PoluareaPoluarea reprezintă contaminarea mediului înconjurător cu reziduuri, deşeuri etc care afectează sănătatea umană, calitatea vieții sau funcția naturală a ecosistemelor (organismele vii și mediul în care trăiesc). Chiar dacă uneori poluarea mediului înconjurător este un rezultat al cauzelor naturale cum ar fi erupțiile vulcanice, cea mai mare parte a substanțelor poluante provine din activitățile umane.

Există două categorii de poluanți:

Poluanții biodegradabili sunt substanțe, cum ar fi apa menajeră, care se descompun rapid în proces natural. Acești poluanți devin o problemă când se acumulează mai rapid decât pot să se descompună.

Poluanții nondegradabili sunt materiale care nu se descompun sau se descompun foarte lent în mediul natural.

Odată ce apare contaminarea, este dificil sau chiar imposibil să se îndepărteze acești poluanți din mediu. Compușii nondegradabili și materiale radioactive pot să ajungă la nivele periculoase de acumulare.

De exemplu, moleculele compușilor toxici pot să se depună pe suprafața plantelor acvatice fără să distrugă acele plante. Un pește mic care se hrănește cu aceste plante acumulează o cantitate mare din aceste toxine. Un pește mai mare sau alte animale carnivore care se hrănesc cu pești mici pot să acumuleze o cantitate mai mare de toxine. Acest proces se numește „bioacumulare”.

Poluarea aerului 1

prezenţa în atmosferă a unor substanţe străine de compoziţia normală a aerului, care în funcţie de concentraţie şi/sau timpul de acţiune provoacătulburăi ale sanătăţii omului, creeaza disconfort populatiei dintr-un teritoriu, afecteaza flora si fauna sau altereaza mediu de viata al omului.

Pentru a fi considerati poluanti – substantele prezente in atmosfera trebuie sa exercite un efect nociv asupra omului sau a mediului sau de viata

Poluarea aerului poate fi  considerată o importantă agresiunea omului modern asupra mediului. Odată cu revoluţia industrială de la sfârşitul secolului al XVIII-lea, amprenta omului asupra învelişului atmosferic s-a făcut tot mai simţită.

Sursele de poluare a aerului:

surse naturale (eruptiile vulcanice, incendiile de vegetatie, furtunile de nisip, polenul florilor)

surse artificiale (legate de activitatea vitala a omului – transportul, obiectivele industriale si centralele termoelectrice.)

Efectele poluarii:

Ecologistii acorda o atentie deosebita protectiei aerului atmosferic deoarece poluare atmosferei are consecinte negative pe scara globala, consecinte printre care se numara:

distrugerea stratului de ozon ce ne protejează de efectele negative ale radiaţiilor ultraviolete - Ozonul filtrează cea mai mare parte a ultravioletelor de tip C, care au proprietăţi mutagene asupra celulelor pielii, însă datorită găurilor din strat, tot mai multe astfel de radiaţii ajung pe Pământ

ridicarea temperaturii planetei (cunoscut si ca efectul de sera)- poate avea consecinţe grave asupra societăţii: fiecare grad în plus va dilata apa din oceane,

astfel nivelul mării va ajunge deasupra oraşelor de coastă. Nivelul oceanului planetar va creşte şi datorită topirii gheţarilor.

smogul si ploile acide - deasupra oraşelor mari, pluteşte „smogul”, o combinaţie de fum şi ceaţă şi o formă particulară de poluare a aerului. Denumirea provine din englezescul „smoke” – fum şi „fog” – ceaţă. De smogul din Londra toată lumea a auzit, care face aerul greu de respirat. Gazele acestea intra in componenta norilor, dand nastere ploilor acide care ucid plantele.

inrautatirea sanatatii omului

Ce substanţe ajung în atmosferă şi ce efecte negative au asupra sănătăţii noastre?

1.    Cadmiul – folosit în fabricile ce produc baterii şi în industria plasticurilor. Odată ajuns în atmosferă, este inhalat de oameni. Se va depozita la nivelul rinichilor, afectându-i. Se elimină într-o perioadă lungă de timp, iar semnele intoxicaţiei cu cadmiu sunt: durerile de cap, febra, stări de voma şi boli ale rinichilor.

2.    Plumbul – folosit în trecut ca aditiv în benzină, se mai foloseşte în industria vopselurilor şi la fabricarea bateriilor. Efectele principale ale intoxicaţiei cu plumb se produc asupra sistemului nervos. Se poate depune, ca şi cadmiul, la nivelul rinichilor.

3.    Mercurul – utilizat în fabricarea neoanelor colorate sau alte industrii, mercurul este extrem de toxic. Poate produce paralizii, afecta sistemul nervos sau vederea şi auzul. În trecut era folosit ca tratament pentru sifilis.

2

4.    Benzenul – este una dintre substanţele cu efect cancerigen, conţinute de fumul de ţigară. Este folosit pe scară largă în industria alimentară, drept conservant. Efectele sale sunt durerile de cap, greţuri, boli ale inimii sau cancer.

Cazuri celebre de efecte generate de poluarea aerului:

In anul 1952 in Londra, cand, datorita poluarii cu pulberi si dioxid de sulf s-au inregistrat peste 4000 de decese. Desi rare, aceste episoade acute au avut meritul de a atrage atentia specialistilor asupra sanatatii populatiei expuse, declansand primele cercetari sistematice in domeniul relatiei sanatate - poluare.

Un alt caz grav de poluare a avut loc la Cernobal, in Ucraina, din 26 aprilie 1986, cand reactorul centralei nucleare a explodat. In urma acestei explozii au fost eliberate in mediul inconjurator cantitati mari de gaze rare si de materiale radioactive.Ca urmare a exploziei peste 30000 de pasari si un numar mare de pesti. Apa va fi infestata inca 300 de ani, iar norii radioactivi vor mai traversa Ucraina inca 50 de ani.

Gauri in stratul de ozon:

Stratul de ozon din stratosfera ne protejeaza retinand razele ultraviolete ale soarelui. Deoarece in zilele noastre a crescut foarte mult folosiria hidrocarburilor clorinate, fluorinate in flacoane cu aerosoli, frigidere, detergenti si polistiroli, aceste gaze au ajuns in aer in cantitati mai mari decat cele care ar putea fi suportate de atmosfera. Pe masura ce se ridica, se descompun, formandu-se cloridioni, care ataca si distrug stratul de ozon.

Efectul respectiv a fost semnalat pentru prima oarea in anul 1985 de catre oamenii de stiinta care lucrau in Antarctica, in momentul in care au observat formarea unei gauri in stratul de ozon. Cercetatorii au fost ingrijorati de faptul ca stratul de ozon s-ar putea rarefia si in alte parti ale Globului, crescand nivelul radiatiilor nocive. Din nefericire in anul 1995 s-a observat ca si in zona Arcticii si a Europei de N s-au format gauri in stratul de ozon.

********

In zilele noastre atentia este orientata din ce in ce mai mult spre problemele de mediu; multe dintre guverne iau in considerare subiectele “verzi”. In intreaga lume pastrarea resurselor energetice este o problema acuta.

In intreaga lume sunt pornite campanii care incearca sa convinga guvernele sa renunte la distrugerea padurilor ecuatoriale. Populatia contribuie la aceste campanii, prin faptul ca nu mai cumpara produse fabricate din lemn tropical, reducand oarecum cererea pentru acesta. Sunt tari care ajuta la restabilirea echilibrului; prin plantarea de arbori tineri.

Un lucru e sigur: in zilele noastre nu mai putem sa respiram aer curat.

Atmosfera este insa un pericol, ca urmare este in pericol intregul mediu de viata. Este nevoie de un control riguros si de masuri radicale pentru ca viitorul atmosferei sa fie sigur.

3

4

Poluarea apelor Poluarea se produce atunci cand, in urma introducerii unor substante determinate – solide, lichide, gazoase, radioactive – apele sufera modificari fizice, chimice sau biologice, susceptibile de a le face improprii sau periculoase pentru sanatatea publica, pentru viata acvatica, pentru pescuitul industrial, pentru industrie si turism.

Multa vreme omenirea a crezut – sau in orice caz a actionat ca si cum ar fi crezut - ca apa, prin imensitatea volumului ei, “digera” tot ce putem sa arucam in ea; cu alte cuvinte, intinderile de apa ar fi o imensa lada de gunoi pe care o stiam purificatoare. Au fost necesari 50 de ani – in cursul carora am aruncat in mare mai multe deseuri de toate felurile decat in cursul celor 20 de secole precedente – pentru ca aceasta iluzie sa se spulbere.

A trebuit sa se produca o serie de catastrofe pana sa descoperim greseala pe care am facut-o. Savantii cunosteau primejdia, dar avertismentele lor au trecut, de cele mai multe ori, neluate in seama. Astazi suntem aproape neputinciosi in fata anumitelor fenomene de impurificare.

Sursele si efecte ale poluarii apei:

Poluarea biologică cu microorganisme si materii organice fermentescibile, cu ape uzate urbane și ape uzate provenite de la cresterea animalelor in marile complexe agroindustriale, pe spații închise, foarte restrânse.

Efecte: contaminare puternica, bacteriologica a apei, care are drept urmare raspandirea unor afectiuni cum sunt colibacilozele sau hepatitele vitale, febra tifoida.

Poluarea chimica prin deversarea in ape a diversilor compusi ca: nitrati, fosfati si alte substante folosite in agricultura, a unor reziduuri si deseuri provenite din industrie sau din activitati care contin plumb, cupru, zinc, crom, nichel, mercur sau cadmiu.

5

Efecte: Excesul de ingrasaminte cu azot in sol sau din alte surse poate face ca o parte din nitrati si nitriti sa treaca in apa freatica in cantitati mari. Consumul de apa cu concentratie mare de nitrati poate duce la 'boala albastra' a copiilor - methemoglobinemie.

Poluarea apei cu substante organice de sinteza este datorata in principal, detergentilor si pesticidelor.

Efecte: In S.U.A., de exemplu, s-a evaluat la 13,1 % proportia de dermatoze (afectiuni ale pielii) provocate de detergenti. La fel de mare este si gradul de poluare a apelor cu PCB (policlorobifenili), care se utilizeaza foarte mult in industria materialelor. Pe langa aceste substante, mai participa nenumarate alte substante organice de sinteza, cum sunt fenolii in apele continentale.

Poluarea apei datorita agentilor fizici apare ca urmare a evacuarii in apa a materialelor solide, minerale, insolubile, cum este de pilda deversarea in cursurile de apa a reziduurilor de la exploatarea carierelor sau minelor.

In aceasta categorie intra si poluarea termica a apei - cauzata de deversarile apelor de racire care provin din industrie si de la unele centrale termice si nucleare.

Efecte: ridicarea temperaturii apei, ca urmare a deversarilor toxice, poate duce la modificari intolerabile pentru cea mai mare parte a speciilor animale si vegetale din zonele respective. De asemenea, sunt accelerate fenomenele de descompunere bacteriana; animalele acvatice sufera pentru ca temperaturile superioare maresc intensitatea metabolismului.

Poluarea radioactiva care poate sa apara in urma unor caderi de materiale radioactive din atmosfera sau, mai ales, ca urmare a incorectei degajari a reziduurilor radioactive lichide sau solide de la industriile care folosesc energie atomica sau de la cercetarile nucleare.

Efecte: expunerea la radiatiile nucleare si materiale radioactive poate determina aparitia unor cancere si a altor boli (genetice, neurologice etc) .

Alte efecte ale POLUARII APELOR Ploaia acidă - o forma de poluare atat a aerului cat si a apei in care acizii din aer,

produsi de uzine de producere a energiei electrice si alte surse, cad pe Pamant in diferite regiuni. Efecte:

o Actiunea corosiva a ploii acide provoaca pagube incomensurabile mediului inconjurator.

o Acizii poluanti ajung pana in atmosfera, unde calatoresc sute de kilometri, si, in cele din urma, se intorc pe pamant sub forma de ploaie, zapada sau ceata.

o Ploaia acida indeparteaza substantele nutritive din pamant, incetineste dezvoltarea copacilor si transforma lacurile intr-un mediu care nu poate intretine viata.

o In orase, acizii poluantii corodeaza aproape tot ce intra in contact cu ei, accelerand acest proces asupra structurilor cum ar fi blocuri si statui (de exemplu, s-a observat ca atat Parthenon-ul din Atena, Grecia, cat si Taj Mahal-ul din Agra, India se deterioreaza datorita ploii acide).

o Acizii in combinatie cu alte substante chimice formeaza praful de fum urban care ataca plamanii, cauzand boli si decedari premature.

De fapt, nocivitatea poluarii apei se rasfrange direct sau indirect asupra omului si de aceea este necesar sa se cunoasca mai bine aceste pericole, inclusiv efectele pe care

6

le pot avea asupra omului chiar cantitatile mici de substante chimice din sursele de apa.

Amploarea si diversitatea distrugerilor cauzate de poluare e usor de masurat. In primul rand, este in joc sanatatea omului. Dupa aceea, sunt amenintate un sir de activitati economice. In sfarsit, degradarea vietii acvatice este plina de consecinte, deoarece ea tinde sa reduca resursele alimentare obtinute din mari tocmai intr-un moment in care se are in vedere ulizarea mai larga a acestora.

Poluarea poate prejudicia deasemenea turismul: rari sunt aceia care nu au intalnit inca o plaja murdara. Si faptul ca ea poate sa fie fatala culturilor de stridii se intelege de la sine. Tot asfel, este usor de inteles ca sanatatea noastra poate fi grav afectata: se stie ca anumite uleiuri deversate in mare contin produse cancerigene.

7

8

9

------------------------------------------------------------------------------------------

Poluarea solului

Solul reprezinta stratul superficial cu grosimea de 20-30 cm de la suprafata scoartei terestre (stratul fertil) care impreuna cu atmosfera invecinata, constituie mediul de viata al plantelor.

Solul, ca si aerul si apa, este un factor de mediu cu influenta deosebita asupra sanatatii. De calitatea solului depinde formarea si protectia surselor de apa, atat a celei de suprafata, cat mai ales a celei subterane. Poluarea este deosebit de evidenta si in cazul solului. Deseurile de tot felul care nu au fost evacuate in ape si aer acopera uscatul tocmai in locurile aglomerate unde fiecare metru patrat este intens si multiplu solicitat, degradeaza terenurile agricole tocmai acolo unde sunt mai fertile, uratesc natura tocmai

10

acolo unde este mai cautata pentru frumusetea ei. Inca o contradictie a civilizatiei: alaturi de capacitatea de a creea un mediu de viata acceptabil, chiar si in spatiul cosmic, sta rezolvarea precara a salubritatii solului. Dar deseurile solide constituie numai un aspect al problemei. Solul mai este supus actiunilor poluarilor din aer si apa.

Poluarea reprezinta contaminarea mediului inconjurator cu materiale care interfereaza cu sanatatea umana, calitatea vietii sau functia naturala a ecosistemelor (organismele vii si mediul in care traiesc). Chiar daca uneori poluarea mediului inconjurator este un rezultat al cauzelor naturale cum ar fi eruptiile vulcanice, cea mai mare parte a substantelor poluante provine din activitatile umane.

Sunt doua categorii de materiale poluante (poluanti). Poluantii biodegradabili sunt substante, cum ar fi apa menajera, care se descompun rapid in proces natural. Acesti poluanti devin o problema cand se acumuleaza mai rapid decat pot sa se descompuna.

Poluantii nondegradabili sunt materiale care nu se descompun sau se descompun foarte lent in mediul natural. Odata ce apare contaminarea, este dificil sau chiar imposibil sa se indeparteze acesti poluanti din mediu.

Compusii nondegradabili cum ar fi Diclor-Difenil-Tricloretan (DDT), dioxine, difenili policrorurati (PCB) si materiale radioactive pot sa ajunga la nivele periculoase de acumulare si pot sa urce in lantul trofic prin intermediul animalelor.

De exemplu, moleculele compusilor toxici pot sa se depuna pe suprafata plantelor acvatice fara sa distruga acele plante. Un peste mic care se hraneste cu aceste plante acumuleaza o cantitate mare din aceste toxine. Un peste mai mare sau alte animale carnivore care se hranesc cu pesti mici pot sa acumuleze o cantitate mai mare de toxine. Acest proces se numeste bioacumulare.

Solul poate fi poluat:

- direct prin deversari de deseuri pe terenuri urbane sau rurale, sau din ingrasaminte si pesticide aruncate pe terenurile agricole ;

- indirect, prin depunerea agentilor poluanti ejectati initial in atmosfera, apa ploilor contaminate cu agenti poluanti “spalati" din atmosfera contaminata, transportul agentilor poluanti de catre vant de pe un loc pe altul, infiltrarea prin sol a apelor contaminate.

In ceea ce priveste poluarea prin intermediul agentilor poluanti din atmosfera, se observa anumite particularitati. Spre exemplu, ca regula generala, solurile cele mai contaminate se vor afla in preajma surselor de poluare. Pe masura, insa, ce inaltimea cosurilor de evacuare a gazelor contaminate creste, contaminarea terenului din imediata apropiere a sursei de poluare va scadea ca nivel de contaminare dar regiunea contaminata se va extinde in suprafata.

Nivelul contaminarii solului depinde si de regimul ploilor. Acestea spala in general atmosfera de agentii poluanti si ii depun pe sol, dar in acelasi timp spala si solul, ajutand la vehicularea agentilor poluanti spre emisari. Trebuie totusi amintit ca ploile favorizeaza si contaminarea in adancime a solului.

Intr-o oarecare masura poluarea solului depinde si de vegetatia care il acopera, precum si de natura insasi a solului. Lucrul acesta este foarte important pentru urmarirea persistentei pesticidelor si ingrasamintelor artificiale pe terenurile agricole. Interesul econamic si de protejare a mediului cere ca atat ingrasamintele cat si pesticidele sa ramana cat mai bine fixate in sol. in realitate, o parte din ele este luata de vant, alta este spalata de ploi, iar restul se descompune in timp, datorita oxidarii in aer sau actiunii enzimelor secretate de bacteriile din sol.

11

Poluarea reprezinta contaminarea mediului inconjurator cu materiale care interfereaza cu sanatatea umana, calitatea vietii sau functia naturala a ecosistemelor (organismele vii si mediul in care traiesc). Chiar daca uneori poluarea mediului inconjurator este un rezultat al cauzelor naturale cum ar fi eruptiile vulcanice, cea mai mare parte a substantelor poluante provine din activitatile umane.

Sunt doua categorii de materiale poluante (poluanti). Poluantii biodegradabili sunt substante, cum ar fi apa menajera, care se descompun rapid in proces natural. Acesti poluanti devin o problema cand se acumuleaza mai rapid decat pot sa se descompuna. Poluantii nondegradabili sunt materiale care nu se descompun sau se descompun foarte lent in mediul natural. Odata ce apare contaminarea, este dificil sau chiar imposibil sa se indeparteze acesti poluanti din mediu.

Compusii nondegradabili cum ar fi Diclor-Difenil-Tricloretan (DDT), dioxine, difenili policrorurati (PCB) si materiale radioactive pot sa ajunga la nivele periculoase de acumulare si pot sa urce in lantul trofic prin intermediul animalelor. De exemplu, moleculele compusilor toxici pot sa se depuna pe suprafata plantelor acvatice fara sa distruga acele plante. Un peste mic care se hraneste cu aceste plante acumuleaza o cantitate mare din aceste toxine. Un peste mai mare sau alte animale carnivore care se hranesc cu pesti mici pot sa acumuleze o cantitate mai mare de toxine. Acest proces se numeste bioacumulare.

Solul este un amestec de materie din plante, minerale si animale care se formeaza într-un proces foarte lung, poate dura mii de ani. Solul este necesar pentru cresterea majoritatii plantelor si esential pentru toata productia agricola. Poluarea solului este acumularea de compusi chimici toxici, saruri, patogeni (organisme care provoaca boli), sau materiale radioactive, metale grele care pot afecta viata plantelor si animalelor.

Metodele irationale de administrare a solului au degradat serios calitatea lui, au cauzat poluarea lui si au accelerat eroziunea.

Tratarea solului cu îngrasaminte chimice, pesticide si fungicide omoara organisme utile cum ar fi unele bacterii, fungi si alte microorganisme

De exemplu, fermierii care cultivau capsuni în California au dezinfectat solul cu bromura de metil pentru a ucide organismele care ar fi putut afecta capsunii. Acest proces omoara fara discriminare chiar si organismele benefice si lasa solul steril si dependent de îngrasaminte pentru a suporta cresterea plantelor. În consecinta, se folosesc tot mai multe îngrasaminte, ceea ce duce la poluarea râurilor si lacurilor în perioadele cu inundatii.

Irigatia necorespunzatoare în zonele în care solul nu este drenat bine poate avea ca rezultat depozite de sare care inhiba cresterea plantelor si pot duce la lipsa recoltei. În anul 2000 î.e.n., orasele antice sumeriene de la sud de Valea Tigrului si Eufratului, în Mesopotamia, depindeau de bogatia recoltelor. Pâna în anul 1500 î.e.n., aceste orase au intrat în colaps din cauza lipsei recoltei datorate salinitatii ridicate a solului. Aceeasi problema exista azi în Valea Indusului din Pakistan, Valea Nilului în Egipt si Valea Imperiala din California.

Intr-adevar, solul este locul de intalnire al poluantilor. Pulberile din aer si gazele toxice dizolvate de ploaie in atmosfera se intorc pe sol. Apele de infiltratie impregneaza solul cu poluanti antrenandu-i spre adancimi, iar raurile poluate infecteaza suprafetele inundate sau irigate. Aproape toate deseurile solide sunt depozitate prin aglomerare sau aruncate la intamplare pe sol. De la mucul de tigara sau biletul de autobuz pana la autoturismul abandonat, de la picatura de ulei scursa din tractorul care ara campul pana la groapa de gunoi cu diverse deseuri, toate sunt poluari directe ale solului. In orase deseurile sunt inlaturate mai mult sau mai putin sistematic. Daca nu ajung in ape, sunt depozitate pe anumite terenuri, limitand poluarea la suprafete mai reduse, dar exista si pericolul infiltrarii in panza freatica.

12

--------

Solul este un amestec de materie din plante, minerale si animale care se formeaza intr-un proces foarte lung, poate dura mii de ani.solul poate fi poluat astfel:

-direct prin deversari de deseuri pe terenuri urbane sau rurale, sau din ingrasaminte si pesticide

-indirect, prin depunerea agentilor poluanti ejectati initial in atmosfera, apa ploilor contaminate.

Poluarea solului

Solul, ca si aerul si apa, este un factor de mediu cu influenta deosebita asupra sanatatii. De calitatea solului depinde formarea si protectia surselor de apa, atat a celei de suprafata, cat mai ales a celei subterane.

Poluarea este deosebit de evidenta si in cazul solului. Deseurile de tot felul care nu au fost evacuate in ape si aer acopera uscatul tocmai in locurile aglomerate unde fiecare metru patrat este intens si multiplu solicitat, degradeaza terenurile agricole tocmai acolo unde sunt mai fertile, uratesc natura tocmai acolo unde este mai cautata pentru frumusetea ei. Inca o contradictie a civilizatiei: alaturi de capacitatea de a creea un mediu de viata acceptabil, chiar si in spatiul cosmic, sta rezolvarea precara a salubritatii solului. Dar deseurile solide constituie numai un aspect al problemei. Solul mai este supus actiunilor poluarilor din aer si apa.Intr-adevar, solul este locul de intalnire al poluantilor. Pulberile din aer si gazele toxice dizolvate de ploaie in atmosfera se intorc pe sol. Apele de infiltratie impregneaza solul cu poluanti antrenandu-i spre adancimi, iar raurile poluate infecteaza suprafetele inundate sau irigate. Aproape toate deseurile solide sunt depozitate prin aglomerare sau aruncate la intamplare pe sol. De la mucul de tigara sau biletul de autobuz pana la autoturismul abandonat, de la picatura de ulei scursa din tractorul care ara campul pana la groapa de gunoi cu diverse deseuri, toate sunt poluari directe ale solului. In orase deseurile sunt inlaturate mai mult sau mai putin sistematic. Daca nu ajung in ape, sunt depozitate pe anumite terenuri, limitand poluarea la suprafete mai reduse, dar exista si pericolul infiltrarii in panza freatica.Ce poti face tu?

Arunca doar in spatiile special amenajate deseuri precum: sticle, sticle de plastic, cutii de aluminiu! Ele pot fi RECICLATE!

Afla adresa celui mai apropiat centru de colectare a deseurilor de hartie! Organizeaza impreuna cu clasa o campanie de colectare a hartiei!

Poti dona bibliotecii clasei, bibliotecii scolii sau altor copii cartile si revistele care nu-ti mai folosesc, dar care sunt in buna conditie. Astfel poti deveni un bun cetatean!

Solul

13

Principala insusire a solului este fertilitatea, adica insusirea de a pune la dispozitia plantelor apa si substantele hranitoare necesare cresterii si dezvoltarii lor. Solul este si suport pentru plante, deoarece acestea isi fixeaza in sol radacinile.

masura la transformarea scoartei terestre, prin exploatarea resurselor minerale si materialelor necesare traiului zilnic. Ajutat de mijloace tehnice mereu mai perfectionate, omul reuseste din ce in ce mai mult sa schimbe fata Pamantului dupa vointa sa.

Ca sa procure hrana, omul ara pamantul pe suprafete intinse. Pe terenurile neproductive aduce pamant roditor, pe care-l asterne cu grija. In unele zone sapa terase, pe coastele dealurilor si chiar ale muntilor, creandu-

si ogoare pentru agricultura. Pentru a-si usura transporturile, omul construieste drumuri, cai ferate, sapa

tuneluri pe sub munti si pe sub stramtorile marilor, tunele pentru metrouri pe sub orase, canale pentru navigatie.

Ca sa apere pamântul de valurile navalnice ale marilor s-au ridicat diguri. De asemenea, omul indreapta tarmuri, construieste plaje, combate inundatiile

si seceta, creeaza lacuri, etc.

Invelisul solid de la suprafata Pamantului este acoperit de un strat afanat, care este influentat de conditiile de mediu in care s-a format. Acest strat se numeste sol. El este alcatuit din materie organica si anorganica. Principala insusire a solului este fertilitatea, adica insusirea de a pune la dispozitia plantelor apa si substantele hranitoare necesare cresterii si dezvoltarii lor. Solul este si suport pentru plante, deoarece acestea isi fixeaza in sol radacinile.

14

15

5) Masuri de prevenire si combatere a poluarii

Trebuie sa ne convingem ca o lupta impotriva poluarii nu poate fi opera unei tari sau a unei generatii, ci totul trebuie gandit la nivel universal. Este o mare satisfactie sa constatam la tinerii din lumea intreaga o atractie si uneori chiar un entuziasm pentru aceasta batalie, menita sa protejeze mediul nostru.

Masuri combatere a poluarii aerului:

Pentru micsorarea nivelului poluarii atmosferei de catre intreprinderile industriale se utilizeaza diferite metode, cum ar fi: se efectueaza ermetizarea instalatiilor tehnologice, se construiesc diferite instalatii de purificare.

La mijloacele de transport pentru micsorarea emisiilor toxice se instaleaza catalizatori, se utilizeaza aditivi contra fumului la motoarele diesel.

Masuri de combatere a poluarii - Wikipedia

Din cauza multor tragedii ale mediului înconjurător, de la jumătatea secolului XX, multe națiuni au instituit legi cuprinzătoare proiectate pentru a repara distrugerile anterioare ale poluării necontrolate și pentru a preveni viitoarele contaminări ale mediului. În Statele Unite a fost creat Actul pentru Aer Curat (Clean Air Act - 1970) prin care se reduceau semnificativ anumite tipuri de poluare ale aerului, cum ar fi emisiile de dioxid de sulf. Actul pentru Apa Curată (Clean Water Act - 1977) și Actul pentru Apă Potabilă Curată (Safe Drinking Water Act - 1974) au stabilit norme pentru deversarea poluanților în ape și standarde pentru calitatea apei potabile. Actul pentru Controlul Substanțelor Toxice (Toxic Substance Control Act - 1976) și Actul pentru Conservarea și Recuperarea Resurselor (Resource Conservation and Recovery Act - 1976) au fost create pentru a supraveghea și controla deșeurile periculoase. După 1980 au

16

fost create programe care alocau fonduri pentru curățarea celor mai contaminate terenuri de depozitare a deșeurilor. Aceste acte și alte câteva legi federale ale unor state individuale au ajutat limitarea poluării dar progresele au fost lente și au rămas multe probleme cu privire la zonele cu contaminări severe din cauza lipsei fondurilor pentru curățare și din cauza problemelor în aplicarea legilor.

Înțelegerile internaționale au jucat un rol important în reducerea poluării globale. Protocolul de la Montréal cu privire la Substanțele care Distrug Stratul de Ozon (1987) a fixat date internaționale până la care să fie reduse emisiile de substanțe chimice, cum ar fi CFC, despre care se știe că distruge stratul de ozon. Convenția Basel pentru Controlul Transporturilor Internaționale ale Deșeurilor Periculoase și Depozitarea Lor (1989) servește ca punct de reper pentru reglementările internaționale ce se ocupă de transportarea deșeurilor periculoase și depozitarea lor.

Din anul 1992 reprezentanții a mai mult de 160 de țări s-au întâlnit în mod regulat pentru a discuta despre metodele de reducere a emisiilor de substanțe poluante care produc efectul de seră. În 1997 a fost creat Protocolul de la Kyõto, chemând celelalte țări să adereze la el pentru a reduce până în anul 2012 emisiile de gaze cu 5% sub nivelul din 1990. Până la sfârșitul anului 2000 Protocolul de la Kyõto nu fusese încă ratificat; negociatorii încercau încă să ajungă la un consens în legătură cu regulile, metodele și penalitățile care ar trebui să fie folosite pentru a aplica tratatul.

Regulamentul și legislația au dus la un considerabil progres în diminuarea poluării aerului și apelor în țările dezvoltate. Vehiculele din 1990 emit mai puțini oxizi de azot decât cele din 1970; centralele electrice ard acum mai puțini combustibili pe bază de sulf; coșurile industriale au acum filtre prin care se reduc emisiile și nu se mai folosește benzină cu plumb. Țările în curs de dezvoltare continuă să se lupte cu poluarea fiindcă nu au tehnologii pentru filtrare și curățare și trebuie să își mărească puterea economică, de cele mai multe ori cu costul poluării mediului. Problema este că țările în curs de dezvoltare atrag investitorii străini prin forța de muncă mai ieftină, materiale brute mai ieftine și mai puține restricții pentru substanțe poluante. Maquiladoras, uzine de asamblare de-a lungul graniței dintre S.U.A. și Mexic, pe partea mexicană, creează industrie și locuri de muncă pentru Mexic dar majoritatea lor aparțin unor corporații non-mexicane care au fost atrase de forța de muncă ieftină și de lipsa legilor cu privire la poluanți. Ca rezultat, această regiune de graniță, incluzând Rio Grande este una din cele mai poluate zone din America de Nord. Pentru a se evita dezastrele ecologice și sărăcia, țările în curs de dezvoltare necesită ajutor și tehnologie de la țările și corporațiile străine, participarea comunității în inițiativele de dezvoltare și crearea de reglementări mai aspre cu privire la poluare.

Grupuri nonguvernamentale s-au format la nivel local, național și internațional pentru a combate problemele create de poluare din toată lumea. Multe din aceste organizații răspândesc informații și ajută oameni și alte organizații, care nu sunt implicate în procesul luării deciziilor. Rețeaua Acțiunii Pesticidelor răspândește informații tehnice cu privire la efectele pesticidelor asupra agricultorilor care le folosesc. O mișcare bine organizată de justiție pentru mediu s-a ridicat pentru a pleda pentru protecția echitabilă a mediului înconjurător. Greenpeace este o organizație activistă care concentrează atenția internațională asupra industriilor și guvernelor care contaminează terenul, apele sau atmosfera cu deșeuri toxice.

Solul poate fi poluat :

-direct prin deversări de deșeuri pe terenuri urbane sau rurale sau din îngrășăminte și pesticide aruncate pe terenuri agricole;-indirect, prin depunerea agenților poluanți ejectați inițial în atmosferă, apa ploilor contaminate cu agenți poluanți "spălați" din atmosfera contaminată.

Cum protejam solul?

17

Masuri de prevenire si combatere a poluari solului:

colectarea igienica a deseurilor menajere in recipiente speciale, pe cat posibil colectarea selectiva, pe tipuri de deseuri;

indepartarea organizata si la perioade cat mai scurte a deseurilor colectate, reciclarea, valorificarea sau eliminarea controlata;

folosirea rationala pana la reducerea completa a ingrasamintelor si pesticidelor in agricultura si silvicultura;

supravegherea atenta a activitatilor potential poluante (de tipul forajelorpentru petrol);

colectarea (recuperarea), transportul, reciclarea si valorificarea deseurilor, sau, cand acestea nu mai sunt posibile, eliminarea lor prin depozitarea in rampe ecologice, aplicandu-se principiul celor 3R: recuperare, refolosire, reciclare.

Protectia apelor si a ecosistemelor acvatice:Masuri:•Inzestrarea cu sisteme de retinere si colectare a substantelor radioactive dinape reziduale;•Construirea de statii sau sisteme de epurare specifice pentru apele reziduale ale unitatii industriale in vedere are tineri isi neutralizarii reziduale ale unitatii industriale in vederea retinerii si neutralizarii substantelor chimice potential toxice;•Controlul depozitarii deseurilor solide, astfel incat acestea sa nu fie antrenate sau purtate in sursele de apa de suprafata sau subterane•Interzicerea evacuarii la intamplare a reziduurilor de orice fel care ar putea polua apa si, in primul rand, a apelor reziduale, comunale si industriale. Acestea trebuie colectate si indepartate prin sisteme de canalizare sau instalatii locale de colectare;

18

Măsuri de prevenire a poluarii

           

            Asigurarea populaţiei mondiale, în continuă crestere, cu produse agroalimentare şi a industriei prelucrate, cu materii prime, impune cu necesitate ca toate resursele de la sol să fie protejate şi valorificate integral, cu randament sporit şi eficienţă economică cât mai mari.           

            În acest scop, este necesar să se asigure cele mai bune măsuri de gospodărire a solurilor, de prevenire şi combatere a fenomenelor de degradare a lor, pentru a se menţine şi spori fertilitatea, respectiv capacitatea lor productivă. Tocmai în acest scop, recent, în ţara noastră, Ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare a introdus norme tehnice de protecţie a calităţii solului obligatorii pentru toţi deţinătorii de terenuri agricole, cu privire la prevenirea degradării solului datorate excesului de apă, sărăturării secundare, eroziunii prin apă şi vânt, degradării stării fizice a solurilor, degradării solului prin acidifiere ca urmare a aplicării sistematice şi în doze crescânde a îngrăşămintelor cu azot cu potenţial de acidifiere, apariţiei de escese sau carenţe în unele elemente nutritive, contaminării cu diverse substanţe şi organisme dăunătoare.      

            În acelaşi scop, pentru cunoaşterea tendinţei de evoluţie a calităţii solului de către factorii de decizie la diferite niveluri, se întocmeşte periodic evidenţa stării de calitate a solurilor, cu efecte de prognoze şi avertizări asupra eventualelor fenomene sau pericole de degradare a solurilor.

Măsuri de protecţie

Asigurarea populaţiei mondiale, în continuă crestere, cu produse agroalimentare şi a industriei prelucrate, cu materii prime, impune cu necesitate ca toate resursele de la sol să fie protejate şi valorificate integral, cu randament sporit şi eficienţă economică cât mai mari.           

            În acest scop, este necesar să se asigure cele mai bune măsuri de gospodărire a solurilor, de prevenire şi combatere a fenomenelor de degradare a lor, pentru a se menţine şi spori fertilitatea, respectiv capacitatea lor productivă. Tocmai în acest scop, recent, în ţara noastră, Ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare a introdus norme tehnice de protecţie a calităţii solului obligatorii pentru toţi deţinătorii de terenuri agricole, cu privire la prevenirea degradării solului datorate excesului de apă, sărăturării secundare, eroziunii prin apă şi vânt, degradării stării fizice a solurilor, degradării solului prin acidifiere ca urmare a aplicării sistematice şi în doze crescânde a îngrăşămintelor cu azot cu potenţial de acidifiere, apariţiei de escese sau carenţe în unele elemente nutritive, contaminării cu diverse substanţe şi organisme dăunătoare.      

            În acelaşi scop, pentru cunoaşterea tendinţei de evoluţie a calităţii solului de către factorii de decizie la diferite niveluri, se întocmeşte periodic evidenţa stării de calitate a solurilor, cu efecte de prognoze şi avertizări asupra eventualelor fenomene sau pericole de degradare a solurilor.

Incalzirea globala

In conformitate cu ultimul raport al IPCC-2007, oamenii de stiinta din intreaga lume au fost de acord ca raspunzatoare pentru incalzirea globala sunt gazele cu efect de sera din folosirea combustibililor fosili.

19

Efectele sunt deja vizibile pe tot Globul. Consecintele pe termen lung sunt devastatoare, indreptandu-ne spre un viitor intunecat.

Daca fiecare dintre noi actioneaza mai ramane timp sa reducem incalzirea globala, poluarea si sa pastram mediul inconjurator curat pentru pasari, viata salbatica si pentru copiii nostri

Fiecare actiune individuala conteaza!Fiecare dintre noi are puterea de a

reduce consumul de combustibil fosil!

Fiecare dintre noi poate contribui la protectia mediului, cumparand produse mai putin daunatoare pentru natura.

Alege produsele care au eticheta ecologica UE – sigla in forma de floare – un simbol european al produselor si al serviciilor “prietenoase fata de mediu”.

Renunta la obiceiuri:

Schimba becurile!

Inlocuind un bec obisnuit cu un bec fluorescent compact, se evita producerea a 68 de kilograme de carbon pe an.

20

Da caldura mai incet in timpul noptii sau cand esti plecat! – astfel se economiseste combustibil !

Inlocuieste ferestrele simple cu geam termopan ! Acestea reduc pierderea de caldura cu pana la 20%.

Racoreste-te cu un ventilator !

Fierbe mai putina apa !

Fa dus in loc de baie ! Pentru dus se foloseste de patru ori mai putina apa!

Inchide robinetul in timp ce te speli pe dinti!

Asteapta pana aduni suficiente rufe si apoi pune in functiune masina de spalat! Foloseste programele economice!

• Nu lasa aparatele pe standby !• Scoate din priza incarcatorul pentru mobil cand nu-l folosesti !

Numai prin oprirea televizorului, a DVD playerului, a casetofonului si a calculatorului atunci

cand nu le folosesti, se va evita producerea a sute de kilograme de dioxid de carbon pe an.

21

• Mergi pe jos, cu bicicleta sau mai des cu mijloacele de transport in comun !• O masina plina polueaza mai putin decat trei sau patru masini care transporta fiecare

cate o persoana!

• Verifica-ti cauciucurile, nu accelera

si spala masina cu mana !

• Daca presiunea din cauciucuri este scazuta consumi mai mult combustibil! Pastrand cauciucurile masinii umflate evita eliminarea in atmosfera a 9 kilograme de dioxid de carbon.

22

• Gandeste-te bine inainte de a cumpara ceva! Intreaba-te: chiar am nevoie de asta?

• Gandeste global si mananca local!

• Refoloseste plasa de cumparaturi!

Descompunerea naturala a unei pungi de plastic dureaza peste 200 ani. Cumpara o punga solida din in sau bumbac sau foloseste un rucsac!

• Cumpara inteligent: o sticla de 1,5 l produce mai putine deseuri decat 3 sticle de 0,5 l !

23

Stiai ca pentru reciclarea unei cutii de bautura racoritoare se consuma de zece ori mai putina energie decat pentru producerea unei noi cutii? Prin reciclarea unei cutii de aluminiu se economiseste energie pentru a lucra pe Laptop 10 ore!!

Recicleaza hartia!

Fotocopiaza sau printeaza

fata-verso si refoloseste

hartia pana la ultimul coltisor !

Planteaza unu copac!

Un singur copac absoarbe o tona de dioxid de carbon pe intreaga sa durata de viata.

(ptr poze – vezi fisier incalzirea globala masuri)

6) Top 10 cele mai poluate zone si Poluarea in Romania

24

Oameni din intreaga lume sunt afectati de flagelul modern al poluarii provenite din reziduurile industriale si emisiile de gaze. In cele mai grave cazuri, zeci de mii de persoane sunt otravite zilnic, conform rapoartelor expertilor in ecologie care monitorizeaza cele mai poluate, si in acelasi timp poluante, orase ale lumii. Peste 10 milioane de oameni care locuiesc in apropierea acestor locatii extrem de poluate sufera de diferite forme de cancer, probleme respiratorii, distrugeri ale sistemului imunitar, afectiuni neurologice, si multe alte probleme de sanatate pe termen lung.

In ordine descrescatoare de la 10 la 1

10. La Oroya, Peru

Persoane afectate: 35 000

Poluanti: Dioxid de sulf, plumb, cupru, zinc

Sursa: Minerit

Desi este o localitate mica cu doar 35 000 de locuitori, La Oroya este poluata masiv de compania americana Doe Run, care isi permite sa ignore toate avertismentele ecologilor peruani, referitoare la sanatatea bastinasilor precum si la poluarea zonei pe termen lung. Astfel reprezentantii companiei Doe Run nici macar nu au avertizat locuitorii zonei de pericolul reprezentat de activitatea miniera. Drept rezultat, 99% dintre copiii care se nasc in acest orasel prezinta o contaminare masiva cu plumb a sangelui si maduvei osoase, majoritatea netrecand de pragul varstei de 6 ani. Totodata ploile acide cauzate de poluarea atmosferica cu dioxid de sulf, au decimat atat vegetatia junglei din imprejurimi, cat si culturile agricole ale localnicilor.

9. Vapi, India

Persoane afectate : 71 000

Poluanti : Reziduuri chimice, Metale grele

Sursa : Industrie

Cu acest oras se sfarseste asa numita “Centura economica a Indiei”, o zona care strabate India de la Est la Vest, si unde se regaseste o mare parte a industriei acestei tari. Situat in statul Gujarat, Vani este un oras unde sunt concentrate peste 50 de fabrici care produc ingrasaminte chimice pentru sol, produse petrochimice, medicamente si vopseluri. Pe langa poluantii produsi de aceste fabrici, se aduna resturile provenite din activitatea a peste 1 000 de ateliere mici cu productie proprie din domeniile pesticidelor si medicamentelor. Toti acesti agenti economici deverseaza resturile si reziduurile produse zilnic, direct pe sol si in lacurile din apropiere. Ca rezultat direct, medicii din zona raporteaza o incidenta crescuta a bolilor aparatului respirator si o rata ascendenta a avorturilor spontane.

8. Norilsk, Rusia

Persoane afectate: 134 000

Poluanti : Poluarea aerului cu dioxid de sulf, metale grele precum nichel, cupru, cobalt, plumb, selenium, fenoli

25

Sursa: Minele de extractie a metalelor grele si procesarea acestora

Norilsk este un oras din Rusia situat dincolo de Cercul Arctic. In ciuda acestui aspect, zapada care cade iarna la Norilsk este de culoare neagra datorita poluarii cu metale grele.

De fapt, aici se afla cel mai mare centru mondial al procesarii metalelor grele, si in consecinta orasul cu cel mai toxic smog. Aici nu creste nici macar un fir de iarba pe o raza de 30 km, in timp ce contaminarea solului cu metale grele a fost descoperita inclusiv la 60 km de Norilsk. Circa 16% dintre nou nascutii din acest oras mor la nastere, in timp ce adultii sufera de afectiuni respiratorii grave si diferite forme de cancer.

7. Tianjin, China

Persoane afectate : 140 000

Poluanti : Plumb si metale grele

Sursa : Mineritul si procesarea metalelor grele

Conform autoritatilor chineze,Tianjin este cel mai mare producator de plumb din China, aici lucrand in extragerea plumbului peste 160 000 de mineri. Concentratia de plumb din aer si sol este la Tianjin de 8,5 ori mai mare decat in oricare alt oras din China. Totodata in acest oras nu exista garda ecologica si nici legi care sa interzica poluarea. Prin urmare oamenii sunt obligati sa respire aerul din zona, unde nivelul de plumb este de 10 ori mai mare decat maximul permis pentru organismul uman. Locuitorii sufera de pierderi de memorie, afectiuni cerebrale, si nasteri premature.

6. Kabwe, Zambia

Persoane afectate : 255 000

Poluanti : Plumb, cadmiu

Sursa : Minele de extractie a plumbului si procesarea acestuia

Kabwe este, concomintent, al doilea oras al Zambiei si primul oras din lume in topul poluatorilor cu plumb. Ca rezultat direct, intregul oras este contaminat cu metale grele, dintre care plumbul si cadmiul sunt cele mai des intalnite. Generatii intregi de copii din Kabve se scalda (inca din anul 1902 cand a inceput exploatarea plumbului), in raul din aproiere, unde este deversat minereul de plumb. Toti copiii din oras sunt contaminati cu plumb, fapt ce duce la afectiuni ireversibile ale creierului si nervilor. Testele de sange efectuate copiilor din Kabwe au adus rezultate incredibile: copii prezentau peste 50 de micrograme de plumb la un decilitru de sange, inregistrandu-se cazuri in care unii copii prezentau peste 100 micrograme de plumb la decilitru…

5. Sumgait, Azarbaijan

Persoane afectate: 275 000

Poluanti: produse chimice organice, petrol, metale grele incluzand mercur

Sursa: Punctele de exploatarea a petrolului si combinatele petrochimice din zona

26

Pe vremuri Sumgait era centrul industriei petroliere din U.R.S.S. unde activau peste 40 de fabrici de cauciuc, de productie a clorului si pesticidelor. In prezent, cei 275 000 de locuitori sunt contaminati zilnic cu metale grele, produse petrochimice si mercur. Rata cancerului este de 50 de ori mai mare decat in restul Azerbaijanului, in timp ce copiii azeri din Sumgait sufera de o serie de defecte genetice, de la boli ale oaselor la afectiuni ale creierului.

4. Djerzinsk, Rusia

Persoane afectate: 300 000

Poluanti: Chimicale si produse toxice adiacente, incluzand aici gazele Sarin si VX, de asemeni plumb si fenoli

Sursa: Fabricile de armament din perioada Razboiului Rece

Djerzinsk a fost pe vremuri centrul sovietic al productiei de arme chimice. In prezent, activitatea economica din oras se axeaza pe industria produselor chimice. Pe o perioada de 70 de ani acest centru al industriei militare sovietice a produs peste 300 000 tone de reziduuri chimice periculoase, depozitate in apropierea orasului fara a se lua nici o masura de protectie a mediului inconjurator. Depozitul urias de reziduuri a dus la contaminarea panzei freatice cu circa 200 de substante chimice cu potential mortal pentru om. Speranta maxima de viata pentru locuitorii din Djerzinsk este de doar 42 de ani…

3. Sukinda, India

Persoane afectate: 2 600 000

Poluanti: Crom hexavalent, metale grele

Sursa: Mineritul si procesarea cromului

La Sukinda se afla cel mai mare complex minier din lume destinat extragerii cromului, tot aici este depozitat circa 97% din cromul extras in India. Apele din apropiere contin crom hexavalent, care este unul dintre cele mai puternice cancerigene cunoscute. Raul Brahmani curge printre muntii formati de cele 30 milioane de tone de reziduuri miniere. Mai mult de 2,5 milioane de oameni sufera de multiple forme de cancer datorita expunerii la apa, solul si aerul din apropierea acestor mine.

2. Linfen, China

Persoane afectate: 3 000 000

Poluanti: Particule minuscule de cenusa, monoxid de carbon, oxizi de nitrogen, dioxid de sulf, arsenic, plumb

Sursa: Gaze de esapament produse de automobile, emisii industriale

Linfen este un oras situat in centrul Chinei, in provincia Shaanxi. Orasul detine si tristul record de cel mai poluat oras din China. Locuitorii sunt obligati sa inspire o serie de substante toxice foarte periculoase, produse de sutele de fabrici, mine, si rafinarii de la periferia orasului. In plus, numarul de automobile creste, ceea ce duce la inregistrarea celor mai mari valori ale arseniculului descoperite in atmosfera vreunui oras din lume. In consecinta, locuitorii din Linfen sufera de forme noi de pneumonii, bronsite si cancer la plamani.

27

1. Cernobal, Ucraina

Persoane afectate : Peste 5 000 000

Poluanti : Praful radioactive

Sursa : explozia reactorului central din anul 1986

Cernobalul a fost o locatie expusa la 100 de ori mai multe radiatii decat orasele Hiroshima si Nagasaki. Aproximativ 5,5 milioane persoane au fost grav afectate in decursul acelui an. Intre anii 1992 – 2002 cel putin 4 000 de copii nascuti in afara perimerului de 25 km care delimiteaza zona interzisa din jurul Cernobalului, prezinta cancer tiroid. Aproximativ 100 de tone de uraniu si plutoniu inalt radioactiv se afla inca prinse in interiorul reactorului distrus, peste care s-a turnat un strat gros de beton. In zona contaminata de langa Cernobal inca traiesc si isi desfasoara activitatile zilnice peste 5 milioane oameni.

-------------------------------

În perioada 2008 - 2012, aproximativ 300 de instalații din România au dreptul să emită un total de 379,7 milioane tone de emisii de gaze cu efect de seră, respectiv 75,9 milioane tone anual. România are un disponibil minim pentru comercializarea AAU-urilor (Assigned Amount Units - Unitati ale Cantității Atribuite) de 60 milioane tone CO2 echivalent, anual, în perioada 2008-2012, pentru care ar putea încasa până la 2 miliarde euro (1 miliard de euro după alte estimări).

În anul 2010, Statul român acorda în mod gratuit aceste certificate pentru 219 companii poluatoare de pe teritoriul țării, în majoritatea lor cu capital de stat. Scopul este de a ajuta acești poluatori să investească în ecologizare. Aceste companii au posibilitatea să vândă certificatele direct altor poluatori, români sau străini, cu capacitate mai mare de producție, să le listeze la bursele specializare sau să le vândă unor intermediari.

28

Cu rosu sunt indicate judetele in care este depasita concentratia admisa de praf conform directivelor CE.

Reusita extraordinara pentru Romania in ceea ce priveste emisiile poluanteRomania si-a redus, dupa 1989, la mai putin de jumatate emisiile de gaze cu efect de sera, a declarat Attila Korodi, ministrul Mediului si Schimbarilor Climatice si vicepresedintele Adunarii Natiunilor Unite de Mediu (UNEA), la summit-ul Natiunilor Unite privind Schimbarile Climatice, de la New York.

El a reamintit ca tara noastra s-a aflat de la inceput in prima linie a luptei impotriva schimbarilor climatice, fiind prima care in 2001 a ratificat Protocolul de la Kyoto, angajandu-se sa-si diminueze cu 8% emisiile de gaze cu efect de sera, fata de anul sau de referinta, 1989.

"Datele inventariate in 2012 arata ca angajamentul a fost indeplinit si depasit semnificativ, reducerile de emisii GES ale Romaniei fiind de 58%", a subliniat acesta, in cadrul summit-ului, informeaza un comunicat remis Ziare.com.

In cadrul aceleasi interventii, ministrul a prezentat modul in care Romania isi valorifica potentialul in domeniul energiilor regenerabile.

Aerul in Bucuresti, de trei ori mai poluat decat in alte orase europene

"In ultimii ani tara noastra a stimulat solid dezvoltarea acestui sector; iar astazi, aproape un sfert din totalul consumului de energie al Romaniei este asigurat din surse regenerabile", a precizat Attila Korodi.

Referindu-se la necesitatea adoptarii anul viitor a noului acord global obligatoriu privind schimbarile climatice, ministrul mediului si schimbarilor climatice a facut apel la o actiune concertata si rapida.

"Doar o actiune a tuturor natiunilor poate limita cresterea temperaturii globale, astfel incat sa nu trecem de pragul de doua grade Celsius pana in anul 2050. De aceea trebuie sa avem la Paris, in 2015, toate tarile pregatite sa semneze si sa isi asume un acord climatic ambitios. Este principalul obiectiv pe care il urmareste si evenimentul exceptional gazduit azi de Organizatia Natiunilor Unite", a spus acesta.

Acord global pentru reducerea emisiilor poluante

Apelul la mobilizarea natiunilor pentru semnarea noului acord global are loc in contextul in care, la nivel mondial, sunt inregistrate cresteri considerabile ale emisiilor de gaze cu efect de sera, cele mai mari cantitati de GES provenind din China si SUA, informeaza Ministerul Mediului.

Tara care emite mai multe gaze de sera decat SUA si UE la un loc

Astfel, la nivelul anului 2012, China inregistra emisii in crestere cu 190% fata de nivelul anului 1990, in timp ce SUA atingea emisii de peste 6,8 miliarde de CO2, in crestere cu 4,3% fata de anul 1990. La nivel European emisiile au inregistrat o scadere de 20% in aceeasi perioada, situandu-se la 4,7 miliarde de tone CO2.

29

La New York, SUA au anuntat o reducere de 300 de milioane de tone a emisiilor proprii de CO2 pana in anul 2030 si au cerut ca economiile dezvoltate, dar si cele emergente sa se ralieze acestui efort, actionand ca o comunitate globala.

In replica, China a subliniat ca a contribuit cu 58% la economiile globale de energie realizate in ultimii 20 de ani.

------------------------

Romania, al doilea poluator din UE prin centralele pe carbuni - Cum ne imbolnavim

Romania este a doua cea mai poluanta tara din Uniunea Europeana in privinta centralelor pe carbuni, potrivit unui raport dat publicitatii joi de Health and Environment Alliance (HEAL).

Tara noastra este depasita doar de Polonia in ceea ce priveste cantitatea de substante poluante eliberate in atmosfera de cosurile centralelor, fiind urmata de Germania.

Dintre cele mai poluante 20 de centrale pe carbune din UE, 5 sunt instalatiile romanesti de la Turceni, Rovinari, Drobeta Turnu Severin, Isalnita si Mintia, se arata intr-un comunicat remis Ziare.com de Fundatia TERRA Mileniul III.

La nivelul Uniunii Europene, acest factor de poluare este responsabil in fiecare an pentru 18.200 de morti premature, aproximativ 8.500 de cazuri noi de bronsita cronica si peste 4 milioane de zile de lucru pierdute.

In termeni economici, impactul arderii carbunelui in Europa costa aproximativ 42,8 miliarde de euro pe an. Aceste costuri sunt asociate in mare parte cu afectiunile respiratorii si cardiovasculare ce reprezinta doua tipuri principale de boli cronice in Europa.

Impreuna, centralele pe carbune din Polonia, Romania si Germania sunt responsabile pentru mai mult de jumatate din impactul total al acestor instalatii asupra sanatatii umane.

Cum ne imbolnavesc centralele pe carbuni?

Centralele pe carbuni sunt un important generator de poluare a aerului in Europa, pe care expertii in boli respiratorii l-au numit "ucigasul invizibil" si reprezinta astazi una dintre cele... mai mult

30

----------------------

Harta poluarii aerului: Care e situatia in Romania (Foto)

Harta poluarii aerului: Care e situatia in Romania

O patrime din populatia Pamantului respira aer extrem de poluat, arata statisticile adunate de Organizatia Mondiala de Sanatate (OMS).

Cele mai mari probleme sunt in Orient, scrie Business Insider.

De fapt, 13 dintre cele mai poluate orase din lume se afla in India, iar un nivel extrem de mare de poluare se afla si in China.

Alarmant: Poluarea a ucis 7 milioane de oameni intr-un an

Iata concluziile OMS:

- Poluarea cauzeaza cancer;

- 200.000 de americani au murit prematur din cauza poluarii aerului, din care 53.000 de decese au avut legatura cu poluarea provocata de transportul urban;

- Populatia Globului pierde 79,6 milioane de ani de viata din cauza poluarii rezultate din sistemul de transport;

- Un raport recent a aratat ca poluarea omoara anual 3,5 milioane de persoane din toata lumea.

In 2012, Romania a inregistrat un nivel al particulelor fine (PM 2,5) de 14,85 micrograme pe metru cub. Aceasta valoare este similara cu cele regasite in tarile din regiune.

Totusi, exista state europene care stau mult mai bine la acest capitol ca noi, cum ar fi Spania (7,86 micrograme pe metru cub), Norvegia (4,51 micrograme pe metru cub) sau Irlanda (4,99 micrograme pe metru cub).

harta poluare romania

31

OMS arata ca expunerea pe termen lung la particulele fine poate declansa ateroscleroza, probleme pentru femeile insarcinate, precum si boli respiratorii inca din copilarie.

De asemenea, exista o posibila legatura cu dezvoltarea neurologica defectuoasa si a functiei cognitive, cat si cu aparitia diabetului.

7)

Poluarea fonica prin zgomote si vibratii industriale

Poluarea prin vibratii e al treilea tip de poluare prin factori fizici. Aici intra tot felul de vibratii, de la duduitul celor ce ne repara strazile in miez de noapte, pana la muzica data foarte tare in cluburi sau de ce nu, in I-Podurile/MP3 Playerele noastre de zi cu zi;)

Poluarea fonica reprezinta expunerea oamenilor sau a animalelor la sunete ale caror intensitate sunt stresante sau care afecteaza sistemul digestiv, provoaca disconfort si probleme de sanatate, ritm cardiac inalt, dereglari psihice si nivel mare de stres, dereglari de somn, probleme cognitive, capacitate redusa de concentrare, probleme auditive.

32

SURSE DE SUNETE SI ZGOMOTE:

Sursele de poluare sonora sunt foarte numeroase si diferite. Acestea sunt: -circulatia sau transporturile; -industria; -constructiile si montajele; -comertul; -copiii in terenurile de joaca (tipetele lor inregistreaza 70-80 dB) -terenurile sportive si stadioanele (zgomotele provenite de la acestea fiind de peste 100 dB) -animalele pot tulbura linistea,mai ales noaptea.Latratul unui caine inregistreaza intentitati sonore de 7080 dB.

Masurile de combatere a zgomotelor se impun ca o necesirare de prin ordin si ele sunt foarte numeroase.Astfel prntru a diminuarea zgomotului produs de traficul rutier, perdelele forestiere constituite din arbori si arbusti au capacitatea de a reduce zgomotul cu circa 10 dB.

Pentru reducerea nivelului de zgomot ar trebui create niste rute ocolitoare in oraselew afectate pentru autovehiculelor de peste 3,5 tone. In plus ar trebui amplasate niste perdele din arbori in jurul surselor de zgomot si cartierelor de locuit

Urechea este un mecanism fin,mic si minunat.Cu ajutorul ei putem auzi numeroane sunete frumoase din lumea inconjuratoare.In mod sigur,merita sa fie ocrotita.

8) POLUAREA CASNICA

CALCULATORUL

În vremea noastră calculatorul a devenit aproape indispensabil. Dar pe lângă aspectele pozitive, trebuie să fim atenţi şi la riscurile pe care le prezintă utilizarea în exces a calculatorului. Studiile realizate în ultimii ani arată că persoanele care petrec foarte mult timp în faţa calculatorului ajung în scurt timp să aibă diverse probleme. Limitarea utilizării nu este mereu posibilă, deoarece pentru foarte mulţi acesta este un instrument de lucru. Dar soluţii există! Rămâne ca fiecare să ia decizia corectă în această privinţă. Depinde(m) în final de noi.

33

TELEFONUL CELULAR

Telefonul celular planeaza incertitudinea creata de posibilele efecte negative ale radiatiilor emise de telefoanele mobile(cancer in special).Radiatiile electromagnetice neionizate pot genera efecte termice dar si reactii asupra tesutului celular si sistemului nervos.(in special antenele de telefoane).

Şapte surse de poluare din casa noastră

34

Oamenii petrec aproape 90% din timpul lor înăuntru, în casă sau la birou. Cifrele nu arată prea bine - pentru mulţi dintre aceştia, riscurile privind sănătatea cresc din cauza poluării din casă, mai degrabă decât din cauza celei de afară.

Simptomele unei boli pot apărea chiar şi în cazul unei singure expuneri la poluare şi pot fi de la iritatea ochilor, nasului şi gâtului, până la dureri de cap, greaţă şi oboseală. Aceste efecte sunt de obicei pe termen scurt şi tratabile - uneori, simpla eliminare a expunerii la sursa de poluare este un tratament suficient.

Alte efecte asupra sănătăţii pot apărea după câţiva ani. Acestea, printre care se număra afecţiuni respiratorii, boli de inimă şi cancer, pot fi foarte periculoase sau chiar fatale. Este important să încercaţi să îmbunătăţiţi calitatea aerului din interiorul casei chiar dacă nu observaţi nici un simptom al vreunei boli.

Există un număr de surse de poluare comune - multe persoane sunt deja în temă cu pericolele din spatele produselor de curăţenie şi a odorizantelor de cameră. Alte surse sunt, însă, necunoscute oamenilor obişnuiţi.

1. Mochetele noi emit o varietate de compuşi organici volatili (COV).

Sfat: Când instalaţi mocheta, căutaţi adezivi fără formaldehidă şi cu grad minim de COV. Aerisiţi covorul timp de câteva zile înainte să îl lipiţi. După ce îl întindeţi, ţineţi geamul deschis şi un ventilator pornit timp de două sau trei zile.

2. Becurile compacte fluorescente sparte emit cantităţi mici de mercur - o neurotoxină - în aer. Mochetele nu pot fi curăţate în totalitate, iar aspiratoarele nu ar trebui folosite pentru îndepărtarea acestei substanţe.

Sfat: Nu folosiţi astfel de becuri în lămpi care se pot distruge uşor, în special în casele cu copii sau femei însărcinate. Dacă totuşi spargeţi un bec compact, opriţi aerul condiţionat, ieşiţi din cameră timp de 15 minute şi abia apoi începeţi curăţenia încăperii.

3. Electronicele şi alte obiecte din plastic făcute cu cloruri de polivinil pot emite ftalaţi, care au fost corelaţi cu afecţiuni hormonale şi infertilitate. Plasticul poate de asemenea elibera în aer chimicale, precum eteri polibrominati difenilici, care provoacă modificări neuro-comportamentale.

Sfat: Aerisiţi până scăpaţi de mirosul specific. Aspiraţi regulat spaţiul din jurul computerelor, imprimantelor şi televizioarelor.

4. Lipiciul şi alţi adezivi pot emite COV, precum acetona sau metil etil cetona, care irită ochii şi afectează sistemul nervos. Lipiciul pentru cauciuc poate conţine n-hexan, o neurotoxină, iar adezivii pot emite formaldehidă, o substanţă toxică.

Sfat: Căutaţi lipici pe bază de apă şi fără formaldehidă. Lucraţi într-un spaţiu bine aerisit şi nu staţi prea aproape de zona tratată cu adeziv.

5. Echipamentele de încălzire (sobele, caloriferele, radiatoarele sau semineele), în principal sobele pe gaz, pot elibera monoxid de carbon, care produce dureri de cap, greaţă, oboseală şi chiar moarte, dacă încăperea nu este suficient aerisită. De asemenea, pot emite dioxid de nitrogen, care duce la probleme respiratorii şi inflamaţii la nivelul ochilor, nasului şi gâtului.

Sfat: Angajaţi un profesionist care să verifice în fiecare an dacă echipamentele de încălzire funcţionează la parametri normali. Instalaţi alarme de monoxid de carbon şi folosiţi o hotă în bucătărie, dacă gătiţi cu gaz.

35

6. Vopselurile şi dizolvanţii. Vopseaua pe bază de latex este mai bună decât cea pe bază de ulei, pentru că emite mai puţini vapori chimici. Dar, pe măsură ce se usucă, toate vopselurile emit COV, care provoacă migrene şi greaţă. Dizolvanţii şi sprayurile colorate pot conţine metilen clorid, care cauzează cancer.

Sfat: Folosiţi vopsea cu o cantitate mică de COV. Când o aplicaţi, deschideţi larg ferestrele şi uşile, porniţi câteva ventilatoare şi purtaţi o mască. Femeile însărcinate ar trebui să evite pe cât posibil să stea într-o cameră unde se vopseşte.

7. Mobila tapisată şi produsele noi din lemn stratificat emit formaldehidă, o substanţă posibil cancerigenă şi care produce iritaţii ale cailor respiratorii, strănut, tuse, oboseală, erupţii pe piele şi reacţii alergice severe.

Sfat: Creşteţi nivelul de ventilaţie, în special după ce aţi adus în casă noi surse de formaldehidă. Căutaţi mobilă fără astfel de emisii, din lemn masiv.

36