POLITICA INDUSTRIALA A ROMANIEI

PROPUNERI PENTRU DIRECTII

STRATEGICE DE DEZVOLTARE SI ACTIUNE

ALRO S.A. SLATINA

2013

1. DATE DE CONTACT

• S.C. ALRO S.A.

• Director General: Dr. ing. Gheorge DOBRA

• Tel: 0249 434302

• email: dobra@alro.ro

• Web: www.alro.ro

2. Propuneri pentru îmbunătățirea cadrului institutional,

administrativ, legislativ si economico-financiar (1)

2.1. Cadrul instituțional • Înființarea in Minister a unui departament specializat pentru industria strategica (inclusiv

metalurgica) având in vedere caracteristicile acesteia (mare consumatoare de energie,

caracter strategic, producție continua, locuri de munca numeroase, contribuabil mare,

impact asupra industriilor conexe si transporturilor etc.) in scopul de a coordona strategia

in acest domeniu (atât pentru agenții economici cu capital de stat cat si pentru cei privați)

colectarea si prelucrarea feedback-ului de la agenții economici de profil, gestionarea

impactului schimbărilor legislative asupra domeniului etc.;

Nota: Acest departament ar trebui sa organizeze întâlniri regulate cu reprezentanții marilor

agenți economici din domeniu pentru schimbul reciproc de informații in domeniile

strategic, financiar, legislativ etc.

2.2. Cadrul administrativ - nivel central si local Înființarea comisiei inter-ministeriale (din care să facă parte cel puțin reprezentanți ai

Ministerului Mediului, Ministerului Economiei, Ministerului de Finanțe) pentru gestionarea

problematicii schimbărilor climatice, pentru o coordonare eficientă a activităților pe acest

subiect care implică mai multe ministere.

Sub coordonarea comisiei interministeriale menționate mai sus să se înființeze un grup de

lucru comun pentru îmbunătățirea cooperării între industrie și autorități în care să se

dezbată impactul asupra industriei a legislației pentru schimbările climatice.

2. Propuneri pentru îmbunătățirea cadrului instituțional,

administrativ, legislativ si economico-financiar (2)

2.3. Cadrul legislativ

• Modificarea proiectului de ordonanță de urgență pentru revizuirea

Legii 220/2008 (schema de sprijin pentru energia regenerabilă) astfel

încât să se includă următoarele: – Înghețarea” costurilor cu energie regenerabila la nivelul anului 2011, când considerăm

că s-a ajuns la limita de suportabilitate pentru societatea românească, in baza unei

relații matematice de tipul:

V x N x P = K(2011)

unde • V – volumul anual de energie regenerabila produsa in anul de calcul

• N – numărul certificatelor verzi acordate in anul de calcul

• P – prețul unui certificat verde in anul de calcul

• K – valoare constanta ce reprezintă costurile totale cu energia regenerabila la nivelul anului 2011

– Exceptarea consumatorilor industriali care consumă mai mult de 150 GWh energie

electrică pe an de la plata taxei pentru energia regenerabilă pentru tot consumul lor de

energie electrică după modelul Germaniei, urmând ca aceștia să plătească maxim 0,50

Euro/MWh pentru certificatele verzi pe toată perioada aplicării schemei de sprijin

pentru energia regenerabilă.

• Modificarea legislației referitoare la cogenerare pentru a exclude marii

consumatori de energie electrică de la plata acestei taxe.

2. Propuneri pentru îmbunătățirea cadrului instituțional,

administrativ, legislativ si economico-financiar (3)

2.3. Cadrul legislativ (continuare) • Implementarea normelor metodologice pentru acordarea de compensații pentru emisiile

indirecte în legislația românească și acordarea acestor compensații. Compensațiile se pot

acorda din sumele obținute din vânzarea certificatelor de emisii. Normele metodologice au

fost date publicității de către Comisia Europeană pe 23.05.2012 (comunicarea CE

2012/C158/04) și deja la sfârșitul anului 2012 Germania a elaborat o lege pentru oferirea de

compensații pentru emisiile indirecte pe care a transmis-o Comisiei Europene pentru

aprobare.

• Implementarea in Romania a cerințele din art. 10 alin. 3 din Directiva UE 87/2003 care

menționează ca sumele obținute din vânzarea la licitație începând cu 2013 a certificatelor

de emisii se pot utiliza si pentru creșterea eficientei energetice. Primul pas s-a făcut prin

OUG nr. 115/2011 însă trebuie stabilite prin legislație restul de detalii referitoare la

constituirea fondului din sumele obținute din licitații certificate și criteriile de accesare a

sumelor din acest fond.

• Elaborarea unor studii reale și foarte bine documentate asupra impactului aplicării

pachetului legislativ energie – schimbări climatice asupra industriei românești. Acestea ar

trebui incluse ca și capitol în strategia energetică a României împreună cu măsurile

preconizate pentru a contracara acest impact.

• Introducerea unui pachet legislativ care sa încurajeze IMM-rile in dezvoltarea de activități

care sa prelucreze aluminiul/ produsele (din aluminiu) din tara care va duce la creșterea

valorii adăugate pe produsele energo - intensive.

2. Propuneri pentru îmbunătățirea cadrului instituțional,

administrativ, legislativ si economico-financiar (4)

2.3. Cadrul legislativ (continuare) • Modificarea cadrului legislativ astfel încât sa se faciliteze condițiile necesare pentru

încheierea de contracte pe termen lung la utilități (in special energie si gaze naturale)

pentru marii consumatori, in scopul asigurării unei predictibilități a afacerilor in domeniu.

Aceasta predictibilitate este benefica totodată si pentru furnizorii de utilități (consum in

banda, fluctuații relativ mici ale consumului)

• Eliminarea din legislația actuala a obligației de a trece cu titlu gratuit investițiile in

infrastructura a transportului si/ sau distribuției energiei electricei a gazelor naturale către

furnizori sau găsirea unor modalități de compensate a efortului investițional făcut de

agenții economici in aceste domenii (ex.: Valoarea investiției se poate considera un avans

la plata contravalorii utilităților ce urmează a fi consumate)

• Eliminarea supracontrolului exercitat de organisme si autorități de stat in domenii

specializate (exemplu: CNCIR) care efectuează in mod redundant si neconcurențial astfel

de controale care induc un anumit stres asupra desfășurării normale si continue a

activității industriale si ale căror costuri însumate devin ancombrante. Limitarea

posibilităților acestora de a creste prin decizii unilaterale nivelul taxelor fără fundamentare.

• Corelarea politicilor de taxe cu preturile curente de piață stabilite obiectiv la burse

internaționale (exemplu LME) si corelarea acestor taxe intre ministere pentru evitarea

suprapunerilor (suprataxare)

2. Propuneri pentru îmbunătățirea cadrului instituțional,

administrativ, legislativ si economico-financiar (5)

2.4. Cadrul economico-financiar

• Acordarea de facilitați la taxele de racordare la utilități si infrastructura pana la recuperarea

integrala a investițiilor specifice

• Reducerea impozitului pe profitul reinvestit

• Impozit diferențiat pentru profitul realizat din export

• Organizarea de parcuri industriale cu asigurarea infrastructurii necesare (drumuri, utilități

etc) pentru atragerea investitorilor, având in vedere puterea economica redusa a

municipalităților, mai ales in zonele defavorizate

• Acordarea de facilitați fiscale agenților economici care dezvolta si integrează produse

finale românești, complexe (ex. autoturisme, echipamente de telecomunicații, echipamente

industriale, echipamente pentru industria alimentara si transport etc.) si care utilizează

materii prime si semifabricate romaneștii.

• Acordarea de facilitați pentru dezvoltarea IMM-urilor care folosesc materii prime si

semifabricate românești (ex. tigăi teflonate, jante auto, matrițe, produse ambutisate din

aluminiu romanesc)

• Dezvoltarea coerenta de programe off set pentru importurile majore ale României

(armament, infrastructura de apărare, transport aerian etc.) in care industria metalurgica, si

in special industria aluminiului, sa fie furnizor de materii prime si semifabricate

3. Inovare

• Încurajarea investițiilor orientate către eficienta energetica si către produse

competitive pe plan internațional, prin facilitați fiscale, finanțări nerambursabile

sau scheme de rambursare avantajoase pentru investitor;

• Încurajarea procesării superioare a materiilor prime si materialelor, inclusiv

prin facilitați fiscale, in special cele destinate exportului, pentru a păstra in tara

locuri de munca si a exporta mai multa valoare adăugată;

• Încurajarea activității de cercetare aplicata si inovare chiar in cadrul

companiilor private;

• Acordarea de facilitați in colaborarea cu mediul academic pe proiecte de

cercetare;

• Pentru investițiile in eficienta energetica sa se acorde prioritate la atragerea

fondurilor europene/ guvernamentale pe o procedura simplificata pentru marii

consumatori industriali;

4. Resurse umane

• Reînființarea școlilor profesionale pentru asigurarea unui nivel de calificare

adecvat nevoilor industriei si masuri de stimulare a tinerilor pentru a se înscrie

la aceasta forma de pregătire profesionala.

• Adaptarea programelor de studii universitare la realitățile si nevoile industriei

romanești

• Încheierea de contracte-cadru intre universități si agenții economici in baza

cărora studenții sa realizeze stagii de practica, internship, proiecte pliate pe

nevoile reale, curente ale companiilor respective

5. Alte aspecte

• Aducerea prețului global (cu taxe si certificate adiacente) la energie pentru consumatorii in

banda si pentru industriile cu risc mare de relocare, la un nivel comparabil cu cel plătit de

competitorii internaționali

• În ciuda progreselor făcute in sensul liberalizării si transparentizării pieței de energie din

Romania, la ora actuala nu exista o platforma pe care marii consumatori de energie (cei

care folosesc energia electrica in scopul de producere de bunuri cu valoare adăugată

mare, in procese de producție laborioase, cu alte cuvinte ca materie prima) sa poată sa

găsească un mediu propice in care cererea lor de energie sa se poată întâlni cu oferta

producătorilor si eventual a furnizorilor care au asemenea capacitați de livrare si care sa

duca in final la încheierea de tranzacții la preturi nedistorsionate speculativ.

• Situația statistica arata ca, la ora actuală, pe PCCB nu există cantități de energie care ar

putea acoperi necesarul de consum al unui consumator industrial de volum. Istoric,

tranzacții de volum mare s-au realizat foarte rar pe PCCB si niciodată pe perioade mai mari

de un an. Ofertele de vânzare conțin pachete mici 5-10 MW, foarte rar 25 MW, in condițiile

in care ALRO consuma 340 MW in banda.

• Esențiala ar fi clasificarea consumatorilor in vederea specializării piețelor. Astfel, cei care

cumpăra energia ca materie prima, in cantități mari si au bonitate financiara, putând

efectua plăti in avans, ar trebui sa aibă acces la o platforma separata, competitiva, pe care

sa poată oferta, criteriile de acces trebuind sa ia in considerare: calitatea de consumator

final, consumul, profilul de consum in banda și bonitatea financiară.

• Ar trebui să se poată încheia contracte pe mai mulți ani, benefice atât pentru cumpărător

cat si pentru vânzător (realizare business plan cu investițiile adecvate, ….)

6. Informare politici UE

• Asigurarea unei legături funcționale intre instituțiile statului roman si

asociațiile profesionale constituite la nivel național si european pentru

armonizarea politicii românești in domeniu cu direcțiile adoptate la nivel

internațional precum si pentru susținerea intereselor industriei românești in

forurile care influențează deciziile politice la nivel internațional

7. Altele

• Atragerea investitorilor care sa folosească produse metalurgice românești,

pentru a fabrica produse complexe, cu valoare adăugată ridicata (ex.

automobile, avioane, echipamente electrocasnice, echipamente industriale,

echipamente de telecomunicații etc.)

• Stimularea valorificării produselor agricole si dezvoltarea industriei prelucrării

acestora (panificație, industria cârnii, băuturi, conserve etc.)

• Stimularea dezvoltării pisciculturii si prelucrării peștelui

• Stimularea si ordonarea dezvoltării activităților de reciclare a metalelor in

sensul creșterii cantităților de deșeuri utilizabile in industria metalurgica ( ex.:

colectare selectiva a deșeurilor de aluminiu)