Planuri Invatamant IR Anul III

FIA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1 Instituia de nvmnt superior UNIVERSITATEA DE VEST TIMISOARA

1.2 Facultatea / Departamentul Matematica si Informatica / Informatica

1.3 Catedra

1.4 Domeniul de studii Informatica

1.5 Ciclul de studii Licenta

1.6 Programul de studii / Calificarea Informatica, Informatica Aplicata

2. Date despre disciplin

2.1 Denumirea disciplinei Inteligenta Artificiala

2.2 Titularul activitilor de curs Prof. Dr. Viorel Negru

2.3 Titularul activitilor de seminar Prep. Drd. Ovidiu Aritoni

2.4 Anul de studiu 3 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei Obl

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activitilor didactice)

3.1 Numr de ore pe sptmn 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2

3.4 Total ore din planul de nvmnt 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 28

Distribuia fondului de timp: ore

Studiul dup manual, suport de curs, bibliografie i notie 14

Documentare suplimentar n bibliotec, pe platformele electronice de specialitate / pe teren 14

Pregtire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii i eseuri 28

Tutoriat 5

Examinri 10

Alte activiti 4

3.7 Total ore studiu individual 75

3.8 Total ore pe semestru 131

3.9 Numrul de credite 5

4. Precondiii (acolo unde este cazul)

4.1 de curriculum Algoritmica, Bazele Informaticii

4.2 de competene Programare in C / C++ / Java

5. Condiii (acolo unde este cazul)

5.1 de desfurare a cursului

5.2 de desfurare a seminarului/laboratorului

6. Competenele specifice acumulate

Co

mp

eten

e p

rofe

sio

nal

e - abilitatea de a identifica metoda de rezolvare a unei probleme complexe

- abilitatea de a descrie algoritmic metoda si de a analiza corectitudinea si eficienta algoritmului

- abilitatea de a implementa si testa algoritmii / SE ce corespund unor probleme concrete

Com

pet

ene

tra

nsv

ersa

le

7. Obiectivele disciplinei (reieind din grila competenelor specifice acumulate)

7.1 Obiectivul general al disciplinei Combinarea aspectelor teoretice cu cele practice in: rezolvarea problemelor in IA utilizand euristici; reprezentarea cunostintelor si rationament; rationamentul logic, programare orientata pattern-uri.

7.2 Obiectivele specifice Aplicarea conceptelor dezvoltate anterior in: rezolvarea problemelor, planificare, jocuri, constrangeri, sisteme expert etc.

8. Coninuturi

8.1 Curs Metode de predare Observaii

C1. Inteligenta Artificiala: Definire. Istoric.

Domenii. Aplicatii.

Slide-uri

C2. Reprezentarea problemelor. Tipuri de

enunturi. Algoritmi de cautare. Euristici.

C3. Algoritmi de cautare oarba si euristica

C4. Algoritmi de cautare cu aplicare in jocuri.

C5. Propagarea constrangerilor

C6. Planificare.

C7. Tipuri de cunostinte si moduri de

reprezentare. Logica. Reprezentarea

procedurala. Reguli de productie

C8. Reprezentarea bazata pe mosteniri - retele

semantice, cadre, reprezentarea centrata obiect

C9. Tipuri de rationament. Rationamentul

logic

C10. Arhitectura si functionarea unui sistem

expert. Sisteme expert bazate pe reguli -

functionarea motorului de inferenta

C11. Generatoare de sisteme expert (Clips,

Jess). Programarea orientata pe sabloane

C12. Intelegerea limbajului natural

C13. Tehnici de invatare

C14. Inteligenta artificiala distribuita. Sisteme

multi-agent

Bibliografie

8.2 Seminar / laborator Metode de predare Observaii

L2. Discutie A*, euristici, indicatii si resurse

implementare

L3. Algoritmul minimax, indicatii si resurse

implementare

L4. Lucru individual la proiectul pentru partea

de cautare (A*, IDA* AO*, SMA* sau minimax,

alphabeta, SSS*), indicatii implementare.

L5. Programare constrangeri. Aplicatii.

L6. Introducere in CLIPS (module CLIPS, motor

de inferenta, ciclu de functionare, fapte

ordonate, reguli), Fapte cu sablon

(deftemplate), limbajul de LHS (pattern-uri)

L7. Limbajul RHS (actiuni), mici aplicatii pentru

LHS si RHS / Testare partiala

L8. Strategii de rezolvare a conflictelor, aplicatii

mai elaborate (autentificare, sistem de fisiere,

analiza sintactica a unei propozitii, generare

cod)

L9. Aplicatie elaborata - evaluarea si

ameliorarea schemei de culori a unei teme

pentru un window manager (fluxbox)

L10. Embedded CLIPS (mici exemple, filtrarea

conexiunilor la nivel aplicatie cu reguli CLIPS)

L11. Embedded CLIPS (utilizarea regulilor CLIPS

intr-un IDS - intrusion detection system),

sinteza, directii

L12. Aplicatii in Jess

L13. Aplicatii limbaj natural

L14. Testare finala

Bibliografie

1. S.Russel, P. Norvig - Artificial Intelligence. A Modern Approach, econd edition, Prentice Hall, 2003 2. N. J. Nilson - Artificial Intelligence. A New Synthesis, organ Kaufmann Pbs., 1998 3. G. F. Luger, W. A. Stubblefield - Artificial Intelligence, Structures nd Strategies for Complex Problem

Solving, third edition, Addison Wesley, 1998 4. A. Hopgood, Intelligent Systems for Engineering and Scientist, second edition, CRC Press, 2001 5. Bratko - PROLOG. Programming for Artificial Intelligence, ed. a III-a, Addison Wesley, 2001 6. J. Pearl - HEURISTICS. Intelligent search strategies for computer problem solving, Addison-Wesley, 1984 7. M. Negnevitsky - Artificial Intelligence. A Guide to Intelligent Systems, Addison Wesley, 2002 8. J. Giarratano, G. Riley - Expert Systems: Principles and Programming, PWS Pbs. Comp., ITP, 4th

edition, 2005 9. P. Jackson - Introduction to Expert Systems, third edition, Addison-Wesley, 1998 10. Ernest Friedman-Hill - Jess in action. Java rule-based systems, Manning Publ. Co., 2003 11. D. I. Carstoiu - Sisteme expert, Editura ALL Bucuresti, 1994 12. D. Dumitrescu - Principiile Inteligentei artificiale, Editura Albastra, Cluj-Napoca, 2002 13. http://www.ghg.net/clips/Version623.html 14. http://herzberg.ca.sandia.gov/jess/ 15. http://myri1.ieat.ro/mas/

9. Coroborarea coninuturilor disciplinei cu ateptrile reprezentanilor comunitii epistemice,

asociaiilor profesionale i angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

10. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de

evaluare

10.3 Pondere din nota

final

10.4 Curs Verificarea cunostintelor teoretice si practice

Examen scris 50%

Verificare cunostinte curs Test scris 10%

Verificare cunostinte curs Verificarea continua 10%

10.5 Seminar /

laborator Se vor verifica temele de laborator si a temele de casa

Teste pe calculator;

Evaluare teme

30%

10.6 Standard minim de performan

Curs: Capacitatea de a intelege algortimii de cautare euristica, de planificare si de propagare constrangeri de baza. Capacitatea de a dezvolta sisteme expert bazate pe reguli in logica propozitionala.

Laborator: Implementarea corecta a unui algoritm simplu / SE simplu; utilizarea corecta a mediului de programare

Data completrii Semntura titularului de curs Semntura titularului de seminar

Data avizrii n catedr/departament Semntura efului catedrei/departamentului

FIA DISCIPLINEI


1.1 Instituia de nvmnt superior UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMISOARA

1.2 Facultatea / Departamentul MATEMATICA SI INFORMATICA / INFORMATICA

1.3 Catedra

1.4 Domeniul de studii INFORMATICA

1.5 Ciclul de studii LICENTA

1.6 Programul de studii / Calificarea INFORMATICA


2.1 Denumirea disciplinei TEHNOLOGII WEB

2.2 Titularul activitilor de curs MIHALAS STELIAN

2.3 Titularul activitilor de seminar GAIANU MIHAIL

2.4 Anul de studiu 3 2.5 Semestrul 5 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei Obl



3.4 Total ore din planul de nvmnt 2.0 din care: 3.5 curs 2.0 3.6 seminar/laborator 0





Tutoriat 14

Examinri 5

Alte activiti 5





4.1 de curriculum PROGRAMARE II

4.2 de competene


5.1 de desfurare a cursului Existenta unui video proiector

5.2 de desfurare a seminarului/laboratorului NetBeans si GlassFish instalat pe statiile de lucru


Co

mp

eten

e p

rofe

sio

nal

e Intelegerea caracterului distribuit al aplicatiilor de tip enterprise

Cunoasterea si aplicarea tehnologiilor ce compun platforma Java Enterprise Edition

Intelegerea modului de lucru si a structurii mesajelor HTTP

Aplicarea tehnicilor de validare cu JavaScript si a celor de comunicare Ajax in implementarea paginilor web dinamice

Implementarea si utilizarea servletelor ca si componente web de procesare a cererilor

Implementarea si utilizarea Java Server Pages ca si componente web versatile

Implementarea Java Server Faces ca interfete utilizator avansate si controlul executiei

Utilizarea Java Entreprise Beans pentru implementarea logicii aplicatiilor distribuite

Co

mp

eten

e

tran

sver

sale

Utilizarea mediului de programare NetBeans pentru dezvoltarea aplicatiilor in Java

Utilizarea GlassFish ca server de aplicatii in care sunt desfasurate aplicatiile web

Proiectarea si implementarea unei aplicatii web complexe de administrare a cartilor de credit

Intelegerea structurii si functionalitatea componentelor unei aplicatii distribuite

Capacitatea de a decide asupra oportunitatii utilizarii unei aplicatii distribuite Java sau a unei aplicatii PHP


7.1 Obiectivul general al disciplinei Prezentarea platformei Java Enterprise Edition pentru dezvoltarea de aplicaii distribuite. Utilizarea servletelor, Java Server Pages, Java Server Faces i Enterprise Java Beans pentru programarea aplicaiilor server. Accesarea i modificarea bazelor de date.

7.2 Obiectivele specifice Familiarizarea studenilor cu limbajul JavaScript i protocoalele HTTP i HTTPS. Utilizarea specificatiei Java Data Base Connectivity pentru programe de acces al serviciilor de baze de date.

8. Coninuturi


01 - Platforma Java EE, protocolul HTTP Curs, video proiector

02 - HTML, JavaScript

03 - DOM, Tehnologii Ajax

04 - Aplicatii Web, servlete

05 - Drivere JDBC, JDBC API

06 - Java Server Pages

07 - Java Server Faces

08 - WebSockets

09 Web Services

10 - Enterprise Java Beans

11 - Session Beans

12 - Java Persistence Entities

13 - Java Message Service

14 - Message Driven Beans

Bibliografie - Note de curs - http://web.info.uvt.ro/~smihalas/web_teh/book/course.pdf

- Java EE tutorial - http://docs.oracle.com/javaee/6/tutorial/doc/javaeetutorial6.pdf

- Alte resurse internet


01 - Prezentarea mediului de programare Prezentare IDE

02 - Forme HTML, document object

model

Prezentare specificatii,

programare la statii

03 - Scripturi de validare a datelor

Prezentare instructiuni,


04 - Laborator 1 livrat i evaluat Prezentare programe 05 - Servlet OMC de baza, desfurare

Prezentare functii la tabla,


06 - Conectare BD MySql prin JDBC

Prezentare API JDBC,


07 - Servlet OMC cu BD

Prezentare clasa Java,


08 - Inserare articol n BD

Prezentare functii

GlassFish, programare

09 - Laborator 2 livrat i evaluat Prezentare programe 10 - Proiectare baz de date Prezentare cerinte 11 - Generarea de entity classes

Prezentare functii


12 - Introducere i validare date

Prezentare functii


13 - Definire reguli de navigare

Prezentare facilitati JSF,


14 - Laborator 3 livrat i evaluat Prezentare programe Bibliografie - Java EE tutorial - http://docs.oracle.com/javaee/6/tutorial/doc/javaeetutorial6.pdf



Acest curs ofera fundamentele teoretice si practice pentru proiectarea, implementarea si desfasurarea aplicatiilor distribuite care sunt conforme cu specificatia Java Platform EE

10. Evaluare


evaluare

10.3 Pondere din

nota final

10.4 Curs Cunoastere teoretica si practica Examen partial 1 30%

Cunoastere teoretica si practica Examen partial 2 30%

10.5 Seminar /

laborator

Implementare corecta si cunoasterea detaliilor de

implementare a programelor

Prezentare

programe

40%


Acumularea a 50 de puncte din 100 posibile



FIA DISCIPLINEI


1.1 Instituia de nvmnt superior Universitatea de Vest din Timisoara

1.2 Facultatea / Departamentul Facultatea de Matematica si Informatica

1.3 Catedra Informatica



1.6 Programul de studii / Calificarea Informatica


2.1 Denumirea disciplinei Ecuatii diferentiale si cu derivate partiale

2.2 Titularul activitilor de curs Lect. dr. Ioan CASU

2.3 Titularul activitilor de seminar Lect. dr. Dan COMANESCU / Lect. dr. Ioan CASU

2.4 Anul de studiu 3 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei Obl.








Tutoriat 4

Examinri 3

Alte activiti 0



3.9 Numrul de credite


4.1 de curriculum analiza matematica; software matematic

4.2 de competene





Co

mp

eten

e p

rofe

sio

nal

e

Prelucrarea matematica a datelor, analiza i interpretarea unor fenomene i procese

Elaborarea si analiza unor algoritmi pentru rezolvarea problemelor

Conceperea modelelor matematice pentru descrierea unor fenomene C

om

pet

ene

tra

nsv

ersa

le Sa isi insuseasc notiunile de baza, sa inteleaga rezultatele fundamentale, sa fie capabili sa

realizeze conexiuni cu alte domenii si sa aplice rezultatele in domenii conexe.


7.1 Obiectivul general al disciplinei Familiarizarea studentilor cu notiunile si rezultatele de baza din teoria ecuatiilor diferentiale si ecuatiilor cu derivate partiale;

abordarea acestor notiuni si rezultate cu ajutorul unor pachete de

software matematic

7.2 Obiectivele specifice Dezvoltarea capacitatii de a utiliza instrumentele teoretice si instrumentele software pentru modelarea matematica a unor

fenomene din domenii aplicative; validarea modelelor matematice

diferentiale si interpretarea rezultatelor furnizate de acestea

8. Coninuturi


Definitia notiunii de ecuatie diferentiala;

ecuatii diferentiale liniare; modelul

matematic pentru dezintegrarea

substantelor radioactive

Expunere directa 2 ore

Ecuatii diferentiale afine; modelul

matematic pentru problema racirii

corpurilor

2 ore

Ecuatii diferentiale Bernoulli si Riccati 2 ore

Ecuatii cu variabile separabile; modelul

matematic al unor procese cu crestere

logistica

2 ore

Alte tipuri de ecuatii diferentiale de

ordinul 1 reductibile la cele studiate

anterior

2 ore

Ecuatii diferentiale de ordin superior:

notiuni introductive

2 ore


solutii fundamentale; metoda variatiei

constantelor

2 ore

Modele matematice care conduc la

rezolvarea unor ecuatii de ordinul 2

(oscilatii mecanice)

2 ore

Sisteme de ecuatii diferentiale: notiuni

introductive

2 ore

Sisteme de ecuatii diferentiale: algoritm

de rezolvare; exemple

2 ore


rezolvarea unor sisteme de ecuatii

diferentiale (modele de conflict)

2 ore

Ecuatii cu derivate partiale: notiuni

introductive si exemple

2 ore

Metoda separarii variabilelor - probleme

mixte pentru ecuatia caldurii

2 ore


mixte pentru ecuatia undelor

2 ore

Bibliografie

1. M. Reghis, P. Topuzu Ecuatii diferentiale ordinare, Editura Mirton, Timisoara, 2000. 2. R. Nagle, E. Saff, A. Snider Fundamentals of Differential Equations, Pearson, 2012, 8th edition. 3. I. Cau, A. Cernea, D. Comnescu, S. Coma, G. Cosovici, E. Popescu, I. Toma Ecuaii difereniale i

cu derivate partiale (vol. 1), Editura Studis, Bucureti, 2013. 4. F.R. Giordano, M.D. Weir A first course in mathematical modeling, Brooks/Cole, 2003. 5. M. Braun Differential equations and their applications, Springer-Verlag, 1983.


Definitia notiunii de ecuatie diferentiala;

ecuatii diferentiale liniare; modelul

matematic pentru dezintegrarea

substantelor radioactive

Rezolvarea de aplicatii

practice, inclusiv cu

ajutorul instrumentelor de

software matematic

disponibile

2 ore

Ecuatii diferentiale afine; modelul

matematic pentru problema racirii

corpurilor

2 ore

Ecuatii diferentiale Bernoulli si Riccati 2 ore

Ecuatii cu variabile separabile; modelul

matematic al unor procese cu crestere

logistica

2 ore

Alte tipuri de ecuatii diferentiale de

ordinul 1 reductibile la cele studiate

anterior

2 ore


notiuni introductive 2 ore

Ecuatii diferentiale de ordin superior (II):

solutii fundamentale, metoda variatiei

constantelor

2 ore


rezolvarea unor ecuatii de ordinul 2

(oscilatii mecanice)

2 ore

Sisteme de ecuatii diferentiale: notiuni

introductive 2 ore

Sisteme de ecuatii diferentiale: algoritm

de rezolvare 2 ore


rezolvarea unor sisteme de ecuatii 2 ore

diferentiale (modele de conflict)

Ecuatii cu derivate partiale: notiuni

introductive si exemple 2 ore


mixte pentru ecuatia caldurii 2 ore


mixte pentru ecuatia undelor 2 ore

Bibliografie

1. M. Reghis, P. Topuzu Ecuatii diferentiale ordinare, Editura Mirton, Timisoara, 2000. 2. R. Nagle, E. Saff, A. Snider Fundamentals of Differential Equations, Pearson, 2012, 8th edition. 3. I. Cau, A. Cernea, D. Comnescu, S. Coma, G. Cosovici, E. Popescu, I. Toma Ecuaii difereniale i

cu derivate partiale (vol. 1), Editura Studis, Bucureti, 2013. 4. F.R. Giordano, M.D. Weir A first course in mathematical modeling, Brooks/Cole, 2003. 5. M. Braun Differential equations and their applications, Springer-Verlag, 1983.



Disciplina ofera o perspectiva teoretica si computationala asupra problematicii extrem de actuale a modelarii matematice a unor fenemone extrem de diverse din domenii aplicative (mecanica, biologie,

demografie, chimie, etc.)

10. Evaluare


evaluare

10.3 Pondere

din nota final

10.4 Curs Examenul consta intr-o proba cu subiecte pe diferite

paliere de dificultate

Proba scrisa 60%

10.5 Seminar /

laborator Evaluarea permanent a activitii pe parcursul semestrului (include realizarea unui proiect in echipe mici formate din 2-3 studenti)

Numar prezente la

laborator;

Evaluarea

proiectului echipei

40%


Intelegerea si aplicarea corecta a algoritmilor pentru rezolvarea problemelor standard de ecuatii diferentiale si cu derivate partiale; abilitatea de a construi, valida si interpreta un model matematic

diferential; abilitatea de a utiliza comenzi fundamentale de software matematic pentru rezolvarea

(inclusiv numerica) a unor ecuatii si sisteme de ecuatii diferentiale si cu derivate partiale, reprezentarea

grafica a solutiilor si interpretarea acestora.

Data completrii

29.10.2013

Semntura titularului de curs

Lect. dr. Ioan CASU

Semntura titularului de seminar

Lect. dr. Dan COMANESCU

Lect. dr. Ioan CASU


FIA DISCIPLINEI


1.1 Instituia de nvmnt superior Universitatea de Vest Timioara

1.2 Facultatea / Departamentul Facultatea de Matematic i Informatic

1.3 Catedra Departamentul de Informatic

1.4 Domeniul de studii Informatic

1.5 Ciclul de studii Licen

1.6 Programul de studii / Calificarea Informatic, Informatica aplicata


2.1 Denumirea disciplinei Stagiu lucrare licenta I

2.2 Titularul activitilor de curs

2.3 Titularul activitilor de seminar Conf.dr. Dragan Mircea

2.4 Anul de studiu 3 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare C 2.7 Regimul disciplinei O


3.1 Numr de ore pe sptmn 2 din care: 3.2 curs 3.3 seminar/laborator 2

3.4 Total ore din planul de nvmnt 2 din care: 3.5 curs 3.6 seminar/laborator 2





Tutoriat 3

Examinri 3

Alte activiti





4.1 de curriculum

4.2 de competene Abiliti de documentare



5.2 de desfurare a seminarului/laboratorului Sala de laborator dotat corespunztor


Co

mp

eten

e p

rofe

sio

nal

e Capacitatea de a elabora o lucrare de licen n domeniul informaticii

C

om

pet

ene

tra

nsv

ersa

le abilitatea de a pregti o prezentare

abilitatea de a-i susine oral ideile si de a participa la dezbateri de idei

abilitatea de a se ncadra in timpul alocat unei prezentari


7.1 Obiectivul general al disciplinei Dezvoltarea capacitii de a elaborara o lucrare de licen

7.2 Obiectivele specifice Dobndirea de abiliti n identificarea i organizarea materialelor bibliografice

Dobndirea de abiliti n structurararea i redactarea unei lucrri de licen

Consolidarea abilitilor de desfurare a unei activiti pe baz de termene

8. Coninuturi


Bibliografie


Stabilirea tematicii si structurii generale a

lucrarii

Dialog, exemplificare

Parcurgerea bibliografiei de start Dialog, exemplificare

Stabilirea cerintelor functionale ale aplicatiei Dialog, exemplificare

Bibliografie



10. Evaluare


evaluare

10.3 Pondere din

nota final

10.4 Curs

10.5 Seminar /

laborator

Stabilirea structurii lucrrii, a specificaiilor i a structurii funcionale a aplicaiei

Rapoarte intermediare

de progres

80%

Dobndirea de abiliti n elaborarea de rapoarte specifice domeniului informaticii

Participare la activitatea

de laborator

20%


Elaborarea rapoartelor intermediare de progres



FIA DISCIPLINEI


1.1 Instituia de nvmnt superior Universitatea de Vest Timisoara

1.2 Facultatea / Departamentul Matematica si Informatica

1.3 Catedra Informatica


1.5 Ciclul de studii Informatica



2.1 Denumirea disciplinei Informatica de gestiune

2.2 Titularul activitilor de curs Micota Flavia

2.3 Titularul activitilor de seminar Micota Flavia

2.4 Anul de studiu 3 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare C 2.7 Regimul disciplinei opt








Tutoriat

Examinri 10

Alte activiti 20





4.1 de curriculum Baze de date , UML

4.2 de competene Deprinderi de analiza





Co

mp

eten

e p

rofe

sio

nal

e

Cunoaterea metodologiilor de analiz i proiectare

Utilizarea cunotinelor pentru proiectarea aplicaiilor, cu precdere a bazelor de date i a sistemelor de proiectare

Abilitatea de a analiza un domeniu de activitate i de proiectare a aplicaiilor informatice

Elaborare unui proiect ntr-un cadru definit

Com

pet

ene

tra

nsv

ersa

le ncadrarea ntr-un cadru al unui domeniu definit i analiza lui

Executarea unor sarcini specificate n activitatea de analiz implementare i documentare

Contientizarea necesitii de a se perfeciona att in specialitate ct i n alte domenii

Colaborarea cu experi din alte domenii


7.1 Obiectivul general al disciplinei Analiza activitilor dintr-un domeniu specificat

Proiectarea aplicaiilor pentru un domeniu specificat

Familiarizarea colaboratorii cu experi din alte domenii

Capacitatea de a lucra in echipa

7.2 Obiectivele specifice Proiectarea bazelor de date

Proiectarea fluxului prelucrrilor

Integrarea in sistem a aplicaiilor

Comunicarea i colaborarea n echipa de lucru

Utilizarea de instrumente specifice de dezvoltare software

8. Coninuturi


1.Prezentarea principalelor activiti ntr-o companie de producie. Evidenierea fluxului principalelor activiti: concepie produse

Prezentare, dialog

2. Planificarea resurselor Prezentare, dialog

3. Aprovizionare, lansarea execuia i urmrirea produselor

Prezentare, dialog

4. Desfacerea Gestiunea bunurilor

(materiale, semifabricate, produse finite)

Prezentare, dialog

5. Determinarea ctigurilor. Gestiunea mijloacelor fixe.

Prezentare, dialog

6. Coordonarea procesului de producie Prezentare, exemple

7. Proiectarea bazei de date pentru

principalele activiti. Prezentare, exemple

8. Generarea documentelor, proiectarea

fluxului prelucrrilor, generarea de rapoarte

Prezentare, dialog

9. abloane pentru workflow 1: Control. Resurse

Prezentare, dialog

10. abloane pentru workflow 2: Date. Prezentare, dialog

11. abloane pentru workflow 3: Controlul Excepiilor. Prezentare

Prezentare, dialog

12. Standarde workflow Prezentare, dialog

13. Workfow BPM Prezentare, dialog

14. Rolul testarii si validarii, instrumente

specifice

Prezentare, exemple

Bibliografie

[White 2004] Stephen A . Wh i t e , D e r e k Mi e r s, BPMN and Modeling reference Guide,

Develop rigorous yet understandable

graphical representations of business processes, 2004.

[Aalst 2003] W.M.P. van der Aalst, How to handle dynamic change and capture management

information? An approach based on generic workflow models

[Kiepuszewsk 2003] B. Kiepuszewski, A.H.M. ter Hofstede, W.M.P. van der Aalst,

Fundamentals of control flow in workflow, Acta Informatica 39, 143209 (2003). [Aalst 2002] Wil van der Aalst and Kees van Hee, Workflow Management Models, Methods,

and Systems, MIT Press Cambridge, 2002.

[Sharp 2001] Sharp, A., Mc Dermott, P., Workflow ModelingTools for Process Improvement and Application Development, 2001.

[Fischer 2005] . Fischer, L. Ed, Workflow Handbook 2005, ISBN 0-9703509-8-8.

Pentru managementul productiei:

Florica BADEA Managementul productiei, Ed.Ase.Buc.

Alexandru Radulescu, Managementul Productiei,

Roxana Stefanescu, Conceptul de management operaional al produciei


1. Proiectarea baze de date pentru

reprezentarea structurii produselor

2. Instrumente de reprezentare a

fluxului: BPMN, UML

3. Proiectarea documentelor

4. Proiectarea fluxului prelucrrilor

5.Implementari

6. Prezentare studiu de caz

7. Prezentare proiecte

1. Proiectarea baze de date pentru

reprezentarea structurii produselor

Bibliografie

Aceeai ca i pentru curs



10. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota final

10.4 Curs exam analiza 30%

10.5 Seminar / laborator Proiect Prezentare i analiz 50%

Activ la lab. Analiz 20%


Proiectarea unei baze de date pentru o activitate la o companie dintr-un domeniu si a fluxului activitii

Pregtirea documentelor SRS i SDD necesare proiectrii un sistem informatic

Data completrii 29.10.2013 Semntura titularului de curs Semntura titularului de seminar


FIA DISCIPLINEI


1.1 Instituia de nvmnt superior Universitatea de Vest din Timioara

1.2 Facultatea / Departamentul Facultatea de Matematic i Informatic / Departamentul de

Informatic

1.3 Catedra -


1.5 Ciclul de studii I Studii universitare de licen

1.6 Programul de studii / Calificarea Informatic


2.1 Denumirea disciplinei Medii de Proiectare i Programare

2.2 Titularul activitilor de curs Popovici Adriana

2.3 Titularul activitilor de laborator Popovici Adriana

2.4 Anul de studiu 3 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare C 2.7 Regimul disciplinei DS


3.1 Numr de ore pe sptmn 3,0 din care: 3.2 curs 2,0 3.3 seminar/laborator 1,0

3.4 Total ore din planul de nvmnt 42,0 din care: 3.5 curs 28,0 3.6 seminar/laborator 14,0


Studiul dup manual, suport de curs, bibliografie i notie 28,0

Documentare suplimentar n bibliotec, pe platformele electronice de specialitate / pe teren 28,0

Pregtire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii i eseuri 28,0

Tutoriat 28,0

Examinri 12,0

Alte activiti -

3.7 Total ore studiu individual 124,0

3.8 Total ore pe semestru 166,0



4.1 de curriculum Algoritmic

Programare I

Programare II

4.2 de competene cunoaterea noiunilor de baz ale programrii orientate obiect


5.1 de desfurare a cursului amfiteatru

5.2 de desfurare a seminarului/laboratorului sal de laborator dotat cu tabl, computer, videoproiector i software Visual Studio (Visual C++)


Co

mp

eten

e

pro

fesi

on

ale

C1: nsuirea tehnicilor de programare sub sistemul de operare Windows

C2: Programarea n unul din mediile de dezvoltare software cele mai utilizate n prezent (Visual C++), bazat pe cel mai folosit limbaj de programare obiect (C++)

C3: Elaborarea de aplicaii Windows executabile standard utiliznd biblioteca de clase MFC

Com

pet

ene

tra

nsv

ersa

le

CT1: Aplicarea regulilor de munc riguroas i eficient, manifestarea unor atitudini responsabile fa de domeniul tiinific i didactic, pentru valorificarea optim i creativ a propriului potenial n situaii specifice, cu respectarea principiilor i a normelor de etic profesional

CT2: Desfurarea eficient i eficace a activitailor organizate n echip

CT3: Utilizarea eficient a surselor informaionale i a resurselor de comunicare i formare profesional asistat, atat n limba romn, ct i ntr-o limb de circulaie internaional


7.1 Obiectivul general al disciplinei nsuirea att din punct de vedere teoretic ct i aplicativ a unor noiuni fundamentale n programarea aplicaiilor Windows

7.2 Obiectivele specifice Abilitatea de a utiliza cu succes Visual C++ (ca software de generare a aplicaiilor Windows)

Capacitatea de a elabora programe n Visual C++

Utilizarea noiunilor teoretice n aplicaii practice

Stabilirea de conexiuni cu alte discipline fundamentale

8. Coninuturi


Visual C++. Introducere. Scurt istoric prelegerea, exemplificarea,

demonstratia, dialogul

Elemente de programare orientat

eveniment, programare orientat obiect,

programare vizual

prelegerea, exemplificarea,


Prezentarea mediului Visual C++ prelegerea, exemplificarea,


Interfaa Win32 API prelegerea, exemplificarea,


Biblioteca MFC (Microsoft Foundation

Classes). Evidenierea elementelor

generate automat de ctre mediu (resurse,

clase, alte informaii)



Generatorul de aplicaii AppWizard prelegerea, exemplificarea,


Butoane, etichete prelegerea, exemplificarea,


Casete de editare prelegerea, exemplificarea,


Controale de tip list prelegerea, exemplificarea,


Controale orientate pe intervale de valori prelegerea, exemplificarea,


Casete de dialog modale i nemodale prelegerea, exemplificarea,


Utilizarea claselor de fiiere secveniale prelegerea, exemplificarea,


Arhitectura Document-Reprezentare.

Programarea aplicaiilor SDI (Single

Document Interface)



Date persistente (serializarea datelor i a

claselor, salvare configuraie n registrul

Windows)



Bibliografie

1. Bates J., Tompkins T. - Utilizare Visual C++ 6, Ed. Teora, 1999

2. Jamsa K., Klander L. - Totul despre C i C++, Ed. Teora, 1999

3. Prosise J. - Programming Windows with MFC Second Edition, Microsoft Press, 1999

4. Kruglinski J.K., Wingo S., Sheperd G. - Programming Visual C++, Microsoft Press, 1998


Lansarea mediului Visual C++. Crearea

unui nou proiect

exemplificarea, exercitiul,

dialogul

Casete de grupare. Casete text static.

Cmpuri de editare. Butoane de comand exemplificarea, exercitiul,

dialogul

Butoane radio. Maparea de variabile

controalelor din resursa dialog. Utilizarea

metodei UpdateData()


dialogul

Controale de tip caset list, caset list

combinat i caset de validare exemplificarea, exercitiul,

dialogul

Prelucrarea unor serii de date utiliznd

diverse controale


dialogul

Realizarea unei aplicaii de tip Document-

Reprezentare


dialogul

Serializarea datelor unui document de tip

Document-Reprezentare. Utilizarea

infrastructurii pentru tiprire


dialogul

Bibliografie

1. S. Bjrnander, Microsoft Visual C++ Windows Applications bz Example, Packt Publishing, 2008 2. Ms. Press - Desktop Applications with Microsoft Visual C++6.0, Microsoft Press, 1999

3. Ms. Press - Distributed Applications with Microsoft Visual C++6.0, Microsoft Press, 1999



Coninutul disciplinei este n deplin concordan cu materialul predat n alte centre universitare din ar. De

asemenea el este corelat cu cerinele pieei muncii.

10. Evaluare

Tip

activitate

10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota

final

10.4

Curs

corectitudinea i completitudinea cunotinelor acumulate

evaluare scris 30%

cunoaterea unor exemple importante evaluare scris 20%

10.5

Seminar

/

laborator

capacitatea de a aplica n practic cunotinele dobndite

prob practic 25%

participarea activ la ore evaluare oral 25%


prezena la cursuri i seminarii conform cerinelor generale ale facultii

cunoaterea noiunilor fundamentale

deprinderea abilitii de a realiza aplicaii n Visual C++, de a folosi cu uurin acest mediu de programare, de a manevra biblioteca de clase MFC, de a depana diverse programe

capacitatea de a aplica n practic toate noiunile i abilitile dobndite

Data completrii

29/10/2013

Semntura titularului de curs

Lector dr. Adriana Popovici

Semntura titularului de laborator

Lector dr. Adriana Popovici

Data avizrii n departament Semntura efului departamentului

Conf. dr. Victoria Iordan

FIA DISCIPLINEI


1.1 Instituia de nvmnt superior UNIVERSITATEA DE VEST TIMISOARA

1.2 Facultatea / Departamentul FACULTATEA DE MATEMATICA SI INFORMATICA

1.3 Catedra DEPARTAMENTUL DE INFORMATICA

1.4 Domeniul de studii INFORMATICA

1.5 Ciclul de studii LICENTA

1.6 Programul de studii / Calificarea INFORMATICA APLICATA


2.1 Denumirea disciplinei MANAGEMENTUL PROIECTELOR INFORMATICE


2.3 Titularul activitilor de seminar PETROV GHEORGHE

2.4 Anul de studiu 3 2.5 Semestrul 5 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei O








Tutoriat 10

Examinri 2

Alte activiti PROIECT 20





4.1 de curriculum Sisteme de operare, Retele de calculatoare, Baze de date

4.2 de competene Competente de lucru in retele de calculatoare pe sisteme de operate Windows,

Unix (Linux) si folosire a bazelor de date prin intermediul mediilor de programare





Co

mp

eten

e p

rofe

sio

nal

e 1. Cunoastere, nelegere, explicare si interpretare: - cunoasterea noiunilor specifice managementului proiectelor; - explicarea si interpretarea unor idei, proiecte, procese, precum si a coninuturilor teoretice si practice ale acestei discipline;

- constientizarea beneficiilor pe care le aduce managementul proiectelor, n orice domeniu de

activitate;

- abilitatea de a concepe proiecte, urmrirea si evaluarea acestora; - cunoasterea metodelor folosite n managementul proiectelor de la conceperea si pn la faza de evaluare a rezultatelor finale;

- nelegerea principiilor generale care direcioneaz activitatea de managementul proiectelor; - capacitatea de a atrage, de a motiva, si recompensa membrii echipei de proiect.

2. Instrumental-aplicative :

- utilizarea adecvat a noiunilor specifice managementului proiectelor; - participarea la luarea unor decizii cu referire la evaluarea resurselor necesare si disponibile realizrii proiectelor;

- participarea la identificarea unor soluii pentru problemele privind elaborarea proiectelor.

Com

pet

ene

tra

nsv

ersa

le 3. Atitudinale:

- manifestarea unor atitudini pozitive si responsabile fa de domeniul managementului; - cultivarea unui mediu pragmatic pentru realizarea managementului proiectelor;

- promovarea unui sistem performant de evaluare a proiectelor propuse;

- valorificare optim si creativ a potenialului resurselor umane angajate n managementul proiectelor;

- implicarea n dezvoltarea organizaional si n promovarea inovaiilor stiinifice; - dezvoltarea unor comportamente relaionale privind constituirea echipelor de lucru, angajarea n relaii de parteneriat cu alte persoane instituii cu responsabiliti similare participarea la propria dezvoltare profesional.


7.1 Obiectivul general al disciplinei Cursul Managementul Proiectelor Informatice isi propune sa pregateasca studentii in utilizarea metodologiilor pentru

management-ul proiectelor.

7.2 Obiectivele specifice In cadrul cursului sunt prezentate notiunile de baza ale metodologiilor prin descrierea componentelor, a tehnicilor si

proceselor precum si un set de documente utilizate in cadrul

proiectelor. Studiile de caz se fac pe baza metodologiilor de

management al proiectelor la nivel European.

8. Coninuturi


1. Concepte de baza privind abordarea

sistemelor informatice: ciclul de viata al

produselor program. Managementul

sistemelor informatice.

Orele de curs se realizeaza

prin expunerea temei

planificate in contextul a

80% din durata cursului si

discutarea acelor concepte

care trebuie explicitate

suplimentar in contextul a

20% din durata cursului.

1 ora

2. Justificarea economica a proiectelor

informatice 1 ora

3. Documentatia de initiere a proiectelor

informatice 1 ora

4. Planificarea in contextul proiectelor 1 ora

informatice

5. Identificarea riscurilor intr-un proiect

informatic 1 ora

6. Construirea pachetelor de lucru in

proiectele informatice 1 ora

7. Metodologii de proiectare a produselor

program clasice. Implicatii manageriale in

abordarea metodologiilor clasice.

1 ora

8. Metodologii de proiectare a produselor

program orientate obiect. Implicatii

manageriale in abordarea metodologiilor

orientate obiect.

1 ora

9. Metodologia de analiza si proiectare

OMT (Object Modelling Technique) I. 1 ora

10. Abordarea registrelor cu probleme

intr-un proiect informatic 1 ora

11. Elaborarea rapoartelor de exceptie

pentru un proiect informatic 1 ora

12. Elaborarea rapoartelor de progres

pentru un proiect informatic 1 ora

13. Studiu de caz: abordarea sistemetica a

unui poiect real I 1 ora

14. Studiu de caz: abordarea sistemetica a

unui proiect real II 1 ora

Bibliografie

1. Gh. Petrov, V. Iordan, A. Stepan, Fundamentele proiectarii si realizarii sistemelor informatice, Editura Mirton,

1995.

2. R. Mihalca, C. Fabian, A. Uta, F. Simion, Analiza si proiectare orientate obiect. Instrumente de tip CASE,

Editura Societatea Autonoma de Informatica, Bucuresti, 1998.

3. Covrig Mircea; Opran Constantin; 2002; Managementul proiectelor; Agentia Manageriala pentru Cercetare

Stiintifica Inovare si Transfer Tehnologic POLITEHNICA; Editura Pritech 2000; Bucuresti. 4. McCollum James, Banacu Cristian Silviu, Management de proiect, o abordare practica, Editura Universitara,

Bucuresti, 2005.

5. Mocanu Mariana; Schuster Carmen; Managementul proiectelor; Cale spre cunoasterea competitivitatii;

Editura All Beck, Bucuresti, 2001.

6. Metodologia de Management de Proiect PRINCE2

7. Jack Meredith, Samuel J. Mantel, Jr, Project Management. A managerial approach, fourth edition, 2000, John Wiley&Sons

8. Curaj Adrian, Apetroae Marin, Purnus Augustin, Scarlat Cezar, Munteanu Radu-Practica Managementului de

proiect, Editura Economic, Bucuresti 2004


Pr 1 : JUSTIFICAREA ECONOMICA

(Business Case)

Orele de laborator se

deruleaza intr-un dialog

interactiv intre cadrul

didactic si student in

contextul caruia se

exemplifica si se exerseaza

practic tematica aferenta

problemelor abordate in

cadrul proiectelor de grup

propuse.

1 ora

Pr 2 : Studiu de caz 1 ora

Pr 3 : DOCUMENTUL DE INIIERE A PROIECTULUI (Project Initiation

Document)

1 ora


Pr 5 : PLANUL DE PROIECT (Project

Plan) 1 ora


Pr 7 : JURNALUL DE RISCURI (Risk

Log), PACHET DE LUCRU (Work

Package)

1 ora


Pr 9 : REGISTRUL DE PROBLEME

(Project Issue) 1 ora


Pr 11 : RAPORTUL DE EXCEPTIE

(Exception Report) 1 ora


Pr 13 : RAPORT DE PROGRES

(Highlight Report) 1 ora


Bibliografie

1. Gh. Petrov, V. Iordan, A. Stepan, Fundamentele proiectarii si realizarii sistemelor informatice, Editura Mirton,

1995.

2. R. Mihalca, C. Fabian, A. Uta, F. Simion, Analiza si proiectare orientate obiect. Instrumente de tip CASE,

Editura Societatea Autonoma de Informatica, Bucuresti, 1998.

3. McCollum James, Banacu Cristian Silviu, Management de proiect, o abordare practica, Editura Universitara,

Bucuresti, 2005.

4. Metodologia de Management de Proiect PRINCE2.

5. Curaj Adrian, Apetroae Marin, Purnus Augustin, Scarlat Cezar, Munteanu Radu-Practica Managementului de

proiect, Editura Economic, Bucuresti, 2004



Paradigmele dezvoltarii proiectelor informationale (cu parte integranta sistem informatic) sunt abordari esentiale in contextul actual. Doar simpla cunoatere a conceptelor de baz ale programarii si tehnologiilor informatice nu este suficient n activitatea de management a proiectelor informatice. abloanele de proiectare sunt unelte extrem de utile n aceast activitate, tot mai cerut de piaa muncii european.

10. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota

final

10.4 Curs Examenul final consta intr-o

lucrare scrisa descriptiva constand

din verificarea cunostintelor

teoretice si verificarea abilitatilor

practice prin probleme specifice si

o verificare orala a cunostintelor

teoretice si aplicative cu bilete.

Test grila 30%

10.5 Seminar /

laborator

Elaborarea unui proiect de grup (5-

6 studenti) dintr-o tematica

propusa. In cadrul grupului se va

specifica rolul pe care il are fiecare

participant si sarcinile precise ce le

are de realizat in contextul

proiectului.

Evaluare proiect 70%


Evaluarea finala, respectiv examenul propriu zis poate fi abordat daca: studentul a elaborat un proiect dintr-o

tematica indicata.

Cerinte minime pentru nota 5:

1. Elaborarea proiectului. 2. Cunoste cel putin 50% din problematica teoretica evaluata in lucrarea scrisa descriptiva.

3. Cunoaste ce putin 50% din problematica teoretica si 50% din problematica aplicativa inscrisa pe biletul examenului oral.

Cerinte minime pentru nota 10:

1. Elaborarea proiectului. 2. Cunoste problematica teoretica evaluata in lucrarea scrisa descriptiva. 3. Cunoaste problematica teoretica si problematica aplicativa inscrisa pe biletul examenului oral.



FIA DISCIPLINEI



1.2 Facultatea / Departamentul Matematica si Informatica/Informatica

1.3 Catedra -


1.5 Ciclul de studii 1



2.1 Denumirea disciplinei Grafica si interfete utilizator

2.2 Titularul activitilor de curs Frincu Marc

2.3 Titularul activitilor de seminar Frincu Marc

2.4 Anul de studiu 3 2.5 Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei O








Tutoriat 2

Examinri 4

Alte activitiProiect 44





4.1 de curriculum Retele de calculatoare, Programare, Arhitectura calculatoarelor

4.2 de competene Programare


5.1 de desfurare a cursului Sala cu video proiector si conexiune la Internet

5.2 de desfurare a seminarului/laboratorului Conectivitate la cluster si sipercalculator


Co

mp

eten

e p

rofe

sio

nal

e Insusirea notiunilor fundamentale legate de grafica

Dobandirea de abilitati pentru programarea aplicatiilor grafice

Programare specifica graficii

Com

pet

ene

tra

nsv

ersa

le Dezvoltarea profesionala si a increderii in capacitatile proprii prin prezenta

abilitatilor de intelegere si dezvoltarea aplicatiilor ce utilizeaza grafica


7.1 Obiectivul general al disciplinei Stapanirea notiunilor fundamentala in grafica 7.2 Obiectivele specifice Dexteritate in crearea aplicatiilor grafice

8. Coninuturi

8.1 Curs Metode de

predare

Observaii

Curs 1: Notiuni fundamentale (definitii, domenii, dispozitive, aplicatii)

Prezentare

Curs 2: Geometria vizualizarii obiectelor tridimensionale (transformari

geometrice bi si tridimensionale). Proiectii paralele si perspective

Prezentare

Curs 3: Transformari proiective, volum de vedere, sisteme de vizualizare Prezentare

Curs 4: Trasarea primitivelor grafice (segmente de linii si curbe, algoritmi).

Trasarea curbelor spatiale si suprafetelor (curbe si suprafatete parametrice,

algoritmi)

Prezentare

Curs 5: Reprezentarea corpurilor tridimensionale (modelare prin suprafete si solide, geometria constructiva a corpurilor solide)

Prezentare

Curs 6: Algoritmi de vizibilitate I (tehnicile asociate cu imaginile realiste, complexitatea algoritmilor si modalitati de simplificare a calculelor)

Prezentare

Curs 7: Algoritmi de vizibilitate II (algoritmi in spatiu obiect, algoritmi in spatiu imagine si algoritmi hibrizi)

Prezentare

Curs 8: Iluminare si umbre (modelarea iluminarii, proprietati ale suprafetelor,

algoritmi)

Prezentare

Curs 9: Atributele primitivelor. Atenuarea efectelor discretizarii imaginii.

Algorimi de umplere. Decupare

Prezentare

Curs 10: Texturi (clasificare, aplicare pe suprafete, fractali) Prezentare

Curs 11: Culoare (lumina cromatica, marirea rezolutiei culorii, modele si index de culoare)

Prezentare

Curs 12: Animatie (conventionala, tehnica scheletului, captarea miscarii,

deformari, viata artificiala)

Prezentare

Curs 13: Interfete utilizator I (principii de design, aspecte sociale,a fective, agenti de interfatare, perceptia umana, interactiune)

Prezentare

Curs 14: Interfete utilizator II (programarea orientata pe evenimente, componente UI, design patterns, sisteme de ajutor)

Prezentare

Bibliografie

1. D.Petcu, L.Cucu, Grafica pe calculator, Tipografia Universitatii, Timisoara, 1999 2. D.Petcu, L.Cucu, Principii ale graficii pe calculator, Editura Excelsior, Timisoara, 1995 3. J.Foley et al, Computer Graphics, Addison Wesley, 1992 4. F.Moldovan et al, Grafica pe calculator, Editura Teora, 1996


Lab 1: Elemente de geometrie, reprezentarea obiectelor

tridimensionale, realism virtual. OpenGL. Prezentare

general. Scurt istoric

Dezvoltare programe de catre studenti

Lab 2: Arhitectura OpenGL sub sistemul de operare Windows. Noiuni de baz OpenGL. Tipuri de date OpenGL. Convenia folosit la numele funciilor. Contextul de randare OpenGL. Codificarea culorii


Lab 3: Dezvoltarea aplicaiilor grafice folosind biblioteca AUX


Lab 4: Tratarea erorilor. Obinerea informaiilor despre mediul OpenGL. Primitive OpenGL. Desenarea punctelor


Lab 5: Primitive OpenGL. Desenarea liniilor. Desenarea

triunghiurilor


Lab 6: Desenarea patrulaterelor i poligoanelor. Transformri de coordonate


Lab 7: Iluminare. Materiale. Surse de lumin Dezvoltare programe de catre studenti

Lab 8: Normale


Lab 9: Texturare Dezvoltare programe de catre studenti

Lab 10: Buffere OpenGL. Integrarea OpenGL n

bibiloteca MFC


Lab 11: DirectX. Generaliti DirectX i prezentarea modelului COM


Lab 12: DirectDraw Dezvoltare programe de catre studenti

Lab 13: Direct3D. Prezentare general. Direct3D Retained Mode


1. Lab 14: Direct3D Immediate Mode


Bibliografie

5. D.Pop,D.Petcu, Modelarea lumii tridimensionale, Editura Eubeea, Timisoara, 2004



Foarte buna

10. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota final

10.4 Curs Grad asimilare notiuni Examen scris 50%

10.5 Seminar / laborator Grad abilitate programare Verificare proiect 50%


Capacitate de a scrie o aplicatie grafica simpla. Intelegerea principiilor graficii pe calculator

Data completrii

1.10.2013

Semntura titularului de curs Semntura titularului de seminar


FIA DISCIPLINEI



1.2 Facultatea / Departamentul Matematica si Informatica/ Matematica

1.3 Catedra

1.4 Domeniul de studii Matematica-Informatica




2.1 Denumirea disciplinei Metode numerice

2.2 Titularul activitilor de curs Stan Ilie

2.3 Titularul activitilor de seminar Zaharia Claudia

2.4 Anul de

studiu

3 2.5 Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei ob


3.1 Numr de ore pe sptmn 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 laborator 2

3.4 Total ore din planul de

nvmnt

56 din care: 3.5 curs 28 3.6 laborator 2





Tutoriat 6

Examinri 4

Alte activiti





4.1 de curriculum Cunoasterea softului MAPLE

4.2 de competene -capacitatea de a intelege un text matematic scris in limbajul teoretic si formalizat

-capacitatea de a elabora o procedura MAPLE

-capacitatea de a elabora un algoritm


5.1 de desfurare a cursului Amfiteatru cu tabla corespunzatoare, retroproiector

5.2 de desfurare a

seminarului/laboratorului

Sala de laborator dotata cu softul MAPLE


Com

pet

ene

pro

fesi

onal

e

Utilizarea algoritmilor clasici si moderni in rezolvarea numerica a ecuatiilor algebrice si diferentiale.

Utilizarea softului MAPLE prin intermediul functiilor predefinite.

Implementarea unor algoritmi prin intermediul unor proceduri MAPLE,sau a unor limbaje de programare.

Cunoasterea fenomenului de instabilitate numerica.

Com

pet

ene

tra

nsv

ersa

le

Aplicarea regulilor de munc riguroas i eficient, manifestarea unor atitudini responsabile fa de domeniul tiinific i didactic, pentru valorificarea optim i creativ a propriului potenial n situaii specifice, cu respectarea principiilor i a normelor de etic profesional

Utilizarea eficient a surselor informaionale i a resurselor de comunicare i formare profesional asistat, att n limba romn, ct i ntr-o limb de circulaie internaional

Utilizarea eficient a surselor informaionale i a resurselor de comunicare i formare profesional asistat, att n limba romn, ct i ntr-o limb de circulaie internaional


7.1 Obiectivul general al

disciplinei

-Studentii sa-si formeze depriderile de a formula clar un enunt

(definitie , propozitie , teorema ,etc) si de a demonstra prozitii si

teoreme din materialul de mai sus.

-Studentii sa-si dezvolte capacitatile de a aplica materialul si

tehnicile insusite in rezolvarea exercitiilor si problemelor precum si

in cercetare.

7.2 Obiectivele specifice Studentii sa-si insuseasca conceptele de baza din analiza

numerica(propagarea erorilor,instabilitate) si proprietatile

fundamentale ale acestora la nivelul de licenta in sistemul Bologna.

-studenti sa-si insuseasca notiunile necesare in abordarea altor

discipline si capitole ce se bazeaza pe continutul acestei discipline.

8. Coninuturi

8.1 Curs Metode de

predare

Observaii

.

C1.Erori de calcul.Propagarea erorilor.

C2.Rezolvarea numerica a ecuatiilor algebrice.Metoda aproximatiilor

succesive

C3.Metoda lui Newton si variantele sale.

C4.Rezolvarea numerica a sistemelor liniare.Numar de

conditionare.Metoda pivotarii partiale a lui Gauss.

C5.Factorizarea LU.Aplicatii la sisteme tridiagonale.Factorizarea

Cholesky.

C6.Metode iterative(Jacobi,Gauss-Seidel,suprarelaxarii)

C7.Aproximarea functiilor prin interpolare.Polinomul Lagrange de

interpolare.

C8.Interpolarea prin functii spline.

C9.Derivare numerica.Stabilitatea formulelor de derivare

numerica.Rezolvarea numerica a problemei bilocale.

C10.Integrare numerica.Formule de cuadratura de tip Newton-Cotes.

C11.Formule de cuadratura de tip Gauss.

C12.Rezolvarea numerica a ecuatiilor diferentiale.Metode

unipas.Convergenta,stabilitate,consistenta,A-stabilitate.

C13.Metodele lui Euler(imbunatatita,modificata).Metoda seriilor

Taylor.

C14.Metodele Runge-Kutta.

Prelegerea

Demonstratia

Conversatia

euristica

Explicatia

Metode activ-

participative

Algoritmizarea

Suport de curs

Bibliografie

1)Ghe.Babescu,A.Kovacs,I.Stan,Ghe.Tudor,A.Filipescu,R.Anghelescu,Analiza

Numerica,Ed.Politehnica,Timisoara,2000.

2)Alfio Quarteroni,Riccardo Sacco,Fausto Saleri,Numerical Mathematics,Springer,2007.

3)O.Blajina,MAPLE in matematica asistata de calculator,Cluj-Napoca,2001.

8.2 Seminar / laborator Metode de

predare

Observaii

L1.Rezolvarea ecuatiilor algebrice cu functii predefinite MAPLE.

L2.Metoda aproximatiilor succesive(procedura MAPLE).

L3.Metoda lui Newton si variantele sale(proceduri MAPLE).

L4.Sisteme rau conditionate.Numar de conditionare.Functii

predefinite MAPLE pentru rezolvarea sistemelor liniare.

L5.Metoda eliminari a lui Gauss cu pivotare partiala (procedura

MAPLE).

L6.Factorizarea matricilor.Functiile

predefinite:LUdecomp,definite,cholesky.

L7.Rezolvarea sistemelor tridiagonale strict diagonal

dominante(procedura MAPLE).

L8.Metode iterative de rezolvare a sistemelor liniare(Jacobi,Gauss-

Seidel)(proceduri MAPLE).

L9.Aproximarea functiilor prin interpolare.Functiile

predefinite:interp,spline).

L10.Calculul derivatelor si integralelor definite folosind functii

predefinite MAPLE.

L11.Formulele trapezului si Simpson(proceduri MAPLE).

L12.Rezolvarea ecuatiilor si sistemelor de ecuatii diferentiale folosind

functia predefinita dsolve.

L13.Metode de tip Runge-Kutta.Functiile:dsolve cu obtiunea

numeric,odeplot.

L14.Testare finala.

Exercitiu

Explicatia

Conversatia

Problematizare

a

algoritmizarea

9. Coroborarea coninuturilor disciplinei cu ateptrile reprezentanilor comunitii

epistemice, asociaiilor profesionale i angajatori reprezentativi din domeniul aferent

programului

Continutul cursului este la nivelul facultatilor de profil din tara si strainatate .

10. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode

de evaluare

10.3 Pondere

din nota final

10.4 Curs 1) Asimilarea corecta al vocabularului stiintific

2)Capacitatea de a formula :definitii, teoreme,leme,

consecinte , observatii,inerpretari , etc, aplicatii din

materialul expus la curs.

3)Capacitatea de a scie un algoritm in metalimbaj

4)Capacitatea de a folosi materialul expus la curs in

realizarea unor proiecte .

60,00%

10.5 Seminar

/ laborator

1)Capacitatea de a rezolva exercitii si probleme din cele

rezolvate la laborator.

2)Capacitatea de a folosi softul MAPLE prin

intermediul functiilor predefinite.

3)Capacitatea de a implementa un algoritm prin

intermediul unei proceduri MAPLE.

40,00%


Capacitatea de a utiliza softul MAPLE in rezolvarea numerica a unor ecuatii algebrice sau diferentiale.


1.10.2013


FIA DISCIPLINEI


1.1 Instituia de nvmnt superior Universitatea de Vest Timioara

1.2 Facultatea / Departamentul Facultatea de Matematic i Informatic

1.3 Catedra Departamentul de Informatic



1.6 Programul de studii / Calificarea Informatic, Informatica aplicata


2.1 Denumirea disciplinei Stagiu lucrare licenta II


2.3 Titularul activitilor de seminar Conf.dr. Dragan Mircea

2.4 Anul de studiu 3 2.5 Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare C 2.7 Regimul disciplinei O


3.1 Numr de ore pe sptmn 3 din care: 3.2 curs 3.3 seminar/laborator 3

3.4 Total ore din planul de nvmnt 3 din care: 3.5 curs 3.6 seminar/laborator 3





Tutoriat 3

Examinri 3

Alte activiti





4.1 de curriculum

4.2 de competene Abiliti de documentare



5.2 de desfurare a seminarului/laboratorului Sala de laborator dotat corespunztor


Co

mp

eten

e p

rofe

sio

nal

e Capacitatea de a elabora o lucrare de licen n domeniul informaticii

C

om

pet

ene

tra

nsv

ersa

le abilitatea de a pregti o prezentare

abilitatea de a-i susine oral ideile si de a participa la dezbateri de idei

abilitatea de a se ncadra in timpul alocat unei prezentari


7.1 Obiectivul general al disciplinei Dezvoltarea capacitii de a elaborara o lucrare de licen

7.2 Obiectivele specifice Dobndirea de abiliti n identificarea i organizarea materialelor bibliografice

Dobndirea de abiliti n structurararea i redactarea unei lucrri de licen

Consolidarea abilitilor de desfurare a unei activiti pe baz de termene

8. Coninuturi


Bibliografie


a) Definitivarea specificatiilor aplicatiei b) Definitivarea structurii lucrarii


a) Implementare aplicatie (module functionale) b) Redactarea capitolelor introductive


a) Implementare aplicatie (module functionale / interfata) + stabilirea planului de testare


b) Redactarea capitolelor referitoare la metodele/algoritmii/tehnicile/tehnologiile analizate/implementate/comparate etc.

Testarea aplicatiei

Redactarea capitolelor referitoare la descrierea aplicatiei

Bibliografie



10. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din

nota final

10.4 Curs

10.5 Seminar /

laborator Testarea aplicatiei Rapoarte intermediare de

progres

40%

Redactarea capitolelor referitoare la descrierea aplicatiei

Participare la activitatea de

laborator

20%

Finalizarea redactarii lucrarii Rapoarte intermediare de progres

40%


Elaborarea rapoartelor intermediare de progres



FIA DISCIPLINEI



1.2 Facultatea / Departamentul Matematica si Informatica/ Informatic

1.3 Catedra





2.1 Denumirea disciplinei Modelare economica

2.2 Titularul activitilor de curs Lect. Dr. Moleriu Radu

2.3 Titularul activitilor de seminar Lect. Dr. Moleriu Radu

2.4 Anul de studiu 3 2.5 Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare C 2.7 Regimul

disciplinei

Opional





Studiul dup manual, suport de curs, bibliografie i notie 2/sapt

Documentare suplimentar n bibliotec, pe platformele electronice de specialitate / pe teren 2/sapt

Pregtire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii i eseuri 1/sapt

Tutoriat 2/sapt

Examinri

Alte activiti: Consultaii 4/sapt





4.1 de curriculum Noiuni de baz n teoria probabilitilor, statistic matematic i programare

4.2 de competene S fie capabil sa utilizeze un software matematic


5.1 de desfurare a cursului Sala de seminar

5.2 de desfurare a seminarului/laboratorului Laborator

6. Competenele specifice acumulate C

om

pet

ene

pro

fesi

on

ale C6. Aplicarea modelelor matematice pentru rezolvarea problemelor de tip interdisciplinar

C6.1. Identificarea aspectelor interdisciplinare utiliznd adecvat noiuni, teorii si metode specifice modelarii informatice

C6.2. Explicarea conceptelor cheie si a conditiilor de aplicare a unui model matematic

C6.4. Evaluarea critica a aplicabilitatii unui model matematic

C6.3. Aplicarea unui algoritm de calcul asociat modelului matematic pentru rezolvarea problemelor de tip interdisciplinar

C6.5. Realizarea unui proiect pentru studiul unei probleme de tip interdisciplinar prin aplicarea unui model matematic

Co

mp

eten

e t

ran

sver

sale

C6. Aplicarea algoritmilor de calcul pentru rezolvarea problemelor de tip interdisciplinar


7.1 Obiectivul general al disciplinei un prim obiectiv este acele de a fixa noiunile de baz ntlnite n economie i n domeniul derivativelor financiare.

se urmrete nsuirea de noiuni i metode de calcul ale analizei stohastice folosite n modelarea activelor, a ratei de doband i a volatilitii asociate unei opiuni.

7.2 Obiectivele specifice a nva metodele de calcul i implementare acestora n evaluarea, comportarea i predicia cursului unui activ financiar.

formarea deprinderilor de aplicare a metodelor modelarii matematice la rezolvarea problemelor concrete din economie utiliznd un soft de

programare.

8. Coninuturi


Capitolul I. Noiuni introductive din domeniul

derivativelor

Curs 1. Noiuni introductive n economie

Curs 2. Rata de dobanda si anuitati.

Curs 3. Derivative.

Curs 4. Valoarea intrinsec a unui contract

Curs 5. Portofolii de active financiare.

Curs 6. Rentabilitate i risc asociate unui

portofoliu. Caracterizri statistice

Curs 7. Strategii de investitii financiare. Paritatea

euro dolar

Predare, prelegere, metode

activ-participative, dialog

interactiv

Capitolul II. Modelare matematica in evaluarea

activelor financiare

Curs 8. Elemente de analiz stohastic

Curs 9. Zgomot alb i msurarea erorilor.

Curs 10. Serii de timp autoregresive

Curs 11. Modelul binomial de estimare a activelor

financiare. Generalizare.

Curs 12. Entropia i energia informaional asociat

unui activ. Estimatori statistici.

Curs 13 . Volatilitatea titlurilor financiare.

Coeficientul de volatilitate. Dreapta de regresie.

Curs 14. Masurarea riscului. Valoarea la risc

Predare, prelegere, metode

activ-participative, dialog

interactiv

Bibliografie

1. Altr M. : Inginerie Financiar. Sintez , Academia de tiine Economice , Bucureti (2002) ; 2. Back K., A Course in Derivative Securietes, Introduction to Theory and Computation, Springer-Verlag Berlin

Heidelberg 2005

3. Frca. P. , Moleriu R. : Elemente de Probabiliti i Teoria Proceselor Stochastice cu Aplicaii n Matematica Financiar , Ed. Albastr, Cluj Napoca, (2006)

4. Lamberton D. , Lapeyre B. , Stochastic Calculus Applied to Finance , Chapman & Hall/Crc (2000) ; 5. Levy G., Computational Finance Using C and C#, Elsevier Ltd, (2008) 6. Shreve S., Stochastic Calculus and Finance, Carmegie Mellon University (1996)

7. Wilmott P. , Derivative. Inginerie Financiar , Ed. Economic , Bucureti (2002) 8.2 Seminar / laborator Metode de predare Observaii

Se vor rezolva exerciii i probleme pe baza definiiilor i proprietilor de la curs.

Se vor construi algoritmi de calcul pe baza rezolvarii matematice.

Se vor prezenta exemple pentru aprofundarea noiunilor prezentate la curs i se vor urmrii comportrile activelor financire listate la bursa BVB.

Munca n echip, teme indiciduale, problematizare, conversaie, metoda exerciiului, lucrri de laborator

Bibliografie

1. Altr M. : Inginerie Financiar. Sintez , Academia de tiine Economice , Bucureti (2002) ; 2. Capasso V., Bakstein D., An Introduction to Continuous Time Stochastic Processes, Theory, Models and

Applications to Finance, Biology and Medicine, Birkhauser Boston , (2005)

3. Frca. P. , Moleriu R. : Elemente de Probabiliti i Teoria Proceselor Stochastice cu Aplicaii n Matematica Financiar , Ed. Albastr, Cluj Napoca, (2006)

4. Lamberton D. , Lapeyre B. , Stochastic Calculus Applied to Finance , Chapman & Hall/Crc (2000) ;

5. ksendalO B. : Stochastic Differential Equations an Introduction with Applications, Fifth Edition, Springer Verlag, Berlin, (1998)

6. ksendalO B., Sulem A., Stochastic Control for Jump Process, Springer Verlag, Berlin, (2007); 7. Shreve S., Stochastic Calculus and Finance, Carmegie Mellon University (1996) 8. Wilmott P. , Derivative. Inginerie Financiar , Ed. Economic , Bucureti (2002) 9. Heikki Ruskeepaa, Mathematica Navigator. Mathematics, Statistics and Graphics, 3-rd Edition, Elsevier, 2009.

9. Coroborarea coninuturilor disciplinei cu ateptrile reprezentanilor comunitii epistemice, asociaiilor

profesionale i angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

Coninutul disciplinei este n concordan cu programa din alte centre universitare din tara i strintate. Pentru adaptarea la cerinele pieei muncii a coninutului disciplinei au avut loc ntalniri cu reprezentai ai mediului de afaceri i cu profesori de informatic din nvmntul preuniversitar.

10. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din

nota final

10.4 Curs Cerine pentru nota 5

definiii ale noiunilor de baz; Examen, colocviu,

verificare periodica

40%

Cerine pentru nota 10

proprietii cu demonstraii i exemple

verificarea noiunilor teoreticeasociate

noiunilor financiare i economice.

10.5 Seminar

/ laborator Cerine pentru nota 5

prezentare de exemple fundamentale din

matematica financiar

Seminarii i lucrri de

laborator 60%

Cerine pentru nota 10

rezolvarea de probleme asociate noiunilor

de curs.

studii de caz utiliznd soft-urile din

laborator.

construcia algoritmilor de calcul.


Abiliti dobndite de student:

Cognitive: cunoaterea unor concepte, teoreme i metode importante din matematica financiar ; formarea

deprinderilor de a rezolva diverse probleme de economie.

Tehnice: nsuirea de ctre studeni a unor tehnici specifice pieei de capital. Rezolvarea unor probleme de

matematica utiliznd noiuni de programare folosite n modelarea activelor financiare.

Profesionale: nsuirea conceptelor i noiunilor fundamentale de rezolvare a unor probleme de economie folosind

calculul matematic i informatic.

Aspecte valorice: nelegerea i promovarea utilizrii informaticii aplicate n economie i finane

Data completrii

28.10.2013

Semntura titularului de curs Semntura titularului de seminar


FIA DISCIPLINEI



1.2 Facultatea / Departamentul Facultatea de Matematica si Informatica

1.3 Catedra Departamentul de Informatica





2.1 Denumirea disciplinei Administrarea reelelor

2.2 Titularul activitilor de curs Lect. Dr. Popa Andreescu Horia Emil

2.3 Titularul activitilor de seminar Lect. Dr. Popa Andreescu Horia Emil

2.4 Anul de studiu 3 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare C 2.7 Regimul disciplinei CO








Tutoriat 8

Examinri 4

Alte activiti 0





4.1 de curriculum Cursurile de Reele de calculatoare i Sisteme de operare

4.2 de competene Comenzi linux/UNIX i de reea specifice Windows


5.1 de desfurare a cursului Proiector, tabl.

5.2 de desfurare a seminarului/laboratorului Servere virtuale administrate de studeni cu sistemele

de operare CentOS (linux) i Windows Server 2003

sau 2008

6. Competenele specifice acumulate C

om

pet

ene

pro

fesi

on

ale

Noiuni configurare i administrare a unei reele mixte, cu maini Linux/UNIX i Windows, accentul punndu-se pe configurarea mainilor Linux

Abilitatea de a gestiona adresele IP, constituirea de subreele, configurare client DHCP

Abilitatea de a gestiona conturile de utilizator, sistemul de fiiere, share-uri, gestiune imprimante, configurare LDAP, constituire a unei reele mixte, configurare firewall.

Abilitatea de gestiune i monitorizare a proceselor i optimizarea sistemului

Com

pet

ene

tra

nsv

ersa

le Deprinderea unui mod ingineresc de abordare a problemelor de depanare a unei

defeciuni


7.1 Obiectivul general al disciplinei Fixarea cunotinelor de la disciplina Reele de calculatoare. Familiarizarea studenilor cu particulariti ale administrrii sistemelor linux, conectate n reele linux sau mixte.

7.2 Obiectivele specifice Aplicarea conceptelor dezvoltate anterior in: administrarea

reelelor, configurarea diverselor servere i servicii, comparaia cu reele Windows

8. Coninuturi


1. Introducere. Sarcinile administratorului de reea.

Prelegere

2. Crearea de conturi de utilizator i de grup

Prelegere

3. Administrarea sistemului de fiiere prin drepturi i permisiuni.

Prelegere

4. Configurarea serviciilor sistem. Nivele de execuie.

Prelegere

5. Configurarea plcii de reea Prelegere

6. Configurare imprimante i mail Prelegere

7. Configurarea NFS, NIS Prelegere

8. File sharing: configurare Samba 1: nivelele de securitate user i share

Prelegere

9. Configurare Samba 2: nivelele de securitate server and domain.

Prelegere

Crearea unui PDC folosind Samba, LDAP i Kerberos.

10. Configurare LDAP. Prelegere

11. Configurare SSH, DNS. Prelegere

12. Configurare unui firewall. Monitorizarea sistemului.

Prelegere

13. Aplicaii client- server n C Prelegere

14. Aplicaii client- server n java Prelegere

Bibliografie

1. H. Popa Notie de curs (n format electronic), http://web.info.uvt.ro/~hpopa 2. D. Acostachioaie, Administrarea si configurarea sistemelor Linux, Ed. Polirom, 2002 3. The Linux Network Administrators Guide, 2nd edition, Addison Wesley, 1999 4. T.Collings, K. Wall, Red Hat Linux networking and system administration, M&T Books, 2002 5. E. Siever et al, Linux in a nutshell, 3rd edition, OReilly, 2000. 6. The Linux Documentation Project, http://www.tldp.org/

Planuri Invatamant IR Anul III

Documents

Transcript of Planuri Invatamant IR Anul III