POLITIA POLITICA „LEGALIZATA” IN CSAT - Dupa 11 luni, UNJR...
6
19/06/2018 POLITIA POLITICA „LEGALIZATA” IN CSAT - Dupa 11 luni, UNJR a „declasificat” punctul de vedere al Departamentului Securitatii … https://www.luju.ro/institutii/ong/politia-politica-legalizata-in-csat-dupa-11-luni-unjr-a-declasificat-punctul-de-vedere-al-departamentului-securitatii-n… 1/6 POLITIA POLITICA „LEGALIZATA” IN CSAT - Dupa 11 luni, UNJR a „declasificat” punctul de vedere al Departamentului Securitatii Nationale privind imixtiunea SRI in justitie si problema acoperitilor infiltrati in magistratura: „Rezulta ca CSAT a trasat SRI-ului sarcini informativ-operative ce nu se regasesc in cadrul legal cunoscut, cum ar fi prevenirea accesului unor 'persoane corupte' in functii de conducere... 'Echipe mixte' SRI-procurori, care nu au nici o baza normativa publica” Luni, 16 ianuarie 2017 17:05 | Scris de Alex PUIU | | | Institutii - Ong Uniunea Nationala a Judecatorilor, prezidata de judecatoarea Dana Girbovan de la Curtea de Apel Cluj, reaprinde scandalul implicarii in actul de justitie a Serviciului Roman de Informatii, condus de Eduard Hellvig (foto). UNJR publica - dupa aproape un an - raspunsul Consiliului Suprem de Aparare a Tarii adresat UNJR in urma solicitarii asociatiei de a i se comunica toate hotararile CSAT privind relatia serviciilor secrete cu sistemul judiciar. Este vorba despre scrisoarea consilierului prezidential Ion Oprisor, seful Departamentului Securitatii Nationale din cadrul Administratiei Prezidentiale, transmisa UNJR in 16 februarie 2016, dupa intalnirea din 11 februarie 2016 cu reprezentantii Uniunii. Scrisoarea vorbeste in mod oficial despre legatura dintre procuratura si servicii, legatura concretizata, atentie, inclusiv prin echipe mixte SRI-DNA. In esenta, din document reiese - iar judecatorii dau de inteles acest lucru - ca serviciile au primit competente pe zona justitiei peste lege si in afara Constitutiei, prin hotarari administrative secrete emise de CSAT cu nesocotirea drepturilor omului si a unor principii fundamentale ale democratiei, precum consultarea publica si transparenta. Potrivit UNJR, in 2005, adica in primul an de mandat al presedintelui Traian Basescu, CSAT a declarat coruptia drept o amenintare la adresa securitatii si, in loc sa propuna modificarea legii, a decis sa includa aceasta problema in structura Strategiei de securitate nationala: „Desi in Legea 51/1991 nu exista o mentiune explicita la coruptie ca avand legatura cu siguranta nationala, pentru a intra astfel in atributiile serviciilor de informatii, CSAT a interpretat ca, 'prin amploarea si consecintele sale, coruptia se poate constitui intr-o amenintare la adresa securitatii nationale'. Argumentand ca 'elaborarea si adoptarea Legii nr. 51/1991 s-a realizat intr-o perioada incipienta a democratiei post-comunist, in care coruptia nu capatase valente de fenomen', in loc sa modifice legea, asa cum ar fi fost constitutional, in 2005 'CSAT a integrat problema coruptiei in structura Strategiei de securitate nationala, ca factor de risc si obiectiv de securitate'.” Practic, din raspunsul CSAT, coroborat si cu interpretarea pe care judecatorii o dau documentului oficial al DSN, rezulta un lucru extrem de grav. Si anume, ca actiunile de politie politica la care am asistat in ultimii ani, desavarsite sub pretextul luptei anticoruptie, au fost cumva „legalizate” la cel mai inalt nivel al statului: „Rezulta - subliniaza judecatorii - ca CSAT a trasat SRI-ului sarcini informativ-operative ce nu se regasesc in cadrul legal cunoscut, cum ar fi prevenirea accesului unor 'persoane corupte' in functii de conducere, desi acestea nu erau condamnate printr-o hotarare definitiva”. In comunicatul emis luni 16 ianuarie 2017, in care este redat integral raspunsul Departamentului Securitatii Nationale, UNJR precizeaza ca a decis sa puna la dispozita opiniei publice punctul de vedere al CSAT in urma solicitarilor repetate din partea presei: „In contextul discutiei despre implicarea Serviciului Roman de Informatii in justitie, Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania pune la dispozitia opiniei publice un document comunicat asociatiei de catre Consiliul Suprem de Aparare a Tarii, pe data de 16 februarie 2016, referitor la extinderea competentelor SRI in zona justitiei. Facem public acest document in urma solicitarilor
Transcript of POLITIA POLITICA „LEGALIZATA” IN CSAT - Dupa 11 luni, UNJR...
19/06/2018 POLITIA POLITICA „LEGALIZATA” IN CSAT - Dupa 11 luni, UNJR a „declasificat” punctul de vedere al Departamentului Securitatii …
https://www.luju.ro/institutii/ong/politia-politica-legalizata-in-csat-dupa-11-luni-unjr-a-declasificat-punctul-de-vedere-al-departamentului-securitatii-n… 1/6
POLITIA POLITICA „LEGALIZATA” IN CSAT - Dupa 11 luni, UNJR a„declasificat” punctul de vedere al Departamentului SecuritatiiNationale privind imixtiunea SRI in justitie si problemaacoperitilor infiltrati in magistratura: „Rezulta ca CSAT a trasatSRI-ului sarcini informativ-operative ce nu se regasesc in cadrullegal cunoscut, cum ar fi prevenirea accesului unor 'persoanecorupte' in functii de conducere... 'Echipe mixte' SRI-procurori,care nu au nici o baza normativa publica”Luni, 16 ianuarie 2017 17:05 | Scris de Alex PUIU | | |
Institutii - Ong
Uniunea Nationala a Judecatorilor, prezidata dejudecatoarea Dana Girbovan de la Curtea deApel Cluj, reaprinde scandalul implicarii inactul de justitie a Serviciului Roman deInformatii, condus de Eduard Hellvig (foto).UNJR publica - dupa aproape un an - raspunsulConsiliului Suprem de Aparare a Tarii adresatUNJR in urma solicitarii asociatiei de a i secomunica toate hotararile CSAT privind relatiaserviciilor secrete cu sistemul judiciar. Estevorba despre scrisoarea consilieruluiprezidential Ion Oprisor, seful DepartamentuluiSecuritatii Nationale din cadrul AdministratieiPrezidentiale, transmisa UNJR in 16 februarie2016, dupa intalnirea din 11 februarie 2016 cu
reprezentantii Uniunii.
Scrisoarea vorbeste in mod oficial despre legatura dintre procuratura si servicii, legaturaconcretizata, atentie, inclusiv prin echipe mixte SRI-DNA. In esenta, din document reiese - iarjudecatorii dau de inteles acest lucru - ca serviciile au primit competente pe zona justitiei pestelege si in afara Constitutiei, prin hotarari administrative secrete emise de CSAT cu nesocotireadrepturilor omului si a unor principii fundamentale ale democratiei, precum consultarea publica sitransparenta. Potrivit UNJR, in 2005, adica in primul an de mandat al presedintelui Traian Basescu, CSAT adeclarat coruptia drept o amenintare la adresa securitatii si, in loc sa propuna modificarea legii, a decis saincluda aceasta problema in structura Strategiei de securitate nationala: „Desi in Legea 51/1991 nu existao mentiune explicita la coruptie ca avand legatura cu siguranta nationala, pentru a intra astfel inatributiile serviciilor de informatii, CSAT a interpretat ca, 'prin amploarea si consecintele sale,coruptia se poate constitui intr-o amenintare la adresa securitatii nationale'. Argumentand ca'elaborarea si adoptarea Legii nr. 51/1991 s-a realizat intr-o perioada incipienta a democratieipost-comunist, in care coruptia nu capatase valente de fenomen', in loc sa modifice legea, asa cumar fi fost constitutional, in 2005 'CSAT a integrat problema coruptiei in structura Strategiei desecuritate nationala, ca factor de risc si obiectiv de securitate'.”
Practic, din raspunsul CSAT, coroborat si cu interpretarea pe care judecatorii o dau documentului oficial al DSN,rezulta un lucru extrem de grav. Si anume, ca actiunile de politie politica la care am asistat in ultimii ani,desavarsite sub pretextul luptei anticoruptie, au fost cumva „legalizate” la cel mai inalt nivel al statului:„Rezulta - subliniaza judecatorii - ca CSAT a trasat SRI-ului sarcini informativ-operative ce nu seregasesc in cadrul legal cunoscut, cum ar fi prevenirea accesului unor 'persoane corupte' in functiide conducere, desi acestea nu erau condamnate printr-o hotarare definitiva”.
In comunicatul emis luni 16 ianuarie 2017, in care este redat integral raspunsul Departamentului SecuritatiiNationale, UNJR precizeaza ca a decis sa puna la dispozita opiniei publice punctul de vedere al CSAT in urmasolicitarilor repetate din partea presei: „In contextul discutiei despre implicarea Serviciului Roman deInformatii in justitie, Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania pune la dispozitia opiniei publice undocument comunicat asociatiei de catre Consiliul Suprem de Aparare a Tarii, pe data de 16 februarie 2016,referitor la extinderea competentelor SRI in zona justitiei. Facem public acest document in urma solicitarilor
19/06/2018 POLITIA POLITICA „LEGALIZATA” IN CSAT - Dupa 11 luni, UNJR a „declasificat” punctul de vedere al Departamentului Securitatii …
https://www.luju.ro/institutii/ong/politia-politica-legalizata-in-csat-dupa-11-luni-unjr-a-declasificat-punctul-de-vedere-al-departamentului-securitatii-n… 2/6
repetate din partea presei, in conditiile in care am facut referire la el in trecut, in cadrul mai multor dezbateri,conferinte sau pozitii publice”.
Prezentam mai departe continuarea comunicatului UNJR si raspunsul CSAT:
„Scrisoarea din partea CSAT a fost primita dupa ce, pe data de 8 decembrie 2015, UNJR a solicitat CSAT ca, inbaza Legii 544/2001 privind accesul de informatii publice, sa-i comunice toate hotararile care privesc relatiadintre serviciile de informatii ale statului cu justitia.
In urma acelei solicitari, CSAT a cerut o intalnire directa cu reprezentantii UNJR pentru a discuta aspectelecerute in solicitare.
Intalnirea dintre UNJR si Secretariatul CSAT a avut loc pe data de 11 februarie 2016, in cadrul careia s-audiscutat 'aspecte ce tin de clarificarea implicarii SRI in actul de justitie si de verificarea existentei agentiloracoperiti ai serviciilor secrete intre magistrati', s-a aratat in comunicatul remis la acea data.
Inainte de a avea loc intalnirea, UNJR a cerut indeplinirea a doua conditii. Prima conditie a fost ca 'oriceinformatii si documente care vor fi puse la dispozitie de Secretariatul CSAT sa fie de natura celor ce pot fiaduse la cunostiinta publicului', iar 'a doua conditie a fost ca dupa intalnire se va da un comunicat de presa,unde opinia publica sa fie informata despre cele discutate'.
In urma acestei intalniri, CSAT a raspuns cu scrisoarea atasata, la data de 16 februarie 2016.
Astfel, din raspunsul oficial al CSAT rezulta ca, in ceea ce priveste legislatia interna, 'atributiile institutiilorabilitate in domeniul combaterii coruptiei, respectiv crimei organizate, au ca repere centrale Legea nr. 51/1991privind securitatea nationala a Romaniei'.
Desi in Legea 51/1991 nu exista o mentiune explicita la coruptie ca avand legatura cu sigurantanationala, pentru a intra astfel in atributiile serviciilor de informatii, CSAT a interpretat ca, 'prinamploarea si consecintele sale, coruptia se poate constitui intr-o amenintare la adresa securitatiinationale'.
Argumentand ca 'elaborarea si adoptarea Legii nr. 51/1991 s-a realizat intr-o perioada incipienta ademocratiei post-comunist, in care coruptia nu capatase valente de fenomen', in loc sa modificelegea, asa cum ar fi fost constitutional, in 2005 'CSAT a integrat problema coruptiei in structuraStrategiei de securitate nationala, ca factor de risc si obiectiv de securitate'.
Acest artificiu, de a completa legea prin decizii secrete, reprezinta un precedent periculos pentrustatul de drept, impiedicand cetatenii sa cunoasca in mod real cat de extinse sunt competenteleunor institutii ale statului.
'Ulterior, conceptul a fost preluat de Strategia nationala de aparare din anul 2010, care o defineaca si vulnerabilitate, iar Strategia de Informatii stabilea ca una din principalele directii de actiunecare orienteaza activitatile SRI sa fie aceea a semnalizarii cazurilor de coruptie la nivel inalt, cuefecte asupra politicilor statului, inclusiv in scopul prevenirii accesului in functii publice apersoanelor corupte', se mai arata in scrisoare.
Din acest paragraf rezulta ca CSAT a trasat SRI-ului sarcini informativ-operative ce nu se regasescin cadrul legal cunoscut, cum ar fi prevenirea accesului unor 'persoane corupte' in functii deconducere, desi acestea nu erau condamnate printr-o hotarare judecatoreasca definitiva.
Mai mult, aceste verificari prealabile, facute de un serviciu de informatii in afara cadrului procesualpenal, fara a exista o procedura si fara ca ulterior persoana verificata sa ia la cunostinta decontinutul raportului, pentru a se putea apara in raport de aceste acuze, este posibil sa fi fostaplicabile si in cazul functiilor de conducere din justitie. Cererea UNJR adresata PresedinteluiIohannis pentru a se lamuri acest aspect a ramas fara un raspuns concret.
In privinta relatiei dintre parchete si serviciile de informatii, CSAT a precizat ca relatiile decooperare interinstitutionala s-au materializat in 'constituirea de echipe mixte, cu reprezentanti aiorganelor de urmarire panala, in scopul contracararii riscurilor derivate din derularea unoractivitati cu caracter infractional'.
Existenta unor 'echipe mixte' SRI-procurori a fost anuntata de presedintele Traian Basescu intr-uninterviu pentru Timpolis, din data de 15 mai 2014, in cadrul caruia a spus ca 'a fost emisa ohotarare CSAT care mentioneaza toate institutiile cu responsabilitati in depistarea si combatereaacestui proces, dar responsabilizeaza masiv si SRI. O hotarare CSAT in care, de exemplu, se
19/06/2018 POLITIA POLITICA „LEGALIZATA” IN CSAT - Dupa 11 luni, UNJR a „declasificat” punctul de vedere al Departamentului Securitatii …
https://www.luju.ro/institutii/ong/politia-politica-legalizata-in-csat-dupa-11-luni-unjr-a-declasificat-punctul-de-vedere-al-departamentului-securitatii-n… 3/6
specifica obligativitatea functionarii unor structuri mixte Parchet-SRI-Politie, pe divere paliere, dela depistarea si combaterea coruptiei in Justitie pana la combaterea evaziunii fiscale'.
Prezenta acestor 'echipe mixte' SRI-procurori, care nu au nici o baza normativa publica, a fostrelevata si de Directorul SRI Eduard Hellvig.
'SRI aloca resurse umane, resurse procedurale si tehnologice de cel mai inalt nivel in cooperareacu DNA. Asta se poate traduce in sute de echipe operative comune, care reprezinta un parteneriatinterinstitutional de succes', a spus Eduard Hellvig la bilantul DNA pentru anul 2015.
Pentru lamurirea acestei chestiuni, UNJR a solicitat institutiilor implicate informatii privindcomponenta, competenta, modul de actionare a acestor echipe comune, cereri ce au fost insarespinse, pe motiv ca informatiile legate de acestea sunt clasificate.
Romania se afla in acest moment in situatia in care, in afara Constitutiei si a legilor tarii la caretoata lumea are acces, exista hotarari secrete date de o alta autoritate decat cea legislativa, careau creat noi organisme (precum Centrul National de Interceptari), au extins atributiile sicompetentele institutiilor statului, fara ca cetatenii sa poata stii daca si cat de mult acesteaafecteaza drepturile lor fundamentale, inclusiv dreptul la un proces echitabil si o justitieindependenta.
UNJR si AMR au atras atentia inca din 2015 ca interferenta SRI in justitie in urma unor decizii secrete ale CSATsubmineaza statul de drept si democratia din Romania, impunandu-se de urgenta lamurirea tuturor aspectelorprivind interferenta si relatia dintre servicii secrete si justitie, inclusiv pentru a se asigura informarea corecta acetatenilor si a se evita discursuri manipulatorii pe acest subiect”.
19/06/2018 POLITIA POLITICA „LEGALIZATA” IN CSAT - Dupa 11 luni, UNJR a „declasificat” punctul de vedere al Departamentului Securitatii …
https://www.luju.ro/institutii/ong/politia-politica-legalizata-in-csat-dupa-11-luni-unjr-a-declasificat-punctul-de-vedere-al-departamentului-securitatii-n… 4/6
19/06/2018 POLITIA POLITICA „LEGALIZATA” IN CSAT - Dupa 11 luni, UNJR a „declasificat” punctul de vedere al Departamentului Securitatii …
https://www.luju.ro/institutii/ong/politia-politica-legalizata-in-csat-dupa-11-luni-unjr-a-declasificat-punctul-de-vedere-al-departamentului-securitatii-n… 5/6
19/06/2018 POLITIA POLITICA „LEGALIZATA” IN CSAT - Dupa 11 luni, UNJR a „declasificat” punctul de vedere al Departamentului Securitatii …
https://www.luju.ro/institutii/ong/politia-politica-legalizata-in-csat-dupa-11-luni-unjr-a-declasificat-punctul-de-vedere-al-departamentului-securitatii-n… 6/6
sursa: unjr.ro
Accesari:10739
