POLITICA de contabilitate pentru anul 2009

1. Baza elaborării şi aplicarea

1.1. Politica de contabilitate este elaborată în baza: 1.1.1. Legii contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007 1.1.2. Standardelor naţionale de contabilitate (SNC), aprobate prin ordinul Ministerului de Finanţe al

Republicii Moldova nr.174 din 25 decembrie 1997. 1.1.3. Planului de conturi al evidenţei contabile în bănci şi alte instituţii financiare din Republica Moldova.

Hotărârea nr.150 din 31.07.2008 cu privire la modificarea si completarea Planului de conturi al evidentei contabile in bănci si alte instituţii financiare din Republica Moldova.

1.1.4. Codul Fiscal. 1.2. Politica de contabilitate se extinde asupra activităţii tuturor subdiviziunilor băncii.

2. Definiţii 2.1. Contabilitatea bancară este forma evidenţei economice, care pe baza principiului partidei duble şi a

egalităţii bilanţiere urmăreşte, înregistrează şi controlează patrimoniul băncii în dinamica modificării şi transformării acestuia.

2.2. Pe lângă urmărirea structurii patrimoniului băncii contabilitatea bancară urmăreşte şi reflectă fluxurile mijloacelor băneşti dintre agenţii economici (titularii de conturi) prin intermediul documentelor de decontare emise de acestea prin conturile lor bancare:

• Plan de conturi contabile – totalitatea de conturi sintetice şi analitice ale contabilităţii, stabilite în • mod condiţionat conform anumitor criterii; • Cont contabil – unitate de bază, conform căreia se grupează şi se păstrează informaţia despre

operaţiunile economice şi altă informaţie a contabilităţii; • Conturi sintetice – reflectarea generalizată a operaţiunilor economice în valoarea bănească; • Conturi analitice – reflectarea detailată a mijloacelor şi surselor atât în valoarea bănească, cât şi

numerică; • Standard contabil – document normativ care stabileşte reguli obligatorii sau recomandări pentru

ţinerea contabilităţii; • Bilanţ contabil – formă a raportului financiar care caracterizează situaţia patrimonială şi financiară a

agentului economic la finele ultimei zile a perioadei gestionare; • Raport financiar – informaţie financiară sistematizată privind factorii ce influenţează activitatea

agentului economic, reflectând datele evidenţei contabile, furnizând utilizatorilor de informaţie date despre starea financiară, indicatorii activităţii şi fluxul mijloacelor băneşti pentru perioada de gestiune;

• Raport statistic – evidenţă numerică, situaţie cifrică referitoare la diverse fenomene (izolate sau generale), culegere, prelucrare şi valorificarea unor date legate de fenomene generale;

• Patrimoniu – totalitatea activelor circulante şi extra-circulante ale întreprinderii.

3. Formularea Politicii de contabilitate 3.1. Politica de contabilitate prezintă totalitatea principiilor, convenţiilor, regulilor şi procedeelor, adoptate de

către Consiliul Băncii pentru ţinerea contabilităţii şi întocmirea rapoartelor financiare. 3.2. Responsabilitatea pentru organizarea evidenţei contabile şi-o asumă conducătorul băncii şi contabilul –

şef, care sunt obligaţi să creeze condiţii necesare pentru o evidenţă contabilă corectă, întocmirea şi prezentarea la termen a rapoartelor financiare, să asigure executarea strictă de către toate subdiviziunile şi serviciile, care au atribuţie la evidentă, cerinţelor contabilului – şef în vederea evidenţei operaţiunilor contabile şi acordarea informaţiei necesare pentru rapoartele financiare.

3.3. Contabilitatea reprezintă un sistem complex de evidenţă, informare şi gestiune în baza căruia se

determină indicatorii necesari pentru întocmirea declaraţiilor, altor documente utilizate în vederea calculării şi achitării impozitelor, efectuării decontărilor. Ca instrument principal al gestiunii patrimoniului, stocării şi analizei rezultatelor obţinute, contabilitatea trebuie să asigure:

• înregistrarea cronologică şi sistematică, prelucrarea şi păstrarea informaţiei cu privire la patrimoniu

cheltuielile operaţionale şi gospodăreşti, decontările, obligaţiile, drepturile şi rezultatele obţinute, utilizate atât pentru necesităţile proprii, cât şi în relaţiile cu acţionarii, clienţii, furnizorii, băncile, organele fiscale şi alte persoane fizice şi juridice;

• controlul operaţiunilor patrimoniale efectuate, procedeelor de prelucrare utilizate şi al exactităţii datelor contabile.

3.4. Obiectul contabilităţii patrimoniului îl constituie bunurile mobile şi imobile, reflectate în expresie naturală şi bănească, bunurile cu potenţial economic, mijloacele băneşti, valori mobiliare, drepturile şi obligaţiunile patrimoniale, cheltuielile, veniturile şi rezultatele obţinute, precum şi circulaţia şi modificările intervenite în urma efectuării operaţiunilor patrimoniale.

3.5. Ordinea perfectării operaţiunilor bancare şi evidenţa lor pe conturile sintetice şi analitice, precum şi pe

conturile condiţionale şi memorandum se reflectă în documentele normative interne ale evidenţei operaţiunilor bancare, aprobate de Consiliul Băncii.

3.6. Contabilul – şef semnează concomitent cu conducătorul băncii documentele, care servesc drept

întemeiere pentru primirea şi eliberarea mijloacelor băneşti, documentele de plată ale datoriilor de creditor şi debitor, pentru efectuarea plăţilor din conturile de cheltuieli ale băncii, rapoarte financiare şi statistice etc.

3.7. Indicaţia contabilului – şef a băncii este obligatorie pentru toţi executorii care duc evidenţa contabilă.

3.8. Evidenţa contabilă se ţine în Oficiul Central de către Secţia Contabilitate Generala a Departamentului

Financiar şi în filiale de către serviciul contabilitate. 4. Convenţiile Politicii de contabilitate

4.1. Standardele de contabilitate. În procesul desfăşurat activităţilor sale, banca utilizează Standarde, Regulamente, Instrucţiuni, Norme şi Proceduri de evidenţă contabilă şi dări de seamă financiare elaborate în baza Standardelor Naţionale de Contabilitate şi Planului de conturi al evidenţei contabile în bănci şi alte instituţii financiare din Republica Moldova, Codul Fiscal al Republicii Moldova, aprobate în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale în vigoare.

4.2. Exerciţiul financiar.

4.2.1. Exerciţiul financiar în anul gestionar începe la 1 ianuarie şi se încheie la 31 decembrie, şi include toate operaţiunile economice efectuate în bancă în perioada respectivă.

4.2.2. Totalitatea indicilor efectivi ce ţin de activitatea băncii, care reflectă situaţia patrimonială şi financiară a băncii şi rezultatele activităţii economice în anul gestionar se includ şi se reflectă în Darea de seamă financiară pentru anul gestionar.

4.3. Rapoartele financiare. 4.3.1. Banca întocmeşte un set complet de rapoarte financiare conform SNC ce include bilanţul contabil,

raportul privind rezultatele financiare, raportul privind fluxul mijloacelor băneşti şi dezvăluirile acestor rapoarte conform SNC nr.30.

4.3.2. Paralel cu rapoartele financiare banca întocmeşte alt set de rapoarte statistice, dări de seamă fiscale

care le prezintă Departamentului Statistica şi Sociologie, oficiului fiscal.

4.3.3. Atât rapoartele financiare cât şi rapoartele statistice se întocmesc în moneda naţională a Republicii Moldova - leul moldovenesc (MDL).

4.3.4. Indicii financiari prezentaţi în rapoarte urmează să reflecte toate operaţiunile economice şi

tranzacţiile care s-au petrecut în perioada gestionară. Indicii financiari prezentaţi în rapoartele întocmite conform SNC corespund rezultatelor reale.

4.3.5. Rapoartele financiare trebuie să reflecte obiectiv situaţia patrimonială şi financiară, fluxul mijloacelor

băneşti şi al capitalului propriu al băncii.

4.3.6. Rapoartele statistice reflectă evidenţa cifrică (numărul scriptic de lucrători, salariul mediu, mişcarea personalului şi locurilor de muncă existente, câştigurile salariale ale personalului specificate pe funcţii, datele despre instruirea profesională a personalului, cantitatea de combustibil consumată, cantitatea de energie electrică, volumul de gaze naturale, volumul de apă consumată, valoarea indicatorilor, unităţilor înzestrate cu tehnică de calcul, consumul şi cheltuieli pentru informatizare etc.).

4.3.7. Întocmirea rapoartelor financiare reprezintă o informaţie sistematizată despre evenimentele şi

operaţiunile economice, care influenţează asupra rezultatelor activităţii băncii.

4.3.8. În conformitate cu SNC şi actele normative ale BNM banca publică informaţia cu privire la activitatea sa financiară, bilanţul contabil, raportul privind rezultatele financiare, avizul auditului intern etc. Aceasta informaţie este necesară utilizatorilor rapoartelor financiare ale băncii, care sânt interesaţi de gradul de lichiditate şi de solvabilitate a acesteia, precum şi de riscurile legate de activele şi obligaţiunile înregistrate în bilanţul băncii.

4.3.9. Utilizatorii rapoartelor financiare sunt: • Investitorii • Acţionarii • Clienţii • Angajaţii • Creditorii financiari • Furnizorii • Publicul • Alţi creditori comerciali.

4.4. Auditul extern. 4.4.1. Indicii financiari prezentaţi în rapoarte, precum şi corectitudinea aplicării metodelor şi procedeelor de

evidenţă, audit şi control, se supun unui audit extern care se asigură de compania internaţională de audit. Rezultatele auditului extern se aduc la cunoştinţa adunării generale a acţionarilor, Consiliului Băncii şi Comisiei de Cenzori.

4.4.2. Compania de audit informează Banca Naţională despre orice acţiune frauduloasă comisă de

funcţionarii băncii, precum şi despre orice neregulă din administrarea şi din efectuarea operaţiunilor care ar putea conduce la pierderi materiale pentru bancă.

4.4.3. Banca este în drept în fiecare an să revadă oferta pentru efectuarea acestui exerciţiu.

5. Domeniile principale ale Politicii de contabilitate

5.1. Disponibilităţi la bancă. Disponiblităţile la bancă sunt constituite din disponibilităţi la BNM şi disponibilităţi la alte bănci şi în casele băncii.

5.1.1. Disponibilităţile la BNM se reflectă în rapoartele financiare la valoarea reală. Disponibilităţile la Banca Naţională se constituie din rezervele obligatorii şi mijloacele la contul de corespondenţă “Nostro” deschis la BNM. Razervele obligatorii se formează în lei moldoveneşti (MDL) şi în valută străină prin rezervarea unei părţi, în mărimea şi ordinea stabilită de Banca Naţională. Rezervarea se efectuează de către bancă prin menţinerea obligatorie a mijloacelor băneşti în contul “Nostro”, conturile rezervelor obligatorii, deschise la Banca Naţională a Moldovei.

5.1.2. Disponibilităţile la alte bănci se constituie din mijloacele la conturile de corespondenţă “Nostro”

deschise la băncile respective, precum şi mijloacele plasate la bănci în depozite sau în altă formă.

5.2. Investiţii financiare. 5.2.1. Banca investeşte mijloace în titluri şi organizaţii asociate. 5.2.2. Titlurile sunt clasificate ca active financiare deţinute în scopul obţinerii venitului investiţional. În acest

caz dobânda obţinută în urma deţinerii titlurilor este raportată ca venit aferent dobânzii. 5.2.3. Acordurile de vânzare şi rechiziţionare (REPO) sunt înregistrate ca tranzacţii de finanţare asigurate

şi sunt incluse la credite. Diferenţele preţurilor de vânzare şi rechiziţionare sunt înregistrate ca dobânzi şi acumulate peste termenul REPO. Valorile mobiliare achiziţionate în cadrul acordului pentru revânzare (REPO reversat) sunt înregistrate ca credite.

5.2.4. Investiţiile corporative sunt clasificate în categoria activelor financiare “Valorile mobiliare cumpărate

pentru vânzare şi valorile mobiliare cumpărate în scopul investiţional”.

Evidenţa investiţiilor se efectuează la valoarea de intrare. Reevaluarea investiţiilor se realizează conform cerinţelor SNC, decizia privind evaluarea investiţiilor poate fi luată în cazurile schimbărilor

esenţiale pe BVM. Impozitarea veniturilor şi beneficierea înlesnirilor se realizează conform prescripţiilor Codului Fiscal.

5.2.5. Primele şi sconturile la valorile mobiliare procurate la un preţ diferit de valoarea nominală se

amortizează şi se sporesc la venituri şi cheltuieli prin metoda liniară în decursul întregii perioade de până la scadenţă.

5.2.6. Indicii financiari privind investiţiile se reflectă în Bilanţul contabil, alte rapoarte financiare.

5.3. Credite şi provizioane pentru pierderi la credite. 5.3.1. Creditele „în stare de acumulare” sunt creditele la care toate plăţile au fost achitate la termen.

Creditele la care plata n-a fost achitată în termen până la 60 zile de asemenea se consideră credit „în stare de acumulare”. Dobânzile pentru astfel de credite se reflectă în evidenţă după metoda sporirii, pentru fiecare credit în parte. Calculul dobânzii la credite se efectuează lunar (la finele lunii) pentru numărul efectiv de zile în luna de calcul şi soldul efectiv al creditului pentru fiecare zi din luna de calcul înmulţit cu rata dobânzii şi raportat la 365/366 zile, iar pentru cazuri speciale la 360 zile.

5.3.2. Rezervarea mijloacelor in contul reduceri pentru pierderi la credite. Suma necesara a

mijloacelor pentru rezervarea în conturile reduceri/provizioane pentru pierderi la active/angajamente condiţionale se calcula prin aplicarea următorilor coeficienţi la suma soldurilor activelor si angajamentelor condiţionale din fiecare categorie de clasificare:

Standard 2%; Supravegheate 5%; Sub-standard 30%; Dubioase 60%; Compromise 100%.

Evidenţa defalcărilor pentru pierderi la credite se realizează consolidat pe conturile special destinate. Completarea conturilor reduceri/provizioane pentru pierderi la active/angajamente condiţionale până la nivelul necesar se efectuează in volum integral din contul cheltuielilor si se reflecta in bilanţul contabil si in raportul privind rezultatele financiare ale băncii.

5.3.3. Clasificarea, reclasificarea şi formarea rezervelor în fondul de risc, respectiv se efectuează conform prevederilor „Regulamentului cu privire la clasificarea creditelor şi rezervarea mijloacelor in fondul de risc” la data formării bilanţului contabil.

5.3.4. Pierderile sunt estimate în baza caracteristicilor istorice a estimării credibilităţii debitorilor şi reflectă climatul economic curent în care activează debitorul.

5.3.5. În conformitate cu standardele de creditare, creditele acordate de bancă se împart în:

credite în stare de acumulare; credite în stare de neacumulare.

5.3.5.1. Creditele “în stare de acumulare” sunt creditele la care toate plăţile au fost achitate la termen.

Creditele la care plata n-a fost achitată în termen până la 60 zile de asemenea se consideră credit „în stare de acumulare”. Dobânzile pentru astfel de credite se reflectă în evidenţă după metoda sporirii, pentru fiecare credit în parte. Calculul dobânzii la credite se efectuează lunar (la finele lunii) pentru numărul efectiv de zile în luna de calcul şi soldul efectiv al creditului la finele fiecărei zile din luna de calcul înmulţit cu rata dobânzii şi raportat la 365/366 zile, iar pentru cazuri speciale la 360 zile. Pentru ziua în care a avut loc achitarea totală a creditului dobânda nu este sporită.

5.3.5.2. Creditele se clasifică “în stare de neacumulare” sau “fără dobândă” în cazurile când plata n-a

fost achitată mai mult de 60 zile, ori creditul a fost trecut în categorie de credite “dubioase” sau “compromise”. Dobânzile pentru astfel de credite nu se sporesc, iar dobânda deja sporită se stornează din venituri şi se trece la evidenţă extra-bilanţieră.

5.3.6. Creditele ce nu pot fi recuperate se sting din contul reducerilor pentru pierderi la credite şi nu se

reflectă în bilanţul băncii la următoarea dată gestionară. Totodată suma datoriei stinse din contul fondului de risc se trece la evidenţă extra-bilanţieră pe un cont analitic extra-bilanţier pentru fiecare datorie stinsă din contul fondului de risc. Sumele rambursate aferente activelor trecute la scăderi din

contul reduceri pentru pierderi la active in corespondenta cu conturile activelor respective se reflecta ca recuperări care majorează soldul contului reduceri pentru pierderi la active.

5.4. Evidenţa extra-bilanţieră a creditelor.

5.4.1. Se duce evidenţa extra-bilanţieră a obligaţiunilor de eliberare a creditelor, care se reflectă la conturile de evidenţă analitică specializate pentru fiecare contract de credit în parte, pe măsura eliberării creditului sau scadenţei contractului de credit suma reflectată la contul analitic extra-bilanţier este micşorată corespunzător.

5.4.2. Se duce evidenţa extra-bilanţieră a obligaţiunilor la credite sub formă de acorduri la credite la suma

acordurilor. În conturi extra-bilanţier se reflectă obligaţiuni sub formă de contracte de gaj la creditele acordate (la suma contractată), amanetul primit la creditele acordate (la suma amanetului), garanţii cauţiuni şi cesiuni primite (reflectate la suma garanţii, cauţiunii sau cesiunii primite).

5.4.3. Metoda de formare a fondului de risc la alte active. Începând cu a.2007 băncilor li se permite deducerea defalcărilor pentru pierderi la active şi angajamente condiţionale, al căror volum se determină conform Regulamentelor la domeniu aprobate de Banca Naţională a Moldovei.

5.5. Active materiale pe termen lung şi active nemateriale. 5.5.1. Active materiale.

5.5.1.1. Active materiale pe termen lung – active materiale, preţul unitar al cărora depăşeşte plafonul stabilit de legislaţie (3000 lei) planificate pentru utilizare mai mult de peste un an în activitatea de producţie, comercială şi alte activităţi, executarea lucrărilor, prestarea serviciilor. Activele materiale pe termen lung procurate şi luate la evidenţă până în a.2007 a căror valoare este mai mică de 3000 lei pentru o unitate, rămân în componenţa activelor materiale pe termen lung până la uzura deplină a lor (în evidenţa financiară). În evidenţa fiscală activele materiale valoarea cărora este mai mică de 3000 lei se casează.

5.5.1.2. Activele materiale pe termen lung se reflectă în bilanţ la costul lor iniţial, precum şi din toate cheltuielile aferente procurării lor , inclusiv cheltuielile de transportare, asamblare şi asigurare, taxele prevăzute de legislaţie până la punerea obiectului în exploatare În costul activului material va fi inclusa şi taxa pe valoarea adăugată. Metoda de calcul a amortizării primită de bancă este metoda liniară.

5.5.1.3. Uzura mijloacelor fixe în scopuri financiare se determină reieşind din durata de funcţionare

utilă – durata de utilizare în ani a activului respectiv, în decursul căruia în rezultatul exploatării activului se obţine avantaj economic. Durata de funcţionare utilă este aprobată prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.338 din 21 martie 2003, care este expusă în catalogul mijloacelor fixe şi activelor nemateriale, în vigoare din data de 01 ianuarie 2004. În evidenţa fiscală uzura mijloacelor fixe se calculează de către bancă în baza costului categoriei de proprietate la sfârşitul perioadei gestionare, reieşind din normele de uzură stabilite pentru fiecare categorie de proprietate. În codul fiscal sânt prevăzute 5 categorii de proprietate, la care normele de uzură sânt stabilite:

• I - 5% • II - 8% • III - 10% • IV - 20% • V - 30%.

5.5.1.4. Valoarea criteriului de atribuire la categoriile de proprietate sus numite se calculează ca raport între valoarea criteriului de atribuire a activului pe termen lung (200 ani) la durata de funcţionare utilă.

5.5.1.5. Evidenţa activelor materiale pe termen lung, în curs de execuţie si datoriilor rezultate din

operaţiunile in valuta străină se contabilizează iniţial în valuta naţionala a RM in baza cursului de schimb valutar la data efectuării operaţiunii (SNC 21 art.13).

5.5.1.6. Banca a stabilit în mod independent durata de funcţionare utilă a tehnicii de calcul, utilajului,

inventarului, mobilei şi a altor active materiale pe termen lung începând cu data de 01 ianuarie a.2004, cu excepţia mijloacelor de transport auto, cu 25 procente mai mari comparativ cu durata de funcţionare utilă stabilită în catalog, motivând prin intensitatea redusă de exploatare a activelor. Casarea şi punerea în exploatare se execută prin întocmirea actelor corespunzătoare. Excepţie fac şi termenii utilizării eficiente a sistemelor de încălzire, condiţionare, ventilare, conducta de gaz, reţele electrice, reţele de apă cu termenii normali de exploatate în corespundere cu catalogul (40 ani).

5.5.1.7. La reflectarea în evidenţă a cheltuielilor suportate de bancă pentru reparaţiile curente sau capitale a activelor materiale banca se va conduce de prescripţiile SNC 16.

5.5.2. Active nemateriale.

5.5.2.1. Activele nemateriale sunt activele nepecuniare, care nu au formă materială, controlate de bancă şi utilizate mai mult de un an în activităţile de producere, comercială şi de altă natură, precum şi în scopuri administrative.

5.5.2.2. Activele nemateriale se reflectă în evidenţa contabilă şi în bilanţul contabil la costul de

achiziţionare, inclusiv TVA. Amortizarea activelor nemateriale se calculează după metoda liniară reieşind din durata lor de funcţionare utilă. Evidenţa activelor nemateriale create de bancă se efectuează în baza SNC 13.

5.5.2.3. În componenţa activelor nemateriale întră:

• licenţa pentru activităţile bancare - 20 ani; • marca comercială - 10 ani; • SOFT-urile procurate - 5 ani; • sistemul Va – Bank - 5 ani; • instrucţiuni pentru sistemul de baze de date - 5 ani; • confecţionarea şi procurarea ştampilelor - 2 ani; • procurarea audio şi video spoturilor - 1 ani.

In legătură cu implementarea noului program ,începând cu a II-a jumătate a anului 2009 se schimba durata de exploatare a sistemului Va-Bank de la 7 ani la 5 ani.

5.6. Stocuri de mărfuri şi materiale.

5.6.1. Stocuri de mărfuri şi materiale cuprind: • materiale pentru consum în activitatea operaţională şi gospodărească a băncii; • obiecte de mică valoare şi scurtă durată.

5.6.2. Evidenţa stocurilor de mărfuri şi materiale se ţine pe fiecare tip, grupă de materiale omogene şi persoană gestionară.

5.6.3. Stocurile de mărfuri se reflectă în evidenţa contabilă la costul achiziţionării inclusiv TVA. În evidenţa

curentă se foloseşte metoda trecerii la cheltuielile băncii în măsura eliberării şi întrebuinţării mărfurilor şi materialelor.

5.6.4. 5.7.4 Obiecte de mica valoare si scurta durata sunt active valoarea unitara a cărora este mai mică

decât plafonul stabilit de legislaţie (mai puţin de 3000 lei),indiferent de durata de exploatare sau cu o durata de serviciu mai mica de un an,indiferent de valoarea unei unităţi. Obiectele de mică valoare şi scurtă durată procurate şi aflate în stoc se ţin în evidenţă la contul bilanţier 1663 „Alte stocuri de mărfuri şi materiale” iar obiectele predate în exploatare la contul bilanţier 1661 „Active de mică valoare şi scurtă durată predate în exploatare”. Activele de mică valoare, valoarea unitară a cărora este mai mică de ½ din plafonul stabilit (1500 lei) se trec la cheltuieli în momentul predării lor în gestiune, trecerii la consum, la contul de bilanţ 5923 „Cheltuieli din ieşirea altor active”. Aceste active se ţin în evidenţă numai în valoarea lor cantitativă la contul extrabilanţier 7502 „Diferite valori şi documente” şi în valorică la evidenţa extrasistemică.

Activele de mică valoare, valoarea unitară a cărora este mai mare de ½ din plafonul stabilit (1500 lei) din momentul predării lor în exploatare se ţin în evidenţă la contul de bilanţ 1661 „Active de mică valoare şi scurtă durată predate în exploatare”. Valoarea lor se reflectă la cheltuieli la contul de bilanţ 5691 „Uzura activelor de mică valoare şi scurtă durată predate în exploatare”.

5.7. Datoria de debitor şi obligaţiuni. 5.7.1. Datoria de debitor include obligaţiunile altor întreprinderi şi persoanelor fizice pentru creditele

eliberate, plata preventivă pentru marfă şi servicii conform contractelor încheiate între bancă şi agenţii economici, taxele de stat, decontări cu bugetul, active luate în posesia băncii etc.

5.7.2. Evidenţa datoriei de debitor se duce la costul nominal şi se ţine separat pe fiecare debitor în parte,

inclusiv pe fiecare tip de valută, ţinând cont de TVA. Sumele pentru care termenul de prescripţie a acţiunii, stabilit prin legislaţie a expirat, şi după ce s-au întreprins toate măsurile de rigoare şi care nu pot fi restituite de către debitori, se trec la cheltuieli în baza dispoziţiilor semnate de conducătorul băncii.

5.7.3. În componenţa obligaţiunilor întră creditele bancare primite, depozitele persoanelor fizice şi juridice, datoriile pe conturile comerciale, bugetului, soldurile pe conturile “LORO”, împrumuturile overnight, alte împrumuturi, dobânda sporită ce urmează să fie plătită. Obligaţiunile se reflectă în bilanţ la sumele, care trebuiesc plătite.

5.8. Acreditivele documentare.

5.8.1. Evidenţa acreditivilor de import se ţine la contul condiţional 6501 „Acreditive”. Evidenţa analitică să duce la fiecare acreditiv în parte. Suma acoperirilor la acreditive de import se plasează la contul 2807 „Creditori pe decontări documentare”.

5.8.2. Evidenţa acreditivelor de export avizate clientului până la expedierea documentelor se ţine la contul memorandum 7502 „Diferite valori şi documente: Acreditive de export” – în valoarea nominală a acreditivului. Suma documentelor de plată conform acreditivului de export, expediate la banca emitentă se reflectă la contul memorandum 7311 „Documente de decontare la corespondenţi străini” – în valoarea nominală documentelor expediate. Evidenţa contabilă a sumei acoperirii acreditivelor de export în baza documentelor expediate se reflectă în contul 2807 „Creditori pe decontări documentare”.

5.8.3. Comisionul obţinut de bancă de la operaţiuni cu acreditivele bancare să reflectă la conturile de venituri în valoarea rămasă după achitarea tuturor comisioanelor în folosul băncilor corespondente.

5.9. Operaţiunile cu cecuri în valuta străină

5.9.1. După acceptarea şi expedierea cecului la banca corespondentă evidenţa lui se va asigura pe contul memorandum 7311 „Documente de decontare la corespondenţă străini”.

5.9.2. Comisioanele de la operaţiunea în cauză se retrag din sumele acoperirilor pe cec. În cazul apariţiei

unor dificultăţi privind plata comisionului băncii achitarea se va realiza conform procedurilor interne descrise în actele normative la domeniul în cauză.

5.10. Depozitele persoanelor fizice.

5.10.1. Obligaţiunile băncii acumulate pe conturile de depozit ale persoanelor fizice sunt reflectate în evidenţa contabilă in modul următor:

• in cadrul filialelor se deschid conturi analitice pentru evidenta mişcărilor in corpul depozitului,

cont analitic pentru sporirea dobânzii si cont analitic pentru reflectarea cheltuielilor privind plata dobânzii;

• pentru reprezentante – separat pe valute, astfel incit pentru toate depozitele intr-o valuta anumita în bilanţ se va deschide câte un cont analitic pentru reflectarea mişcărilor în corpul depozitului, un cont analitic pentru sporirea dobânzii, un cont analitic pentru reflectarea cheltuielilor privind plata dobânzii;

5.10.2. În cazul nerespectării termenului de plasare a depozitului, dobânda reţinută de la client se reflectă

prin micşorarea cheltuielilor la acest tip de produs. La produsul Planuri Financiare dobânda reţinuta se va reflecta ca venitul băncii a perioadei gestionare.

5.10.3. Sporirea zilnică a dobânzii pe conturile de depozit la care a ajuns data calculării, se va efectua la începutul zilei operaţionale (în momentul deschiderii zilei) reieşind din soldul iniţial al contului din ziua respectivă.

5.10.4. Cheltuielile lunii gestionare privind sporirea dobânzii (inclusiv pentru ultima zi a lunii) se reflectă în luna respectivă.

5.10.5. Calculul dobânzii se va efectua reieşind din soldul zilnic, numărul zilelor de păstrare si rata

dobânzii. Numărul de zile se va lua exact: 365 de zile în anul simplu sau 366 în anul bisect, numărul de zile în lună va coincide cu numărul real calendaristic (de exemplu: ianuarie - 31 de zile, februarie în anul simplu - 28 de zile şi în anul bisect - 29 de zile, aprilie 30 de zile etc.). Ziua în care a fost efectuata retragerea mijloacelor de pe cont nu se include în calcul pentru sporirea şi plata dobânzii.

5.10.6. Valori mobiliare emise (Certificatele Bancare de Depozit). 5.10.6.1. Obligaţiunile băncii acumulate prin plasarea Certificatelor de depozit se reflectă în

evidenţa contabilă în modul următor:

• pentru fiecare filială se va deschide câte un cont analitic cumulativ pentru reflectarea volumului valorilor mobiliare plasate sau răscumpărate, pentru reflectarea sconturilor la valorile mobiliare emise, pentru sporirea lunară a dobânzii, pentru reflectarea cheltuielilor privind plata dobânzii şi calculul sconturilor;

• pentru fiecare filială se va deschide câte un cont bilanţier separat pentru persoanele fizice şi juridice care va reflecta operaţiunile pe tipuri de valori mobiliare emise (Certificate de depozit bancare sau Cambii bancare).

5.10.6.2. Modalitatea de calcul, sporire şi reflectare la cheltuieli plătite la Valorile Mobiliare emise de

bancă se va efectua analogic cu principiile pentru depozitele persoanelor fizice indicate în punctele 5.5.2-5.5.5 al prezentei politici.

5.11. Capital propriu. Capitalul propriu include capitalul social, capitalul de rezervă şi profitul nedistribuit al perioadei de gestiune şi a perioadelor precedente.

5.11.1. Capitalul social este egal cu valoarea nominală a acţiunilor plasate şi este format numai în valută naţională din acţiuni ordinare la valoarea nominală 10,00 lei fiecare. Capitalul social se reflectă în rapoartele financiare la valoarea nominală a acţiunilor plasate. Modificări în capitalul social pot avea loc în rezultatul emisiei de noi acţiuni, majorării nominalului unei acţiuni plasate, iar micşorării capitalului social în cazul diminuării valorii nominale a unei acţiuni sau anulării acţiunilor de tezaur.

5.11.2. Capitalul de rezervă al băncii se formează din contul defalcărilor din profitul nedistribuit în mărime de 15% de la capitalul social conform Statutului Băncii. Capitalul de rezervă se utilizează numai în cazul insuficienţei profitului nedistribuit şi se foloseşte pentru acoperirea pierderilor băncii.

5.11.3. Indicii financiari privind capitalul şi rezervele băncii se prezintă în “Bilanţul contabil”, raportul privind “Capitalul normativ total”, alte rapoarte financiare.

5.11.4. Profitul nedistribuit se determină ca diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile băncii, indiferent de data încasării sau plăţii lor.

Repartizarea profitului se înregistrează în contabilitate conform destinaţiilor prevăzute de Hotărâri ale adunării generale a acţionarilor: la plata dividendelor şi la formarea fondului de rezervă şi la acoperirea pierderilor perioadei curente.

5.12. Venituri şi cheltuieli.

5.12.1. Venituri. Veniturile băncii sânt veniturile de la operaţiuni, care includ:

5.12.1.1. Venituri din dobânzi:

• venituri din dobânzi la mijloace băneşti datorate de bănci; • venituri din dobânzi la plasări overnight; • venituri din dobânzi la valori mobiliare investiţionale şi HVS; • venituri din dobânzi şi comisioane la credite.

Suma totală a veniturilor aferente dobânzilor se reflectă în raportul privind rezultatele financiare minus defalcările pentru reduceri pentru pierderi la credite.

5.12.1.2. Venituri neaferente dobânzilor: • venituri din operaţiuni cu valori mobiliare; • venituri la operaţiuni cu valută străină; • venituri aferente comisioanelor; • alte venituri neaferente dobânzilor (venituri de la încasarea mijloacelor băneşti,

venituri de la operaţiuni cu carduri, amenzi etc.). 5.12.2. Cheltuieli.

În componenţa cheltuielilor se includ

5.12.2.1. Cheltuieli cu dobânzi

• cheltuieli cu dobânzi la mijloace băneşti datorate băncilor; • cheltuieli cu dobânzi la depozite ale persoanelor fizice; • cheltuieli cu dobânzi la depozite ale persoanelor juridice; • cheltuieli din dobânzi la împrumuturi.

5.12.2.2. Cheltuieli neaferente dobânzilor: • cheltuieli privind remunerarea muncii (salariul conform statelor, concedialelor); • primele; • defalcări privind fondul de pensii, asigurarea socială, medicală şi alte plăţi; • cheltuieli privind mijloacele fixe (uzura, reparaţia, întreţinerea mijloacelor de transport); • impozite şi taxe (impozitul pentru bunurile imobiliare, impozitul pentru apă, taxa pentru

amenajarea teritoriului, impozitul funciar); • plata serviciilor de cosulting şi auditing; • alte cheltuieli (cheltuieli aferente amortizării activelor nemateriale, cheltuieli aferente

uzurii activelor de mică valoare şi scurtă durată, cheltuieli de transport (combustibil), cheltuieli aferente reciclării cadrelor, cheltuieli de deplasare de serviciu, cheltuieli de reprezentare, cheltuieli de telecomunicaţii, poştă şi telegraf, cheltuieli de birou şi tipografie, cheltuieli de reclamă, cheltuieli pentru acţiuni de binefacere, comisioane plătite de bancă etc.).

5.12.3. Veniturile şi cheltuielile băncii se constată şi se reflectă în contabilitate şi în rapoartele financiare în

perioada la care să referă. 5.12.4. Veniturile din dobânzi şi cheltuielile pentru dobânzi se reflectă în conturile de venituri şi cheltuieli

pe măsură ce au fost obţinute/suportate, pe baza metodei sporirii. Banca lunar sporeşte:

• prima pentru rezultatele muncii anuale membrilor Consiliului de Administraţie în mărime de 3% din beneficiul câştigat, plus contribuţiile de asigurare socială şi asigurare medicală;

• prima pentru rezultatele muncii lunare lucrătorilor băncii, plus contribuţiile de asigurare socială şi asigurare medicală;

• suma concediilor nefolosite, plus contribuţiile de asigurare socială şi asigurare medicală;

• suma vărsămintelor şi contribuţiilor în fontul de garantare a depozitelor; • cheltuieli pentru perfectarea auditului extern; • cheltuieli pentru expedierea poştei electronice la BNM; • cheltuieli de reclamă; • alte cheltuieli ce pot fi prognozate/ planificate şi să referă la anul de gestiune.

Ca rezultat a sporirii cheltuielilor la finele anului banca face defalcări în fondul de rezervă. Parţial unele sume se reflectă în evidenţa financiară la întocmirea „Declaraţiei anuale a impozitului pe venit”, la care în anul fiscal curent se calculă şi se plăteşte impozitul pe venit (cheltuieli de reclamă în cazul când factura fiscală este prezentată băncii cu data anului următor, suma concediilor nefolosite până în anul curent şi contribuţiile de asigurări sociale şi medicale, cheltuieli pentru perfectarea auditului de către auditorii străini ş.a.). Suma cheltuielilor reflectate în a.2008 şi achitate în a.2009 se arată în scopuri fiscale la întocmirea „Declaraţiei anuale a impozitului pe venit” pentru a.2009. Astfel bugetul ne restituie impozitul pe venit calculat în anul precedent pentru sumele achitate în anul gestionar.

5.12.5. Veniturile si cheltuielile se constată si se reflecta in rapoartele financiare in perioada in care s-au produs,indiferent de momentul efectiv al încasării sau plaţii mijloacelor băneşti. Comisioanele, mărimea cărora poate influenţa considerabil situaţia financiară se reflectă la venituri/cheltuieli după metoda sporirii, în baza unor dispoziţii emise de bancă pentru fiecare caz aparte.

Comisioanele pentru acordarea creditelor şi semnarea acordurilor cu IFC , comisioanele de administrare în favoarea BSTDB, comisioanele de evaluarea şi acordare pentru creditarea ipotecară,cheltuieli pentru chiria încăperilor, cheltuieli pentru asigurarea bunurilor s.a se plătesc din contul de bilanţ 1763 „Alte

cheltuieli anticipate”, dar se reflectă la cheltuieli în dependenţă de termenii acordării creditelor băncii conform contractelor (de la un an până la 10 ani). 5.12.6. La expirarea anului de gestiune, în ultima zi operaţională se calculează venitul real net, care se

determină între veniturile obţinute şi cheltuielile supuse diminuate cu impozitul pe venit. 5.12.7. Diferenţa dintre venituri şi cheltuieli se reflectă pe contul 3504 “Profitul nedistribuit – anul curent”.

Soldul contului 3504 arată rezultatul financiar al activităţii Băncii în perioada de gestiune. Acest rezultat financiar se reflectă în “Raportul privind rezultatele financiare” pentru perioada gestionară respectivă.

5.12.8. Repartizarea profitului nedistribuit se înregistrează în contabilitate conform hotărârii stabilite de către adunarea generală a acţionarilor băncii:

• pentru plata dividendelor; • pentru formarea fondului de rezervă; • pentru acoperirea altor pierderi curente extraordinare.

5.13. Impozite.

5.13.1. Impozitele şi taxele în Bugetul de Stat şi bugetele locale se plătesc în conformitate cu prevederile Codului fiscal, Legii Bugetului pe anul gestionar şi hotărârile autorităţilor locale. Secţia Contabilitate Generala centralizat calculă toate impozitele conform legislaţiei în vigoare, transferă sumele calculate în buget în termenii stabiliţi de lege, întocmeşte toate dările de seamă ce ţin de impozite şi le prezintă la Inspectoratul Fiscal de Stat, Casa Naţională de Asigurări Sociale şi Medicale. La finele fiecărui trimestru verifică cu organele respective toate impozitele calculate şi transferate în baza actului de verificare, pentru a nu admite suprasolv ori restanţe întru neadmiterea penalităţilor.

5.13.2. Conform Codului Fiscal cota impozitului pe venit pentru anul 2009 este stabilita 0. Pe parcursul anului banca nu va calcula,preventiv nu va reflecta la cheltuieli si nu va transfera anticipat in buget impozitul pe venit. La finele anului banca in mod obligatoriu va întocmi declaraţia anuala cu privire la impozitul pe venit pe perioada fiscala curenta si o va prezenta la Inspectoratul Fiscal de Stat teritorial. In cazul daca in anul 2009 agenţii economici vor trebui sa plătească impozitul pe venit, banca va achita in rate in anul următor anului de gestiune ţinând cont de suma impozitului pe venit care urma sa fie achitat in anul precedent,(suma impozitului pe venit calculat pe anul 2008)

5.13.3. Impozitul pe venit sporit şi plătit efectiv în decursul anului se reflectă în Raportul privind rezultatele financiare.

5.13.4. Banca are drept se beneficieze de înlesniri prescrise de codul Fiscal, Legea cu privire la punere în aplicare a titlului II al Codului Fiscal etc. Decizia de beneficiere se va primi de organele de conducere al băncii.

5.14. Mijloace în valută străină.

5.14.1. Soldurile mijloacelor în valută străină, exprimate în echivalent (MDL), se recalculează zilnic reieşind din cursul oficial al Băncii Naţionale pentru valutele străine respective.

5.14.2. Se supun reevaluării activele şi pasivele băncii în formă de solduri de mijloace în numerar în casele băncii; mijloacele în conturile curente şi corespondente; mijloacele atrase în depozite şi plasate în formă de credite şi plasamente în valută străină; documentele de casă şi de decontare; datoriile debitoare şi creditoare; alte active şi obligaţiuni ale băncii. Activele şi pasivele monetare în valută străină exprimate în MDL, se reflectă la cursul oficial al Băncii Naţionale de la data întocmirii Bilanţului contabil. Câştigul şi pierderea în valută străină, provenite din reevaluarea activelor şi pasivelor se reflectă în Raportul privind rezultatele financiare pentru anul gestionar.

5.14.3. Tranzacţiile în valută străină se contabilizează şi se reflectă în rapoartele financiare la data valutarii şi la rata de schimb, stipulate de părţi pentru înregistrarea mijloacelor băneşti în conturile partenerilor. Diferenţele de curs care rezultă din aceste tranzacţii se înregistrează la venituri sau cheltuieli la data valutarii, folosindu-se rata de schimb a valutelor tranzacţionate faţă de MDL de la acea dată.

5.14.4. Tranzacţiile spot, contractele valutare şi forward, opţiunile valutare, acordurile swap se înregistrează în evidenţă la valoarea justificată documentar. Valorile justificate ale acestor instrumente se înregistrează în Bilanţul contabil, iar veniturile şi pierderile realizate în Raportul privind rezultatele financiare.

5.14.5. În scopul diminuării riscurilor valutare banca respectă limitele raportului poziţiei valutare deschise, regulile de calculare şi gestiune ale căruia se stabilesc de către Banca Naţională.

5.14.6. Indicii financiari privind mijloacele în valută străină se prezintă în “Raportul privind poziţia valutară deschisă a băncii”.

5.15. Obligaţiuni eventuale.

5.15.1. În timpul desfăşurării activităţii sale, banca primeşte sau emite obligaţiuni de procurare/vânzare a valutei străine şi valorilor mobiliare, oferă scrisori de garanţie şi deschide acreditive pentru clienţii săi. Riscul asumat în acordarea scrisorilor de garanţie este asemănător celui care rezultă din acordarea creditelor. Toate acreditivele eliberate de bancă au la bază garanţii asigurătorii.

5.15.2. La data apariţiei evenimentelor cauzate de onoarea obligaţiunilor emise de către bancă sau celor

primite de bancă, sumele respective influenţează activele sau/şi obligaţiunile băncii şi se reflectă în Bilanţul contabil la data scadenţei (executării) lor.

6. Evidenţa centralizată a operaţiunilor bancare interne pe bancă.

Secţia Contabilitate Generala a băncii duce evidenţa centralizată pe bancă şi anume:

6.1. Evidenţa calculării salariului şi contribuţiilor sociale şi medicale cu reflectarea la cheltuielile filialelor şi reprezentanţelor.

6.2. Evidenţa stocurilor de mărfuri şi materiale cu reflectarea la cheltuielile filialelor conform proceselor verbale întocmite de directorii filialelor şi transmise prin poşta electronică.

6.3. Evidenţa activelor materiale pe termen lung şi a activelor nemateriale. 6.4. Evidenţa uzurii activelor materiale pe termen lung cu reflectarea la cheltuielile filialelor şi reprezentanţelor

şi a activelor nemateriale. 6.5. Evidenţa contractelor gospodăreşti:

• procurarea bunurilor materiale pe bancă, filiale şi reprezentanţe; • plata pentru chiria încăperilor filialelor şi reprezentanţelor şi reflectarea la cheltuielile lor directe; • plata pentru energia electrică, termică, apă, gaz, gunoi întreg pe bancă şi reflectarea la cheltuielile

băncii, filialelor şi reprezentanţelor; • plata pentru pază şi deservirea semnalizării şi reflectarea la cheltuielile băncii, filialelor şi

reprezentanţelor; • plata pentru servicii telecomunicaţii, internet şi reflectarea la cheltuielile băncii, filialelor şi

reprezentanţelor; • plata pentru alte servicii acordate băncii, cum ar fi: servicii informaţionale, de deservire a tehnicii

de calcul, de reciclare a cadrelor, de reclamă etc. 6.6. Operaţiuni de casă în MDL şi valută străină din numele băncii. 6.7. Evidenţa cheltuielilor deplasărilor de serviciu etc. 6.8. Filialelor băncii le este interzis de a face orice operaţiune bancară internă ce ţine de operaţiunile

enumerate mai sus.

7. Păstrarea documentelor contabile.

7.1. Documentele contabile (Financiare) au o deosibită importanţă pentru sistemul de gestiune a băncii. Documentele întocmite corect şi păstrate în stare perfectă, conform cerinţelor legislaţiei, servesc drept temei pentru rezolvarea problemelor juridice privind clasificarea legalităţii operaţiunilor efectuate, în instanţele juridice etc.

7.2. Răspunderea pentru organizarea şi respectarea ordinii de păstrare a documentelor contabile o poartă conducătorul şi contabilul-şef al băncii.

7.3. Dosarele cu documentele contabile (financiare) se păstrează în birourile de lucru cu transmiterea lor ulterioară în arhiva băncii, care este dotată cu mijloace adecvate privind păstrarea documentelor, pentru a preveni degradarea, distrugerea sau sustragerea lor. Termenele de păstrare a documentelor bancare sunt diferite, în funcţie de natură, destinaţia şi categoria din care acestea fac parte.

7.4. Documentele contabile (financiare) se păstrează în arhivă în termenele stabilite conform Indicatorului documentelor – tip.

7.5. După expirarea termenelor, documentele se selectează de către persoana responsabilă de arhivă cu întocmirea actelor de păstrare permanentă şi nimicire a documentelor. Lista documentelor de păstrare permanentă şi de nimicire se face în prezenţa reprezentantului Arhivei de Stat, care aplică stanţa specială a Arhivei de Stat pentru documentele de păstrare de lungă durată.

7.6. Documentele se nimicesc numai după eliberarea Permisului de nimicire a documentelor cu termen de păstrare expirat.

8. Dispoziţii finale.

8.1. Banca va aplica Standardul Internaţional de Raportare Financiară cu începere de la 1 ianuarie

2009, asigurând în perioadele de gestiune ulterioare aplicarea Standardelor Internaţionale de Contabilitate, emise de Consiliul pentru Standardele Internaţionale de Contabilitate. Până la aplicarea SIRF banca va tine contabilitatea si va întocmi rapoartele financiare in conformitate cu SNC. La 1 ianuarie 2010 in mod obligatoriu banca va tine contabilitatea si va întocmi rapoartele financiare in conformitate cu SIC.

8.2. Prezentul Document intră în vigoare la data de 1 ianuarie a anului următor.