitarea cailor de atac prevazute de lege75.

Mijlocul procedural al contestaţiei la executare nu este admisibil nici în situatiile în carecontestatorul are deschisa calea unei actiuni de drept comun pentru apararea drepturilor sale. Astfel, de pilda, pe calea contestaţiei la executare nu pot fi invocate acele imprejurari care sunt de natura aconduce la modificarea obligatiei de plata datorita schimbarilor intervenite dupa ramanerea definitivaa hotararii. Este, în primul rand, cazul despagubirilor civile pentru prejudiciile izvorate din fapte

69 Florea Magureanu, Drept procesual civil, Ed. a V-a, Ed. All Beck, 2002, pag. 495; G. Boroi, D. Radescu, Codul de procedura civila comentat si adnotat, Ed. All, 1994, pag. 669.70 Trib. Pop. raion Corabia, sent. Civ. nr. 293/1958, cu nota critica de V. V. Niciu si aprobativa de I. Stoenescu, in Justitia

Noua nr. 5/1958, pag. 87471 I. Les, Comentariile Codului de procedura civila, vol. II, pag. 330-331; Gr. Porumb, Codul de procedura civila comentatsi adnotat, vol. II, pag. 190-191; V. Negru, D. Radu, Drept procesual civil, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti,1972, pag. 470; I. Stoenescu, S. Zilberstein, Executarea silita in procesul civil, pag. 108; S. Zilberstein, V. M. Ciobanu, I.Bacanu, Drept procesual civil. Executarea silita, pag. 231-232; Al. Lesviodax, Contestatia la executare in materie civila,

pag. 63-65.72 Trib. Suprem, s. civ., dec. nr. 491/1979, Culegere de Decizii 1979, pag. 279.73 I. Les, Drept procesual civil. Curs universitar, ed. Lumina Lex, 2002, pag. 682.74 G. Boroi, D. Radescu, Codul de procedura civila comentat si adnotat, Ed. All, 1994, pag. 670.75 Florea Magureanu, Drept procesual civil, Ed. a V-a, Ed. All Beck, 2002, pag. 495

14



ilicite (de pilda, cazul prejudiciilor aduse pentru vatamarea integritatii corporale a unei persoane),stabilite prin hotarari judecatoresti definitive, şi care pot fi majorate sau diminuate daca prejudiciulexistent la data pronuntarii hotararii s-a agravat ori s-a micsorat, ca urmare a aceluiasi fapt prejudiciabil. Intr-o asemenea situatie calea procesuala prin care se poate obtine o modificarecorespunzatoare a despagubirilor este aceea a unei actiuni de drept comun, iar nu a contestaţiei laexecutare. Aceasta solutie este incidenta insa numai în situatia în care despagubirile au fost acordatede instanţa competenta sub forma unor prestatii periodice, iar nu şi cand despagubirile s-au acordat subforma unei sume globale, caci în asemenea imprejurari statuarile instantei de fond au un caracter definitiv76.

6.5. Procedura de solutionare a contestaţiei la executare

în determinarea elementelor contestaţiei la executare va trebui sa se tina seama şi de naturacontestaţiei, respectiv daca este o contestatie la executare propriu-zisa sau o contestatie la titlu. Acestlucru este deosebit de important mai cu seama în privinta motivarii contestaţiei. Contestatorul trebuiesa aiba în vedere o motivare corespunzatoare a contestaţiei, atat în fapt, cat şi în drept, cerintanecesara pentru orice cerere de sesizare a instantei de judecata. în aceeasi ordine de idei, este evidentca toate conditiile prevazute de art. 112 C. proc. civ. trebuie intrunite şi în cazul contestaţiei laexecutare77.

Pentru solutionarea cererii, partile vor fi citate în termen scurt, iar judecata se va face de urgenta, şicu precadere. Executarea poate fi suspendata cu plata unei cautiuni, în cuantumul fixat de instanţa, înafara de cazurile în care legea dispune altfel. Daca bunurile urmărite sunt supuse stricaciunii, pieiriisau deprecierii, se va suspenda numai distribuirea pretului. Cu privire la cererea de suspendare,instanţa se pronunta prin incheiere, care poate fi atacata cu recurs, în mod separat.

Pana la solutionarea cererii de suspendare, presedintele poate dispune suspendarea provizorie aexecutarii, prin ordonanta presedintiala.In lipsa altor prevederi speciale, judecata se va face dupa regulile de drept comun, cu citareaobligatorie a partilor 78 .In privinta procedurii de solutionare este de subliniat ca singurele aparari de fond, care pot fi invocate pe calea contestaţiei la executare sunt cele care privesc cauze de stingere a obligatiei inscrise în titlulexecutoriu ce au intervenit dupa ramanerea definitiva a hotararii. Solutia este logica, intrucat nu seincalca puterea de lucru judecat, fiind vorba de imprejurari care nu au putut sa fie valorificate în faza judecatii79 .

în privinta competentei legea face distinctie intre contestatiile la titlu şi contestatiile la executare propriu-zisa. Astfel, potrivit art. 400 alin. 1 C. proc. civ. contestatiile se introduc la instanţa deexecutare. Desi acest prim alineat al textului mentionat nu face nici o precizare este evident ca legeaare în vedere un principiu în materie şi care este aplicabil tuturor contestatiilor la executare propriuzise (ceea ce reiese şi din cel de-al doilea alineat al art. 400 alin. 2 C. proc. civ.). Pentru ratiunisimilare, toate celelalte contestatii la executare sunt date de art. 400 alin. 1 C. proc. civ. în competentainstantei care executa hotararea.

Este necesar sa precizam ca în toate cazurile criteriul valoric este irelevant pentru stabilireacompetentei materiale de solutionare a contestatiilor la executare, intrucat normele inscrise în art. 400C. proc. civ. deroga, sub acest aspect, de la dispozitiile dreptului comun80 .

76 Trib. Suprem, Plen. dec. de indrumare nr. 16/1964, in Culegere de decizii de indrumare, pag. 79.77 S. Zilberstein, V. M. Ciobanu, I. Bacanu, Drept procesual civil. Executarea silita, vol. II, pag. 25278 Florea Magureanu, Drept procesual civil, Ed. a V-a, Ed. All Beck, 2002, pag. 498.79 G. Boroi, D. Radescu, Codul de procedura civila comentat si adnotat, Ed. All, 1994, pag. 670.80 A se vedea in acest sens si Trib. Suprem, s. civ., dec. nr. 36/1972, in I. Mihuta, Repertoriu II, nr. 37, pag. 355.

15



Contestatia la titlul privind dispozitiile civile cuprinse intr-o hotarare penala se rezolva de catreinstanţa penala care a pronuntat hotararea ce se executa. Contestatia privitoare la executareadispozitiilor civile din hotararea penala se solutioneaza de catre instanţa civila, potrivit legii civile.Instanţa penala de executare este competenta şi atunci cand s-a pus în executare o hotarare care nu eradefinitiva sau cand executarea este indreptata impotriva unei alte persoane decat cea prevazuta înhotararea penala de condamnare81 .

în cazul contestaţiei la executare propriu-zisa, în cerere trebuie sa se arate toate dovezile pe care sesprijina aceasta. Admisibilitatea, administrarea şi aprecierea probelor se vor face dupa regulile de la judecata în prima instanţa82.

Pot apare situatii diferite83 :- Daca contestatia la executare are natura juridica a unei cereri în revendicare a unor bunuri mobile,

tertul poate dovedi cu martori dreptul de proprietate asupra bunului mobil urmărit, indiferent devaloarea lui, daca este posesor sau coposesor al acestuia, intrucat tertul probeaza o situatie de fapt - posesia - ce poate fi dovedita prin orice mijloc de proba.

- Daca bunul se afla în posesia exclusiva a debitorului urmărit, iar tertul pretinde ca debitorul esteun detentor al bunului, contestatorul va trebui sa dovedeasca atat dreptul sau de proprietate, cat şiobligatia debitorului de a-i restitui bunul, aspect ce se poate realiza prin probarea actului juridicincheiat de tert cu debitorul urmărit, conform regulilor inscrise în art. 1191 şi urm. C.civ.

- Daca tertul pretinde ca a pierdut bunul respectiv sau ca acesta i-a fost furat, va trebui sadovedeasca proprietatea, precum şi pierderea sau furtul bunului. în aceasta ultima situatie, se vor putea folosi orice mijloace de proba.

- Cand tertul se foloseste de inscrisuri sub semnatura privata, se va avea în vedere daca acestea audobandit data certa inainte de sechestrare, pentru a putea fi opozabile creditorului urmăritor (care esteun tert fata de actul juridic invocat de contestator). Apararile de fond ce pot fi invocate în modexceptional în cadrul contestaţiei la executare se probeaza potrivit dreptului comun.

S-a ridicat în practica instantelor problema daca în principiu pot fi administrate probe noi, pestecele ale dosarului de fond, în cadrul unei contestatii pentru lamurirea titlului, cand, spre exemplu, estenecesara identificarea bunurilor prevazute în dispozitivul neclar al unei hotarari definitive. Instanţasuprema a decis c, daca, în prinipiu, pe cale de contestatie la executare, nu se poate repune în discutieşi administra probe pentru a se combate situatia de fapt solutionata cu cazia procesului de fond, totusi,cand probele sunt necesare pentru lamurirea dispozitivului neclar, ele trebuie sa fiue administrate deinstanţa daca fara aceste probe ea nu ar putea solutiona corect contestatia84.

Dupa sesizare, instanţa poate dispune suspendarea executarii silite, dar numai daca se depune ocautiune în cuantumul fixat de instanţa, cu exceptia cazului în care legea dispune altfel (art. 403 alin.1 C. proc. civ.)85. Daca bunurile urmărite sunt supuse stricaciunii, pieirii sau deprecierii, se vasuspenda numai distribuirea pretului.

în cazuri urgente, presedintele instantei poate dispune suspendarea provizorie a executarii pe calede ordonanta presedintiala, pana la solutionarea de catre instanţa a cererii de suspendare prevazut deart. 403 C. proc. civ. O atare suspendare are un caracter provizoriu, astfel cum precizeaza expres art.81 G. Boroi, D. Radescu, Codul de procedura civila comentat si adnotat, Ed. All, 1994, pag. 67082 A se vedea si: T.S., col. civ., dec. nr. 1797/1960, Culegere de Decizii 1960, pag. 406.83 Florea Magureanu, Drept procesual civil, Ed. a V-a, Ed. All Beck, 2002, pag. 497; G. Boroi, D. Radescu, Codul de

procedura civila comentat si adnotat, Ed. All, 1994, pag. 673-674.84 Trib. Suprem, col. civ., dec. nr. 1797/1960, Culegere de Decizii pe anul 1960, pag. 406.85 A se vedea in sensul ca formularea si punerea in discutia partilor a unei cereri de suspendare nu este conditionata de plataanticipata a unei cautiuni D. Persida Singeorzan, C. N. Popa, Discutii in legatura cu suspendarea executarii silite, inDreptul nr. 4/2002, pag. 96-100.

16



403 alin. 3 C. proc. civ., şi ea poate fi luata numai în cazuri urgente. Conditia urgentei trebuieapreciata de presedintele instantei în raport cu situatia debitorului sau a bunurilor urmărite. O alta particularitate rezida în faptul ca aceasta suspendare este data în competenta presedintelui şi nu alinstantei de judecata. în fine, de aceasta data cererea de suspendare se rezolva prin ordonanta, iar nu printr-o incheiere86.

În privinta cailor de atac sunt de facut cateva precizari:a) Hotararile pronuntate în contestatiile la titlu au un caracter accesoriu în raport cu hotararea care

constituie titlu executoriu, astfel incat urmeaza a se aplica principiu "accesorium sequitur principale",deci hotararea data în contestatia la titlu este supusa acelei cai de atac care s-ar fi putut exercitaimpotriva hotararii ce se pune în executare. în acelasi sens, în practica s-a decis în sensul ca"contestatiile trec prin aceleasi grade de jurisdictie, ca şi litigiul principal pe care se greveaza"87.

Daca judecata contestaţiei la titlu s-a facut de prima instanţa de fond (deci s-a solicitat interpretareadispozitivului unei hotarari ce a ramas definitiva şi irevocabila prin neapelare sau prin respingereaapelului în temeiul unei exceptii procesuale), hotararea pronuntata este susceptibila de apel. Daca insahotararea ce se executa s-a dat intr-o materie în care legea a suprimat dreptul de apel (spre exemplu, ohotarare de expedient), hotararea de interpretare a dispozitivului acesteia poate fi atacata numai curecurs. Cand judecata contestaţiei la titlu s-a facut de instanţa de apel (s-a solicitat clarificareadispozitivului unei hotarari date în apel), calea de atac este recursul. în cazul în care instanţa derecurs a judecat contestatia privind intelesul. Intinderea şi aplicarea dispozitivului propriei hotarari,hotararea pronuntata în contestatie este irevocabila, asa incat un eventual recurs ce se va exercitaimpotriva acesteia va fi respins ca inadmisibil88.

b) în privinta contestatiilor la executare propriu-zise art. 402 alin. 2 C. proc. civ. a instituit principiul potrivit caruia "hotararea pronuntata cu privire la contestatie se da fara drept de apel...". Neaflam în prezenta altui caz de suprimare a caii ordinare de atac a apelului în materia executarii silite.

Cu toate acestea, de la principiul enuntat chiar art. 402 alin. 2 C. proc. civ. face doua exceptiiimportante şi deopotriva de justificate. Prima exceptie vizeaza hotararile pronuntate în temeiul art.4001 C. proc. civ., adica cele pronuntate cu privire la impartirea bunurilor comune în cadrul judecariicontestaţiei la executare. A doua exceptie vizeaza hotararile pronuntate în temeiul art. 401 alin. 2 C. proc. civ., adica cele pronuntate asupra actiunii separate introduse de un tert care pretinde un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunului urmărit. Exceptiile se justifica prin aceea ca înasemenea situatii are loc o adevarata judecata de fond, cu toate garantiile procesuale, astfel ca estenormal ca hotararea pronuntata sa poata fi atacata potrivit regulilor de drept comun, adica atat cu apel,cat şi cu recurs89.

Codul de procedura civila nu contine dispozitii derogatorii de la dreptul comun în privinta posibilitatilor de exercitare a cailor extraordinare de atac. Asa fiind, doctrina considera ca impotrivahotararilor pronuntate asupra contestatiilor la executare se pot exercita şi caile extraordinare de atac,daca cerintele legale de exercitare a acestora sunt intrunite.

7. Intoarcerea executarii

7.1. Reglementarea institutiei

86 I. Les, Drept procesual civil. Curs universitar, ed. Lumina Lex, 2002, pag. 685-685.87 Cas. II, nr. 655 si 656 din 7 septembrie 1937, Jurisprudenta generala 1938, sp. 13 si 457, in G. P. Docan, Repertoriu de

jurisprudenta rezumata, 1934-1938, Bucuresti, Ed. Socec, 1939, pag. 77, nr. 1.88 G. Boroi, D. Radescu, Codul de procedura civila comentat si adnotat, Ed. All, 1994, pag. 674.89 I. Les, Drept procesual civil. Curs universitar, ed. Lumina Lex, 2002, pag. 688.

17



Intoarcerea executarii silite nu a fost reglementata, în mod expres, în Codul de procedura civila. Cutoate acestea, o parte a doctrinei a invocat şi dispozitiile art. 311 alin. 2 C. proc. civ., pentru a explicaca intoarcerea executarii opereaza de plin drept, fara sa mai fie necesara formularea unei actiuniseparate90. Totusi, aplicarea practica a principiului enuntat de textul citat a intampinat dificultati, mareamajoritate a doctrinei considerand necesara promovarea unei actiuni separate pentru a se dispuneintoarcerea executarii. în practica s-a considerat, uneori, ca intoarcerea executarii poate fi obtinuta şi pe calea ordonantei presedintiale, daca sunt indeplinite conditiile art. 581 C. proc. civ.91.

Aceasta are loc atunci cand dupa efectuarea executarii silite titlul executoriu a fost anulat fie pecalea contestaţiei la executare, fie prin exercitarea unor cai legale de atac, ordinare sau extraordinare92.Problema se pune, bunaoara, atunci cand dupa admiterea unei cai de atac de retractare hotararea ce aconstituit titlu executoriu a fost desfiintata sau cand s-a admis contestatia la executare. în sens general, problema intoarcerii executarii se pune în acele situatii în care titlul pus în executare a fost ulterior desfiintat, prin exercitiul cailor de atac prevazute de lege, urmand a se restabili situatia anterioaraexecutarii.

Astfel, necesitatea intoarcerii executarii se poate ivi în cazul în care93 :- hotararea ce s-a bucurat de executie vremelnica a fost apelata- nu s-a dispus suspendarea executarii- instanţa de apel, în urma rejudecarii fondului, a respins cererea reclamantului- s-a executat o hotarare definitiva, care apoi a fost casata ca urmare a admiterii recursului exercitat

impotriva acesteia;- cand dupa admiterea ur de atac de retractare, hotararea ce a constituit titlul executoriu a fost

desfiintata;- în situatia în care, ca efect al admiterii unei conteste executare, s-a anulat executarea.

în toate aceste cazuri, creditorul este o sa-i restituie debitorului ceea ce i-a luat prin executare. PrinOrdonanta de Urgenta nr. 138/2000 s-a introdus în Codul de procedura civila, dupa sectiunea a VI-adin Capitolul I al Cartii a V-a, o noua sectiune, a VII-a, intitulata "intoarcerea executarii".

7.2. Conditiile institutiei

Exista mai multe situatii94:- Art. 404 alin. 2 C. proc. civ. dispune ca bunurile asupra carora s-a facut executarea se vor restitui

celui indreptatit. Acest text vizeaza una dintre cele mai simple situatii care se pot ivi în practica,respectiv aceea în care executarea s-a realizat prin predarea bunurilor mobile sau imobile aledebitorului (executare silita directa).

- A doua situatie care se poate ivi este aceea în care executarea s-a facut prin vanzarea unor bunurimobile. Intr-o asemenea imprejurare intoarcerea executarii se va face prin restituirea de catre creditor asumei rezultate din vanzare, actualizata în functie de rata inflatiei, cu exceptia situatiei cand isigaseste aplicare art. 449 C. proc. civ. Solutia este rationala şi este destinata sa asigure o repunereintegrala a partii în situatia anterioara. şi exceptia, la care se refera art. 449 C. proc. civ., are o

90 A se vedea in acest sens: I. Stoenescu, S. Zilberstein, Executarea silita in procesul civil, pag. 117; S. Zilberstein, V. M.Ciobanu, Drept procesual civil. Executarea silita, vol. II, p.192.91 A se vedea Trib. Suprem, col. civ. dec. nr. 61/1969, in Legalitatea Populara nr. 8/1960, pag. 111, cu o nota aprobativa deI. Mihuta.92 Mircea N. Costin, Dictionar de drept procesual civil, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1983, pag. 217.93 G. Boroi, D. Radescu, Codul de procedura civila comentat si adnotat, Ed. All, 1994, pag. 674-675.94 I. Les, Drept procesual civil. Curs universitar, ed. Lumina Lex, 2002, pag. 693-694.

18



justificare deplina, caci ea vizeaza situatia în care adjudecatarul bunului a platit pretul. Intr-adevar,intr-o asemenea situatie nu este admisibila nici o cerere de desfiintare a vinzarii impotrivaadjudecatarului, "in afara de cazul în care a existat frauda din partea acestuia".

Intoarcerea executarii poate fi solicitata inauntrul termenului de prescriptie a dreptului de a obtinecondamnarea paratului (3 ani, daca nu este vorba de un drept imprescriptibil), termen care incepe sacurga din momentul în care a ramas definitiva hotararea prin care s-a desfiintat titlul pus înexecutare95.

95 G. Boroi, D. Radescu, Codul de procedura civila comentat si adnotat, Ed. All, 1994, pag. 676.

19

Poprirea

Documents

Transcript of Poprirea