7/28/2019 Politici Antiinflationiste Si Politici Antisomaj

1/4

Politici antiinflationiste si politici antisomaj

40. Inflatia in Romania a reflectat un numar de cauze, cele fundamentale fiind politicile

macroeconomice relaxate si indisciplina financiara raspandita. Inflatia a fost generata deajustarea monetara a deficitelor fiscale si cvasi-fiscale mari si de cresterea salariala rapida,

nesprijinita prin productivitate si finantata de arierate; a fost sustinuta si de inertia inflationista si

ajustari de pret relative prelungite.Studii cu privire la inflatie in economiile in tranzitie au pus in lumina atat rolul factorilor traditionali

de cost (cost-push) si cerere (demand-pull) in generarea si sustinerea inflatiei, cat si efectul ajustarii

relative a preturilor in intarzierea dezinflatiei. Se pare ca fiecare din acesti factori au fost prezenti in

Romania. Presiunile prin cresterea costurilor au rezultat din etape de cresteri salariale cu mult in

exces fata de productivitate - datorate in mod fundamental lipsei disciplinei financiare - ca si

deprecierilor reale ale leului. Factorii de presiune prin cerere au inclus ajustarea monetara a

deficitelor fiscale si/sau cvasi-fiscale, reflectand din nou indisciplina financiara si constrangerile

bugetare lejere, omniprezente la nivelul intreprinderilor. Ajustarile de pret relative au fost in

Romania, in mod special, prelungite datorita procesului fragmentat si ocazional inversat de

liberalizare a preturilor.

Obiectivul principal al politicilor antisomaj este de a proteja veniturile obtinute de gospodarii de

fluctuatiile determinate de trecerea in somaj a unuia sau mai multor membri din cadrul unei

gospodarii.

Politicile antisomaj se impart in:

I. Politici pasive politici prin care statul sustine direct nivelul de trai al indivizilor ale caror sanse deangajare in munca au scazut considerabil. Aceste pol conduc la cresterea chelt statului, adica la

deficit bugetar si datoriei publica fapt ce constituie o sursa inflationista deosebit de puternica, avind

in vedere ca deficitul bugetar se acopera sporind oferta de bani. Principala deficienta a politicilor

pasive este ca ele sunt adoptate dupa ce o persoana a devenit somer. Cu timpul tarile minimizeazaatit valoarea indemnizatiilor de somaj cit si perioada de acordare a lor.

II. Politici active pol prin care se intervine direct pe piata muncii cu scopul de a reduce ratasomajului stabilind-o la nivel de echilibru.

Tipuri:

1) Pol care au drept scop de a inlesni intrarea in contract a ofertantilor si a doritorilor de locuri de

munca, care includ: plasarea in munca; angajarea activitatii agentiilor private de plasare in munca;

consultanta si orientarea profesionala; cursuri de pregatire si consultanta p/u cei dezavantajati;

asistenta p/u a inlesni mobilit geografica

2) Programe de calificare a somerilor, care includ: programe de pregatire a somerilor adulti in alte

domenii sau recalificarea lor; programe care sunt orientate catre cei amenintati cu pierderea locu l

demunca.3) Politici de crearea a noilor locuri de munca, acestea includ: crearea directa de locuri de munca;

acordarea de subventii p/u pastrarea anumitor locuri de munca; angajarea de someri cu stagiu

indelungat; alocatii p/u intreprinderile care angajeaza tineri specialisti.

Politicile antisomaj mai pot fi completate si cu urmatoarele pol:

a) Pol de venit sunt aplicate atunci cind exista forme de control guvernamental asupra salariilor,cum ar fi: un procent maxim permis de crestere a ratei salariilor; stabilirea unui salariu mediu pe

economie; acordarea de indexari si compensari p/u toti salariatii etc.

b) Pol de impozitare si taxare sunt politici de venit bazate insa pe mecanismele indirecte.Politicile de stabilizare macroeconomica cuprind cele trei tipuri: pol anticiclice, antiinflationiste si

antisomaj. Imbinarea lor in mixuri politice eficiente necesita studirea atenta a efectelor pe care le au

7/28/2019 Politici Antiinflationiste Si Politici Antisomaj

2/4

asupra economiei prin utilizarea de modele de stabilizare. Caracteristic unor astfel de mixuri politice

este faptul ca componentele acestora isi pot exercita efectele la intervale diferite de timp

n 1994, omajul n Romnia ajunsese la cifra record de 1.224.000 omeri nregistrai la oficiile defor de munc, rata omajului ajungnd la 10,9%.n 1995 i 1996 rata omajului a sczut la 9,5% i respeciv 7%, dar n 1997 se estima o nou

cretere la aproape 11% ca urmare a msurilor dure de reform i restructurare din programulguvernului Ciorbea.Nici n prezent situaia nu arat foarte bine. Msurile luate de guvern n 2010i 2011 continu s produc efecte negative asupra pieei muncii i a diminurii venitului realdisponibil: incertitudinile i nencrederea au descurajat activitatea sectorului privat, au reduscererea de consum, au comprimat venitul real disponibil al populaiei.

n continuare, avem o evoluie a ratei omajului ntre perioadele 1992-2009.

Inflatia este un dezechilibru structural monetaro-material, care exprima existenta in circulatie a unei

mase monetare care depaseste necesitatile economiei, ceea ce conduce la deprecierea banilor si la

cresterea durabila si generalizata a preturilor.

Scopurile politicilor antiinflationiste:

1) Asigurarea unei cresteri economice ce ar permite acoperirea masei monetare aflate in circulatie;

2) Cresterea puterii de cumparare a banilor;

3) Fixarea unui nivel general al preturilor;

4) Limitarea masei monetare in circulatie;

5) Stabilirea echilibrului intre masa monetara si PIB.

Clasificarea politicilor antiinflationiste:

I. Dupa intensitatea si sensul procesului inflationist:

a. Pol de lupta cu criza inflationista;

b. Pol de mentinere a inflatiei moderate;

c. Pol de prevenire a hiperinflatiei.

Masuri de protectie sociala: indexarea salariilor la cresterea ratei inflatiei; suplimentarea veniturilor

categoriilor de salariati; cresterea indemnizatiilor de somaj.

II. In dependenta de doctrina social-economica:

1. Pol de control a Da. In acest caz se foloseste instrumentariul pol fisc si monet;

2. Pol de stimulare a AS. Aceste pol au drept scop reducerea ritmului de crestere a costurilor si

contribuie la stoparea scaderii AS si la cresterea PIB.

Masuri de atingere a acestor politici:

1. Pol antimonopol: restringerea influentelor monopolurilor asupra preturilor si a veniturilor; control

asupra preturilor; politici de promovare a concurentei.

2. Pol de crestere a productivitatii: pol de introducere de noi tehnologii; stimularea creditarii politicii

fiscale; scutirea fiscala

III. Dupa metodele si instrumentele folosite. Curba lui Phillips a carui ecuatie este:

rata inflatiei curente;e rata asteptata a inflatiei;Y* - Y potential

Y1 Y real in perioada anterioaraArata ca singura posibilitate ca inflatia sa se reduca este ca outputul curent sa creasca sub cel

potential.

Aceste politici tre folosite in complex si sunt valabile doar pe termen scurt.

n cazul Romniei, BNR a prezentat strategia de politic monetar, avnd ca obiectiv intireadirect a inflaiei.Aceasta a fost adoptat n august 2005, dup finalizarea unui proces de pregtire, a crei ultimetap a constituit-o crearea i testarea funcionrii cadrului de analiz economic i de decizie a

politicii monetare specific intirii directe a inflaiei. Concomitent au fost satisfcute i celelalte

7/28/2019 Politici Antiinflationiste Si Politici Antisomaj

3/4

cerine i criterii care condiioneaz eficacitatea acestei strategii: coborrea ratei anuale a inflaiei6

7/28/2019 Politici Antiinflationiste Si Politici Antisomaj

4/4

sub nivelul de 10 la sut, acumularea unui ctig de credibilitate de ctre banca central iconsolidarea acestuia, ntrirea independenei de jure (prin intrarea n vigoare la 30 iulie 2004 anoului Statut al BNR) i de facto a BNR, restrngerea dominanei fiscale, derularea procesului deconsolidare fiscal i ameliorarea coordonrii dintre politica fiscal i cea monetar, relativaflexibilizare a cursului de schimb al leului i reducerea gradului de vulnerabilitate a economiei la

fluctuaiile acestei variabile, nsntoirea i ntrirea sistemului bancar i relativa cretere aintermedierii bancare, sporirea transparenei i a responsabilitii bncii centrale, precum i a arieii intensitii comunicrii BNR cu publicul i pieele financiare, inclusiv n ceea ce priveteaspectele legate de noua strategie de politic monetar i de pregtirea adoptrii ei, conturarea maiclar a comportamentelor macroeconomice i a mecanismelor de funcionare a economieinecesar identificrii i creterii eficacitii canalelor de transmisie monetar.Demersurile BNR de creare a cadrului organizatoric i tehnic necesar implementrii noii strategiide politic monetar au durat 16 luni i au beneficiat de asisten tehnic acordat de FondulMonetar Internaional i de Banca Naional a Cehiei.