P.L.A.O.I.S. - ANOFMsuceava.anofm.ro/inform/PLAOIS_lucru_font_12_FINAL.pdfAcestuia i-a revenit...

- 0 -

P.L.A.O.I.S. PLANUL LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU OCUPAREA FORŢEI DE MUNCĂ ŞI INCLUZIUNE SOCIALĂ ÎN JUDEŢUL SUCEAVA

2011

Parteneriatul Judeţean pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi Incluziune Socială

Suceava

- 1 -

GRUPUL DE LUCRU

PENTRU ELABORAREA PLANULUI LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU

OCUPAREA FORŢEI DE MUNCĂ ŞI INCLUZIUNE SOCIALĂ ÎN JUDEŢUL

SUCEAVA

2011

Instituţia Prefectului Judeţul Suceava Coordonator Parteneriat Judeţean

Subprefect, Angela Zarojanu

Adriana Onica

Antoniu Flandorfer

Inspectoratul Şcolar Judeţean Suceava Maria Pentilescu

Direcţia Judeţeană de Statistică Suceava Brânduşa Codău

Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de

Muncă Suceava

Anca Capverde

Gabriela Porochniuc

Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava Alunica Morariu

Inspectoratul de Poliţie Judeţean Suceava Ileana Iacob

Agenţia Judeţeană de Prestaţii Sociale Lore Gabriela Duţuc

Societatea Doamnelor Bucovinene Mihaela Grosu

- 2 -

CUPRINS

INTRODUCERE .................................................................................................................... 3

CAPITOLUL 1. PRIORITĂŢILE ŞI ETAPELE DE ACTUALIZARE ALE PLAOIS

JUDEŢUL SUCEAVA ......................................................................................................... 6

CAPITOLUL 2. CADRUL EUROPEAN .......................................................................... 10

CAPITOLUL 3. CADRUL NAŢIONAL ŞI REGIONAL ............................................... 17

CAPITOLUL 4. CADRUL LOCAL .................................................................................. 24

4.1. Cartea de identitate a Judeţului Suceava ...................................................................... 24

4.1.1. Poziţia şi profilul geografic al Judeţului Suceava ................................................. 24

4.2. Profilul demografic al Judeţului Suceava ..................................................................... 26

4.3. Analiza economică a Judeţului Suceava ..................................................................... 31

4.4. Piaţa locală a muncii .................................................................................................... 45

4.4.1. Analiza structurală a pieţei muncii ......................................................................... 45

4.4.2. Caracteristici ale şomajului în Judeţul Suceava .................................................... 50

4.4.3. Integrarea grupurilor defavorizate pe piaţa locală a muncii ................................. 61

4.4.4. Măsuri active de stimulare a ocupării în Judeţul Suceava ..................................... 63

4.4.5. Evoluţia locurilor de muncă vacante în Judeţul Suceava ...................................... 67

4.5. Educaţie şi formare profesională ................................................................................ 70

4.5.1. Îmbunătăţirea accesului la piaţa muncii prin ridicarea nivelului de educaţie şi

formare profesională ........................................................................................................ 70

4.5.2. Analiza SWOT sectorială ..................................................................................... 71

4.6. Incluziunea socială în Judeţul Suceava ..................................................................... 90

4.6.1. Incidenţa sărăciei în Judeţul Suceava ..................................................................... 91

4.6.2. Accesul la prestaţii sociale .................................................................................... 95

4.6.3. Accesul la servicii sociale ..................................................................................... 97

4.6.4. Accesul la locuire ................................................................................................ 106

4.6.5. Accesul la servicii de sănătate ............................................................................. 111

4.6.6. Accesul la educaţie .............................................................................................. 114

- 3 -

INTRODUCERE

SCURT ISTORIC AL PARTENERIATULUI JUDEŢEAN PENTRU OCUPARE ŞI

INCLUZIUNE SOCIALĂ SUCEAVA

Acordul de parteneriat judeţean, semnat în noiembrie 2006 de membrii fondatori, reprezintă

documentul oficial care marchează începutul activităţii Parteneriatului Judeţean pentru Ocupare şi

Incluziune Socială Suceava. Membrii fondatori care au semnat acest acord, aşa cum atestă documentul

oficial, sunt: Instituţia Prefectului – Judeţul Suceava, Consiliul Judeţean Suceava, Inspectoratul de

Poliţie Judeţean Suceava, Inspectoratul Şcolar Judeţean Suceava, Agenţia Judeţeană pentru

Ocuparea Forţei de Muncă Suceava, Direcţia Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei Suceava,

Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Suceava, Primăria Municipiului Suceava, Blocul

Naţional Sindical – filiala Suceava, Asociaţia Juventus Suceava, Societatea Doamnelor Bucovinene,

Fundaţia Ana, CNIPMMR – Asociaţia Intreprinderilor Mici şi Mijlocii din Judeţul Suceava,

Fundaţia pentru Tineret Suceava, Direcţia Generală a Finanţelor Publice Suceava, Direcţia pentru

Agricultură şi Dezvoltare Rurală Suceava, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţie a

Copilului Suceava.

În actul de constituire din acea vreme erau menţionate următoarele obiective:

Identificarea, elaborarea şi implementarea unor proiecte de calitate inovatoare privind

dezvoltarea resurselor umane locale;

Dezvoltarea capacităţilor administrative corespunzătoare pentru gestionarea la nivel local

a proiectelor de dezvoltare a resurselor umane finanţate din fonduri europene;

Obţinerea acordului tuturor factorilor interesaţi privind priorităţile de dezvoltare locală

legate de planificarea resurselor umane.

Printre obligaţiile stipulate în acordul de parteneriat erau menţionate: coordonarea eforturilor

membrilor în vederea implementării şi monitorizării proiectelor de dezvoltare a resurselor umane

cofinanţate de Uniunea Europeană şi a obiectivelor POSDRU, crearea capacităţilor necesare prin

transferul de experienţă şi expertiză între membri, colaborarea în scopul identificării zonelor prioritare

pentru elaborarea proiectelor finanţate din fonduri europene, implicarea partenerilor sociali şi

organizaţiilor civile, colaborarea în scopul combaterii discriminării şi a excluziunii sociale a grupurilor

dezavantajate, elaborarea de proiecte şi acţiuni pentru perioada 2007 – 2013 în vederea realizării

- 4 -

progresului economic, dezvoltării durabile şi obţinerii coeziunii sociale, participarea activă la

întrunirile grupurilor de lucru ale parteneriatului.

Acordul de înfiinţare al Parteneriatului Judeţean Suceava, ca şi a celorlalte parteneriate din

Regiunea NE, reprezintă una din etapele proiectului finanţat de Uniunea Europeană - „Sprijin acordat

Ministerului Muncii, Solidarităţii şi Familiei pentru elaborarea şi implementarea politicilor de

ocupare”, prin care s-au constituit pactele teritoriale în cele 8 regiuni de dezvoltare ale României şi

parteneriatele judeţene din interiorul acestora.

Pactul Teritorial pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi Incluziune Socială în Regiunea NE s-a

înfiinţat în 19 septembrie 2006, în urma semnării Cartei privind efectele şomajului şi ale incluziunii

sociale în Regiunea NE.

Carta a fost semnată de 40 de membri reprezentanţi ai următoarelor instituţii din cele 6 judeţe ale

regiunii: agenţiile judeţene pentru ocuparea forţei de muncă, camerele de comerţ şi industrie, consiliile

judeţene, prefecturile, precum şi ai Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, Agenţiei

Naţionale pentru Romi, Agenţiei de Dezvoltare Regională NE, Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iaşi,

Universitatea Bacău,Universitatea Ştefan cel Mare Suceava, Mitropolia Moldovei şi Bucovinei,

Patronatul UGIR 1903, Blocul Naţional Sindical, Fundaţia For Romenque. Semnatarii cartei s-au angajat

pentru susţinerea Pactului din punct de vedere tehnic şi ca platformă pentru întreaga Regiune NE, în

vederea soluţionării în parteneriat a problemelor legate de şomaj şi concentrarea acestuia în anumite

comunităţi, problemelor de excluziune socială, precum şi pentru promovarea iniţiativelor de calitate în

ocuparea durabilă şi inclusivă a forţei de muncă şi îmbunătăţirea sistemului educaţional. Eliminarea

barierelor legate de nivelul de instruire şi şansele de acces egale sunt menţionate ca soluţii pentru o

societate inclusivă.

Pentru consolidarea pactelor şi parteneriatelor înfiinţate s-a adoptat o strategie care să asigure

continuitatea şi sustenabilitatea acestora prin participarea actorilor implicaţi în parteneriate la module de

formare pentru creşterea competenţelor în scrierea de proiecte finanţate din fonduri europene. De

asemenea, au fost înfiinţate, la nivel de Pact Teritorial, grupe de lucru pe baza priorităţilor Planului

Regional de Acţiune pentru Ocupare (PRAO), iar la nivel de parteneriate grupe de lucru pe baza

ariilor de intervenţie stabilite la nivel judeţean. La nivelul Parteneriatului Judeţean Suceava au fost

înfiinţate trei grupe de lucru, stabilite pe baza problemelor identificate, a ariilor de intervenţie şi a

competenţelor şi intereselor membrilor: Grupa 1 - Formarea profesională, Grupa 2 – Ocuparea Forţei

de Muncă şi IMM, Grupa 3 – Incluziune socială.

Organizarea în grupe de lucru s-a făcut în scopul dezvoltării unui portofoliu de idei şi soluţii

pentru rezolvarea problemelor identificate, care vor fi introduse în cererile de finanţare ale proiectelor,

precum şi elaborării Planului Local de Acţiune pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi Incluziune Socială în

- 5 -

Judeţul Suceava (PLAOIS). În prezent, Parteneriatul Judeţean Suceava are 20 de membri, alături de cei

18 membri fondatori, fiind acceptaţi: Societatea Filantropică Diana, Asociaţia AREAS Suceava.

Coordonarea parteneriatului a fost asigurată de AJOFM Suceava, în perioada 2006 – 2008, iar din

2009 de Instituţia Prefectului – Judeţul Suceava.

Continuarea asistenţei tehnice acordate prin proiectul de înfiinţare a pactelor şi parteneriatelor şi

susţinerea cooperării între acestea, s-a realizat prin aprobarea cererii de finanţare a proiectului de

constituire a Secretariatului Tehnic Permanent al Pactului Teritorial pentru Ocupare şi Incluziune

Socială în Regiune NE. Acestuia i-a revenit misiunea de a stabili o metodologie de lucru pentru

întocmirea şi reactualizarea PRAO, ca document programatic de elaborare şi implementare a politicii

privind ocuparea forţei de muncă la nivel regional şi local. În cursul anului 2009 membrii Pactului

Teritorial NE, cu suportul Secretariatului Tehnic Permanent, au elaborat PRAO NE 2009 – 2011.

Odată cu actualizarea şi revizuirea acestui document de planificare strategică a fost introdus, în cursul

anului 2010, un capitol referitor la diagnoza sărăciei şi a excluziunii sociale.

PLAOIS Judeţul Suceava 2011, ca parte integrantă a PRAOIS NE 2009 – 2011, corelează

priorităţile locale în domeniul ocupării cu cele regionale şi europene precum şi cu obiectivele generale

şi specifice POSDRU.

Elaborarea PLAOIS, cu implicarea membrilor Parteneriatului Judeţean Suceava, ca rezultat al

schimbului de informaţii la nivelul Pactului Regional NE, reprezintă un obiectiv atins în activitatea de

implementare a PRAOIS NE. Prin elaborarea PLAOIS s-a urmărit consolidarea capacităţii de accesare a

fondurilor europene în parteneriat şi implicarea factorilor locali relevanţi care pot asigura o mai bună

absorbţie a acestor fonduri.

PLAOIS are rolul de instrument de evaluare şi analiză locală, pornind de la identificarea

particularităţilor şi problemelor din domeniile socio-economic, educaţiei, pieţei muncii şi incluziunii

sociale şi prioritizându-le în activităţi şi obiective la nivelul Parteneriatului Judeţean Suceava şi rolul de

instrument integrator al priorităţilor locale cu politicile economice, educaţionale şi de ocupare la nivel

regional, naţional şi european.

- 6 -

CAPITOLUL 1

PRIORITĂŢILE ŞI ETAPELE DE ACTUALIZARE ALE PLAOIS JUDEŢUL

SUCEAVA

PROBLEME IDENTIFICATE DE PARTENERIATUL JUDEŢEAN PENTRU

OCUPARE ŞI INCLUZIUNE SOCIALĂ SUCEAVA

- flexibilitate/mobilitate redusă a forţei de muncă;

- excedent de forţă de muncă, mai ales în perioadele de încetare a activităţilor sezoniere;

- vid legislativ (schimbări rapide ale actelor normative);

- populaţie îmbătrânită în mediul rural;

- nesiguranţa locului de muncă;

- existenţa economiei subterane şi a muncii la negru;

- interesul scăzut al angajatorilor pentru a utiliza ca forţă de muncă persoanele din grupurile

vulnerabile;

- lipsa de monitorizare a persoanelor neocupate care au ieşit din evidenţa agenţiei de ocupare a

forţei de muncă;

- lipsa mentalităţii pro-active faţă de muncă;

- motivare redusă a tinerilor pentru începerea activităţii profesionale;

- fluctuaţia forţei de muncă;

- dezechilibru între cerere şi ofertă pe piaţa muncii;

- motivare insuficientă a angajaţilor;

- dezinteresul manifestat de către angajatori pentru persoane tinere fără experienţă şi pentru

persoane peste 45 de ani;

- standard nesatisfăcător al facilităţilor acordate angajatorilor;

- scăderea semnificativă a numărului de locuri de muncă vacante;

- dezechilibru între nivelul de calificare a forţei de muncă şi cerinţele pieţei muncii;

- infrastructură insuficient dezvoltată;

- număr foarte mic de angajatori în mediul rural;

- scăderea numărului de angajatori, ca urmare a crizei economice, mai ales în oraşele mici;

- insuficientă dezvoltare a sectorului de prestări servicii in anumite zone;

- lipsa structurilor economiei sociale;

- număr redus de programe de abordare individuală şi asistare personalizată în vederea plasării pe

piaţa muncii a grupurilor dezavantajate;

- 7 -

- număr redus de programe de formare pentru specialiştii din sistemul serviciilor sociale şi pentru

formatorii din economia socială;

- număr redus de programe de instruire adresate persoanelor cu nivel de pregătire scăzut;

- grad scăzut de acoperire a centrelor de consiliere şi orientare profesională în cadrul instituţiilor de

învăţământ preuniversitar şi universitar;

- implicare insuficienta a angajatorilor în dezvoltarea parteneriatelor cu unităţile de învăţământ

profesional şi tehnic;

- dezvoltarea insuficientă a parteneriatelor şcoală-agent economic pentru efectuarea stagiilor de

pregătire practică de către elevii şi studenţii din anii terminali de studiu;

- instabilitate legislativă privind reforma în învăţământul preuniversitar.

- insuficienta monitorizare a inserţiei absolvenţilor pe piaţa muncii;

- abandonul şcolar;

- scăderea semnificativă a populaţiei şcolare ca urmare a migrării în străinătate;

- încredere scăzută a populaţiei în instituţiile statului;

- servicii sociale foarte slab dezvoltate in mediul rural;

- agricultura de subzistenta ca alternativa de ocupare în mediul rural;

- implicare insuficientă din partea actorilor relevanţi, pentru integrarea resortisanţilor pe piaţa

muncii;

- acces redus la tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor în mediul rural.

PRIORITĂŢI DE ACŢIUNE ALE PARTENERIATULUI JUDEŢEAN PENTRU

OCUPARE ŞI INCLUZIUNE SOCIALĂ SUCEAVA

- Creşterea gradului de ocupare şi sprijinirea înfiinţării de noi locuri de muncă în Judeţul Suceava;

- Îmbunătăţirea accesului pe piaţa muncii a grupurilor vulnerabile, ameninţate de riscul excluziunii

sociale: romi, persoane cu dizabilităţi, persoane postinstituţionalizate, şomeri, femei, victime ale

traficului de persoane, persoane fără adăpost, resortisanţi, beneficiari de venit minim garantat,

persoane afectate de boli care influenţează viaţa personală şi profesională;

- Creşterea investiţiei în capitalul uman;

- Facilitarea absorbţiei fondurilor europene în Judeţul Suceava;

- Dezvoltarea reţelelor de incluziune socială prin promovarea colaborării în parteneriat şi atragerea

de fonduri europene.

- 8 -

ETAPELE DE ACTUALIZARE ALE PLAOIS

Identificarea nevoilor şi problemelor locale din domeniile socio-economic, educaţiei, pieţei

muncii şi incluziunii sociale, colectarea datelor relevante şi interpretarea indicatorilor stabiliţi sunt etape

care permit analiza fenomenelor ce se manifestă distinct şi aflarea soluţiilor şi a resurselor.

Metodologia anuală de actualizare a PLAOIS:

I. Colectarea datelor :

colectarea datelor pe domenii de dezvoltare: socio-economic; piaţa forţei de muncă; educaţie şi

formare profesională;

stabilirea indicatorilor necesari pentru culegerea datelor (machete de indicatori la nivel

european,naţional,regional, local) şi a surselor de date (statistici oficiale; date parţiale existente în

bazele de date ale instituţiilor de resort ş.a.)

implicarea membrilor Parteneriatului în etapele de actualizare şi în dezbaterile privind perfectarea

metodologiei.

II. Analiza socio-economică locală:

centralizarea şi corelarea datelor – tabele, grafice;

analiza datelor – interpretarea indicatorilor utilizaţi;

analiza SWOT locală – identificarea necesităţilor, resurselor, soluţiilor;

implicarea şi consultarea membrilor şi identificarea partenerilor sociali relevanţi.

III. Elaborarea Planului de Acţiune

stabilirea priorităţilor de acţiune;

corelarea priorităţilor locale cu cele regionale, naţionale şi cu liniile directoare (LD) ale Strategiei de

la Lisabona (2000- 2010) revizuită ;

- 9 -

elaborarea propunerilor de proiecte pentru accesarea fondurilor structurale, pe baza priorităţilor

stabilite ;

consultarea documentelor programatice ce trebuie corelate în elaborarea propunerilor de proiecte.

IV. Elaborarea Planului de Monitorizare:

stabilirea metodologiei de monitorizare;

stabilirea grupului de lucru ;

evaluarea activităţilor şi obiectivelor stabilite.

- 10 -

CAPITOLUL 2

CADRUL EUROPEAN

La nivelul Uniunii Europene, principalele direcţii ale politicii de ocupare şi ale politicii sociale

sunt prevăzute de următoarele documente strategice:

I. Strategia Europeană de Ocupare a Forţei de Muncă

II. Agenda de la Lisabona

III. Strategia Lisabona Revizuită

IV. Liniile directoare integrate pentru creşterea economică şi ocupare 2005-2008

V. Strategia Europa 2020

I. Strategia Europeană de Ocupare a forţei de muncă a fost adoptată o dată cu introducerea în

Tratatul de la Amsterdam (1997), a capitolului referitor la ocuparea forţei de muncă ( Titlul VIII).

Strategia are drept scop combaterea şomajului la nivelul UE şi a fost concepută ca instrument

principal de trasare şi coordonare a priorităţilor comunitare în această direcţie, priorităţi ce vor fi

adresate de fiecare Stat Membru în parte.

Strategia este construită pe 4 piloni, fiecare reprezentând un domeniu de acţiune a cărui

dezvoltare contribuie la o mai bună ocupare a forţei de muncă la nivel comunitar :

a. Angajabilitatea – ce reprezintă o nouă cultură în sfera ocupării forţei de muncă şi se referă la

abilitatea de a fi angajat, contribuind la combaterea şomajului în rândul tinerilor şi la

combaterea şomajului pe termen lung;

b. Antreprenoriatul – ce promovează crearea de noi locuri de muncă prin încurajarea dezvoltării

locale;

c. Adaptabilitatea – ce are în vedere modernizarea organizării muncii şi promovarea

contractelor de muncă flexibile;

d. Asigurarea de şanse egale – se referă în special la adoptarea unor măsuri speciale pentru

femei, în scopul reconcilierii vieţii profesionale cu viaţa personală.

II. Agenda Lisabona a fost adoptată la Consiliul European de la Lisabona din martie 2000 şi

stabileşte ca până în 2010 Uniunea Europeană să devină cea mai dinamică şi competitivă

economie bazată pe cunoaştere, capabilă să genereze creştere economică sustenabilă, să creeze

locuri de muncă mai multe şi mai bune şi o mai mare coeziune socială. În vederea atingerii

acestui obiectiv, strategia propune creşterea investiţiilor în educaţie, cercetare, ocuparea forţei de

muncă, mediu.

- 11 -

Totodată s-a stabilit că scopul formulat pe termen lung, „Ocuparea deplină”, în

perspectiva anului 2010 trebuie să se materializeze în atingerea unei rate generale a ocupării de

70%, 60% pentru femei şi 50% pentru lucrătorii în vârstă (55-64 ani). Totodată au mai fost

stabilite următoarele ţinte care trebuie să fie atinse ca urmare a implementării strategiei

Europene de Ocupare până în 2010:

a. Până în anul 2010, 25% dintre şomerii pe termen lung ar trebui să participe la o măsură activă,

de exemplu la o acţiune de formare sau de reconversie profesională, la un stagiu practic sau la

oricare altă măsură destinată facilitării integrării profesionale, în scopul de a atinge media

înregistrată în cele 3 state membre cele mai avansate;

b. Nivelul mediu de participare la procesul de învăţare pe tot parcursul vieţii să fie de cel puţin

12,5% pentru populaţia adultă aptă de muncă ( grupa de vârstă 25-64 ani);

c. Persoanele care caută un loc de muncă în UE să poată consulta toate posturile libere făcute

publice prin intermediul agenţiilor de ocupare a forţei de muncă din statele membre;

d. Să se asigure o rată medie de abandon şcolar la nivel european de sub 10% ;

e. În 2010, cel puţin 85% dintre persoanele în vârstă de 22 de ani să fi absolvit o şcoală liceală

sau profesională.

III. În martie 2005, Consiliul Europei de primăvară reunit la Bruxelles a analizat rezultatele obţinute

în implementarea Agendei Lisabona şi a lansat Strategia Lisabona Revizuită, prin care se

reafirmă angajamentul de a susţine dezvoltarea durabilă şi de a moderniza modelul social

european, bazat pe dinamism economic, coeziune socială şi responsabilitate faţă de mediu.

IV. Atingerea obiectivelor propuse prin strategia de ocupare se realizează prin planurile de acţiune

pentru ocupare elaborate de statele membre şi ghidate de linii directoare. Pentru perioada 2008-

2010, conform strategiei Europene de Ocupare revizuite, Statele Membre au ca zone de

concentrare a politicilor publice de ocupare următoarele linii directoare :

Linia directoare 17. Punerea în aplicare a politicilor de ocupare a forţei de muncă, în scopul

ocupării integrale a forţei de muncă , al îmbunătăţirii calităţii şi productivităţii muncii şi al întăririi

coeziunii sociale şi teritoriale. Pentru atingerea acestor obiective, acţiunile ar trebui să se

concentreze pe următoarele priorităţi :

- atragerea şi menţinerea pe piaţa muncii a unui număr sporit de persoane, creşterea ofertei de

mână de lucru şi modernizarea sistemelor de protecţie socială;

- îmbunătăţirea capacităţii de adaptare a lucrătorilor şi al întreprinderilor;

- creşterea investiţiei în capitalul uman prim îmbunătăţirea educaţiei şi a competenţelor.

- 12 -

Linia directoare 18. Promovarea unei abordări a muncii bazate pe ciclul de viaţă prin intermediul

următoarelor acţiuni:

- reînnoirea eforturilor care urmăresc crearea unor trasee profesionale pentru tineri şi reducerea

şomajului în rândul tinerilor, conform cerinţelor Pactului european pentru tineret;

- iniţierea unor acţiuni ferme în scopul de a creşte participarea profesională a femeilor şi de a

reduce decalajele între bărbaţi şi femei în ceea ce priveşte ocuparea forţei de muncă, şomajul şi

salarizarea;

- realizarea unei mai bune armonizări între viaţa profesională şi cea privată şi prevederea unor

structuri accesibile şi abordabile de îngrijire a copiilor şi a altor persoane aflate în întreţinere;

- sprijin în vederea îmbătrânirii active, inclusiv prin asigurarea unor condiţii de muncă adecvate,

a unei stări mai bune de sănătate (la locul de muncă) şi prin aplicarea de măsuri care să

favorizeze activitatea şi să descurajeze pensionarea anticipată;

- modernizarea sistemelor de protecţie inclusiv sistemul de pensii şi de îngrijire a sănătăţii,

asigurându-le caracterul social adecvat, viabilitatea financiară şi capacitatea de adaptare la

evoluţia necesităţilor, pentru a putea sprijini o mai bună participare menţinere pe piaţa muncii,

precum şi prelungirea vieţii profesionale.

Linia directoare 19 . Asigurarea unor pieţe ale muncii care să favorizeze integrarea, sporirea

atractivităţii locurilor de muncă şi rentabilizarea muncii pentru cei care caută un loc de muncă,

inclusiv pentru persoanele defavorizate şi pentru cele inactive, prin intermediul următoarelor

acţiuni:

- aplicarea unor măsuri active şi preventive pe piaţa muncii, cum ar fi identificarea rapidă a

necesităţilor, sprijinul acordat pentru căutarea unui loc de muncă, orientarea şi formarea în

cadrul unor planuri de acţiune personalizate;

- punerea la dispoziţie a serviciilor sociale necesare pentru a favoriza inserţia persoanelor celor

mai defavorizate de pe piaţa muncii şi a contribui la eradicarea sărăciei;

- revizuirea continuă a măsurilor de încurajare şi de descurajare care rezultă din sistemele de

taxe şi prestaţii, inclusiv gestionarea şi condiţionarea prestaţiilor, precum şi reducerea

considerabilă a nivelului înalt al ratelor marginale efective ale impozitelor, în special

persoanele cu venituri reduse, garantând în acelaşi timp un nivel corespunzător de protecţie

socială;

- dezvoltarea de noi surse de locuri de muncă în sectorul serviciilor pentru

persoane şi întreprinderi, în special nivel local.

- 13 -

Linia directoare 20. Îmbunătăţirea congruenţei între cererea şi ofertă pe piaţa muncii, prin

intermediul următoarelor acţiuni:

- modernizarea şi consolidarea instituţiilor de pe piaţa muncii, în special a serviciilor de ocupare

a forţei de muncă în vederea asigurării printre altele, a unei mai mari transparenţe a ofertelor

locurilor de muncă şi de formare atât la nivel naţional cât şi la nivel european;

- eliminarea obstacolelor din calea mobilităţii lucrătorilor în Europa, în cadrul tratatelor;

- o mai bună anticipare a nevoilor de competenţe, a penuriilor şi a blocajelor de pe piaţa muncii;

- gestionarea corespunzătoare a migraţiei economice.

Linia directoare 21. Promovarea flexibilităţii concomitent cu siguranţa locului de muncă şi

reducerea segmentării pietei muncii, ţinându-se seama în mod corespunzător de rolul partenerilor

sociali prin următoarele acţiuni:

- adaptarea legislaţiei referitoare la ocuparea forţei de muncă şi reexaminarea, după caz a

diferitelor dispoziţii contractuale şi referitoare la timpul de lucru;

- abordarea problematicii muncii nedeclarate;

- anticiparea mai exactă şi gestionarea într-o manieră pozitivă a schimbărilor, cum ar fi

restructurările economice, inclusiv schimbările legate de deschiderea pieţelor, pentru a reduce

la minimum costurile sociale ale acestora şi pentru facilitarea adaptării;

- promovarea şi difuzarea formelor de organizare a muncii iovatoare şi adaptabile, în vederea

îmbunătăţirii calităţii şi productivităţii la locul de muncă, inclusiv sănătatea şi securitatea;

- facilitarea tranziţiilor în situaţia profesională, inclusiv formarea, activitatea profesională

independentă, crearea de întreprinderi şi mobilitatea geografică.

Linia directoare 22. Asigurarea unei evoluţii a costurilor muncii şi a unor mecanisme de stabilire

a salariilor care să fie favorabile ocupării forţei de muncă, prin intermediul următoarelor acţiuni:

- încurajarea partenerilor sociali, în domeniile care ţin de competenţa lor, de a institui un cadru

corespunzător pentru negocierile salariale, în scopul de a reflecta provocările legate de

productivitate şi de piaţa muncii la toate nivelurile pertinente şi de a evita diferenţele de

salarizare între bărbaţi şi analizarea impactului asupra ocupării forţei de muncă al costurilor

nesalariale ale muncii şi, după caz, adaptarea structurii şi a nivelului acestora, în special pentru

a reduce presiunea fiscală asupra persoanelor slab remunerate.

Linia directoare 23. Creşterea şi îmbunătăţirea investiţiei în capitalul uman prin intermediul

următoarelor acţiuni:

- 14 -

- politici şi acţiuni incluzive în domeniul educaţiei şi formării menite să faciliteze în mod

semnificativ accesul la învăţământul profesional iniţial, la învăţământul secundar şi la cel

superior, inclusiv la instruirea şi formarea antreprenorială;

- reducerea semnificativă a numărului de elevi care abandonează şcoala prematur;

- iniţierea unor strategii eficiente de formare pe tot parcursul vieţii oferite tuturor, în cadrul

şcolilor, întreprinderilor, autorităţilor publice şi gospodăriilor, în conformitate cu acordurile

europene, inclusiv prin stimulări şi mecanisme de repartizare a costurilor corespunzătoare, în

vederea creşterii participării la formarea continuă şi la locul de muncă pe tot parcursul vieţii, în

special pentru lucrătorii cu o calificare redusă şi în vârstă.

Linia directoare 24. Adaptarea sistemelor de educaţie şi de formare la noile exigenţe în domeniul

competenţelor, prin intermediul următoarelor acţiuni:

- consolidarea şi garantarea atractivităţii, a deschiderii şi a standardelor calitative ale sistemleor

de educaţie şi de formare, extinderea ofertei de posibilităţi de educaţie şi formare , garantarea

unor mecanisme de învăţare flexibile şi sporirea posibilităţilor de mobilitate pentru studenţi şi

formatori;

- facilitarea şi diversificarea accesului pentru toţi la educaţie şi formare, precum şi la cunoaştere,

prin organizarea timpului de lucru, prin servicii de ajutor familial, prin servicii de orientare

profesională şi, după caz, prin noi forme de repartizare a costurilor;

- adaptarea la noile necesităţi pe plan profesional şi pe planul competenţelor esenţiale , precum

şi la viitoarele necesităţi referitoare la calificare, prin îmbunătăţirea definirii şi transparenţei

calificărilor, prin recunoaşterea efectivă a acestora şi validarea educării şui a formării non

formale şi informale.

V. Comisia Europeană a lansat în luna martie 2010, Strategia Europa 2020 pentru ieşirea din

criză şi pregătirea economiei UE pentru deceniul următor. Comisia identifică trei factori cheie

pentru creşterea economică, de aplicat prin acţiuni concrete la nivelul UE şi la nivel naţional:

- creşterea inteligentă – prin promovarea cunoaşterii, inovării, educaţiei şi societăţii digitale;

- creşterea durabilă – prin o producţie mai competitivă cu gestionarea eficientă a resurselor;

- creşterea economică favorabilă incluziunii – printr-o mai mare participare la piaţa forţei de

muncă, dobândirea de competenţe şi lupta împotriva sărăciei.

- 15 -

Această bătălie pentru creşterea economică şi locuri de muncă necesită asumarea responsabilităţii

la cel mai înalt nivel politic şi mobilizarea tuturor părţilor interesate din întreaga Europă. Sunt stabilite 5

obiective care ar trebui să situeze Europa în 2020, în raport cu care vor fi evaluate progresele :

- rata generală a ocupării 70%;

- rata de ocupare în rândul femeilor 60%;

- rata de ocupare de 50% pentru persoanele cu vârste cuprinse între 55-64;

- fiecărui şomer i se oferă un loc de muncă, posibilitatea de instruire, de formare suplimentară

sau orice altă posibilitate de îmbunătăţire a integrării profesionale, în termen de cel mult 4

luni, până în 2010, în cazul tinerilor care au abandonat şcoala şi în termen de cel mult 12 luni,

în cazul adulţilor;

- până în 2010, 25% din şomerii pe termen lung ar trebui să participe la o măsură activă, de

exemplu la o acţiune de formare sau de reconversie profesională, la un stagiu practic sau la

oricare altă măsură destinată facilitării integrării profesionale, în scopul de a atinge media

înregistrată de cele 3 state membre cele mai avansate;

- nivelul mediu de participare la procesul de învăţare pe tot parcursul vieţii să fie de cel puţin

12,5% pentru populaţia adultă aptă de muncă (grupa de vârstă 25-64 ani);

- persoanele care caută un loc de muncă în UE să poată consulta toate posturile libere fãcute

publice prin intermediul agenţiilor de ocupare a forţei de muncã din statele membre;

- să se obţină o creştere cu cinci ani, la nivelul Uniunii Europene, a vârstei medii de ieşire la

pensie în cadrul pieţei muncii, pânã în 2010;

- asigurarea până în 2010 a unor servicii de asistenţă socialã pentru cel puţin 90% din copii între

3 ani şi vârsta obligatorie de şcolarizare şi pentru cel puţin 33% din copiii cu vârsta sub 3 ani;

- să se asigure o rată medie de abandon şcolar, la nivel european de sub 10 %;

- până în 2010, cel puţin 85% din persoanele în vârstă de 22 de ani să fi absolvit o şcoală liceală

sau profesională.

Fondul Social European (FSE) este instrumentul principal prin care Uniunea Europeană

finanţează obiectivele strategice ale politicii de ocupare. De peste 50 de ani, FSE investeşte în programe

dedicate creşterii gradului de ocupare în statele membre UE.

Pentru perioada de programare 2007- 2013, scopul intervenţiilor FSE este de a susţine statele

membre să anticipeze şi să administreze eficient schimbările economice şi sociale. Regulamentul

Parlamentului şi al Consiliului nr. 1081/2006 privind Fondul Social European propune domeniile şi

principiile prin care se poate realiza dezvoltarea resurselor umane în perioada următoare.

- 16 -

FSE finanţează, inclusiv în România, următoarele priorităţi:

- Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi întreprinderilor;

- Creşterea accesului şi a participării pe piaţa muncii;

- Promovarea incluziunii sociale prin lupta împotriva discriminării şi facilitarea accesului pe

piaţa muncii persoanele dezavantajate.

- 17 -

CAPITOLUL 3

CADRUL NAŢIONAL ŞI REGIONAL

Cadrul naţional Reforme (PNR).

În cadrul Planului Naţional de Dezvoltare (PND) pe perioada 2007-2013 care a fost negociat cu

Uniunea Europeană în vederea finanţării, dezvoltarea resurselor umane reprezintă o prioritate naţională

majoră, alături de creşterea gradului de ocupare şi combaterea excluziunii sociale.

Prioritatea este stabilită în acord cu Agenda Lisabona, cu prevederile Strategiei Europene de

Ocupare revizuite şi cu Liniile Directoare pentru politicile de ocupare.

Obiectivul global al PND, ce vizează reducerea disparităţilor de dezvoltare socio-economică faţă

de Uniunea Europeană, se sprijină pe trei obiective specifice :

1. Creşterea competitivităţii pe termen lung a economiei româneşti;

2. Dezvoltarea la standarde europene a infrastructurii de bază;

3. Perfecţionarea şi utilizarea mai eficientă a capitalului uman autohton.

Strategia de dezvoltare a Planului Naţional de Reforme, este o reflectare a nevoilor de dezvoltare a

României, în vederea reducerii cât mai rapide a decalajelor existente faţă de UE. Planul Naţional de

Dezvoltare al României prevede şase priorităţi naţionale de dezvoltare perioada 2007-2013:

1. Creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere;

2. Dezvoltarea şi modernizarea socială, a infrastructurii de transport;

3. Protejarea şi îmbunătăţirea mediului;

4. Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării şi incluziunii sociale şi întărirea capacităţii

administrative;

5. Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în sectorul agricol;

6. Diminuarea disparităţilor de dezvoltare între regiunile ţării;

Modul în care fiecare Stat Membru implementează la nivel naţional Liniile Directoare Integrate

pentru Ocupare se reflectă în Programul Naţional de Reforme (PNR). Acesta este atât un document de

raportare, cât şi de planificare, prezentând în acelaşi timp progresele realizate în ultimele 12 luni,

precum şi acţiunile care vor fi întreprinse în următoarele 12 luni.

Elementele cheie ale Strategiei de Dezvoltare a Resurselor Umane din PND 2007-2013 sunt:

- asigurarea accesului egal la educaţie, formare iniţială şi continuă de calitate;

- promovarea învăţării pe tot parcursul vieţii;

- 18 -

- creşterea ratei de participare la educaţie în mediul rural şi la nivelul categoriilor dezavantajate;

- dezvoltarea serviciilor de orientare şi consiliere;

- integrarea durabilă a tinerilor pe piaţa muncii;

- creşterea adaptabilităţii forţei de muncă promovarea spiritului şi culturii antreprenoriale;

- identificarea şi valorificarea tuturor oportunităţilor de activare/ reactivare pe piaţa muncii;

- stimularea iniţiativelor pentru partenerii sociali, ca parte a dialogului social;

- procesul de reorganizare şi moder nizare a serviciului public de ocupare;

- fenomenul excluziunii sociale afectează grupuri sociale care sunt supuse riscului de

marginalizare socială;

- tranziţia de la şcoală la locul de muncă;

- dezvoltarea parteneriatului în educaţie şi ocupare etc.

Obiectivul general al strategiei este: dezvoltarea capitalului uman şi creşterea competitivităţii

acestuia pe piaţa muncii, prin asigurarea oportunităţilor egale de învăţare pe tot parcursul vieţii şi

dezvoltarea unei pieţe a muncii moderne, flexibile şi incluzive care să conducă, până în 2015, la

integrarea durabilă pe piaţa muncii a 1 700 000 persoane.

Acestui obiectiv general i se subscriu o serie de obiective specifice:

- Dezvoltarea educaţiei iniţiale şi continue prin promovarea de reforme şi furnizarea unor oferte

educaţionale de calitate şi relevante pentru piaţa muncii;

- Dezvoltarea resurselor umane din educaţie prin dezvoltarea de noi profesii şi diversificarea

ofertelor de educaţie iniţială şi continuă pentru un număr de 40.000 persoane din sistemul de

învăţământ;

- Dezvoltarea unor rute flexibile şi personalizate de învăţare şi carieră prin furnizarea de

servicii integrate de informare, orientare şi consiliere pentru un număr de 1.000.000 elevi şi

studenţi şi un număr de 100.000 resurse umane din educaţie;

- Facilitarea inserţiei tinerilor pe piaţa muncii prin promovarea parteneriatului în educaţie,

ocupare şi dezvoltarea programelor de tranziţie de la şcoală la locul de muncă pentru un

număr de 10.000 de absolvenţi în vederea creşterii şanselor de ocupare;

- Creşterea nivelului de educaţie şi formare profesională a capitalului uman prin oferirea de

programe de formare profesională continuă specifice care să furnizeze competenţele şi

abilităţile cerute pe piaţa muncii pentru un număr de 1.100.000 dintre care 400.000 persoane

care întâmpină dificultăţi de integrare/reintegrare pe piaţa muncii (tineri, femei, şomeri

- 19 -

de lungă durată, lucrători cu nivel redus de calificare, persoane în vârstă aflate în căutarea

unui loc de muncă, persoane din grupurile vulnerabile);

- Dezvoltarea unei pieţe a muncii moderne, flexibile şi incluzive care să permită creşterea

şanselor de forţă de ocupare/integrare durabilă pe piaţa muncii a unui număr de 300.000

tineri, 100.000 de persoane aparţinând grupurilor vulnerabile;

- Promovarea spiritului şi culturii antreprenoriale;

- Îmbunătăţirea furnizării serviciilor publice în scopul dezvoltării socio economice durabile,

diminuării disparităţilor şi asigurării unei bune guvernări.

Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2007-2013 vizează armonizarea tuturor acestor priorităţi

naţionale şi europene într-o strategie coerentă. Prin acest document se explică modul în care vor fi

implementate Instrumentele Structurale în România în perioada 2007-2013.

Scopul principal al CSNR este de a consolida obiectivul strategic al politicilor economice, de

coeziune socială şi regionale ale României, precum şi de a stabili legăturile potrivite şi corecte cu

politicile Comisiei Europene, mai ales cu Strategia de la Lisabona, care stă la baza elaborării politicilor

de dezvoltare economică şi de crearea a noi locuri de muncă. CSNR a fost elaborat pe baza Planului

Naţional de Dezvoltare (PND), 2007-2013. CSNR se implementează prin Programele Operaţionale.

Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) stabileşte axele

prioritare şi domeniile majore de intervenţie ale României în domeniul resurselor umane, în vederea

implementării asistenţei financiare a Uniunii Europene prin intermediul Fondului Social European, în

cadrul Obiectivului Convergenţă, pentru perioada de programare 2007 – 2013. Elaborat în contextul

Planului Naţional Dezvoltare 2007-2013 şi în acord cu Priorităţile Cadrului Strategic Naţional de

Referinţă, POS DRU este un instrument important în sprijinirea dezvoltării economice şi a schimbărilor

structurale.

Mai mult, investiţiile în capitalul uman vor completa şi vor conferi sustenabilitate creşterii

productivităţii pe termen lung. O forţă de muncă înalt calificată, cu un nivel de educaţie ridicat, având

capacitatea de a se adapta noilor tehnologii şi nevoilor în schimbare ale pieţelor, este esenţială pentru o

economie competitivă şi dinamică. România va promova politici active pe piaţa muncii pentru creşterea

adaptabilităţii şi flexicurităţii forţei de muncă. Se preconizează obţinerea unui nivel mai înalt de

participare pe piaţa muncii, ca fundament al unei economii competitive bazate pe cunoaştere.

Obiectivele şi scopul activităţilor POS DRU au fost stabilite pe baza analizei dezvoltării

resurselor umane în România şi au fost definite în concordanţă cu următoarele documente:

- Documentul Comun de Evaluare a Politicilor de Ocupare a Forţei Muncă (JAP 2006);

- Planul Naţional de Acţiune pentru Ocupare 2004 – 2005;

- 20 -

- Memorandumul Comun privind Incluziunea Socială (JIM 2006);

- Strategia Naţională privind Ocuparea Forţei de Muncă 2005-2010;

- Programul Economic de Preaderare 2005;

- Strategia pe termen scurt şi mediu privind formarea profesională continuă 2005–2010;

- Strategia Naţională pentru dezvoltarea serviciilor sociale 2005;

- Strategia Naţională privind prevenirea şi lupta împotriva fenomenelor de violenţă domestică

2005;

- Strategia Naţională privind incluziunea socială a tinerilor peste 18 ani care părăsesc sistemul

de protecţie a copilului 2006-2008;

- Strategia Naţională pentru dezvoltarea sistemului de asistenţă socială pentru persoanele

vârstnice 2005-2008;

- Strategia Guvernului pentru îmbunătăţirea situaţiei romilor 2001;

- Strategia Naţională pentru protecţia, integrarea şi incluziunea socială a persoanelor cu

dizabilităţi în perioada 2006-2013 -“Egalitate de şanse pentru persoane cu dizabilităţi -

societate fără discriminare“;

- Strategia Naţională pentru egalitate de şanse între femei şi bărbaţi;

- Strategia pentru dezvoltare a sistemului de învăţământ preuniversitar 2001-2010;

- Strategia pentru descentralizarea învăţământului 2005;

- Liniile Directoare Strategice privind Educaţia şi Cercetarea 2006-2008.

Obiectivul general al POSDRU îl constituie dezvoltarea capitalului uman şi creşterea competitivităţii,

prin corelarea educaţiei şi învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii şi asigurarea de oportunităţi

sporite pentru participarea viitoare pe o piaţă a muncii modernă, flexibilă şi incluzivă a 1.650.000 de

persoane.

Obiectivele specifice identificate pot fi rezumate astfel:

- Promovarea calităţii sistemului de educaţie şi formare profesională inţială, continuă şi

incluzivă;

- Promovarea culturii antreprenoriale şi îmbunătăţirea calităţii şi productivităţii muncii;

- Facilitarea inserţiei tinerilor şi a şomerilor de lungă durată pe piaţa muncii;

- Dezvoltarea unei pieţe a muncii moderne, flexibile şi incluzive;

- Promovarea (re)inserţiei pe piaţa muncii a persoanelor inactive, inclusiv în zonele rurale;

- Îmbunătăţirea serviciilor publice de ocupare;

- Facilitarea accesului la educaţie şi pe piaţa muncii a grupurilor vulnerabile.

- 21 -

POS DRU finanţează şapte domenii de activitate, cunoscute şi sub denumirea de “Axe

prioritare”. Fiecare din aceste axe prioritare este împărţită la rândul ei în mai multe subdomenii,

denumite şi “Domenii majore de intervenţie”. Strategia POS DRU cuprinde 7 axe prioritare din

care o axă prioritară dedicată asistenţei tehnice, astfel:

Axa prioritară 1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi

dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” urmăreşte modernizarea sistemelor de educaţie şi formare

profesională prin dezvoltarea de standarde şi instrumente specifice la nivel de sistem şi de furnizori de

educaţie şi formare, crearea condiţiilor de dezvoltare a unor rute flexibile de învăţare pe tot parcursul

vieţii, dezvoltarea ofertelor de educaţie şi formare în concordanţă cu cerinţele pieţei muncii, asigurarea

calităţii la toate nivelurile de educaţie, prin îmbunătăţirea competenţelor cadrelor didactice, formatorilor

şi cercetătorilor. În scopul dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere vor fi susţinute activităţile

inovatoare, programele doctorale şi post doctorale care să vină în sprijinul competitivităţii şi creşterii

economice.

Axa Prioritară 2 „Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii” finanţează

activităţi care urmăresc facilitarea tranziţiei de la şcoală la viaţa activă prin dezvoltarea de programe

integrate de orientare şi consiliere în carieră şi prin sprijinirea parteneriatelor între şcoli, universităţi şi

întreprinderi; prevenirea abandonului şcolar, încurajarea participării şcolare şi reintegrarea celor care au

părăsit şcoala timpuriu; creşterea accesului şi participării la formare profesională continuă şi sprijinirea

participării angajaţilor la astfel de programe.

Axa Prioritară 3 „Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilor” urmăreşte

promovarea culturii antreprenoriale ca un factor important al creşteri competitivităţii economice,

prin acţiuni de formare pentru asigurarea pregătirii de bază în management a celor care vor să înceapă o

afacere, prin îmbunătăţirea competenţelor manageriale la nivelul întreprinderilor mici şi mijlocii prin

calificare şi asistenţă pentru angajaţii acelor sectoare afectate de restructurări economice. Totodată, vor

fi finanţate acţiuni care vizează îmbunătăţirea adaptabilităţii întreprinderilor, în special a IMM-urilor,

dar şi a angajaţilor, faţă de schimbările intervenite ca urmare a introducerii pe scară largă a tehnologiilor

moderne şi a soluţiilor organizaţionale noi. Va fi susţinută dezvoltarea parteneriatului şi vor fi

încurajate iniţiativele pentru partenerii sociali şi societatea civilă.

- 22 -

Axa Prioritară 4 „Modernizarea Serviciului Public de Ocupare”.

Modernizarea Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă va fi abordată la nivel naţional,

pentru a îmbunătăţi calitatea serviciului public de ocupare, a diversifica serviciile de ocupare furnizate,

făcându-le mai vizibile şi mai accesibile pentru beneficiari – şomeri, persoane aflate în căutarea unui loc

de muncă, angajatori.

Acţiunile în acest domeniu finanţate prin POS DRU vor viza: asigurarea unei mai mari

transparenţe a oportunităţilor de ocupare şi formare profesională la nivel naţional şi local, în vederea

facilitării mobilităţii geografice şi ocupaţionale; anticiparea mai bună a nevoilor pieţei muncii, inclusiv a

deficienţelor şi blocajelor pe piaţa muncii; managementul corespunzător al migraţiei forţei de muncă.

Axa Prioritară 5 „Promovarea măsurilor active de ocupare” propune măsuri pentru motivarea

persoanelor inactive în vederea reintegrării lor pe piaţa muncii, furnizarea de asistenţă şi consiliere,

promovarea mobilităţii geografice şi ocupaţionale şi eliminarea perioadelor de inactivitate economică.

Proiectele ce vor fi lansate vor promova măsurile active pe piaţa muncii pentru tinerii şomeri şi şomerii

de lungă durată, precum: formare profesională, servicii de mediere a locurilor de muncă, urmăreşte

promovarea orientare şi consiliere profesională, inclusiv dobândirea de abilităţi antreprenoriale. În acest

sens, vor fi promovate scheme inovatoare de stimulare a ocupării tinerilor şi şomerilor de lungă durată şi

vor fi încurajate măsurile de acompaniere pentru intrarea şi menţinerea cât mai mult timp pe piaţa

muncii. În ceea ce priveşte populaţia din mediul rural ocupată în agricultura de subzistenţă, POS DRU va

urmări atragerea acestei categorii spre domenii de activitate non-agricole (turism, servicii, construcţii,

alte ramuri ale industriei), pentru care se vor asigura programe integrate vizând conştientizarea cu privire

la oportunităţile de ocupare existente în alte domenii, formarea profesională, consilierea şi orientarea în

carieră, plasarea în muncă, etc.

Axa Prioritară 6 „Promovarea incluziunii sociale”

Prin axa prioritară 6, POS DRU va finanţa operaţiuni având ca finalitate creşterea incluziunii

sociale, prevenirea excluziunii de pe piaţa muncii şi sprijinirea integrării în muncă a grupurilor

vulnerabile aflate într-o situaţie dezavantajată în ceea ce priveşte accesul la educaţie şi la un loc de

muncă. Prin POS DRU vor fi finanţate proiecte având ca scop promovarea economiei sociale, ca factor

de integrare în societate a persoanelor care întâmpină dificultăţi la angajare (populaţia de etnie Romă,

persoane cu dizabilităţi, tinerii peste 18 ani care părăsesc sistemul de stat de protecţie a copilului,

persoane care au suferit o condamnare etc.). Totodată, vor fi susţinute dezvoltarea serviciilor sociale

integrate şi formarea personalului din sistemul de asistenţă socială. Vor fi promovate măsuri vizând

- 23 -

asigurarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi şi vor fi încurajate iniţiativele transnaţionale în toate

domeniile.

Axa Prioritară 7 „Asistenţă tehnică” finanţează acţiuni de sprijinire a Autorităţii de

Management pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane şi a Organismelor

Intermediare în implementarea, monitorizarea şi evaluarea Programului, precum şi pentru informarea

beneficiarilor cu privire la domeniile în care poate fi accesat FSE.

Planul naţional de acţiune pentru ocuparea forţei de muncă a fost elaborat pe baza Liniilor

Directoare ale Strategiei Europene privind Ocuparea Forţei de Muncă, adoptate anual de Consiliul

Uniunii Europene ca urmare a procesului început odată cu summit-ul de la Luxemburg din anul 1997,

în conformitate cu Titlul VIII al Tratatului de la Amsterdam. La elaborarea PNAO s-au avut în vedere

obiectivele orizontale ale strategiei europene în domeniul ocupării forţei de muncă: creşterea ratei

ocupării, dezvoltarea unor strategii naţionale pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii, dezvoltarea

parteneriatului social şi integrarea dimensiunii regionale în procesul de elaborare, implementare si

monitorizare a PNAO, dezvoltarea sistemului de indicatori ai pieţei muncii, comparabili cu cei existenţi

la nivel european.

PNAO evidenţiază măsurile pe care România îşi propune să le implementeze pe termen scurt şi

mediu, în vederea creşterii ocupării forţei de muncă şi reducerii şomajului, sprijinirii învăţării pe tot

parcursul vieţii, eficientizării şi flexibilizării pieţei muncii pentru a răspunde rapid evitării discriminării

şi excluderii sociale.

- 24 -

CAPITOLUL 4

CADRUL LOCAL

4.1. Cartea de identitate a Judeţului Suceava

4.1.1.Poziţia şi profilul geografic

Situat în Nord-Estul ţării, judeţul Suceava este unitate administrativ-teritorială din cadrul

macroregiunii 2, regiunea Nord-Est.

Teritoriul judeţului Suceava, numit şi „Ţara de Sus” sau „Ţara fagilor”, nume medieval al părţii

de nord a Moldovei, se constituie ca o zonă cu bogăţii şi puternice rezonanţe istorice. Suceava este

cunoscută din anale, letopiseţe, cronici, mai ales pentru perioada de mare înflorire economică, politică şi

culturală din vremea lui Ştefan cel Mare şi Sfânt şi a urmaşilor săi, dar este atestată arheologic încă din

paleoliticul superior.

Oraşul Suceava este menţionat pentru prima oară într-un document din 11.II.1388, emis de Petru

Muşat. Suceava a cunoscut perioada de glorie şi de rezistenţă împotriva turcilor în timpul domniei lui

Ştefan cel Mare şi Sfânt, fiind capitală a Moldovei între 1388 şi 1565.

În epoca modernă, Imperiul Habsburgic cotropeşte şi anexează partea de nord a Moldovei (în

mare parte şi teritoriul judeţului Suceava) zonă denumită ulterior Bucovina.

După 145 de ani de stăpânire străină, teritoriul Bucovinei devine parte componentă a României

abia în 28.XI.1918. Între 1945 şi 1968, Judeţul Suceava avea o suprafaţă mai mare incluzând şi judeţul

Botoşani, iar după Reforma administrativă din 1968 s-au stabilit graniţele actuale ale judeţului.

Oraşul Suceava a fost un mijlocitor pentru comerţul cu produse orientale către Polonia şi

Ungaria, aici funcţionând prima vamă a ţării ce avea rol de depozit.

Cu o suprafaţă de 8.553,5 kmp, Suceava este al doilea judeţ ca mărime din ţară (deţine 3,6% din

suprafaţa ţării) şi primul din cele 6 judeţe ale regiunii NE (deţine 23,2% din suprafaţa regiunii).

La Nord se învecinează cu Ucraina, în Vest cu judeţele Maramureş şi Bistriţa Năsăud, în Sud

-Vest cu judeţele Mureş şi Harghita, în Sud cu judeţul Neamţ, în Sud-Est cu judeţul Iaşi iar în Est cu

judeţul Botoşani.

- 25 -

Fig. 4.1.1.1

Analizând componentele mediului geografic, putem identifica trăsături inedite: aici este situat cel

mai întins şi mai complex masiv de origine vulcanică din ţară (masivul Călimani, cu vârful Pietrosu de

2100 m), aici se întind, paralele între ele, culmile Obcinelor Bucovinene, se întâlnesc interesante

ecosisteme depresionare, cu turbării şi ape mineralizate, subterane (Depresiunea Dornelor), asocieri între

podişuri si lunci alungite (Depresiunea Rădăuţi, Cacica, Solca, Podişul Sucevei, Podişul Dragomirnei).

Judeţul are o climă continentală, cu aer mai rece toamna şi iarna, cu influenţe secetoase vara. În

ultimii ani s-a constatat o creştere uşoară a temperaturii medii anuale, în anul 2008 înregistrându-se o

valoare a temperaturii medii anuale de 9,20C faţă de 7,5

0C media anilor 1991-2000. Cantitatea anuală de

precipitaţii a crescut de la 418,3 mm în anul 2000 la 883,2 mm în anul 2008.

Reţeaua hidrografică este reprezentată de râuri (Bistriţa, Dorna, Moldova, Siret, Şomuzul Mare,

Suceava), pâraie, lacuri, iazuri, mlaştini şi importante rezerve de ape subterane. Debitele bogate şi

căderea importantă a apelor de munte situează judeţul în categoria celor cu potenţial hidroenergetic

ridicat.

- 26 -

O importantă resursă naturală o constituie apele carbogazoase (izvoarele din depresiunea

Dornelor, Şaru Dornei, Poiana Negri, Coşna etc.) şi cele sulfuroase şi clorurate care fac din judeţ o zonă

cu bogate resurse balneare.

Din punct de vedere al utilizării terenurilor în judeţul Suceava, 40,9% reprezintă suprafaţa

agricolă, 52,9% suprafaţa pădurilor şi terenurilor cu vegetaţie forestieră, 1,4% ape şi bălţi şi 4,8% alte

suprafeţe.

Ponderea vegetaţiei o alcătuiesc pădurile (majoritatea fiind de răşinoase), care ocupă 52,9% din

suprafaţa judeţului, reprezentând 6,7% din totalul suprafeţelor împădurite ale ţării şi 36,8% din totalul

suprafeţelor împădurite din cadrul regiunii NE.

Fauna bogată, include specii cu valoare cinegetică ridicată: ursul, cerbul lopatar, lupul, vulpea,

râsul, pisica sălbatică, cocoşul de munte, fazanul etc. Râurile de munte adăpostesc peşti rari ca lostriţa,

păstrăvul, lipanul, cleanul, scobarul etc.

Resursele subsolului se localizează în zona montană şi submontană. Aici se găsesc rezerve de

minereuri polimetalice, zăcăminte de mangan, sulfuri complexe, baritină, sare etc.

La 01.01.2010 judeţul Suceava avea următoarea organizare administrativ – teritorială:

- 5 municipii: Suceava (municipiul reşedinţă de judeţ), Fălticeni, Rădăuţi, Câmpulung -

Moldovenesc şi Vatra-Dornei;

- 11 oraşe: Gura Humorului, Siret, Solca, Broşteni, Cajvana, Dolhasca, Frasin, Liteni,

Milişăuţi, Salcea şi Vicovu de Sus;

- 98 comune, cu 379 sate.

Judeţul Suceava este o zonă foarte atractivă din punct de vedere turistic datorită celor şapte

monumente incluse în patrimoniul UNESCO, multitudinii de mănăstiri, biserici, muzee şi de elemente

ale arhitecturii tradiţionale. Patrimoniul UNESCO cuprinde mănăstirile Humor, Moldoviţa, Probota,

Sfântul Ioan cel Nou din Suceava, Voroneţ şi bisericile Pătrăuţi şi Arbore.

Alte atracţii turistice sunt: Cetatea de Scaun a Sucevei, Mănăstirea Zamca, Hanul Domnesc,

Chilia lui Daniil Sihastrul, Depresiunea Dornelor (Staţiunea Vatra Dornei), Pietrele Doamnei,

Rezervaţia naturală Ponoare, Rezervaţia naturală Lucina, ş.a.

4.2 Profilul demografic al judeţului Suceava

La 1 iulie 2010 populaţia stabilă a judeţului Suceava a fost de 708.433 locuitori. Structura pe

sexe a populaţiei la nivel de judeţ evidenţiază o repatizare echilibrată, 49,4% din totalul populaţiei fiind

bărbaţi şi 50,6% femei.

- 27 -

Populaţia judeţului Suceava reprezintă 3,3% din populaţia României şi 19,0% din populaţia

regiunii Nord-Est, ocupând locul şapte pe ţară.

Densitatea populaţiei în judeţul Suceava este de 82,6 locuitori/kmp, respectiv de 214,3

locuitori/ kmp în mediul urban şi 56,6 locuitori/kmp în mediul rural.

Localitatea cu cea mai mare densitate a populaţiei este municipiul Suceava (2050

locuitori/kmp), cea mai mică densitate a populatiei fiind înregistrată în comuna Cârlibaba (7

locuitori/kmp).

În anul 2010, pe medii de rezidenţă, populaţia din mediul urban a fost de 303.541 locuitori,

reprezentând 42,8% din numărul total al populaţiei, iar cea din mediul rural de 404.892 locuitori

(57,2%). Aceste cifre arată că în ceea ce priveşte distribuţia populaţiei pe medii, judeţul Suceava are

populaţie majoritar rurală, aceasta reprezentând 4,2% din populaţia rurală a României.

Conform datelor înregistrate la Resensământului Populaţiei şi Locuinţelor din anul 2002 în

judeţul Suceava majoritatea populaţiei este de etnie română, reprezentând 96,4% din total, celelalte etnii

având ponderi sub 1,5%: populaţia de etnie rromă 1,3%, ucrainiană 1,2%, poloneză 0,4%, rusă 0,4%,

germană 0,3%, ş.a.

Din punct de vedere confesional, marea majoritate a populaţiei judeţului este de religie ortodoxă

(88,4%), în concordanţă cu structura etnică. Celelalte religii au ponderi mai mici: penticostală 6,3%,

romano-catolică 1,2%, creştină după evanghelie 0,6%, adventistă de ziua a şaptea 0,6%, baptistă 0,5%,

creştină de rit vechi 0,4%, greco-catolică 0,2%, ş.a.

Tabel 4.2.1. Populaţia pe sexe şi medii de rezidenţă la 1 iulie

ANI TOTAL din care:

MASCULIN FEMININ URBAN RURAL

- persoane -

2000 717224 353984 363240 253317 463907

2005 705752 348863 356889 305855 399897

2010 708433 349995 358438 303541 404892

- structură (%) -

2000 100,0 49,4 50,6 35,3 64,7

2005 100,0 49,4 50,6 43,3 56,7

2010 100,0 49,4 50,6 42,8 57,2

- 28 -

Ponderea populaţiei urbane a înregistrat în intervalul de timp 2000-2010 o creştere de la 35,3%

la 42,8% datorită, în principal, faptului că în anul 2004 un număr de 8 comune au fost declarate oraşe.

Valorile pozitive ale sporului natural, conjugate cu valorile mici ale sporului migratoriu intern au

făcut ca populaţia judeţului să crească, în perioada 1 iulie 2005 - 1 iulie 2010 cu 2681 persoane, în

condiţiile în care la nivel naţional populaţia a înregistrat o scădere constantă.

Judeţul Suceava deţine una din cele mai înalte rate de natalitate din ţară, totuşi înregistrând o

tendinţă de scădere de la an la an: 11,6‰ în anul 2009 comparativ cu 13,4‰ în 1996 şi 16,8‰ în 1990.

Mortalitatea generală a scăzut de la 11,1‰ în 1996 la 10,6‰ în 2009.

Judeţul Suceava este unul din puţinele judeţe ale ţării care nu a înregistrat după anul 1990 spor

natural negativ.

In anul 2009, în judeţul Suceava, sporul natural a fost pozitiv, de 1,0 la mia de locuitori, în

condiţiile în care la nivel naţional şi regional s-a înregistrat spor natural negativ, respectiv -1,6‰ la

nivelul ţării şi -0,2‰ la nivelul regiunii NE.

Durata medie a vieţii a fost, în judeţul Suceava, în anul 2009 de 74,26 ani, fiind mai mare la

femei (77,71 ani) decât la bărbaţi (70,93 ani) şi aproape egală pe medii de rezidentă: 74,23 ani în mediu

urban faţă de 74,13 ani în mediul rural. Durata medie a vieţii din judeţul Suceava este mai mare decât

durata medie a vieţii înregistrată la nivel naţional (73,33 ani) şi regional (73,38 ani).

Disproporţiile în structură a populaţiei pe vârste şi sexe sunt reflectate cel mai fidel în piramida

vârstelor.

- 29 -

Fig 4.2.1. Piramida varstelor la 1 iulie 2010

Populaţia judeţului Suceava pe vârste şi sexe la 1 Iulie 2010

-8000 -7000 -6000 -5000 -4000 -3000 -2000 -1000 0 1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18

20

22

24

26

28

30

32

34

36

38

40

42

44

46

48

50

52

54

56

58

60

62

64

66

68

70

72

74

76

78

80

82

84

Va

rst

a (

an

i)

Tabel 4.2.2 . Structura populatiei pe principalele grupe de vârstă la 1 iulie (%)

2000 2005 2010

TOTAL JUDEŢ 100,0 100,0 100,0

0 - 14 ani 21,9 19,4 18,6

15 - 24 ani 16,7 16,1 15,5

25 - 59 ani 43,2 46,3 47,7

Peste 65 ani 18,1 18,2 18,2

Sursa de date : Direcţia Judeţeană de Statistică Suceava

Analiza în structură a evoluţiei populaţiei, relevă faptul că ponderea populaţiei tinere (0-14 ani)

în total populaţie, a scăzut în perioada 2000-2010, cu 3,3 puncte procentuale. Populaţia cu grupa de

vârstă 15-24 ani a înregistrat o scădere cu 1,2 puncte procentuale.

In aceeaşi perioadă s-a înregistrat o creştere a ponderii populaţiei cu vârsta între 25-59 ani cu 4,5

puncte procentuale, în timp ce populaţia de peste 65 de ani a rămas relativ constantă.

- 30 -

Consecinţele procesului de îmbătrânire demografică asupra desfăşurării vieţii sociale şi

economice se resimt, în principal, datorită reducerii numerice a generaţiilor născute după anul 1990,

scăderi semnificative înregistrându-se în anii 1995 şi 2001.

Rata de substituire, indicator calculat prin împărţirea populaţiei din grupa de vârstă de 15-24 ani

la populaţia din grupa de vârstă de 55-64 ani, este supraunitară şi indică presiunea demografică care va fi

exercitată pe piaţa muncii de tinerii care vor intra în rândul populaţiei active.

Analizând în timp rata de substituire se observă o creştere de la 1,79 în anul 2000 la 1,84 în anul

2005, scăzând la 1,43 în anul 2010.

Rata de substituire din judeţul Suceava, în anul 2010, este mai mare faţă de rata de substituire la

nivel naţional (1,23), dar mai mică faţă de rata de substituire la nivel regional (1,47).

Pentru judeţul Suceava în anul 2010, rata de substituire este supraunitară (1,43), însemnând că

populaţia care va intra pe piaţa muncii este mai numeroasă decât cea cu vârstă de pensionare (pentru

fiecare 2 persoane care vor părăsi piaţa muncii vor intra în schimb aproximativ 3 persoane).

Conform estimărilor făcute de Comisia Naţională de Prognoză, populaţia judeţului Suceava va

scădea până în anul 2025 pe total cu 36,6 mii persoane (-5,1%).

Tabel 4.2.3 Evoluţia populaţiei judeţului Suceava

- mii persoane-

2010 2015 2020 2025 2025 - 2010

Nr. %

Jud. SUCEAVA

(total)

708,4 695,4 685,2 671,8 -36,6 -5,1%

0-14 ani 128,9 121,5 116,8 110,8 -18,1 -14,0%

15-64 ani 479,2 479,1 468,5 459,4 -19,8 -4,1%

65 ani şi peste 100,3 94,8 100,0 101,7 +1,4 +1,4%

Sursa de date: INS, „Proiectarea populaţiei României în profil teritorial până în 2025”

Evoluţia în structura pe vârste a populaţiei confirmă un proces lent dar continuu de îmbătrânire a

populaţiei, determinat de creşterea populaţiei vârstnice (cu 1,4% în anul 2025 faţă de anul 2010) şi

scăderea populaţiei tinere (-14,0%) şi adulte (-4,1%).

Raportul total de dependenţă demografică, reprezentat prin numărul tinerilor şi a vârstnicilor ce

revine la 1000 persoane adulte, exprimă sintetic mutaţiile intervenite în structura de vârstă a populaţiei.

- 31 -

Tabel 4.2.4 Evoluţia raportului de dependenţă demografică în judeţul Suceava

SUCEAVA (total) 2010 2015 2020 2025

Raportul total de dependenţă 1)

478 452 463 462

Raportul de dependenţă al tinerilor 2)

269 254 249 241

Raportul de dependenţă al vârstnicilor 3)

209 198 213 221 1) –

numărul de tineri şi vârstnici raportat la 1000 persoane adulte 2) –

raportul tinerilor la 1000 persoane adulte 3) –

raportul vârstnicilor la 1000 persoane adulte

Raportul total de dependenţă demografică la orizontul anului 2025 va înregistra o scădere de la

478 tineri şi vârstnici la 1000 adulţi la 462 tineri şi vârstnici la 1000 adulţi.

Analizând evoluţia raportului de dependentă demografică, se constată o creştere a raportului de

dependentă al vârstnicilor (de la 209 persoane la 221 persoane la 1000 persoane adulte) în timp ce

raportul de dependentă al tinerilor scade (de la 269 persoane la 241 persoane la 1000 persoane adulte).

4.3 Analiza economică a Judeţului Suceava

Produsul intern brut

Produsului intern brut (PIB), indicator important în descrierea mediului economic al judeţului

Suceava, a fost, la nivelul anului 2008 (anul pentru care sunt cele mai recente date), de 9818,2 milioane

lei preţuri curente, revenind 13898,8 lei pe locuitor.

Comparativ cu anul 2007 produsul intern brut a crescut cu 953,4 milioane lei preţuri curente.

Judeţul Suceava a contribuit în anul 2008 cu 1,9% la realizarea produsului intern brut la nivel

naţional şi cu 17,9% la realizarea produsului intern brut în cadrul regiunii Nord - Est.

In anul 2008 comparativ cu anul 2007 produsul intern brut pe cap de locuitor a crescut cu 10,7%.

Tabel 4.3.1. Valoarea adăugată brută, produsul intern brut şi produsul intern brut pe locuitor

UM

2007

2008

Valoarea adăugată brută

milioane lei

– preţuri curente - 7846,8 8743,2

Produsul intern brut milioane lei

– preţuri curente - 8864,8 9818,2

Produsul intern brut pe

locuitor Lei 12558,5 13898,8

- 32 -

Valoarea adăugată brută înregistrată în anul 2008 a fost de 8743,2 milioane lei şi a reprezentat

89,1% din PIB.

Analizând repartiţia sectorială a valorii adăugate brute se constată că în anul 2008, 56,7% din

aceasta a fost realizată în sectorul terţiar, 28,9% în cel secundar şi 14,4% în sectorul primar.

Fig. 4.3.1. Structura valorii adăugate brute pe sectoare de activitate în anul 2008

Sector secundar

28,9%

Sector tertiar

56,7%

Sector primar

14,4%

Tabel 4.3.2. Structura valorii brute adăugate pe activităţi ale economiei naţionale

Milioane lei

- preţuri curente -

Structură (%)

2007 2008 2007 2008

Total judeţ 7846,8 8743,2 100,0 100,0

Agricultură, vânătoare, silvicultură 1322,9 1257,8 16,9 14,4

Pescuit şi piscicultură 0,7 1,0 0,0 0,0

Industria extractivă 126,8 45,0 1,6 0,5

Industria prelucrătoare 1471,8 1667,4 18,8 19,1

Energie electrică şi termică, gaze şi apă 104,8 124,8 1,3 1,4

Construcţii 569,9 689,9 7,3 7,9

Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul,

repararea autovehiculelor,

motocicletelor şi a bunurilor personale

şi de uz gospodăresc

807,4 805,8 10,3 9,2

- 33 -

Hoteluri şi restaurante 198,6 190,0 2,5 2,2

Transport, depozitare şi comunicaţii 726,2 908,5 9,3 10,4

Intermedieri financiare 102,4 122,9 1,3 1,4

Tranzacţii imobiliare, închirieri şi

activităţi de servicii prestate în

principal intreprinderilor

1171,3 1320,4 14,9 15,1

Administraţie publică şi apărare;

asigurări sociale din sistemul public 460,5 511,9 5,9 5,9

Învăţământ 326,9 540,4 4,2 6,2

Sănătate şi asistenţă socială 231,5 289,4 3,0 3,3

Alte activităţi de servicii colective,

sociale şi personale 225,1 268,0 2,9 3,0

In anul 2008, sectorul terţiar (serviciile), cu 4957,3 milioane lei, au avut cea mai mare

contribuţie la formarea produsului intern brut (56,7% din total).

Ramurile incluse în sectorul terţiar, sunt: comerţul, hoteluri şi restaurante, transporturi,

depozitare şi comunicaţii, intermedieri financiare, tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii

prestate în principal întreprinderilor, administraţia publică şi apărare, asigurări sociale din sistemul

public, învăţământ, sănătate şi asistenţă socială, alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale.

Pe locul următor, cu 2528,1 milioane lei şi o pondere de 28,9% în produsul intern brut se

situează pe activităţile din sectorul secundar (industria prelucrătoare, industria extractivă, energia

electrică, termică, gaze, apă şi construcţii).

Cea mai mică contribuţie a avut-o sectorul primar, cu 1257,8 milioane lei (14,4%), la aproape o

treime din valoarea realizată în servicii. Sectorul primar include ramurile: agricultură, vânătoare,

silvicultură, pescuit şi piscicultură.

Indicii de disparitate a produsului intern brut pe locuitor pentru judeţul Suceava în anul 2008 a

fost de 58,1%, indice inferior mediei naţionale (indice naţional=100%). La nivel de regiune Nord - Est

indicii de disparitate calculaţi pentru judeţul Suceava a fost de 94,1%.

Indicii de disparitate sunt calculaţi ca raport între produsul intern brut pe locuitor la nivel de judeţ

şi produsul intern brut pe locuitor la nivel naţional, respectiv la nivel regional.

- 34 -

Întreprinderi active după mărime

Numărul total al unităţilor locale active din judeţul Suceava din anul 2009 a crescut cu 6,9% faţă

de anul 2007 şi a scăzut cu 1,0% faţă de anul 2008.

Tabel 4.3.3. Evoluţia unităţilor active în perioada 2007-2009

U.M. 2007 2008 2009

Întreprinderi active, din care: Nr. 10392 11230 11118

Micro (0-9 salariaţi) Nr. 9172 10014 10002

Mici (10-49 salariaţi) Nr. 1040 1029 981

Mijlocii (50-249 salariaţi) Nr. 153 162 120

Mari ( peste 250 salariaţi) Nr. 27 25 15

In anul 2009 în judeţul Suceava din totalul societăţilor comerciale active, 90,0% din acestea erau

unităţi cu mai puţin de 9 salariaţi.

Unităţi locale active

În anul 2009, cifra de afaceri a unităţilor locale active s-a realizat în proporţie de 25,5% în

micro-întreprinderi (0-9 salariaţi), 32,2% în unităţile mici (10-49 salariaţi), 25,0% s-a realizat în

unităţile mijlocii (50-249 salariaţi), şi 17,3% în unităţile mari (cu peste 250 salariaţi).

Investiţiile brute în bunuri corporale în unităţile locale active în anul 2009 au fost de 12,5 mii

lei/persoană, iar cele nete au fost de 9,8 mii lei/persoană.

Tabel 4.3.4. Principalii indicatori ai unităţilor locale active

ACTIVITĂŢI

(secţiuni CAEN REV2)

2008 2009

CIFRA DE AFACERI - milioane lei preţuri curente -

TOTAL, din care: 12875 11459

Industrie – total 3345 3506

Industria extractivă – total 111 50

Industria prelucrătoare – total 2681 2898

- 35 -

Producerea, furnizarea energiei electrice, termice, gaze ,apă

caldă, aer condiţionat

482 482

Distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor,

activitatea de decontaminare

71 76

Construcţii 1578 1130

Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea

autovehiculelor şi motocicletelor

6490 5472

Transport, depozitare şi activi tăţi de poştă si de curier 734 595

Hoteluri şi restaurante 212 203

Informaţii şi comunicaţii 120 143

Tranzacţii imobiliare şi activităţi prestate întreprinderilor 247 271

Învăţământ 10 4

Sănătate şi asistenţă socială 34 28

Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale 105 107

INVESTIŢII BRUTE - milioane lei preţuri curente -







70 33



50 71

Construcţii 174 56



435 232

Transport, depozitare şi activităţi de poştă şi de curier 177 70

- 36 -



Tranzacţii imobiliare şi activităţi prestate intreprinderilor 324 50

Învăţământ 2 1


Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale 8 5

INVESTIŢII NETE - milioane lei preţuri curente -







59 32



7 71

Construcţii 118 40



333 145

Transport, depozitare şi activităţi de poştă şi curier 137 50



Tranzacţii imobiliare şi activităţi prestate intreprinderilor 297 40

Învăţământ 2 1


Activităţi de servicii colective, sociale şi personale 6 4

NUMĂR MEDIU DE PERSOANE OCUPATE – persoane -

- 37 -







1500 1420



971 981

Construcţii 10476 8569



23934 21008

Transporturi şi depozitare 6111 6036



Tranzacţii imobiliare 4084 4359

Învăţământ 241 221

Sănătate şi asistentă socială 501 510

Activităţi de servicii colective, sociale şi personale 1111 1059

Întreprinzători particulari

Tabel 4.3.5 Evoluţia întreprinzătorilor particulari în perioada 2007-2009

U.M. 2007 2008 2009

Asociaţii familiare Nr. 3765 2453 2401

Persoane independente Nr. 6008 5657 6262

În anul 2009 numărul asociaţiilor familiare a scăzut cu 2,1% faţă de anul 2008 şi cu 36,2% faţă

de anul 2007.

- 38 -

Numărul persoanelor independente a crescut în anul 2009 cu 10,7% faţă de anul 2008 şi cu

4,2% faţă de anul 2007.

Industria

Industria suceveană a înregistrat, pe ansamblu, în anul 2010 o uşoară creştere faţă anul 2009,

indicele producţiei industriale fiind de 100,7% iar indicele valoric ai cifrei de afaceri pentru

întreprinderile cu activitate principală de industrie pentru aceeaşi perioadă fiind de 109,2%.

Tabel 4.3.6 Evoluţia principalelor indicatori care caracterizează activitatea industrială pentru unităţile

observate statistic

An 2009/

An 2008

An 2010/

An 2009

Indicii producţiei industriale, serie brută (%) 99,4 100,7

Indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie (%) 110,9 109,2

Notă: Indicele producţiei industriale a fost calculat pentru unităţile observate statistic, eşantion reprezentativ la

nivel de ţară, anul de bază fiind anul 2005. Indicele cifrei de afaceri a fost calculat pentru unităţile observate

statistic, eşantion reprezentativ la nivel de ţară, preţuri curente.

Ramurile industriale reprezentative din judeţul Suceava sunt:

- industria de exploatare şi prelucrare a lemnului, a cărei dezvoltare este în strânsă corelaţie cu

suprafaţa mare a fondului forestier existent;

- industria alimentară, dezvoltată în corelaţie directă cu agricultura judeţului, se bazează pe

prelucrarea produselor animaliere (carne, lapte) şi a produselor vegetale;

- industria construcţiilor de maşini, reprezentată prin societăţi comerciale care produc maşini-

unelte, scule, rulmenţi, etc.

- industria uşoară, reprezentată prin unităţi de confecţii, tricotaje şi încălţăminte.

La producţia fizică industrială în anul 2009 judeţul Suceava s-a situat pe locul 1 la producţia de

lapte, pe locul 2 la cherestea şi pe locul 3 la producţia de brânzeturi.

Agricultura

Caracteristicile solurilor din zona extramontană favorizează în special cultura cartofului, a

cerealelor păioase şi plantelor furajere.

În anul 2009 judeţul Suceava dispunea de următorul potenţial agricol:

- 39 -

- suprafaţa agricolă – 349.494 ha (40,9 % din suprafaţa totală), din care 339.260 ha în

proprietate privată (97,1 %);

- suprafaţa arabilă – 181.274 ha (51,9 % din suprafaţa agricolă), din care 177.705 ha în


- suprafaţa păşunilor – 90.858 ha (26,0 % din suprafaţa agricolă), din care 86.064 ha în


- suprafaţa fâneţelor – 74.361 ha (21,3 % din suprafaţa agricolă) din care 72.511 ha în


- suprafaţa cu livezi, pepiniere pomicole – 3.001 ha (0,8 % din suprafaţa agricolă), din care

2.980 ha în proprietate privată (99,3 %).

Modul de folosinţă a terenului

La sfârşitul anului 2009 suprafaţa agricolă a fost de 349494 ha, reprezentând 40,9% din

suprafaţa totală a judeţului. Structura suprafeţei agricole a fost următoarea: 51,9% teren arabil,

26,0% păşuni, 21,3% fâneţe, 0,8% livezi şi pepiniere pomicole.

În anul 2009 comparativ cu anul precedent nu s-au înregistrat modificări semnificative în

structura suprafeţei agricole.

La sfârşitul anului 2009, în sectorul privat se regăsea 97,1% din suprafaţa agricolă.

Suprafaţa cultivată

În anul 2009, suprafaţa cultivată a fost de 163173 ha, cu 830 ha (0,5%) mai mare decât cea din

anul 2008. În sectorul privat s-au cultivat 161614 ha (99,0% din suprafaţa cultivată totală), cu 854 ha

(respectiv 0,5%) mai mult decât în anul 2008.

Producţia agricolă de bunuri şi servicii agricole

În anul 2009, producţia agricolă de bunuri şi servicii agricole a fost de 2.544.121 mii lei, în

creştere cu 4,0% faţă de anul 2008.

Structura producţiei agricole de bunuri şi servicii agricole din anul 2009 a fost următoarea:

59,3% din total a rezultat din producţia vegetală, 40,6% din producţia animală şi 0,1% din servicii

agricole. Comparativ cu anul anterior s-au înregistrat următoarele modificări în structura producţiei

agricole de bunuri şi servicii agricole: s-a diminuat ponderea în total a producţiei vegetale (-5,1 puncte

procentuale) şi s-a majorat ponderea în total a producţiei animale (5,1 puncte procentuale), ponderea

serviciilor agricole rămânând aceeaşi.

- 40 -

Judeţul Suceava a deţinut în anul 2009, 4,2% din valoarea producţiei agricole, de bunuri şi

servicii la nivel naţional.

Tabel 4.3.7. Producţia agricolă de bunuri şi servicii agricole

- mii lei preţuri curente -

2007 2008 2009

Valoarea producţiei ramurii agricole 2270955 2445233 2544121

- proprietate majoritar privată 2222351 2399562 2505537

Vegetală 1526674 1574415 1508094


Animală 742301 868324 1033680


Servicii agricole 1980 2494 2347


Indicele producţiei ramurii agricole (%) 99,2 95,7 107,2

- vegetală 104,5 96,4 109,7

- animală 91,6 94,4 102,7

Proprietate majoritar privată 99,5 96,0 107,3

- vegetală 105,1 96,8 109,8

- animală 91,5 94,3 102,8

Structura producţiei agricole (%)

Valoarea producţiei ramurii agricole 100 100 100

- vegetală 67,2 64,4 59,3

- animală 32,7 35,5 40,6

Servicii agricole 0,1 0,1 0,1

În anul 2009, în sectorul privat s-a realizat 98,5% din valoarea producţiei agricole de bunuri şi

servicii agricole.

- 41 -

Silvicultură

În anul 2009 fondul forestier a fost de 435,3 mii ha şi a avut următoarea structură : 96,6%

păduri şi 3,4% alte terenuri. Din suprafaţa totală a pădurilor, pădurile de răşinoase au reprezentat

77,3%, în timp ce pădurile de foioase au reprezentat 22,7%. Comparativ cu anul precedent suprafaţa

fondului forestier nu a înregistrat modificări semnificative..

Suprafaţa împădurită în anul 2009 a fost de 1178 ha, cu 197 ha mai mare faţă de anul 2008

(+20,1%).

Volumul de lemn recoltat pus în circuitul economic a fost în anul 2009 de 2344,2 mii mc, cu 21,7

mii mc mai mult decât în 2008 (+0,9%). Aceasta a avut următoarea structură: 83,8% răşinoase (+0,5 pp

faţă de 2008), 12,7% fag (+5,5 pp faţă de 2008), 3,2% diverse specii tari şi moi şi 0,3% stejar.

In anul 2009 judeţul Suceava s-a situat pe primul loc la volumul de lemn recoltat, deţinând

14,2% din totalul volumului de lemn recoltat la nivel naţional.

Turismul

Prin poziţia sa geografică judeţul Suceava dispune de o varietate de resurse naturale care dau

posibilitatea practicării unei largi game de activităţi turistice.

Tabel 4.3.8. Principalii indicatori ai structurilor de primire turistică în perioada 2007-2009

UM

2007

2008

2009

Unităţi de primire

turistică

număr 236 233 235

Capacitatea de cazare

turistică existentă

număr de

locuri

6831 7029 7554

Capacitatea de cazare

turistică în funcţiune –

număr de

locuri-zile

2087396 2101836 2176422

Sosiri -total număr 226277 229068 209725

Innoptări -total număr 535078 530110 479402

Indicii de utilizare netă % 25,6 25,2 22,0

Durata medie a şederii zile 2,4 2,3 2,3

În anul 2009, numărul total al structurilor de primire turistică a fost de 235 unităţi,

înregistrându-se o creştere cu 0,9% comparativ cu anul 2008.

- 42 -

Numărul structurilor de primire turistică din judeţul Suceava în anul 2009, reprezentau 4,6% din

totalul unităţilor de primire turistică existente la nivel naţional, judeţul Suceava deţinând locul 4 pe ţară

din punct de vedere al numărului de unităţi de primire turistică, după judeţele Constanţa, Braşov,

Harghita.

Din totalul structurilor de primire turistică înregistrate la nivelul regiunii Nord - Est, 42,9% îşi

desfăşoară activitatea în judeţul Suceava.

Fig. 4.3.2.

6,2%

2,2%

13,5%

33,0%

42,9%

2,2%

0 50 100 150 200 250

Bacău

Botoşani

Iaşi

Neamt

Suceava

Vaslui

Structura unităţilor de primire turistică la 31 iulie 2009

în cadrul regiunii Nord-Est

Cea mai mare capacitate de cazare turistică în anul 2009 au deţinut-o hotelurile (42,0%), urmate

de pensiunile agroturistice (23,0%), pensiunile turistice (14,6%), vilele turistice (7,0%) şi celelalte

structuri cu 13,4%.

Pe categorii de clasificare, 44,3% din numărul total de locuri au fost în structuri de cazare de 2

stele, 36,2% în structuri de cazare de 3 stele, 12,8% în structuri de cazare de 4 stele, 6,4% în structuri

de cazare de o stea şi 0,3% în structuri de cazare de 5 stele.

Din totalul turiştilor străini înregistraţi în anul 2009, 79,3% provin din ţările Uniunii Europene.

Din cadrul Uniunii Europene, ponderea cea mai mare au înregistrat-o turiştii sosiţi din

Germania (22,6%), fiind urmaţi de turiştii din Franţa (13,7%), Austria (13,4%), Italia (10,8%), Spania

(9,9%), Regatul Unit (6,6%), Polonia (6,7%), Olanda (3,9%), Ungaria (3,2%).

Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în anul 2009 a fost cu 3,2 puncte

procentuale mai mic faţă de nivelul indicelui înregistrat pe parcursul anului 2008.

In anul 2009 turiştii s-au cazat în structurile de primire turistică în medie 2,3 zile, valoare egală

cu cea înregistrată în anul 2008. Durata medie a şederii a înregistrat o uşoară creştere în structurile din

staţiunea balneară Vatra Dornei (de la 4,2 zile în anul 2008 la 4,6 zile în 2009), din zona montană (de la

- 43 -

1,9 zile în anul 2008 la 2,3 zile în 2009) şi a scăzut în structurile din municipiul Suceava (de la 1,7 zile în

anul 2008 la 1,4 zile în 2009), în zona alte localităţi (de la 1,9 zile în anul 2008 la 1,7 zile în 2009).

Infrastructura

In anul 2009 judeţul Suceava dispune de o infrastructură diversă:

- lungimea simplă a liniilor de cale ferată – 526 km;

- lungimea simplă a liniilor de cale ferată electrificate – 248 km;

- lungimea drumurilor publice total – 2553 km, din care:

- drumuri publice modernizate - 1073 km;

- drumuri publice cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere - 427 km;

- drumuri naţionale - 627 km;

- drumuri naţionale modernizate – 613 km;

- drumuri naţionale cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere – 14 km;

- drumuri judeţene şi comunale – 1.926 km;

În apropierea municipiului Suceava, la o distanţă de 12 km, se află Aeroportul Internaţional „Ştefan

cel Mare” Suceava, care asigură legăturile aeriene cu restul României, precum şi cu alte ţări.

Utilităţi

Judeţul Suceava dispunea la data de 31.12.2009 de o reţea de distribuţie a apei potabile în

lungime totală de 1003,7 km (din care 64,7% se gaseşte în municipii şi oraşe), o reţea de canalizare cu o

lungime de 685,3 km şi o reţea de distribuţie a gazelor naturale în lungime totală de 434,5 km.

Concluzii:

Putem afirma că judeţul Suceava dispune de resurse şi un potenţial economic atractiv pentru

investitorii străini, cu implicaţii directe în creşterea locurilor de muncă şi a nivelului de trai a

populaţiei.

Sectorul economic primar (agricultură, vânătoare, silvicultură, pescuit şi piscicultură), având o

pondere de 14,4% în structura valorii brute adăugare din Judeţului Suceava, deţine ponderea cea

mai mare din populaţia ocupată civilă a judeţului (44,3%), fapt ce semnalează productivitatea

foarte scăzută în acest domeniu şi practicarea, cu preponderenţă, a agriculturii de subzistenţă.

- 44 -

Deşi Judeţul Suceava deţine aproape jumătate (42,9%) din totalul unităţilor de primire turistică

din regiune NE, contribuţia acestui domeniu de activitate la PIB - ul judeţean este de doar 2,2%,

ponderea în cifra totală de afaceri la nivelul judeţului de numai 1,8% şi 1,5% din populaţia civilă

ocupată din judeţ. Rezultatele nu sunt pe măsura potenţialului acestui domeniu, fapt ce se poate

datora investiţiilor scăzute în infrastructură, diversificarea serviciilor, utilităţi şi capital uman.

Creşterea competenţelor antreprenoriale poate aduce plusul de valoare de care este nevoie,

considerând faptul că 37,6% din capacitatea de cazare turistică a judeţului în anul 2009 este

deţinută de pensiunile agroturistice şi turistice.

Micro - intreprinderile (cu 0 - 9 salariaţi) au contribuit cu doar 25,5% la cifra de afaceri a

societăţilor active din judeţ, deşi deţin 90% din numărul total al unităţilor comerciale active ale

judeţului, fapt ce indică o eficienţă şi o productivitate foarte scăzută a acestor societăţi, iar aportul

de tehnologizare şi investiţie în capitalul uman o necesitate.

- 45 -

4.4 Piaţa locală a muncii

4.4.1 Analiza structurală a pieţei muncii

Resursele de muncă din judeţul Suceava erau 1 ianuarie 2010, de 434,6 mii persoane,

reprezentând 18,4% din totalul resurselor de muncă din cadrul regiunii NE şi 3,1% din totalul

resurselor de muncă la nivel naţional.

Tabel 4.4.1.1 Resursele de muncă la 1 ianuarie -mii persoane-

2000

2005

2007

2008

2009

2010

Resursele de

muncă

408,3

423,3

428,3

429,1

429,1

434,6

- bărbaţi 208,2 218,2 223,1 223 223,6 225,7

- femei 200,1 205,1 205,2 206,1 205,5 208,9

Populaţia activă

civilă

316,3

263,4

251

253

252,5

254,1

- bărbaţi 160 139,3 130,6 131,9 131,8 133,5

- femei 156,3 124,1 120,4 121,1 120,7 120,6

Populaţia ocupată

civilă

273,5

243

239,2

243,6

241,5

234

- bărbaţi 139,5 127,3 123,8 126,7 125,6 121,7

- femei 134 115,7 115,4 116,9 115,9 112,3

Şomeri înregistraţi

42,8

20,4

11,8

9,4

11

20,1

- bărbaţi 20,5 12 6,8 5,2 6,2 11,8

- femei 22,3 8,4 5 4,2 4,8 8,3

La începutul anului 2010, resursele de muncă au fost de 434,6 mii persoane, reprezentând 61,4%

din populaţia judeţului, bărbaţii deţinând ponderea majoritară (51,9%).

Populaţia activă civilă a fost de 254,1 mii persoane, reprezentând 58,5% din totalul resurselor de

muncă, ponderea cea mai mare fiind deţinută de bărbaţi (52,5%).

Analiza indicatorilor în timp evidenţiază o creştere a resurselor de muncă şi o scădere a populaţiei

civile ocupate.

Numărul şomerilor aflaţi în evidenţă înregistrează fluctuaţii în concordanţă cu evoluţia mediului

economic.

- 46 -

Rata de activitate

Analiza comparativă cu anii anteriori relevă faptul că rata de activitate, ce reprezintă raportul,

exprimat procentual, dintre populaţia activă civilă şi resursele de muncă, a scăzut de la an la an, cea mai

mare scădere fiind în anul 2005 faţă de anul 2000 (15,3 pp), în perioada 2007-2010 rata de activitate

menţinându-se la o valoare relativ constantă .

Tabel 4.4.1.2 Rata de activitate a resurselor de muncă

2000

2005

2007

2008

2009

2010

Rata de activitate

a resurselor de

muncă (%)

77,5 62,2 58,6 59 58,8 58,5

- bărbaţi 76,8 63,8 58,5 59,1 58,9 59,1

- femei 78,1 60,5 58,7 58,8 58,7 57,7

Scăderea continuă a populaţiei active a influenţat şi mărimea ratei de activitate, care în anul 2010

s-a micşorat faţă de cea din anul 2000 de la 77,5% la 58,5%. Pe sexe, în anul 2010, rata de activitate a

fost mai ridicată la bărbaţi (59,1%) decât la femei (57,7%), dar comparativ cu anul anterior acest

indicator a înregistrat o creştere la persoanele de sex masculin (cu 0,2 puncte procentuale) şi o scădere la

populaţia de sex feminin ( cu 1,0 punct procentual).

Caracteristici ale populaţiei ocupate

Dinamica ocupării, exprimată în raport cu populaţia în vârstă de muncă, prezintă o tendinţă de

scădere, astfel dacă în anul 2000 din 100 persoane în vârstă de muncă, 67,0 erau ocupate, în anul 2005 s-

a înregistrat o descreştere faţă de perioada anterioră, astfel din 100 persoane în vârstă de muncă, 57,4

erau ocupate, iar în anul 2010 descreşterea s-a accentuat (când se înregistrau 53,8 persoane ocupate din

100).

Tabel 4.4.1.3 Rata de ocupare a resurselor de muncă

2000

2005

2007

2008

2009

2010

Rata de ocupare a

resurselor de muncă (%) 67,0 57,4 55,8 56,8 56,3 53,8

- barbaţi

67,0 57,3 55,5 56,8 56,2 53,9

- femei

67,0 56,4 56,2 56,7 56,4 53,8

- 47 -

Rata de ocupare a resurselor de muncă, care reprezintă raportul, exprimat procentual, dintre

populaţia ocupată civilă şi resursele de muncă, a scăzut cu 14,3% în anul 2005 faţă de anul 2000 şi cu

4,4% în anul 2010 faţă de anul 2009.

Pe sexe, rata ocupării a fost, în anul 2010, mai mare la populaţia de sex masculin (53,9 persoane

ocupate din 100 faţă de 53,8 persoane din 100 la persoanele de sex feminin). Comparativ cu anul anterior

s-a înregistrat scăderea ratei de ocupare atât la populaţia de sex feminin (cu 2,6 puncte procentuale) şi la

populaţia de sex masculin (cu 2,3 puncte procentuale).

Populaţia ocupată civilă pe activităţi

Populaţia în vârstă de muncă la 1.01.2010 a fost de 446.900 persoane, reprezentând 63,1% din

totalul populaţiei.

Din totalul populaţiei ocupate civile de 234.000 persoane, 45,4% reprezintă populaţia ocupată

civilă în agricultură şi silvicultură, 15,4% în industrie, 4,1% în construcţii, 11,7 % în comerţ, 5,3% în

învăţământ, 4,3% în sănătate, 2,4% în administraţie publică şi apărare, 11,4% în celelalte servicii.

Populaţia activă civilă a fost de 254.100 persoane, din care 133.500 bărbaţi şi 120.600 femei.

Tabel 4.4.1.4. Populaţia ocupată civilă pe activităţi la 1 ianuarie - mii persoane -

2000

2005

2007

2008

2009

2010

Populaţia ocupată civilă 273,5 243 239,2 243,6 241,5 234,0

- bărbaţi 139,5 127,3 123,8 126,7 125,6 121,7

- femei 134,0 115,7 115,4 116,9 115,9 112,3

din care, pe ramuri de activitate

Agricultură, vânătoare, silvicultură şi

piscicultură

151,2 115,8 110 108 106,7 106,3

- bărbaţi 73,5 55 51,9 51 50,6 49,1

- femei 77,7 60,8 58,1 57 56,1 57,2

Industrie - total 47,1 44,6 40,1 39,3 38,3 36,0

- bărbaţi 28,9 27,2 25,5 24,8 25,3 25,2

- femei 18,2 17,4 14,6 14,5 13 10,8

Construcţii 6,9 7,8 8,1 11,2 11,6 9,7

- bărbaţi 6,2 7,2 7,4 9,9 10,3 8,5

- femei 0,7 0,6 0,7 1,3 1,3 1,2

Servicii 68,3 74,8 81,0 85,1 84,9 82,0

- bărbaţi 30,9 37,9 39 41 39,4 38,9

- femei 37,4 36,9 42 44,1 45,5 43,1

Comerţ 19 22 27,1 28,5 27,2 27,4

- bărbaţi 8,5 12,4 13,5 14,1 11,1 14,2

- femei 10,5 9,6 13,6 14,4 16,1 13,2

Hoteluri şi restaurante 3,2 3,5 4,2 4,5 4,8 3,6

- 48 -

Sursa de date: Balanţa forţei de muncă la 1.01.

În anul 2009, pe sectoare de activitate, 45,5% din totalul populaţiei ocupate civile au lucrat în

agricultură, vânătoare, silvicultură, pescuit şi piscicultură, 19,5% au lucrat în sectorul secundar şi 35,0%

în sectorul terţiar. Faţă de anul precedent, pe total judeţ, populaţia ocupată civilă a scăzut cu 3,1%.

Analizând structura populaţiei ocupate pe sectoare de activitate, constatăm că la începutul anului

2010, comparativ cu anul precedent, s-au înregistrat scăderi ale ponderii populaţiei ocupate civile cu 0,4

puncte procentuale în sectorul primar (agricultură, vânătoare, silvicultură, pescuit şi piscicultură), cu 8,4

puncte procentuale în sectorul secundar (industrie şi construcţii) şi cu 3,4 puncte procentuale în sectorul

terţiar (servicii).

Activităţile cu un pronunţat grad de feminizare a populaţiei ocupate, în anul 2009, au fost cele

din: sănătate şi asistenţă socială (79,6%), intermedieri financiare (73,3%), învăţământ (71,2%),

hoteluri şi restaurante (63,9%).

Bărbaţii ocupaţi au predominat în construcţii (87,6%), industrie (70,0%), transport, depozitare

şi comunicaţii (82,2%), tranzacţii imobiliare, închirieri şi asigurări, servicii prestate în special

întreprinderilor (64,4%).

- bărbaţi 1,0 0,4 1,5 1,2 1,7 1,3

- femei 2,2 3,1 2,7 3,3 3,1 2,3

Transport, depozitare şi comunicaţii 9,9 9,7 9,3 10,1 10,5 10,7

- bărbaţi 7,9 8,0 7,9 8,3 8,6 8,8

- femei 2,0 1,7 1,4 1,8 1,9 1,9

Intermedieri financiare 1,5 1,4 1,5 1,7 1,7 1,5

- bărbaţi 0,4 0,3 0,5 0,5 0,5 0,4

- femei 1,1 1,1 1,0 1,2 1,2 1,1

Tranzacţii imobiliare, închirieri şi

asigurări, servicii prestate în special

întreprinderilor

3,9 5,9 5,9 6,0 6,4 4,5

- bărbaţi 2,3 4,0 3,7 4,0 4,8 2,9

- femei 1,6 1,9 2,2 2,0 1,6 1,6

Administraţie publică 3,2 4 4,5 5,3 5,7 5,7

- bărbaţi 1,4 1,9 2 2,6 2,8 2,8

- femei 1,8 2,1 2,5 2,7 2,9 2,9

Învăţământ 13,5 13,2 13 13,3 13,4 12,5

- bărbaţi 4,5 4,5 4,5 4,3 4,6 3,6

- femei 9,0 8,7 8,5 9,0 8,8 8,9

Sănătate şi asistenţă socială 9,8 8,4 9,5 9,5 10 10,3

- bărbaţi 2,3 1,7 2,0 2,2 2,2 2,1

- femei 7,5 6,7 7,5 7,3 7,8 8,2

Alte activităţi de servicii colective,

sociale şi personale

4,3 6,7 6,0 6,2 5,2 5,8

- bărbaţi 2,6 4,7 3,4 3,8 3,1 2,8

- femei 1,7 2 2,6 2,4 2,1 3

- 49 -

Conform datelor din „Balanţa forţei de muncă” din totalul populaţiei ocupate la începutul anului

2010, 42,5% au reprezentat salariaţii (99,5 mii persoane), ponderea cea mai mare în totalul salariaţilor

fiind deţinută de persoanele de sex masculin (52,7%).

Grafic 4.4.1 Structura populaţiei ocupate civile în judeţul Suceava în anul 2009

Agricultură, vânătoare şi

silvicultură

45,4%

Învăţământ

5,4%

Sănătate şi asistenţă

socială

4,4%

Intermedieri financiare si

asigurari

0,6%

Celelalte activităţi ale

economiei naţionale

2,5%

Tranzacţii imobiliare,

activitati profesionale şi

servicii prestate in

principal întreprinderilor

1,9%

Administraţie publică si

aparare

2,4%

Transport, depozitare şi

comunicaţii

4,6%

Hoteluri şi restaurante

1,5%

Comerţ

11,7%

Construcţii

4,2%

Industrie

15,4% Tabel 4.4.1.5 Populaţia ocupată civilă prognozată

- mii persoane -

Populaţia ocupată civilă

2010

2011

2012

Total economie 8410,7 8665,0 8740,0

Regiunea NE 1208,2 1217,3 1221,0

Suceava 234,0 235,1 235,9

Sursa de date : Comisia Naţională de Prognoză

Conform estimărilor făcute de Comisia Naţională de Prognoză, în judeţul Suceava populaţia

ocupată civilă va creşte, însă valorile vor fi mici.

- 50 -

4.4.2. Caracteristici ale şomajului în Judeţul Suceava

Analiza structurală a şomajului şi identificarea factorilor de impact care au configurat evoluţia

pieţei locale a muncii are ca punct de plecare prezentarea tendinţelor principalilor indicatori specifici,

rata şomajului înregistrat la agenţia judeţeană de ocupare şi punctele de lucru din judeţ, fiind indicatorul

care sintetizează imaginea de ansamblu a perioadei analizate.

Fig. 4.4.2.1

Comparând fiecare traseu anual al acestui indicator remarcăm evoluţiile asemănătoare şi pe

acelaşi palier valoric din anii 2007 şi 2008 şi total atipic în cursul anului 2009, când au început să se

manifeste efectele crizei economice pe piaţa locală a muncii. Factorii de impact care au determinat

creşterea continuă a ratei şomajului pe tot parcursul anului 2009 şi a căror influenţă se poate remarca şi

în evoluţia celorlalţi indicatori statistici, sunt: creşterea numărului de şomeri ca urmare a

disponibilizărilor colective şi individuale din majoritatea domeniilor de activitate, scăderea semnificativă

a cererii de forţă de muncă şi a numărului de locuri de muncă vacante, ca urmare a contracţiei

economice. Începând cu anul 2010 se poate remarca o tendinţă de normalizare a evoluţiei acestui

indicator, deşi situată la un alt palier valoric, prin diminuarea amplitudinilor lunare şi reluarea

fluctuaţiilor de creştere şi scădere a ratei ca urmare a intrărilor şi ieşirilor din şomaj, cauzate de

activităţile economice cu specific sezonier. Pe finalul anului 2010 se poate remarca o particularitate

neobişnuită pentru evoluţia ratei şomajului în sezonul rece, asemănătoare cu cea din anul 2007 şi anume

Evoluţia ratei şomajului înregistrat

0

2

4

6

8

10

2010 8,36 8,64 8,73 8,2 7,79 7,43 7,66 7,7 7,67 7,46 7,5 7,42

2009 4,6 4,88 5,15 5,24 5,28 5,58 5,83 6,59 6,89 7,27 7,58 7,96

2008 3,98 3,93 3,77 3,54 3,55 3,7 3,82 3,95 4,16 4,29 4,13 4,33

2007 4,66 4,65 4,36 3,76 3,36 3,38 3,34 3,8 3,5 3,82 3,91 3,77

Ian. Feb. Mart Apr Mai Iunie Iulie Aug Sept Oct Nov Dec

- 51 -

trendul descrescător, rata scăzând sub nivelul anului 2009. Cauzele care au determinat aceste scăderi,

deşi diferite, marchează impactul asupra acestui indicator a cererii de forţă de muncă pe finalul anului

2007 şi al modificărilor legislative privind stagiul minim de cotizare pentru stabilirea dreptului la

indemnizaţia de şomaj, din finalul anului 2010. Aceste cauze au determinat scăderea ratei şomajului în

sezonul specific trendului crescător al acestui indicator pe fondul obişnuit de suspendare a activităţilor

din construcţii şi alimentaţie. Reluarea fluctuaţiilor de creştere şi scădere a ratei şomajului în anul 2010

se datorează tendinţelor de revigorare a cererii de forţă de muncă, înregistrându-se cu 4539 de locuri de

muncă vacante mai mult decât în anul 2009.

Numărul de şomeri înregistraţi şi structura stocului de şomeri funcţie de dreptul la indemnizaţia

de şomaj în intervalul analizat, sunt prezentate în graficul următor:

Fig. 4.4.2.2.

Evoluţia numărului de şomeri înregistraţi la nivelul Judeţului Suceava

3758

5163

12378

9580

5699

5800

7723

9276

9457

10963

20101

18856

2007

2008

2009

2010

Total şomeri

Şomeri neindemnizaţi

Şomeri indemnizaţi

Notă: Cifrele sunt din luna decembrie a fiecărui an, Sursa de date: A.J.O.F.M. Suceava

Şomerii indemnizaţi provin, de regulă, din disponibilizările colective sau individuale (curente) şi

sunt persoane care au realizat stagiul minim de cotizare prin activităţi cu contract de muncă sau cu

contract de asigurare (persoane fizice autorizate) şi care şi-au pierdut locul de muncă prin restrângerea

activităţii.

Persoanele cu nivel de instruire scăzut care nu au un loc de muncă stabil şi nu sunt asigurate

pentru riscul de şomaj prin contribuţia la bugetul asigurărilor de şomaj sau persoanele care au încetat

activitatea şi nu au reuşit reinserţia pe piaţa muncii, deţin cea mai mare pondere în stocul de şomeri

neindemnizaţi şi reprezintă segmentul vulnerabil, greu încadrabil, şi dependent de venitul minim

garantat.

- 52 -

De remarcat este evoluţia oscilatorie a numărului de şomeri indemnizaţi, cu un maxim în 2009

datorat contracţiei economice şi disponibilizărilor colective şi evoluţia constant crescătoare a numărului

de şomeri neindemnizaţi. Începând cu anul 2009 se constată o schimbare a raportului dintre aceste două

segmente de şomeri în favoare şomerilor indemnizaţi.

În graficul următor este prezentată distribuţia pe zone a numărului total de şomeri şi a numărului

de şomeri femei din Judeţul Suceava, ataşând şi tabelul de date statistice, pentru o argumentare elocventă

a imaginii de ansamblu:

Tabel 4.4.2.3.

Localitatea

2007 2008 2009 2010

Şomeri Şomeri

femei

Şomeri Şomeri

femei

Şomeri Şomeri

femei

Şomeri Şomeri

femei

Suceava

2715 712 2838 1172 6122 2495 5439 2206

Fălticeni

1767 488 2237 959 4366 1777 4394 1767

C-lung

Mold

886 702 1222 584 1977 850 1402 598

Gura

Humorului

1537 595 1504 642 2058 845 2049 815

Rădăuţi

1517 675 1964 854 3431 1435 4135 1738

Vatra

Dornei

870 486 895 444 1693 765 1137 508

Siret

165 67 303 132 454 175 300 120

Sursa de date : A.J.O.F.M. Suceava

- 53 -

Grafic 4.4.2.3.

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

Şomeri Şomerifemei




2007 2008 2009 2010

Distribuţia pe zone a numărului total de şomeri şi a numărului de şomeri femei din Judeţul Suceava

Suceava Fălticeni C-lung Mold Gura Humorului Rădăuţi Vatra Dornei Siret

Notă: Cifrele sunt din luna decembrie a fiecărui an. Sursa de date: A.J.O.F.M. Suceava

Se poate remarca numărul mai mic de persoane de sex feminin care se adresează agenţiei de ocupare,

ca o constantă în evoluţia celor 4 ani din intervalul analizat, excepţie făcând zona Cîmpulung

Moldovenesc şi Vatra Dornei în anul 2007. Adresabilitatea scăzută a femeilor se explică prin tendinţa

acestora de a se ocupa preponderent cu activităţi casnice şi din sfera agriculturii de subzistenţă în mediul

rural, de a accepta salarii mai prost plătite în mediul urban sau ca efect al migraţiei spre zone din Spaţiul

Economic European cu salarizare mai bună, în domeniul îngrijirii bătrânilor sau hotelier. Aceste

aprecieri sunt susţinute şi de datele statistice referitoare la rata de ocupare a resurselor de muncă

(subcapitolul 4.4.1 - Analiza structurală a pieţei muncii, tabelul 4.4.1.3), care prezintă valori foarte

apropiate între rata de ocupare a femeilor şi rata de ocupare a bărbaţilor din Judeţul Suceava.

Segmentul cel mai vulnerabil al şomerilor de sex feminin este cel al femeilor şomere care nu

beneficiază de indemnizaţie de şomaj. Evoluţia acestui segment pe zone din judeţul Suceava este

prezentată în următorul grafic:

- 54 -

Fig. 4.4.2.4.

Suceava FalticeniCîmpulung

MoldGura

HumoruluiRădăuţi

VatraDornei

Siret

2007 746 405 147 415 404 260 35

2008 613 518 166 441 453 273 52

2009 832 906 270 504 490 259 41

2010 829 1072 157 523 988 125 68

0

200

400

600

800

1000

1200

Evoluţia numărului de şomeri femei care nu beneficiază de indemnizaţia de şomaj

Notă: Cifrele sunt din luna decembrie a fiecărui an.

Sursa de date: A.J.O.F.M. Suceava

Se poate remarca o creştere mai importantă a numărului de şomeri femei neindemnizate în zona

Fălticeni, în special după debutul crizei economice din anul 2009.

În ceea ce priveşte structura numărului de şomeri pe categorii de vârstă la nivelul Judeţului

Suceava, este de remarcat că cea mai afectată de şomaj, în fiecare din cei 4 ani ai intervalului analizat,

este categoria 40 – 55 ani, după cum relevă şi datele din graficul următor:

- 55 -

Fig. 4.4.2.5.

Evoluţia numărului de şomeri pe categorii de vârste

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

8000

9000

2007

2008

2009

2010

2007 2066 3352 3386 653

2008 2320 3712 4064 867

2009 3943 6974 7765 1419

2010 3944 5910 7407 1595

sub 25 ani 25-39 ani 40-55 ani peste 55 ani



Evoluţia numărului de şomeri funcţie de mediul de provenienţă arată că şomerii din mediul

rural s-au adresat în număr mai mare agenţiei de ocupare a forţei de muncă, în special în anul 2009,

când efectele contracţiei economice şi a restructurărilor de personal au transformat şomajul de tip ciclic

(sezonier), din anii 2007 şi 2008, într-un şomaj de tip structural.

Cei mai afectaţi de aceste transformări s-au dovedit a fi şomerii din mediul rural, cu calificări

depăşite şi mobilitate profesională redusă.

- 56 -

Fig. 4.4.2.6.

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

Evoluţia numărului de şomeri după mediul de provenienţă

urban

rural

urban 3275 3964 8441 7318

rural 6182 6999 11660 11538

2007 2008 2009 2010



Graficul următor prezintă evoluţia numărului de şomeri funcţie de nivelul de studii,

remarcându-se că majoritatea şomerilor care se adresează agenţiei de ocupare a forţei de muncă au un

nivel de studii primar, gimnazial şi profesional (şomeri muncitori), au mobilitate profesională redusă

şi calificări care, de multe ori, nu mai corespund cerinţelor actuale ale pieţei muncii.

Segmentul de şomeri cu studii medii şi superioare solicită agenţiei de ocupare sprijin în

vederea încadrării în perioada imediată absolvirii studiilor, datorită lipsei de experienţă profesională şi

de neacomodare prin trecerea de la perioada de studii la viaţa activă sau sprijin pentru reactualizarea

calificărilor şi reconversie profesională.

Şederea în şomaj a acestei categorii de şomeri este, de regulă, de scurtă durată şi ponderea lor

în numărul total de şomeri mult mai mică.

- 57 -

Fig. 4.4.2.7.


Sursa de date: AJOFM Suceava

Segmentul de şomeri cu ponderea cea mai mare din evidenţa agenţiei pentru ocuparea forţei de

muncă, muncitorii (cu nivel de studii primar, gimnazial, profesional), va fi detaliat în graficul următor

pe sexe, pentru o mai bună focalizare pe această categorie de şomeri ameninţate de riscul dependenţei

de sistemul de asistenţă socială.

Evoluţia acestei categorii de şomeri este asemănătoare şi în celelalte judeţe din regiunea NE, iar

o parte din serviciile de ocupare şi formare profesională cu care sunt asistate celelalte categorii de

şomeri nu pot fi accesate datorită nivelului de instruire scăzut al unora dintre aceste persoane.

Graficul următor evidenţiază ponderea importantă a persoanelor de sex masculin în acest

segment de şomeri.

2007 2008 2009 2010

muncitori 7642 8648 14321 13184

studii medii 1504 1872 4513 4428

studii sup. 311 443 1267 1244

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

16000

Evoluţia numărului de şomeri pe niveluri de instruire

muncitori

studii medii

studii sup.

- 58 -

Fig. 4.4.2.6

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

16000

Evoluţia şomerilor muncitori pe sexe

munc.barbati

munc. femei

munc.barbati 4563 5227 9174 8526

munc. femei 3079 3421 5147 4658

2007 2008 2009 2010


Conform datelor din graficul următor, reiese că şomerii muncitori din evidenţa agenţiei de

ocupare, alături de dezavantajul nivelului scăzut de calificare şi mobilităţii profesionale reduse, sunt

lipsiţi şi de venituri stabile, fiind majoritari în totalul şomerilor neindemnizaţi.

Aceste particularităţi îi caracterizează ca vulnerabili pe piaţa muncii şi plasează acest segment de

şomeri în situaţia riscului de excluziune profesională şi socială.

- 59 -

Fig. 4.4.2.7

Evoluţia şomerilor muncitori neindemnizaţi

5139

5196

6509

7782

5699

5800

7723

9276

9457

10963

20101

18856

0 5000 10000 15000 20000 25000

2007

2008

2009

2010

Şomeri muncitori neind. Şomeri neindemnizaţi Total şomeri


Referitor la persoanele care au solicitat agenţiei de ocupare adeverinţe pentru a beneficia de

venitul minim garantat (Legea 416/2002), conform datelor înregistrate la nivelul judeţului, evoluţia

numărului acestor solicitanţi are un trend crescător, fapt ce reiese din graficul următor:

Fig. 4.4.2.8

6849

62406113

7061

5600

5800

6000

6200

6400

6600

6800

7000

7200

2007 2008 2009 2010

Evolutia numarului de persoane care au solicitat

adeverinţe pentru a beneficia de venitul minim

garantat

Notă: datele reprezintă numărul de persoane care au solicitat adeverinţe pentru stabilirea

dreptului la ajutor social.


- 60 -

Această categorie de persoane este condiţionată în acordarea ajutorului social (venitul minim

garantat) de îndeplinirea obligaţiei legale de a se adresa agenţiei în vederea căutării unui loc de muncă.

Sunt înregistraţi ca şomeri neindemnizaţi şi asistaţi în vederea ocupării unui loc de muncă, fiind

categoria de şomeri cea mai dezavantajată datorită nivelului foarte scăzut de studii şi calificări, dar cu o

pondere semnificativă în numărul total de şomeri.

Distribuţia după nivelul de instruire al acestui segment de şomeri arată că persoanele cu studii

profesionale, gimnaziale, primare (muncitori) şi cele fără studii sunt majoritare, fapt ce le expune

riscului excluziunii profesionale şi sociale şi dependenţei de venitul minim garantat.

Fig. 4.4.2.9

fara studii muncitori studii medii studii sup.

2007 1936 4788 116 9

2008 2037 4101 91 11

2009 1920 4061 120 12

2010 2082 4700 158 20

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

Evoluţia după nivelul de studii a solicitanţilor de adeverinţe pentru acordarea ajutorului social

Notă: datele reprezintă numărul de persoane care au solicitat adeverinţe pentru stabilirea

dreptului la ajutor social.


Ocuparea acestui segment de şomeri este cu atât mai dificilă cu cât nivelul de instruire este

mai scăzut, numărul celor care au obţinut un loc de muncă fiind foarte mic, în special după debutul

crizei economice.

- 61 -

Fig. 4.4.2.10

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

8000

2007 2008 2009 2010

316 513 109 163

6533 57276004

6898

Numărul beneficiarilor de ajutor social care au obţinut un loc de muncă

benef. de ajutor social încadraţi benef. de ajutor social neîncadraţi

Notă: datele reprezintă numărul de persoane care au solicitat adeverinţe pentru stabilirea dreptului

la ajutor social. Sursa de date: A.J.O.F.M. Suceava

4.4.3. Integrarea persoanelor defavorizate pe piaţa locală a muncii

Asistarea grupurilor defavorizate în cadrul agenţiei se realizează prin acordarea serviciilor de

ocupare şi formare profesională şi prin încheierea de contracte de solidaritate cu tinerii ameninţaţi de

riscul marginalizării sociale (în conformitate cu Legea 116/2002).

Dacă persoanele de etnie romă se adresează în număr mare agenţiei de ocupare, în cazul

persoanelor cu dizabilităţi, a tinerilor care provin din centrele de plasament, a persoanelor eliberate din

detenţie, adresabilitatea este mult mai scăzută.

Asistarea acestora în vederea reconversiei profesionale şi reinserţiei pe piaţa muncii necesită

servicii noi ce integrează diferite competenţe instituţionale.

- 62 -

Fig. 4.4.3.1.

571

625

868

949

0 100 200 300 400 500 600 700 800 900 1000

2007

2008

2009

2010

Evoluţia numărului de persoane de etnie romă înregistrate în evidenţa AJOFM Suceava

Notă: datele reprezintă numărul de persoane care au ales să se declare de etnie romă

Fig. 4.4.3.2.

6

12

15

10

0 2 4 6 8 10 12 14 16

2007

2008

2009

2010

Numărul de persoane cu dizabilităţi din evidenţa AJOFM Suceava


- 63 -

Fig. 4.4.3.3

Numărul tinerilor marginalizaţi social

(co n fo rm L eg ii 116 /2002 ) d in ev id en ţa AJO F M S u ceava

86

80

41

43

0 20 40 60 80 100

2007

2008

2009

2010


4.4.4. Măsuri active de stimulare a ocupării în judeţul Suceava

Atragerea şi menţinerea unui număr cât mai mare de persoane pe piaţa muncii şi asigurarea

unui nivel ridicat al ocupării forţei de muncă sunt obiective pe care agenţia de ocupare le realizează

prin măsuri active.

Acestea vizează îmbunătăţirea capacităţii de ocupare şi stimularea financiară a şomerilor în

vederea încadrării, cât şi motivarea angajatorilor prin subvenţionarea locurilor de muncă ale

persoanelor din grupurile dezavantajate şi constau în:

informarea şi consilierea profesională;

medierea locurilor de muncă vacante;

formarea profesională;

consultanţă pentru începerea unei activităţi independente;

acordarea de alocaţii şomerilor care se încadrează înainte de expirarea perioadei de

indemnizare;

acordarea primelor de încadrare pentru absolvenţi;

acordarea primelor pentru stimularea mobilităţii forţei de muncă;

subvenţionarea locului de muncă pentru persoanele cu handicap, absolvenţi, şomeri

peste 45 de ani sau unici susţinători ai familiilor monoparentale, şomeri care mai au 3

ani până la pensie;

- 64 -

încheierea de contracte de solidaritate în baza Legii nr. 116/2002;

acordarea unor credite în condiţii avantajoase.

Graficul următor prezintă evoluţia ratei de participare a şomerilor la măsuri active, finanţate

din bugetul asigurărilor de şomaj, în perioada 2007 – 2010:

Fig. 4.4.4.1

Rata de participare a şomerilor la măsuri active

70

75

80

85

90

95

100

2007 2008 2009 2010


Rata de participare a şomerilor la cursurile de formare profesională, organizate în limita

fondurilor alocate pentru această măsură activă, este prezentată în următorul grafic:

Fig. 4.4.4.2

Rata de participare a şomerilor la cursuri de formare profesională

0

5

10

15

20

25

2007 2008 2009 2010


- 65 -

Tabelul următor prezintă evoluţia încadrării persoanelor care s-au adresat agenţiei de ocupare,

prin măsurilor active finanţate din bugetul asigurărilor pentru şomaj, în perioada 2007 – 2010.

Tabel 4.4.4.1. – mii persoane -

Tip de măsura Nr. pers.

ocupate

2007

Nr. pers.

ocupate

2008

Nr. pers.

ocupate

2009

Nr. pers.

ocupate

2010

Număr. total persoane încadrate, din care: 12,325 11,628 8,392 13,053

Nr. persoane ocupate ca urmare a acordării

serviciilor de mediere a locurilor de munca

vacante

7,561 8,322 6,507 9,637

Nr. persoane ocupate ca urmare a acordării

serviciilor de informare si consiliere profesionala 998 792 408 1,563

Număr persoane ocupate ca urmare a absolvirii

cursurilor de formare profesionala 999 689 510 565

Număr persoane ocupate prin acordarea de

alocaţii pentru şomerii care se încadrează înainte

de expirarea şomajului

510 349 343 547

Număr şomeri peste 45 de ani sau şomeri unici

susţinători ai familiilor monoparentale ocupaţi prin

subvenţionarea locului de munca

441 220 54 269

Încadrarea şomerilor care mai au 3 ani pana la

pensie prin subvenţionarea locului de munca

5 5 2 1

Număr persoane încadrate prin stimularea

mobilităţii forţei de munca 90 66 36 42

Număr absolvenţi din instituţii de învăţământ

încadraţi prin subvenţionarea locului de munca 257 170 14 111

Număr absolvenţi încadraţi, beneficiari de prima

de încadrare 112 86 51 70

Număr persoane cu handicap încadrate prin

subvenţionarea locului de munca

3 2 1 5

Număr persoane încadrate prin acordarea de

credite in condiţii avantajoase 50 5 - -

Nr. persoane încadrate prin acordarea de servicii

de consultanta si asistenta pentru începerea unei

activităţi independente sau pentru iniţierea unei

afaceri / Nr. persoane care au început o afacere

independenta sau pe cont propriu

43 81 176 374

Număr persoane încadrate prin ocuparea

temporara a forţei de munca in lucrări publice de

interes comunitar

1,171 759 415 526

Număr persoane încadrate prin încheierea de

contracte de solidaritate, in baza Legii nr.

116/2002

85 82 41 43


- 66 -

Stimularea grupurilor defavorizate, cu risc ridicat de marginalizare socială (romi, tineri

postinstituţionalizaţi, persoane din mediul rural cu nivel scăzut de studii şi calificare ocupate în

agricultura de subzistenţă, persoane cu dizabilităţi), pentru a depăşi statutul de asistat social şi a

participa la activităţi economice, este una din cele mai dificile activităţi de reinserţie pe piaţa muncii.

Evoluţia ocupării grupurilor defavorizate prin măsuri active de stimulare a ocupării este prezentată în

următorul tabel:

Tabel 4.4.4.2.

Măsura activă Anul Număr persoane ocupate din grupurile defavorizate

Pers. din

mediul

rural

Romi Tineri

marginalizaţi

Pers. cu

handicap

Beneficiari

de adev. pt.

ajutor social

Medierea muncii

2007 4184 115 3 316

2008 4733 101 5 513

2009 3547 66 4 109

2010 5203 47 3 163

Încheierea de contracte

de solidaritate cu tinerii

marginalizaţi

(L116/2002)

2007 4 85

2008 2 82

2009 41

2010 43

Ocuparea temporară în

lucrări publice de interes

comunitar

2007 850 53

2008 544 29

2009 348 53

2010 422 44 2

Organizarea cursurilor de

formare profesională

2007 461

2008 295

2009 303

2010 355

Informarea şi consilierea

profesională

2007 572 23

2008 441 10

2009 229 4

2010 855 15 3

Asistenţă şi consultanţă 2007 34

- 67 -

pentru demararea unei

afaceri

2008 70

2009 142

2010 168

Încadrarea persoanelor cu

dizabilităţi prin

subvenţionarea locului de

muncă

2007 3

2008 2

2009 1

2010 5


4.4.5 Evoluţia locurilor de muncă vacante în Judeţul Suceava

Dificultăţile cu care s-a confruntat economia locală în cursul anului 2009 au avut un impact

puternic asupra echilibrului dintre cererea şi oferta pe piaţa forţei de muncă, determinând o scădere

drastică a locurilor de muncă, un important excedent de forţă de muncă şi o creştere în intensitate a

şomajului.

În cursul anului 2010 cererea de forţă de muncă a revenit pe un trend crescător, oferta de locuri

de muncă a înregistrat o uşoară creştere, influenţând ocuparea şomerilor.

Fig. 4.4.5.1

Evoluţia locurilor de muncă vacante şi a locurilor de muncă o c u p a t e

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

35000

40000

2007 2008 2009 2010

locuri de munca vacante

locuri de munca ocupate


- 68 -

Fig.4.4.5.2

20072008

20092010

85

86

87

88

89

90

91

92

93

Evoluţia ratei de ocupare a locurilor de muncă vacante

Sursa de date: AJOFM Suceava

Domeniile de activitate din Judeţul Suceava, care au oferit cele mai multe locuri de muncă

vacante în cursul anului 2010, sunt:

- Industrie: preponderent în industria confecţiilor, fabricarea sticlei, prelucrarea lemnului şi

industria alimentară. 55% din locurile de muncă vacante oferite sunt pentru muncitori

necalificaţi. Cele mai solicitate meserii: muncitor necalificat la ambalat produse solide şi

semisolide, confecţioner, topitor sticlă, muncitor necalificat în industria confecţiilor,

tâmplar universal;

- Construcţii: domeniul de activitate în care posturile pentru muncitorii necalificaţi deţin o

pondere de 63% din totalul posturilor oferite. Alte meserii solicitate: dulgher, zidar, sudor,

ifronist, mecanic utilaj;

- Comerţ: cele mai solicitate meserii: vânzător, lucrător comercial, agent vânzări;

- Servicii: jumătate din oferta de locuri de muncă aparţine domeniului hoteluri şi restaurante.

Cele mai solicitate meserii: bucătar, ospătar, mecanic auto, cameristă;

- Transporturi: posturile pentru muncitorii necalificaţi la întreţinerea şoselelor, drumurilor

şi podurilor deţin 27% din oferta de locuri de muncă. Alte meserii solicitate: şofer

autocamion şi maşini de mare tonaj, şofer autoturisme, şofer autobuz;

- Silvicultură: toate posturile oferite sunt pentru muncitori necalificaţi în silvicultură.

- 69 -

Creşterea cererii de forţă de muncă necalificată se justifică, în unele cazuri, prin încercarea de

acoperire a nevoii de forţă de muncă cu meserii ce implică costuri minime, ca efect al dificultăţilor

financiare cu care se confruntă angajatorii în ultimii doi ani.

Specializările cu studii superioare care au fost mai solicitate sunt economiştii şi inginerii.

Referitor la distribuţia locurilor de muncă vacante pe zone din Judeţul Suceava, oferta cea mai

consistentă şi diversificată pe meserii aparţine zonei Suceava (Municipiul Suceava cu localităţi

limitrofe arondate). Meseriile cele mai solicitate în zona Suceava au fost: confecţioner textile,

muncitor necalificat la ambalat şi la demolări, agent comercial, prelucrător topitură sticlă la ţeavă,

mecanic auto, şofer autocamion, dulgher, lăcătuş mecanic, zidar.

Există şi meserii ce ţin de specificul economiei locale a fiecărei zone, iar cererea de forţă de

muncă în aceste meserii a fost mai mare decât cea la nivelul zonei Suceava.

În zona Rădăuţi au fost solicitaţi confecţionerii de articole din piele şi înlocuitori, lucrătorii la

bucătărie, vânzători şi muncitorii necalificaţi la demolări.

În zona Câmpulung Moldovenesc au fost solicitaţi bucătari, ajutori de ospătar, lucrători

comerciali, vânzători.

În zona Fălticeni au fost solicitaţi muncitorii necalificaţi în confecţii, în zona Gura

Humorului muncitorii necalificaţi în silvicultură, iar în zona Vatra Dornei ospătari, bucătari,

cameriste, vânzători, mineri în subteran.

Tabel 4.4.5.1. Previziuni privind rata şomajului

2009 2010 2011 2012

Total economie 6,8 6,4 6,0 5,6

Nord-Est 7,5 7,2 7,0 6,8

Bacău 7,8 7,7 7,0 6,1

Botoşani 5,5 5,4 4,9 4,5

Iaşi 6,3 6,2 5,8 5,0

Neamţ 5,8 5,7 4,8 4,3

Suceava 5,3 5,6 5,0 4,8

Vaslui 12,5 12,9 10,4 9,9

Sursa de date: Comisia Naţională de Prognoză (iunie 2009)

- 70 -

Concluzii

profilul şomerului ce corespunde celor mai multe persoane care se adresează agenţiei de

ocupare are următoarele caracteristici : provine din mediul rural, are nivelul de studii primar,

gimnazial sau profesional (muncitori), are vârsta cuprinsă între 40 şi 55 ani, este de sex

masculin şi conform statisticilor din ultimii 2 ani, beneficiază de indemnizaţie de şomaj;

o pondere importantă din şomerii neindemnizaţi au un nivel de instruire foarte scăzut şi, ca

urmare, nu au acces la toate serviciile agenţiei, nu au venituri stabile şi sunt dependenţi de

venitul minim garantat;

adresabilitatea către serviciile agenţiei foarte scăzută în rândul persoanelor defavorizate, iar

asistarea acestora în vederea reconversiei profesionale şi reinserţiei pe piaţa muncii necesită

servicii noi ce integrează diferite competenţe instituţionale.

deşi rata de ocupare a resurselor de muncă feminine şi masculine au valori foarte apropiate,

adresabilitatea femeilor către serviciul public de ocupare este mai scăzută decât a bărbaţilor.

4.5. Educaţie şi formare profesională

A. Învăţământul preuniversitar sucevean

4.5.1. Îmbunătăţirea accesului la piaţa muncii prin ridicarea nivelului de educaţie

şi formare profesională

Valorificarea capitalului uman în procesul de recuperare a decalajelor economice, presupune o

atentă reformare a sistemului de învăţământ pe baza conceptului de educaţie şi pregătire profesională

continuă. Reformarea acestui sistem are în vedere principalele două componente ale descentralizării -

cel administrativ şi cel financiar - precum şi calitatea învăţământului, îmbinând autonomia unităţilor

de învăţământ cu evaluarea externă.

Creşterea rolului educaţiei şi formării profesionale a capitalului uman în sprijinul creşterii

competitivităţii economice, a gradului de ocupare a forţei de muncă, în promovarea incluziunii sociale,

consolidarea cetăţeniei democratice active, şi, nu în ultimul rând, în dezvoltarea personală şi

profesională a celor care învaţă, constituie o preocupare majoră în cadrul politicilor şi strategiilor în

domeniul educaţiei.

- 71 -

În acest context, corelarea ofertei de formare cu cerinţele derivate din nevoile de dezvoltare

economică şi socială şi cu nevoile de dezvoltare personală şi profesională a celor care învaţă constituie

un obiectiv permanent al sistemelor de educaţie şi formare profesională.

Noua strategie privind formarea profesională îşi propune să faciliteze dezvoltarea de

competenţe generale şi specifice adecvate economiei moderne, îmbunătăţind calitatea sistemului de

educaţie şi formare, încurajând creativitatea şi spiritul antreprenorial şi facilitând învăţarea de-a

lungul vieţii pentru persoane de orice profesie şi indiferent de calificare.

De asemenea, se urmăreşte ca şi persoanele cu venituri scăzute, cu nevoi speciale sau

persoanele în vârstă să aibă acces la cursuri de formare profesională.

Perspectiva dezvoltării durabile a învăţământului incumbă asumarea principiilor

transparenţei, răspunderii publice, diversităţii culturale şi etnice, egalităţii de şanse, incluziunii

sociale, centrării educaţiei pe beneficiarii acestei,fundamentării deciziilor pe dialog şi consultare,

îmbunătăţirea calităţii şi a eficacităţii sistemului de educaţie şi formare profesională (Legea

educaţiei naţionale nr.1/2011).

Marile provocări ale sistemul de învăţământ se pot rezuma după cum urmează, la:

- Integrarea sistemului educaţional în sistemul social (persoană – familie - comunitate), economic

(producţie – servicii - creaţie) şi politic (principii şi valori);

- Creşterea gradului de atractivitate a învăţământului prin servicii de educaţie diversificate,

individualizate: curriculum didactic actualizat – specializări modernizate, conţinuturi noi;

- Interes pentru sporirea şanselor categoriilor defavorizate – persoane cu nevoi speciale: minorităţi

etnice, dizabilităţi fizice, probleme sociale;

- Dezvoltarea abilităţilor organizaţionale: activităţi umanitare, culturale, sportive.

4.5.2. Analiza SWOT sectorială

Analiza SWOT pe domeniul educaţiei şi formării profesionale a fost realizată pe baza

categoriilor de indicatori din PRAO, consideraţi relevanţi din perspectiva corelaţiei educaţie/formare

profesională – piaţa muncii/incluziune socială.

Astfel, analiza a avut în atenţie următoarele categorii de indicatori, în cadrul cărora au fost

urmăriţi doar indicatorii incluşi, la momentul actual, în bazele de date existente (Tabelele 4.5.2.1.-

4.5.2.7).

- 72 -

ANALIZA SWOT A ÎNVĂŢĂMÂNTULUI SUCEVEAN Puncte tari Puncte slabe

o Restructurarea reţelei învăţământului

profesional şi tehnic-liceu filieră

tehnologică numai pentru filierele /

domeniile / calificările profesionale

stabilite cu consultarea CLDPS şi în

conformitate cu PRAI - PLAI –PAS.

o Creşterea populaţiei şcolare în mediul

rural cu 8% în 2010, faţă de 2007, ca

urmare a reabilitării unităţilor şcolare şi a

implementării Legii calităţii în

învăţământul preuniversitar.

o Creşterea cu 20% a populaţiei şcolare în

învăţământul liceal – filiera tehnologică,

ca urmare a desfiinţării rutei progresive

de profesionalizare (SAM - An de

completare - ciclul superior al liceului).

o Autorizarea de către M.E.C.T.S., prin

ARACIP a unui număr mare de

specializări/ calificări profesionale în

unităţile şcolare cu învăţământ liceal, din

perspectiva adaptării ofertei educaţionale

la cerinţele sociale actuale.

o Scăderea ponderii tinerilor din totalul

şomerilor de la 21,8% în 2007, la 17,4 %

în 2009.

o Scăderea ratei abandonului şcolar, la

o Scăderea procentului de promovabilitate

la examenul de bacalaureat,de la 99,4% în

2007, la 84,65% în 2010, ca urmare a

noilor metodologii elaborate de MECTS.

o Insuficienta dotare a atelierelor şcoală şi

a laboratoarelor de specialitate din

grupurile şcolare nereabilitate.

o Lipsa manualelor de specialitate pentru

majoritatea domeniilor profesionale, ca

urmare a restructurării învăţământului

profesional şi tehnic.

o Numărul mare de cadre didactice care

utilizează un stil de predare tradiţional,

predominant informativ, axat pe

transmiterea şi însuşirea de cunoştinţe, în

defavoarea formării deprinderilor practice

şi dobândirii competenţelor cheie.

o Insuficienta colaborare dintre şcoală şi

părinţi, predominant întâlnită la nivelul

învăţământului liceal.

o Numărul mic de cabinete de asistenţă

- 73 -

toate formele de învăţământ

preuniversitar.

o Derularea unor proiecte cu finanţare

europeană în parteneriat cu diferite

instituţii şi organizaţii, cu impact asupra

populaţiei şcolare şi a cadrelor didactice

din mediul rural, grupuri dezavantajate

şi minorităţi;

psihopedagogică şi insuficienta asigurare a

serviciilor de consiliere şi orientare

şcolară, profesională şi de asistenţă

psihopedagogică în unităţile şcolare

Oportunităţi Ameninţări

o Posibilitatea dezvoltării unor programe de

formare prin accesarea unor fonduri

structurale (POSDRU).

o Accesul la informaţie, strategiile privind

descentralizarea învăţământului, asigurarea

calităţii în educaţie.

o Posibilitatea derulării unor programe de

dezvoltare a resurselor umane, conform

cererii pieţei muncii, cu susţinere din

Fondul Social European.

o Existenţa la nivelul Consiliilor Locale şi

Judeţene a unor programe de colaborare şi

parteneriat, unele dintre acestea parte a

unor proiecte transfrontaliere, derivate din

parteneriate regionale şi înfrăţiri.

o Existenţa PRAI la nivel regional, PLAI la

nivel judeţean şi PAS la nivelul şcolilor,

o Sistem legislativ instabil şi inconsecvent.

o Necunoaşterea sau neînţelegerea corectă a

legislaţiei.

o Slaba motivare financiară a personalului

din învăţământ şi orientarea acestora către

domenii mai bine plătite.

o Scăderea populaţiei din grupa de vârstă

15-19 ani (categorie care prezintă interes

din punct de vedere al sistemului de

învăţământ ÎPT).

o Accentuarea migraţiei în spaţiul european,

având ca efect reducerea populaţiei

şcolare.

o Aplicarea unor hotărâri guvernamentale şi

normative M.E.C.T.S. impuse de soluţiile

adoptate în situaţia de criză economică

- 74 -

conferind posibilitatea diversificării

pregătirii profesionale a elevilor, în cadrul

învăţământului liceal tehnologic şi

postliceal, în meserii cerute pe piaţa

muncii.

o Continuarea derulării Programelor

guvernamentale de susţinere elevilor

provenind din familii cu venituri mici

(“Bani de liceu”, “Euro200”, “Rechizite

şcolare”).

(reducerile de posturi, cu diminuarea în

şcoli a personalului administrativ).

o Situaţia socio-economică precară a

familiilor din care provin unii copii/ elevi.

o Schimbări rapide şi imprevizibile în

economie, cu implicaţii negative pe piaţa

forţei de muncă.

Obiectivele prioritare pentru domeniul educaţie-formare profesională pe plan local, derivate din

documentele de planificare strategică naţionale şi regionale, sunt:

o Transformarea educaţiei permanente într-o practică socială curentă la nivelul fiecărei

instituţii, publice sau private.

o Formarea continuă adaptată necesităţilor individuale şi organizaţionale.

o Eliminarea diferenţelor esenţiale dintre învăţământul rural şi cel urban, dintre oportunităţile

de învăţare oferite grupurilor dezavantajate (grupuri minoritare, copii cu nevoi speciale etc.) şi

cele oferite majorităţii.

o Centrarea şcolii pe nevoile beneficiarului (elevi/studenţi, angajatori, comunitate).

o Implementarea tehnologiei eLearning, ca resursă pentru educaţie, aducând problemele vieţii

reale în şcoală.

o Utilizarea oportunităţilor de finanţare prin accesarea fondurilor structurale, pentru realizarea

unor programe de formare a personalului din sistem.

o Extinderea parteneriatelor educaţionale interinstituţionale la nivel local, judeţean, naţional şi

internaţional în vederea diversificării ofertei de programe şi activităţi complementare şi

alternative de învăţare.

o Promovarea valorilor interculturalităţii, sprijinirea programelor/ proiectelor focalizate pe

cunoaşterea, respectarea şi valorificarea diversităţii culturale a copiilor şi tinerilor provenind din

rândul minorităţilor existente în judeţ.

- 75 -

Tabel 4.5.2.1. Populaţia şcolară din învăţământul de toate gradele

Judeţul Suceava

2007/2008 2008/2009 2009/2010

Total judeţ 145116 143327 143023

Învăţământ preşcolar 25281 25076 25594

Învăţământ primar, gimnazial şi

special 71691 70401 69378

Învăţământ liceal 27552 29099 32250

Şcoli de arte şi meserii, an de

completare 8433 7557 4507

Învăţământ postliceal şi de maiştri 958 1104 1377

Învăţământ superior 11201 10090 9917

Sursa de date: Direcţia de statistică Suceava

Fig. 4.5.2.1.

Populaţia şcolară, din învăţământul de toate

gradele, judeţul Suceava

17%

49%

19%

6%1% 8%

Învăţământ preşcolar

Învăţământ primar, gimnazial şi special

Învăţământ liceal

Şcoli de arte şi meserii, an de completare

Învăţământ postliceal şi de maiştri

Învăţământ superior

- 76 -

Tabel 4.5.2.2. Populaţia şcolară din învăţământul preuniversitar, pe medii de rezidenţă

Judeţul Suceava 2007/2008 2008/2009 2009/2010

Total judeţ 133915 133237 133106

Urban 73252 73527 67630

Rural 60663 59710 65476


Urban 10622 10686 11008

Rural 14659 14390 14586

Învăţământ primar, gimnazial

şi special

71691 70401 69378

Urban 37223 36510 35799

Rural 34468 33891 33579


Urban 12699 13526 15729

Rural 14853 15573 16521


completare

8433 7557 4507

Urban 5008 4976 3717

Rural 3425 2581 790

Învăţământ postliceal şi de

maiştri

958 1104 1377

Urban 958 1104 1377

Rural 0 0 0

Sursade date: Direcţia de statistică Suceava

- 77 -

Fig.4.5.2.2

Populaţia şcolară, pe medii de

rezidenţă

73252 7352767630

60663 5971065476

0

20000

40000

60000

80000

2007/2008 2008/2009 2009/2010

Ani şcolari

Nu

măr

ele

vi

Urban

Rural

Tabel 4.5.2.3 . Populaţia şcolară din învăţământul preuniversitar, pe sexe

Judeţul Suceava 2007/2008 2008/2009 2009/2010

Total judeţ 133915 133237 133106

Masculin 67338 66918 67501

Feminin 66577 66319 65605


Masculin 12846 12789 13178

Feminin 12435 12287 12416

Învăţământ primar, gimnazial

şi special

71691 70401 69378

Masculin 37223 36510 35799

Feminin 34468 33891 33579


Masculin 12699 13526 15729

Feminin 14853 15573 16521


completare

8433 7557 4507

Masculin 4301 3823 2342

Feminin 4132 3734 2165


maiştri

958 1104 1377

Masculin 269 270 453

Feminin 689 834 924


- 78 -

Fig. 4.5.2.3

Evoluţia populaţiei şcolare, pe sexe

67338

66577

66918

66319

67501

65605

64500

65000

65500

66000

66500

67000

67500

68000

Masculin Feminin

2007/2008

2008/2009

2009/2010

Tabel 4.5.2.4. Învăţământul liceal pe tipuri

-număr-

Judeţul Suceava 2007/2008 2008/2009 2009/2010

Total

27552 29099 32250

Filiera teoretică

11749 12753 13618

Filiera tehnologică

14430 15071 17321

Filiera vocaţională

1373 1275 1311


- 79 -

Fig. 4.5.2.4

Evoluţia populaţiei şcolare liceale, pe filiere

0

5000

10000

15000

20000

2007

/200

8

2008

/200

9

2009

/201

0

Ani şcolari

Nu

mă

r d

e e

lev

i

Filiera teoretică

Filiera tehnologică

Filiera vocaţională

Tabel 4.5.2.5. Rata abandonului şcolar

Judeţul Suceava 2007/2008 2008/2009 2009/2010

Învăţământ primar

1,0 1,1 0,99

Învăţământ gimnazial şi

special

1,7 1,5 0,96

Învăţământ liceal

2,1 2,0 0,97


completare

6,8 5,5 0,95


maiştri 2,5 - -


- 80 -

Tabel 4.5.2.6. Evoluţia ratei de succes

-număr-

Examene naţionale 2007/2008 2008/2009 2009/2010

Examen bacalaureat

99,44 96,72 87,39

Certificare calificare

profesională

Nivel 1 (SAM)

99,84 98,77 98,87

Nivel 2 (An de completare)

100 98,67 97,82

Nivel 3 (Liceu tehnologic)

100 97,34 94,39

Nivel 3 avansat (Şcoală

postliceală şi de maiştri)

100 98,18 99,41

Sursa de date: Direcţia de statistică, I.S.J. Suceava

Tabel 4.5.2.7. Situaţia şomerilor tineri pe zone ale judeţului

În anul 2007

Total Tineri cu vârstă

15 -24 ani

Ponderea tinerilor

în totalul şomerilor

Adulţi peste

25 ani

AL Suceava 2715 579 21,3 2136

PL Gura

Humor 1537 338 21,9 1199

PL Fălticeni 1767 406 22,9 1361

AL Rădăuţi 1682 350 20,8 1332

AL Cîmpulung 886 203 22,9 683

PL Vatra

Dornei 870 190 21,8 680

TOTAL

JUDEŢ 9457 2066 21,8 7391

În anul 2008

Total Tineri cu vârstă

15 -24 ani

Ponderea tinerilor


Adulţi peste

25 ani

AL Suceava 2838 589 20,7 2249

PL Gura

Humor 1504 344 22,8 1160

PL Fălticeni 2237 423 18,9 1814

AL Rădăuţi 2267 508 22,4 1759

AL Cîmpulung 1222 266 21,7 956

PL Vatra

Dornei 895 190 21,2 705

TOTAL

JUDEŢ 10963 2320 20,7 8643

- 81 -

În anul 2009

Total

Tineri cu vârstă

15 -24 ani

Ponderea tinerilor


Adulţi peste

25 ani

AL Suceava 7047 1135 16,1 5912

PL Gura

Humor 2227 418 18,7 1809

PL Fălticeni 4431 841 18,9 3590

AL Rădăuţi 4726 852 18,0 2874

AL Cîmpulung 2031 382 18,8 1649

PL Vatra

Dornei 1580 214 13,5 1366

TOTAL

JUDEŢ 22042 3842 17,4 8643


B. Învăţământul universitar sucevean

Principalul actor de pe piaţa educaţională academică, de la nivelul judeţului Suceava, este

Universitatea „Ştefan cel Mare”. Aceasta este una dintre cele mai dinamice universităţi din Europa de

Est, oferind o educaţie universitară şi post-universitară la standarde de înaltă calitate cu un raport

calitate/cost care asigură accesul la educaţia superioară, atât absolvenţilor de liceu din mediul urban, cât

şi rural.

Analiza activităţilor de învăţământ şi cercetare1

Programe de învăţământ

În cadrul Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava, activitatea didactică se desfaşoară numai la

programe de studii care au fost acreditate sau care au primit autorizare de funcţionare provizorie din

partea agenţiei naţionale de evaluare ARACIS: 65 programe studii de licenţă zi şi ID (37 acreditate) din

care 11 programe studii ID, 52 programe masterale (32 acreditate), 19 programe studii postuniversitare

şi 14 domenii de doctorat. Proiectarea programelor de studii de licenţă şi masterat, în acord cu procesul

Bologna, este realizată pe baza planului de învăţământ şi a fişelor disciplinelor care definesc în detaliu

conţinutul programului. Proiectarea unui program de studii este o activitate descentralizată care se

realizează la nivelul facultăţii care a facut propunerea şi memoriul justificativ de înfiinţare a noului

program. Comisia de lucru numită de facultate elaborează proiectul noului program având în vedere

1 Prezentăm activităţile de învăţământ şi de cercetare conform RAPORTULUI DE AUTOEVALUARE

INSTITUŢIONALĂ EUA – IE al Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava.

- 82 -

domeniul în care acesta este încadrat, conform Cadrului Naţional al Calificărilor şi cerinţelor de calitate

specificate prin normele naţionale. După etapa dezbaterii publice a proiectului, acesta este supus

aprobării de către Senat. Un program de studii conţine parţial discipline impuse, relevante pentru

formarea de bază şi generală de specialitate, o parte flexibilă formată din discipline opţionale ce

conturează formarea finală de specialitate şi discipline facultative care asigură formarea complementară

interdisciplinară. Programele de studii doctorale sunt elaborate şi aprobate anual de Şcoala doctorală.

USV oferă şi programe postuniversitare de instruire, perfecţionare sau reconversie profesională ca

răspuns rapid şi flexibil la nevoile mediului economic şi la necesitatea asigurării unui învăţământ

continuu pe toată durata vieţii. Cadrele didactice sunt încurajate să se perfecţioneze în domeniul

ştiinţific de activitate, să experimenteze şi implementeze metode şi tehnologii moderne pentru procesul

educaţional, să abordeze o perpectivă aplicativă şi multi-disciplinară asupra subiectelor predate pentru

a răspunde adecvat atât nevoilor studenţilor cât şi nevoilor societăţii.

Activitatea de cercetare ştiinţifică

Putem aprecia că universitatea s-a aflat în mijlocul unor puternice transformări de mentalitate şi de

percepţie a importanţei cercetării ştiinţifice în dezvoltarea instituţională, în general, şi în dezvoltarea

profesională a personalului academic, în particular. Această reconsiderare, cuplată cu noile politici de

evaluare, promovare şi stimulare materială a personalului cu realizări ştiinţifice, a condus în ultima

perioadă la un progres notabil la aproape toţi indicatorii de performanţă ai cercetării ştiinţifice din

USV, precum numărul de articole publicate în reviste peer-review recunoscute internaţional, numărul

de brevete obţinute şi a cererilor de brevete depuse, numărul de contracte cu agenţii economici sau

finanţarea obţinută prin contracte de cercetare câştigate în competiţii naţionale şi internaţionale.

Activitatea de cercetare, dezvoltare şi inovare (CDI) este desfăşurată de către personalul didactic fie în

cadrul normei didactice de bază (în medie, 35% din normă este alocat CDI), fie în cadrul orelor

suplimentare ce sunt paţial finanţate de contractele de CDI externe. Din punct de vedere organizatoric

activitatea CDI este structurată sub tutela catedrei şi/sau a unuia din cele 13 centre de cercetare

existente în USV ce cuprind direcţii de cercetare din majoritatea domeniilor în care USV desfăşoară

activităţi didactice. În cadrul centrelor se pune un accent deosebit pe latura aplicativă a cercetărilor şi

se remarcă o tendinţă comună către dezvoltarea regională (valorificarea potenţialului resurselor locale,

soluţii de management pentru administraţia locală, în domeniul serviciilor, a protecţiei mediului natural

şi amenajat etc.). Există însă şi preocupări pentru cercetări cu caracter fundamental, mai ales în

domeniul ştiinţelor umaniste, al ştiinţelor naturii, în domeniul fizicii lubrificaţiei, a tehnicilor

- 83 -

neconvenţionale de conversie a energiei, a biotehnologiei, având drept ţintă obiective din Planul

Naţional II de CDI şi din Programul Cadru European 7. Activităţile centrelor/colectivelor de cercetare

sunt supuse unui proces de evaluare internă şi externă periodică ţinând cont de sistemul de evaluare la

nivel naţional – CNCSIS.

Un rol determinant în activitatea CDI, precum şi în armonizarea activităţilor de cercetare cu

cele didactice, este jucat de Şcoala doctorală a USV care cuprinde 14 domenii de doctorat în care îşi

desfăşoară activitatea 310 doctoranzi (154 de doctoranzi cu frecvenţă şi 156 de doctoranzi fără

frecvenţă) sub coordonarea a 39 de profesori conducători de doctorat. Ca instituţie organizatoare de

studii doctorale, USV are permanent în vedere regenerarea propriului potenţial de cercetare prin

pregătirea tinerilor cercetători. Creşterea performanţelor Şcolii doctorale se realizează printr-o

organizare eficientă, o planificare corespunzătoare şi prin încurajarea parteneriatelor internaţionale.

ANALIZA SWOT A ÎNVĂŢĂMÂNTULUI UNIVERSITAR SUCEVEAN :

Puncte tari: Angajarea şi integrarea în profesie a absolvenţilor este un indicator deosebit de

important în ceea ce priveşte eficienţa activităţii didactice. Studiul realizat de Centrul de Consiliere şi

Orientare în Carieră în perioada ianuarie 2008 – decembrie 2009 pe un eşantion de 1100 absolvenţi

relevă că 906 de absolvenţi (82%) sunt angajaţi cu carte de muncă şi din aceştia 613 (55,7%)

profesează în domenii concordante cu specializarea absolvită. Gradul satisfacţiei profesionale,

abilitarea pentru a reuşi să aplice şi să răspundă solicitărilor de la locul de muncă pe baza cunoştinţelor

dobândite în cadrul facultăţii sunt argumente pentru eficienţa activităţii didactice. Acest rezultat este

confirmat şi de studiul efectuat la nivel naţional în anul 2009 de către compania germană Kienbaum

Management Consultants în colaborare cu revista Capital, studiu în care au fost chestionaţi peste 3000

de absolvenţi de învăţământ superior din 84 de universităţi de stat şi private şi peste 400 de angajatori

în privinţa: educaţiei teoretice, orientării practice, competenţelor lingvistice şi experienţei internaţionale

obţinute în cadrul studiilor universitare. Acest studiu situează USV pe poziţia a 4-a în clasamentul

naţional, ceea ce demonstrează o foarte bună corelare a ofertei educaţionale a USV cu nevoile actuale

de dezvoltare socio-economică. Un alt punct tare al sistemului de învăţământ promovat în USV este

antrenarea studenţilor în cercetarea ştiinţifică aplicativă în concordanţă cu standardele naţionale şi

internaţionale, fapt recunoscut şi prin cele 40 de premii obţinute de studenţi la concursurile naţionale şi

internaţionale în perioada 2005-2009. Este remarcabilă şi dinamica activităţii de cercetare,

dezvoltare şi inovare din USV ce a înregistrat o creştere a finanţării atrase din surse externe

universităţii de la o medie anuală de aproximativ 100 000 Euro, în urmă cu 10 ani, la una de

- 84 -

aproximativ 2 500 000 Euro astăzi. Totodată, USV a înregistrat un progres notabil la aproape toţi

indicatorii de performanţă ai cercetării ştiinţifice, ceea ce a condus la trecerea USV de la statutul de

contributor la fondul comun pentru calitate al universităţilor de stat din Romania la cel de beneficiar.

Aceste puncte tari au fost reflectate şi de acreditarea USV ca unitate naţională de cercetare şi dezvoltare

de către Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică, USV situându-se între primele 15

universităţi româneşti din punctul de vedere al rezultatelor obţinute într-o perioadă de 5 ani din

activitatea de cercetare, precum şi de calificativul „Grad de încredere ridicat”, acordat în urma

evaluărilor instituţionale externe de către Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul

Superior, acesta fiind cel mai înalt calificativ ce poate fi acordat unei universităţi din sistemul naţional

de învăţământ.

Puncte slabe: Un punct slab al activităţii didactice din USV este numărul foarte mic de

programe de studiu în limbi străine, universitatea fiind puţin pregătită pentru atragerea de studenţi

străini. Evaluarea activităţii de cercetare pentru perioada 2005-2009 a scos în evidenţă faptul că un

procent semnificativ de cadre didactice nu au obţinut rezultate de cercetare la un nivel recunoscut

internaţional, conform standardelor CNCSIS. Chiar dacă această situaţie se regăseşte, chiar la un nivel

mai ridicat, în majoritatea universităţilor din România, ea trebuie abordată cu toată consideraţia de către

comunitatea academică suceveană pentru a putea deveni competitivă la nivel internaţional. Din păcate,

modalităţile de motivare financiară la nivelul universităţii sunt limitate de cadrul legislativ actual iar

pachetele financiare folosite pentru atragerea de noi resurse umane de calitate nu sunt competitive pe

plan internaţional.

Ameninţarea cea mai mare pentru activitatea de învăţământ o reprezintă efectul cumulat al

scăderii constante a populaţiei şcolare până în anul 2003 (cu 40 %), scăderea finanţării de stat datorită

crizei economice (cu peste 33 % în 2011 faţă de 2008) şi a veniturilor populaţiei iar toate acestea vor

induce efecte negative asupra calităţii educaţiei ce vor genera implicaţii socio-economice majore pe

termen mediu. De asemenea, fondurile alocate Planului Naţional de CDI au scăzut semnificativ în

ultimii doi ani în ciuda unui plan strategic care indica o creştere constantă a alocaţiei bugetare pentru

cercetare în perioada 2007 – 2013. Principala soluţie la aşteptata scădere a efectivelor la licenţă în

următorii ani o constituie focalizarea pe programele de master (mult mai bine finanţate) prin atragerea

unui număr cât mai mare de absolvenţi deja aflaţi în sistem. Totodată, USV poate beneficia de interesul

în creştere al tinerilor dar şi a populatiei cu vârsta de peste 35 ani de a finaliza studiile universitare

- 85 -

(pentru a avea şanse sporite pe piaţa muncii sau în păstrarea locului de muncă) atât timp cât costurile

educaţionale vor putea fi păstrate în continuare la un nivel competitiv. Ca soluţie la scăderea finanţării

naţionale pentru procesul didactic şi de cercetare s-a avut în vedere reorientarea propunerilor de

proiecte către competiţiile de proiecte finanţate din fondurile europene.

Servicii pentru studenţi. Universitatea a avut permanent în vedere asigurarea unor condiţii

optime de studiu pentru studenţi, dar şi organizarea unor activităţi culturale şi sportive pentru ca aceştia

să-şi petreacă în mod util şi plăcut timpul liber. Universitatea dispune de bibliotecă proprie dotată cu 6

săli de lectură cu acces la raft având o suprafaţă de 807 m2, 381 locuri şi un fond de carte de peste

291.000 de volume, 28.145 periodice, corespunzător programelor de studii din planurile de învăţământ.

Biblioteca dispune de: abonamente permanente la 176 publicaţii periodice naţionale şi 67

internaţionale, teze de doctorat, descrieri de brevete de invenţie, colecţie de STAS-uri, microformate,

documente cartografice, audiovizuale, electronice. Sălile de studiu sunt dotate cu calculatoare

performante, care asigură posibilităţi rapide de informare şi documentare în bazele de date on-line

(ANELis, EBSCO) pentru studenţii, cadrele didactice şi cercetătorii din USV şi comunitatea locală.

Utilizatorii bibliotecii au acces gratuit la Internet (prin fibră optică şi wireless), prin intermediul reţelei

interne de calculatoare (PC-uri Macintosh). Pentru acces wireless, se pot folosi laptop-urile personale.

Spaţii de cazare în cămine. Cazarea studenţilor se poate face în căminele din campusul

universităţii, care beneficiază în prezent de o capacitate maximă de 1041 de locuri, distribuite în cele 4

cămine studenţeşti existente. Camerele sunt prevăzute cu grupuri sanitare, duşuri proprii, conexiune la

internet şi televiziune prin cablu, posibilitate de racordare la telefonia fixă contra-cost, telefon public în

hol, precum şi mobilier modern, televizor, frigider. Reţeaua Intranet universitară este accesibilă gratuit

tuturor studenţilor cazaţi în cămine. În conformitate cu regulamentul de funcţionare al căminelor,

studenţii participă la administrarea acestora, stabilirea anuală a priorităţilor de cazare şi propun măsuri

de îmbunătăţire prin intermediul comitetelor de cămin şi a reprezentanţilor organizaţiilor studenţeşti.

Bursele oferite studenţilor se acordă în conformitate cu Regulamentul cadru de acordare a

burselor, pe baza criteriilor specifice ale facultăţilor, discutate cu reprezentanţii studenţilor şi care sunt

revizuite periodic. Fondul de burse este constituit din alocaţii de stat şi parţial din veniturile proprii ale

facultăţilor. Studenţii cu probleme sociale beneficiază de burse de ajutor social şi scutiri de taxă în

condiţiile legii. Alături de bursele acordate studenţilor din venituri proprii şi de la buget în universitate

- 86 -

există o preocupare permanentă de atragere de fonduri pentru sprijinirea studenţilor cu rezultate

deosebite prin acordarea de burse speciale de studii, ofertarea de posturi în campus pe durată

determinată, organizarea împreună cu agenţii economici interesaţi a stagiilor suplimentare de practică

plătite (de minim 3 luni), sprijinirea absolvenţilor în găsirea unui loc de muncă prin bursa locurilor de

muncă organizată de USV şi partenerii săi economici. Regulamentele adoptate de către facultăţi şi

cadrul legal permit stimularea învăţării prin acordarea posibilităţii studenţilor admişi pe locurile cu taxă

să ocupe locuri finanţate de la buget, funcţie de performanţa didactică în anul academic anterior. Acest

sistem menţine activă concurenţa, contribuind în acelaşi timp la creşterea eficacităţii de utilizare a

fondurilor publice.

Tabere studenţeşti, spaţii de refacere şi recreere. Instituţia asigură prin secretariatele

facultăţilor, reprezentanţii organizaţiilor studenţeşti repartizarea echitabilă între facultăţi a locurilor în

taberele studenţeşti în funcţie de numărul de studenţi ai facultăţii şi rezultatele profesionale, situaţia

socială, activitatea cultural-artistică, activitatea organizatorică în cadrul asociaţiilor studenţeşti.

Suplimentar, universitatea asigură spaţii de cazare în unităţile proprii de creaţie şi recreere situate în

Gălăneşti, Şipoţel, Vatra Dornei.

Servicii de asistenţă financiară. Prin cadrul legal existent, USV a acordat permanent sprijin

financiar studenţilor (Legea nr. 269/2004) pentru achiziţionarea de calculatoare, respectiv sprijin tehnic

prin consultanţă de specialitate pentru iniţierea şi dezvoltarea unei mici afaceri.

Restaurantul USV, adus la standarde europene, are o suprafaţă utilă de cca. 1.600 m2

şi

permite servirea mesei de către un număr de 200-250 studenţi, pe serie. Perioada de funcţionare a

restaurantului, în timpul săptămânii, este luni - vineri, 12.00–20.00, interval în care se pot servi cele

două mese zilnice (prânz şi cină) la un preţ mediu de 10 lei.

Activităţile culturale organizate în universitate sunt cele specifice unui club studenţesc şi se

concretizează în activităţi ale cercurilor literare, de teatru, folclor, ale formaţiei artistice de dans

popular, ale formaţiei de dans spaniol. Pentru organizarea de manifestări cu caracter cultural şi de

divertisment USV pune la dispoziţia studenţilor şi angajaţilor săi Auditoriumul Joseph Schmidt cu o

suprafaţă de 267,3 m2 şi o capacitate de 235 locuri.

- 87 -

Clubul Sportiv Universitar organizează şi desfăşoară activităţi de performanţă (echipă de

handbal de nivel internaţional) şi de masă cu studenţii, iar cadrele didactice şi alte categorii de personal

din universitate au la dispoziţie în timpul liber o bază sportivă care cuprinde un teren de sport cu gazon

artificial, acoperit cu balon presostatic, amenajat pentru fotbal, handbal, tenis de câmp şi atletism, un

bazin de înot acoperit şi o sală de sport.

Cabinetul medical al USV este deservit de 2 medici şi 4 asistenţi medicali şi se află în incinta

campusului universitar. Studenţii beneficiază de consiliere şi orientare în carieră având la dispoziţie

personalul calificat din cadrul Centrului de Consiliere şi Orientare în Carieră a studenţilor

(http://www.usv.ro/ccoc/studii.php) care organizează periodic workshopuri, vizite şi întâlniri cu

reprezentanţii agenţilor economici care îşi desfăşoară activitatea în regiune.

Organizaţii studenţeşti din USV.

(http://www.usv.ro/usv3/index.php/ro/1/Organizaţii/33/6) În universitate îşi desfăşoară activitatea

un număr de 14 asociaţii studenţeşti iniţiate la nivel de facultate/ universitate cât şi structuri locale ale

unor organisme naţionale şi internaţionale. Apreciate şi încurajate la nivelul structurilor instituţionale,

activităţile cultural artistice ale studenţilor se înscriu pe dimensiunea preocupărilor universităţii de a

conferi ofertei educaţionale o diversitate adecvată cerinţelor mediului economic, social şi cultural.

Amintim câteva dintre acestea: Expoziţia de artă plastică „Lignum”; „F-Meetings” (proiect intern de

traininguri); ToT (train of trainers – în colaborare cu firma LEAD); Ziarul „Sută la Sută Studenţesc”;

„Studenţi Suceveni în Europa”; Campania de reprezentare „Studenţii fac Universitatea”; „Constructio

Academica”; „Ce te doare?”; „Săptămâna Bologna în universităţi”; „Give me 5!”; „Gala Profului

Bologna”; „Oameni de Top”; „Câte o dorinţă pentru fiecare fulg de nea” (campanie umanitară); „Seara

Devoratorilor de Publicitate”; „Cum arată România Ta?”; Campania de responsabilizare faţă de mediu

„Acţiunile tale de azi afectează ziua de mâine”; Publicaţia „Ziarul de Mediu – atitudine şi implicare”;

Proiectul de Recrutare pentru eXchange (internship în una din cele 107 ţări AIESEC). Înţelegând rolul

culturii şi sportului în formarea personalităţii tinerilor, universitatea a asigurat şi va continua să asigure,

în limita resurselor disponibile, condiţii adecvate pentru desfăşurarea activităţilor studenţeşti în cadrul

USV şi participării lor în cadrul schimburilor interculturale privind viaţa studenţească.

Oferta educaţională şi populaţia şcolară

Scopul şi importanţa învăţământului superior s-a schimbat fundamental în ultimii douăzeci de

ani atât pe plan naţional cât şi internaţional. Universităţile contribuie astăzi, în mod activ, la dezvoltarea

http://www.usv.ro/ccoc/studii.php

http://www.usv.ro/usv3/index.php/ro/1/Organizaţii/33/6

- 88 -

economică şi socială reprezentând un factor determinant al competitivităţii economice într-o societate

bazată, din ce in ce mai mult, pe cunoaştere. Misiunea de formare a capitalului uman este

complementată, în egală măsură, de generarea de cunoştinţe noi prin cercetare şi inovare, de

diseminarea şi transferul tehnologic al rezultatelor obţinute, precum şi de facilitarea cooperărilor

internaţionale şi a schimburilor culturale.

Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava (USV), prin cele trei funcţii fundamentale (cercetare,

predare/învăţare şi servicii pentru comunitate), desfăşurate în condiţii de autonomie instituţională şi de

libertate academică, contribuie în mod activ şi explicit la procesele de inovare şi de dezvoltare socială.

În acest context, USV îşi asumă misiunea de învăţământ şi cercetare ştiinţifică având ca principale

obiective:

- formarea specialiştilor cu pregătire superioară în domeniile de studiu prevăzute de documentele

oficiale naţionale şi europene;

- modelarea armonioasă a personalităţii studenţilor, punându-le în valoare creativitatea şi

favorizând deplina lor dezvoltare;

- dezvoltarea continuă a cercetării ştiinţifice, la nivelul standardelor internaţionale contemporane,

urmărindu-se afirmarea performanţelor ştiinţifice ale membrilor comunităţii academice, prin

participarea acestora la activităţile comunităţii internaţionale şi la cooperarea interuniversitară;

- ameliorarea permanentă a activităţilor didactice şi de cercetare ştiinţifică pentru integrarea cu

succes, din punct de vedere structural, calitativ şi economic, în sistemul european de învăţământ

superior, încât să devină o universitate de prestigiu pe plan naţional şi internaţional.

Universitatea îşi susţine activităţile de realizare a obiectivelor fixate printr-o structură instituţională,

administrativă şi managerială corespunzătoare. Consolidată an de an, Universitatea „Ştefan cel Mare”

din Suceava are în structura sa 9 facultăţi şi 7 departamente, prezentate în tabelul de mai jos.

Tabel 4.5.2.8. Structura Universităţii „ Ştefan cel Mare ”

FACULTĂŢI DEPARTAMENTE

- Educaţie Fizică şi Sport;

- Inginerie Alimentară;

- Inginerie Electrică şi Ştiinţa Calculatoarelor;

- Inginerie Mecanică, Mecatronică şi Management;

- Istorie şi Geografie;

- Pregătirea Personalului Didactic;

- Educaţie Continuă şi Învăţământ la

Distanţă;

- Asigurarea Calităţii;

- Relaţii Internaţionale şi Programe

- 89 -

- Litere şi Ştiinţe ale Comunicării;

- Silvicultură;

- Ştiinţe Economice şi Administraţie Publică;

- Ştiinţe ale Educaţiei.

Comunitare;

- Comunicaţii şi Tehnologii ale

Informaţiei;

- Comunicare şi Relaţii Publice;

- Centrul de Consiliere şi Orientare în

Carieră.

Universitatea dispune de o administraţie eficace şi riguroasă în privinţa organizării, numărului

şi calificării personalului şi funcţionează riguros prin serviciile oferite comunităţii universitare.

Pentru a răspunde nevoilor de instruire ale candidaţilor precum şi nevoilor angajatorilor,

universitatea şi-a lărgit şi diversificat continuu oferta educaţională, în acest sens fiind propuse spre

autorizare noi programe de studii de licenţă şi noi specializări postuniversitare de masterat. Procesul

este dinamic şi se derulează concomitent cu analiza oportunităţii derulării tuturor programelor de studii

din universitate, pe baza unor criterii referitoare la compatibilitatea programelor de studii cu altele

similare din UE, cerinţele zonei, numărul de candidaţi la admitere, compatibilitatea cu direcţiile de

cercetare ale catedrelor coordonatoare etc.

Învăţământul superior formează şi atestă competenţele profesionale şi deprinderile dezvoltate de

către cursanţi pentru trei niveluri de pregătire: licenţă, masterat şi doctorat. Fiecare program de studiu

din cadrul universităţii anticipează şi răspunde nevoilor societăţii şi contribuie la configurarea de

personalităţi individuale, la consolidarea de calificări şi de profesii, la îmbunătăţirea şi codificarea

cunoaşterii, toate acestea conducând la emanciparea individuală şi la creşterea competitivităţii societăţii

în care funcţionează.

Tabel 4.5.2.9. Populaţia şcolară a USV pentru anul universitar 2009-2010

Facultatea Licenţă

ZI

Licenţă

ID

Masterat Doctorat cu

frecvenţă

Doctorat fără

frecvenţă

Total

Educaţie Fizică

şi Sport 427 0 0 0 0 427

Inginerie

Alimentară 917 0 233 7 8 1165

Inginerie 794 0 352 23 36 1205

- 90 -

Electrică şi

ştiinţa

Calculatoarelor

Inginerie

Mecanică

Mecatronică şi

Management

457 0 253 7 14 731

Istorie şi

Geografie 806 339 380 4 70 1599

Litere şi ştiinţe

ale Comunicării 576 127 274 32 74 1083

Silvicultură 245 272 124 5 30 676

Ştiinţe

Economice şi

Administraţie

Publică

2577 1936 1136 0 0 5649

Ştiinţe ale

Educaţiei 444 0 222 0 0 666

Total 7243 2674 2974 78 232 13201

4.6. Incluziunea socială în Judeţul Suceava

Impactul crizei economice asupra grupurilor vulnerabile, ameninţate de sărăcie şi excluziune

socială, a determinat statele membre UE să caute soluţii de a sprijini redresarea economiei, fără a

neglija contribuţia esenţială a valorilor solidarităţii aflate la temelia oricăror politici sociale. Pentru

atenuarea impactului au fost simplificate procedurile de implementare a fondurilor structurale şi

îmbunătăţită coordonarea acestora cu politicile sociale.

Sistemul naţional de protecţie socială are ca parte componentă asistenţa socială ce cuprinde

serviciile sociale şi prestaţiile sociale, acordate în vederea dezvoltării capacităţilor individuale sau

- 91 -

colective, pentru asigurarea nevoilor sociale, creşterea calităţii vieţii şi promovarea principiilor de

coeziune şi incluziune socială.

Prestaţiile sociale sunt măsuri de redistribuţie financiară destinate persoanelor sau familiilor

care întrunesc condiţiile de eligibilitate prevăzute de lege.

Serviciile sociale reprezintă ansamblul complex de măsuri şi acţiuni realizate pentru a răspunde

nevoilor sociale ale persoanelor, familiilor, grupurilor sau comunităţilor, în vederea prevenirii şi

depăşirii unor situaţii de dificultate, vulnerabilitate sau dependenţă, pentru creşterea calităţii vieţii şi

promovarea coeziunii sociale.

Acest capitol va contura problematica în ansamblu a incluziunii sociale la nivelul Judeţului

Suceava şi a regiunii NE, structurată pe principalele puncte de interes: nivelul de sărăcie, accesul la

prestaţii sociale, accesul la locuire, accesul la servicii sociale, accesul la servicii de sănătate, accesul la

educaţie.

4.6.1. Incidenţa sărăciei în judeţul Suceava

Din punct de vedere al indicatorilor privind incidenţa sărăciei, judeţul Suceava, păstrează

tendinţele identificate la nivelul regiunii Nord – Est.

Atât statisticile Institutul Naţional de Statistică (INS) cât şi cele ale Ministerului Muncii,

Familiei şi Protecţiei Sociale (MMFPS), menţin regiunea Nord-Est printre regiunile cu cele mai

ridicate valori în ceea ce priveşte incidenţa sărăciei.

Conform raportului MMFPS privind incluziunea socială în 2008, Regiunea Nord-Est, alături de

regiunile Sud-Vest, Sud-Muntenia şi Sud-Est au cunoscut în 2008 cele mai mari reduceri ale ratei

sărăciei faţă de anul anterior (de peste 5%).

Cu toate că regiunea Nord-Est a cunoscut cea mare mare scădere faţă de anul anterior (7,1%),

populaţia din regiune continuă să prezinte în contextul naţional cea mare mare rată a sarăciei absolute

(8,5%).

- 92 -

Tabel 4.6.1.1. Rata sărăciei pe regiuni - Indicatori calculaţi de MMFPS

Regiune de dezvoltare Rata sărăciei absolute Rata sărăciei extreme

2007

2008

Modificare

2007

2008

Modificare

Nord Est 15,6

8,5 -7,1 3,6 1,6 -2,0

Sud-Est 12,2

7,1 -5,1 3,4 1,9 -1,5

Sud-Muntenia 10,2

4,4 -5,8 2,2 0,6 -1,6

Sud-vest 12,9

7,9 -5,0 3,3 1,2 -2,1

Vest 4,5

3,4 -1,1 1,1 0,3 -0,8

Nord-Vest 8,2

5,7 -2,5 2 1,4 -0,6

Centru 8,5

5,2 -3,3 2,3 0,8 -1,5

București 1,6

1,1 -0,5 0,4 0 -0,4

Sursa de date : PLAOIS NE

Fig. 4.6.1.1

- 93 -

Fig. 4.6.1.2

Tabel 4.6.1.2. Rata sărăciei calculată de Institutul Național de Statistică la nivelul anului 2008

(inclusiv consumuri din resurse proprii)

Regiune

Pondere

Nord-Est

27,2

Sud-Est

22,7

Sud-Muntenia

17,5

Sud-Vest

23,3

Vest

13,3

Nord-Vest

15,6

Centru

14,5

București

4,7

Sursa de date : PLAOIS NE

- 94 -

Fig. 4.6.1.3.

Ambele studii evidenţiază faptul că în cadrul Regiunii Nord-Est se înregistrează cea mai

ridicată valoare a ratei sărăciei, plasând astfel regiunea pe primul loc din punct de vedere a ratei

sărăciei între regiunile de dezvoltare.

Indicatorii privind sărăcia relativă sunt calculaţi de Institutul Naţional de Statistică, la nivel

naţional, conform recomandărilor EUROSTAT. Determinarea ratelor de sărăcie se realizează prin

compararea consumului gospodăriilor (pentru sărăcia absolută), respectiv venitul disponibil (pentru

sărăcia relativă) pe adult echivalent cu un prag de sărăcie. Evoluţia pragului de sărăcie absolută şi

relativă în perioada 2002 -2009, este prezentate în următorul tabel:

Tabel 4.6.1.3. Pragurile de sărăcie absolută şi relativă în perioada 2002 – 2009 (lei/lună/adult

echivalent)

Indicator 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Pragul sărăciei relative 138,7 174,0 226,0 263,2 299,7 358,5 459,3

Pragul sărăciei absolute 153,6 167,9 191,5 208,1 218,3 232,6 247,2 258,9

Pragul sărăciei severe 106,1 116 132,3 143,8 150,8 160,7 170,8 178,9

Pragul sărăciei alimentare 87,5 95,6 109,1 118,6 124,3 132,5 140,8 147,5

Notă: Pragul sărăciei absolute este calculat la nivel mediu anual, iar pragul sărăciei absolute este exprimat în preţuri ale

lunii decembrie.

Sursa de date: Raportul privind incluziunea socială în România în anul 2009 al MMFPS

- 95 -

Din datele prezentate în tabelul următor se poate remarca reducerea ratei sărăciei absolute în

perioada 2000 – 2009, în timp ce rata sărăciei relative a oscilat între 17% în anul 2001 şi 18,6% în

2006.

Tabel 4.6.1.4 Evoluţia ratei de sărăcie în perioada 2000 – 2009 (%)

Indicator 2001 2000 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Sărăcie relativă 17,1 17,0 18,1 17,3 17,9 18,2 18,6 18,5 18,2 17,5

Sărăcie absolută 35,9 30,6 28,9 25,1 18,8 15,1 13,8 9,8 5,7 4,4

Sărăcie severă 13,8 11,4 10,9 8,6 5,9 4,6 4,1 2,4 1,0 0,9

Sărăcie alimentară 7,3 5,8 5,6 4,1 2,7 2,1 1,8 0,9 0,4 0,2

Sursa de date: Raportul privind incluziunea socială în România în anul 2009 al MMFPS

4.6.2. Accesul la prestaţii sociale

O componentă importantă a strategiilor de incluziune socială o constituie accesul la prestaţii

sociale.

Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale a reglementat acordarea de prestaţii sociale în

vederea diminuării stării de sărăcie a categoriilor defavorizate, susţinerii familiilor cu copii, a familiilor

aflate în dificultate, precum şi a creşterii calităţii vieţii cetăţenilor.

Prin Agenţia Judeţeană pentru Prestaţii Sociale Suceava se asigură, la nivel de judeţ,

promovarea politicilor familiale integrate prin implementarea unui pachet de măsuri eficiente de

prestaţii şi servicii sociale.

Venitul minim garantat (VMG) se numără printre cele mai importante programe de promovare a

incluziunii sociale şi de combatere a sărăciei, răspunzând astfel obligaţiilor asumate de România prin

ratificarea Cartei Sociale Europene revizuite (art.13 privind dreptul la asistenţă socială şi medicală).

Evoluţia numărului de beneficiari de venit minim garantat, în perioada 2007-2010, este

evidenţiată în tabelul de mai jos:

- 96 -

Tabel 4.6.2.1. Numărul de beneficiari de venit minim garantat

Nr.

crt. Tipul familiei

Numărul

mediu de

beneficiari

2007

Numărul

mediu de

beneficiari

2008

Numărul

mediu de

beneficiari

2009

Numărul

mediu de

beneficiari

2010

1

Persoane singure

2.604

2640

2658

2.591

2 Familii cu 2

persoane 1.238 1201 1190 1.069

3 Familii cu 3

persoane 796 991 977 834

4 Familii cu 4

persoane 706 848 801 720

5 Familii cu 5

persoane 344 386 350 274

6 Familii cu mai mult

de 5 persoane 900

998

915 761

TOTAL

6588

7064

6891

6249

Sursa de date: A.J.P.S. Suceava

Fig. 4.6.2.1

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

8000

2007 2008 2009 2010

Distribuţia numărului de familii beneficiare de ajutor social în funcţie de structura familială

mai mult de 5 pers.

5 persoane

4 persoane

3 persoane

2 persoane

persoane singure

Sursa: A.J.P.S. Suceava

- 97 -

Alte prestaţii sociale acordate prin diferite legi în vederea diminuării stării de sărăcie, sunt

prezentate în tabelul următor:

Tabel 4.6.2.2.

Numele prestaţiei

Număr

mediu lunar

de

beneficiari

2007

Număr

mediu lunar

de

beneficiari

2008

Număr

mediu lunar

de

beneficiari

2009

Număr

mediu lunar

de

beneficiari

2010

Alocaţia de stat pentru copii 146.964 136.145 155.514 155.625

Alocaţia complementară 35.646 36.511 36.199 38.058

Alocaţia de susţinere pentru

familia monoparentală 6.417 6.283 6.369 6.654

Drepturi cuvenite persoanelor

cu handicap 32.269 30.571 38.040 39.263

Alocaţii plasament 1193 1.028 1.312 1.164

Ajutoare pentru încălzirea

locuinţei 165.190 134.446 120.206 54.220

Trusou pentru nou-născuţi 650 3.427 7.696 5.562

Sprijin pentru constituirea

familiei 227 2.983 3.619 1.433

Alocaţii copii nou născuţi 550 3.060 7.042 4.273

Indemnizaţii pentru creşterea

copilului 5.682 5.587 5.564 5.955

Stimulent creştere copil 377 381 363 253

Sursa de date: A.J.P.S. Suceava

4.6.3 Accesul la servicii sociale

Un aspect important al promovării incluziunii sociale îl constituie accesul la servicii sociale, iar

la sfârşitul anului 2010, în judeţul Suceava erau acreditaţi 129 de furnizori de servicii sociale, publici

şi privaţi.

Serviciile sociale furnizate se adresează următoarelor tipuri de beneficiari:

copii în dificultate – 25 furnizori de servicii sociale ;

cupluri mamă – copil – 4 furnizori de servicii sociale ;

copii şi tineri în dificultate – 2 furnizori de servicii sociale ;

tineri în dificultate – 8 furnizori de servicii sociale;

copii cu dizabilităţi – 16 furnizori de servicii sociale;

persoane adulte cu handicap –9 furnizori de servicii sociale;

- 98 -

persoane care suferă de boli incurabile / bolnavi cronici – 0;

persoane infectate sau bolnave HIV/SIDA (copii şi adulţi) –1 furnizor de servicii sociale;

persoane vârstnice –12 furnizori de servicii sociale;

victime ale violenţei în familie/agresori familiali – 3 furnizori de servicii sociale;

persoane adulte fără adăpost – 2 furnizori de servicii sociale ;

victime ale traficului de persoane – 1 furnizori de servicii sociale;

persoane dependente de consumul de droguri, alcool sau alte substanţe toxice – 0 furnizori de

servicii sociale;

persoane emigrante / refugiaţi – un compartiment de consiliere în cadrul DGASPC Suceava;

persoane de etnie rromă – 0;

Servicii destinate altor categorii de persoane din care:

cantine sociale – 6 furnizori de servicii sociale;

de îngrijiri la domiciliu – 8 furnizori de servicii sociale;

de asistenţă medico-socială – 4 furnizori de servicii sociale;

alte tipuri de servicii – 28 (servicii sociale primare furnizate de asociaţii/ fundaţii şi

instituţii publice).

Lista furnizorilor privaţi de servicii sociale din Judeţul Suceava, acreditaţi de Agenţia Judeţeană

de Prestaţii Sociale, este prezentată în următorul tabel:

Tabel 4.6.3.1. Furnizori de servicii sociale privaţi acreditaţi

Denumire furnizor Servicii sociale acreditate

Asociaţia Blijdorp România Centru de zi pentru copii cu dizabilităţi

Fundaţia Sfinţii Ierarhi Leontie şi

Teodosie

Servicii de îngrijiri la domiciliu persoane

vârstnice

Asociaţia de sprijin pentru persoane cu

autism ASPA Servicii destinate copiilor cu autism

Asociaţia Bethesda Cămin pentru persoane vârstnice

Biserica Penticostală Filadelfia Centru de zi pentru tineri cu handicap

Asociaţia Euroactiv Servicii de orientare profesională

- 99 -

Asociaţia Internaţional Christian Aid

Ministries Cămin pentru copii

Asociaţia ISEA Centru de zi pentru copii

Asociaţia Lumină Lină Adăpost de noapte, Centru de zi pentru

copii

Asociaţia Nevăzătorilor din România Servicii primare destinate persoanelor

cu handicap vizual

Asociaţia Salvaţi Copiii Servicii de informare şi consiliere

destinate copiilor

Asociaţia Sf.Ioan Cel Nou de la Suceava Servicii de îngrijiri la domiciliu persoane

vârstnice

Fundaţia HELP MED Servicii de îngrijiri la domiciliu persoane

vârstnice

Fundaţia Dorna Mens Sana Servicii de consiliere psihologică,

psihiatrică şi socială

Fundaţia Ciocăneşti Bucovina Cămin persoane vârstnice

Fundaţia de caritate şi intrajutorare Ana Servicii de informare şi consiliere pentru

persoane cu handicap

Fundaţia Peter Servicii de informare şi consiliere

persoane cu handicap

Fundaţia FARA Servicii de asistenţă maternală, centru

de plasament

Fundaţia Umanitară Eagle House

Locuinţe protejate, Servicii de

dezvoltare deprinderi de viaţă

independentă

Fundaţia Umanitară Esperanţa Servicii de îngrijiri la domiciliu persoane

vârstnice

Fundaţia Umanitară o nouă viaţă Servicii primare destinate tinerilor cu

handicap

Sursa de date : A.J.P.S. Suceava

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Suceava în subordinea

Consiliului Judeţean Suceava oferă următoarele servicii publice de specialitate:

- 100 -

Servicii de tip rezidenţial pentru copii si tineri (centre de plasament, case de tip familial,

apartamente de tip familial, apartamente sociale);

Servicii de tip rezidenţial pentru copilul care prezintă comportament deviant -1 centru

de plasament;

Servicii de tip rezidenţial pentru persoane adulte (centre de recuperare si reabilitare

neuropsihiatrică);

Servicii de recuperare pentru copii şi tineri cu dizabilităţi (2 centre de zi, 2 centru de

recuperare);

Servicii alternative de tip familial (reţea de asistenţi maternali profesionişti, plasament

în familia lărgită sau familii/persoane fără grad de rudenie, tutelă);

Servicii de evaluare complexă a copilului şi persoanelor adulte cu dizabilităţi (incadrare

intr-o categorie de persoane cu handicap, orientare şcolară (atât pentru cei din sistemul

de protecţie cât şi pentru cei din comunitate);

Servicii de găzduire pentru cuplul mamă-copii (2 centre maternale);

1 centru de primire în regim de urgentă pentru copilul abuzat şi neglijat şi telefonul

copilului (0230/983), capacitate 15 locuri;

1 adăpost de zi şi de noapte pentru copiii străzii (capacitate 12 locuri);

Servicii de prevenire a abandonului si a violenţei domestice (consiliere psihologica si

juridica, asistentă de specialitate);

Servicii de specialitate la domiciliu oferite de 4 echipe mobile (logopedie si

kinetoterapie pentru copii cu dizabilităţi şi îndrumare a familiilor acestora, consiliere

psihologică pentru copiii cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate);

Servicii de intervenţie în regim de urgenţă pentru copilul abuzat, neglijat, exploatat,

aflat în dificultate (intervenţie în regim de urgenţă în teren);

Servicii de specialitate pentru familiile care doresc sa adopte copii (cursuri, consultanţă,

consiliere, monitorizare postadoptie etc);

Servicii juridice de legalizare a încheierii căsătoriilor între minori sau cu un minor

(începând cu vârsta de 16 ani); consultanţă juridică şi consilIiere psihologică;

Servicii oferite tinerilor din sistemul de protecţie în vederea dobîndirii deprinderilor de

viaţă independentă (apartamente sociale, ateliere pentru deprinderi de viaţă

independentă: croitorie, patiserie, tâmplărie) precum si persoanelor adulte (ateliere

- 101 -

protejate pentru persoane adulte instituţionalizate: croitorie, obiecte decorative, lumânări

şi olărit);

Servicii de specialitate pentru copiii refugiaţi, repatriaţi (instrumentare dosare,

consiliere juridică etc).

Tabel 4.6.3.2. Privind copiii / tinerii din instituţiile de tip rezidential

Nr.

Crt.

SERVICIUL DE TIP REZIDENŢIAL NR.

ASISTAŢI

1. Complex protecţie de tip rezidenţial Suceava - Centrul de plasament “Speranţa”

Suceava

72

2. Complex protecţie de tip rezidenţial Suceava - Centrul de plasament de tip familial

“Colţ Alb “ Suceava

18

3. Centrul de plasament “Mihail şi Gavril” Solca

40

4. Centrul de plasament “Sf. Gheorghe” Dolhasca

20

5. Centrul de Plasament „ Laurenţia Ulici „ Gura Humorului

87

6. Complexul terapeutic „Blijdorp – O Nouă Viaţă Suceava”

Centrul rezidenţial de tip familial “O Nouă Viaţă”

18

7. Complex servicii de protecţie de tip rezidenţial Rădăuţi – Vicovu de Sus - Casa de

tip familial „ Pluto” Vicovu de Jos

7

8. Complex servicii de protecţie de tip rezidenţial Rădăuţi – Vicovu de Sus - Centrul

de Plasament „Universul Copiilor „ Rădăuţi

19

9. Complexul „Ama Deus „ – „Alma Mater „ Siret - Centrul de plasament de tip

familial „Alma Mater „ Siret

11

10. Complexul „ Ama Deus „ - „Alma Mater „ Siret –

Complexul terapeutic pentru copilul cu nevoi speciale « Ama Deus » Siret

34

11. Apartament social 1 Suceava 4

12. Apartament social 2 Fălticeni 5

13. Apartament social 3 Fălticeni 6

14. Apartament social 4 Gura Humorului 5

15. Apartament social 5 Gura Humorului

6

16. Apartament social 6 Gura Humorului

5

17. Case de tip familial pentru copii cu dizabilităţi Fălticeni

- Casa „ Domino „ Fălticeni

13

18. Case de tip familial pentru copii cu dizabilităţi Fălticeni

- Casa „ Dalia „ Fălticeni

8

19. Servicii alternative de tip familial 11

- 102 -

Gura Humorului - Căsuţa de tip familial „Licurici” Gura Humorului

20. Servicii alternative de tip familial -

Gura Humorului Căsuţa de tip familial „Sidorovici” Gura Humorului

11

21. Servicii alternative de tip familial Gura Humorului – Casa de tip familial

Mănăstirea Humorului

9

22. Servicii alternative de tip familial Gura Humorului – Casa de tip familial 6 Gura

Humorului

11

23. Servicii alternative de tip familial Gura Humorului – Casa de tip familial nr.7

Gura Humorului

13

24. Servicii alternative de tip familial Gura Humorului -Apartament 1 Gura

Humorului

6

25. Servicii alternative de tip familial Gura Humorului – Apartament 2 Gura

Humorului

6


Humorului

4


Humorului

0


Humorului

6


Humorului

8

30. Servicii alternative de tip familial Fălticeni – Casa de tip familial „Nada Florilor „

Fălticeni

7

31. Servicii alternative de tip familial Fălticeni – Apartament 5 Fălticeni

5


6


7


8


7


7

37. Centrul de tip rezidenţial „Visătorii „ Fundu Moldovei

28

38. Complex servicii de recuperare pentru copii cu dizabilităţi Suceava – Casa de tip

familial Mihoveni

13

39. Complex servicii de recuperare pentru copii cu dizabilităţi Suceava - Casa de tip

familial Adâncata

15

40. Complex servicii de recuperare pentru copii cu dizabilităţi Suceava - Casa de tip

familial Şcheia

9

41. Casa de tip familial „Ana „ Solca

4

42. Centrul Maternal Suceava

4

43. Centrul Maternal Gura Humorului

4

- 103 -

44. Complexul de servicii de tip rezidenţial Suceava

– Centrul de primire în regim de urgenţă pentru copilul abuzat, neglijat, exploatat

7

45. Complexul de servicii de tip rezidenţial Suceava

– Modul de tip familial „ Micul Prinţ”

12

46. Centrul rezidenţial destinat copilului care prezintă comportament delincvent Ostra

10

47. Adăpostul de zi şi de noapte “Lizuca” Fălticeni

2

TOTAL 618

Sursa de date D.G.A.S.P.C. Suceava

Referitor la copiii (tinerii) din Judeţul Suceava aflaţi în plasament, la 31.01.2011 numărul acestora

a ajuns la 1174 de copii, plasaţi astfel:

Nr. copii/tineri din plasament la asistenţi maternali profesionişti – 669

Nr. copii/tineri din plasament în familia lărgită – 333

Nr. copii/tineri din plasament la familii/persoane fără grad de rudenie – 113

Nr. copii pentru care s-a instituit tutela – 59

La nivelul Judeţului Suceava îşi desfăşoară activitatea un număr de 473 de asistenţi maternali

profesionişti, din care 458 au copii în plasament şi 15 sunt disponibili, fără copii în plasament.

Tabel 4.6.3.3. Numărul de copii/tineri asistaţi în centrele de zi/centrele de recuperare

Nr.

crt

CENTRUL DE ZI /DE RECUPERARE

NR.

BENEFICIARI

la 31.01.2011

1 Centrul de zi pentru copii cu handicap sever şi moderat Blijdorp 34

2 Centrul de zi pentru copii si tineri Blijdorp 29

3 Centrul Recuperare Blijorp 89

4 Centrul de Recuperare Suceava 48

TOTAL 200

Sursa de date : D.G.A.S.P.C. Suceava

- 104 -

Tabel 4.6.3.4. Privind persoanele asistate în centrele pentru persoane adulte

Nr.

Crt.

Centre de Recuparare şi Reabilitare Neuropsihiatrică Nr. beneficiari

1. Centrul de recuperare şi reabilitare neuropsihiatrică Sasca –Mică 411

2. Complex de recuperare şi reabilitare neuropsihiatrică Costîna – Mitocul

Dragomirnei; Centrul de recuperare şi reabilitare neuropsihiatrică

Costîna

192

3. Complex de recuperare şi reabilitare neuropsihiatrică Costîna - Mitocul

Dragomirnei; Centrul de recuperare şi reabilitare neuropsihiatrică

Mitocu Dragomirnei

36

4. Complex de recuperare şi reabilitare neuropsihiatrică Mitocu

Dragomirnei – Locuinţă maxim protejată

10

5. Centrul de Recuperare şi Reabilitare neuropsihiatrică Pojorâta 80

6. Centrul de Recuperare şi Reabilitare neuropsihiatrică Zvoriştea 60

7. Complexul de recuperare, reabilitare şi locuinţe protejate pentru

persoanele adulte cu handicap fizic şi psihic “ O nouă Viaţă Siret ”

36

TOTAL 825


Numărul copiilor a căror părinţi sunt plecaţi în străinătate, conform evidenţelor DGASPC

Suceava la finele anului 2009, a ajuns la 9241 copii la nivelul judeţului, la care unul sau ambii părinţi

sunt plecaţi în străinătate.

Tabel 4.6.3.5. Număr copii cu unul/ambii părinţi plecaţi în străinătate

Tipul de familie Număr de copii în 2009

Familii cu ambii părinţi plecaţi la muncă în

străinătate 3115

Familii cu un singur părinte plecat al muncă în

străinătate

5348

Familii monoparentale cu părinte unic susţinător

plecat la muncă în străinătate 778

TOTAL 9241


- 105 -

Fig. 4.6.3.1

Sursa de date : D.G.A.S.P.C. Suceava

Dintre proiectele DGASPC Suceava, aflate în desfăşurare în cursul anului 2011, considerăm de

interes a fi menţionate:

1. Un centru social cu destinaţie multifuncţională pentru tineri, proiect în desfăşurare cu

BIRD;

2. Un centru multifuncţional destinat victimelor violenţei în familie, proiect în desfăşurare cu

BIRD.

CONCLUZII

se poate remarca lipsa serviciilor sociale destinate persoanelor dependente de consumul de

droguri, alcool sau alte substanţe toxice, refugiaţi, persoane emigrante, bolnavilor cronici şi

persoanelor de etnie rromă;

persoanele afectate de HIV/SIDA şi victimele traficului de persoane beneficiază doar de 1

singur serviciu social acreditat.

34%

58%

8% - cu ambii părinţi plecaţi

la muncă în străinătate

- cu un singur părinte

plecat la muncă în

străinătate

- cu părinte unic

susţinător al familiei

monoparentale plecat la

muncă în străinătate

- 106 -

4.6.4 Accesul la locuire

Politicile în domeniul locativ după anul 1990 au fost puternic afectate de procesul de

descentralizare şi privatizare a fondului public de locuinţe. Privatizarea locuinţelor, odată cu

promovarea dreptului de proprietate, a produs şi două efecte negative: dispariţia fondului de locuinţe

sociale, ca urmare a nealocării resurselor bugetare, precum şi dificultăţile de reabilitare a locuinţelor

aflate în proprietatea segmentului sărac al populaţiei. În ultimii ani, deşi situaţia s-a îmbunătăţit prin

alocarea de resurse bugetare atât pentru segmentele sărace ale populaţiei, cât şi pentru cele cu

posibilităţi reduse de cumpărare, numărul locuinţelor nu acoperă necesităţile de locuire. Resursele

bugetare alocate pentru locuinţele sociale destinate persoanelor sărace, în general şi pentru tineri,

salariaţi cu venituri mici, etc., chiar dacă se află într-o uşoară creştere, se dovedesc insuficiente faţă de

cererea masivă.

Există un stoc insuficient de locuinţe sociale disponibile, iar asigurarea de locuinţe de

urgenţă pentru persoanele fără adăpost este mult sub nivelul nevoilor.

Sistemul de susţinere a achiziţionării sau construirii de locuinţe prin credit ipotecar în

condiţii avantajoase, poate fi utilizat de segmentele cu venituri medii şi superioare ale populaţiei,

datorită preţului încă ridicat al locuinţelor.

În contextul acoperirii necesităţilor de locuire s-a oferit actualilor chiriaşi posibilitatea de

cumpărare a locuinţelor construite de Agenţia Naţională de Locuinţe (ANL), numărul acestor locuinţe

la nivelul Judeţului Suceava fiind prezentat în tabelul următor:

Tabel 4.6.4.1. Numărul locuinţelor ANL la data de 01.02.2011

Nr.

crt.

Localitatea în care au fost construite

locuinţele ANL

Numărul total al apartamentelor

construite

1. Municipiul Suceava

274

2. Municipiul Câmpulung Moldovenesc

80

3. Municipiul Fălticeni

152

4. Municipiul Rădăuţi

36

5. Municipiul Vatra Dornei

102

- 107 -

6. Oraşul Gura Humorului

36

7. Oraşul Siret

12

Total Judeţul Suceava

692

Sursa de date: Instituţia Prefectului – Judeţul Suceava

În tabelul de mai jos este redată situaţia terenurilor la nivelul judeţului Suceava, ce pot fi

atribuite tinerilor pentru construirea de locuinţe proprietate personală, conform prevederilor Legii nr.

15/2003 privind sprijinul acordat tinerilor pentru construirea unei locuinţe proprietate personala,

republicată.

Situaţia terenurilor disponibile aflate în domeniul privat al unităţilor administrativ teritoriale,

din intravilanul localităţilor judeţului Suceava la 1.10.2010

Tabel 4.6.4.2.

Judeţul

Suceava

Total

suprafaţă

-m2-

Din care:

Curţi,

construcţii Arabil

Vii

Livezi

Păşuni

Total general,

din care:

1.640.317

105.833

330.308

-

22.400

1.181.776

Municipii

386.840 17.340 166.000 - - 203.500

Oraşe

23.628 3.100 11.628 - - 8.900

Comune 1.229.849 85.393 152.680 - 22.400 969.376

Sursa: Instituţia Prefectului – Judeţul Suceava

108

La nivelul comunelor din Judeţul Suceava s-a derulat programul ”Renaşterea satului românesc – 10 case pentru specialişti”, situaţia

caselor propuse a fi construite, la 24.03.2010, fiind prezentată în următorul tabel:

Tabel 4.6.4.3.

Nr.

crt.

Localitatea de

reşedinţă a

comunei

______________

În care urmează

a fi construite

casele pentru

specialişti

Număr total al

tinerilor

specialişti ce

îndeplinesc

condiţiile

stabilite prin

Program(titular

contract)

Din care Suprafaţa

totală a

loturilor

de teren

identificate

- mp -

Data

adoptării

de către

CL a

hotărârii

prin care

se

stabileşte

destinaţia

acestor

loturi de

teren

Utilităţi existente Număr total

de case a fi

construite

Din care Situaţia chiriei

Per

son

al

did

act

ic

Med

ici

şi a

sist

enţi

med

ica

li

Po

liţi

şti

Ele

ctri

cita

te

Ap

a c

ure

ntă

Ca

na

liza

re

Ga

ze n

atu

rale

2 c

am

ere

3 c

am

ere

Ach

ita

tă d

e sp

ecia

lişt

i

Ach

ita

tă d

in b

ug

etu

l lo

cal

1 Baia 10 10 - - 5000 APRILIE DA - - - 10 10 10 -

2 Bălăceana 7 5 1 1 3500 APRILIE DA - - - 7 7 7 -

3 Bălcăuţi 10 7 2 1 5000 APRILIE DA - - - 10 5 5 10 -

4 Berchişeşti 10 5 3 2 5000 APRILIE DA - DA - 10 5 5 10 -

5 Bosanci 10 5 3 2 10500 APRILIE DA DA DA DA 10 - 10 10 -

6 Breaza 5 2 1 2 2000 APRILIE DA DA - - 5 3 2 5 -

7 Brodina 10 6 3 1 5000 APRILIE - - - - 10 1 9 10 -

8 Buneşti 10 7 2 1 5000 APRILIE - - - - 10 5 5 10 -

9 Burla 5 3 1 1 2500 APRILIE DA - - - 5 5 5 -

10 Cacica 7 6 - 1 16000 APRILIE - - - - 10 5 5 10 -

11 Calafindeşti 10 6 4 0 5000 APRILIE DA - - - 10 5 5 10 -

12 Ciocăneşti 10 5 2 3 5000 APRILIE DA - - - 10 - 10 10 -

13 Ciprian

Porumbescu

10 6 2 2 5000 APRILIE DA - - - 10 6 4 6 4

14 Cîrlibaba 6 4 1 1 3000 APRILIE - - - - 6 0 6 6

15 Comăneşti 10 5 2 3 5000 APRILIE DA DA - - 10 - 10 10 -

16 Coşna 9 5 2 2 5000 APRILIE DA DA DA - 10 5 5 10 -

17 Crucea 10 5 2 3 5000 APRILIE DA DA DA - 10 5 5 5 5

18 Dărmăneşti 10 6 1 3 5000 APRILIE DA - DA - 10 6 4 10 -

19 Dorna Arini 4 1 - 3 2500 APRILIE DA - - - 4 - 4 4 -

20 Dorna

Candrenilor

10 6 1 3 5000 APRILIE DA DA DA - 10 5 5 - 10

21 Dorneşti 10 6 2 2 5000 APRILIE - - - - 10 2 8 10 -

22 Drăgoieşti 6 2 2 2 6500 APRILIE DA - - - 6 - 6 6 -

109

23 Dumbrăveni 14 9 3 2 1500 APRILIE DA DA DA - 3 - 3 3 -

24 Forăşti 5 1 2 2 2500 APRILIE DA DA DA - 5 - 5 5 -

25 Frătăuţii Noi 10 5 3 2 5000 APRILIE - - - - 10 - 10 10 -

26 Frătăuţii Vechi 15 10 2 3 7500 MARTIE DA - - - 15 - 15 15 -

27 Frumosu 3 1 1 1 1500 MARTIE DA DA - - 3 - 3 3 -

28 Grămeşti 5 3 - 2 2500 APRILIE DA - - - 5 2 3 5 -

29 Grăniceşti 7 5 1 1 3500 APRILIE DA DA - - 7 5 2 7 -

30 Hănţeşti 16 14 0 2 5000 MARTIE DA - - - 10 - 10 - 10

31 Hârtop - - - - 2000 APRILIE - - - - 4 2 2 4 -

32 Horodnic de Sus 10 6 2 2 5000 APRILIE DA - - - 10 - 10 10 -

33 Horodniceni 3 1 1 1 1500 APRILIE DA - - - 3 - 3 3 -

34 Iaslovăţ 5 2 2 1 2500 APRILIE DA - - - 5 2 3 5 -

35 Ilişeşti - - - - 5000 APRILIE - - - - 10 5 5 10 -

36 Izvoarele

Sucevei

10 5 3 2 5000 APRILIE DA DA - - 10 10 - 5 5

37 Mălini 5 3 1 1 2500 APRILIE DA DA DA - 5 3 2 5 -

38 Mitocu

Dragomirnei

10 7 1 2 5000 APRILIE - - - - 10 - 10 - 10

39 Moldova Suliţa 6 2 2 2 3000 APRILIE DA - - - 6 - 6 6 -

40 Moldoviţa 6 3 2 1 3000 APRILIE - - - - 6 - 6 6 -

41 Muşeniţa 10 5 2 3 5000 APRILIE DA - - - 10 5 5 10 -

42 Panaci 10 5 3 2 5000 MARTIE DA - - - 10 - 10 10 -

43 Păltinoasa 10 6 2 2 5000 APRILIE DA DA - - 10 - 10 10 -

44 Pătrăuţi 3 0 0 3 500 APRILIE DA DA - DA 2 - 2 2 -

45 Poieni-Solca 10 5 3 2 5000 APRILIE - - - - 10 - 10 10 -

46 Preuteşti 10 6 0 4 5000 APRILIE DA DA DA - 10 - 10 10 -

47 Rîşca 10 4 3 3 5000 APRILIE DA - - - 10 - 10 10 -

48 Satu Mare 2 1 0 1 1000 APRILIE DA - - - 2 - 2 2 -

49 Siminicea 10 7 2 1 5000 MARTIE DA DA - DA 10 2 8 10 -

50 Slatina 10 6 2 2 5000 APRILIE DA DA - - 10 - 10 10 -

51 Stulpicani 10 7 2 1 5000 APRILIE DA - - - 10 5 5 10 -

52 Şaru Dornei 10 5 2 3 5000 MARTIE DA DA DA - 10 - 10 10 -

53 Şerbăuţi 28 21 5 2 5000 MARTIE DA - - - 10 5 5 10 -

54 Todireşti 4 3 1 0 2000 APRILIE - - - - 4 - 4 4 -

55 Udeşti 17 13 3 1 5000 APRILIE DA - - - 10 5 5 10 -

56 Ulma 3 0 1 2 1500 MARTIE DA - - - 3 - 3 3 -

57 Vadu Moldovei 16 10 5 1 5000 APRILIE DA - - - 10 4 6 10 -

58 Valea Moldovei 6 3 1 2 3000 APRILIE DA DA DA - 6 - 6 6 -

59 Vatra Moldoviţei 10 6 2 2 3000 MARTIE DA DA DA - 6 - 6 6 -

110

60 Vicovu de Jos 10 8 1 1 5000 MARTIE DA - - - 10 4 6 10 -

61 Voitinel 10 8 0 2 5000 APRILIE DA - - - 10 - 10 10 -

62 Volovăţ 14 10 2 2 5000 MARTIE DA - - - 10 7 3 10 -

63 Vultureşti 19 16 1 2 5000 APRILIE DA - - - 10 5 5 10 -

64 Zamostea 5 3 1 1 2500 MARTIE DA - - - 5 4 1 5 -

65 Zvoriştea 10 4 4 2 5000 MARTIE DA DA DA - 10 - 10 10 -

Total judeţ 576 352 111 113 - - - - - - 528 133 395 484 44 Sursa : Instituţia Prefectului – Judeţul Suceava

Primăriile care nu sunt eligibile şi nu se încadează în prevederile Legii 151/2010 privnd aprobarea programului ”Renaşterea satului

românesc – 10 case pentru specialişti”, cu solicitările formulate, sunt prezentate în următorul tabel:

Tabel 4.6.4.4 . Primării care nu se încadrează în prevederile H.G. nr.151/2010:

Nr.

crt.

Localitatea de

reşedinţă a

comunei

______________

În care urmează

a fi construite

casele pentru

specialişti

Număr total al

tinerilor

specialişti ce

îndeplinesc

condiţiile

stabilite prin

Program(titular

contract)

Din care

Suprafaţa

totală a

loturilor

de teren

identificate

- mp -

Data

adoptării

de către

CL a

hotărârii

prin care

se

stabileşte

destinaţia

acestor

loturi de

teren

Utilităţi existente

Număr total

de case a fi

construite

Din care Situaţia chiriei

Per

son

al

did

act

ic

Med

ici

şi a

sist

enţi

med

ica

li

Po

liţi

şti

Ele

ctri

cita

te

Ap

a c

ure

ntă

Ca

na

liza

re

Ga

ze n

atu

rale

2 c

am

ere

3 c

am

ere

Ach

ita

tă d

e sp

ecia

lişt

i

Ach

ita

tă d

in b

ug

etu

l lo

cal

1 Ostra 3 0 2 1 200 - DA DA DA Primăria solicită construirea unui bloc de locuinţe cu 4

apartamente, datorită lipsei de teren

2 Vama 6 4 1 1 900 - DA DA DA Primăria solicită construirea unui bloc de locuinţe cu 6

apartamente, datorită lipsei de teren

Sursa : Instituţia Prefectului – Judeţul Suceava

111

Accesul la locuire a persoanelor de etnie romă ridică probleme specifice de proprietate

asupra locuinţei. După cum se afirmă în Memorandumul Comun în Domeniul Incluziunii Sociale

(elaborat de MMFPS în 2005), doar 3% din populaţia ţării pe ansamblu nu deţine în proprietate

locuinţa, în timp ce în cazul minorităţii rome 21% nu sunt proprietari pe locuinţe. Nici situaţia

proprietarilor romi nu este mai bună deoarece un sfert dintre aceştia nu au acte pe pământul pe care se

află construcţia, riscând să fie evacuaţi.

Locuinţele sunt supraaglomerate şi amplasate, în multe cazuri, în zonele marginale ale

localităţilor, fiind sever deficitare sub aspectul dotării cu utilităţi şi bunuri de lungă durată. În multe

cazuri locuinţele romilor sunt improvizate, construite ilegal, iar numărul de persoane pe locuinţă şi pe

cameră este dublu faţă de media naţională. Problema unei locuinţe pentru tinerii aparţinând acestei etnii

este mult mai acută comparativ cu restul populaţiei, datorită creşterii demografice specifice acestei etnii

şi lipsei sprijinului financiar din partea familiei.

La nivelul Judeţului Suceava sunt în evidenţă un număr de 9186 de romi, conform

recensământului din anul 2002, cei mai mulţi fiind concentraţi în următoarele localităţi: în municipiul

Suceava – 1537 persoane, oraşele Vicovu de Sus – 726 persoane, Gura Humorului – 1586 persoane,

comunele Pătrăuţi – 1586 persoane, Valea Moldovei – 1523 persoane, Dorneşti – 1500 persoane,

Voitinel – 1167 persoane, Baia – 856 persoane, Ciprian Porumbescu – 630 persoane, Mitocu

Dragomirnei – 600 persoane, Vereşti – 600 persoane, Păltinoasa – 530 persoane.

4.6.5 Accesul la servicii de sănătate

Starea de sănătate pe ansamblu tinde să se agraveze, înregistrându-se o scădere a acoperirii cu

servicii de îngrijire medicală, în special în mediul rural şi în rândul populaţiei de etnie romă. Nivelul

de satisfacţie în ceea ce priveşte modul în care sunt acordate serviciile medicale este scăzut, un sfert din

cei care apelează la aceste servicii considerând sistemul sanitar ineficient.

Acordarea de servicii medicale şi asistenţă medico – socială la domiciliu are loc aleatoriu şi

izolat, fără o relaţie funcţională stabilă între sistemul sanitar şi familie, contribuţia ONG – urilor fiind

prea puţin dezvoltată şi susţinută financiar. Grupurile sociale vulnerabile care nu au acces la serviciile

medicale sunt: familiile cu mulţi copii, populaţia de etnie roma, persoanele care locuiesc în zone rurale

izolate şi care nu au resursele financiare necesare pentru a accesa serviciile medicale din mediul urban,

şomerii şi persoanele care nu au un venit constant, vârstnicii şi persoanele fără locuinţă.

Populaţia de etnie romă se confruntă cu probleme majore de sănătate, ca rezultat al

standardului scăzut de viaţă şi al accesului limitat la serviciile medicale, inclusiv la cele de sănătate a

112

reproducerii, starea de sănătate a etnicilor romi fiind mult inferioară restului populaţiei. Un segment

important al populaţiei rome se confruntă cu lipsa de acces la asistenţă medicală, ca urmare a izolării

geografice a comunităţilor, a practicilor discriminatorii din sistemul medical şi ca urmare a faptului că

o parte din etnicii romi nu au acte de identitate şi asigurări de sănătate. Factorii de risc care conduc la

starea de sănătate precară a populaţiei de romi sunt alimentaţia deficitară cantitativ şi calitativ, accesul

limitat la servicii de sănătate pentru etnicii romi din zone rurale şi aşezări îndepărtate cu conexiuni

insuficiente la infrastructură şi utilităţi publice, limitarea accesului la apă, căldură, precum şi la

serviciile de îngrijire medicală.

În oraşul Dolhasca (sat Gulia) funcţionează Centrul Comunitar pentru Servicii Medicale

Integrate şi Unitatea Mobilă, Servicii Medicale pentru romi, înfiinţate prin implementarea

proiectelor depuse de Consiliul Local Dolhasca în parteneriat cu Primăria Oraşului Dolhasca, Direcţia

de Sănătate Publică, Agenţia Inter-Activă Botoşani. Proiectele au ca obiectiv îmbunătăţirea calităţii

vieţii şi facilitarea accesului la serviciile de sănătate publică a 4 comunităţi de romi (Gulia, Liteni,

Udeşti, Fălticeni) din judeţul Suceava aflate în apropierea oraşului Dolhasca.

Referitor la rata de înscriere la medicul de familie, Suceava se poziţionează printre judeţele

cu cea mai mică pondere a populaţiei înscrise la medicul de familie, din regiunea NE.

Tabel 4.6.5.1. Rata de înscriere la medicul de familie

Locaţia

2007 2008

Total

populaţie

înscrisă

Populaţie

stabilă la

1 iulie

2007

%

populaţiei

înscrise la

medicul de

familie

Total

populaţie

înscrisă

Populaţie

stabilă la

1 iulie

2008

%

populaţiei

înscrise la

medicul de

familie

Regiunea NE

2.912.462 3.726.642 78,2 2.815.360 3.719.102 75,7

Bacău

552.198 719.844 76,7 541.309 718.125 75,4

Botoşani

311.157 454.167 68,5 314.634 451.199 69,7

Iaşi

677.822 825.100 82,2 635.630 826.552 76,9

Neamţ

407.010 566.059 71,9 416.572 564.291 73,8

Suceava

509.482 705.878 72,2 456.521 706.407 64,6

Vaslui

454.793 455.594 99,8 450.694 452.528 99,6

Sursa de date : raport privind incluziunea socială în 2008 – MMFPS

113

Fig. 4.6.5.1.

Sursa de date : Raport privind incluziunea socială în 2008 – MMFPS

Numărul unităţilor medicale la nivelul Judeţului Suceava şi a persoanelor care au beneficiat de

asistenţă medicală, în perioada 2008 – 2010, sunt prezentate în următorul tabel :

Tabel 4.6.5.2. Numărul unităţilor medicale

Unităţi medicale

2008

2009

2010

Centre medicale 0 0 0

Spitale 10 10 10

Unităţi medico - sociale 5 5 5

Cabinete medicina de familie 291 297 294

Număr persoane pentru care s-a

asigurat asistenţa medicală

708868 709605 710142

Sursa de date : Direcţia de Sănătate Publică Suceava

114

Valorile indicilor privind natalitatea şi mortalitatea înregistrate în Judeţul Suceava, în

perioada 2008 – 2010, sunt relevate în graficul următor:

Fig. 4.6.5.2

9,4

9,6

9,8

10

10,2

10,4

10,6

10,8

11

11,2

11,4

11,6

2008 2009 2010

11,44

11,16

10,82

10,11

10,4110,49

Evoluţia indicilor natalităţii şi mortalităţii în perioada 2008 - 2010

ind. natalitatii

ind. mortalitatii

Sursa de date : Direcţia de Sănătate Publică Suceava

4.6.6. Accesul la educaţie

Accesul la serviciile de educaţie este garantat tuturor copiilor, indiferent de mediul de

provenienţă, fiind integraţi în forme specifice şi copii cu dizabilităţi, prin parteneriate active profesor -

specialişti în diferite domenii - părinţi.

Memorandumul Comun în Domeniul Incluziunii Sociale, elaborat de MMFPS în 2005,

subliniază tendinţa de polarizare a calităţii şi accesului la învăţământ în defavoarea segmentului sărac

şi a celui din mediul rural. Polarizarea accesului se amplifică la nivel universitar, doar 2% din

populaţia rezidentă în mediul rural fiind absolventă de învăţământ superior.

Factorii de risc pentru accesul la educaţie în mediul rural sunt: abandonul şcolar la copii

proveniţi din familii ce se confruntă cu o sărăcie severă, absolvirea doar a educaţiei obligatorii sau

abandonul copiilor folosiţi la munci casnice sau agricole, necontinuarea studiilor la nivel superior a

copiilor din zonele rurale izolate.

115

O componentă de interes în privinţa incluziunii sociale din punctul de vedere al accesului la

educaţie o constituie accesul persoanelor de etnie rromă.

La nivelul Inspectoratului Şcolar al Judeţului (IŞJ) Suceava, în anul şcolar 2009/ 2010, conform

raportului privind incluziunea socială pentru îmbunătăţirea participării şcolare a persoanelor de etnie

rromă, reducerea analfabetismului şi a abandonului şcolar s-au realizat următoarele:

Realizarea bazei de date cu resursele umane rome: în anul şcolar 2009/2010 au fost menţinute

resursele umane rrome din anul şcolar anterior, şi anume: 7 cadre didactice rrome calificate şi

1 în curs de calificare, 9 mediatori şcolari şi 3770 elevi.

Toate cele 7 cadre didactice rrome sunt antrenate în predarea orelor de limba maternă rromani

şi istorie şi tradiţii rrome, activitatea lor fiind îndrumată şi verificată de metodişti pentru limba

şi tradiţiile rromilor, precum şi de inspectorul pentru problemele educaţionale ale rromilor din

Inspectoratul Şcolar al Judeţului Suceava.

Toate informaţiile care parvin de la Ministerul Educaţiei Cercetării Tineretului şi Sportului

(MECTS) privind reglementările legate de învăţământul pentru rromi sunt postate pe ftp-ul IŞJ,

transmise prin fax sau adrese de e-mail la şcoli.

Elevii rromi care studiază limba maternă, precum şi istoria şi tradiţiile rromilor au participat la

Olimpiadele de limba rromani şi istoria şi tradiţiile rromilor la toate fazele, iar la cea naţională

în anul şcolar 2009/2010 au obţinut o menţiune.

Programul ,,A doua şansă“ se desfăşoară în 7 unităţi şcolare la învăţământ primar şi în 6

unităţi la învăţământ gimnazial.

Concursul Naţional ,,Diversitatea - o şansă pentru viitor” este mediatizat în toate unităţile

şcolare în care învaţă elevi de diferite etnii. În luna octombrie 2010, IŞJ Suceava a fost

organizator al fazei regionale, ca urmare a câştigării în anul 2009 a fazei naţionale.

Locurile special acordate la licee sunt cunoscute de elevi şi părinţii acestora pentru că sunt

publicate în broşura de admitere pe care o primeşte gratuit fiecare elev, precum şi ca urmare a

întâlnirilor pe care le organizează IŞJ Suceava şi Biroul Judeţean pentru Rromi (BJR) Suceava

în şcolile cu elevi rromi.

Elevii rromi sunt sprijiniţi în cunoaşterea programelor de acordare a burselor şi în realizarea

dosarelor de un mentor la nivel de judeţ.

În perioada anului şcolar anterior s-au derulat în 9 grădiniţe programe în sistem ,,Grădiniţă

estivală” pentru 180 copii care nu au frecventat deloc grădiniţa şi urmau să intre în clasa I,

programe care se continuă pentru aceştia cu ,,Şcoala după şcoală”. Programul este al

116

Ministerului Educaţiei Cercetării Tineretului şi Sportului (MECTS) în colaborare cu Fundaţia

Ruhama şi IŞJ (pe Fonduri Structurale).

În colaborare cu ANR se desfăşoară alte 5 programe ,,Şcoală după şcoală” pentru

învăţământul secundar, precum şi cele de tip ,,A doua şansă”.

Consilirea cadrelor didactice debutante se face prin intermediul comisiilor metodice, a

asistenţelor la activităţile didactice, cercuri pedagogice etc.

Aplicarea în şcoli a Ordinului MECTS privind discriminarea, este verificată în permanenţă de

metodiştii cu şcolarizarea rromilor, mediatorii şcolari, inspectorul pentru problemele

educaţionale ale rromilor.

Mediatorii şcolari sunt încadraţi de IŞJ Suceava în 9 unităţi şcolare.

Indicatorii privind accesul la educație, conform Raportului Inspectoratului Şcolar al Județului

Suceava, pentru anul şcolar 2009/2010, sunt prezentaţi în tabelul de mai jos:

Tabel 4.6.6.1. Privind accesul la educaţie a elevilor romi

Număr elevi romi la nivel judeţean,

din care: 3770

Învăţământ preşcolar - Grădiniţă 955

Învăţământ primar- Clasele I-IV 1 698

Învăţământ gimnazial - Clasele V-VIII 996

Învăţământ liceal - Clasele IX-XII/XIII 121

Număr de elevi rromi înscrişi în clasa a IX-a pe unul din

locurile alocate la liceu 40

Număr de elevi rromi înscrişi în clasa a IX-a pe unul din

locurile alocate la învăţământul seral sau frecvenţă redusă 4

Număr mediatori şcolari existenţi în sistem în anul şcolar

2009/2010. 9

Sursa de date: Inspectoratul Şcolar Judeţean Suceava

117

Listă de abrevieri

CLDPS – Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatelor Sociale

ARACIP – Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar

PRAI – Plan Regional de Acţiune pentru Dezvoltarea Învăţământului Profesional şi Tehnic

PLAI –Plan Local de Acţiune pentru Dezvoltarea Învăţământului Profesional şi Tehnic

PAS –Plan de Acţiune al Şcolii pentru Dezvoltarea Învăţământului Profesional şi Tehnic

MECTS – Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului

ANR –Agenţia Naţională pentru Romi

IŞJ – Inspectoratul Şcolar Judeţean

AJOFM - Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca

ANL - Agentia Nationala de Locuinte

DSP - Directia de Sanatate Publica

MMFPS - Mimisterul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale

AJPS - Agentia Judeteana de Prestatii Sociale

DGASPC - Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectie a Copilului

VMG - venitul minim garantat

P.L.A.O.I.S. - ANOFMsuceava.anofm.ro/inform/PLAOIS_lucru_font_12_FINAL.pdfAcestuia i-a revenit...

Documents

Transcript of P.L.A.O.I.S. - ANOFMsuceava.anofm.ro/inform/PLAOIS_lucru_font_12_FINAL.pdfAcestuia i-a revenit...