SFÂRŞIT DE IARNĂ

Azi soarele s-a arătatMai cald ca altă datăŞi peste toate şi-a lăsatLumina lui curată.

Zăpada care s-a topit,Se scurge-ncet la valeŞi-n urmă, iarba s-a ivitZâmbind mai blând în cale.

Abia aştept să mă joc iar,Prin luncile cu soare,Să văd cum mugurii răsarŞi se prefac în floare.

PRIMĂVARA

Primăvara cea zglobieAleargă iarăşi prin câmpie.Iarba în urma ei răsareCu flori multe ca în covoare.

Aleargă primăvară, aleargă!Şi-ndeamnă oamenii la treabă.Tu eşti fiica anului mai micăŞi de nimeni nu ai frică.

Tu te joci cu soareleŞi-ncălzeşti ogoarele.Iarna pleacă şi îţi spuneSă faci numai lucruri bune,

Să se vadă-n urma ta,De la noi când vei pleca,Câmp frumos şi plin de roade,Pomii încărcaţi cu floare.

PRIMĂVARA

Vrem să plece repedeIarna din grădină,Primăvara veselăVrem acum să vină.S-au topit zăpezile,Caldă-i ziua, caldă,Pârâiaşe sprintene

Prin grădină saltă.

Ne lăsăm paltoanele,Dragă primăvară,Şi cu toţi, de-a prinselea,Ne jucăm pe-afară.

VINE PRIMĂVARA

Frunză verde păpuşoiCe frumos e-acum la noiCăci zăpada s-a topit,Primăvara a venit.

Peste tot e numai soare,Şi pe câmp, numai tractoare.Se îmbracă glia iar,Rodul să ni-l dea în vară,

Cu grâu frumos şi aurit,Că noi îl îngrijim de micŞi roade multe ne va da,De ştim bine a-l lucra.

CONCERT DE PRIMĂVARĂ De George Coşbuc

Chiar acum din crâng venii, Şi c-o veste bună! Iarăşi e concert, copii; Merg şi eu, şi tu să vii, Mergem împreună.

Vrei programă, lămurit? Stai puţin să caut. Cucul, un solist vestit, De printr-alte ţări venit, Va cânta din flaut.

DE PE-O „BUNĂ DIMINEAŢĂ” Otilia Cazimir

De pe-o "bună dimineaţă"

Cu tulpină de cârcel,A ieşit un gândăcelCu mustăţile de aţă.

Alţi gândaci, mărunţi şi roşii,Care-şi poartă fiecareOchelarii pe spinare,Dorm în soare, somnoroşii!

Iar pe-un fir de păpădieCe se-nalţă drept, din iarbă,Suie-un cărăbuş cu barbă,În hăinuţă aurie.

Suie mândru şi grăbitSă vestească-n lumea mare:- Prea cinstită adunare,Primăvara a sosit!

VINE PLOAIA De George Coşbuc

Vine ploaia, bine îmi pare,În gradină am o floare,Ploaia o va face mare,Vine ploaia, bine îmi pare.

Vine ploaia, bine face!Spicul plin de-acum se coace!Spicului răcoarea-i place!Vine ploaia, bine face!

PLOAIA

PloaiaPic, pic, pic!Cine-i oare cine?Pic, pic, pic!Iată, ploaia vine!Vine pe furiş,Pe acoperiş,Printre rămureleŞi pe floricele,Ba o simt şi eu,Pe năsucul meu.

Plici, plici, plici!Ploaia s-a-nteţit!

Plici, plici, plici!Nu e de glumit!Vine mânioasă!Mă goneşte-n casă!

MÂŢIŞORII De Otilia Cazimir

A ieşit răchita-n drum.Ce-o mai fi şi asta oare,Că-i din cap până-n picioareNumai motocei de scrum ?...

Cu mlădiţele plecate,Stă pe loc şi se socoate:S-ar întoarce, nu mai poate,S-ar ascunde,N-are unde!

I-e ruşine de copii,Că din muguri aurii,I-au ieşit în loc de flori...Mâţişori!

MARTIE

Martie, martie, mărţişor,Ai dat drumul la izvorRisipind şi nori, şi ceaţă.

Tu trezeşti din nou la viaţăIarba, gâze, flori, albine,Eu de aceea ţin la tine.

PRIMUL SEMN DE PRIMĂVARĂ

Pe sub gard, din iarba grasă,Roiuri mari de gâze miciIes plăpânde şi sfioaseÎn cămaşă de mătase,Înflorată cu arnici.

Trec din zori şi până-n seară,Hotărâte călătoare,Pe poteci cu umbră rară,Semne mici de primăvarăCătre primul semn de soare.

Pân’ ajung la ţinta lor,Niciodată nu se-opresc.Lung e drumul către zbor,Lung. Şi nu-i deloc uşorPână aripile cresc.

PRIMĂVARA

Iarna ş-a topit cojoculSus în deal, jos în vâlcele,Ghiocei şi albăstreleVin să-mpodobească locul.

Şi-au pornit din zori urcuşulPăsări gureşe, gingaşe,Râde-n geamuri corcoduşul,Parcă-i un copil în faşe.

Ziua-n haină aurieIntră-n casa noastră oaspăt,Geamul l-am deschis să vieAer miresmat şi proaspăt.

PRIMĂVARA

Hai în câmp, hai să-ţi arătPete albe de omătCum se uită îndărăt.Hai, că mai avem un pas,Să vedem ce-a mai rămas.Unde ne jucam prin frig,Nu mai e din frig nimic!C-a venit din sud, din soare,Primăvara-n sărbătoare,De flori dulci şi de culoare.

Şi-au venit din sud zburând,Păsări stoluri, rând pe rând,Cu dor mare de pământ.Din pământ răsar curateToate cele semănate.

Hai în câmp, unde sunt toate!Hai să învăţăm pe-afarăDe la buna primăvarăHărnicia, bunăoară!

PRIMĂVARA

Prin pădure şi prin ploaie,Ca o şcolăriţă vineSora soarelui bălaie,Fără sănii şi patine.

Degetele-i sunt de floare,Ochii, dintr-o iarbă crudă.Are-n plete, mi se pare,Rândunici cu pană udă.

Şi tot cântă, şi tot strigăBa un mugur şi-o albină,Ba pădurea de ferigă,Ba din ceruri luna plină,Până când în codrul mareVa începe sărbătoare.

PENTRU TINE PRIMĂVARĂ De O. Cazimir

Şiruri negre de cocoare,Ploi călduţe şi uşoare,Fir de ghiocel plăpând,Cântec îngânat în gând,Sărbătoare…

Zumzet viu prin zarzări.Oare cântă florile la soare?Că pe crengi de floare pline,Nu ştii, flori sunt sau albine?Pentru cine?

Pentru tine primăvară,Care-aduci belşug în ţară,Care vii peste câmpiiCu bănuţi de păpădiiŞi cu cântec de copii!

IMN SOARELUI

Mărire ţie soare!Tu spulberi şi topeştiZăpezile şi câmpulDin nou îl înverzeşti.

Şi chemi voios copiiiSă vină în zăvoi,Să-ntâmpine cocoriiCare se-ntorc-napoi!

PRIMĂVARA De V. Alecsandri

A trecut iarna geroasa,Câmpul iată-l înverzit.Rândunica cea voioasăLa noi, iarăşi a venit.

Dintr-o creangă-ntr-alta zboarăSturzul galben, aurit.Salutare, primăvară!Timp frumos, bine-ai venit!

Turturelele se-ngână,Mii de fluturi vezi zburând,Şi pe harnica albină,Din flori, miere adunând.

Cântă cucu-n dumbrăvioarăPe copacul înflorit!Salutare, primăvară!Timp frumos, bine-ai venit!

PRIMĂVARA

Strigă cucul de pe coastăMierlei sure din zăvoi:- Soro dragă, primăvaraVine iarăşi pe la noi!De sub albe învelişuri,Ghioceii capu-şi scot.Melcii leneşi către soareÎntind coarnele de-un cot.

Iar la noi în curte, cloşcaCeartă albii puişoriCa să nu se mai atingăDe seminţele de flori.

Pe când, sus, pe gard, cocoşulZornăind din pinteni tari,Strigă de răsună satul:- Cucurigu, boieri mari!

CÂNTEC DE PRIMĂVARĂ De Şt.O. Iosif

Înfloresc grădinile,Ceru-i ca oglinda,Prin livezi albineleŞi-au pornit colinda.

Cântă ciocârliileImn de veselie,Fluturii cu miileJoacă pe câmpie.

Joacă fete şi băieţiHora-n bătătură.Ah, de ce n-am zece vieţiSă te cânt natură!

DIMINEAŢA

Se desfac din muguri crânguri,Vrăbii trec pe două ploi,Aureşte pasu-n iarbă,Vine soarele şuvoi,Lacuri izvorând lumină,Ţes miresme de răcoare,Cântă seva-n rădăcină.

Şi e MAI de-atâta soare!Zboară fluturii-n privire,De culoare dau de ştire.Florile acum cresc încet,Blând cuvântă a răcoareCu o voce de poet.

PRIMĂVARA

Primăvara când se lasă,Se întorc berzele-acasă.Florile-i aştern în caleDulci miresme de petaleŞi s-aprind luminileÎn toate grădinile.

PRIMĂVARA

Sus, pe creangă, în livadă,Florile-au ieşit grămadăŞi în apa de lumină,Ce cuprinde ceru-n zori,Cu sfială faţă-şi spalăAşteptând admiratori.

Căci, în fiecare floareDe-acum cântăŞi se-avântăPe cărările-mplinirii,Dulcea sevă roditoare.

PRIMĂVARA De V. Carianopol

Iarna a plecat departeDupă ce ne-a viscolit.Fluturele, rândunica,Iar pe plaiuri ne-au sosit.

Pomii de-abia aşteaptăSă-nflorească, un popas,Soarele-a pornit pe câmpuriSă dea primăverii glas.

Barza-şi face iar, pe casă,Cuibu-n toamnă părăsit.Mieii zburdă, codrul râde,Tot pământu-a înverzit.

Bun venit, ca întotdeauna,Primăvară românească!Râurile dezgheţateAu prins iarăşi să vorbească.

PRIMĂVARA

Într-o dimineaţăFlorile de gheaţăAu fugit din geamPe când eu dormeam.

S-au scăldat în zoriPân-au prins culori.

Primăvara nouăLe-a-mbrăcat în rouă,Şi-n grădina meaLe-a poftit să stea.

CÂNTEC DE PRIMĂVARĂ De E. Dragoş

Sus pe dealuri, primăvaraUmblă şi presară floriŞi-n văzduhul de mătaseSe zăresc vâslind cocori.

În oraş, unde se-nalţă Şiruri lungi de blocuri noi,Rândunica cea voioasăSe întoarce înapoi.

Primăvară, primăvară,Roagă tu o rânduneaCa să vină să-şi clădeascăCuib lângă fereastra mea.

PRIMĂVARA

Privighetoarea-şi ia arcuşulCe îl uitase într-o floare,Un greier mic începe-urcuşulPe o floare-n sărbătoare.

Şi-un licurici, în grabă mare,Ca o rachetă a pornit,Să anunţe fiecare floareCă primăvara a sosit.

PRIMĂVARA

Primăvara vine iar!Mare meşter grădinar,În livezile în şirŞi cu suflet de zefir,Scoate iarba din pământ.

Are fluturi pe veşmântŞi un sac cu ghiocei.Vine MARTIE cu eiŞi îi cerne picături

De lumină în păduri.

În APRILIE şi MAI,Trece mândră în alaiDe albine şi furnici,De flori şi de rândunici.Pomi şi arbori se trezescŞi de drag, ei înfloresc.

PRIMĂVARA

Când martie-n ţară a sositŞi toată neaua a topit,Când ghioceii-n grădiniţă au albitUn vânt de primăvară a pornit.

Când colţul ierbii a răsăritŞi-o rază blândă ne-a încălzitAtunci ştim bine că afarăE zvon de primăvară.

Când cucul cântă-n dumbrăvioarăŞi cornul este-n floare iară,Când larmă mare e-n lăstarE primăvară iar!

PRIMĂVARA

Sunt MARTIE, luna careScoate ghiocei la soare, Toporaşi şi lăcrimioară.Bun venit iar primăvară!

Eu, APRILIE mă numesc, Corcoduşii înfloresc,Umplu cerul tot de soareŞi-n poiene scot mioare.

MAI sunt,mi se spune şi Florar!Peri şi meri în floare-s iar,Ca în toamnă când intraţiFructe bune să mâncaţi!

SOSEŞTE PRIMĂVARA

Soseşte primăvaraCu muguri şi cu flori,

Cu şiruri lungi de berzeŞi cârduri de cocori.

Soseşte primăvaraŞi-aduce-n poala eiAtâtea vioreleŞi-atâţia ghiocei!

PRIMĂVARA

De prin viscol şi ninsori,Îmbrăcată numai flori,A sosit acum iar,Mult dorita primăvară.Cântă cucul sus pe coastă,Mare-i bucuria noastră!

VINE PRIMĂVARA

Pic, pic, pic,Câte-un pic,Streşinile plâng în soare.

Jos, sub blana de ninsoare,Ghioceii albi şi miciTremură, că-s în cipici.

- Primăvară, unde eşti,Ghioceii să-ncălzeşti?

PRIMĂVARA

Astăzi omul de zăpadă, Are fruntea-ngândurată. Că o rază aurie I-a ciupit din pălărie, Şi la câţiva paşi de el, S-a trezit un ghiocel.

PRIMĂVARA

Primăvara a sositCu alai de flori albastreŞi cu cerul însorit,Pe meleagurile noastre.Hai copile, pe câmpii

Să fugim, să prindem fluturi,Galbenelor păpădii,Pălăria s-o scuturi.

PRIMĂVARA

Mi-aţi văzut cumva fetiţa? E ca gărgăriţa ... Se numeşte Primăvara Şi e sora şi cu Vara ...

Are ghiocei în plete, Violete pentru fete, Narcise şi clopoţei Pentru băieţei.

VINE PRIMAVARA Ger, zăpadă, tot s-a dus!Verde-i jos, senin e sus,Primăvara vine, vine!Peste tot frumos şi bine.Crângu-i plin de floricele,Vin cocori şi rândunele.

Primăvara a sosit,Florile au înfloritPomii toţi au înverzit,Lunca s-a înveselit.

E PRIMĂVARĂ IAR..

Muguraşi pe crengi răsar. Pe margini de alei, Râd gingaşii ghiocei.

Pe sus se joacă zeci de fluturi, În zborul lor argintiu,Chemând cu noi salutul Soarelui zglobiu.

LUNA MAI

O, vino mai cu soare, Cu verzile câmpii Şi susur de izvoare,

Cu floricele mii.

O, cât aş vrea să văd iar Frumoşii ghiocei, Pe lunca împodobită, Drăguţii mieluşei.

Să vină vremea bună Sub cerul însorit Şi firea să ne spună Că totul s-a înnoit.

Să cânte păsărele Şi-n crâng privighetori,Şi cucul să ne îngâne Voios de mii de ori.

JOC DE SALBE

Uite, ninge cu petale!Pomii-s îmbrăcaţi în zaleDe flori roz si de flori albe:

Primăvară, joc de salbeArgintii şi parfumatePrin văzduh învolburate,Fată mică, ce-ai în palmă,Ce ascunzi în pumnu-închis?

E cumva vreo nestematăSau e-o floare străvezie,Parfumată de cais?

MERIŞORUL

În grădină, printre flori,Am sădit un merişor.Îl udăm, îl îngrijim,De omizi noi îl ferim.

Pomişorul a crescut.Cât de mândru s-a făcut!Este mai înalt ca noiŞi-i dă muguri, şi-i dă flori.

Şi-o să fie mai voinicFiindcă-l îngrijim de mic,Iar când mare o să crească,

Mere-o să ne dăruiască.

POMIŞORUL MEU

Am sădit un pomişor Singur în ogradă. Toţi vecinii au venit Lângă gard să-l vadă.

Azi am fost din nou să-l văd Tiiiii, ce bucurie! Pomişorul meu plăpând Are flori? O mie!

COPĂCELUL

În grădină, la doi paşiDe balcon, e-un copăcel.Mii şi mii de fluturaşiS-au îngrămădit în el!

Parcă-ar fi nişte steluţeCu petale de zăpadăAgăţate de crenguţe.Ţi-e şi frică să nu cadă.

Îmbrăcat în aripioare,Alb, în razele-i fierbinţi,Copăcelul râde-n soare,Fluturaşii dorm cuminţi.

- Nu sunt fluturaşi, sunt flori,Mi-a spus mama, n-ai ghicit?Copăcelul tău în zoriS-a trezit din somn uimit:

„Tare mult am mai dormit!”S-a întins din crengi aleneŞi clipind din muguri-gene,Într-o clipă a-nflorit.

FIRUL DE IARBĂ

A scos capul din zăpadăŞi când colo ce să vadă?Încă-i iarnă în livadă!Iar când s-a întors în pat

S-a pornit pe strănutat.

RÂNDUNICA De V. Carianopol

A plecat bătrâna iarnă,Soarele acum e gata.Cine-i pasărea cea suplă,Zboară tocmai ca săgeata?

N-o cunoşti? E rândunicaCe-a venit din zări albastre.I-a fost dor de noi, copile,Şi de plaiurile noastre.

Acum, luptă şi aleargăSă-şi aşeze cuib… Ce vrei?Ca să aibă unde şadăŞi să-şi crească puii ei.

Cară raze de la soareŞi le-aşază-ncet în el.Iat-o-a şi-nceput să-şi facăSus, sub streaşină, castel.

MĂRUL De Mălina Cajal

Parcă n-ar fi cel de ieri…Mărul din grădina meaStă golaş, ca şi alţi meri,Supărat pe iarna grea.Însă, azi a înfloritAuzind un ciripit.

CÂNTEC DE COPIL

Bun sosit la noi, aici,Rândunici cu ciocuri mici!Ne-aţi adus din depărtarePe-ale voastre aripioare,Primăvara cu mult soare.

Vă e foame, nu-i aşa?Veniţi la fereastra meaUnde eu v-am presăratMiez de pâine şi păsat.

Iar de vreţi să faceţi cuibŞi loc nu-i, şi n-o să fie,Eu, fereastra casei mele,Ridicată peste gene,V-o ofer cu bucurie.

GHIOCELUL

Înflorita-i ghiocel,Tu gingaş şi mititel,Cu petale albe mici,Cu codiţa lungă, verde,Ca un clopoţel cu coada lungă.

O floare de primăvară tu eşti,O floare gingaşă şi mititică,O floare deosebită şi alintată.Aşa ca tine nu este alta.

GHIOCELUL

De sub omătul alb, pufos,A ieşit un ghiocel.Este atât de frumos,Dar un pic cam somnoros.

El stă mândru-ntre nămeţi,Şi primăvara o vesteşte.Aşteptam să vină primăvaraPe care o iubim cu toţii,Cu flori, cu soare şi verdeaţă,Totul să revină la viaţă.

GHIOCELUL

Sunt ghiocelul,Mică şi plăpândă floareŞi chem razele de soare.

Văd copiii la joacă acum,C-a venit la noi în ţară Prea vestita PRIMAVARĂ!

GHIOCELUL

Spre sfârşit de iarnă grea,De sub pătura de nea,S-a ivit un ghiocelAninat ca un cercelÎntr-un vârf de firicel,Ghiocelul, clopoţelul.

El a dat de veste, el,Că dorita primăvarăA venit din nou în ţarăCu căldură şi cu soarePentru fiecare floare.

GHIOCELUL

Ghiocel, ghiocelMic, firav şi subţirel,Scoate capul din zăpadăSoarele ca să te vadă.

Şi mă iartă că-ţi atingClopoţelul de argint.Şi mă iartă că te rupMamei mele să te duc.

GHIOCELUL

Ce se vede sub zăpadăLa bunicul în ogradă?Mulţi viteji cu fruntea albă,De ziceam că e o salbă.

Printre fulgii albi i moiAu încins un dans vioiŞi s-au ridicat îndatăDe-au umplut grădina toată.

Cine sunt aceşti eroiAlbi şi calzi, gingaşi şi moi?Ghiocei să fie oare,Cei ce strălucesc în soare?

GHIOCELUL

Alb, în platoşa-i de zale,Un voinic îşi face caleCu o spadă, in zăpadă!

- Bună dimineaţa, soare!Vezi, eu sunt voinicul FloareŞi vestesc o primăvarăMinunată peste ţară!

GHIOCELUL De V. Carianopol

Vestitorul primăveriiA sosit. De sub zăpadăS-a săltat dând la o parteNeaua căutând să vadă.

În pădure-i plin pământul,Este alb de ghiocei.Stau sfioşi, miraţi cu floarea,Parcă-s nişte clopoţei.

Codru-a prins curaj şi dânsulVăzând micul ghiocel,A dat drumul, fără teamă,Sevelor să urce-n el.

GHIOCELUL

Ghiocel mititel,Alb şi frumuşel,Ce scoţi capul din zăpadăPrimăvara să te vadă,Soarele să te-ncălzească,Zăpada să se topească?Tu, aşa micuţ cum eşti,Pe copii-i-înveseleşti.

GHIOCELUL

De sub un bulgăre-ngheţat,Cu căciuliţă albă, de zăpadă,Un ghiocel sfios şi speriatÎşi scoate capu-n vânt, să vadă.

Ce minunată-i dimineaţa-n crângŞi ce călduţ şi bine e afară!De ce-ar întârzia-n pământ,Când are strai nouţ, de primăvară?

GHIOCELUL

Ridicându-se în coatePe omătul subţirel,În pădure, astă noapte,S-a ivit un ghiocel.

Bate vânt de nu ştiu unde:- Nu te temi c-ai să îngheţi?Ghiocelul îi răspunde:- Nu mă tem! Sunt îndrăzneţ!

GHIOCELUL

Lângă plopul din poiană S-a ivit un ghiocel, Cu scufiţa pe-o sprânceană, Mic, ca vai de el.Ce-i cu tine? a ţipat Bradu-ncremenit: Tu nu vezi ce vânturi bat Şi că-i ger cumplit?

Aruncând priviri distante I-a răspuns pe loc: - Eu am treburi importante, Ce, crezi că mă joc?

Soarele, zărind căpşorul Din zăpada sură, Şi-a deschis radiatorul Ca să-i dea căldură.

Gheaţa s-a topit de milă, Vântul s-a-nmuiat, Cânta-n albia-i de argilă Râul dezgheţat.

Şi în juru-i vin îndată Cete de copii. - Vestitor al primăverii, Te-aşteptam să vii!

Mândru înspre brad priveşte De atunci mereu,ghiocelul. Îi şopteşte: - Vezi cine sunt eu?!!!

GHIOCELUL

Alb de parcă-i scris cu cretă,Ca o rază subţirel,Cu zăpadă pe beretă,A ieşit un ghiocel.

Şi-n luminile poienei,Pe sub cerul azuriu,Se tot freacă pe la gene:E devreme? E târziu?

AU RĂSĂRIT GHIOCEI…

Au răsărit ghiocei Gingaşi ,delicaţi, mititei.Se clatină-n vântul călduţ, Primăverii îi sunt ANUNŢ !

Stratul de zăpadă-l topesc , Soarelui îi zâmbesc Împânzesc pădurea, Înveselesc natura, Au răsărit ghiocei!

Aduc primăvara cu ei, Albi şi plăpânzi ghiocei, Înalţă spre cerul senin, Căpşorul lor cristalin !

Pe cer nu mai e nici un nor,Pădurea are un alt decor,Spun „ Bună dimineaţa!”Şi alungă gheaţa,Mult iubiţii ghiocei !

Copii ai pădurii sunt ei ,Drăguţii, firavi ghiocei Aduc al primăverii dor, Sensibil, delicat mărţişor!

VINE PLOAIA (fragment) de G. Coşbuc

Vine ploaia, bine-mi pare!În grădină am o floare,

Ploaia o va creşte mare,Vine ploaia, bine-mi pare!

Vine ploaia, bine face!Spicul plin acum se coace,Spicului răcoarea-i place,Vine ploaia, bine face!

FLORILE ÎMI SUNT SURORI De Mălina Cajal

Florile îmi sunt surori Şi le sunt de ajutor: Pentru fiecare floare, Apa torn din stropitoare.

Roz, albastre, roşii, toate Mă aşteaptă însetate. După ce le răcoresc, Frumuseţe-mi dăruiesc.

BUBURUZA ŞI GHIOCELUL

Dimineaţa, în gradină,A ieşit un ghiocel,Raze blânde de luminăSoarele-ndrepta spre el.

O roşcată buburuză,L-a privit, l-a tot privitŞi, c-un zâmbet cald pe buze,Lângă el a adormit.

Când să plece mai departe,Buburuza, ce-a văzut?Punctele, vai, de pe spate,Câte unul, au căzut!

Nu vă fie de mirare,Că, având doar un picior,Ghiocelu-n grabă mare,I-a sărit în ajutor.

Zâna Primăverii vine, Bucuroasă, lângă ei,“V-ajutaţi? E foarte bine!Bravo! Bravo, dragii mei."

RÂNDUNICA Caisul nostru a-nfloritŞi-n ramul lui a popositVenind din depărtareO rândunică ce acumE obosită tare!

Ea a bătut din aripioare,A început să cânte-n soareŞi-apoi cu-n ciripit ne-a salutatŞi-n cuibul de sub streşini a zburat.

SOSIREA RÂNDUNICII De G. CoşbucRândunica a sosit,Primăvara vine.Iată, mugurii-nverzesc,Grădiniţele-nfloresc,Tot e viu şi-ntinerit,Căci e cald şi bine.

Ger, zăpadă, tot s-a dus.Primăvara vine.Răsărit-au mândre floriŞi prin zări se văd cocori.Verde-i jos, senin e sus,Căci e cald şi bine.

RÂNDUNICA

Uite, uite, vezi aici Cuibul unei rândunici? Iar în cuib, cinci ouă mici. Vor ieşi cinci pui voinici, Şi-n curând vom auzi Cip-cirip în zori de zi.

CEAPA De Nina Cassian

Toţi copiii din căminLa un loc s-au adunat.De seminţe pumnu-i plin;Azi e zi de-nsămânţat.

În pământ scobim culcuşul -Cald seminţelor să ţină,Până vom vedea urcuşulPlantei noastre spre lumină.

Oana ţine-n mâna eiBulbi rotunzi şi mititei.Îi sădeşte-apoi cu rândul,Udă harnică pământul,Până va zări cu ochiiCeapa grea cu şapte rochii.

IEPURAŞUL DE PAŞTE

Cu sfială-n ochi şi-n paşi,A sosit un iepuraşÎmbrăcat în haină nouăŞi în braţe-un coş cu ouă.

Câte unul încetişorLe aşează binişor,Printre firele de iarbă,Dar încet, să nu se spargă.

IEPURAŞUL

Lungi urechi, codiţă mică,Un năsuc, botic, mustăţi,Ţopăie ziua întreagăŞi e tare şugubăţ.

Are o blăniţă moale,Şi e tare frumuşel.O dată pe an el vineCu desaga după el.

Şi aduce-n tolba sa,La copiii cuminţei,Dulciuri multe, fructe, jocuriŞi tot ce îşi doresc ei.

Nici de ouă el nu uităŞi, de cum soseşte-n tindă,

Lasă câte-un ouşor,Să ciocnească toţi de zor.

Aţi ghicit cine o fi ?Iată, de nu veţi ghici,Răspunsul vi-l dau pe loc:Este iepuraşul ŢOP !

ÎN ZIUA DE PAŞTI

Toţi copiii azi se îmbracăCu ce au ei mai frumosŞi părinţi lor le cântăÎnvierea lui Cristos.

Şi la masă ciocnesc astăzi, Toţi copiii cei cuminţi,Ouă roşii şi pestriţe,Cu iubiţii lor părinţi.

Toţi copiii azi sunt darnici,Căci ei ştiu că lui Cristos,Îi sunt dragi numai copiiiCei cu sufletul milos.

Şi copiii buni la suflet, Azi cu bucurie dau,Cozonaci şi ouă roşiiLa copiii care n-au.

LA PAŞTI De George Topârceanu

Astăzi în sufragerie,Dormitau pe-o farfurie,Necăjite şi mânjite,Zece ouă înroşite.

Un ou alb, abia ouat,Cu mirare le-a-ntrebat:

- Ce vă este, frăţioare, Ce vă doare?

Nu vă ninge, nu vă plouă,Staţi gătite-n haină nouă,Parcă, Dumnezeu mă ierte,N-aţi fi ouă.

- Suntem fierte!

Zise-un ou rotund ăi frezLângă pasca cu orez.Şi schimbându-şi brusc alura,Toate-au început cu gura:

- Pân-la urmă tot nu scap! - Ne găteşte de paradă. - Ne ciocneşte cap în cap

Şi ne zvârle coaja-n stradă.

- Ce ruşine! - Ce dezastru! - Preferam să fiu omlet’. - Eu, de m-ar fi dat la cloşcă,

Aş fi scos un pui albastru. - Şi eu unul violet.

- Eu, mai bine-ar fi să tac:Aşa galben sunt, că-mi vineSă-mi închipui că pe mineM-a ouat un cozonac!.