PLATFORMA PROGRAM 2012-2014SUMAR

I. Creşterea vizibilităţii nucleelor româneşti rezidente în diverse ţări,  în spaţiul politic şi social din Uniunea Europeană şi din lume  

II. Elaborarea/propunerea unor metodologii, metode şi instrumente inovative şi eficiente de practicare a democraţiei la români

III. Prezentarea anuală a portofoliului de proiecte ale echipelor locale

IV. Elaborarea şi dezvoltarea unor seturi de instrumente în vederea comunicării performante, care să contra-balanseze lipsurile impuse de geografia unică a Platformei Sociale

V. Monitorizarea departamentelor/zonelor de expertiză ale Platformei Sociale a Diasporei, pentru o bună valorificare a competenţelor şi resurselor echipei

VI. Participarea activă la reforma şi consolidarea unei clase politice româneşti competente/ competitive, respectate  la nivel intern şi internaţional

VII. Implicarea activă a Platformei Sociale în ameliorarea reprezentării româneşti performante în instituţiile Uniunii Europene, la nivel politic şi administrativ

 

VIII. Încurajarea şi susţinerea permanentă, până când faptele vor vorbi de la sine, a unei deschideri complete a Pieţei Muncii UE faţă de forţa de muncă românească (eliminarea vizelor de lucru)

IX. Observarea şi analiza statistică a prezenţei şi activităţii românilor din Uniunea Europeană

X. Promovarea egalităţii de gen în Uniunea Europeană şi în România, încurajarea participării femeilor în economie şi în politică, la nivel decisional

XI. Dezvoltarea şi consolidarea unor parteneriate strategice şi acorduri pentru sprijinirea unor campanii civice existente la nivel UE, ale căror obiective se regăsesc în în filosofia noastră, în scopul generării unor efecte pozitive pentru români, directe ori indirecte.

PLATFORMA PROGRAM 2012-2014

I.    Creşterea vizibilităţii nucleelor româneşti rezidente în diverse ţări,  în spaţiul politic şi social din Uniunea Europeană şi din lume prin:

A. Organizarea unor campanii de încurajare a dialogului social şi politic, în care cetăţenii români din străinătate sunt invitaţi să identifice problemele cu care se confruntă şi să propună soluţii

B. Organizarea unor campanii de sensibilizare, la nivelul ţărilor de inserţie, cu privire la problemele românilor, prioritizate în funcţie de gravitatea şi de impactul acestora

C. Elaborarea de materiale informative şi organizarea de sesiuni de lucru în care participanţii sunt specialişti în domeniile de interes, personalităţi-cheie din politică şi din societatea civilă

D. Iniţierea şi încurajarea de iniţiative politice şi civice, care servesc interesele cetăţenilor români, indiferent de rezidenţă, etnie, sex, categorie socio-profesională, convingeri politice sau religioase

E. Informarea şi încurajarea cetăţenilor români, stabiliţi în străinătate, cu privire la participarea activă în cadrul sindicatelor şi a altor organizaţii reprezentative ale societăţii civile locale, inclusiv a Grupurilor de Reflecţie de la nivel UE (Think-Tank-uri), pentru o cât mai bună reprezentare a valorilor româneşti, în Uniune

F. Colaborarea permanentă, pe principii democratice şi transparente, cu partidele politice şi autorităţile locale din ţările de inserţie, informând în permanenţă cetăţenii români

G. Întărirea reţelelor non-profit româneşti din diverse capitale europene, cu principalul obiectiv de a implementa programe centrate pe nevoile variate şi complexe ale cetăţenilor românilor din străinătate.  Se încurajează obiecte de activitate precum cultură şi educaţie, turism, informare publică şi lobby/ advocacy cu privire la  Drepturile Omului şi Drepturile Fundamentale ale Cetăţeanului, egalitatea de gen, democraţia etc.

H. Abordarea unor problem sociale specifice, precum:

a. problema generaţiei de risc a minorilor români separaţi de părinţi, în urma migraţiei economice (copii rămaşi în Romania în grija bunicilor, altor rude sau a vecinilor);

b. programe de asistenţă socială a romilor, în colaborare cu reprezentanţi ai comunităţii , specialişti şi cu alţi parteneri;

c. identificarea şi asistenţa în regim de urgenţă a cetăţenilor români aflaţi în grad înalt de dificultate, în afara graniţelor României: victime ale traficului uman, victime ale unor categorii socio-profesionale riscante, victime ale abuzurilor de diverse tipuri (la locul de muncă, în comunitatea unde locuiesc, în familii româneşti şi inter-etnice, etc), deţinuţi români aflaţi în penitenciarele din străinătate, orfani, pacienţi români abandonaţi în spitale sau în alte situaţii de dificultate etc.

II. Elaborarea unor metodologii, metode şi instrumente inovative şi eficiente de practicare a democraţiei la româniÎncurajarea consultării publice şi buna funcţionare a reţelei de voluntari români din diverse ţări, membri ai Platformei Sociale. Oferirea unui cadru inteligent, respectabil şi realist tuturor Membrilor Platformei, în spiritul competenţelor fiecărua. Elaborarea unui pachet de documente care să ajute la lărgirea şi fluidizarea procesului de comunicare real, constant, eficient; prezentarea unor ghiduri şi manuale gratuite.

III.   Prezentarea anuală a portofoliului de proiecte ale echipelor localeRezultatele activităţii voluntare a membrilor (evenimente, parteneriate, contacte, publicaţii, rezultatele în plan real a programelor de intervenţie asupra unor beneficiari direcţi etc); promovarea rezultatelor muncii de echipă, în echipă.

IV. Elaborarea şi dezvoltarea unor seturi de instrumente în vederea comunicării performante, care să contra-balanseze lipsurile impuse de geografia unică a Platformei SocialeFolosirea unor sisteme de comunicare avansate: platforma de colaborare pentru documente online– Vyew şi Google Docs, teleconferinţă, file sharing, screensharing etc. (ghiduri şi manuale gratuite).

V. Monitorizarea departamentelor Platformei Sociale a Diasporei, pentru o bună valorificare a competenţelor şi resurselor echipei Integrarea cât mai eficientă a activităţilor pe linia obiectivelor şi priorităţilor, precum şi o comunicare publică transparentă, clară, pe înţelesul tuturor grupurilor de audienţă.

VI. Participarea activă la reforma şi consolidarea unei clase politice româneşti competente/ competitive, respectate  la nivel intern şi internaţional

A. Încurajarea participării active la Dialogul Social şi Politic a românilor posesori ai unui caracter integru (moral/etic). Se tinde, în mod necesar, la tranziţia de la atitudinea pur critică sau de respingere a politicii, la o atitudine civică, participativă, integratoare, generatoare de soluţii în interesul Binelui Comun Românesc.

B. Încurajarea constituirii unui Cerc de Reflecţie al Românilor din Străinatate, format din personalităţi româneşti recunoscute în lumea academică, socială şi politică naţională şi internaţională, cu obiectivul strategic de a analiza permanent poziţia României la nivel internaţional şi de a propune soluţii pentru ameliorarea şi evoluţia favorabilă, în raport cu alte ţări.

C. Lansarea unor consultări publice şi sesiuni de pregătire, cu  participarea unor profesionişti din domeniile juridic, al armatei şi poliţienesc în elaborarea unor Planuri de Acţiune Civică (PAC) adaptate la România, menite să prevină şi să combată fenomenelor negative de sistem – cum ar fi corupţia şi activităţi ale reţelelor criminale organizate trans-naţionale (a se vedea modelele de bune practici din Marea Britanie: Neighborhood Watch) . Preluarea şi adaptarea unor modele de bune practici din alte ţări, precum şi elaborarea unora noi, încurajând atât identificarea, pedepsirea infractorilor (de ex. traficanţii de persoane de cetăţenbie română, implicaţi în activităţi criminale trans-naţionale) cât şi asistenţa specială a victimelor.

D. Încurajarea şi susţinerea mass-mediei româneşti, ca reprezentantă a societăţii civile cu rol esenţial în evoluţia statului democratic, de a ridica standardele calitative cu privire la găzduirea dezbaterilor publice/politice sub deviza « Mai Multă Educaţia Publică » promovând modelele

de bune practici din alte ţări şi rolul responsabil al cetăţeanului  în dezvoltarea statului – a se vedea exemplul mass-mediei franceze, care joacă un rol constructiv în societate.

E. Încurajarea şi sustinerea, prin reflectarea unor modele de bune practici, a democratizării relaţiilor interne dintre partidele româneşti şi determinarea unor norme avansate, centrate pe eficienţă, în raport cu nevoile reale ale cetăţenilor. Etica, competenţa, democraţia şi suportul tehnologic avansat trebuie să facă parte din arsenalul obligatoriu al oricărui partid românesc de viitor. Promovarea Toleranţei Zero  cu privire la abuzuri, corupţie, subminarea interesului naţional, subminarea intereselor social-economice ale cetăţenilor. Decernarea premii şi distincţii celor mai bune propuneri, soluţii, programe în vederea prevenţiei şi combaterii corupţiei la nivel naţional şi internaţional.

F. Propunerea si adoptarea unui sistem inovativ, unic de reglementare a vieţii partidelor politice, prin care să se interzică trecerea membrilor de la un partid la altul în perioade critice (înainte sau după alegeri, în perioade de criză economică ori politică etc) şi dezvoltarea definiţiilor oficiale specifice cu privire la conflictele de interese (interzicerea relaţiilor de familie în funcţii politice şi administrative, conectate din punct de vedere funcţional). Pentru definirea obiectivă a valorilor şi a meritelor se impune descrierea oficială a profilului doctrinelor sub care partidele funcţionează. În raport cu aceasta, fiecare membru de partid să aibă obligaţii specifice, impuse de lege şi peste care să nu se poată trece fără consecinţe vizibile la nivel public.

G. Propunerea unor sisteme inovative cu privire la vot şi la condiţiile speciale impuse campaniilor electorale. Sursele de venit ale partidelor politice trebuie făcute publice (modelul german) iar fiecare partid trebuie să beneficieze de democraţie internă, mai precis de vot cu privire la orice schimbare majoră internă, inclusiv la constituirea listelor electorale.

H.  Încurajarea unui dialog permanent cu eurodeputaţii români şi sprijinirea acestora în ameliorarea performanţei în interes naţional, atât la nivel individual cât şi de echipă, pentru a asigura o imagine  şi o participare performante, competente, respectabile a românilor în Parlamentul European.

VII. Implicarea activă a Platformei Sociale în ameliorarea reprezentării româneşti performante în instituţiile Uniunii Europene, la nivel politic şi administrativ  Respectarea cotelor naţionale în funcţie de reprezentarea demografică şi politică, la toate nivelurile, inclusiv în funcţiile de conducere. Facilitarea medierii conflictelor de muncă survenite în urma discriminării naţionale. Sprijinirea grupului sindical Generation 2004.

 VIII. Încurajarea şi susţinerea permanentă, până când faptele vor vorbi de la sine, a unei deschideri complete a Pieţei Muncii UE faţă de forţa de muncă românească (eliminarea vizelor de lucru) Asistenţa gratuită oferită românilor din străinătate care se confruntă cu discriminări şi abuzuri din partea angajatorilor sau a comunităţii locale.

A. Cercetarea,  analiza şi intervenţia directă cu privire la identificarea şi stabilirea de legături durabile cu sindicatele din ţările UE (ETUC) şi informarea/ sprijinirea muncitorilor români să se înscrie ca membri de sindicat, cu atragerea suportului reprezentanţilor sindicali români şi străini;

B. Cercetarea, analiza şi intervenţia directă în sprijinirea muncitorilor români din străinătate care se confruntă cu abuzuri şi/sau discriminare pe piaţa muncii sau în sistemele de educaţie/

servicii şi care doresc să urmeze o cale legală de a obţine despăgubiri, la nivelul ţării de inserţie sau la nivel UE. În măsura posibilităţilor, membrii  Platformei care au pregătire în domeniul juridic vor susţine cazuri pro-bono în apărarea unor interese româneşti şi vor ajuta la centralizarea studiilor de caz pentru exemplificare constructivă în propunerile legislative ulterioare.

C. Colectarea, centralizarea şi analiza unor date cu privire la cetăţenii români de etnie Roma din UE, victime ale traficului uman, deţinuti români şi alte grupuri sociale vulnerabile. Elaborarea şi propunerea de soluţii în colaborare cu parteneri-cheie români şi străini.

IX.  Observarea şi analiza statistică a prezenţei şi activităţii românilor din Uniunea Europeană

Observatorul Permanent al Emigranţilor Români (OPER) are urmatoarele atribuţii:

A. Culegerea de date, analiza şi compararea informaţiilor calitative şi cantitative cu privire la condiţiile de viaţă, de muncă şi de integrare a românilor din diaspora, indiferent de apartenenţa etnică, religioasă ori politică;

B. Elaborarea şi  distribuirea de chestionare în rândurile cetăţenilor români din străinătate;

C. Elaborarea şi publicarea de rapoarte, promovarea unor soluţii la problemele investigate, supuse dezbaterilor publice;

D. Elaborerea unor rapoarte periodice cu privire la realităţile emigranţilor români (studii de caz, interviuri, rezultatele chestionarelor etc).

E. Crearea şi menţinerea unei baze de date specifice, în scopul cercetării şi arhivării istoriei românilor din diaspora;

F. OPER va contribui favorabil, pe scena europeană, la promovarea şi apărarea unei mai bune imagini a românilor şi a României, facilitând activităţile unor personalităţi româneşti care joacă rolul de vectori de opinie.

X. Promovarea egalităţii de gen în Uniunea Europeană şi în România, încurajarea participării femeilor în economie şi în politică, la nivel decizional

Pentru o reprezentare echitabilă a româncelor în spaţiul politic atât pe scena naţională, cât şi europeană, se propun următoarele:

A. Adoptarea unei strategii de promovare a participării echilibrate a femeilor şi barbaţilor români în funcţiile de decizie precum şi crearea şi dezvoltarea, în acest scop, a unor propuneri legislative (a se vedea campania Comisiei Europene cu privire la promovarea Echilibrului de Gen, începând cu salarizarea egală în UE)

B. Realizarea unor campanii de sensibilizare a opiniei publice cu privire la imporţanta prezenţei femeii în spaţiul decizional politic, în contextul unei societăti fără prejudecăţi sau stereotipuri discriminatorii, cu trimitere directă la Drepturile Fundamentale ale Omului

C. Încurajarea tinerelor şi a femeilor în general, în participarea şi afirmarea politică, prin diverse programe sectoriale, în corcondanţă cu educaţia, calificarea şi experienţa profesională de care dispun;

D. Stimularea şi susţinerea femeilor, prin diverse programe încurajate şi susţinute de Comisia Europeană, în procesul de ocupare a funcţiilor de conducere în spaţiul economic şi politic, la nivel naţional şi european;

E. Realizarea unor rapoarte şi statistici privind participarea relativă a femeii în funcţiile de conducere şi evoluţia conceptului, în relaţie cu agenda Comisarei Viviane Reding, pe acest subiect;

F. Identificarea şi dezbaterea publică privind obstacolele juridice şi sociale care împiedică accesul femeilor la funcţiile publice şi participarea activă a acestora la progresul României şi al Europei. Identificarea şi analiza, în dezbateri publice, a modelelor socio-economice grav deficitare, favorizând victimizarea femeilor din punct de vedere al integrării socio-profesionale (dezvoltarea mai multor modele şi alternative pentru nevoile complexe ale femeilor ;  campanie contra prostituţiei în UE ; programe de asistenţă a victimelor traficului de fiinţe umane – în special copii şi femei);

G. Lansarea unor campanii mediatice în scopul promovării egalităţii de gen în spaţiul politic şi de afaceri, dezbateri publice cu privire la distribuirea rolurilor familiale (de exemplu cum îngrijirea copiilor afectează femeile mai mult decât bărbaţii, în dezvoltarea carierei şi în accesul la pensii echitabile).

XI. Dezvoltarea şi consolidarea unor parteneriate strategice şi acorduri pentru sprijinirea unor campanii civice existente la nivel UE, ale căror obiective se regăsesc în în filosofia noastră, în scopul generării unor efecte pozitive pentru români, directe ori indirecte

În urma deciziilor politice dramatice din Spania, din vara anului 2011, în urma cărora mii de muncitori români au fost afectaţi din punct de vedere al ocupării locului de muncă,  s-au identificat următoarele lipsuri:

1. insuficienta comunicare dintre autorităţile române şi cele spaniole, părţi ale acordului european în privinţa iniţiativei legislative care afectează în mod direct cetăţenii români din Spania;

2. inexistenţa unui mecanism de colaborare şi consultare la nivelul societăţii civile, în vederea abordării democratice a subiectelor ardente care aduc atingere directă intereselor românilor din diaspora, în general.

În vederea remedierii acestor deficienţe, se propun următoarele:

1. delegarea unor membri ai Platformei, cu competenţe în domeniu, în stabilirea unui dialog constructiv cu partenerii români şi locali, atât politici cât şi cei ai societăţii civile, în situaţiile în care se prevăd sau se identifică situaţii în care sunt afectate interesele românilor;

2. îmbunătăţirea accesului la iniţiativele legislative care au legatură cu românii din diaspora (contacte in parlamentele naţionale);

3. maximizarea comunicării între partidele politice, atât la nivel bilateral cât şi multilateral, cu privire la domeniul social şi cel al mediului înconjurător;

Vă invităm să ne trimiteţi în continuare întrebările, propunerile şi adeziunile dumneavoastră la secţiunea Contact ori la adresa de E-mail progresisti(at)gmail.com