Prezentarea entitatii pentru care se realizeaza politicile contabile; prevederi generale privind

politicile contabile aplicabile

CAPITOLUL I INFORMAŢII GENERALE

1. Prezentarea societatii comerciale:

Denumire:SC ALFA SRLForma de organizare: Societate cu raspundere limitataAdresa:B-dul Norilor, nr. 32CUI:123456Nr. de inregistrare la Oficiul Registrul Comertului:J35/005/2008Cod CAEN principal:codul CAEN 2224 SERVICII PREGATITOARE PENTRU PRETIPARIRE

Organizare si functionare: SC ALFA SRL este o societate infiintata din anul 2008 cu asociat unic si desfasoara activitati de prestari de servicii.

2. Cadrul de reglementare:

Prezentele politici contabile sunt elaborate în baza Reglementărilor contabile conforme cu - Directiva a patra a Comunităţilor Economice Europene, aprobate prin Ordinul ministrului

finanţelor publice nr. 3055/2009. - Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare- Legea nr. 31/1990, privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile

ulterioare

3. Organizarea si conducerea contabilitatii

Entitatea are obligaţia să organizeze şi să conducă contabilitatea proprie, respectiv contabilitatea financiară, potrivit Legii contabilităţii 82/1991 republicată, şi contabilitatea de gestiune adaptată la specificul activităţii.

Contabilitatea se ţine în limba română şi în moneda naţională.Contabilitatea operaţiunilor efectuate în valută se ţine atât în moneda naţională, cât şi în valută,

potrivit reglementărilor elaborate în acest sens. Orice operaţiune economico-financiară efectuată se consemnează în momentul efectuării ei într-un

document care stă la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel calitatea de document justificativ.

4. Obiectivul politicilor contabile

2 | 1 8

Prezentele politici contabile cuprind reguli de recunoaştere, evaluare şi prezentare în situaţiile financiare a elementelor de bilanţ şi cont de profit şi pierdere, precum şi reguli pentru conducerea contabilităţii în societatea ALFA.

Politicile contabile reprezintă principiile, bazele, convenţiile, regulile şi practicile specifice aplicate de o entitate la întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare anuale.

Conducerea entităţii stabilește politicile contabile pentru operaţiunile derulate și prin intermediul acestora își fundamentează deciziile.

Aceste politici au fost elaborate având în vedere specificul activităţii şi strategia adoptată de entitate.

Politicile contabile au fost elaborate astfel încât să se asigure furnizarea, prin situaţiile financiare anuale, a unor informaţii:

a) relevante pentru nevoile utilizatorilor în luarea deciziilor economice;b) credibileModificarea politicilor contabile este permisă doar dacă este cerută de lege sau are ca rezultat

informaţii mai relevante sau mai credibile referitoare la operaţiunile entităţii. De asemenea, in cazul modificarilor aparute in forma de organizare a societatii sau in domeniul de activitate al acesteia politicile urmeaza a se modifica printr-o anexa aprobata de catre administrator.

Ca rezultat al incertitudinilor inerente în desfăşurarea activităţilor, multe elemente ale situaţiilor financiare întocmite de entitate nu pot fi evaluate cu precizie, ci doar estimate. Procesul de estimare implică raţionamente bazate pe cele mai recente informaţii credibile pe care societatea le are la dispoziţie.

Prezentele politici contabile sunt elaborate în baza Reglementărilor contabile conforme cu Directiva a patra a CEE, parte componentă a Reglementărilor contabile conforme cudirectivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 3055/2009. În cazulefectuării unor operaţiuni pentru care nu există prevedere expresă în prezentele politici contabile,conducerea compartimentului financiar-contabil va efectua înregistrările contabile în conformitatecu reglementările contabile aplicabile, cu completarea şi aprobarea ulterioară a politicilor contabile aplicate în aceste cazuri, dar nu mai târziu de întocmirea situaţiilor financiare anuale.

Prezentele politici contabile trebuie aplicate cu respectarea legislaţiei, în general, şi a celei care reglementează aspecte financiar-contabile (ordine ale ministrului finanţelorpublice etc.), în mod special. In cazul aparitiei unor prevederi legislative ale unor anumite domenii de activitate sau a unor aspecte fiscale stabilite prin legi, ordonante, hotarari, etc. societatea va avea grja ca acestea sa fie respectate.

5. Principiile contabile

Elementele prezentate în situaţiile financiare anuale ale entităţii se evaluează în conformitate cu principiile contabile generale, conform contabilităţii de angajamente. Astfel, efectele tranzacţiilor şi ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacţiile şi evenimentele se produc (şi nu pe măsură ce trezoreria sau echivalentul său este încasat sau plătit) şi sunt înregistrate în contabilitate şi raportate în situaţiile financiare ale perioadelor aferente.

Principiile contabile generale sunt urmatoarele:1. Principiul continuităţii activităţii2. Principiul permanenţei metodelor3. Principiul prudenţei4. Principiul independenţei exerciţiului5. Principiul evaluării separate a elementelor de activ şi de datorii6. Principiul intangibilităţii7. Principiul necompensării8. Principiul prevalenţei economicului asupra juridicului

3 | 1 8

9. Principiul pragului de semnificaţie

6. Procedura de aplicare a manualului de principii contabile

Prezentul Manual de politici contabile a fost intocmit in conformitate cu prevederile legislative existente. In cazul modificarii acestora, prezentul manual va avea atasate ca si anexe modificarile ce au efect asupra lui.

Persoanele care indeplinesc functii de raspundere sau functii de contabilitate sunt cele care se ocupa de intretinerea si respectarea prezentului manual. De asemenea acestea pot numi alte persoane care sa aibe aceasta atributie. Respectarea acestor reguli este recomandata pentru toti angajatii societatii ALFA.

7. Situatiile financiare anuale

Documentele oficiale de prezentare a situaţiei economico-financiare a entităţii sunt situaţiile financiare anuale, stabilite potrivit legii, care trebuie să ofere o imagine fidelă a poziţiei financiare, performanţei financiare şi a celorlalte informaţii referitoare la activitatea desfăşurată de societate.

Exerciţiul financiar reprezintă perioada pentru care trebuie întocmite situaţiile financiare anuale şi coincide cu anul calendaristic. Durata exerciţiului financiar este de 12 luni. In cazul aparitiei modificarilor legislative acestea pot fii modificate.

In cazul societatii SC ALFA SRL acestea sunt:a) bilanţ prescurtat;b) cont de profit şi pierdere;c) note explicative la situaţiile financiare anuale simplificate.Situaţiile financiare anuale se păstrează timp de 50 de ani.

8. Reguli generale de evaluare

Bilantul este documentul contabil de sinteza prin care se prezinta elementele de activ, datorii si capital propriu ale entitatii la sfarsitul exercitiului financiar, precum si in celelalte situatii prevazute de lege. In bilant elementele de activ si datorii sunt grupate dupa natura si lichiditate, respectiv natura si exigibilitate.

Potrivit Reglementărilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene:

a) un activ - reprezintă o resursă controlată de către entitate ca rezultat al unor evenimente trecute, de la care se aşteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru entitate. Un activ este recunoscut în contabilitate şi prezentat în bilanţ atunci când este probabilă realizarea unui beneficiu economic viitor de către entitate şi activul are un cost sau o valoare care poate fi evaluat(ă) în mod credibil;

b) o datorie - reprezintă o obligaţie actuală a entităţii ce decurge din evenimente trecute şi prin decontarea căreia se aşteaptă să rezulte o ieşire de resurse care încorporează beneficii economice. O datorie este recunoscută în contabilitate şi prezentată în bilanţ atunci când este probabil că o ieşire de

4 | 1 8

resurse încorporând beneficii economice va rezulta din decontarea unei obligaţii prezente şi când valoarea la care se va realiza această decontare poate fi evaluată în modcredibil;

c) capitalurile proprii - reprezintă interesul rezidual al acţionarilor sau asociaţilor în activele unei entităţi după deducerea tuturor datoriilor sale.

Beneficiile economice reprezintă potenţialul de a contribui, direct sau indirect, la fluxul de numerar sau echivalente de numerar către entitate. Această contribuţie se reflectă fie sub forma creşterii intrărilor de numerar, fie sub forma reducerii ieşirilor de numerar, de exemplu, prin reducerea costurilor de producţie.

Astfel, potenţialul poate fi unul productiv, atunci când activul este utilizat separat sau împreună cu alte active pentru prestarea de servicii sau producerea de bunuri destinate vânzării decătre entitate. De asemenea, potenţialul poate îmbrăca forma convertibilităţii în numerar sau echivalente de numerar.

Veniturile şi cheltuielile unui exerciţiu financiar sunt raportate în contul de profit şi pierdere.Potrivit reglementărilor contabile, acestea sunt definite astfel:a) veniturile - constituie creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei

contabile, sub formă de intrări sau creşteri ale activelor ori reduceri ale datoriilor, care seconcretizează în creşteri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din contribuţii ale acţionarilor;

b) cheltuielile - constituie diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor ori creşteri ale datoriilor, care se concretizează în reduceri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din distribuireaacestora către acţionari.

Elementele prezentate în situaţiile financiare anuale se evaluează, în general, pe baza principiului costului de achiziţie sau al costului de producţie.

a) Evaluarea la data intrării în societateLa data intrării în societate, bunurile se evaluează şi se înregistrează în contabilitate la valoarea de

intrare, care se stabileşte astfel:a. la cost de achiziţie – pentru bunurile procurate cu titlu oneros;b. la cost de producţie – pentru bunurile produse în entitate;c. la valoarea de aport, stabilită în urma evaluării – pentru bunurile reprezentând aport la capitalul

social;d. la valoarea justă – pentru bunurile obţinute cu titlu gratuit sau constatate plus la inventariere

b) Evaluarea cu ocazia inventarierii si prezentarea elementelor in bilantCu ocazia inventarierii, evaluarea elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilorproprii se

face potrivit prevederilor Reglementărilor contabile conforme cu Directiva a IV-a aComunităţilor Economice Europene, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr.3.055/20092, şi ale normelor emise în acest sens de Ministerul Finanţelor Publice.În scopul întocmirii situaţiilor financiare anuale, entităţile trebuie să procedeze lainventarierea şi evaluarea elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii.

La fiecare dată a bilanţului:a) Elementele monetare exprimate în valută (disponibilităţi şi alte elemente asimilate, cum sunt

acreditivele şi depozitele bancare, creanţe şi datorii în valută) trebuie evaluate şi prezentate în situaţiile financiare anuale utilizând cursul de schimb valutar, comunicat de Banca Naţională a României şi valabil la data încheierii exerciţiului financiar. Diferenţele de curs valutar, favorabilesau nefavorabile, între cursul de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a României de la data înregistrării creanţelor sau datoriilor în valută, sau cursul la care acestea suntînregistrate în contabilitate şi cursul de schimb de la data încheierii exerciţiului financiar, se înregistrează la venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar, după caz.

5 | 1 8

b) Pentru creanţele şi datoriile, exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute, eventualele diferenţe favorabile sau nefavorabile, care rezultă din evaluarea acestora se înregistrează la alte venituri sau alte cheltuieli financiare, după caz. Determinarea diferenţelorde valoare se efectuează similar prevederilor lit. a).

c) Elementele nemonetare achiziţionate cu plata în valută şi înregistrate la cost istoric (imobilizări, stocuri) trebuie prezentate în situaţiile financiare anuale utilizând cursul de schimbvalutar de la data efectuării tranzacţiei.

d) Elementele nemonetare achiziţionate cu plata în valută şi înregistrate la valoarea justă (de exemplu, imobilizările corporale reevaluate) trebuie prezentate în situaţiile financiare anuale la această valoare.

c) Evaluarea la data ieşirii din entitateLa data ieşirii din entitate sau la darea în consum, bunurile se evaluează şi se scad din gestiune la

valoarea lor de intrare sau la valoarea la care sunt înregistrate în contabilitate.Activele constatate minus în gestiune se scot din evidenţă la data constatării lipsei acestora.La scoaterea din evidenţă a activelor, se reiau la venituri ajustările pentru depreciere sau pierdere de

valoare aferente acestora.

9. Corectarea erorilor contabile

Erorile din perioadele anterioare sunt omisiuni şi declaraţii eronate cuprinse în situaţiile financiareale entităţii pentru una sau mai multe perioade anterioare, rezultând din greşeala de a utiliza,sau de a nu utiliza, informaţii credibile care:

- erau disponibile la momentul la care situaţiile financiare pentru acele perioade au fost aprobate spre a fi emise;

- ar fi putut fi obţinute în mod rezonabil şi luate în considerare la întocmirea şi prezentareaacelor situaţii financiare anuale.

Astfel de erori includ efectele greşelilor matematice, greşelilor de aplicare a politicilor contabile, ignorării sau interpretării greşite a evenimentelor sau fraudelor.

Corectarea erorilor aferente exerciţiului financiar curent se efectuează pe seama contului de profit şi pierdere.

Corectarea erorilor aferente exerciţiilor financiare precedente nu determină modificarea situaţiilor financiare ale acelor exerciţii.

În cazul erorilor aferente exerciţiilor financiare precedente, corectarea acestora nu presupune ajustarea informaţiilor comparative prezentate în situaţiile financiare. Informaţii comparative referitoare la poziţia financiară şi performanţa financiară, respectiv modificarea poziţieifinanciare, sunt prezentate în notele explicative.

A. Erori nesemnificativeErorile nesemnificative sunt cele de natură să nu influenţeze informaţiile financiar-contabile.

Pragul de semnificaţie trebuie stabilit prin politica contabilă utilizându-se raţionamentul profesional. Erorile nesemnificative aferente exerciţiilor financiare precedente se corectează:

a) pe seama contului de profit şi pierdere, saub) pe seama rezultatului reportat.B. Erori semnificative

Se consideră că o eroare este semnificativă dacă aceasta ar putea influenţa deciziileeconomice ale utilizatorilor luate pe baza situaţiilor financiare anuale. Analizarea dacă o eroareeste semnificativă sau nu se efectuează în context, având în vedere natura sau valoareaindividuală sau cumulată a elementelor.

În înţelesul reglementărilor contabile, se consideră că o informaţie este semnificativă dacă omisiunea sau prezentarea sa eronată poate influenţa deciziile economice ale utilizatorilor, luate pe baza situaţiilor financiare anuale. În analiza semnificaţiei unui element sunt luate în consideraremărimea şi/sau

6 | 1 8

natura omisiunii sau a declaraţiei eronate judecate în contextul dat. Corectarea erorilor semnificative aferente exerciţiilor financiare precedente se efectuează pe seama rezultatului reportat.

Modul de corectare a erorilor contabile se efectueaza astfel:- erorile aferente exerciţiului curent se corectează pe seama contului de profit şi pierdere, prin

stornarea operaţiunilor eronate şi înregistrarea corectă a operaţiunilor. În funcţie de posibilităţile oferite de programul informatic utilizat, se poate preciza dacă stornarea se efectuează prin înregistrarea operaţiunilor iniţiale în roşu sau prin înregistrarea inversă;

- erorile aferente exerciţiului precedent se corectează pe seama rezultatului reportat sau a contului de profit şi pierdere, în funcţie de semnificaţia erorii contabile. În acest caz se va stabili ce înseamnă eroare semnificativă. Se poate preciza că pentru erorile aferente exerciţiilor anterioare, conducerea compartimentului financiar-contabil informează consiliul de administraţie cu privire la natura erorii, valoare, cauze etc.

Procedura de inregistrare a clientilor/furnizorilor in baza de date1. Furnizorului/Clientului ii este cerut sa completeze formularul denumit: Date de contact2. Pe baza formularului "Date de contact" se verifica codul de TVA al furnizorului/clientului pe

site-ul mfinante.ro pentru partenerii interni sau pe VIES pentru partenerii externi.3. In cazul in care codul de TVA primit este valid se realizeaza inregistrarea partenerului in baza

de date4. In cazul in care codul de TVA nu este valid se cer informatii suplimentare partenerului pana

la lamurirea situatiei.

Documente necesare pentru a fi atasate facturilor de servicii primite de la furnizori (atat interne, cat se externe):

1. Contractul de prestari servicii incheiat inainte de prestarea serviciului si semnat de catre furnizor si administratorul SC ALFA SRL;

- in situatia in care furnizorul este extern, se informeaza acesta de necesitatea de a pune la dispozitia SC ALFA SRL a unui certificat de rezidenta (Residency Certificate) – in original;

2. Factura furnizorului in original – pe factura se specifica tipul serviciului prestat conform contractului incheiat intre parti;

3. Situatie de lucrari, in original – intocmita de catre furnizor – si confirmata de catre personalul ALFA. Se cere furnizorului specificarea a ce anume a utilizat pentru prestarea serviciului: cate persoane, numar de ore lucrate, materiale, etc.

- pentru facturile de service - se ataseaza Raportul de service intocmit de catre furnizor si semnat de catre angajatul ALFA;

Se aplica, dar fara a se limita la servicii de consultanta (in orice domeniu), de sortare, servicii legale, servicii de mentenanta, de service, de recrutare, training, modificare a unor spare-parts in productie, etc.

CAPITOLUL II POLITICI CONTABILE PRIVIND IMOBILIZARILE

Principalele tipuri de imobilizari sunt:a) Imobilizari necorporaleb) Imobilizari corporale

7 | 1 8

c) Imobilizari financiare

1. Imobilizarile necorporaleO imobilizare necorporală este un activ identificabil, nemonetar, fără suport material şi deţinut pentru

utilizare în procesul de producţie sau furnizare de bunuri sau servicii, pentru a fi închiriat terţilor sau pentru scopuri administrative.

O imobilizare necorporală îndeplineşte criteriul de a fi identificabilă când:- este separabilă, adică poate fi separată sau divizată de entitate şi vândută, transferata autorizată,

închiriată sau schimbată, fie individual, fie împreună cu un contract corespunzător, un activ identificabil sau o datorie identificabilă;

- decurge din drepturi contractuale sau de altă natură legală, indiferent dacă acele drepturi sunt transferabile sau separabile de entitate sau de alte drepturi şi obligaţii.

Anumite imobilizări necorporale pot fi păstrate în sau pe un obiect fizic, cum ar fi un compact-disc (în cazul unui software), documentaţie legală (în cazul unei licenţe sau al unui brevet) sau peliculă.

În cadrul imobilizărilor necorporale se cuprind: cheltuielile de constituire; cheltuielile de dezvoltare; concesiunile, brevetele, licenţele, mărcile comerciale, drepturile şi activele similare, cu excepţia celor create intern de entitate; fondul comercial; alte imobilizări necorporale; avansurile acordate furnizorilor de imobilizări necorporale; imobilizările necorporale în curs de execuţie.

Recunoaşterea şi evaluarea iniţială

Un activ necorporal trebuie recunoscut dacă şi numai dacă:a) se estimează că beneficiile economice viitoare care sunt atribuibile activului vor fi obţinute de

către entitate; şib) costul activului poate fi evaluat în mod fidel.Un activ necorporal se înregistrează iniţial la costul de achiziţie sau de producţie.Activele necorporale sunt măsurate şi evaluate iniţial la costul lor, cost care este diferenţiat şi are un

conţinut diferit în raport cu modalitatea de procurare:- achiziţie individuală separată;- achiziţie în cadrul proceselor de combinare a întreprinderilor;- obţinere ca subvenţie guvernamentală;- alte intrări neoneroase, producţie proprie.

Achiziţiile separateDacă un activ necorporal este achiziţionat separat, costul acestuia poate fi evaluat cu fidelitate.Costul unei imobilizări necorporale achiziţionate separat este alcătuit din: - preţul său de achiziţie, inclusiv impozitele şi accizele aferente şi nereturnabile;- orice cost atribuibil direct pregătirii imobilizării pentru utilizarea prevăzută. (exemple de costuri

ce pot fi atribuite direct: costurile cu beneficiile angajaţilor care reies direct din aducerea imobilizării la condiţia sa de lucru; onorariile profesionale ce decurg direct din aducerea imobilizării la condiţia sa de lucru, şi costurile testării funcţionării corespunzătoare a imobilizării).

8 | 1 8

Active necorporale produse din resurse propriiPentru a recunoaşte activele necorporale din producţia proprie, procesul de obţinere a acestora se

împarte în:- activităţi de cercetare;- activităţi de dezvoltare.- Dacă aceste faze nu pot fi separate în cadrul unui proiect, toate cheltuielile apărute se tratează

precum cheltuieli de cercetare, şi este recunoscută ca o cheltuială atunci când este efectuată.

Recunoaşterea unei cheltuieliCheltuiala cu un element necorporal trebuie să fie recunoscută direct în contul de profit şi pierdere

atunci când este efectuată, cu excepţia cazului în care:- face parte din costul unui activ necorporal care întruneşte criteriile de recunoaştere;- elementul este achiziţionat în combinări de întreprinderi de tipul unei achiziţii şi nu poate fi

recunoscut ca un activ necorporal. În acest caz, cheltuiala trebuie să facă parte din suma atribuită fondului comercial negativ la achiziţie.

Evaluarea ulterioară recunoaşterii iniţiale

Cheltuielile ulterioare cu un activ necorporal după cumpărare sau finalizarea sa trebuie recunoscute în contul de profit şi pierderi atunci când sunt efectuate, cu excepţia cazului în care:

- este probabil că această cheltuială să permită activului să genereze beneficii economice viitoare suplimentare faţă de cele estimate iniţial; şi

- această cheltuială poate fi evaluată cu fidelitate şi atribuită activului. Dacă aceste condiţii sunt întrunite, cheltuielile ulterioare trebuie adăugate la costul activului

necorporal.

Amortizarea imobilizărilor necorporale

Noţiuni generaleValoarea amortizabilă a unui activ necorporal trebuie să fie alocată pe o bază sistematică de-a lungul

celei mai bune estimări a duratei sale de viaţă. Dacă este realizat un control asupra beneficiilor economice viitoare dintr-un activ necorporal prin

dreptul de proprietate care a fost garantat pentru o perioadă definită, durata de viaţă utilă a activului necorporal nu trebuie să fie mai mare decât perioada garantată de dreptul de proprietate, cu excepţia cazului în care:

- drepturile de proprietate pot fi reînnoite; şi - reînnoirea este aproape sigură.Metoda de amortizare trebuie să reflecte modul în care activul aduce beneficii economice.Revizuirea perioadei de amortizare şi a metodei de amortizare trebuie efectuată cel puţin la sfârşitul

fiecărui exerciţiu financiar.

Cheltuielile de constituireEntitatea poate include cheltuielile de constituire la „Active”, caz în care poate imobiliza cheltuielile

de constituire. În această situaţie, cheltuielile de constituire trebuie amortizate în cadrul unei perioade de maximum cinci ani.

Cheltuieli de dezvoltareCheltuielile de dezvoltare se amortizează pe perioada contractului sau durata de utilizare, după caz.

9 | 1 8

Cedarea

Un activ necorporal trebuie scos din evidenţă la cedare sau atunci când nici un beneficiu economic viitor nu mai este aşteptat din utilizarea sa ulterioară.

Câştigurile sau pierderile care apar o dată cu încetarea utilizării sau ieşirea unui activ necorporal se determină ca diferenţă între veniturile generate de ieşirea activului şi valoarea sa neamortizată, inclusiv cheltuielile ocazionate din cedarea acestuia, şi trebuie prezentate ca venit sau cheltuială, după caz, în contul de profit şi pierdere.

Evaluarea la data bilanţului

Un activ necorporal trebuie prezentat în bilanţ la valoarea de intrare, mai puţin amortizarea cumulată şi ajustările cumulate de valoare.

2. Imobilizarile corporale

Imobilizările corporale reprezintă active care:- sunt deţinute de o entitate pentru a fi utilizate în producţia de bunuri sau prestarea deservicii, pentru

a fi închiriate terţilor sau pentru a fi folosite în scopuri administrative; şi- sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an.

Imobilizările corporale cuprind: terenuri şi construcţii; instalaţii tehnice şi maşini; alte instalaţii,utilaje şi mobilier; avansuri acordate furnizorilor de imobilizări corporale şi imobilizări corporale încurs de execuţie.

Din punct de vedere contabil nu există o limită valorică de la care activele se încadrează în categoria imobilizărilor corporale.

Din punct de vedere fiscal, conform prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, mijlocul fix reprezintă orice imobilizare corporală, care estedeţinută pentru a fi utilizată în producţia sau livrarea de bunuri sau în prestarea de servicii, pentru afi închiriată terţilor sau în scopuri administrative, dacă are o durată normală de utilizare mai marede un an şi o valoare mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului.

În prezent, limita este în sumă de 1.800 lei, stabilită conform Hotărârii Guvernului. nr. 105/20073 privind stabilirea valorii de intrare a mijloacelor fixe, această limită fiind utilizată pentruscopuri fiscale.

Avand in vedere reglementarile contabile si fiscale existente persoana care va raspunde de conducerea contabilitatii va lua in considerare aceste reglementari si in urma evaluarii profesionale a situatiei va lua decizia de incadrare a unui obiect ca fiind o imobilizare corporala, careia sa i se calculeze amortizare sau nu.

În funcţie de caracteristicile şi modul de utilizare a imobilizărilor corporale, pentru încadrarea acestora în grupele şi clasele corespunzătoare se poate utiliza Catalogul privind clasificarea şiduratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 2.139/2004 pentru aprobarea catalogului privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe (M.O. nr. 46/13.01.2005).

Metoda de amortizare alease de catre societatea SC ALFA SRL este cea liniara. In cazul alegerii unei alte metode de amortizare aceasta va fii prezentata si adoptata ca anexa la prezentele politici impreuna cu motivarea alegerii unei alte metode.

Recunoaşterea iniţială

10 | 1 8

Costul unui element de imobilizări corporale va fi recunoscut ca activ dacă şi numai dacăa. este posibilă generarea către entitate de beneficii economice viitoare aferente activului ;b. costul activului poate fi evaluat în mod credibil.

Evaluarea iniţială

Un element al imobilizărilor corporale care este recunoscut va fi evaluat iniţial la costul său.Costul unei imobilizări corporale este format din :- preţul de cumpărare, incluzând taxele vamale şi taxele nerecuperabile, după deducerea

reducerilor comerciale şi a rabaturilor;-orice costuri direct atribuibile aducerii activului la locaţia şi condiţia necesare pentru ca acesta să

poată opera în modul dorit de conducerea entităţii;- materialele, manopera şi alte costuri direct atribuibile pentru activele construite în regie proprie.

Cheltuieli ulterioare

Costurile care sunt realizate ulterior achiziţiei se adaugă valorii contabile a activului respectiv doar atunci când este probabil ca beneficii economice viitoare, dincolo de cele anticipate iniţial, să fie primite de către entitate.

Evaluarea ulterioară recunoaşterii iniţiale

1. Ulterior recunoaşterii iniţiale, un element de imobilizări corporale va fi înregistrat la costul său minus orice amortizare cumulată şi orice pierderi din depreciere.

2. După recunoaşterea ca activ, un element de imobilizări corporale a cărui valoare justă poate fi evaluată credibil va fi înregistrat la o valoare reevaluată, aceasta fiind valoarea sa justă la data reevaluării minus orice amortizare acumulată ulterior şi orice pierderi acumulate din depreciere.

Reevaluările se vor face cu suficientă regularitate pentru a se asigura că valoarea contabilă nu diferă prea mult de ceea ce s-ar fi determinat prin utilizarea valorii juste la data bilanţului.Pentru imobilizările care nu sunt supuse unor fluctuaţii mari de valoare, o periodicitate a reevaluării de 3-5 ani este suficientă.

AmortizareaAmortizarea unui activ corporal este recunoscută ca o cheltuială, cu excepţia cazului în care ea

este inclusă în valoarea contabilă a unui activ construit în regie proprie.Se aplică următoarele principii:- Valoarea amortizabilă este alocată sistematic de-a lungul duratei de viaţă utilă ;- Metoda de amortizare reflectă modul de consumare preconizată a beneficiilor ;- Fiecare parte a unui element de imobilizări corporale care are un cost semnificativ în raport cu

costul total al elementului trebuie amortizat separat, folosindu-se ratele de amortizare diferite corespunzătoare ;

- Părţile componente sunt tratate ca elemente separate dacă activele aferente au durate de viaţă utilă diferite sau furnizează beneficii economice într-un mod diferit (de exemplu, o navă şi motoarele sale).

11 | 1 8

Cedarea şi casarea

Valoarea contabilă a unui element de imobilizări corporale va fi recunoscută:a. la cedare; saub. când nu se mai aşteaptă beneficii economice viitoare din utilizarea sa.Câştigul sau pierderea care rezultă din derecunoaşterea unui element de imobilizări corporale va

fi inclus(ă) în profit sau pierdere. Câştigul sau pierderea se determină ca fiind diferenţa dintre încasările nete la cedare, dacă există, şi valoarea contabilă a elementului cedat sau casat.

Evaluarea la data bilanţului

O imobilizare corporală trebuie prezentată în bilanţ:- la valoarea de intrare, mai puţin ajustările cumulate de valoare;- la valoarea sa reevaluată la data ultimei reevaluări, mai puţin ajustările cumulate de valoare.

3. Imobilizarile financiare

Imobilizările financiare recunoscute ca activ se evaluează iniţial la costul de achiziţie sau valoarea determinată prin contractul de dobândire a acestora.

Acestea se prezintă în bilanţ la valoarea de intrare mai puţin ajustările cumulate pentru pierdere de valoare.

Potrivit Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a IV-a Comunităţilor Economice Europene, imobilizările financiare cuprind:

- acţiunile deţinute la entităţile afiliate,- împrumuturile acordate entităţilor afiliate,- interesele de participare,- împrumuturile acordate entităţilor de care compania este legată în virtutea intereselor de participare,- alte investiţii deţinute ca imobilizări,- alte împrumuturi.

CAPITOLUL III POLITICI CONTABILE PRIVIND ACTIVELE CIRCULANTE

1. StocuriStocurile sunt active circulante care:a) sunt deţinute pentru a fi vândute pe parcursul desfăşurării normale a activităţii;b) sunt în curs de producţie în vederea vânzării în procesul desfăşurării normale a activităţii;sauc)sunt sub formă de materii prime, materiale şi alte consumabile care urmează să fie folosite în procesul de producţie sau pentru prestarea de servicii.În cadrul stocurilor se cuprind:- materiile prime, care participă direct la fabricarea produselor şi se regăsesc în produsulfinit

integral sau parţial, fie în starea lor iniţială, fie transformată;

12 | 1 8

- materialele consumabile (materiale auxiliare, combustibili, materiale pentru ambalat, piese deschimb, seminţe şi materiale de plantat, furaje şi alte materiale consumabile), care participă sauajută la procesul de fabricaţie sau de exploatare fără a se regăsi, de regulă, în produsul finit;

- materiale de natura obiectelor de inventar;- produsele, şi anume:

- semifabricatele, prin care se înţelege produsele al căror proces tehnologic a fostterminat într-o secţie (fază de fabricaţie) şi care trec în continuare în procesul tehnologic al altei secţii (faze de fabricaţie) sau se livrează terţilor;

- produsele finite, adică produsele care au parcurs în întregime fazele procesului defabricaţie şi nu mai au nevoie de prelucrări ulterioare în cadrul entităţii, putând fi depozitate în vederea livrării sau expediate direct clienţilor;- rebuturile, materialele recuperabile şi deşeurile;

- mărfurile, şi anume bunurile pe care entitatea le cumpără în vederea revânzării sauprodusele predate spre vânzare magazinelor proprii;

- animalele şi păsările, respectiv animalele născute şi cele tinere de orice fel (viţei, miei, purcei,mânji şi altele) crescute şi folosite pentru reproducţie, animalele şi păsările la îngrăşat pentrua fi valorificate, coloniile de albine, precum şi animalele pentru producţie – lână, lapte şiblană;

- ambalajele, care includ ambalajele refolosibile, achiziţionate sau fabricate, destinateproduselor vândute şi care în mod temporar pot fi păstrate de terţi, cu obligaţia restituirii încondiţiile prevăzute în contracte;

- producţia în curs de execuţie, reprezentând producţia care nu a trecut prin toate fazele(stadiile) de prelucrare, prevăzute în procesul tehnologic, precum şi produsele nesupuseprobelor şi recepţiei tehnice sau necompletate în întregime. În cadrul producţiei în curs deexecuţie se cuprind, de asemenea, serviciile şi studiile în curs de execuţie sauneterminate.

În cadrul stocurilor se includ şi bunurile aflate în custodie, pentru prelucrare sau înconsignaţie la terţi, maşinile folosite numai ca material de demonstraţie pentru negociere îndomeniul automobilelor, cu durată de utilizare de sub un an. Acestea se înregistrează distinct încontabilitate, pe categorii de stocuri. Dacă materialele de demonstraţie au durată de utilizare maimare de un an, ele reprezintă imobilizări.

Evaluarea stocurilorReglementările contabile conforme cu Directiva a patra a Comunităţilor Economice Europene

prevăd că la evaluarea iniţială, costul stocurilor trebuie să cuprindă toate costurile aferente achiziţiei şi prelucrării, precum şi alte costuri suportate pentru a aduce stocurile în forma şi în locul în carese găsesc.

Costul de producţie sau de prelucrare al stocurilor cuprinde cheltuielile directe aferente producţiei, şi anume:

- materiale directe,- energie consumată în scopuri tehnologice,- manopera directă şi alte cheltuieli directe de producţie,- costul proiectării produselor, precum şi cota cheltuielilor indirecte de producţie alocată în mod

raţional ca fiind legată de fabricaţiaacestora.Reducerile comerciale, rabaturile şi alte astfel de elemente vor fi deduse la determinarea costului

stocurilor.Dacă nu se procedează astfel înseamnă că stocurile vor fi raportate la valori care sunt în exces faţă de costurile istorice fidele.

Activele de natura stocurilor se evaluează la valoarea contabilă, mai puţin ajustările pentru depreciere constatate. Ajustări pentru depreciere se constată inclusiv pentru stocurile fără mişcare.

În cazul în care valoarea contabilă a stocurilor este mai mare decât valoarea de inventar, valoarea stocurilor se diminuează până la valoarea realizabilă netă, prin constituirea unei ajustări pentrudepreciere.

13 | 1 8

Fac obiectul evaluării şi stocurile în curs de execuţie.Activele de natura stocurilor nu trebuie reflectate în bilanţ la o valoare mai mare decât valoarea

care se poate obţine prin utilizarea sau vânzarea lor. În acest scop, valoarea stocurilor sediminuează până la valoarea realizabilă netă, prin reflectarea unei ajustări pentru depreciere.

Prin valoare realizabilă netă a stocurilor se înţelege preţul de vânzare estimat care ar putea fi obţinut pe parcursul desfăşurării normale a activităţii, minus costurile estimate pentru finalizareabunului, atunci când este cazul, şi costurile estimate necesare vânzării.

CAPITOLUL IV POLITICI CONTABILE PRIVIND ACTIVELE TREZORERIA

Contabilitatea trezoreriei asigură evidenţa existenţei şi mişcării acţiunilor deţinute pe termen scurt la entităţile afiliate, altor investiţii pe termen scurt, disponibilităţilor în conturi la bănci/casierie,creditelor bancare pe termen scurt şi altor valori de trezorerie.

Evaluarea la data tranzactiei:O tranzacţie în valută trebuie înregistrată iniţial la cursul de schimb valutar, comunicat de Banca

Naţională a României, de la data efectuării operaţiunii.Operaţiunile privind încasările şi plăţile în valută se înregistrează în contabilitate la cursul de

schimb valutar, comunicat de Banca Naţională a României, de la data efectuării operaţiunii.Prin curs de schimb de la data efectuării operaţiunii se înţelege cursul de schimb al pieţei

valutare, comunicat de Banca Naţională a României, din ultima zi bancară anterioară operaţiunii, disponibil ca informaţie la momentul efectuării operaţiunii (încasare, plată, emitere de documente).

Operaţiunile de vânzare-cumpărare de valută, inclusiv cele derulate în cadrul contractelor cu decontare la termen, se înregistrează în contabilitate la cursul utilizat de banca comercială la care se efectuează licitaţia cu valută, fără ca acestea să genereze în contabilitate diferenţe de curs valutar.

Evaluarea la data fiecarei luni:Cursul valutar utilizat pentru evaluarea lunară a disponibilităţilor în valută şi a altor valori de

trezorerie, cum sunt titluri de stat în valută, acreditive şi depozite în valută este cursul de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a României din ultima zi bancară a lunii în cauză.

Diferenţele de curs înregistrate se recunosc în contabilitate la venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar, după caz.

Conturi utilizate:765 „Venituri din diferenţe de curs valutar”665 „Cheltuieli din diferenţe de curs valutar”Evaluarea la incheierea exercitiului financiar (la data bilantului)Cursul valutar utilizat pentru evaluarea şi prezentarea în situaţiile financiare anuale a

disponibilităţilor în valută şi altor elemente asimilate, cum sunt acreditivele şi depozitele bancare este cursul de schimb valutar, comunicat de Banca Naţională a României şi valabil la data încheierii exerciţiului financiar.

Diferenţele de curs valutar, favorabile sau nefavorabile, care rezultă în urma evaluării disponibilităţilor în valută se înregistrează la venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar, după caz.

Conturi utilizate:765 „Venituri din diferenţe de curs valutar”665 „Cheltuieli din diferenţe de curs valutar”

Disponibilitatile banestiDisponibilităţile băneşti în conturi la bănci şi în casierie reprezintă active curente ale unei

entităţi şi sunt reflectate în contabilitate cu ajutorul conturilor din Clasa 5 - Conturi de trezorerie.

14 | 1 8

Operaţiunile financiare în lei sau în valută se efectuează cu respectarea regulamenteloremise de Banca Naţională a României şi a altor reglementări emise în acest scop.

Conturile la bănci cuprind: valorile de încasat, cum sunt cecurile şi efectele comerciale depuse la bănci, disponibilităţile în lei şi valută, creditele bancare pe termen scurt, precum şidobânzile aferente disponibilităţilor şi creditelor acordate de bănci în conturile curente.

Conturile curente la bănci se dezvoltă în analitic pe fiecare bancă.Dobânzile de încasat, aferente disponibilităţilor aflate în conturi la bănci, se înregistrează distinct

în contabilitate, faţă de cele de plătit, aferente creditelor acordate de bănci în conturilecurente, precum şi cele aferente creditelor bancare pe termen scurt.

Dobânzile de plătit şi cele de încasat, aferente exerciţiului financiar în curs, se înregistrează la cheltuieli financiare sau venituri financiare, după caz.

CAPITOLUL V POLITICI CONTABILE PRIVIND TERTII

Contabilitatea terţilor asigură evidenţa datoriilor şi creanţelor entităţii în relaţiile acesteia cu furnizorii, clienţii, personalul, asigurările sociale, bugetul statului, entităţile afiliate şi cele legate prininterese de participare, acţionarii/asociaţii, debitorii şi creditorii diverşi.

În contabilitatea furnizorilor şi clienţilor se înregistrează operaţiunile privind cumpărările, respectiv livrările de mărfuri şi produse, serviciile prestate, precum şi alte operaţiuni similareefectuate.

Contabilitatea furnizorilor şi clienţilor, a celorlalte datorii şi creanţe se ţine pe categorii, precum şi pe fiecare persoană fizică sau juridică. În acest sens, în contabilitatea analitică, furnizorii şi clienţii se grupează astfel: interni şi externi, iar în cadrul acestora pe termene de plată, respectiv de încasare.

Datoriile către furnizorii de bunuri, respectiv prestatorii de servicii, de la care, până la finele lunii, nu s-au primit facturile se evidenţiază distinct în contabilitate (contul 408 "Furnizori – facturinesosite"), pe baza documentelor care atestă primirea bunurilor, respectiv a serviciilor. Creanţele faţă de clienţii pentru care, până la finele lunii, nu au fost întocmite facturile se evidenţiază distinct în contabilitate (contul 418 "Clienţi - facturi de întocmit"), pe baza documentelorcare atestă livrarea bunurilor, respectiv prestarea serviciilor.

În baza contabilităţii de angajamente, entităţile trebuie să evidenţieze în contabilitate toate veniturile şi cheltuielile, respectiv creanţele şi datoriile rezultate ca urmare a unor prevederi legalesau contractuale.

În conturile de furnizori şi clienţi se evidenţiază distinct datoriile, respectiv creanţele din penalităţi stabilite conform clauzelor contractuale, despăgubiri datorate pentru contracte întrerupteînainte de termen şi alte elemente de natură similară.

În scopul prezentării în situaţiile financiare anuale, creanţele se evaluează la valoarea probabilă de încasat. Creanţele şi datoriile în valută, rezultate ca efect al tranzacţiilor entităţii, se înregistrează încontabilitate atât în lei, cât şi în valută.

În conformitate cu prevederile art. 6 alin. (1) din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, orice operaţiune economico-financiară efectuată se consemnează în momentul efectuării ei într-undocument care stă la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel calitatea de document justificativ. Din punct de vedere contabil, efectuarea operaţiunii economico-financiare este probată de orice document în care se consemnează aceasta.

În înţelesul reglementărilor contabile, o tranzacţie în valută este o tranzacţie care este exprimată sau necesită decontarea într-o altă monedă decât moneda naţională (leu), inclusiv tranzacţiile rezultate atunci când o entitate:

a) cumpără sau vinde bunuri sau servicii al căror preţ este exprimat în valută;b) împrumută sau oferă spre împrumut fonduri, iar sumele ce urmează să fie plătite sau

încasate sunt exprimate în valută; sau

15 | 1 8

c) achiziţionează sau cedează într-o altă manieră active, contractează sau achită datoriiexprimate în valută.

Cursul de schimb valutar este raportul de schimb dintre două monede. Diferenţa de curs valutar este diferenţa ce rezultă din conversia unui anumit număr de unităţi ale unei monede într-o altă monedă la cursuri de schimb diferite.

Evaluarea creantelor si datoriilor in valutaCf. tabel atasat Ghidului practic atasat la OMFP. 3055/2009. (pg. 72-73)

CAPITOLUL VI POLITICI CONTABILE PRIVIND DATORIILE

O datorie se încadrează la datorii pe termen lung dacă aceasta se decontează sau devine exigibilă într-o perioadă mai mare de 12 luni de la data bilanţului.

Datorii pe termen lungContabilitatea împrumuturilor şi datoriilor asimilate acestora se ţine pe următoarele categorii:1. împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni şi prime de rambursare a acestora;2. credite bancare pe termen lung;3. sumele datorate entităţilor afiliate şi entităţilor de care compania este legată prin interesede participare;4. alte împrumuturi şi datorii asimilate, precum şi5. dobânzile aferente acestora.

CAPITOLUL VII POLITICI CONTABILE PRIVIND VENITURILE

Veniturile constituie creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub formă de intrări sau creşteri ale activelor ori reduceri ale datoriilor, care se concretizează în creşteri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din contribuţii ale acţionarilor.

În categoria veniturilor se includ atât sumele sau valorile încasate sau de încasat în nume propriu din activităţi curente, cât şi câştigurile din orice alte surse.

Contabilitatea veniturilor se ţine pe feluri de venituri, după natura lor, astfel: venituri din exploatare, venituri financiare şi venituri extraordinare.

Veniturile din activităţi curente se pot regăsi sub diferite denumiri, cum ar fi: vânzări, prestări de servicii, comisioane, redevenţe, chirii, subvenţii, dobânzi, dividende.

Recunoaşterea veniturilor din prestări de serviciiStadiul de execuţie al lucrării se determină pe bază de situaţii de lucrări care însoţesc facturile, procese-verbale de recepţie sau alte documente care atestă stadiul realizării şi recepţia serviciilor prestate.

Venituri din servicii prestate pe parcursul a două exerciţii financiare consecutiveVeniturile din prestări de servicii se înregistrează în contabilitate pe măsura efectuării acestora.

Prestarea de servicii cuprinde inclusiv executarea de lucrări şi orice alte operaţiuni care nu pot fi considerate livrări de bunuri.

În ceea ce priveşte reflectarea în contabilitate a veniturilor obţinute din serviciile prestate pe parcursul a două sau mai multe exerciţii financiare consecutive trebuie avute în vedere şi cerinţele principiului independenţei exerciţiului. În acest sens, trebuie să se ţină cont de veniturile şicheltuielile aferente exerciţiului financiar, indiferent de data încasării veniturilor sau data plăţii cheltuielilor.

Astfel, se vor evidenţia în conturile de venituri şi creanţele pentru care nu a fost întocmită încă factura, respectiv în conturile de cheltuieli sau bunuri, datoriile pentru care nu s-a primit încă factura. În

16 | 1 8

toate cazurile, înregistrarea în aceste conturi se efectuează pe baza documentelor care atestă livrarea bunurilor, respectiv prestarea serviciilor (de exemplu, avize de însoţire a mărfii, situaţii de lucrări etc.)

CAPITOLUL VIII POLITICI CONTABILE PRIVIND REZULTATUL

Rezultatul financiar (profit sau pierdere) se stabileşte cumulat de la începutul exerciţiului financiar. Rezultatul definitiv al exerciţiului financiar se stabileşte la închiderea acestuia şi este reprezentat de soldul final al contului de profit şi pierdere.

Repartizare profitului se înregistrează în contabilitate pe destinaţii, după aprobarea situaţiilor financiare anuale. Repartizarea profitului se face în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Pierderea contabilă reportată se acoperă din profitul exerciţiului financiar şi cel reportat, din rezerve şi capital social, potrivit hotărârii adunării generale a asociaţilor sau acţionarilor, cu respectarea prevederilor legale.

17 | 1 8

ContentsCAPITOLUL I INFORMAŢII GENERALE...............................................................................................2

1. Prezentarea societatii comerciale:................................................................................................2

2. Cadrul de reglementare:...............................................................................................................2

3. Organizarea si conducerea contabilitatii.....................................................................................2

4. Obiectivul politicilor contabile......................................................................................................2

5. Principiile contabile.......................................................................................................................3

6. Procedura de aplicare a manualului de principii contabile........................................................4

7. Situatiile financiare anuale...........................................................................................................4

8. Reguli generale de evaluare..........................................................................................................4

9. Corectarea erorilor contabile........................................................................................................6

CAPITOLUL II POLITICI CONTABILE PRIVIND IMOBILIZARILE...................................................7

1. Imobilizarile necorporale..............................................................................................................8

2. Imobilizarile corporale................................................................................................................10

3. Imobilizarile financiare...............................................................................................................12

CAPITOLUL III POLITICI CONTABILE PRIVIND ACTIVELE CIRCULANTE................................12

1. Stocuri...........................................................................................................................................12

CAPITOLUL IV POLITICI CONTABILE PRIVIND ACTIVELE TREZORERIA................................14

CAPITOLUL V POLITICI CONTABILE PRIVIND TERTII..................................................................15

CAPITOLUL VI POLITICI CONTABILE PRIVIND DATORIILE........................................................16

CAPITOLUL VII POLITICI CONTABILE PRIVIND VENITURILE....................................................16

18 | 1 8

CAPITOLUL VIII POLITICI CONTABILE PRIVIND REZULTATUL.................................................17

19 | 1 8