Planul inundatii jud HR2009 - · PDF fileSchema sinoptica a sistemului informaŃional de...

2

C U P R I N S

� Foaie semnături

� Ordinul de constituire a Comitetului JudeŃean Harghita pentru SituaŃii de Urgentă � ComponenŃa nominală a Comitetului Judetean Harghita pentru SituaŃii de UrgenŃă

şi a Secretariatului Administrativ cu Grupul de Suport Tehnic pentru gestionarea situaŃiilor de urgenŃă generate de InundaŃii, Fenomene Meteorologice Periculoase , Accidentelor la ConstrucŃii Hidrotehnice şi Poluări Accidentale (telefoane de la serviciu si domiciliu)

� Memoriu de prezentare al Jud. Harghita ( Caracterizare fizico-geografică; Climă; Hidrografia; Principalele construcŃii hidrotehnice )

� SituaŃia localităŃilor afectate de inundaŃii; măsuri de apărare la nivel judeŃean � SituaŃia digurilor existente pe raza judeŃului Harghita � Lacuri de acumulare de pe raza judetului Harghita � Lista StaŃiilor Hidrometrice şi Meteorologice de pe raza judeŃului Harghita � Caracteristicile cursurilor de apă în secŃiunile în care sunt posturi hidrometrice � Schema sinoptica a sistemului informaŃional de avertizare-alarmare a populaŃiei

şi operativ-decizional � Stocul de dotare cu materiale şi mijloace de apărare existent la nivelul judeŃului � UnităŃi participante la intervenŃii în caz de dezastre, la nivel judeŃean � Tabel cu elementele tehnice caracteristice de apărare ale Comitetelor Locale pentru

SituaŃii de UrgenŃa � Benzi inundabile pe cursurile de apa din judeŃul Harghita – Sc. 1:25000 � Profile longitudinale şi transversale prin diguri � Harta jud.Harghita

Anexe:

� Plan de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale � Plan de restricŃii şi folosirea apei în perioade deficitare � Plan de avertizare şi alarmare a localităŃilor şi obiectivelor situate în aval de

Acumularea Frumoasa, judeŃul Harghita

� Plan de avertizare şi alarmare a localităŃilor si obiectivelor situate în aval de Acumularea Mesteacănul Bălan, judeŃul Harghita

� Plan de avertizare şi alarmare a localităŃilor şi obiectivelor situate în aval de Acumularea Zetea judeŃul Harghita

14

Memoriu de prezentare a

judeŃului

HARGHITA

15

JudeŃul Harghita este situat în partea centrală a României suprapusa grupei centrale a CarpaŃilor Orientali şi bazinelor depresionare Giurgeu şi Ciuc.

Este limitată de judeŃele: Suceava (nord), NeamŃ, Bacău (est), Covasna, Braşov (sud), Mureş (vest). Intre aceste limite are suprafaŃă de 6639 kmp (2,8% din teritoriul RomŃniei) şi o populaŃie de 342000 locuitori.

Principalele oraşe sunt: Miercurea Ciuc (reşedinta de judet), Băile Tuşnad, Bălan, Borsec, Cristuru Secuiesc, Gheorgheni, Odorheiu Secuiesc, TopliŃa, VlăhiŃa.

Relieful este format din munŃii ce aparŃin grupei centrale a CarpaŃilor Orientali: MunŃii Giurgeului - 1545 m, Haşmaş (Vf. Haşmaşu Mare - 1793 m), Ciucului - 1490 m, BistriŃei - toate aflate la est de depresiunile Giurgeu si Ciuc. La nord-vest se află MunŃii Calimani - (Vf. Pietrosu Calimanilor - 2100 m) iar in vest Muntii Gurghiului - 1777 m, Harghitei (Vf. Mădăras-Harghita - 1801 m). Sunt prezente şi unele formaŃiuni deluroase ce aparŃin de SubcarpaŃii Transilvaniei şi Podişul Târnavelor. De asemenea sunt prezente şi o serie de depresiuni de dimensiuni reduse cum ar fi: Bilbor, Borsec, Uz, Casin.

Clima se diferenŃiează în funcŃie de relief depresiunile Giurgeu si Ciuc fiind renumite pentru climatul rece mai ales iarna cu geruri cumplite şi peste 160 de zile cu ingheŃ pe an. Sunt frecvente inversiunile termice. Verile sunt călduroase iar precipitaŃiile se inscriu in limite normale (600-700 mm în arealele mai joase şi 1200 mm în munŃi). Vânturile dominante sunt cele din vest, nord-est şi nord-vest.

Hidrografia este tributara în principal râurilor Mureş şi Olt - ambele avându-şi izvoarele în judeŃul Harghita, mai exact în MunŃii Hăsmasu Mare. Oltul curge spre sud colectând afluenŃi de dimensiuni mici cum ar fi: Lunca Mare, Madărăşu Mare, Sipot, Pârâu Mare, Frumoasa, DelniŃa, Cozmeni, Tuşnad iar Mureşul cu o direcŃie iniŃiala spre nord colectează pârâurile Ditrău, Jolotca, TopliŃa, Calimanel, Borzont, Sumuleu Mare, Gălăutas. În vestul judeŃului sunt prezente râurile Târnava Mare (cu afluenŃii Vârsag, Sicasău, Cireseni), Târnava Mică (cu afluentii Creanga Mare, Corund). Alte râuri în judeŃ sunt: Trotus, Uz, Casin, Vârghis, Homorod, Bicaz, Neagra.

Lacurile naturale sunt deosebit de renumite şi unice în felul lor: lacul Sfânta Ana este singurul lac de origine vulcanică din Europa fiind format în craterul unui fost vulcan iar Lacul Rosu este un lac de baraj natural format prin surparea unui pinten montan in 1837 care a barat cursul unui rau, în spatele blocajului formându-se lacul. În judeŃ sunt prezente şi apele minerale într-o mare varietate de sortimente.

16

I. INTRODUCERE

Planul de aparare împotriva inundaŃiilor şi fenomenelor meteorologice periculoase a fost întocmit conform Legii Apelor nr.l07/1996, legea de bază care reglementează acŃiunile de apărare împotriva inundaŃiilor, precum şi HG nr.638/1999, privind aprobarea „Reglementului de apărare împotriva inundaŃiilor, fenomenelor meteorologice periculoase si accidentelor la construcŃii hidrotehnice" şi Normativului de cadru de dotare cu materiale şi mijloace de apărare operativă împotriva inundaŃiilor şi gheŃurilor.

Comisia judeŃeana a fost reorganizată pe baza Ord.nr.65/11.05.1999 al Prefecturii Jud.Harghita.

II. DESCRIEREA REłELEI HIDROGRAFICE

JudeŃul Harghita în general cuprinde cursurile superioare ale raurilor principale (O1t, Mureş, Târnava Mare, Trotus).

Lungimea totala a reŃelei hidrografice codifîcate este de 2.600 km, din care cele mai importante sunt:

- Oltul, cu o lungime de 88 km de la izvor până la limita judetului; - Mureşul - 70 km; - Târnava Mare - 99 km - Homorodul-Mare - 35 km; - Bistricioara - 43 km; - Trotusul - 23 km.

Pe bazine hidrografîce aceste lungimi se impart:

- Bazinul hidrografic Mureş -1.196 km; - Bazinul hidrografic Olt - 930 km ; - Bazinul hidrografic Siret - 474 km

Din punct de vedere geomorfologic suprafaŃa judeŃului este dominată de sector montan, care se caracterizează printr-o reŃea de apă foarte deasă, cu versanŃi abrupŃi şi pante de scurgeri mari.

Densitatea specifîca a reŃelei hidrografice este 2,2 km/kmp, depăsind mult media de Ńara.

Atât zona montana, cât şi depresiunile intramontane se caracterizează prin exces de umiditate. Valoarea medie multianuală a precipitaŃiilor valorează între 600 - 1.000 1/mp.

O mare parte a precipitaŃiilor în timpul iernii se acumulează sub formă de zapadă cu o grosime între 60-100 cm, care la o incălzire a vremii, combinată şi cu ploi calde se topeşte brusc, provocând în mod frecvent viiturile de primăvară.

Datorită variaŃiilor mari în timp şi spatiu a temperaturii şi a altor elemente climatice inundaŃiile practic se pot produce în orice perioada a anului.

Structura geologică şi compoziŃia litologica a zonei - mai ales în sector montan - datorită impermeabilităŃii rocilor nu permite o infiltraŃie masivă în subsol, reducând la minim rolul drenajului subteran.

În zonele de deal în schimb, unde predomină rocile sedimentare de natura argilo-mameană-lutoasă, acestea se inbină cu apă provocând în mod frecvent alunecări de teren.

17

Datorită exploatării forestiere din ultimele decenii şi din cauza doborâturilor de vânt masive din ultima perioadă, gradul de acoperire cu vegetaŃie arborescentă a versanŃilor a scăzut simŃitor diminuând şi rolul moderator al covorului vegetal.

Datorită condiŃiilor de mai sus formarea şi propagarea undelor de viitură în acest spaŃiu hidrografic se produce în timp foarte scurt mai ales în cazul unor afluenŃi al O1tului, Mureşului, cum sunt pârâurile Mădăraş, Fişag, Belcina, Tarnavele.

În aceste situaŃii hidrograful viiturii se caracterizează prin timp la creştere şi descreştere a debitelor foarte mici (cateva ore).

În zonele depresionare cum sunt: - depresiunile Ciucului, depresiunea Gheorgheni, zona Odorheiului, din cauza pantelor mici, viteza undei de viitură scade, provocând deseori fenomenul viiturii tip pluriundă, respectiv suprapunerea mai multor unde de viitură, provocând creşteri de nivele cu efecte grave şi pagube insemnate.

Un alt fenomen des întâlnit în judeŃ este scurgerea de pe versanŃi, mai ales în zonele lipsite de vegetaŃie arborescentă.

Primăvara în perioada topirii zăpezii şi a gheŃii pe unele sectoare de râuri se formează blocaje de gheaŃă, provocând remu şi inundarea zonelor din amonte. Acest fenomen este frecvent întâlnit în zona municipiului TopliŃa pe râul Mureş şi afluenŃi săi.

Având în vedere condiŃiile de formare şi tipurile de viitură mai frecvent întâlnite în această zonă putem trage concluzia că la baza unei apărări efîciente împotriva efectelor dăunătoare ale acestor fenomene naturale, trebuie să stea prognozele hidro-meteorologice de avertizare cât mai corecte, funcŃionarea ireproşabilă a sistemului informaŃional hidro-meteorologic şi activităŃile cu caracter preventiv, respectiv amenajarea cursurilor de apă prin regularizări şi indiguiri.

Indiguiri: - constituie o categorie de lucrări care au drept scop impiedicarea pătrunderii apei

în caz de creşterea nivelurilor pe anumite terenuri sau incinte gospodăreşti, unităŃi economice, social-culturale, etc.

Indiguirile la cursurile de apă din judeŃ sunt în general indiguiri cu funcŃiune temporară, adică în anumite perioade în timpul creşterii debitelor.

În timpul apelor mari pe linia comisiilor locale pentru situaŃii de urgenŃă sub îndrumarea formaŃiilor de lucru în cadrul sistemelor de gospodărire a apelor, se organizează (pe tronsoane):

- verificarea stabilităŃii digurilor de apărare; - depistarea şi astuparea breselor; - verificarea şi închiderea etanşă a clapetelor de la subtraversări a racordurilor şi canalelor de desecare; - asigurarea scurgerii maxime în albie prin: - eliminarea obstacolelor (strangulări locale); - îndepărtarea obstacolelor create de diferite construcŃii

În zonele regularizate şi cu lucrări de apărare de mal se urmăreşte comportarea construcŃiei în timpul apelor mari. În caz de necesitate comisiile locale de apărare împotriva dezastrelor prin formaŃiile de lucru vor interveni pentru remedierea degradărilor în funcŃie de atenŃia creată şi posibilităŃile locale.

La nodurile hidrotehnice stavilele vor fi manevrate conform instrucŃiunilor specifice.

18

III. ACUMULĂRI: Pe teritoriul judeŃului Harghita există trei acumulări mai importante, din care 2 în BH Olt şi o acumulare în BH Mureş.

Acumularea Mesteacănul Bălan:

Este situată în bazinul hidrografic Olt, pe râul Olt (cod cadastral VIII.1), la 3 km în amonte de centrul oraşului Bălan şi 40 km de municipiul Miercurea Ciuc. Accesul la acumulare se face prin DN 12 Miercurea Ciuc – Gheorghieni, din care la Sândominic se ramifică la dreapta DJ 125 până în localitatea Bălan. Legătura între oraş şi baraj se face printr-un drum forestier.

Acumularea asigură alimentarea cu apă potabilă a oraşului Bălan şi atenuarea undelor de viitură. Debitul livrat de acumulare în condiŃiile actuale este de cca. 60 l/s.

Datele caracteristice ale acumulării sunt:

- lungimea lacului la NNR 1,2 km - suprafaŃa 9,25 ha. - adâncime maximă 14,5 m - adâncime medie 8,0 m, - lăŃimea 80 - 115 m. - capacitatea descărcătorului(Q 0,1%) 162 mc/s - capacitatea golirii de fund (la NNR) 7,3 mc/s

Cote caracteristice (mdMB):

Nivel caracteristic Cota [mdMB]

Cota parapet coronament 905,00 Nivel maxim excepŃional (verificare 0,1% ) 904,96 Cota coronament 904,60 Nivel maxim de calcul (1%) 904,10 N.N.R. (cota creastă deversor) 902,50 Nivel minim de exploatare 895,60 Cotă priza de apă 894,00 Cotă golire de fund 888,00 Cotă talveg 886,70

Volume caracteristice (mil.mc.):

Total 0,858 Atenuare 1% 0,177

19

Atenuare 0,1 % 0,106 Brut 0,575 Util 0,435 Rezervă de fier 0,054 Mort 0,086

Lucrarea se încadrează în clasa a II-a de importanŃă, având debitul de calcul cu probabilitatea de 1% de 85 m3/s şi debitul de verificare cu probabilitatea de 0,1% de 162 m3/s.

Categoria de importanŃă B „deosebită”, a fost stabilită conform NTLH-021 din 2002, cu un indice de risc asociat barajului RB=0,50.

Acumularea Frumoasa:

Este situată pe pr. Frumoasa, la cca. 12 km de municipiul Miercurea-Ciuc şi 2 km amonte de comuna Frumoasa.

Acumularea asigură alimentarea cu apă potabilă a municipiului Miercurea Ciuc şi atenuarea undelor de viitură. Debitul livrat de acumulare în condiŃiile actuale este de cca. 100 l/s.

Caracteristicile principale ale barajului de acumulare sunt:

- lungimea lacului la NNR 4,0 km - suprafaŃa 70 ha - adâncime maximă 20 m - adâncime medie 15,0 m - lăŃimea medie 800 m - capacitatea golirii de fund (la NNR) 340 mc/s

Niveluri caracteristice:

Nivel caracteristic Cota [mdMB] Cotă talveg 827,50 Cotă goliri de fund 833,00 Cotă priza de apă Nr.1: 844,25 şi Nr.2: 849,25 Nivel minim de exploatare 845,00 N.N.R. (Cota deversor) 857,50 Nivel maxim excepŃional 861,50 Cota coronament 862,00

20

Volume caracteristice

Global 11,0 hm3 Total 10,6 hm3 Atenuare 3,0 hm3 Brut 7,6 hm3 Util 6,5 hm3 Rezerva de fier 0,2 hm3 Mort 1,1hm3

Acumularea Zetea Este amplasat pe râul Târnava Mare, la cca. 3 km

amonte de confluenŃa cu pârâul Ivo, respectiv cca. 8 km amonte de comuna Zetea şi cca. 22 km amonte de municipiul Odorheiu Secuiesc. Codul cadastral al cursului de apă, în zona amplasamentului acumulării, este IV.1.96 ( bazin Mures - r. Târnava Mare ).

Scopul acumularii este de atenuarea undei de viitură şi protejarea municipiului Odorheiu-Secuiesc şi a celorlalte localităŃi din aval. De asemenea acumularea de energie electrică prin CHE cu capacitatea de 1,8 MW.

În cazul acumulării se considera ape mari cand nivelul lacului creste zilnic cu 2 m şi se prognozează precipitaŃii şi în continuare.

Caracteristicile principale ale barajului de acumulare sunt: - lungimea lacului la NNR 3,6 km - lăŃimea medie 500 - 900 m - capacitatea golirii de fund (la NNR) 30 - 50 mc/s - capacitatea maximă de evacuare 550 mc/s

Niveluri caracteristice:

Nivelul Cota ( mdM ) Suprafata lac ( ha ) Volum lac (mil.mc.) Coronament baraj 638.00 245.00 46.60 Nivel max. 0.1%+20%spor

637.00 234.00 44.10

Nivel max. 0.1% 636.50 229.80 43.00 Nivel max. 1% 634.05 212.50 37.70 Creasta deversor 632.75 204.30 34.90 NNR 622.00 137.00 16.50

21

Nivel min. expl. 606.00 47.80 2.10 Prag ferestre priza 604.80 43.20 1.58 Prag golire de fund 598.00 2.00 0.10 Cota min. fund lac 596.00 0.10 0.00

Volume caracteristice:

Transa acumulării

Volum mil.mc Cote mdM Inferioare Superioare

Inaltimea transei

Volum mort 2.10 596.00 606.00 10.00 Volum util 14.40 606.00 622.00 16.00 Vol. atenuare 18.40 622.00 632.75 10.75 Vol. prot. 1% 2.80 632.75 634.05 1.30 Vol. prot. 0.1% 6.40 634.05 637.00 2.95 TOTAL 44.10 41.00

Sistemul informational de avertizare

Avertizarea prin sistemul informaŃional este realizată în primul rând de S.G.A. Harghita, care asigura Secretariatul in cadrul ''Grupului suport tehnic pentru gestionarea situaŃiilor de urgenŃă generate de inundaŃii, fenomenelor meteorologice periculoase si accidente la constructii hidrotehnice şi poluări accidentale”.

InformaŃiile sunt transmise spre dispeceratul SGA HARGHITA de agenŃii hidrotehnici de la staŃiile hidrotehnice în perioade stabilite în prezentul plan, iar datele sunt prelucrate şi transmise câtre Comisia judeŃeană de apărare împotriva dezastrelor şi părŃile interesate conform schemei fluxului informaŃional.

Planurile de apărare împotriva inundaŃiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi acidentelor la construcŃii hidrotehnice au fost întocmite pe bazine hidrografice, iar comisiile de apărare locale sunt organizate cu prioritate pe unităŃi administrative. Astfel în cele trei bazine hidrografice - b.h.Olt, b.h.Mureş, b.h.Siret- care sunt administrate de DirecŃia Apelor Olt-Rm.Valcea, D.A.Mures-Tg.Mureş, D.A.Siret-Bacău, respectiv patru sisteme de gospodărire a apelor şi trei sisteme hidrotehnice.

Nu există o strânsă corelaŃie între organizarea administrativa şi cea în domeniul apelor.

În condiŃiile climatului şi reliefului nostru nu poate fi concepută o acŃiune de avertizare

bună şi cu maxima de anticipaŃie fără a dispune de informaŃii şi previziuni meteorologice cantitative, în special asupra precipitaŃiilor căzute. Sunt obiective care nu pot fi alertate decât pe baza avertizărilor meteorologice, deoarece declanşarea scurgerii se face practic simultan cu desfăşurarea fenomenului meteorologic care o generează.

22

Având în vedere perspectivele de dezvoltare social-economice ale jud.Harghita, precum şi creşterea densităŃii populaŃiei în zonele inundabile, există o tendinŃă de creştere în timp a mărimii pagubelor potenŃiale, care afecteaza un anumit teritoriu din judeŃ.

Prevenirea şi combaterea acestor pagube potenŃiale se poate realiza numai printr-o acŃiune complexa care consta din toate măsurile cu caracter permanent sau periodic, organizatorice, tehnice şi operative, care se iau pentru prevenirea, combaterea şi lichidarea efectelor daunătoare ale apelor mari, gheŃurilor şi poluării accidentale.

MEMORIU SGA BACĂU

Reteaua hidrografica aflata in administrarea SGA Bacău cuprinde r.Siret cu afluentii de pe teritoriul jud. Bacau (r. Bistrita,Trotus,Tazlau,Casin si afluentii acestora) si partial Trotus si afluenti din jud. Harghita si jud. Covasna.

Lungimea retelei hidrografice codificate din cadrul Sistemului de Gospodarire a Apelor Bacau este de 2368 km din care :

- jud. Bacau = 2157 km - jud. Harghita 158 km - jud. Covasna 53 km Reteaua hidrografica este relativ densa si prezinta o scurgere

diferentiata.

Riul Trotuş – cod cadastral XII.1-069.00.00.00.0, afluent de dreapta a riului Siret, lungimea cursului si afluentilor este de 158 km, panta medie de 8 %.

Pe raza jud. Harghiat Râul Trotuş şi afluenŃii acestuia se caracterizează prin variaŃia pantelor fundului albiei (0,7%-3%) şi a vitezelor (1,5-4.5m/s) ceea ce conduce pe unele sectore la erodări de mal şi fund iar pe altele la depuneri de aluviuni.

În cursul anului 2005 şi în anii anteriori, ca urmare a ploilor torenŃiale s-au înregistrat creşteri mari de debit şi nivel pe râul Trotuş şi afluenŃii acestuia din bazinul superior care au afectat sau distrus numeroase gospodării ale populaŃiei, drumuri, poduri şi podeŃe, provocând mari pagube materiale in comunele Lunca de Sus si Lunca de Jos.

În timpul ploilor torenŃiale şi a topirii zăpezilor, torenŃii şi afluenŃii râului Trotuş transportă cantităŃi importante de aluviuni grosiere, bolovani, copaci pe care le depun în sectorul inferior al cursurilor şi în zona debuşării în râul Trotuş, producând ridicarea talvegului şi blocaje în albii. De asemenea, datorită vitezelor mari şi a pantei accentuate pe unele sectoare, se produc eroziuni ale malurilor care pun în pericol gospodăriile particulare şi căile de comunicaŃie din zonă.

Valoarea pagubelor potenŃiale în caz de inundaŃii se ridică la cca. 8,0 mil. lei RON Urmare a acestor fenomene in perioada 2008-2009 a fost in derulare un proiect de amenajare a

albiei afluentilor raului Trotus constind in lucrari de reprofilare, consolidari de maluri si praguri de fund. Lucrarile s-au realizat cu fonduri nerambursabile asigurate prin programul PHARE 2005- CES si cofinantate din surse proprii.

23

După executia lucrărilor prevăzute în proiect vor fi apărate: � 200 gospodării din satele aparŃinând comunelor Lunca de Sus şi Lunca de Jos; � 15 km de drum (DJ şi DC); � 10 poduri şi podeŃe; � 100 ha teren agricol.

Capaciati executate;

Lunca de Jos

-pr. Valea Rece -protectie de mal din gabioane- 806 m -praguri de fund – 5 buc. -pr. Iavardi -ziduri de sprijin – 419 m -protectie de mal din gabioane- 70 m -praguri de fund – 8 buc. -reprofilare albie – 419 m -pr. Poiana Fagului -protectie de mal din gabioane- 117 m -praguri de fund – 1 buc. Lunca de Sus -pr. Valea Garbea

-ziduri de sprijin – 2512 m -praguri de fund – 5 buc. -reprofilare albie – 1414,1 m -reabilitare podete – 3 buc pe DC si 26 buc. pentru acces in gospodarii

BAZINUL HIDROGRAFIC BISTRICIOARA

Râul Bistricioara este cel mai important afluent al râului BistriŃa. ConfluenŃa dintre cele două râuri este situată pe partea dreaptă a lacului de acumulare Izvoru Muntelui în apropierea cozii acestuia. SuprafaŃa bazinului hidrografic al râului Bistricioara este de 770 km2, iar altitudinea medie de 1041m. Valoarea de peste 10000m, a altitudinii medii a bazinului hidrografic Bistricioara atestă cote mari ale reliefului din teritoriul respectiv. Râul Bistricioara îşi are izvoarele pe versantul estic al masivului Călimani, la nord de Vârful Măgura, de la o altitudine de 1260 m şi se varsă în BistriŃa la cota de 507 m. Deoarece confluenŃa cu râul BistriŃa se realizează în lacul Izvoru Muntelui, cota acestei confluenŃe este, în fapt, variabilă, dependentă de oscilaŃiile de nivel din lac, de la cca 507m, la nivelul talvegului şi până la 513m, coespunzator NNR din acumulare.

24

Din punct de vedere geologic, bazinul hidrografic Bistricioara este situat în partea central-vestică a CarpaŃilor Orientali, ocupând părŃi din cele trei unităŃi geostructurale: unitatea vulcanică, unitatea cristalino-mezozoică şi unitatea flişului. Unitatea vulcanică este reprezentată prin versantul sud-estic al Masivului Călimani (2102m în Vf. Pietrosul Călimani) alcătuit din roci vulcanice tipice ( andezit, dacit, riolit, trahit) şi cu unele petice de cristalin sau sedimentar, către periferie. Unitatea cristalino-mezozoică este situată la sud şi sud-est de masivul Călimani. În bazinul hidrografi al Bistricioarei, acestă unitate cuprinde părŃi din MunŃii BistriŃei, respectiv munŃii Tulgheşului, MunŃii Giurgeu şi MunŃii Hăghimaş. Şisturile cristaline care compun structurile metamorfozate ale acestei mari unităŃi geologice sunt reprezentate prin sericitosistem, micaşisturi, clorito-şisturi gvaise etc. În Hăghimaş predomină calcarele care, sub acŃiunea apelor, etalează forme de relief foarte pitoreşti.. MunŃii flişului. În bazinul Bistricioara, pe sectorul său inferior şi pe stânga acestuia este situat Masivul Ceahlău (versantul său de SV). Aici predomină roci sedimentare ( gresii, conglomerate, marne, şisturi argiloase etc.) dispunse în structuri puternic cutate şi şariate. Relieful: Relieful este adaptat la structură şi litologie. Astfel în Masivul Călimani predomină platourile vulcanice înalte, continuate către periferie cu culmi prelungi, radiare. Pentru zona cristalino-mezozoică sunt caracteristice formele de relief masive şi greoaie şi cu altitudini mari ( GrinŃieşul sudic-1757m, Zlopatul-1648m, Tomnatecul-1600m, Budacul-1859m, Muncelu Mare-1689m etc.). În partea sudică a MunŃilor BistriŃei, în cotul mare al Bistricioarei apar câteva petice care fac trecerea către munŃii Hăghimaş: Bâtca Arsurii-1388m, Piatra Roşie-1506m, Comarnic-1518m. Împreună cu MunŃii Beneş aceste culmi alcătuiesc MunŃii Tulgheşului. În zona flişului altitudinile generale ale reliefului rareori ating 1300-1500m. Se detaşează zona centrală a masivului Ceahlău (1904m în Vf. Toaca) unde sinclinalul suspendat alcătuit din conglomerate şi gresii dure a rezistat mai bine la eroziune. Caracteristice în relief sunt depresiunile de la periferia vestică a cristalinului, către zona de contact cu unitatea vulcanică: Glodu, Bilborşi Borsec. Aici se întâlnesc emanaŃii de gaze şi ape minerale. Clima. PoziŃia bazinului hidrografic Bistricioara în partea central-vestică a CarpaŃilor Orientali, altitudinile mari ale reliefului şi existenŃa unor areale depresionare întinse se pun în evidenŃă în regimul elementelor climatice. Temperatura aerului (medii multianuale) are valori de 0,50-30C pe culmile montane cele mai înalte, 40-60 C în depresiunile din nord şi 60-70 C în zona de confluenŃă cu râul BistriŃa. CantităŃile de precipitaŃii au valori care cresc odată cu altitudinea: Bistricioara-646l/m2, Borsec-689 l/m2, Bilbor-683 l/m2, Tulgheş-599l/m2. Pe culmile înalte, precipitaŃiile pot atinge şi depăşi 800-900 l/m2, mai ales în Călimani. ExcepŃie Vârful Toaca unde, din cauza unor condiŃii locale precipitaŃiile anuale au valoarea de 765 l/m2. ReŃeaua hidrografică Principalele cursuri de apă din bazinul hidrografic Bistricioara sunt prezentate în Cadastrul Apelor României, ediŃia 1992. Cele mai importante râuri sunt:

25

Râul L(km) F(km2) Hm(m) Bistricioara 64 770 1041 Răchitişul Mare 6 20 1026 Seaca 11 42 1142 Pr.Vinului 15 59 1012 Mestecăniş 6 25 1020 Corbu 14 35 1072 Barăsău 9 30 1045 Putna 23 175 1067 Pintic 8 30 935 GrinŃieş 14 51 1040 Între afluenŃii Putnei menŃionăm: Râul L(km) F(km2) Hm(m) Putna 23 175 1067 Putna Întunecoasă

11 42

1170

Rezul Mare 16 47 1080 Regimul hidrologic este caracteristic râurilor de munte cu debite reduse toamna şi iarna şi cu valori mai mari primăvara şi vara. În bazinul hidrografic Bistricioara funcŃionează 4 staŃii hidrometrice: 3 pe râul principal ( Bilbor, Tulgheş şi Bistricioara şi 1 pe răul Putna-Tulgheş)- Tabelul nr.1

Tabel nr.1. ReŃeaua hidrometrică din bazinul hidrografic Bistricioara: Nr.crt Râul StaŃia

hidrometrică SuprafaŃa b.h. Fkm2

Alt.med. b.h.H(m)

1 Bistricioara Bilbor 80 1155 2 Bistricioara Tulgheş 410 1073 3 Bistricioara Bistricioara 760 1041 4 Putna Tulgheş 170 1069 Valorile mrdii lunare ale debitelor de apă se prezintă în tabelul de mai jos(Tabelul nr.2).

Tabelul nr.2 Debite medii lunare şi anuale la staŃiile hidrometrice din bazinul hidrografic Bistricioara Râul St.hdm. I II III IV V VI VII VII

I IX X XI XII An

Bistricioara

Bilbor 0,37

0,41

0,83

1,88

1,66

1,45

1,19

0,96

0,76

0,65

0,60

0,58

0,95

Tulgheş 1,23

1,41

2,58

6,31

5,80

4,98

4,07

3,27

2,40

1,95

1,69

1,52

3,10

Bistricioara

2,74

2,94

4,94

11,6

11,1

9,52

8,06

6,82

5,21

4,19

3,57

3,29

6,16

Putna Tulgheş 0,60

0,63

1,03

2,52

2,54

2,03

1,74

1,51

1,03

0,86

0,73

0,68

1,32

26

Din analiza tabelului de mai sus se constată că scurgerea cea mai bogată se produce în luna aprilie, deoarece acum, alături de precipitaŃii, se adaugă şi apa provenită din topirea zăpezilor de pe munŃii înalŃi. De asemenea şi în luna mai debitele sunt destul de însemnate. O caracteristică a scurgerii apei râului Bistricioara o constituie debitele din perioada de toamnă-iarnă, alimentate de un freatic bogat şi fenomene de îngheŃ mai slabe ca intensitate faŃă de râul vecin, BistriŃa, datorită unui schimb bogat de ape cu resursele subterane. Pe râul Bistricioara zăpoarele sunt aproape necunoscute. În ceea ce priveşte scurgerea maximă aici se pot menŃiona viituri importante generate de ploile torenŃiale din timpul verii, sau de ploile combinate cu topirea zăpezilor din perioada de primăvară, Nu întotdeauna anii cu scurgerea cea mai bogată conŃin şi debite istorice, ca urmare a regimului neuniform al scurgerii, deşi există şi în aceşti ani debite mari. Aşa, de exemplu, anul cu scurgerea cea mai bogată a fost 1955, în timp ce debitele maxime excepŃionale s-au produs în ani diferiŃi. SituaŃia debitelor maxime mai semnificative produse la staŃiile hidrometrice din bazinul hidrografic Bistricioara se prezintă mai jos (Tabelul nr.3) Tabelul nr.3 Debite maxime înregistrate în bazinul hidrografic Bistricioara Nr.crt Statia hidrometrica Qmaxim

m3/s Data

1 Bilbor 34,7 27.07.81 2 25,6 29.07.91 3 18,1 13.05.96 4 28,2 18.06.98 5 18,8 06.07.07 6 Tulgheş 53,2 08.06.69 7 Bistricioara 48,4 13.05.70 8 43,1 24.06.73 9 52,7 22.07.74 10 46,6 04.06.75 11 51,5 15.08.79 12 79,5 27.07.81 13 23,1 06.09.07 14 52,8 07.04.58 15 54,6 24.06.73 16 66,5 22.07.74 17 84,7 08.06.79 18 91,5 15.08.79 19 85,0 27.07.81 20 59,0 15.05.84 21 61,9 30.07.91 22 97,0 17.08.02 23 125 12.07.05 24 72,0 08.08.05 25 Tulgheş 24,5 08.06.69 26 Putna 31,2 15.08.79

27

27 22,0 15.05.84 28 35,5 17.08.02 29 10,8 20.10.07 Din tabelul de mai sus rezultă că debitele maxime înregistrate în perioada de monitorizare nu au fost exagerate ca valori, cele mai mari însciindu-se în probabilitatea de depăşire de 50%. Acest lucru se datorează unui grad de torenŃialitate mai mic decât în zonele extracarpatice, infiltraŃiilor bogate în albii şi formei alungite a bazinului hidrografic care face ca undele de viitură să se compună succesiv, din amonte spre aval. Totuşi adesea s-au produs inundaŃii din cauza morfometriei albiei minore, şi a existenŃei unor sectoare cu pante reduse. De asemenea inundaŃii frecvente s-au produs pe afluenŃi prin debite mari şi blocări ale albiilor acestora cu deşeuri forestiere. Între viiturile semnificative le menŃionăm pe cele din luna mai 1970, când apa rezultată din topirea unui strat de zăpadă întârziată s-a adăugat unor precipitaŃii bogate, precum şi cele din anul 2007 de pe afluenŃii de pe sectorul inferior, monitorizaŃihidrometric (Bradu, GrinŃieşul Mare, GrinŃieşul Mic, Putna, Poiana ş.a.) care au produs pagube materiale semnificative. Un rol important în producerea inundaŃiilor îl prezintă intervenŃiile antropice asupra covorului vegetal forestier. Prin defrişări a crescut gradul de torenŃialitate al precipitaŃiilor. De asemenea, deşeurile lemnoase din parchetele necurăŃate se acumulează în albii şi produc blocaje şi inundaŃii.

28

SI

TU

Ał

IA L

OC

AL

ITĂ

łIL

OR

AF

EC

TA

TE

DE

IN

UN

DA

łII

N

r.

crt.

L

ocal

itat

e af

ecta

ta

de

inu

nd

atii

Cau

za i

nu

nd

arii

D

in r

evar

sare

-

den

um

ire

curs

d

e ap

a -

Cau

za

inu

nd

arii

D

in s

curg

eri

de

pe

vers

anti

-

tore

nti

-

Cau

za

inu

nd

arii

av

arii

co

nst

ruct

ii

hid

rote

hn

ice

(ru

per

e b

araj

)

Den

um

ire

lucr

are

de

apar

are

Star

ea

teh

nic

a si

fu

nct

ion

ala

An

ul

PIF

D

etin

ator

ul

Pro

bab

ilit

atea

d

e d

epas

ire

de

calc

ul c

u

deb

itu

l af

eren

t

BH

OL

T

1 S

ando

min

ic

S

curg

eri d

e pe

ve

rsan

Ńi

- -

- -

- -

2 S

ânti

mbr

u ra

ul O

lt

Scu

rger

i de

pe

vers

anŃi

-

Reg

ular

izar

e

L

= 3

700

m, I

ndig

uire

L=

3600

m, H

= 2

m,

l= 4

m

Fun

ctio

nala

19

82

SG

A

Har

ghit

a 5%

- 1

09 m

c/s,

1%

- 1

94 m

c/s

3 Sâ

ntim

bru

pr. K

ende

res,

pr.

V

erm

et, r

aul

OL

T

-

3 R

acu

S

curg

eri d

e pe

ve

rsan

Ńi

-

4 M

adar

as

pr. M

adar

as

Scu

rger

i de

pe

vers

anŃi

-

Apa

rari

de

mal

M

adar

as

L=

340

m, H

= 3

m, l

=

0.8

m

Fun

ctio

nala

19

68

SG

A

Har

ghit

a

5% -

70.

6 m

c/s,

1% -

125

mc/

s

5 B

ălan

Scu

rger

i de

pe

vers

anŃi

-

- -

- -

-

6 S

ânsi

mio

n ra

ul O

lt

Scu

rger

i de

pe

vers

anŃi

-

Reg

ular

izar

e

L

= 5

200

m, I

ndig

uire

L=

5200

m, H

= 2

m,

l= 4

m

Fun

ctio

nala

19

82

SG

A

Har

ghit

a 5%

- 1

09 m

c/s,

1%

- 1

94 m

c/s

29

7 S

icul

eni

pr. V

ar

Scu

rger

i de

pe

vers

anŃi

-

- -

- -

-

8 D

ăneş

ti

S

curg

eri d

e pe

ve

rsan

Ńi

- -

- -

- -

9 M

ierc

urea

Ciu

c pr

. Fit

od

Scu

rger

i de

pe

vers

anŃi

-

Reg

ular

izar

i si a

para

ri

de m

al

L=

269

0 m

, H=

3 m

, l=

0.8

m, I

ndig

uire

L

=11

00 m

H=

1,8

m

l= 3

m

Fun

ctio

nala

19

81

SG

A

Har

ghit

a 5%

- 6

5 m

c/s

3% -

100

mc/

s

10

Rac

u pr

. Rac

u S

curg

eri d

e pe

ve

rsan

Ńi

- -

- -

- -

11

Tom

eşti

Scu

rger

i de

pe

vers

anŃi

-

- -

- -

-

12

Băi

le T

uşna

d

Scu

rger

i de

pe

vers

anŃi

-

- -

- -

-

13

Mih

ăile

ni

S

curg

eri d

e pe

ve

rsan

Ńi

- -

- -

- -

14

Tuş

nad

Sat

pr. M

itac

i -

-

Reg

ular

izar

e

L

= 3

380

m,

Zid

de

spri

jin

L=

21

80 m

, H=

1 m

, l=

0.

4 m

Fun

ctio

nala

19

75

SG

A

Har

ghit

a 5%

- 2

8 m

c/s

,

1%

- 5

2 m

c/s

15

Sânc

răie

ni

pr. V

alea

Mar

e -

-

Reg

ular

izar

e

L

= 5

50 m

, Ind

igui

re

L

= 8

00 m

, H=

1.8

m,

l= 3

m

Fun

ctio

nala

19

80

SG

A

Har

ghit

a 3%

- 6

1 m

c/s,

1%

- 7

9 m

c/s

16

Fru

moa

sa

pr. F

rum

oasa

-

- -

- -

- -

17

Câr

Ńa

pr. H

oviz

-

30

18

Mie

rcur

ea C

iuc

pr. S

umul

eu, p

r.

Fit

od

-

19

Sânt

imbr

u pr

. Ken

dere

s, p

r.

Ver

met

, rau

l O

LT

-

20

Tuş

nad

râul

OL

T

scur

geri

de

pe

vers

anŃi

-

21

Ciu

csân

geor

giu

pr. F

işag

-

22

Dăn

eşti

pr

. Gro

apei

-

23

Sânc

răie

ni

râul

OL

T

-

24

Lue

ta

pr. H

omor

odu

Mar

e

-

25

Măd

ăraş

pr

. Măd

ăraş

-

26

Vlă

hiŃa

scur

geri

de

pe

vers

anŃi

-

27

Sicu

leni

râ

ul O

LT

-

28

Sâns

imio

n râ

ul O

LT

sc

urge

ri d

e pe

ve

rsan

Ńi

-

29

Cic

eu

râul

OL

T

scur

geri

de

pe

vers

anŃi

-

30

Lel

icen

i pr

. Fit

od

-

31

Pău

leni

Ciu

c pr

. Bâr

zava

-

32

Coz

men

i pr

. Coz

men

i

-

33

Măr

tini

ş pr

. Hom

orod

u M

are

-

34

Tuş

nad

Sat

pr. R

avas

z sc

urge

ri d

e pe

ve

rsan

Ńi

-

35

Plă

ieşi

de

Jos

sc

urge

ri d

e pe

ve

rsan

Ńi

-

36

Căp

âlni

Ńa

sc

urge

ri d

e pe

ve

rsan

Ńi

-

.

31

37

Dăn

eşti

scur

geri

de

pe

vers

anŃi

-

38

Măd

ăraş

scur

geri

de

pe

vers

anŃi

-

39

Sânt

imbr

u

scur

geri

de

pe

vers

anŃi

-

40

Băl

an

pr. F

iera

rilo

r, p

r.

Sze

k, p

r. M

inei

, pr

. Sim

ina

-

41

Vlă

hiŃa

scur

geri

de

pe

vers

anŃi

-

42

Cap

âlni

Ńa

sc

urge

ri d

e pe

ve

rsan

Ńi

-

43

Tuş

nad

sc

urge

ri d

e pe

ve

rsan

Ńi

-

BH

SIR

ET

OR

. BO

RSE

C

1 B

OR

SEC

V

INU

LU

I

R

egul

ariz

are

albi

e pr

. V

inul

ui la

Bor

sec

Can

al c

u pe

reu

dale

be

ton

rost

uite

cu

mor

tar

de c

imen

t (L

=

0,2

km)

bună

19

59

S.G

.A.

Nea

mŃ

5%

ME

ST

EC

ĂN

IŞ

MA

LN

AŞ

HA

NT

ZK

ER

R

egul

ariz

are

albi

e pr

. H

antz

ker

la B

orse

c

Can

al c

u zi

duri

de

spri

jin

vert

ical

e şi

ra

dier

(L

= 0

,5 k

m)

bună

19

59

S.G

.A.

Nea

mŃ

5%

NA

DĂ

ŞA

C

anal

izar

e al

bie

pr.

Nad

ăşa

la B

orse

c C

anal

cu

pere

u di

n da

te ş

i ros

tuit

cu

mor

tar

de c

imen

t ( L

=

1 k

m)

bună

19

59

S.G

.A.

Nea

mŃ

5%

32

CO

M. B

ILB

OR

1 B

ILB

OR

B

IST

RIC

IOA

RA

BO

RC

Uł

(V

AL

EA

B

ER

ĂR

IEI)

VA

MA

N

2 R

ĂC

HIT

IŞ

ŞE

ŞT

INA

RĂ

CH

ITIŞ

U

MA

RE

RĂ

CH

ITIŞ

U

MIC

CO

M. C

OR

BU

1 C

OR

BU

B

IST

RIC

IOA

RA

CO

RB

U

BA

RA

SĂ

U

SA

VU

LU

I

AR

GIN

TĂ

RIA

S

AT

2 C

AP

UL

C

OR

BU

LU

I B

IST

RIC

IOA

RA

VIN

UL

UI

CO

M. T

UL

GH

EŞ

1 T

UL

GH

EŞ

BIS

TR

ICIO

AR

A

Con

soli

dare

mal

dre

pt

r. B

istr

icio

ara

la

Tul

gheş

(V

. Fru

moa

să)

Gab

ioan

e; L

= 0

,2

km h

=2m

, b=

1,5m

f. b

ună

2005

C

.L. T

ulgh

eş

Con

s. m

al d

rep

şi

stân

g r.

Bis

tric

ioar

a la

T

ulgh

eş (

P.V

eche

) G

abio

ane;

L =

0,4

km

h=

4m, b

=2m

f. b

ună

2005

C

.L. T

ulgh

eş

AS

OD

PU

TN

A

Con

soli

dare

mal

dre

pt

pr. P

utna

la T

ulgh

eş

(Bui

um)

Gab

ioan

e; L

= 0

,19

km h

=2m

, b=

1,5

m

f. b

ună

2005

C

.L. T

ulgh

eş

33

RE

ZU

MA

RE

AL

UN

UL

JGH

EA

BU

L

RA

IUL

UI

(OL

AR

UL

)

PR

EL

UC

Uł

EI

VĂ

RĂ

RIE

I

MA

RC

U

CIB

EN

I

BA

LA

JU

BO

RV

IZ

2 R

EC

EA

PU

TN

A

Con

soli

dare

mal

dre

pt

pr. P

utna

la R

ecea

G

abio

ane;

L =

0,2

km

, h=

3m, b

=2m

f. b

ună

2005

C

.L. T

ulgh

eş

CĂ

LU

GĂ

RU

M

IC

3 H

AG

OT

A

PU

TN

A

PU

TN

A

ÎNT

UN

EC

OA

SĂ

TIG

HE

Ş

(TIS

EŞ

)

4 P

INT

IC

BIS

TR

ICIO

AR

A

PIN

TIC

Con

soli

dare

mal

stâ

ng

pr. P

inti

c la

Pin

tic

Gab

ioan

e; L

= 0

,2

km, h

= 2

m; b

= 1

m

bună

20

03

C.L

. Tul

gheş

BÎR

SA

NU

L

34

C

OM

ITE

TU

L J

UD

Eł

EA

N P

EN

TR

U S

ITU

Ał

II D

E U

RG

EN

łĂ

HA

RG

HIT

A

SI

TU

Ał

IA L

OC

AL

ITĂ

łIL

OR

AF

EC

TA

TE

DE

IN

UN

DA

łII

DIN

BA

ZIN

UL

HID

RO

GR

AF

IC M

UR

EŞ

AF

EC

TA

TE

DE

IN

UN

DA

TII

L

UC

RĂ

RI

DE

AP

ĂR

AR

E E

XIS

TE

NT

E P

E R

AZ

A L

OC

AL

ITĂ

łII

NR. CRT L

OC

AL

ITA

TE

A

CU

RSU

RIL

E

DE

AP

A D

E

PE

RA

ZA

L

OC

AL

ITA

TI

I DIN REVARSARI

DIN

SC

UR

GE

RI

DE

P

E

VE

RSA

Nł

I T

OR

EN

TI

LA

CU

RI

BA

RA

JE

DE

NU

MIR

E L

UC

RA

RE

H

IDR

OT

EH

NIC

Ă D

E

AP

ĂR

AR

E P

E C

UR

SUL

DE

A

PĂ

STA

RE

A T

EH

NIC

Ă Ş

I F

UN

Cł

ION

AL

Ă

AN

UL

DE

P

UN

ER

E I

N

FU

NC

TIU

NE

P

IF

CO

RE

SPU

ND

E S

AU

N

U C

LA

SEI

DE

IM

PO

RT

AN

łĂ

A

CT

UA

LĂ

DE

TIN

AT

OR

GRADUL DE ASIGURARE

NORMAT/ REAL

1 C

OM

UN

A

VÂ

RŞA

G

R. T

ârna

va

Mar

e IV

-1-9

6 D

A

-

Con

soli

dări

loca

le d

e m

alur

i din

zi

d pi

atră

, pe

ntru

apă

rare

a te

rasa

men

telo

r

BU

NA

-

DA

C

L V

ârşa

g -

R. T

ârna

va

Mar

e IV

-1-9

6

Con

soli

dări

loca

le d

e m

alur

i di

n zi

d pi

atră

, pen

tru

apăr

area

dru

mul

ui

com

unal

, A

c. p

erm

Zet

ea

BU

NA

-

DA

C

L Z

etea

S

GA

Mur

es

-

Pr.

Sic

asău

IV

-1-9

6-6

Con

soli

dări

loca

le d

e m

alur

i di

n zi

d pi

atră

, pen

tru

apăr

area

dru

mul

ui

com

unal

, L=

60m

L

ucră

ri p

unct

ifor

me

de

deco

lmat

are

şi r

ecal

ibra

re d

e al

bie

L=

0,6k

m

BU

NA

20

06

DA

S

GA

Mur

es

10/1

0 2

CO

MU

NA

Z

ET

EA

Pr.

S

zent

egyh

aza

neca

dast

rat

DA

-

Con

soli

dări

loca

le d

e m

alur

i di

n zi

d pi

atră

, pen

tru

apăr

area

dru

mul

ui

com

unal

,L=

260m

L

ucră

ri p

unct

ifor

me

de

deco

lmat

are

şi r

ecal

ibra

re d

e al

bie

L=

0,6k

m

BU

NA

-

DA

C

L Z

etea

10/1

0

R. T

ârna

va

Mar

e IV

-1-9

6

Con

soli

dări

de

mal

uri

loca

le

pent

ru a

păra

rea

tera

sam

ente

lor

la

două

cas

e, L

=30

M,

Luc

rări

pun

ctif

orm

e de

de

colm

atar

e şi

rec

alib

rare

de

albi

e

BU

NA

20

00

DA

S

GA

Mur

es

10/1

0

3 C

OM

UN

A

BR

ĂD

EST

I

Pr.

Bră

dest

i IV

-1-9

6-9

DA

-

Con

soli

dări

de

mal

uri

loca

le

pent

ru a

păra

rea

podu

lui d

in b

eton

L=

60m

B

UN

A

1989

D

A

CL

Bră

deşt

i

-

35

R. T

ârna

va

Mar

e IV

-1-9

6

Reg

ular

iz ş

i ind

igui

re r

âu T

ârna

va

Mar

e in

trav

ilan

Odo

rhei

u-S

ecui

esc

Ldi

g=40

00m

, H

dig=

1,5-

2 m

B

UN

A

1983

D

A

SG

A M

ures

5/1

10/1

0 29

0mc/

s 5%

46

0mc/

s 1%

Pr.

Bus

iac

IV-1

-96-

10

Reg

ular

izar

e B

UN

A

2006

D

A

SG

A M

ures

10

/10

Pr.

Sze

jke

IV-1

-96-

11

Reg

ular

izar

e B

UN

A

2006

D

A

SG

A M

ures

10

/10

Pr.

Feh

eres

ne

cada

stra

t to

rent

D

ecol

mat

are

BU

NA

20

05

DA

C

L O

dorh

ei

-

Pr.

Arp

ad

neca

dast

rat

tore

nt

Dec

olm

atar

e B

UN

A

2005

D

A

CL

Odo

rhei

-

4 M

UN

ICIP

IUL

O

DO

RH

EIU

L-S

EC

UIE

SC

Pr.

Var

ga

neca

dast

rat

-tor

ent

DA

D

A

Reg

ular

iz ş

i ind

igui

re

Lre

g =

1,8k

m

zidu

ri d

e sp

riji

n di

n be

ton

Lzi

d =

2,4k

m

BU

NA

20

05

DA

S

GA

Mur

es

-

5 C

OM

UN

A

SAT

U M

AR

E

Pr

Bră

deşt

i IV

-1-9

6-9

DA

-

Con

soli

dări

loca

le d

e m

alur

i pe

ntru

apă

rare

a te

rasa

men

telo

r D

N

30

Luc

rări

pun

ctif

orm

e de

de

colm

atar

e şi

rec

alib

rare

de

albi

e

BU

NA

-

DA

C

L S

atu

Mar

e -

Râu

l Târ

nava

M

are

IV-1

- 96

-

Reg

ular

iz ş

i ind

igui

re r

âu T

ârna

va

Mar

e av

al O

dorh

eiu-

Sec

uies

c,

Lre

g =

27,2

km

Dig

pam

ânt ,

mal

stâ

ng,

L=

2,60

km, h

=1,

5m

BU

NA

19

83

DA

S

GA

Mur

es

CL

Fel

icen

i

10/1

0 16

5mc/

s (1

0%)

Pr.

Gor

om

IV-1

-96-

13

Con

soli

dări

loca

le d

e m

alur

i di

n zi

d pi

atră

, pen

tru

apăr

area

DJ

137

Luc

rări

pun

ctif

orm

e de

de

colm

atar

e şi

rec

alib

rare

de

albi

e

BU

NA

-

DA

C

L F

elic

eni

10/1

0 6

CO

MU

NA

F

EL

ICE

NI

Pr.

Cir

esen

i IV

-1-9

6-13

DA

DA

C

onso

lidă

ri lo

cale

de

mal

uri

pent

ru a

păra

rea

tera

sam

ente

lor

drum

ului

com

unal

Hog

his

Luc

rări

pun

ctif

orm

e de

de

colm

atar

e şi

rec

alib

rare

de

albi

e

BU

NA

20

05

DA

C

L F

elic

eni

10/1

0

8 C

OM

UN

A

LU

PE

NI

Pr.

Fee

rnic

IV

-1-9

6-19

D

A

-

Reg

şi i

ndig

pr

Feer

nic

intr

avil

an

Lup

eni

BU

NA

20

06

DA

S

GA

Mur

es

10/1

0

36

9 C

OM

UN

A

UL

IES

Pr

Hod

osa

IV-1

-96-

14

DA

- C

onso

lidă

ri lo

cale

de

mal

uri

pent

ru a

păra

rea

tera

sam

ente

lor

dr

umul

ui c

omun

al U

lies

B

UN

A

- D

A

CL

Uli

eş

-

10

CO

MU

NA

SĂ

CE

L

Pr.

Soi

mus

u IV

-1-9

6-23

-1

DA

-

Con

soli

dări

loca

le d

e m

alur

i pe

ntru

apă

rare

a te

rasa

men

telo

r

drum

ului

com

unal

Sac

el S

oim

us

BU

NA

-

DA

C

L S

ăcel

-

Râu

l Târ

nava

M

are

IV-1

-96

D

A

-

Îndi

guir

e şi

reg

ular

izar

e râ

u T

ârna

va M

are

aval

Odo

rhei

u S

ecui

esc

Lre

g =

27,2

km

BU

NA

19

83

DA

S

GA

Mur

es

10/1

0 16

5mc/

s 10

%

198m

c/s

1%

Pr.

Cap

relo

r

IV-1

-96-

17

Con

soli

dări

loca

le d

e m

alur

i pe

ntru

apă

rare

a te

rasa

men

telo

r

drum

ului

com

unal

Alu

nis

BU

NA

-

NU

C

L M

ugen

i -

11

CO

MU

NA

M

UG

EN

I

Pr.

Tăi

etur

ii

IV-1

-96-

18

D

A

-

Con

soli

dări

loca

le d

e m

alur

i pe

ntru

apă

rare

a te

rasa

men

telo

r

drum

ului

com

unal

sat

Tăi

etur

a B

UN

A

- N

U

CL

Mug

eni

-

Râu

l Târ

nava

M

are

IV-1

-96

DA

R

egul

ariz

are

BU

NA

20

06

- -

-

12

CO

MU

NA

P

OR

UM

BE

NI

PrT

ăiet

urii

IV

-1-9

6-18

D

A

-

Reg

ular

izar

e în

zon

a co

nflu

ente

i cu

T-M

are

Lre

g =

1,2

km

BU

NA

20

06

DA

S

GA

Mur

es

10/1

0

13

CO

MU

NA

SI

MO

NE

STI

Pr.

Fee

rnic

IV

-1-9

6-19

DA

DA

Con

soli

dări

loca

le d

e m

alur

i pe

ntru

apă

rare

a te

rasa

men

telo

r

drum

ului

com

unal

sat

Tăr

cest

i B

UN

A

2005

-

CL

Şim

oneş

ti

-

37

Râu

l Târ

nava

M

are

IV-1

-96

Luc

rări

pun

ctif

orm

e de

dec

olm

atar

e şi

re

cali

brar

e d

e al

bie

BU

NA

-

- -

10/1

0

Pr.

Fee

rnic

IV

-1-9

6-19

R

egul

ariz

are

para

u Fe

erni

c L

=22

km

B

UN

A

1979

D

A

SG

A M

ures

10

/10

14

OR

AŞ

CR

IST

UR

U -

SEC

UIE

SC

Pr.

Goa

giu

IV-1

-96-

20

DA

-

Reg

ular

izar

e pa

rau

Goa

giu

L

reg

=11

km

BU

NA

19

79

DA

S

GA

Mur

es

10/1

0

Pr.

Bus

iac

IV-1

-96-

10

DA

-

Reg

ular

izar

e pr

.în z

ona

conf

l cu

râul

T-

Mar

e B

UN

A

2006

D

A

SG

A M

ures

10

/10

Pr.

Bal

o IV

-1-9

6-10

-1

Luc

rari

pun

ctif

orm

e pe

ntru

con

solid

are

drum

com

unal

B

UN

A

- D

A

CL

Dea

lu

- 15

C

OM

UN

A

DE

AL

U

Pr.

Ulc

ani

IV-1

-96-

10-N

DA

D

A

Luc

rari

pun

ctif

orm

e pe

ntru

con

solid

are

drum

com

unal

B

UN

A

- -

CL

Dea

lu

-

16

CO

MU

NA

A

VR

ĂM

EST

I P

r. G

oagi

u IV

-1-9

6-20

DA

DA

L

ucra

ri p

unct

ifor

me

pent

ru c

onso

lidar

e dr

um c

omun

al

BU

NA

-

DA

C

L A

vrăm

eşti

-

R. T

ârna

va

Mar

e IV

-1-9

6 D

A

- R

egul

ariz

are

BU

NA

20

06

- -

10/1

0

17

CO

MU

NA

SE

CU

IEN

I P

r. E

lise

ni

IV-1

-96-

23

DA

-

Rgu

lari

zare

pr.

Eli

seni

intr

avil

an s

at

Eli

seni

Lre

g =

1,6k

m

B

UN

A

1981

D

A

SG

A M

ures

5/5

64 m

c/s

(5%

)

R. M

ureş

IV

-1

DA

N

U

- -

- -

- -

Pr.

Sen

etea

IV

-1-3

A

cum

ular

e S

enet

ea

BU

NA

19

88

DA

S

c L

afar

ge A

greg

ate

Bet

oane

SA

-

18

CO

MU

NA

SU

SEN

I

Pr.

Ari

nul s

curt

IV

-1-4

DA

D

A

Reg

ular

izar

e B

UN

A

1986

D

A

SG

A M

ures

10/1

0 23

mc/

s (1

0%)

38

Pr.

Str

âmba

IV

-1-6

R

egul

ariz

are

BU

NA

19

86

DA

S

GA

Mur

es

-

19

CO

MU

NA

C

IUM

AN

I R

. Mur

eş

IV-1

D

A

NU

R

egul

ariz

are

şi în

digu

ire

BU

NA

19

83

DA

S

GA

Mur

es

5/1

10

/10

112

mc/

s (5

%)

267

mc/

s (1

%)

R.

Mur

eş

IV-1

În

digu

ire

şi r

egul

ariz

are

BU

NA

19

83

DA

S

GA

Mur

es

5/1

10/1

0 10

5 m

c/s

(5%

) 24

7 m

c/s

(1%

)

Pr.

Bel

cina

IV

-1-9

În

digu

ire

şi r

egul

ariz

are

BU

NA

19

72

DA

S

GA

Mur

es

- 20

C

OM

UN

A

JOSE

NI

Pr.

Fag

ul

înal

t IV

-1-9

-2

DA

N

U

Acu

mul

are

Mag

os B

ukk

BU

NA

19

72

DA

S

GA

Mur

es

-

21

CO

MU

NA

R

EM

ET

EA

R

. Mur

eş

IV-1

D

A

NU

R

egul

ariz

are

BU

NA

19

89

DA

S

GA

Mur

es

5/5

168

mc/

s (5

%)

278

mc/

s (1

%)

Pr.

Cor

und

IV –

1.

96.5

2.2

DA

N

U

Zid

de

spri

jin

– 1.

179

m

BU

NA

19

69

DA

S

GA

Mur

es

-

22

CO

MU

NA

C

OR

UN

D

Pr.

C

hebe

led

IV

–

1.96

.52.

2.2

DA

D

A

Zid

de

spri

jin

– 2

.053

m

BU

NA

19

68

DA

S

GA

Mur

es

-

R. T

ârna

va

Mic

ă IV

-1.9

6.52

D

A

DA

Z

id d

e sp

riji

n 3.

019

m

Reg

ular

izar

e 4.

000

m

BU

NA

19

78

DA

S

GA

Mur

es

10/1

0

23

CO

MU

NA

P

RA

ID

P

r. C

orun

d IV

–

1.96

.52.

2 D

A

NU

Z

id d

e sp

riji

n 25

0 m

B

UN

A

1978

D

A

SG

A M

ures

-

24

CO

MU

NA

A

TID

Pr.

Cuş

med

IV

–

1.96

.52.

7 D

A

NU

R

egul

ariz

are

4.00

0 m

B

UN

A

1980

D

A

SG

A M

ures

10

/10

39

Măsuri preventive, operative şi de refacere la nivel judeŃean I. MĂSURI PREVENTIVE 1.Dispunerea acŃiunilor de verificare trimestrială, a modului în care au fost salubrizate cursurile de apă –îndepărtarea depozitelor de material lemnos şi de deşeuri de pe malul şi din albiile cursurilor de apă,realizarea şi întreŃinerea şanŃurilor şi rigolelor de scurgere în localităŃi. Organizarea acŃiunii, cu prioritate, în perioada februarie – martie a fiecărui an. 2. Organizarea anuală, împreună cu DirecŃiile de Ape şi deŃinătorii, a acŃiunii de verificare a secŃiunilor de scurgere din zona podurilor şi podeŃelor, cu stabilirea de măsuri, termene şi responsabilităŃi. 3.Organizarea anuală, împreună cu Ministerul Mediului, AdministraŃia NaŃională „ Apele Române”şi ceilalŃi deŃinători, a acŃiunii de verificare a stării tehnice şi funcŃionale a construcŃiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaŃiilor, inclusiv a lacurilor piscicole şi de agrement care, în caz de accidente, pot pune în pericol zone locuite. 4.Organizarea periodică, a exerciŃiilor de simulare a inundaŃiilor, pentru verificarea modului de funcŃionare a fluxului informaŃional de avertizare- alarmare a populaŃiei. 5.Instruirea periodică, a primarilor, consilierilor locali şi şefilor serviciilor voluntare asupra atribuŃiilor ce le revin pentru diminuarea pagubelor produse de inundaŃii în localităŃi. 6.Organizarea semestrială, împreună cu DirecŃiile de Ape şi deŃinătorii, a acŃiunilor de verificare a modului în care au fost puse în stare de siguranŃă, iazurile miniere, astfel încât să fie prevenite accidentele la producerea fenomenelor meteorologice periculoase. 7.Elaborarea şi actualizarea planurilor judeŃene de apărare împotriva inundaŃiilor. II. MĂSURI OPERATIVE A. La prognozarea fenomenelor hidrometeorologice periculoase –COD GALBEN ( CA, faza l de apărare la diguri, faza l de apărare la gheŃuri) 1. Avertizarea localităŃilor din zone potenŃial afectabile din revărsări de pâraie locale,revărsări de văi nepermanente, scurgeri de pe versanŃi. 2.Dispunerea acŃiunilor de îndepărtare a materialului lemnos şi a deşeurilor din albiile şi de pe malurile cursurilor de apă şi de asigurare a scurgerii apelor pluviale prin şanŃuri şi rigole. 3.Îndepărtarea materialului lemnos rezultat din exploatarea perdelelor de protecŃie, a utilajelor şi animalelor din zonele dig –mal. B. Pe timpul producerii fenomenelor hidrometeorologice - COD GALBEN 1. Supravegherea digurilor, barajelor mici, iazurilor miniere. 2. Elaborarea şi transmiterea, conform fluxului, a rapoartelor operative privind efectele fenomenelor hidrometeorologice periculoase. C. La prognozarea fenomenelor hidrometeorologice periculoase - COD PORTOCALIU – (CI, faza ll la diguri, faza ll la gheŃuri)

40

1. Avertizarea localităŃilor potenŃial afectabile. 2. Convocarea, în şedinŃă extraordinară, a CJSU pentru stabilirea măsurilor ce se impun. 3. Dispunerea permanenŃei la primării. 4. Pregătirea materialelor şi mijloacelor de intervenŃie operativă şi transportul lor în zonele critice. 5. Pregătirea spaŃiilor pentru eventuale evacuări ale oamenilor şi animalelor. 6. Ancorarea, de către unităŃile de exploatare, a depozitelor de material lemnos aflate în zona formaŃiunilor torenŃiale şi pe drumurile forestiere. 7. Verificarea, de către deŃinători,a instalaŃiilor de evacuare a apelor pluviale de la iazurile miniere. 8. Asigurarea funcŃionării în condiŃii de siguranŃă, a instalaŃiilor hidromecanice de la barajele mici. D. Pe timpul producerii fenomenelor hidrometeorologice - COD PORTOCALIU 1. Transmiterea avertizărilor reactualizate la localităŃi şi obiective 2. Supravegherea permanentă a digurilor, barajelor, iazurilor miniere,zonelor endemice de producere a blocajelor de gheŃuri 3.Executarea lucrărilor de intervenŃie operativă în zonele critice de pe cursurile de apă sau de la construcŃiile hidrotehnice. 4. Evacuarea populaŃiei şi animalelor, după caz. 5. Elaborarea şi transmiterea rapoartelor operative, conform fluxului informaŃional. E. La prognozarea fenomenelor hidrometeorologice – COD ROŞU 1.Transmiterea avertizărilor la localităŃile vizate. 2. Convocarea în şedinŃă extraordinară,a CJSU. 3. Dispunerea asigurării permanenŃei la primării. 4 Transportul materialelor, mijloacelor şi forŃelor de intervenŃie în zonele critice. 5. Pregătirea motopompelor de mică şi mare capacitate pentru evacuarea apei acumulate în localităŃi şi pe terenurile agricole. 6. Pregătirea spaŃiilor şi mijloacelor pentru evacuarea populaŃiei şi animalelor. 7. Ancorarea, de către unităŃile de exploatare, a depozitelor de material lemnos aflate în zona formaŃiunilor torenŃiale şi pe drumurile forestiere. 8. Verificarea, de către deŃinători, a instalaŃiilor de evacuare a apelor pluviale de la iazurile miniere. 9. Asigurarea funcŃionării în condiŃii de siguranŃă, a instalaŃiilor hidromecanice de la barajele mici. F. Pe timpul producerii fenomenelor hidrometeorologice - COD ROŞU 1. Efectuarea lucrărilor de supraînălŃare şi consolidare la diguri şi baraje mici, a lucrărilor de remediere la iazurile miniere, etc. 2.Luarea măsurilor pentru inundarea dirijată a unor terenuri prestabilite în planurile de apărare, pe baza propunerilor DirecŃiilor de Ape şi numai după obŃinerea aprobării CMSU din Ministerul Mediului. 3.Supravegherea permanentă, a digurilor, barajelor, a digurilor de contur ale acumulărilor nepermanente intrate în funcŃiune. 4. Evacuarea populaŃiei şi animalelor din zonele afectate. III. MĂSURI DE REFACERE

41

1. Emiterea Ordinului prefectului de numire a comisiei, alcătuite din specialişti în construcŃii, agricultură, drumuri pentru evaluarea pagubelor produse de inundaŃii. 2. Analizarea şi aprobarea Proceselor Verbale de calamităŃi ce se înaintează unităŃilor administraŃiei publice centrale in vederea promovării hotărârilor de guvern pentru alocarea sumelor necesare refacerii. 3. Elaborarea Rapoartelor de Sinteză privind efectele fenomenelor hidrometeorologice periculoase, în maxim 30 de zile de la încetarea fenomenelor şi transmiterea acestora conform fluxului informaŃional.

4. Dispunerea măsurilor pentru evacuarea apei acumulate în incinte prin practicarea unor breşe în diguri numai după obŃinerea aprobării CMSU din Ministerul Mediului.

42

SI

TU

Ał

IA B

AR

AJE

LO

R D

E T

IP C

ŞI

D C

AR

E P

OT

PU

NE

ÎN

PE

RIC

OL

LO

CA

LIT

Ăł

I L

A A

PE

MA

RI

ÎN J

UD

Eł

UL

HA

RG

HIT

A

Nr.

cr

t.

Den

um

ire

Cu

rs d

e ap

a D

etin

ator

C

ateg

orie

b

araj

L

ocal

ităŃ

i af

ecta

bil

e R

esp

onsa

bil

teh

nic

d

in p

arte

a SG

A

S

GA

H

AR

GH

ITA

1 B

araj

Sut

a pr

. Fito

d S

GA

H

argh

ita

C

Mie

rcur

ea C

iuc

- Ji

godi

n

men

Ńionă

m c

ă la

cul

este

gol

it, s

unt î

n cu

rs

lucr

ăriil

e de

rea

bilit

are

2 A

grop

isc

pr. H

omor

odu

Mar

e S

C A

grop

isc

SR

L C

nu

est

e ca

zul

nu e

ste

cazu

l

3 N

agy

Hal

pr

. Sze

ceni

S

C N

agy

Hal

SR

L C

nu

est

e ca

zul

nu e

ste

cazu

l

SG

A N

EA

MT

1 V

ALE

A O

II O

II S

GA

N

EA

Mł

D

-

PĂ

VĂ

LEA

NU

RO

DIC

A

2 P

IAT

RA

RO

ŞIE

B

ICA

Z

SG

A

NE

AM

ł

D

- P

ĂV

ĂLE

AN

U R

OD

ICA

OB

S:

Nu

sunt

loca

lităŃ

i ava

l de

bara

je

B

araj

ul O

II es

te c

olm

atat

100

% ia

t bar

ajul

P.R

OŞ

IE e

ste

colm

atat

75%

D

AT

E T

EH

NIC

E B

AR

AJE

1.

VA

LEA

OII

AN

PIF

: 196

5 ca

teg.

D

cls.

Imp.

IV

H

= 6

,5 m

B

araj

de

grut

ate

din

beto

n

Lc

or.=

66

m

1 D

ever

sor

prag

lat 2

0 x

4 m

2.

PIA

TR

A R

OŞ

IE

AN

PIF

: 195

9 ca

teg.

D

cls.

Imp.

IV

H

= 9

m

Bar

aj d

e gr

utat

e di

n be

ton

Lc

or.=

75

m

1 D

ever

sor

prag

lat 2

5 x

7 m

43

SIT

UA

łIA

BA

RA

JEL

OR

DE

TIP

C Ş

I D

CA

RE

PO

T P

UN

E Î

N P

ER

ICO

L L

OC

AL

ITĂ

łI

LA

AP

E M

AR

I ÎN

JU

DE

łU

L H

AR

GH

ITA

– B

H M

UR

ES

Nr

crt

Den

um

ire

bara

j C

urs

de a

pă

DeŃ

inăt

or

Cat

egor

ie

bara

j

Loc

alit

ăŃi

afec

tabi

le

Res

pons

abil

0 1

4 2

5 6

7

1 S

EN

ET

EA

pr

. Sen

etea

/ IV

-1.0

03

S.C

. Laf

rarg

e A

greg

ate

Bet

oane

S

.A. -

Car

iera

Sus

eni

C

SU

SE

NI

Bir

iş A

lexa

ndru

S

H R

eghi

n

2 C

RIS

TU

R

ŞOIM

UŞ

- am

onte

pr. n

ecod

ific

at a

flen

t dr.

pr.

G

oagi

u / I

V.1

.96.

20

S.C

. Agr

omar

ket S

.R.L

. Cri

stur

u S

ecui

esc

C

CR

IST

UR

U

SE

CU

IES

C

Ada

m M

oji

SH

Sig

hişo

ara

3 C

RIS

TU

R

ŞOIM

UŞ

- av

al

pr. n

ecod

ific

at a

flen

t dr.

pr.

G

oagi

u / I

V.1

.96.

20

S.C

. Agr

omar

ket S

.R.L

. Cri

stur

u S

ecui

esc

C

CR

IST

UR

U

SE

CU

IES

C

Ada

m M

oji

SH

Sig

hişo

ara

4 R

UG

ĂN

EŞT

I af

lent

nec

odif

icat

al p

r. F

eern

ic/

IV.1

.96.

19

S.C

. Son

ix S

.R.L

. Odo

rhei

u S

ecui

esc

C

OD

OR

HE

IUL

S

EC

UIE

SC

A

dam

Moj

i S

H S

ighi

şoar

a

5 S

ZE

JKE

pr

. Săr

at/

IV.1

.96.

11

AN

IF H

argh

ita

C

OD

OR

HE

IUL

S

EC

UIE

SC

A

dam

Moj

i S

H S

ighi

şoar

a

44

STAłIA HIDROLOGICĂ

M-CIUC

NIVELURI MAXIME ISTORICE

Produse la st. hidrometrice din cadrul staŃiei Hidrologice M-Ciuc şi anul înregistrării

NR. CRT

RÂUL STAłIA HIDROMETRICĂ

NIVELUL MAXIM LA MIRĂ (cm)

ANUL PRODUCERII

1 OLT TOMEŞTI 240 1993 2 OLT SĂNCRĂIENI 322 1981 3 MĂDĂRAŞ MĂDĂRAŞ 139 1975 4 FRUMOASA FRUMOASA 104 1975 5 FIŞAG ARMĂŞENI *305 1975 6 CASIN PLĂIEŞI DE JOS *290 1975 7 HOMORODU

MARE BĂILE

HOMOROD 243 1980

8 HOMORODU MARE

SÂNPAUL 330 1984

9 HOMORODU MIC

CĂPĂLNIłA 200 1982

10 HOMORODU MIC

LUETA 225 1984

* NOTĂ: La st. hidrometrică Armăşeni şi Plăieşii de Jos nivelurile s-au produs în regim neregularizat.

ŞEF STAłIE HIDRO

45

DEBITE MAXIME ISTORICE ÎNREGISTRATE ÎN JUDEłUL HARGHITA B.H. MUREŞ

Q max Nr.crt. StaŃie Hidrometrică Râul

mc/s data

1 SUSENI A Mureş 42,6 27.12.1995

2 TOPLIłA L Mureş 133 27.12.1995

3 TOPLIłA L TopliŃa 176 17.02. 1958

4 GHEORGHENI A Belcina 21,9 26.07.1998

5 ŞICASĂU A Şicasău 76,2 27.12.1995

6 NICOLEŞTI A Hodoş 55,2 05.07.1991

7 ŞIMONEŞTI A Feernic 131 2005

8 VÂRŞAG A Tv. Mare 85 27.12.1995

9 ZETEA A Tv. Mare 50 26.03.1993

10 ODORHEI A Tv. Mare 205 13.03.1981

46

TA

BE

L C

U D

EB

ITE

LE

DE

ASI

GU

RA

RE

(m

c/s)

CO

EF

ICIE

NȚ

I AS

IG.

1%

2%

5%

10%

20

%

Nr

ST

AȚ

IA H

IDR

O

Q

H

Q

H

Q

H

Q

H

Q

H

1 T

om

ești

13

3 380

105

361

71.8

331

49.2

301

30.6

250

2 S

ăn

cră

ien

i 28

3 395

224

376

153

319

105

263

65.1

205

3 M

ăd

ăraș

140

281

111

243

75.6

191

51.8

152

32.2

120

4 F

rum

oasa

112

250

88.5

233

60.5

207

41.4

179

25.8

134

5 A

rmășen

ii N

oi

146

307

115

258

78.8

197

54.0

149

33.6

101

6 P

lăieșii d

e J

os

105

285

83.0

253

56.7

196

38.9

151

24.2

112

7 B

ăile H

om

oro

d

96.8

261

76.5

234

52.3

196

35.8

166

22.3

131

8 S

ân

pau

l 19

3 551

152

490

104

410

71.4

344

44.4

254

9 C

ăp

âln

ița

45.0

294

35.6

271

24.3

236

16.7

201

10.4

149

10

Lu

eta

90

.0

296

71.1

272

48.6

234

33.3

191

20.7

148

T

AB

EL

CU

CO

TE

LE

DE

AP

ĂR

AR

E

ST

AȚ

IA

CO

D

PR

AG

UR

I

Nr

HID

RO

ME

TR

ICĂ

S

TAȚ

IE

RÂ

UL

P

.I.

C.A

. C

.I.

C.P

. 1

To

mești

42

302

115

150

180

200

2 S

ăn

cră

ien

i 42

303

Olt

105

200

250

270

3 M

ăd

ăraș

4232

6 M

ăd. M

are

60

80

110

150

4 F

rum

oasa

4232

8 F

rum

oasa

60

80

10

0 13

0 5

Arm

ășen

ii N

oi

4233

0 F

ișag

10

0 15

0 20

0 25

0 6

Plă

ieșii d

e j

os

4233

5 C

asin

70

10

0 15

0 20

0 7

Băile H

om

oro

d

4235

7 60

10

0 13

0 18

0 8

Sân

pau

l 42

358

Hom

orod

u M

are

95

200

260

300

47

Lis

ta s

taŃi

ilor

hid

rom

etri

ce ş

i a m

irel

or a

vert

izoa

re

B

AZ

INU

L H

IDR

OG

RA

FIC

MU

RE

Ş SU

PE

RIO

R, J

UD

Eł

UL

HA

RG

HIT

A

C

OT

E

DE

AP

ÃR

AR

E

D

EB

ITE

ASI

GU

RA

TE

P

OST

UL

H

IDR

O-

ME

TR

IC

C

OD

R

Â U

L

C

OT

A

,,0’’

M

IRA

SI

ST.

RE

F.

CA

Z

CIZ

C

EZ

F

recv

. tr

ans-

mis

ie

M

ijlo

c de

tr

ansm .

1%

2%

5%

10%

20

%

SUSE

NI

60

1 M

ures

74

3.55

M

N

120

150

250

Z

RT

F K

24

1 19

8 13

8 10

3 71

T

OP

LIł

A

603

Mur

es

651.

81

MB

20

0 25

0 30

0 Z

R

TF

K

625

506

353

262

181

ZE

TE

A

711

T-v

a M

are

588.

00

MN

15

0 25

0 30

0 Z

R

TF

K

309

244

167

114

71

OD

OR

HE

I

713

T-v

a M

are

472.

00

MN

38

0 45

0 52

0 Z

R

TF

K

440

357

237

162

101

NIC

OL

EST

I 72

2 H

odos

47

4.16

M

B

220

300

350

Z

RT

F K

12

1 95

,6

65,3

44

,7

27,8

SI

MO

NE

STI

730

Feer

nic

444.

50

MN

80

12

0 15

0 Z

R

TF

K

204

161

110

75,6

46

,9

GH

EO

RG

HE

NI

627

Bel

cina

80

3.19

M

N

180

230

280

Z

RT

F K

19

0 15

4 10

7 80

55

TO

PL

ITA

63

0 T

opli

Ńa

Lom

aş)

656.

39

MN

10

0 17

0 20

0 Z

R

TF

K

275

217

148

101

63

VA

RSA

G

AV

. 71

0 T

-va

Mar

e

660.

93

MN

35

0 38

0 40

0 Z

R

TF

K

165

135

98

73

48

SIC

ASA

U

721

Sic

asau

697.

83

MB

15

0 17

0 21

0 Z

R

TF

K

185

146

100

68,4

42

,5

CR

ISE

NI

765

Cus

med

388.

37

MN

17

0 22

0 25

0 Z

R

TF

K

170

138

96

71

49

48

LIS

TA

ST

AłI

ILO

R M

ETE

OR

OLO

GIC

E Ş

I A P

OS

TUR

ILO

R P

LUV

IOM

ETR

ICE

AV

ER

TIZO

AR

E

BA

ZIN

UL

HID

RO

GR

AF

IC M

UR

EŞ

SUP

ER

IOR

, JU

DE

łU

L H

AR

GH

ITA

PR

AG

UR

I C

RIT

ICE

NR

. C

RT

. D

EN

UM

IRE

A

PO

STU

LU

I L

OC

AL

IZA

RE

A

TE

Nł

IE

CO

D

GA

LB

EN

INU

ND

Ał

IE

CO

D

PO

RT

OC

AL

IU

PE

RIC

OL

C

OD

RO

ŞU

T

RA

NSM

ISIE

OB

IEC

TIV

UL

CA

RE

SE

A

VE

RT

IZE

AZ

Ă

STA

łII

ME

TE

OR

OL

OG

ICE

-

ÎN A

DM

INIS

TR

AR

EA

DA

MU

RE

Ş

1 T

OP

LIł

A

TO

PL

IłA

20

-45

I/m

p 1

- 3

h 30

-60

I/m

p 1

- 3

h 50

-80

I/m

p 1

- 3

h R

TF

Z

2 S

IGH

IŞO

AR

A

SIG

HIŞ

OA

RA

-

„ -

- „

- -

„ -

RT

F+

T

Z

P

OST

UR

I P

LU

VIO

ME

TR

ICE

CU

TR

AN

SMIS

IE Z

ILN

ICĂ

- Î

N A

DM

INIS

TR

AR

EA

A.N

.M.

1 T

OP

LIł

A

TO

PL

IłA

20

-45

I/m

p 1

- 3

h 30

-60

I/m

p 1

- 3

h 50

-80

I/m

p 1

- 3

h T

Z

C

LS

U T

OP

LIł

A

2 JO

SE

NI

JOS

EN

I -

„ -

- „

- -

„ -

T

Z

CL

SU

JO

SE

NI

3 IZ

VO

RU

L M

UR

EŞ

V

OŞ

LO

BE

NI

- „

- -

„ -

- „

- T

Z

C

LS

U V

OŞ

LĂ

BE

NI

4 B

UC

IN

BU

CIN

-

„ -

- „

- -

„ -

T

Z

CL

SU

PR

AID

5

OD

OR

HE

I O

DO

RH

EI

- „

- -

„ -

- „

- T

Z

C

LS

U O

DO

RH

EI

PO

STU

RI

PL

UV

IOM

ET

RIC

E C

U T

RA

NSM

ISIE

ZIL

NIC

Ă –

ÎN

AD

MIN

IST

RA

RE

A D

A M

UR

EŞ

1 Ş

ICA

SĂ

U

ŞIC

AS

ĂU

20

-45

I/m

p 1

- 3

h 30

-60

I/m

p 1

- 3

h 50

-80

I/m

p 1

- 3

h R

TF

,T

Z

CL

SU

ŞIC

AS

ĂU

2

VÂ

RŞ

AG

V

ÂR

ŞA

G

- „

- -

„ -

- „

- T

Z

C

LS

U V

ÂR

ŞA

G

3 Z

ET

EA

Z

ET

EA

-

„ -

- „

- -

„ -

RT

F

Z

CL

SU

ZE

TE

A

4 N

ICO

LE

ŞT

I N

ICO

LE

ŞT

I 20

-45

I/m

p 1

- 3

h 30

-60

I/m

p 1

- 3

h 50

-80

I/m

p 1

- 3

h R

TF

Z

C

LS

U N

ICO

LE

ŞT

I 5

OD

OR

HE

I O

DO

RH

EI

- „

- -

„ -

- „

- R

TF

, T

Z

CL

SU

OD

OR

HE

I 6

ŞIM

ON

EŞ

TI

ŞIM

ON

EŞ

TI

- „

- -

„ -

- „

- T

Z

C

LS

U Ş

IMO

NE

ŞT

I 7

PR

AID

P

RA

ID

- „

- -

„ -

- „

- T

Z

C

LS

U P

RA

ID

8 C

RIŞ

EN

I C

RIŞ

EN

I -

„ -

- „

- -

„ -

RT

F

Z

CL

SU

CR

IŞE

NI

9 G

HE

OR

GH

EN

I G

HE

OR

GH

EN

I -

„ -

- „

- -

„ -

RT

F

Z

CL

SU

GH

EO

RG

HE

NI

10

TO

PL

IłA

T

OP

LIł

A

- „

- -

„ -

- „

- T

Z

C

LS

U T

OP

LIł

A

49

LISTA IAZURILOR MINIERE DIN JUDEł CARE NECESITĂ

SUPRAVEGHERE SPECIALĂ LA FENOMENE METEOROLOGICE PERICULOASE

Nr. crt.

Denumire Curs de apa DeŃinător Măsuri de punere în siguranŃă

la precipitaŃii

1 Iaz Nr. 1 - Harghita Bai pr. Hotilor

SC Exploatarea Miniera Harghita

SA

Este imperios necesar fie demararea imediata a lucrarilor prevazute in proiectele de inchidere, fie realizarea unor lucrari de depunere in siguranta - executia unor prisme de anrocamente stabilizatoare si drenante la piciorul aval al barajului

2 Iaz Nr. 2 - Harghita Bai pr. Hotilor

SC Exploatarea Miniera Harghita

SA

Este imperios necesar fie demararea imediata a lucrarilor prevazute in proiectele de inchidere, fie realizarea unor lucrari de depunere in siguranta - executia unor prisme de anrocamente stabilizatoare si drenante la piciorul aval al barajului

3 Iaz NR. 1 Balan Raul OLT SC CONVESMIN curatarea sant de garda

4 Iaz Nr.2 Balan Raul OLT SC CONVESMIN este in curs de avizare, studiu de expertizarea a stabilitatii

5 Iaz Nr.3 Balan Raul OLT SC CONVESMIN Este in curs de avizare, studiu de expertizarea a stabilitatii

6 Iaz Nr.3A Balan Raul OLT SC CONVESMIN Este in curs de avizare, studiu de expertizarea a stabilitatii

7 Iaz Nr 4 Fagul Cetati - Balan

pr. Varsaroaia

SC CONVESMIN

Lucrari de colectare a apelor provenite din precipitatii sub forma unor canale de coasta - refacerea zonelor uravene, - acoperirea taluzului, - plantarea de puieti, - crearea unui prism drenant si consolidarea digului de amorsare

8 Iaz Nr. 5 Santimbru

pr. Chenderes

CNCAF Minvest SA DEVA

Mentinere in stare de functionare a canului de deviere a pr. Chenderes. Este in curs de realizare inchiderea iazului.

50

Flux informaŃional

52

Elementele tehnice de apărare ale comitetelor locale din

judeŃul Harghita

53

- E

lem

ente

le te

hnic

e de

apă

rare

ale

com

itet

elor

loca

le d

in ju

deŃu

l Har

ghit

a –

BH

OL

T (

Ane

xa N

r.1)

-

Ele

men

tele

tehn

ice

de a

păra

re a

le c

omit

etel

or lo

cale

din

jude

Ńul H

argh

ita

– B

H M

UR

EŞ

(A

nexa

Nr.

2A, 2

B, 2

C)

- E

lem

ente

le te

hnic

e de

apă

rare

ale

com

itet

elor

loca

le d

in ju

deŃu

l Har

ghit

a –

BH

SIR

ET

(A

nexa

Nr.

3A, 3

B )

54

TABEL CU FORłELE ŞI MIJLOACELE DE INTERVENłIE ALE

INSPECTORATULUI PENTRU

SITUAłII DE URGENłĂ „OLTUL”

AL JUDEłULUI HARGHITA

57

Stocul de materiale şi mijloace de apărare existent la nivelul

judeŃelui Harghita

58

SituaŃia stocului de materiale şi mijloace de apărare pentru judeŃul Harghita

în responsabilitatea S.G.A. Harghita, S.G.A Bacău, S.G.A NeamŃ

SGA BACAU

SGA NEAMT

NR.

CRT. TIP DENUMIRE MATERIALE SI MIJLOACE DE

APARARE U.M. S.G.A HR

TO

TA

L

TO

TA

L S

GA

B

AC

AU

TO

TA

L S

GA

N

EA

MT

TO

TA

L S

GA

SI C

LS

U

A. MATERIALE DE APARARE

1 A Snopi de fascine 0-30 cm, L=3-4 m (stocul de fascine daca nu a fost folosit in actiuni de aparare se va reinoi minim 1/3 din fiecare an)

buc.

0

0 0 350 350

2 A Pari din lemn rotund c.r. esenta tare Ø 8-12 cm; L=1-3 m

buc. 0

1040 100 100 1240

3 A Piloti din lemn rotund c.r. esenta tare Ø 12-20 cm cu cerc de otel lat 30/3 mm (pentru D1, D2: L=3,6 ml, pentru R1, R2, L=2-4 ml)

buc.

0

47 4 0 51

4 A Scanduri de 2,5 cm, L=4 ml, (cherestea clasele 4-5) - 0,0275 mc/buc. (cherestea rasinoasa)

mc. 4.04

71.5 0.5 0 76.04 5 A Dulapi + palplanse (5 cm, l=20-25 cm) mc. 0 37.5 0.5 5 43 6 A Cozi de lemn pentru unelte (rezerva) buc. 27 0 0 8 35 7 A Profile metalice usoare kg. 0 0.3 0 0 0.3 8 A Scoabe din otel rotund (Ø 18-20 cm) buc. 50 4 45 0 99 9 A Cuie cu lungimi diferite (2-20 cm) cu lada amalaj kg. 100 197 10 0 307

10 A Sarma neagra Ø 2-4 mm (Sarma Balot) kg. 50 33 8 24 115 11 A Plasa Tip Baxau kg. 136 50 0 0 186 11 A Plasa sarma (zincata sau neagra) Ø 2-3 mm kg. 115 1200 0 0 1315

12 A Saci de 50/80 cm pentru pamant din canepa, iuta, polietilena

buc. 20895

1780 0 350 23025 12 A Panza saci ml. 44 0 0 0 44 12 A Sfoara pentru legat saci ml. 0 0 0 0 0

13 A Funii subtiri pentru asigurarea oamenilor si uneltelor Ø 15-10 mm

kg. 6

9.5 1 0 16.5

14 A Piatra bruta (blocuri de 15-30 cm), blocuri beton, piatra 200 - 1000 kg/buc.

mc. 0

35 0 30 65 15 A Pietris sortat (Ø 7-15 mm) 42 Tonna mc. 26 0 0 0 26

59

16 A Folii de polietilena (cantitatea de folie rezultata din aplicarea normativului se va aproviziona esalonat, cate 1/5 din necesar)

kg. 107

0 0 0 107

17 A Geotextil mp. 0 0 0 0 0

B. CARBURANTI SI LUBRIFIANTI 18 B Motorină l. 200 0 0 200 400 18 B Benzină l. 0 0 0 50 50 18 B Lubrifianti (Unsoare) kg. 0 0 0 0 0 18 B Ulei hidraulic l. 0 0 0 0 0 18 B Combustibil de tip "P" l. 0 0 0 0 0 18 B Aditivi l. 0 0 0 0 0 18 B Ulei motor l. 0 0 0 10 10

C. OBIECTE DE INVENTAR SI MIJLOACE FIXE

19 C Lanterne tubulare mari buc. 2 55 2 3 62 19 C Lanterne cu acumulatori reincarcabili buc. 7 28 0 0 35 19 C Incarcator acumulatori buc. 1 28 0 0 29 19 C Baterii acumulator - rezerva buc. 0 0 0 0 0 19 C Becuri lanternă - rezervă buc. 0 0 0 0 0 19 C Felinare buc. 0 0 0 0 0 19 C Sticlă felinar buc. 0 0 0 0 0 19 C Faclii buc. 0 0 0 0 0 19 C Lămpi buc. 0 0 0 0 0 19 C Sticlă lampă buc. 0 0 0 0 0 19 C Fitile lampă buc. 0 0 0 0 0 20 C Bidoane de 10-20 l pentru petrol buc. 0 0 0 2 2 21 C Petrol lampant l. 0 0 0 0 0 22 C Cozi de lopata, furca cazma, sapa buc. 38 305 10 25 378 22 C Cazmale cu cozi (presata) si cozi 16 buc buc. 38 411 27 35 511 22 C LopeŃi cu cozi buc. 27 209 10 10 256 22 C Greble buc. 4 0 0 0 4 23 C Târnacoape cu cozi buc. 0 225 10 5 240 23 C Sape cu cozi buc. 17 59 0 2 78 24 C Furci de fier cu cozi buc. 6 252 0 6 264 24 C Căngi de fier cu cozi buc. 10 1 0 0 11 25 C Roabe metalice cu roŃi pe pneuri buc. 14 136 5 4 159 25 C Tărgi de lemn buc. 0 1 0 0 1 26 C Maiuri pentru compactat pământ din lemn buc. 0 3 0 30 33 26 C Maiuri pentru compactat pământ din metal buc. 0 0 0 0 0 26 C Maiuri pentru bătut pari buc. 0 0 0 0 0 26 C Placi vibratoare buc. 0 0 0 0 0 27 C Berbeci de mână în greutate de până la 50 kg buc. 0 4 0 0 4 28 C Ciocane diferite buc. 0 86 3 2 91 29 C Cleşte de cuie si combinata 1 buc. 4 87 3 1 95 29 C Patent izolant buc. 0 0 0 0 0

60

30 C Barde pentru cioplit buc. 0 46 2 11 59 30 C Topoare buc. 2 0 0 0 2 31 C Sfredele de lemn diferite buc. 0 1 0 0 1 32 C Pile diferite buc. 0 61 6 5 72 33 C Fierăstraie de mână buc. 2 25 1 3 31 33 C Foarfece de taiat plasa buc. 0 0 0 0 0 33 C Joagăre pentru taiat gheata buc. 0 0 0 0 0 33 C Panza fierastrau buc. 0 0 0 0 0

34 C Fierăstraie mecanice (drujbe electrice2000W, motoferastrau huswarna)

buc. 4 11 1 2 18

35 C CuŃitoaie pentru cioplit buc. 0 16 0 1 17 35 C DălŃi pentru lemn buc. 0 14 0 1 15 36 C GăleŃi pentru apă buc. 5 377 15 8 405 36 C Bidoane din plastic 60L, 200L buc. 6 0 0 2 8 36 C Căni de apă buc. 0 0 0 30 30 37 C Marmite pentru transport hrană buc. 0 0 0 0 0

38 C Butoaie de tabla 100-200 l pentru utilaje de interv.

buc. 0 47 0 2 49

39 C Sonete de mână sau mecanice (L=6 m cu berbec de 100-150 kg)

buc. 0 3 0 0 3

40 C Bărci de lemn cu rame buc. 0 6 0 0 6 40 C Bărci metalice cu rame buc. 0 4 0 0 4 40 C Bărci din fibră de sticlă cu rame buc. 0 0 0 0 0 40 C Bărci pneumatice cu rame buc. 0 0 0 0 0 40 C Bărci cu motor buc. 2 0 0 0 2 41 C Şalupe buc. 0 0 0 0 0 42 C Bacuri dormitor buc. 0 0 0 0 0

43 C Autoturisme de teren cu două diferenŃiale dotate cu staŃii emisie-recepŃie fixe

buc. 0 0 0 0 0

44 C Vagoane dormitor echipate cu utilităŃi buc. 0 3 0 0 3 45 C Bormaşină electrică portabilă buc. 6 0 0 0 6 45 C Polizor electric portabil buc. 6 0 0 0 6 46 C Frigidere 240 l buc. 0 0 0 0 0

47 C Containere pentru materiale şi echipamente de protecŃie, cazarmament, alimente nealterabile

buc. 0 0 0 0 0

48 C Costum scafandru autonom buc. 0 0 0 0 0 49 C Capre taluz buc. 0 0 0 0 0 50 C Binoclu buc. 0 0 0 0 0 51 C Aparat foto buc. 0 0 0 1 1 52 C Rezervor combustibil de 10 t buc. 0 0 0 0 0 53 C Camera video buc. 0 0 0 1 1 53 C Aparat video buc. 0 0 0 1 1

D. MIJLOACE DE CALCUL, MASURARE, TRANSMITERE SI AVERTIZARE

54 D Radio-telefoane fixe buc. 8 29 2 3 42 54 D Radio-telefoane portabile cu acumulatori buc. 2 0 0 4 6

61

54 D Radio telefoane mobile buc. 0 0 0 1 1 54 D Modem-uri buc. 0 0 0 0 0 54 D Acumulatori buc. 0 0 0 0 0 54 D Piese de schimb buc. 0 0 0 0 0 55 D Telefoane mobile buc. 10 123 6 9 148

56 D Sirene, difuzoare pentru alarma,inclusiv materiale necesare montarii

buc. 1 0 0 0 1

56 D Autovehicule dotate cu sirena buc. 0 0 0 0 0

57 D Echipamente de prelucrare şi transmitere automata a datelor (microcalculator PC, modem, telefax)

set. 1 0 0 3 4

57 D Fax la baraje buc. 0 0 0 0 0 58 D Pluviometre de avertizare automată buc. 0 0 0 0 0 58 D Nivelmetre de avertizare automată buc. 0 0 0 0 0 59 D Morişti hidrometrice cu tijă buc. 0 0 0 0 0 60 D Teodolit electrooptic buc. 0 0 0 0 0 60 D Statie GPS (precizie 1-10 cm) buc. 1 0 0 0 1 60 D Statie totala buc. 0 0 0 0 0 61 D Nivelă NI-007 cu trusă buc. 0 0 0 0 0 62 D Ruletă 20-50 m buc. 0 0 0 0 0 63 D Set miră + plăcuŃe buc. 3 0 0 0 3

64 D Sistem dedicat de transmisie prin dial-up (computer+modem+linie telefonica)

buc. 0 0 0 0 0

E. MIJLOACE FIXE DIVERSE

65 E Grupuri electrogene cu anexe pentru iluminat (generator monofaz. )

buc. 1 10 0 0 11

66 E Reflectoare (faruri, cablu izolant pentru reŃeaua de reflectoare)

buc. 15 0 0 0 15

66 E cablu pentru iluminat ml. 0 0 0 0 0 66 E izolator pentru prinderea cablului buc. 0 0 0 0 0 66 E fasunguri buc. 0 0 0 0 0 66 E intrerupatoare buc. 0 0 0 0 0 66 E becuri rezerva buc. 0 0 0 0 0 66 E priza impamantare buc. 0 0 0 0 0

67 E Agregate pentru sudură electrică sau oxiacetilenică şi materiale de sudură, truse aferente

buc. 1 10 0 1 12

68 E Motopompe cu anexe şi 150 ml conductă sau

furtun buc.

0 0 0 2 2 68 E Pompe submersibile pentru epuismente buc. 0 19 0 1 20 69 E Motocositori (portabil) buc. 1 15 0 0 16

70 E Utilaje terasiere -buldozer- cu piese de schimb aferente

buc. 0 10 2 1 13

70 E Utilaje terasiere -excavator- cu piese de schimb aferente

buc. 1 0 0 1 2

62

70 E cablu otel ml. 50 0 0 0 50

70 E Tractor articulat forestier (TAF) pentru tractarea plutitorilor mari+

buc. 0 0 0 0 0

70 E Autobasculanta pentru transport materiale de interventie

buc. 0 0 0 0 0

F. ECHIPAMENTE DE PROTECTIE, SIGURANTA SI CAZARMAMENT

71 F Cizme de cauciuc scurte per. 8 367 0 0 375 71 F Cizme de cauciuc lungi per. 37 5 0 0 42 72 F Mantale de ploaie cu glugi (pelerine) buc. 37 134 0 0 171 73 F Salopete din doc buc. 31 265 0 0 296 73 F Salopete impermeabile (scurta) buc. 1 0 0 0 1 73 F Costume vătuite buc. 6 0 0 0 6 73 F Pantaloni vatuiti buc. 1 0 0 0 1 73 F Combinezoane cauciucate buc. 0 0 0 0 0 74 F Pufoaice buc. 0 79 0 0 79 74 F Scurte îmblănite si sube 2 buc. 12 0 0 0 12 78 F Căciuli de blană buc. 0 0 0 0 0 78 F Căciuli vătuite buc. 0 0 0 0 0 79 F Mănuşi de protecŃie (cauciuc) buc. 9 0 0 0 9 77 F Centuri salvare buc. 0 127 0 0 127 77 F Veste salvare buc. 28 70 0 0 98 77 F Colaci de salvare buc. 13 30 0 0 43 81 F Pieptare avertizoare (reflectorizante) buc. 10 0 0 0 10 82 F Casca de protectie buc. 0 0 0 5 5 83 F Bocanci buc. 30 0 0 0 30 84 F Paturi de fier buc. 5 0 0 0 5 84 F Paturi de lemn buc. 0 0 0 0 0 84 F Paturi pliante buc. 0 0 0 0 0 84 F Saltele buc. 5 0 0 0 5 84 F Perne buc. 5 0 0 0 5 84 F Pături lână buc. 5 0 0 0 5 84 F Set lenjerie pat set. 5 0 0 0 5 84 F FeŃe pernă buc. 0 0 0 0 0 84 F Cearceaf plic, lenjerie buc. 0 0 0 0 0 84 F Dulap cazarmament buc. 0 0 0 0 0 84 F Bucătărie mobilă buc. 0 0 0 0 0 84 F Filtru rapid pentru apă potabilă buc. 0 0 0 0 0 84 F Aragaze + regulator + colier+ futrun cauciuc buc. 2 0 0 0 2 84 F Butelii buc. 1 0 0 0 1 84 F Set vesela 12 persoane set. 1 0 0 4 5

63

84 F Set tacamuri 12 persoane set. 1 0 0 4 5 84 F Corturi impermeabile buc. 1 3 0 0 4 90 F Aparat radio buc. 0 0 0 0 0 90 F Televizor buc. 0 0 0 0 0 91 F Boiler electric buc. 0 0 0 0 0 91 F Hidrofor buc. 0 0 0 0 0 92 F Trusă medicală de prim ajutor buc. 3 0 0 0 3

G. MATERIALE CONSUMABILE PENTRU IGIENA SI CONSERVAREA MATERIALELOR

93 G Săpun kg. 0 0 0 0 0 93 G DetergrnŃi kg. 0 0 0 0 0 94 G Materiale dezinfectante: var kg. 0 1058 0 0 1058 94 G Materiale dezinfectante: cloramină kg. 0 1 0 0 1 95 G Pudră talc kg. 0 5 0 0 5 95 G Naftalină kg. 0 0 0 0 0 96 G Otravă de şoareci kg. 0 0 0 0 0

H. MATERIALE SI MIJLOACE PENTRU INTERVENTIA LA GHETURI

97 H Prăjini din lemn de esenŃă tare pentru dirijarea sloiurilor

buc. 0

57 0 10 67

98 H Scânduri de răşinoase pentru asigurarea oamenilor (3-4 cm grosime, 20 cm lăŃime, 4-5 m lungime)

buc. 0

107 1 0 108

99 H Răngi de fier 2-4 m lungime

buc. 3

54 2 7 66

100 H Fierăstraie pentru gheaŃă

buc. 3

0 0 0 3

I. MATERIALE SI MIJLOACE DE INTERVENTIE PENTRU COMBATEREA EFECTELOR POLUARILORI

101 I Truse profesionale pentru interventii pe rauri buc. 0 0 0 0 0 102 I Truse profesionale pentru interventii pe lacuri buc. 0 0 0 0 0

103 I Trusa pentru determinarea rapida a tipului de substanta poluatoare

buc. 0

0 0 0 0 104 I Sistem de ancorare baraj plutitor pe maluri buc. 0 0 0 0 0

105 I Sistem tip funicular mobil pentru pozitionarea barajului plutitor

buc. 0

0 0 0 0 106 I Barci pneumatice buc. 0 0 0 0 0 107 I Grup electrogen portabil buc. 0 0 0 0 0 108 I Compresor portabil buc. 0 0 0 0 0 109 I Sistem de vedere pe timp de noapte buc. 0 0 0 0 0 110 I Binoclu infrarosii buc. 0 0 0 0 0 111 I Reflectoare portabile buc. 0 0 0 0 0 112 I Electropompe buc. 3 0 0 0 3

64

113 I Baraje absorbante plutitoare cu latimi 20 m - 60 m

buc 0

0 0 0 0 114 I Panza hessiana ml 0 0 0 0 0 115 I Baloti paie buc. 0 0 0 0 0 116 I Funie sintetica kg 24 0 0 0 24 117 I Pari de lemn buc. 0 0 0 0 0 118 I Cangi PSI buc. 4 0 0 0 4 119 I Recipiente PVC 200 litri buc. 2 0 0 0 2 120 I Masti de gaze contra (praf) buc. 1 0 0 0 1

121 I Materiale absorbante tip spill-sorb (Biodegradabil)

kg 700

0 0 0 700 122 I Saci cu absorbant HEGSORB kg 0 0 0 0 0 123 I Saci cu absorbant HEGACID kg 0 0 0 0 0 124 I Materiale absorbante ECO seria 200 kg 0 0 0 0 0 125 I Materiale asorbante ECO seria 300 kg 0 0 0 0 0 126 I Materiale absorbante ECO seria 400 kg 0 0 0 0 0 127 I Skimer pentru separare hidrocarburi buc 0 0 0 0 0 128 I Tanc(ponton) plutitor pentru colectare poluanti buc 0 0 0 0 0 129 I Perne absorbante, rulouri, cilindri absorbanti buc 0 0 0 0 0 130 I Vidanje buc 0 0 0 0 0 131 I Materiale filtrante tone 0 0 0 0 0

132 I Recipienti de 1-5 litri pentru probe de apa si material biologic

buc 4

0 0 0 4

133 I Sistem portabil TRAWAS pentru efectuarea determinarilor biologice

buc 0

0 0 0 0 134 I Sistem de filtrare rapid cu pompe de vid manual buc 0 0 0 0 0

65

SIT

UA

łIA

ST

OC

UL

UI

DE

MA

TE

RIA

LE

ŞI

MIJ

LO

AC

E D

E A

PĂ

RA

RE

, EX

IST

EN

T L

A N

IVE

LU

L J

UD

Eł

UL

UI

HA

RG

HIT

A, B

.H. M

UR

EŞ,

ZO

NA

DE

RE

SPO

NSA

BIL

ITA

TE

SG

A M

UR

EŞ

JUD

Eł

HA

RG

HIT

A

NR

. C

RT

. D

EN

UM

IRE

MA

TE

RIA

LE

SI

MIJ

LO

AC

E D

E A

PA

RA

RE

U

.M . T

otal

S

GA

M

ureş

C

LS

U

A. M

AT

ER

IAL

E D

E A

PA

RA

RE

1 S

nopi

de

fasc

ine

0-30

cm

, L=

3-4

m (

stoc

ul d

e fa

scin

e da

ca n

u a

fost

fol

osit

in a

ctiu

ni d

e ap

arar

e se

va

rein

oi m

inim

1/3

di

n fi

ecar

e an

) bu

c.

6080

0 10

450

5034

0

2 P

ari d

in le

mn

rotu

nd c

.r. e

sent

a ta

re Ø

8-1

2 cm

; L=

1-3

m

buc.

30

2000

10

0050

20

1950

3 P

ilot

i din

lem

n ro

tund

c.r

. ese

nta

tare

Ø 1

2-20

cm

cu

cerc

de

otel

lat 3

0/3

mm

(pe

ntru

D1,

D2:

L=

3,6

ml,

pent

ru R

1, R

2,

L=

2-4

ml)

bu

c.

5518

0 10

150

4503

0

4 S

cand

uri d

e 2,

5 cm

, L=

4 m

l, (c

here

stea

cla

sele

4-5

) -

0,02

75 m

c/bu

c.

mc.

70

15

55

5

Dul

api +

pal

plan

se (

5 cm

, l=

20-2

5 cm

) m

c.

56

12

44

6 C

ozi d

e le

mn

pent

ru u

nelt

e (r

ezer

va)

buc.

17

00

200

1500

7

Pro

file

met

alic

e us

oare

kg

. 0

0 0

8 S

coab

e di

n ot

el r

otun

d (Ø

18-

20 c

m)

buc.

31

00

1025

20

75

9 C

uie

cu lu

ngim

i dif

erit

e (2

-20

cm)

kg.

730

310

420

10

Sar

ma

neag

ra Ø

2-4

mm

kg

. 86

5 32

5 54

0 11

P

lasa

sar

ma

(zin

cata

sau

nea

gra)

Ø 2

-3 m

m

kg.

430

110

320

12

Sac

i de

50/8

0 cm

pen

tru

pam

ant d

in c

anep

a, iu

ta, p

olie

tile

na

buc.

60

1000

35

0000

25

1000

12

S

foar

a pe

ntru

lega

t sac

i m

l. 30

0500

17

5000

12

5500

13

F

unii

sub

tiri

pen

tru

asig

urar

ea o

amen

ilor

si u

nelt

elor

Ø 1

5-10

mm

kg

. 22

5 75

15

0 14

P

iatr

a br

uta

(blo

curi

de

15-3

0 cm

), b

locu

ri b

eton

, pia

tra

200

- 10

00 k

g/bu

c.

mc.

70

00

2000

50

00

15

Pie

tris

sor

tat (

Ø 7

-15

mm

) m

c.

0 0

0

16

Fol

ii d

e po

liet

ilen

a (c

anti

tate

a de

fol

ie r

ezul

tata

din

apl

icar

ea n

orm

ativ

ului

se

va a

prov

izio

na e

salo

nat,

cate

1/5

din

ne

cesa

r)

kg.

265.

36

265.

36

0

16

Fol

ii d

e po

liet

ilen

a (c

anti

tate

a de

fol

ie r

ezul

tata

din

apl

icar

ea n

orm

ativ

ului

se

va a

prov

izio

na e

salo

nat,

cate

1/5

din

ne

cesa

r)

mp.

40

0 40

0 0

17

Geo

text

il

mp.

0

0 0

B. C

AR

BU

RA

NT

I S

I L

UB

RIF

IAN

TI

18

Mot

orin

ă l.

5 5

0 18

B

enzi

nă

l. 10

10

0

66

18

Lub

rifi

anti

(U

nsoa

re)

kg.

15

15

0 18

U

lei h

idra

ulic

l.

80

80

0 18

C

ombu

stib

il d

e ti

p "P

" l.

0 0

0 18

A

diti

vi

l. 10

10

0

18

Ule

i mot

or

l. 15

0 15

0 0

C. O

BIE

CT

E D

E I

NV

EN

TA

R S

I M

IJL

OA

CE

FIX

E

19

Lan

tern

e tu

bula

re m

ari

buc.

17

8 26

15

2 19

L

ante

rne

cu a

cum

ulat

ori r

einc

arca

bili

bu

c.

135

45

90

19

Inca

rcat

or a

cum

ulat

ori

buc.

27

0 90

18

0 19

B

ater

ii a

cum

ulat

or -

rez

erva

bu

c.

0 0

0 19

B

ecur

i lan

tern

ă -

reze

rvă

buc.

0

0 0

19

Fel

inar

e bu

c.

10

10

0 19

S

ticl

ă fe

lina

r bu

c.

10

10

0 19

F

acli

i bu

c.

130

10

120

19

Lăm

pi

buc.

0

0 0

19

Sti

clă

lam

pă

buc.

0

0 0

19

Fit

ile

lam

pă

buc.

0

0 0

20

Bid

oane

de

10-2

0 l p

entr

u pe

trol

bu

c.

104

2 10

2 21

P

etro

l lam

pant

l.

326

326

0

22

Caz

mal

e cu

coz

i bu

c.

2105

65

20

4 0

22

Lop

eŃi c

u co

zi

buc.

20

72

22

205 0

22

Gre

ble

buc.

18

0 0

180

23

Târ

naco

ape

cu c

ozi

buc.

25

5 30

22

5 23

S

ape

cu c

ozi

buc.

18

2 0

182

24

Fur

ci d

e fi

er c

u co

zi

buc.

12

1 0

121

24

Căn

gi d

e fi

er c

u co

zi

buc.

18

5 83

10

2 25

R

oabe

met

alic

e cu

roŃ

i pe

pneu

ri

buc.

25

3 49

20

4 25

T

ărgi

de

lem

n bu

c.

187

57

130

26

Mai

uri p

entr

u co

mpa

ctat

păm

ânt d

in le

mn

bu

c.

180

0 18

0 26

M

aiur

i pen

tru

com

pact

at p

ămân

t din

m

etal

bu

c.

102

0 10

2 26

M

aiur

i pen

tru

bătu

t par

i bu

c.

180

0 18

0 26

P

laci

vib

rato

are

buc.

2

2 0

27

Ber

beci

de

mân

ă în

gre

utat

e de

pân

ă la

50

kg

buc.

0

0 0

28

Cio

cane

dif

erit

e bu

c.

214

4 21

0 29

C

leşt

e de

cui

e bu

c.

151

0 15

1

67

29

Pat

ent i

zola

nt

buc.

20

5 0

205

30

Bar

de p

entr

u ci

opli

t

buc.

13

5 2

133

30

Top

oare

bu

c.

308

2 30

6 31

S

fred

ele

de le

mn

dife

rite

bu

c.

0 0

0 32

P

ile

dife

rite

bu

c.

213

0 21

3 33

F

ieră

stra

ie d

e m

ână

buc.

16

6 1

165

33

Foa

rfec

e de

taia

t pla

sa

buc.

0

0 0

33

Joag

ăre

buc.

12

6 1

125

33

Pan

za f

iera

stra

u bu

c.

250

0 25

0 34

F

ieră

stra

ie m

ecan

ice

(dru

jbe)

bu

c.

72

2 70

35

C

uŃit

oaie

pen

tru

ciop

lit

buc.

0

0 0

35

Dăl

Ńi p

entr

u le

mn

buc.

0

0 0

36

Găl

eŃi p

entr

u ap

ă

buc.

28

0 0

280

36

Bid

oane

din

pla

stic

bu

c.

300

0 30

0 36

C

ăni d

e ap

ă bu

c.

0 0

0 37

M

arm

ite

pent

ru tr

ansp

ort h

rană

bu

c.

0 0

0 38

B

utoa

ie d

e ta

bla

100-

200

l pen

tru

util

aje

de in

terv

. bu

c.

120

0 12

0 39

S

onet

e de

mân

ă sa

u m

ecan

ice

(L=

6 m

cu

berb

ec d

e 10

0-15

0 kg

) bu

c.

0 0

0 40

B

ărci

de

lem

n cu

ram

e bu

c.

8 8

0 40

B

ărci

met

alic

e cu

ram

e bu

c.

0 0

0 40

B

ărci

din

fib

ră d

e st

iclă

cu

ram

e bu

c.

3 3

0 40

B

ărci

pne

umat

ice

cu r

ame

buc.

0

0 0

40

Băr

ci c

u m

otor

bu

c.

3 3

0 41

Ş

alup

e bu

c.

0 0

0 42

B

acur

i dor

mit

or

buc.

0

0 0

43

Aut

otur

ism

e de

tere

n cu

dou

ă di

fere

nŃia

le d

otat

e cu

sta

Ńii e

mis

ie-r

ecep

Ńie

fixe

bu

c.

3 3

0 44

V

agoa

ne d

orm

itor

ech

ipat

e cu

uti

lită

Ńi

buc.

0

0 0

45

Bor

maş

ină

elec

tric

ă po

rtab

ilă

buc.

11

7 4

113

45

Pol

izor

ele

ctri

c po

rtab

il

buc.

0

0 0

46

Fri

gide

re 2

40 l

buc.

0

0 0

47

Con

tain

ere

pent

ru m

ater

iale

şi e

chip

amen

te d

e pr

otec

Ńie,

caz

arm

amen

t, al

imen

te n

ealt

erab

ile

buc.

0

0 0

48

Cos

tum

sca

fand

ru a

uton

om

buc.

0

0 0

49

Cap

re ta

luz

buc.

0

0 0

50

Bin

oclu

bu

c.

0 0

0 51

A

para

t fot

o bu

c.

110

10

100

52

Rez

ervo

r co

mbu

stib

il d

e 10

t bu

c.

0 0

0 53

C

amer

a vi

deo

buc.

1

1 0

68

53

Apa

rat v

ideo

bu

c.

0 0

0

D. M

IJL

OA

CE

DE

CA

LC

UL

, MA

SUR

AR

E, T

RA

NSM

ITE

RE

SI

AV

ER

TIZ

AR

E

54

Rad

io-t

elef

oane

fix

e bu

c.

16

6 10

54

R

adio

-tel

efoa

ne p

orta

bile

cu

acum

ulat

ori

buc.

95

0

95

54

Rad

io te

lefo

ane

mob

ile

buc.

10

0

10

54

Mod

em-u

ri

buc.

0

0 0

54

Acu

mul

ator

i bu

c.

0 0

0 54

P

iese

de

schi

mb

buc.

0

0 0

55

Tel

efoa

ne m

obil

e bu

c.

0 0

0 56

S

iren

e, d

ifuz

oare

pen

tru

alar

ma,

incl

usiv

mat

eria

le n

eces

are

mon

tari

i bu

c.

108

6 10

2 56

A

utov

ehic

ule

dota

te c

u si

rena

bu

c.

0 0

0 57

E

chip

amen

te d

e pr

eluc

rare

şi t

rans

mit

ere

auto

mat

a a

date

lor

(mic

roca

lcul

ator

PC

, mod

em, t

elef

ax)

set.

7 7

0 57

F

ax la

bar

aje

buc.

0

0 0

58

Plu

viom

etre

de

aver

tiza

re a

utom

ată

buc.

0

0 0

58

Niv

elm

etre

de

aver

tiza

re a

utom

ată

buc.

0

0 0

59

Mor

işti

hid

rom

etri

ce c

u ti

jă

buc.

0

0 0

60

Teo

doli

t ele

ctro

opti

c bu

c.

0 0

0 60

S

tati

e G

PS

(pr

eciz

ie 1

-10

cm)

buc.

0

0 0

60

Sta

tie

tota

la

buc.

0

0 0

61

Niv

elă

NI-

007

cu tr

usă

buc.

0

0 0

62

Rul

etă

20-5

0 m

bu

c.

0 0

0 63

S

et m

iră

+ p

lăcu

Ńe

buc.

20

20

0

64

Sis

tem

ded

icat

de

tran

smis

ie p

rin

dial

-up

(com

pute

r+m

odem

+li

nie

tele

foni

ca)

buc.

1

1 0

E. M

IJL

OA

CE

FIX

E D

IVE

RSE

65

Gru

puri

ele

ctro

gene

cu

anex

e pe

ntru

ilum

inat

bu

c.

29

4 25

66

R

efle

ctoa

re (

faru

ri, c

ablu

izol

ant p

entr

u re

Ńeau

a de

ref

lect

oare

) bu

c.

24

24

0 66

c

ablu

pen

tru

ilum

inat

m

l. 46

5 46

5 0

66

izol

ator

pen

tru

prin

dere

a ca

blul

ui

buc.

32

32

0

66

fas

ungu

ri

buc.

0

0 0

66

intr

erup

atoa

re

buc.

0

0 0

66

bec

uri r

ezer

va

buc.

0

0 0

66

priz

a im

pam

anta

re

buc.

0

0 0

67

Agr

egat

e pe

ntru

sud

ură

elec

tric

ă sa

u ox

iace

tile

nică

şi m

ater

iale

de

sudu

ră, t

ruse

afe

rent

e bu

c.

0 0

0 68

M

otop

ompe

cu

anex

e şi

150

ml c

ondu

ctă

sau

furt

un

buc.

24

3 3

240

69

Pom

pe s

ubm

ersi

bile

pen

tru

epui

smen

te

buc.

0

0 0

70

Mot

ocos

itor

i (m

ulti

func

Ńion

ale)

bu

c.

7 7

0

69

71

Uti

laje

tera

sier

e -b

uldo

zer-

cu

pies

e de

sch

imb

afer

ente

bu

c.

5 5

0 71

U

tila

je te

rasi

ere

-exc

avat

or-

cu p

iese

de

schi

mb

afer

ente

bu

c.

2 2

0 72

T

ract

or a

rtic

ulat

for

esti

er (

TA

F)

pent

ru tr

acta

rea

plut

itor

ilor

mar

i+ca

blu

flex

ibil

bu

c.

0 0

0 73

A

utob

ascu

lant

a pe

ntru

tran

spor

t mat

eria

le d

e in

terv

enti

e bu

c.

0 0

0

F. E

CH

IPA

ME

NT

E D

E P

RO

TE

CT

IE, S

IGU

RA

NT

A S

I C

AZ

AR

MA

ME

NT

74

Ciz

me

de c

auci

uc s

curt

e

per.

22

29

189

204 0

74

Ciz

me

de c

auci

uc lu

ngi

per.

20

83

28

205 5

75

Man

tale

de

ploa

ie c

u gl

ugi

buc.

22

50

170

208 0

76

Sal

opet

e di

n do

c

buc.

35

25

5 35

2 0

76

Sal

opet

e im

perm

eabi

le

buc.

36

20

70

350 0

76

Cos

tum

e vă

tuit

e

buc.

57

0 50

52

0 76

P

anta

loni

vat

uiti

bu

c.

540

20

520

76

Com

bine

zoan

e ca

uciu

cate

bu

c.

0 0

0

77

Puf

oaic

e

buc.

30

24

24

300 0

77

Scu

rte

îmbl

ănit

e bu

c.

112

12

102

78

Căc

iuli

de

blan

ă bu

c.

0 0

0 78

C

ăciu

li v

ătui

te

buc.

0

0 0

79

Măn

uşi d

e pr

otec

Ńie

buc.

21

50

150

200 0

80

Cen

turi

sal

vare

bu

c.

152

17

135

80

Ves

te s

alva

re

buc.

18

9 59

13

0 80

C

olac

i de

salv

are

buc.

26

1 41

21

0

81

Pie

ptar

e av

erti

zoar

e (r

efle

ctor

izan

te)

buc.

21

00

50

205 0

82

Cas

ca d

e pr

otec

tie

buc.

53

5 15

52

0 83

B

ocan

ci

buc.

11

11

0

84

Pat

uri d

e fi

er

buc.

0

0 0

84

Pat

uri d

e le

mn

bu

c.

0 0

0 84

P

atur

i pl

iant

e

buc.

1

1 0

84

Sal

tele

bu

c.

0 0

0 84

P

erne

bu

c.

2 2

0 84

P

ătur

i lân

ă bu

c.

12

12

0

70

84

Set

lenj

erie

pat

se

t. 0

0 0

84

FeŃ

e pe

rnă

buc.

0

0 0

84

Cea

rcea

f pl

ic, l

enje

rie

buc.

0

0 0

85

Dul

ap c

azar

mam

ent

buc.

0

0 0

86

Buc

ătăr

ie m

obil

ă bu

c.

0 0

0 87

F

iltr

u ra

pid

pent

ru a

pă p

otab

ilă

buc.

0

0 0

88

Ara

gaze

bu

c.

0 0

0 88

B

utel

ii

buc.

0

0 0

88

Set

ves

ela

12 p

erso

ane

set.

0 0

0 88

S

et ta

cam

uri 1

2 pe

rsoa

ne

set.

0 0

0 89

C

ortu

ri im

perm

eabi

le

buc.

0

0 0

90

Apa

rat r

adio

bu

c.

0 0

0 90

T

elev

izor

bu

c.

0 0

0 91

B

oile

r el

ectr

ic

buc.

0

0 0

91

Hid

rofo

r bu

c.

0 0

0 92

T

rusă

med

ical

ă de

pri

m a

juto

r bu

c.

107

5 10

2

G.

MA

TE

RIA

LE

CO

NSU

MA

BIL

E P

EN

TR

U I

GIE

NA

SI

CO

NS

ER

VA

RE

A M

AT

ER

IAL

EL

OR

93

Săp

un

kg.

0 0

0 93

D

eter

grnŃ

i kg

. 0

0 0

94

Mat

eria

le d

ezin

fect

ante

: var

kg

. 0

0 0

94

Mat

eria

le d

ezin

fect

ante

: clo

ram

ină

kg.

0 0

0 95

P

udră

talc

kg

. 0

0 0

95

Naf

tali

nă

kg.

0 0

0 96

O

trav

ă de

şoa

reci

kg

. 10

0 10

0 0

H. M

AT

ER

IAL

E S

I M

IJL

OA

CE

PE

NT

RU

IN

TE

RV

EN

TIA

LA

GH

ET

UR

I

97

Pră

jini

din

lem

n de

ese

nŃă

tare

pen

tru

diri

jare

a sl

oiur

ilor

bu

c.

240

0 24

0 98

S

când

uri d

e ră

şino

ase

pent

ru a

sigu

rare

a oa

men

ilor

(3-

4 cm

gro

sim

e, 2

0 cm

lăŃi

me,

4-5

m lu

ngim

e)

buc.

30

6 0

306

99

Răn

gi d

e fi

er 2

-4 m

lung

ime

buc.

89

4

85

100

Fie

răst

raie

pen

tru

ghea

Ńă

buc.

35

10

25

I. M

AT

ER

IAL

E S

I M

IJL

OA

CE

DE

IN

TE

RV

EN

TIE

PE

NT

RU

CO

MB

AT

ER

EA

EF

EC

TE

LO

R P

OL

UA

RIL

OR

I

101

Tru

se p

rofe

sion

ale

pent

ru in

terv

enti

i pe

raur

i bu

c.

0 0

0 10

2 T

ruse

pro

fesi

onal

e pe

ntru

inte

rven

tii p

e la

curi

bu

c.

0 0

0 10

3 T

rusa

pen

tru

dete

rmin

area

rap

ida

a ti

pulu

i de

subs

tant

a po

luat

oare

bu

c.

0 0

0 10

4 S

iste

m d

e an

cora

re b

araj

plu

tito

r pe

mal

uri

buc.

0

0 0

105

Sis

tem

tip

funi

cula

r m

obil

pen

tru

pozi

tion

area

bar

ajul

ui p

luti

tor

buc.

0

0 0

106

Bar

ci p

neum

atic

e bu

c.

0 0

0

71

107

Gru

p el

ectr

ogen

por

tabi

l bu

c.

0 0

0 10

8 C

ompr

esor

por

tabi

l bu

c.

0 0

0 10

9 S

iste

m d

e ve

dere

pe

tim

p de

noa

pte

buc.

0

0 0

110

Bin

oclu

infr

aros

ii

buc.

0

0 0

111

Ref

lect

oare

por

tabi

le

buc.

0

0 0

112

Ele

ctro

pom

pe

buc.

0

0 0

113

Bar

aje

abso

rban

te p

luti

toar

e c

u la

tim

i 20

m -

60

m

buc

0 20

0 0

114

Pan

za h

essi

ana

ml

0 0

0

115

Bal

oti p

aie

buc.

31

00

100

300 0

116

Fun

ie s

inte

tica

kg

0

0 0

117

Par

i de

lem

n bu

c.

2000

00

0 20

000

0 11

8 C

angi

PS

I bu

c.

332

12

320

119

Rec

ipie

nte

PV

C 2

00 li

tri

buc.

28

2 82

20

0 12

0 M

asti

de

gaze

bu

c.

835

10

825

121

Mat

eria

le a

bsor

bant

e ti

p sp

ill-

sorb

kg

30

0 30

0 0

122

Sac

i cu

abso

rban

t HE

GS

OR

B

kg

0 0

0 12

3 S

aci c

u ab

sorb

ant H

EG

AC

ID

kg

0 0

0 12

4 M

ater

iale

abs

orba

nte

EC

O s

eria

200

kg

30

0 30

0 0

125

Mat

eria

le a

sorb

ante

EC

O s

eria

300

kg

0

0 0

126

Mat

eria

le a

bsor

bant

e E

CO

ser

ia 4

00

kg

0 0

0 12

7 S

kim

er p

entr

u se

para

re h

idro

carb

uri

buc

0 0

0 12

8 T

anc(

pont

on)

plut

itor

pen

tru

cole

ctar

e po

luan

ti

buc

0 0

0 12

9 P

erne

abs

orba

nte,

rul

ouri

, cil

indr

i abs

orba

nti

buc

0 0

0 13

0 V

idan

je

buc

0 0

0 13

1 M

ater

iale

fil

tran

te

tone

0

0 0

132

Rec

ipie

nti d

e 1-

5 li

tri p

entr

u pr

obe

de a

pa s

i mat

eria

l bio

logi

c bu

c 0

1 0

133

Sis

tem

por

tabi

l TR

AW

AS

pen

tru

efec

tuar

ea d

eter

min

aril

or b

iolo

gice

bu

c 0

0 0

134

Sis

tem

de

filt

rare

rap

id c

u po

mpe

de

vid

man

ual

buc

0 0

0 13

5 H

idro

bara

je

buc

0 8(

570)

ml

0

Benzi inundabile pe cursurile de apă pentru

debite cu sigurare de 1%, sau pentru debite maxime istorice

cunoscute

74

Profilurile longitudinale şi

transversale

75

Râul Homorodu Mare, St.h. SânpaulPROFIL TRANSVERSAL LA MIRĂ - 2009

480

481

482

483

484

485

486

487

-5 -3 -1 1 3 5 7 9 11 13 15

Cot

e ab

solu

te M

.N.

R=484,494

Mal stâng Mal drept

M1: 0-300 cm

Cabina

H max istoric: 330 cm / 1984

N.A. Maxim 2008

"0" miră = 481,134

C.A. - 200 cm

C.I. - 260 cm

C.P. - 300 cm

Râul Olt, St.h. TomeștiPROFIL TRANSVERSAL LA MIRĂ - 2009

723.00

723.50

724.00

724.50

725.00

725.50

726.00

726.50

727.00

727.50

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17

Cot

e ab

solu

te M

.N.

R=726,893

Mal stâng

Mal drept

M1: 200-300 cm

M2: 100-200 cm

M3: 50-100 cm


N.A. Maxim 2009

"0" miră = 687,100

M4: 0-50 cm

C.P - 200 cm

C.I - 180 cm

C.A - 150 cm

76

Râul Olt, St.h. SâncrăieniPROFIL TRANSVERSAL LA MIRĂ - 2009

647.00

648.00

649.00

650.00

651.00

652.00

-10 -8 -6 -4 -2 0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24 26 28 30 32 34 36 38 40 42 44 46 48 50 52 54 56 58 60 62 64 66 68 70 72 74

Cot

e ab

solu

te M

.N. R=650,097

Mal stâng

Mal drept

M1: 250-300 cm

M2: 200-250 cm

M3: 150-200 cm


N.A. Maxim 2009

"0" miră = 647,702

Instalație cu cărucior pe cablu

M4: 100-150 cm

M5: 0-100 cm

Ms: 300-400 cm

C.P. - 270cm

C.I. - 250 cm

C.A. - 200 cm

Râul Casin, St.h. Plăieșii de JosPROFIL TRANSVERSAL LA MIRĂ

686.50

687.00

687.50

688.00

688.50

689.00

689.50

690.00

690.50

691.00

691.50

0 2 4 6 8 10 12 14 16 18

Cot

e ab

solu

te M

.N.

R=689,430

Mal stâng Mal dreptM1: 690,600 (150-350 cm)

M2: 688,600 (50-150 cm)

M3: 687,600 (0-50 cm)

H max istoric: 290 cm / 1975 (albie neregularizată)

N.A. Maxim 2008

"0" miră = 687,100

C.P. - 200 cm

C.I. - 150 cm

C.A. - 100 cm

77

Râul Mădărașu Mare, St.h. MădărașPROFIL TRANSVERSAL LA MIRĂ

700.00

700.50

701.00

701.50

702.00

702.50

703.00

703.50

704.00

704.50

705.00

2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18

Cot

e ab

solu

te M

.N.

Mal stângMal drept

M: 0-250 cm

H max istoric: 290 cm / 1975 (albie neregularizată)

N.A. Maxim 2008

"0" miră = 701,354

R = 702,880 m M.B.C.P. - 150 cm

C.I. - 110 cm

C.A. - 80 cm

Râul Homorodu Mic, St.h. LuetaPROFIL TRANSVERSAL LA MIRĂ

603.00

603.50

604.00

604.50

605.00

605.50

606.00

606.50

607.00

607.50

608.00

-5 -4 -3 -2 -1 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

Cot

e ab

solu

te M

.N.

R=606,198


M1: 0 - 200 cmDrum din pământ şi piatră


N.A. Maxim 2009

"0" miră = 604,048

Drum comunal

C.P - 160 cm

C.I - 130 cm

C.A - 100 cm

78

Râul Frumoasa, St.h. FrumoasaPROFIL TRANSVERSAL LA MIRĂ - 2009

782.00

782.50

783.00

783.50

784.00

784.50

785.00

785.50

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

Cot

e ab

solu

te M

.N.

R=784,650


M1: 0 - 50 cm


N.A. Maxim 2008

"0" miră = 783,282

C.P. - 130 cm

C.I. - 100 cm

C.A. - 80 cm

Râul HOMORODU MIC St.h. CĂPÂLNIȚA

840.00

840.50

841.00

841.50

842.00

842.50

-1 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34

Cot

e ab

solu

te M

.N.

1/0/1900 #REF! #REF! #REF! #REF!Culee stanga Culee mal dr Mira 1 Mira 2 0 grafic

R=841,925

Mal stâng

Mal drept

M1: 50-150 cm

M2: 0-50 cm

H max istoric: 200 cm în "0" miră / 1982

N.A. Maxim 2008

"0" miră = 840,270

79

Râul Homorodu Mare, St.h. Băile HomorodPROFIL TRANSVERSAL LA MIRĂ - 2009

702.00

702.50

703.00

703.50

704.00

704.50

705.00

705.50

706.00

-18 -16 -14 -12 -10 -8 -6 -4 -2 0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22

Cot

e ab

solu

te M

.N.

R=704,106

Mal stângMal drept

M1: 200 - 300 cm

M2: 100 - 200 cm

M3: 0 - 100 cm

H max istoric: 243 cm în 1980

N.A. Maxim 2008

"0" miră = 701,402

cabinăC.P. - 180 cm

C.I. - 130 cm

C.A. - 100 cm

Râul Fișag, St.h. Armășenii NoiPROFIL TRANSVERSAL LA MIRĂ, 2009

764.00

765.00

766.00

767.00

768.00

769.00

770.00

771.00

-2 -1 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19

Cot

e ab

solu

te M

.N.

R=767,961

M al stâng Mal drept

M 1: 250-350

M 3: 150-200

M2: 200-250


N.A. Maxim 2008

"0" miră = 765,411

Cabină

M4: 100-150

M 5: 50-100

M6: 0-50

C.P. - 250 cm

C.I. - 200 cm

C.I. - 150 cm

80

PLANUL DE PREVENIRE ŞI COMBATERE A POLUĂRILOR

ACCIDENTALE

2010 – 2013

S.G.A Harghita

Director SGA HR Ing. Miklós Géza Ing. Şef Ing. Darvas János Şef birou GRA Ing. Kristó Hugó

81

CAP. 1 . LISTA STAłIILOR , A POSTURILOR HIDROMETRICE ŞI A SUBUNITĂłILOR DE GOSPODĂRIREA APELOR AFLATE PE TERITORIUL ADMINISTRAT DE SISTEMUL DE GOSPODĂRIREA APELOR HARGHITA 1.1. Lista staŃiilor hidrometrice Nr. crt.

StaŃia hidrometrică

Râul Localitatea Mijloc de transmisie Judet

BH OLT 1 SH Tomeşti OLT Tomesti RTF, 0266378488 HR 2 SH Sâncrăieni OLT Sâncrăieni RTF, 0266332568 HR

3 SH Mădăraş pr. Mădăraşu Mare Mădăraş RTF, 0735847420 HR

4 SH Frumoasa pr.Frumoasa Frumoasa 0266325295 HR

5 SH Armăşeni Noi pr.Fisag Sat. Armăşeni Nou RTF, 0266331634 HR

6 SH Plaieşii de Jos pr. Casin Plăieşi de Jos 0266333053, 0724849034

HR

7 SH Băile Homorod pr. Homorodu Mare Băile Homorod 0742887935 HR

8 SH Sânpaul pr. Homorodu Mare Mărtiniş, sat Sânpaul

RTF, 0727453842

HR

9 SH Căpâlnita pr. Homorodu Mic CăpâlniŃa 0745926870 HR

10 SH Lueta Pr. HomoroduMic Lueta 0266220672 0724185553

HR

1.2. Lista subunităŃilor de gospodărire a apelor aflate pe teritoriul judeŃului Harghita Nr. crt

FORMATIA Nume si prenume

Telefon Telefon domiciliu

Adresa domiciliu

Utilaje si mijloace de transport/formatie

1 Dăneşti Antal Janos

0266-372042 0749-178213 Mădăraş nr.316

2 Szocs Levente

0740-355239 Dăneşti nr. 112 Autobasculant

3 Juhasz Laszlo

0724-063102 Mădăraş nr, 560 Excavator

4 Miercurea Ciuc

Sinka Lajos

0266-315698 0749-178214 Str.Szekely Mozes nr .12 Miercurea Ciuc

5 Peter Csaba

0744-154799 Str.Octavian Goga nr.4 Miercurea Ciuc

autobasculant

6 Bodo Lajos

0748-960680 Sânmartin nr.134 Buldozer 1501

7 Tuşnad Kilyen Arpad

0266-332147 0749-178215 Str.Patinoarului nr.8 Miercurea Ciuc

82

8 Tamas Gabor

0742-661521 B-dul Timişoarei nr.53 Miercurea Ciuc

Ifron

9 VlăhiŃa Balog Antal

0266-247333 0749-178211 StrHarghita nr.7 Miercurea Ciuc

10 Daniel Laszlo

0748-709969 Str.Turiştilor nr.27 VlăhiŃa

Aro

11 Frumoasa Antal Laszlo

0266-325429 0749-178212 Str.Pârâului nr.73 Frumoasa

12 Fejer Andras

0751-025886 Str.Mihăileni nr.26/A Frumoasa

Tractor

13 Sediu SGA Janos Tibor

0749-178710 Aleea Narciselor nr.2 Miercurea Ciuc

Autoturism de teren

14 Jakab Attila

0744-612929 b-dul Fratiei nr. 14/39, Miercurea Ciuc

Autoturism

15 Kristo Hugo

0723-241342 Str. Arsenaslului nr 5/A Miercurea Ciuc

Autoturism

83

1.3.

Lis

ta s

ecŃi

unilo

r de

mon

itor

izar

e

AP

E U

ZA

TE

- J

UD

ET

UL

HA

RG

HIT

A

Su

rsa

de

ap

a u

za

ta

Cu

rsu

l d

e a

pa

re

ce

pto

rA

pe

uza

te -

HA

RG

HIT

A

Fiz

ico

-ch

imic

e

pH

P t

ot

Pb

Cd

Zn

Ni

Cu

Ca

Mn

Fe

Cl-

1S

.C.B

ala

n I

Olt

22

22

22

22

22

2S

.C.B

ala

n II

Olt

22

22

22

22

22

3C

hir

ui

22

22

22

22

2

4C

hir

ui

22

22

22

22

2

5O

lt2

50

12

12

12

12

12

12

12

12

12

12

12

12

12

12

6S

C G

OS

LO

C B

ala

nO

lt5

51

21

21

21

21

21

21

21

21

21

2

7H

om

oro

du

l2

1.8

12

12

12

12

12

12

12

12

12

12

12

12

8O

lt9

.51

21

21

21

21

21

21

21

21

2

9P

rim

ări

a F

rum

oa

sa

Nic

ole

şti

7.1

12

12

12

12

12

12

12

12

12

12

12

12

12

12

10

Olt

13

44

44

44

44

44

4

11

SC

Tiv

a S

an

cra

ien

iV

ale

a M

are

4.2

44

44

44

44

412

AP

EM

IN T

us

na

dO

lt0

.44

44

44

44

44

413

Le

me

co

SA

Ra

cu

l3

14

14

Olt

44

44

44

44

44

44

44

15

Fito

d4

44

44

44

44

44

44

4

16

Ca

na

l P

luvia

l B

uza

şO

lt4

44

44

44

44

44

44

417

Min

era

l Q

ua

ntu

mO

lt0

.14

44

44

44

44

44

18

Olt

12

12

12

12

12

12

12

12

12

12

12

12

19

Pa

ula

ct

pr.

Va

rca

1.6

64

44

44

44

44

44

4

20

pr.

Ho

mo

rod

0.0

64

44

44

44

44

44

TO

TA

L1

16

12

01

16

96

10

49

66

86

84

01

25

62

02

02

00

12

20

12

16

36

32

36

80

96

60

Sef la

bora

tor,

Responsabil IE

,B

ogati E

mese

Darv

as A

gnes

Cu

rsu

l d

e

ap

a r

ec

ep

tor

De

bit

a

uto

riz

at

l/s

su

sp

.re

z.

fix

CB

O5

CC

OC

rN

H4

+N

O3

-N

O2

-N

to

t.P

O4

3-

Cr

tot

F -SO

42

-

su

bs

. e

xtr

ac

t.

de

terg

.fe

no

li

SC

Ne

me

talife

re a

v.

Iaz

SC

N

EM

ET

AL

IFE

RE

a

pa

de

min

aG

OS

CO

M S

A

M.C

iuc

SC

CO

MU

NA

L S

A

Vla

hita

S.C

. G

OS

P C

OM

T

us

na

d

SC

Pe

rla

Ha

rgh

ite

i S

an

cra

ien

i

Ca

na

l P

luvia

l V

es

t M

. C

iuc

Ca

na

l P

luvia

l E

st M

C

iuc

Sta

Ńia

Ep

ura

re

Pa

siv

ă B

ăla

n

Dir

ecŃia

Ju

de

Ńea

nă

p

en

tru

Tin

ere

t H

arg

hita

(A

dm

inis

tra

Ńia

ta

be

relo

r Ş

co

lare

)0

84

Se

ctiu

ni ş

i pa

ram

etri

mo

nit

ori

zaŃ

i pen

tru

rau

ri J

ud

eŃu

l Ha

rgh

ita

Num

ele

rau

Num

e st

atie

Ele

men

te d

e ca

lita

teE

lem

ente

de

cali

tate

12

312

1314

1516

1718

1920

2122

2324

2526

2728

2930

3132

33

QE

1 Q

E3

QE

3Q

E4

RA

UN

um

e P

RO

G

Olt

Am

. Băl

anS

02

12

00

66

66

66

66

Olt

Pri

za M

este

acăn

P0

00

00

04

44

44

44

44

Olt

Av.

Ac.

Mes

teac

ănC

AP

M0

21

20

0O

ltT

omeş

tiO

(SP

)3

01

30

06

66

66

612

6O

ltSâ

ncră

ieni

O (

N, S

O)

30

13

00

66

12

66

126

66

Lun

ca M

are

Am

. Cf.

Olt

S0

21

21

06

66

66

66

Măd

ăraş

ul M

are

Am

. Cf.

Olt

S0

21

20

06

66

66

66

Fru

moa

saA

m. A

c. F

rum

oasa

S0

21

20

06

66

66

66

Fru

moa

saA

v. A

c. F

rum

oasa

CA

PM

02

12

10

Val

ea M

are

Am

. Cap

tare

Sân

crăi

eni

P0

21

21

04

44

44

44

4F

işag

A

m. C

f. O

ltS

30

13

10

33

33

33

3C

ozm

eni

Am

. Cap

tare

P0

21

21

04

44

44

44

44

Vâr

ghiş

Am

. Cap

tare

P0

21

21

04

44

44

44

4C

hiru

iA

v. I

az D

ecan

tare

O (

SP)

03

13

10

66

66

66

12

12

6H

omor

odul

Mar

eA

m. B

ăile

Hom

orod

S0

31

30

06

66

66

66

Hom

orod

ul M

icA

v. V

lăhi

ŃaS

02

12

00

66

66

66

6C

aşin

Av.

Pâr

âul P

rim

ejdi

osS

02

12

00

66

66

66

6

Sef

lab

ora

tor,

Bio

log,

Resp

ons

abi

l IE

,B

og

ati E

mes

eA

ndr

as

Rita

Darv

as A

gnes

Tip

program

QE

1-

1Q

E1

-2-1

QE

1-

2- 2

QE

1-

3Q

E

1-4

QE

1-

5Q

E3-

1-1

QE

3-1-

2Q

E3-

1-3

QE

3-1-

4Q

E3-

1-5

QE

3-1-

6Q

ES

3-

1-6

QE

3- 2Q

ES

S 3

-2

QE

SD

3-

2

QE

T

3-2

QE

3-3

QE

SS

3-

3

QE

SD

3-3

QE

3-4

85

Sec

tiu

ni (

izvo

are

si f

ora

je) s

i par

amet

ri m

on

itori

zati

ape

sub

tera

ne

2009

- J

udet

ul H

arg

hit

a

Tab

elul

3

Fo

losi

nte

d

e ap

a E

lem

ente

de

calit

ate

N

um

ele

stat

iei

Tip

p

rog

ram

Co

du

l st

atie

i F

ora

j /

Izvo

r

Co

du

l co

rpu

lui

de

apa

Lo

ng

itu

din

e L

atit

ud

inea

Z

on

e P

rote

jat

e A

lte

rete

le

GE

2 N

r . Cr t.

NU

ME

P

RO

G

US

E

CO

DE

_RO

W

B_

CO

DE

_RO

L

ON

G

LA

T

PR

OT

_AR

EA

NE

W_N

ET

G

E 1 G E2 -1

G E2 -2

G E2 -3

G E2 -4

G E2 -5

G E3

A

pe

sub

tera

ne

1 M

adar

as F

2 S

,O

mon

itoriz

are

F2

GW

OT

01

25.7

5465

838

46.4

8440

423

nu

3 zile

2

2 2

2 2

2

2 M

adar

as F

3 S

,O

mon

itoriz

are

F3

GW

OT

01

25.7

5722

149

46.4

8623

136

nu

3 zile

2

2 2

2 2

2

3 M

ierc

urea

Ciu

c F

2 S

,O

mon

itoriz

are

F2

GW

OT

01

25.7

6763

161

46.3

7119

412

nu

3 zile

2

2 2

2 2

2

4 M

ierc

urea

Ciu

c F

4 S

,O

mon

itoriz

are

F4

GW

OT

01

25.7

9743

767

46.3

7511

001

nu

3 zile

2

2 2

2 2

2

5 S

ansi

mio

n F

1 S

,O

mon

itoriz

are

F1

GW

OT

01

25.8

5942

119

46.2

6958

959

nu

3 zile

2

2 2

2 2

2

6 S

ansi

mio

n F

2 S

,O

mon

itoriz

are

F2

GW

OT

01

25.8

6972

307

46.2

7329

042

n

u 3 zile

2

2 2

2 2

2

7 S

ansi

mio

n F

3 S

,O

mon

itoriz

are

F3

GW

OT

01

25.8

9824

082

46.2

7446

847

nu

3 zile

2

2 2

2 2

2

8 S

ansi

mio

n F

4 S

,O

mon

itoriz

are

F4

GW

OT

01

25.8

7604

286

46.2

8144

937

nu

3 zile

2

2 2

2 2

2

9 S

ansi

mio

n F

5 S

,O

mon

itoriz

are

F5

GW

OT

01

25.9

0710

593

46.2

8534

91

nu

3 zile

2

2 2

2 2

2

10

Tus

nad

F1

S

mon

itoriz

are

F1

GW

OT

01

nu

3 zile

2

2 2

2 2

2

11

Tus

nad

F2

S

mon

itoriz

are

F2

GW

OT

01

nu

3 zile

2

2 2

2 2

2

Ter

ti

12

S.C

.Gos

com

R

.A.M

ierc

urea

C

iuc

F 1

3

P

P

F13

GW

OT

01

25.7

7195

344

46.3

6481

757

nu

3 zile

4

4 4

4 4

4

13

S.C

.Gos

pcom

S

.R.L

.Tus

nad

Bai

F1

P

P

F1

GW

OT

01

25.9

0678

58

46.2

1877

59

nu

3 zile

4

4 4

4 4

4

14

S.C

.Bra

u U

nion

F

2 P

P

F

2 G

WO

T01

25

.784

5717

4 46

.357

3513

nu

3 zile

4

4 4

4 4

4

15

Izvo

are

Ben

e

S.C

Gos

pcom

B

aile

Tus

nad

F1

P

P

F1

GW

OT

01

25.9

0700

276

46.2

0865

835

nu

4 4

4 4

4 4

16

Par

aul F

rum

os

Gos

loc

Bal

an

P

P

G

WO

T01

25

.810

6869

1 46

.612

9555

2

nu

4

4 4

4 4

4

86

CAP. 2. COMPONENłA PERSONALULUI DISPECERATULUI S.G.A. HARGHITA, AL CONDUCERII A.P.M. HARGHITA 2.1. Conducerea Sistemului de Gospodărire a Apelor Harghita, A.P.M. Harghita Nr. crt

Nume si prenume

Functia Telefon mobil E-mail Telefon domiciliu

Adresa domiciliu

1 Miklos Gheza

Director 0748-196748 0748-196748 Mădăraş nr.197

2 Darvas Janos

Inginer Sef 0748-196742 0748-196742 CetăŃuia nr.48

3 Lorincz Tibor

Responsabil Aparare

0744-612666 0744-612666 Str. Pomul Verde 11, M-Ciuc

4 Pal Istvan Sef Birou DAII 0740-002214 [email protected]

0740-002214 Str. Garii, nr 628, Santimbru

5 Veres Fraciska

Şef Birou Hidrologie

0752-209745 0752-209745 Str.Arsenalului nr.16 Miercurea Ciuc

6 Ferencz Andras

Şef Birou Exploatare

0724-127386 0724-127386 Str Kossuth Lajos nr 26 Miercurea Ciuc

7 Kristo Hugo Şef Birou GRA 0723-241342 0723-241342 Str. Arsenaslului nr 5/A Miercurea Ciuc

8 Bogati Emese

Şef Laborator 0721-244915 0721-244915 Str.TopliŃa nr.2 Miercurea Ciuc

9 Antal Janos Şef FormaŃia Daneşti

0749-178213 0749-178213 Mădăraş nr.316

10 Antal Laszlo Şef FormaŃia Frumoasa

0749-178212 0749-178212 Str.Pârâului nr 73 Frumoasa

11 Sinka Lajos Şef FormaŃia Miercurea Ciuc

0749-178214 0749-178214 Str.Szekely Mozes nr. 12 Miercurea Ciuc

12 Balog Antal Şef FormaŃia VlăhiŃa

0749-178211 0749-178211 Str.Harghita Nr 7 Miercurea Ciuc

13 Kilyen Arpad

Şef FormaŃia Tuşnad

0749-178215 0749-178215 Str.Patinoarului nr.8 Miercurea Ciuc

14 Kilyen Botond

Magazioner 0741-545121 [email protected]

0741-545121 Str. Patinoarului, 8/B/13

APM Harghita 15

Karda Emese Teréz

Director 0746248649 0746248616 0266371313 0266312454 fax.0266310041

0746-248649 Str. Marton Aron nr.43 Miercurea Ciuc

Garda de Mediu Harghita 16

Sabău Grigore

Comisar Şef 0754074386 0266206058 fax.0266312766

[email protected]

0754-074386 Str. Marton Aron nr.43 Miercurea Ciuc

87

2.2. Tabel nominal cu componenŃa personalului permanent al dispeceratului S.G.A. Harghita

Nr. crt

Nume si prenume

Telefon fix Fax Telefon mobil

Radiotelefon Adresa domiciliu Telefon domiciliu

1 Pál István 0266-372004 0266-315677

0723-308243

Sediul SGA Str. Garii, nr 628, Santimbru

0266-347204

2 László Attila

0266-372004 0266-315677

0723-308243

Sediul SGA Miercurea Ciuc 0740-782818

3 Adorjáni Lajos

0266-372004 0266-315677

0723-308243

Sediul SGA Ciceu 0744-612888

4 Lukács Botond

0266-372004 0266-315677

0723-308243


5 Györpál Katalin

0266-372004 0266-315677

0723-308243


6 Márton Szabolcs

0266-372004 0266-315677

0723-308243

Sediul SGA Dăneşti 0745-932220

2.3. Tabel nominal cu componenŃa personalului tehnic de asistenŃă şi intervenŃie al S.G.A. Harghita Birou Gestiunea Resurselor de Apă

Nr. crt

Numele şi prenumele

FuncŃia Localitatea de domiciliu

Telefon acasă

1 Kristó Hugó Şef birou Miercurea Ciuc

0723-241342

2 Darvas Ágnes inginer Cetăuia 0721-420009 3 Hompoth Erzsébet inginer Miercurea Ciuc

0745-182481

4 Bernádt Sándor subinginer Miercurea Ciuc 0765-245402 Birou Exploatarea Lucrărilor Nr. crt



Telefon acasă

1 Ferencz András Şef birou Miercurea Ciuc

2 Forró Miklos tehnician Miercurea Ciuc 0366-110539 3 Miklos Julianna inginer Mădăraş 0740-236263 4 Darvas Éva Kinga inginer Sâncrăieni 0730-102403 5 Pálfi János topograf Miercurea Ciuc

0749-224687

88

FormaŃii de lucru Nr. crt

FormaŃia Numele şi prenumele


Telefon acasă

1 Dăneşti Antal Janos Şef formaŃie 2 Miercurea

Ciuc Sinka Lajos Şef formaŃie Miercurea Ciu 0749-178214

3 Tuşnad Kilyen Arpad Şef formaŃie Miercurea Ciuc 0749-178215

3 VlăhiŃa Balog Antal Şef formaŃie Miercurea Ciuc 0749-178211

4 Frumoasa Antal Laszlo Şef formaŃie Frumoasa 0749-178212

Laborator de calitatea apei Nr. crt



Telefon

1 Bogáti Emese Şef laborator Miercurea Ciuc 0721-24495 2 Petriko Katalin Laborant Miercurea Ciuc 0740-484413 3 Kakucs Edit Laborant Sicleni 0744-302264 4 Boér Éva Laborant Dăneşti 0740-760466 5 Vorzsák Csaba Laborant Miercurea Ciuc 0751-812093 6 András Rita Biolog Miercurea Ciuc 0746-150919 7 Kutasi Gyongyver Laborant Miercurea Ciuc 0740-536962 8 Molnar Maria laborant Miercurea Ciuc 0742-846664 9 Csaki Eniko laborant Mădăraş 0742-642006 2.4 Tabel nominal cu componenŃa personalului StaŃiei Hidrologice care participă la activităŃi specifice în caz de poluări accidentale: Nr. crt



Telefon

1 Veress Franciska Şef birou Miercurea Ciuc

0752-209745

2 Ionescu Lucian Hidrolog Miercurea Ciuc

0744-770566

3 Albert Piroska Hidrolog Miercurea Ciuc 0748-354740 4 Elena Leordean Hidrolog Miercurea Ciuc

0751-285633

5 Ioan Leordean Hidrolog Miercurea Ciuc

0751-285633

89

CAP. 3 . MIJLOACE DE TELECOMUNICAłIE ŞI TELEFOANELE DE LA SERVICIU ŞI DE LA DOMICILIU Mijloacele de telecomunicaŃie şi telefoanele de serviciu la care poate fi contactat personalul nominalizat la cap. 2. 3.1. Dispeceratul Sist.de Gosp.Apelor-Harghita

Telefon 0266 – 372004 Fax 0266 – 315677 E-mail [email protected], [email protected] RTF Sediul SGA 3.2 Biroul Gestiunea Resurselor de Apă, Biroul Exploatare Lucrări , Laborator de calitatea apei şi StaŃia Hidrologică ale S.G.A. Harghita

Telefon 0266 - 314920 Fax 0299 – 315677 E-mail [email protected], [email protected] 3.3 AGENTIA PENTRU PROTECTIA MEDIULUI HARGHITA Adresa: Str. Marton Aron, nr. 43, Miercurea Ciuc DIRECTOR: Karda Emese Terez - 0746/248649 Telefon: - serviciu: fax 0266/310041, 0266/371313, 0266/312454, 0746/248616 3.4. GARDA NATIONALA DE MEDIU COMISARIATUL JUDETEAN HARGHITA Adresa: Str. Marton Aron, nr. 43, Miercurea Ciuc COMISAR SEF: Sabău Grigore - 0754/074386 Telefon: fax 0266/312766, 0266/206058, E-mail: [email protected]

90

CAP . 4 . LISTA PRINCIPALELOR FOLOSINłE DE APĂ POTENłIAL POLUATOARE ŞI A CELOR CARE POT PRODUCE EVENIMENTE CE CONDUC LA POLUAREA ACCIDENTALĂ A RESURSELOR DE APĂ Lista principalelor folosinŃe de apă potenŃial poluatoare şi a celor care pot produce evenimente ce conduc la poluarea accidentală a resurselor de apă. Nr. crt

Unitatea potenŃial

poluatoare

Adresa, telefon,

fax,e-mail

Curs de apă

PoluanŃi potenŃiali

FolosinŃe de apă

principale din aval care

pot fi afectate

Adresa, telefon,

fax,

e-mail 0 1 2 3 4 5 6

1 S.C.HARVIZ S.A. Miercurea Ciuc, str Salcâm nr.1 tel./fax. 0266-313636 [email protected]

r. Olt CBO5

mat.în suspensie NH4

substanŃe extractibile

Gospodării aval

2 S.C.GOSCOM TUŞNAD S.R.L.

Băile Tuşnad str. Ciucaş nr.44 tel./fax. 0266335122 [email protected]

r. Olt CBO5



Gospodării aval

3 PRIMARIA OR.BĂLAN SERV.APA CANAL SALUBRIZARE

Bălan str. 1 Decembrie nr.25 tel.0266330335 fax.0266330325

r. Olt CBO5



Gospodării aval

4 S.C. COMUNAL S.A. VLĂHIłA

VlăhiŃa str. Aleea Teilor nr.2 tel./fax. 0266246211

pr. Homoro-dul Mic

CBO5



Gospodării aval

5 S.C.MIERAL QUANTUM S.R.L.

Sâncrăieni str. Gării F.N. tel./fax. 0266332630

r. Olt CBO5


substanŃe extractibile Fier total reactivi de

91

laborator 6 S.C.PERLA

HARGHITEI Sâncrăieni str. Gării nr.600 tel./fax. 0266332686 [email protected]

r. Olt HCl, NaCl, CBO5


substanŃe extractibile Fier tota reactivi de laborator

7 S.C.APEMIN TUŞNAD S.A.

Loc. Tuşnad Nou str. Gării nr.599 tel/fax. 0266334091 0266334247 [email protected]

r. Olt CBO5


substanŃe extractibile Fier tota reactivi de laborator

8 DIRECłIA JUDEłEANĂ PENTRU TINERET HARGHITA Centrul de Agrement Băile Homorod

Miercurea Ciuc PiaŃa LibertăŃii nr. 5/244 tel./fax. 0266313006 0266247650

pr. Homoro-dul Mare

CBO5



EVIDENTA PRINCIPALILOR POLUATORI (UTILIZATORI) DE APA CARE POT PREZENTA SURSE POTENTIALE

SEMNIFICATIVE DE POLUARI ACCIDENTALE IN BAZINELE HIDROGRAFICE OLT, JUD HARGHITA.

Nr. crt

Denumirea utilizatorului

Cod Cadastral

Curs de apa Hm

evacuarii

Adresa Nr.telefon, fax Poluanti

0 1 2 3 4 5 6

1 PRIMARIA OR.BĂLAN

SERV.APA CANAL

SALUBRIZARE

VIII.-1 r. Olt Hm 130

Bălan str. 1 Decembrie nr.25

tel.0266330335 fax.02663303

25

CBO5



2 S.C.HARVIZ S.A.


Miercurea Ciuc, str Salcâm nr.1

tel./fax. 0266313636 harvizrt@gma

il.com

CBO5



92

3 S.C.MIERAL QUANTUM

S.R.L.


Sâncrăieni str. Gării F.N.

tel./fax. 0266332630

CBO5


substanŃe extractibile Fier total reactivi

de laborator 4 S.C.PERLA

HARGHITEI VIII.-1 r. Olt

Hm 640 Sâncrăieni str. Gării nr.600

tel./fax. 0266332686 office@perlah

arghitei.ro

HCl, NaCl, CBO5



Fier tota reactivi de laborator



Loc. Tuşnad Nou str. Gării nr.599 tel/fax. 0266334091 0266334247 office@tus

nad.com

tel/fax. 0266334091 0266334247 office@tusna

d.com

CBO5



Fier tota reactivi de laborator



Băile Tuşnad str. Ciucaş nr.44

tel./fax. 0266335122 goscom@tusn

ad.com

CBO5



7 DIRECłIA JUDEłEANĂ PENTRU TINERET HARGHITA

Centrul de Agrement Băile

Homorod

VIII.-1.71

pr. Homoro-dul Mare Hm 118

Miercurea Ciuc PiaŃa LibertăŃii nr. 5/244

tel./fax. 0266313006 0266247650

CBO5



8 S.C. COMUNAL S.A.

VLĂHIłA

VIII. - 1.71.6

pr. Homoro-dul Mic Hm 80

VlăhiŃa str. Aleea Teilor nr.2

tel./fax. 0266246211

CBO5



93

CAP. 5 . EVIDENłA FOLOSINłELOR DE APĂ CARE POT FI AFECTATE ÎN CAZ DE POLUĂRI ACCIDENTALE Lista principalilor utilizatori de apă care pot fi afectaŃi în caz de poluări accidentale: Nr. crt

Denumirea utilizatorului

Adresa Telefon fax

FolosinŃe de apă

In raza noastră de activitate nu avem captări de suprafaŃă care pot fi afectate.

94

CAP. 6 . CONłINUTUL FIŞELOR UTILIZATE ÎN TRANSMISII ÎN CAZUL POLUĂRILOR ACCIDENTALE A.N. APELE ROMANE DIRECTIA APELOR OLT RM.VILCEA S.G.A. HARGHITA

M E S A J S T A N D A R D I Z A T

i. FISA DE AVERTIZARE A UNEI POLUARI

ACCIDENTALE

1.

1. Unitatea care transmite informarea

2. Ora si data transmiterii informarii

3. Localizarea poluarii

4. Ora si data observarii poluarii accidentale

5. Cine a produs poluarea

6. Cauza ( probabila ) a poluarii

7. Efecte inregistrate

8. Cine transmite fisa de avertizare

Dispecer de serviciu,

95

FISA DE COMUNICARE IN CAZUL OBSERVARII UNEI POLUARI ACCIDENTALE

ANUL LUNA ZIUA ORA

CURSUL DE APA

LACUL: ZONA DE LITORAL:

LOCALIZARE

DATE DE LOCALIZARE A FENOMENULUI

ACVIFER: CULOARE: SUBSTANTE SAU CORPURI PLUTITOARE: DURATA DE CURGERE A UNDEI DE APA POLUATA: MORTALITATE PISCICOLA (cantitate): ALTE ELEMENTE VIZIBILE: REZULTATE DIN ANALIZE :

MODUL DE

MANIFESTARE A FENOMENULUI

CAUZA POLUARII SI

NATURA SUBSTANTEI

TENDINTA EVOLUTIEI

CRESTERE STATIONARE DESCRESTERE

RECOLTARE APA CINE A RECOLTAT LUNA ZIUA ORA

DE PROBE PESTI ALTE

INFORMATII NUMELE: FUNCTIA ADRESA: TELEFON:

CINE ANUNTA

POLUAREA UNITATEA CARE A PRODUS POLUAREA CAUZELE

PRODUCERII POLUARII

LA CAUZE

MASURI LUATE: LA EFECTE:

ALTE INFORMATII

NUMELE: FUNCTIA: UNITATEA: ANUL LUNA ZIUA

CINE COMPLETEAZA

FISA SEMNATURA:

96

FISA DE AVERTIZARE IN CAZ DE POLUARE ACCIDENTALA VALIDATA

UNITATEA: NUMELE: FUNCTIA:

ANUL LUNA ZIUA ORA DATA TRANSMITERII

CINE AVERTIZEAZA

UNDE S-A MAI TRANSMIS: ANUL LUNA ZIUA ORA DATA PRODUCERII

POLUARII CURSUL DE APA: LACUL: ZONA DE LITORAL:

SECTOR AFECTAT

LOCALIZARE

ACVATICUL: SPARGERE CONDUCTA AVARIE INSTALATIE MANEVRA GRESITA ANTRENARE SUBST.POLUANTE

CAUZA POLUARII ACCIDENTALE

AVARIE CONSTRUCTIE ALTE CAUZE IDENTIFICATA PROBABILA NEIDENTIFICAT

A NATURA SUBSTANTELOR POLUANTE:

NATURA POLUARII

CANTITATEA: DESCRESTERE STATIONARE CRESTERE

PROGNOZA EVOLUTIEI POLUARII

LA SURSA

REZULTATUL ANALIZELOR

LUNA ZIUA ORA LA UTILIZATORII DE APA

DIN AVAL LA LIMITA SIST.DE

GOSPOD.A APELOR

VIRFUL UNDEI

DE POLUARE

LA FRONTIERA DE STAT LA CAUZE

MASURI LUATE

LA EFECTE: INREGISTRATE: PERICOLE SAU

DAUNE

POSIBILE:

RESPONSABIL DE PRODUCEREA

POLUARII

NUMELE FUNCTIA UNITATEA: ANUL LUNA ZIUA

CINE COMPLETEAZA

FISA SEMNATURA:

97

FISA DE CARACTERIZARE A POLUARII ACCIDENTALE

AGENT ECONOMIC:

2.

DENUMIREA SURSEI

DE POLUARE ACCIDENTALA MIJLOC DE TRANSPORT:

ANUL LUNA ZIUA ORA INCEPUTUL POLUARII

DURATA FENOMENULUI

SISTAREA POLUARII AGENT ECONOMIC: MIJLOC DE TRANSPORT:

CAUZA POLUARII ACCIDENTALE

ALTE CAUZE

DENUMIRE-COD CADASTRAL PUNCT INTRARE POLUANT (hm)

PUNCT LIMITA POLUARE AVAL (hm)

CURSUL DE APA:

LACUL: ZONA DE LITORAL:

LOCALIZAREA

ZONEI AFECTATE DE

POLUAREA ACCIDENTALA ACVATICUL:

POLUANTI: ACTIUNI

DESFASURATE IN TIMPUL POLUARII

ACCIDENTALE

Total ore munca-evaluare cheltuieli EVALUAREA Total ore utlilaje-evaluare cheltuieli

CHELTUIELILOR Materiale utilizate+cheltuieli monitorizare-evaluare cheltuieli: Total cheltuieli estimate: Unitati participante:

ADMNISTRATIV: CONTRAVENTIONAL:

SANCTIUNI APLICATE

SAU SANCTIUNI IN CURS

CIVIL: PENAL:

LOCALIZARE: FOLOSINTE DE APA AFECTATE

CONSECINTE:

ALTE INFORMATII

NUMELE: FUNCTIA UNITATEA: ANUL LUNA ZIUA

CINE

COMPLETEAZA FISA SEMNATURA:

98

CA

P. 7

. C

AR

AC

TE

RIS

TIC

ILE

LA

CU

RIL

OR

DE

AC

UM

UL

AR

E A

FL

AT

E P

E T

ER

ITO

RIU

L J

UD

Eł

UL

UI

HA

RG

HIT

A

C

arac

teri

s ti

p ba

raj

Car

acte

rist

ici t

ip la

c de

ac

umul

are

Nr.

C

rt

Zon

a ge

ogra

fica

(

loca

litat

ea )

Den

umir

e ba

raj/

lac

de

acum

ular

e

Cur

sul

de

apa

Tip

bara

j In

alti

me

bara

j (m

)

Lun

gim

e C

oron

amen

t (m

)

Vol

um

to

tal

(mil

mc)

Supr

af.

lacu

lui

(ha)

Cat

egor

ia/

Uti

lizar

ea

Det

inat

or

Anu

l pu

neri

i in

func

tiun

e

0 1

2 3

4 5

6 7

8 9

10

11

1 F

rum

oasa

A

c F

rum

oasa

P

r.

Fru

moa

sa

Mat

eria

l lo

cal

38,0

0

m

506,

00

m

10,6

mil

.mc

60

A

tenu

are,

al

im.a

pa

indu

stri

e

SG

A H

R

1986

2 B

alan

A

C

Mes

teac

anul

B

alan

Rau

l OL

T

bara

j din

an

roca

men

te

18,5

0 87

,57

m

0.86

5 9.

25

Ate

nuar

e,

alim

.apa

in

dust

rie

SG

A H

R

1966

99

CAP. 8 LISTA UNITĂłILOR CARE ACORDĂ SPRIJIN ÎN CAZ DE POLUĂRI ACCIDENTALE

1. PRIMARIA OR.BĂLAN, SERV.APA CANAL SALUBRIZARE 2. S.C. HARVIZ S.A. Miercurea Ciuc 3. S.C. MIERAL QUANTUM S.R.L. Sâncrăieni 4. Max Protect S.R.L. Miercurea Ciuc 5. Benzot-Har Miercurea Ciuc 6. Galev Prod Com Miercurea Ciuc 7. S.C. PERLA HARGHITEI S.A. Sâncrăieni 8. COMUNA Sâncrăieni 9. S.C. GOLD EXIM S.R.L Sâncrăieni 10. S.C. EXODUS S.R.L. Sâncrăieni 11. S.C. FOREST SERVICE S.R.L. Sâncrăieni 12. S.C. APEMIN TUŞNAD S.A. Tuşnad Nou 13. S.C. GOSCOM TUŞNAD S.R.L. Băile Tuşnad 14. CONSILIUL LOCAL Băile Tuşnad 15. DIRECłIA JUDEłEANĂ PENTRU TINERET HARGHITA Centrul de Agrement

Băile Homorod 16. S.C. COMUNAL S.A.VLĂHIłA 17. Inspectoratul JudeŃean pentru SituaŃii de UrgenŃă Olt

100

CAP. 9 . LISTA LABORATOARELOR DE ANALIZĂ FIZICO-CHIMICE ŞI BIOLOGICE , AUTORIZATE, CARE ACORDĂ SPRIJIN ÎN CAZ DE POLUĂRI ACCIDENTALE Nr. crt.

Numele laboratorului Adresa laboratorului Telefon Fax Numele sefului

de laborator LABORATOARE PENTRU ANALIZA APEI

1 Laboratorul de analize fizico-chimice, biologice

SGA Harghita

Str. Progresului nr. 16 M- Ciuc

0266-372004 0266-314920

0266-315677 Bogati Emese

2 Laborator anal. fizico.- chimice

StaŃia de epurare SC Goscom M-Ciuc

Str. Primăverii M-Ciuc

0366-101240 0266-324835 Ferencz Attila


St. de ep. SC Comunal VlăhiŃa SA

Str. Rakos VlăhiŃa

0266-246601 0266-246211 Mihalz Andrei


St. de ep SC Bălan SA

Str. Galkut Bălan

0749-204352 0266-330409 Todor Jolan


St. de ep SC Perla Harghitei SA

Str. Gării nr.60 Sâncrăieni

0266-332790 0266-332686 Nagy Ildiko


StaŃia de epurare SC Kraiten IN Harghita SA

Str. Principală nr. 537 Sâncrăieni

0266-332503 0266-332863 Xantus Margit

LABORATOARE PENTRU ANALIZA APEI 7 Laborator veterinar de stat

DSV M-Ciuc Str. Progresului nr. 14/A

M-Ciuc 0266-311086 0266-314967

0266-371646 Drăghici Dumitru

101

CAP.10. SCHEMA SINOPTICĂ A SISTEMULUI INFORMAłIONAL DE ALARMARE ÎN CAZ DE POLUARE ACCIDENTALĂ

SISTEMUL DE GOSP. APELOR HARGHITA

Tel: 0266-324004 Fax: 0266-315677 e-mail: [email protected]

AGENłIA DE PROTECłIA MEDIULUI HARGHITA

Tel: 0266 – 371313, 312454 Fax: 0266 – 310041, e-mail: CJ. GARDA DE MEDIU HR Tel: 0266 – 206058 Fax: 0266 – 312766 Email: [email protected] Comisar şef: 0754-074386

DIRECłIA APELOR OLT RM. VÂLCEA

Tel: 0250-739881 Fax: 0250-739881 e-mail: [email protected]

1. SURSE PROPRII DE OBSERVARE ŞI/SAU

ALARMARE Posturi Hidro:

1. Tomesti 2. Sancraieni 3. Madaras 4. Frumoasa 5. Armaseni Noi 6. Plaiesi de jos 7. Baile Homorod 8. Sanpaul 9. Capalnita 10. Lueta

FormaŃii de lucru

1. Miercurea Ciuc 2. Dăneşti 3. Frumoasa 4. Tuşnad 5. VlăhiŃa

2. ALTE SURSE

LEGENDA

Cominicare Avertizare Flux de informaŃii preliminare Flux de informaŃii pe timp de intervenŃie

PREFECTURA JUD. HARGHITA

Tel: 0266 - 371114 Fax:0266 – 371114 Email: [email protected]

SISTEMUL DE GOSP. APELOR COVASNA

Tel: 0267 – 317512 Fax: 0267- 310046 e-mail: [email protected]

INSPECTORATUL JUDEłEAN pt SITUAłII

DE URGENłĂ Tel: 0266/371657 Fax: 0266 - 314353 e-mail: [email protected]

UTILIZATORI DE APĂ POTENłIAL POLUATORI

1. S.C.HARVIZ S.A. 2. S.C.GOSCOM TUŞNAD S.R.L. 3. PRIMARIA OR.BĂLAN SERV. APA CANAL SALUBRIZARE 4. S.C. COMUNAL S.A. VLĂHIłA 5. S.C.MIERAL QUANTUM S.R.L. 6. S.C.PERLA HARGHITEI 7. S.C.APEMIN TUŞNAD S.A. 8. DIRECłIA JUDEłEANĂ PENTRU TINERET HARGHITA Centrul de Agrement Băile Homorod Nota: numerele de telefon şi de fax

se găsesc în cap 4. (tabel) al

planului SGA de prevenire şi combatere a poluăriilor

102

CAP. 11 . SISTEMUL DE AVERTIZARE ALARMARE A FOLOSINłELOR ACTIVITATEA LA NIVEL LOCAL ÎN CAZ DE POLUARE ACCIDENTALĂ Sistemul de avertizare - alarmare a folosinŃelor în zona de influenŃă din aval - SGA Harghita 1. Activitatea la nivel local în cadrul sistemului , conform prevederilor Regulamentului de Organizare şi funcŃionare a SAPA-ROM Sesizarea poluării accidentale poate fi făcută de către :

- personalul staŃiilor hidrometrice

- personalul laboratorului S.G.A.Harghita

- personalul A.P.M. Harghita

- beneficiarii folosinŃelor de apă

- alte persoane fizice sau juridice

InformaŃiile vor fi transmise sau puse la dispoziŃie dispecerului de serviciu din cadrul S.G.A.Olt, respectând conŃinutul "Fişei de comunicare" ( în cazul observării fenomenului de către personalul S.G.A.) . Dispecerul de serviciu :

- anunŃă imediat utilizatorii de apă din aval care se alimentează prin prize proprii şi care pot fi afectate

- se comunică datele cunoscute privind fenomenul şi timpul estimat în care unda poluantă ar putea atinge secŃiunea de captare

- mobilizează reŃeaua proprie de observatori pentru a urmări şi raporta evoluŃia fenomenului , până la dispariŃia lui din secŃiune

- anunŃă imediat conducerea S.G.A.Olt , şeful biroului gestiunea resurselor de apă , personalul consemnat conform graficului

- anunŃă dispecerul direcŃiei de apă

- informează dispeceratul S.G.A.-urilor care administrează apele din aval când este cazul

- informează A.P.M.Harghita , Prefectura Harghita, I.J.S.U. “Olt” Harghita

Nota 1: în cazul primirii informaŃiilor de la terŃe unităŃi sau persoane fizice , dispecerul va alerta personalul reŃelei proprii , furnizând informaŃii suplimentare asupra fenomenului despre care a fost informat .

103

Nota 2 : în cazul în care personalul unor sisteme de gospodărire a apelor observă fenomene de poluare a altor factori de mediu ( aer , sol , vegetaŃie ) acesta are obligaŃia de a anunŃa imediat A.P.M.-ul pe teritoriul căreia s-a observat fenomenul respectiv . 2. Fluxul primar de informaŃii în caz de poluări accidentale cu efect local , la nivelul S.G.A.Harghita, în diferite ipoteze previzibile Se vor reŃine şi aplica următoarele principii :

- evitarea duplicărilor de transmitere a raportărilor şi prevenirea dublării de informaŃii , care pot aglomera canalele de transmisiune

- dacă o modalitate de transmisie este ocupată sau nu funcŃionează se va apela la cealaltă

- dacă nu se poate obŃine legătura cu nivelul urmărit se va contacta nivelul imediat superior , respectiv inferior, funcŃie de sensul de circulaŃie al fluxului

Ipoteza unor poluări accidentale locale şi cu efect local

• Poluări accidentale identificate:

La identificarea de către S.G.A. Harghita a unei poluări accidentale cu sursa localizată pe teritoriul propriu de administrare

- se anunŃă imediat folosinŃele de apă din aval , ce pot fi afectate de poluare ( în teritoriul propriu de acŃiune)

- se anunŃă DirecŃia Apelor Olt Rm.Vâlcea , A.N.Apele Române, APM Harghita, Prefectura Harghita, I.J.S.U. “Olt” Harghita

• Poluări accidentale cu sursa nelocalizată

La identificarea de către S.G.A.Harghita a unei poluări accidentale pe râurile din terioriul propriu de administrare cu sursa generatoare neidentificată , aceasta fiind în afara teritoriului propriu de acŃiune

- se anunŃă imediat folosinŃele de apă din aval ce pot fi afectate de poluare - se anunŃă DirecŃia Apelor Olt Rm,Vâlcea, A.N.Apele Române, A.P.M.Harghita , Prefectura Harghita, I.J.S.U. “Olt” Harghita

• Poluări accidentale neidentificate - se respectă aceleaşi etape de mai sus - se anunŃă imediat folosinŃele de apă din aval care pot fi afectate de poluare ( în teritoriul propriu de acŃiune ) - se anunŃă DirecŃia Apelor Olt Rm,Vâlcea, A.N.Apele Române, A.P.M.Harghita , Prefectura Harghita, I.J.S.U. “Olt” Harghita

104

CAP. 12 . MĂSURI LUATE ÎN CAZUL POLUĂRILOR ACCIDENTALE ORGANIZAREA COMBATERII EFECTELOR POLUĂRILOR

Conducerea S.G.A.Harghita, prin compartimentele din subordine, efectuează următoarele operaŃii :

- verifică corectitudinea informaŃiilor primite , validarea evenimentului şi întocmeşte fişa de avertizare conform modelului

- organizează şi participă pe teren împreună cu cel /cei care au produs poluarea şi cu alte persoane fizice sau juridice prestabilite la acŃiunile necesare limitării răspândirii, colectării, neutralizării , distrugerii sau depozitării reziduurilor de poluanŃi colectaŃi

- în diferite faze şi ipoteze de periculozitate se procedează astfel : 1. participă alături de agentul economic poluator la operaŃiile de combatere, asigurând -

după caz - asistenŃa tehnică de specialitate şi supravegherea desfăşurării acestora până la închiderea evenimentului

2. intervine cu mijloace proprii în eventualitatea nedeclanşării la timp a operaŃiilor necesare de către unitatea poluatoare, asigurând controlul temporar al evoluŃiei fenomenului

3. declanşează, în ambele situaŃii, intervenŃii de anvergură cu participarea altor unităŃi din zonă decât cele implicate, solicitând sprijinul acestora conform unor evenimente ce depăşesc posibilităŃile S.G.A. sau ale unităŃii poluatoare

4. apelează la sprijinul administraŃiei locale pentru mobilizarea structurilor specializate de intervenŃie în cazul producerii unor poluări cu efecte extraordinare - organizează acŃiunile pentru recoltarea de probe de apă şi transmiterea acestora cât mai rapid

posibil către laboratorul propriu sau al direcŃiei, după caz, în vederea efectuării analizelor pentru determinarea naturii poluantului şi urmărirea evoluŃiei concentraŃiilor până la dispariŃia fenomenului de poluare .

- în caz de nevoie apelează la sprijinul altor laboratoare autorizate şi dotate pentru efectuarea analizelor necesare

- analizează situaŃia creată, evaluează consecinŃele posibile pe cursul de apă şi la utilizatorii de apă din aval şi estimează evoluŃia şi depăşirea undei de poluare, împreună cu staŃia hidrologică din zonă şi cu dispeceratul direcŃiei

Sistemul de gospodărire a apelor, prin compartimentele din subordine , va acŃiona în funcŃie de situaŃiile ce pot apare, în cazurile de poluări accidentale, după cum urmează:

- dacă se cunoaşte agentul economic sau unitatea care a provocat poluarea accidentală , conducerea sistemului va lua măsuri pentru efectuarea anchetei preliminare, în vederea stabilirii răspunderilor, aplicarea sancŃiunilor celor vinovaŃi de producerea fenomenului, precum şi pentru estimarea cheltuielilor rezultate din activităŃile de laborator şi teren desfăşurate pentru urmărirea propagării undei de poluare, limitarea răspândirii, colectarea, neutralizarea, distrugerea sau depozitarea poluanŃilor , etc

- dacă poluarea accidentală a avut loc într-un bazin hidrografic cuprinzând lacuri de acumulare - în aval de acestea -şi se constată necesitatea , foarte bine justificată de a se asigura debite suplimentare de diluŃie , conducerea sistemului va solicita direcŃiei aprobarea efectuării manevrelor respective la uvrajele barajelor lacurilor de acumulare în cauză

- la încetarea fenomenului de poluare accidentală pe cursurile de apă de pe teritoriul S.G.A. Harghita, dispecerul de serviciu va informa imediat, în ordine, utilizatorii de apă interesaŃi şi DirecŃia Apelor Olt Râmnicu Vâlcea.

105

CAP. 13. LISTA PE ECHIPE DE INTERVENłIE A DOTĂRILOR , MATERIALELOR , ŞI A MIJLOACELOR DE COMBATERE NECESARE PENTRU OPRIREA POLUĂRII APELOR Lista , pe echipe de intervenŃie , a dotărilor , materialelor şi a mijloacelor de combatere necesare pentru oprirea poluării apelor şi lichidarea efectelor acestora

Nr. crt.

Echipele de intervenŃie Dotări Mijloace de intervenŃie

Personalul de deservire a utilajelor

1 FormaŃia Dăneşti Şef formaŃie- Antal Janos

1 autobasculant 1 excavator

Szocs Levente Juhasz Laszlo

2 FormaŃia Miercurea Ciuc Şef formaŃie- Sinka Lajos

1 autobasculant 1 buldozer 1501

Peter Csaba Bodo Lajos

3 FormaŃia Tuşnad Şef formaŃie- Kilyen Arpad

1 Ifron Tamas Gabor

4 FormaŃia VlăhiŃa Şef formaŃie- Balog Antal

1 Aro Daniel Laszlo

5 FormaŃia Frumoasa Şef formaŃie- Antal Laszlo

1 tractor Fejer Andras

6 Sediu S.G.A.Harghita 2 autoturisme 1 autoturism de teren

Jakab Attila, Kristo Hugo Janos Tibor

Nr. crt.

DENUMIREA MATERIALELOR SI MIJLOACELOR DE INTERVENTIE

UM Existent

1 Electropompă buc. 3

2 Cangi PSI buc. 4

3 Măşti de gaze contra praf buc. 1

4 Material absorbant tip. spill-sorb kg 700

106

Nr. crt.

Unitatea Adresa Numar telefon

Forta de munca

Dotari puse la dispozitie

1 PRIMARIA OR.BĂLAN SERV.APA CANAL

SALUBRIZARE

Bălan str.1 Decembrie nr.25

tel.0266330335 fax.

0266330325

Echipa de interventie

Tractor cu cupă – 1 Buldoexcavator - închiriere

2 S.C.HARVIZ S.A. Miercurea Ciuc, str Salcâm nr.1

tel./fax. 0266313636 harvizrt@gmail

.com

Echipa de interventie

3 S.C.MIERAL QUANTUM S.R.L.

Sâncrăieni str. Gării F.N.

tel./fax. 0266332630

Echipa de interventie 4 persoane

Utilaj greu (IFRON)-1 pompe de apă

4 S.C.PERLA HARGHITEI

Sâncrăieni str. Gării nr.600

tel./fax. 0266332686 office@perlaha

rghitei.ro


Tractor – 1 Tractor utilitar FAUL C 140 – 1 buc Buldoexcavator JCB - 1


Loc. Tuşnad Nou str. Gării nr.599 tel/fax. 0266334091 0266334247 [email protected]

m

tel/fax. 0266334091 0266334247 office@tusnad.

com



Băile Tuşnad str. Ciucaş nr.44

tel./fax. 0266335122 goscom@tusna

d.com


7 DIRECłIA JUDEłEANĂ PENTRU TINERET HARGHITA Centrul de Agrement

Băile Homorod

Miercurea Ciuc PiaŃa LibertăŃii nr. 5/244

tel./fax. 0266313006

0266247650


8 S.C. COMUNAL S.A. VLĂHIłA

VlăhiŃa str. Aleea Teilor nr.2

tel./fax. 0266246211


107

Planul de restricŃii şi folosirea apei în perioade deficitare

108

DIRECłIA APELOR OLT RÂMNICU VÂLCEA SERVICIUL G.P.C.A. Per. fax(0250738255) şi e-mail Ref.: Plan restricŃii

Nr. 1406/DJ/HE/GRA/06.04.2009 Data: 28.04.2009 Comp.: Gestiunea Resurselor de Apă Pers. de contact: Hompoth Erzsebet Tel.: 0266-314920 e-mail: [email protected]

Alăturat vă înaintăm contribuŃia noastră la „Planul de restricŃii şi folosire a apei în perioadele deficitare ” pe bazinul hidrografic Olt” judeŃul Harghita.

DIRECTOR, Ing. Miklós Géza ING. SEF, Ing. Darvas János Şef birou GRA, Ing. Kristó Hugó

B. Redactat Hompoth Erzsebet Nr. ex. 1

109

Planul de restricŃii şi folosire a apei în perioade deficitare

Planul de restricŃii şi folosire a apei în perioade deficitare, pe bazinul hidrografic Olt prevăzut la art.14 din Legea Apelor nr.107/1996, modificată şi completată prin Legea nr.310/2004, art. 11 , consta în prezentarea unor informaŃii şi date prin care se urmăreşte reflectarea principalelor aspecte privind stabilirea măsurilor organizatorice şi tehnice ce trebuiesc aplicate principalelor folosinŃe consumatoare de apă şi mai ales sesizarea situaŃiilor când sursele de apă nu mai pot face faŃă atât cantitativ cât şi calitativ acestor necesităŃi. Prin acest plan se stabileste sistemul de analiza si urmarire pentru sesizarea din timp a situatiilor de restrictii in alimentarea cu apa a folosintelor din bazinul hidrografic Olt. Aplicarea în bune condiŃii a sistemului de analiză pentru semnalarea situaŃiilor deficitare din punct de vedere cantitativ si calitativ presupune corelarea tuturor datelor concrete, direct referitoare la parametrii calitativ si cantitativ al apelor, al lucrărilor hidrotehnice existente, colaborarea permanenta intre organele de gospodărire a apelor şi beneficiarii de apă, precum şi un sistem informational operativ bazat pe evidente clare şi raportari prompte. Rolul de declansare si coordonare a actiunilor ce deriva din sistemul de analiza pentru semnalare situatiilor de restrictii in satisfacerea cerintelor de apa ale folosintelor din b.h.Olt, revine D.A.Rm.Valcea in colaborare cu S.G.A.-urile din bazin si unitatile beneficiare care duc la indeplinirea prevederilor planului de restrictii. Se va urmării ca în aceste situaŃii premergătoare introducerii restricŃiilor pe lânga eliminarea risipei şi limitarea pierderilor de apă şi asigurarea calitaŃii apelor evacuate, beneficiarii de folosinte vor avea in vedere: -folosirea eficientă a tuturor resurselor de apă de suprafaŃă şi subterană prin urmărirea menŃinerii în cât mai mare măsură a volumelor de apă în lacuri prin respectarea cu strictete a programelor de exploatare; -verificarea instalaŃiilor şi echipamentelor de captare inmagazinare şi transport în scopul inlăturării pierderilor de apă; -folosirea internă a cerinŃelor de apă în mod judicios (accentuarea reutilizarii-recircularii); -încadrarea utilizatorilor în normele specifice de apă pe unitatea de produs; -reactivarea captărilor de apă din subteran; -depistarea operativă a pierderilor din reŃelele de distribuŃie a apei şi eliminarea avariilor; -intensificarea măsurătorilor de debite pe cursurile de apă la staŃiile hidrometrice şi corelat cu aceasta la folosinte; -exploatarea in condiŃii optime a instalaŃiilor de epurare, precum si luarea unor măsuri speciale pentru evitarea oricăror situaŃii de poluări accidentale. In vederea adaptării celor mai potrivite decizii de restrictionare a folosinŃelor a căror capacităŃi de funcŃionare sunt afectate pentru fiecare sector s-a elaborat un plan preliminar de restricŃii etapizat cu luarea în considerare a următoarelor măsuri:

a) In domeniul industriei: -restrictionarea partială şi chiar totală a alimentării cu apă a unităŃilor industriale cu pondere mare în procesul de poluare a apelor. -reducerea în trepte a debitelor pentru folosinŃele industriale după parcurgerea etapelor de raŃionalizare a folosirii apelor, a efectuării de revizii, reparaŃii, intreruperea funcŃionării unor sectoare neproductive sau de mai puŃină importanŃă pentru perioade scurte de timp, sau sistarea unor activitaŃi auxiliare. b) In domeniul agrozootehnic. -reducerea in trepte a debitelor captate pentru irigaŃii, funcŃie de natura culturilor -diminuarea debitelor alocate amenajarilor piscicole. In perioada de aplicare a restricŃiilor, factorii de răspundere din cadrul Directiei D.A. Olt - Rm.Valcea

si S.G.A. vor efectua controale la folosinŃele cu pondere, urmărind respectarea măsurilor de restricŃii.

110

F-GA-2

CARACTERISTICI GENERALE - LACURI DE ACUMULARE Tabel I.1. Nr. Denumire Curs Sector/zona Valori caract. Scopul/categ. Obs.

crt. acumulare de apa de curs Vt Vu de folosinte

amplasare deservite 0 1 2 3 4 5 6 7 1 Mesteacanul r.Olt I 0.858 0.435 populaŃie

Oraşul Bălan 2 Ac. Frumoasa r.Olt I 10.7 6.5 Industr. + popul

GOSCOM M-Ciuc

Verificat, Intocmit,

Kristó Hugó Hompoth Erzsébet

11

1

F-G

A-2

Ane

xa n

r.

1.2.

P

OS

TU

RI H

IDR

OM

ET

RIC

E R

EP

RE

ZE

NT

AT

IVE

Car

acte

rist

ici g

ener

ale

Den

umire

a C

ursu

l S

ectiu

nea

Deb

ite c

arac

teris

tice

(mc/

s)

C

arac

teriz

are

post

D

ata

Obs

erva

tii

post

ului

de

apa

de

con

trol

m

ediu

m

ediu

zi

lnic

m

ediu

m

asur

are

mas

urar

e tr

ansm

isie

re

actu

aliz

arii

hi

drom

etric

dese

rvita

m

ultia

nuar

95

%

80%

ni

velu

ri ni

velu

ri zi

lnic

a ch

eii

de p

ost

va

ra/ia

rna

(VI-

VIII

)

si d

ebite

limni

met

rice

B

alan

r.

Olt

I

x

T

omes

ti r.

Olt

I

x

F

rum

oasa

pr

.Fru

moa

sa

I

x

S

incr

aien

i r.

Olt

I

x

M

adar

asi

pr.M

adar

as

I

x

A

rmas

eni

pr.F

isag

I

x

Cap

ilnita

pr

. Hom

orod

ul

Mic

II

Bai

le

Hom

orod

pr

. Hom

orod

ul

Mar

e II

Luet

a pr

. Hom

orod

ul

Mic

II

Sin

paul

pr

. Hom

orod

ul

Mar

e II

S

tatia

Hid

ro M

ierc

urea

Ciu

c nu

dis

pune

de

date

le s

olic

itate

.

V

erifi

cat,

In

tocm

it,

Kris

tó H

ugó

H

ompo

th E

rzsé

bet

11

2

F

-GA

-2

Ane

xa 1

.c).

1.

A

LIM

EN

TA

RI

CU

AP

A P

EN

TR

U P

OP

UL

AT

IE, I

ND

UST

RIE

SI

CO

MP

LE

XE

Z

OO

TE

HN

ICE

Car

acte

rist

ici g

ener

ale

Nr.

S

ecto

r de

cur

s :

Num

arul

de

Jude

tul

Cur

sul

Asi

g.de

D

ebit

D

ebit

e ca

ract

eris

tice

la r

ecir

c.m

ax.

Obs

erva

tii

crt.

Den

umir

ea u

nita

tii

ordi

ne

de

apa

ca

lcul

in

stal

at

capt

at m

inim

re

stit

uit

cons

um

Loc

alit

atea

cf

. evi

d.

%

mc/

s ne

cesa

r

cada

stru

0 1

2 3

4 5

6 7

8 9

10

1 O

raşu

l Băl

an

1016

H

R

Olt

95

0.

1200

0.

0175

0.

0140

0.

0035

p

opul

atie

Ser

vici

ul p

ubli

c de

al

imen

tare

cu

apă,

can

al ş

i sa

lubr

izar

e

2 G

OS

CO

M R

.A M

-Ciu

c 10

17

HR

pr

. Fru

moa

sa

97

0.26

00

0.18

70

M-C

iuc

(I)

1017

H

R

Sub

tera

n 97

0.

1960

0.

1200

0.

1131

0.

1940

po

pula

tie

+ in

dust

r.

3 C

OM

UN

A S

ÂN

CR

ĂIE

NI

1185

H

R

r.O

lt

95

0.00

83

0.00

24

0.00

08

0.00

16

popu

lati

e+in

dust

rie

S

âncr

ăien

i

HR

TO

TA

L S

ecto

r I.

0.

5843

0.

3269

0.

1279

0.

1991

1 S

.C. C

omun

al S

.A.

1049

H

R

pr. V

irgh

is

97

0.02

70

0.01

10

popu

lati

e +

indu

stri

e

Vla

hita

HR

pr

. Zm

euri

s 97

0.

0150

0.

0090

0.

0112

0.

0088

TO

TA

L S

ecto

r I

I.

0.04

20

0.02

00

0.01

12

0.00

88

TO

TA

L S

ecto

r I

+ I

I

0.

6263

0.

3469

0.

1391

0.

2079

S

ef b

irou

GR

A,

Into

cmit

,

Kri

sto

Hug

o

Hom

poth

E

rzse

bet

11

3

Ane

xa n

r.2.

2.

F

-GA

-2

A

ME

NA

JAR

I PIS

CIC

OL

E

C

arac

teri

stic

i gen

eral

e

Nr.

S

ecto

r de

cur

s:

Num

arul

Ju

detu

l C

ursu

l S

upra

fata

D

ebit

Vol

um d

e ap

a

(mil.

mc)

crt.

Den

umire

a un

itatii

de

ord

ine

de

apa

inst

alat

N

eces

ar

Util

izat

Loca

litat

ea

cf.e

vid.

(h

a)

( m

c/s

)

ca

dast

ru

0 1

2 3

4 5

6 7

1

S.C

. AG

RO

PIS

C

1 H

R

Hom

orod

ul

173

0.51

5 4.

00

3.60

SIN

PA

UL

Mar

e

la u

mpl

ere

0.04

m

in.n

ec.

S

ef b

irou

GR

A,

Into

cmit

,

Kri

sto

Hug

o

Hom

poth

Erz

sebe

t

11

4

RE

SPO

NSA

BIL

ITA

TI

SI F

LU

X I

NF

OR

MA

TIO

NA

L

Nr.

FAC

TO

RI

INT

ER

ES

AT

I

Atr

ibut

ii

Obs

erva

tii

crt.

Den

umir

e S

ediu

T

elef

on/f

ax

0 1

2 3

4 5

1 S

iste

m d

e G

ospo

dari

rea

Ape

lor

Har

ghit

a st

r.P

rogr

esul

ui n

r.16

02

66/3

1492

0

Ses

izar

ea b

enef

icia

rilo

r fo

losi

ntel

or in

ve

dere

a pr

egat

irii

pen

tru

apli

care

a pr

eved

eril

or p

lanu

rilo

r pr

opri

i

Mie

rcur

ea -

Ciu

c fa

x.02

66/3

1567

7 -I

nfor

mar

ea f

acto

rilo

r lo

cali

asu

pra

situ

atii

lor

-Con

trol

area

inca

drar

ii b

enef

icia

rilo

r in

fa

zele

pla

nulu

i, in

fol

osir

ea a

pelo

r si

ev

acua

rea

apel

or u

zate

-Ala

rmar

ea s

i a a

ltor

uni

tati

inte

resa

te

priv

ind

apar

itia

faz

elor

cri

tice

de

soli

cita

re a

su

rsel

or d

e ap

a.

3 O

raşu

l Băl

an

str.

1 D

ecem

brie

nr.

24

te

l/fa

x:02

66/3

3032

5 A

plic

a m

asur

ile

stab

ilit

e in

pla

nul

Ser

vici

ul p

ubli

c de

al

imen

tare

cu

apă,

can

al

şi s

alub

riza

re

Bal

an

7242

9795

8 de

res

tric

tii

4

GO

SC

OM

S.A

. M

-Ciu

c st

r. S

alci

m n

r. 1

02

66/3

2483

5 A

plic

a m

asur

ile

stab

ilit

e in

pla

nul

M

-Ciu

c fa

x.02

66/3

2461

4 de

res

tric

tii

5 C

OM

UN

A

SÂ

NC

RĂ

IEN

I st

r. P

rinc

ipal

ă nr

. 52

2 02

66/3

3250

2 A

plic

a m

asur

ile

stab

ilit

e in

pla

nul

Sân

crăi

eni

Sân

crăi

eni

Fax.

0266

/332

741

de r

estr

icti

i

6 S

.C. C

omun

al S

.A.

Vla

hita

A

lea

Tei

lor

nr.2

02

66/2

4621

1 A

plic

a m

asur

ile

stab

ilit

e in

pla

nul

V

lăhi

Ńa

de

res

tric

tii

Ş

ef b

irou

GR

A,

In

tocm

it,

K

rist

o H

ugo

H

ompo

th E

rzse

bet

SG

A H

argh

ita

11

5

FO

LOS

INTE

CO

NS

UM

ATO

AR

E D

E A

PA

Alim

enta

ri c

u a

pa

pen

tru

po

pu

lati

e, in

du

stri

e si

zo

oteh

nie

cu

deb

ite

> 10

0 l/s

A

nexa

2.

1.

Nr.

D

enum

irea

Nr.

or

dine

C

ursu

l de

A

sigu

rare

a D

ebit

D

ebite

car

act.

la r

ecirc

ular

e m

ax.

Deb

ite e

fect

ive

real

izat

G

rad

de r

ecirc

ular

e cr

t. ut

iliza

toru

lui

cf. e

vid.

ap

a de

in

stal

at

Cap

tat

Res

titui

t C

onsu

mat

C

apta

t R

estit

uit

Con

sum

at

Inst

alat

R

ealiz

at

cada

stra

l

calc

ul

m

in.n

eci.

mc/

s m

c/s

mc/

s m

c/s

mc/

s m

c/s

mc/

s %

%

0

1 2

3 4

5 6

7 8

9 10

11

12

13

1 G

OS

CO

M

R.A

. M-C

iuc

1017

pr

.Fru

moa

sa

95%

0.

200

0.18

7

0.

1870

0.

1131

0.

1969

-

-

subt

eran

Olt

0.

198

0.12

0

0.

1229

Mo

du

l de

exp

ola

tare

a p

rin

cipa

lelo

r d

eriv

atii

Nr

C

apta

re

Res

titui

te

M

axim

e

Min

ime

Vol

um

crt

Der

ivat

ia

Sco

p B

azin

C

urs

de

Baz

in

Cur

s de

Q

der

iv

Per

ioad

a Q

de

riv

Per

ioad

a to

tal

deriv

.

hidr

og.

apa

hidr

og.

apa

mc/

s lu

na

mc/

s lu

na

mil.

mc

1 C

anal

V

argh

is

salu

briz

are

Olt

Var

ghis

O

lt H

omor

odul

M

ic

0.55

0 pe

rmam

ent

0.28

0 pe

rmam

ent

14.9

2 Lu

nca

Mar

e de

vier

e pt

. O

lt Lu

nca

Mar

e O

lt O

lt 0.

030

perm

amen

t 0.

015

perm

amen

t 0.

7

lu

cr.m

inie

re

3 C

hend

eres

de

vier

e pt

. O

lt C

hend

eres

O

lt V

alea

M

are

0.02

5 pe

rmam

ent

0.01

0 pe

rmam

ent

0.4

lucr

.min

iere

116

PLAN DE AVERTIZARE - ALARMARE

a localităŃilor si obiectivelor situate în aval de acumularea Frumoasa, judetul Harghita

2010 - 2013

117

COMISIA DE APARARE IMPOTRIVA INUNDATIILOR Perioada de plan SI FENOMENELOR METEOROLOGICE PERICULOASE 2010- 2013 ACUMULAREA FRUMOASA

TABEL NOMINAL AL COMPONENTEI SI A SECRETARIATULUI PERMANENT AL ACESTEIA(2/1-1)

Nr. crt.


FUNCTIA A D R E S A

In comisie (secreta

riat)

La locul de muncă

De la locul de muncă loc.,str., nr.tel.

De la domiciliu

loc.,str.,nr.telefon

0 1 2 3 4 5 1 Ferencz Tibor preşed. primar CL Frumoasa,str.Mi-

hăileni; tel. 0266-325282

Frumoasa,str. Ghimesului nr. 80A Mobil: 0723-510049

2 Balazs Gaspar vicepreşedinte

viceprimar CL Frumoasa,str.Mihăileni; tel. 0266-325282

Frumoasa, str.Mihăileni, nr.17, 0266-325130

3 Apetrei Costel membru şef post PoliŃie

Post PoliŃie,str.Ghimeş, tel.11.

Frumoasa, str. Ghimeş 75A 0266-325201

4 Antal Ladislau membru tehnician Baraj Frumoasa,str.Ghi-meşului f.n.

Frumoasa,Pârâului 73.tel. 0266 - 325181

5 Imre Gabriella membru subing. Baraj Frumoasa,str.Ghi-meşului f.n.

Frumoasa,str.Ghimesului 1, 0723-591459

118

SECRETARIATUL PERMANENT AL COMISIEI

Nr. crt.


FUNCTIA A D R E S A

In comisie (secretaria

t)

La locul de muncă

De la locul de muncă

loc.,str.,nr.tel.,telex

De la domiciliu

loc.,str.,nr.,telefon

0 1 2 3 4 5 1 Antal Ladislau secretar tehnician Baraj

Frumoasa,str.Ghi-meşului f.n.

Frumoasa,Pârâului nr.73.tel. 0266 - 325181.

2 Imre Gabriella locŃiitor subing. Baraj Frumoasa,str.Ghi-meşului f.n.

Frumoasa,str.Ghimesului 1, tel: 0723-591459

3 Czaka Laszlo membru electr. Baraj Frumoasa,str.Ghi-meşului f.n..

Frumoasa,.Bisericii nr.145. 0743 - 126607

Verificat, Intocmit, ing. Darvas Janos Lırincz Tibor

119

1. Descrierea amenajării şi a construŃtiilor care realizează retenŃia. Acumularea Frumoasa cu un volum util de 6,5 mil.mc este destinată în principal alimentării cu apă potabilă a municipiului Miercurea-Ciuc,asigurând un debit constant de 200 l/s. Barajul este amplasat pe pârâul Frumoasa,afluent al Oltului la 2,5 km amonte de comuna Frumoasa,judeŃul Harghita (plansa nr.1). Acumularea controlează un bazin de receptie de 45,5 kmp din suprafata totală de 60 kmp a b.h.Frumoasa. Caracteristicile principale ale barajului si lacului de acumulare sunt: - înăltime 38,00 m - lungime la coronament 506,00 m - cotă talveg 827,50 mdM - cotă golire de fund 833,00 mdM - cotă NNR 857,50 mdM - nivel max.exceptional 861,00 mdM - cotă coronament 862,00 mdM - volum mort 1,1 mil.mc - volum util 6,5 mil.mc - volum brut 7,6 mil.mc - volum total 10,6 mil.mc - volum atenuare viitură 3,0 mil.mc Folosintele acumulării sunt: a. Alimentarea cu apă potabilă a municipiului Miercurea-Ciuc La un volum util max.de 6,5 mil.mc se livrează un debit mediu regularizat de 200 l cu asigurarea de 95 % si de 210 l/s cu asigurarea de 97 %. b. Combaterea inundatiilor în aval de acumulare

Pentru satisfacerea necesarului de apă potabilă, acumularea Frumoasa nu trebuie să functioneze tot timpul anului la NNR; rezultă astfel un volum ce variază între 0 si 2 mil.mc care poate fi folosit pentru atenuarea viiturilor fără a fi nevoie de o transă de viitură special rezervată în lacul de acumulare.Aceasta cu atât mai mult cu cât pagubele provocate de inundaŃie în b.h. Frumoasa sunt în general mici. Ca urmare a atenuării realizate în ac.Frumoasa, debitele pe râu în aval de baraj scad astfel: Tabel nr.1.

P % 10 5 1 0,1

120

Q nat. ( mc/s) 49 65 115 217 Q atenuat ( mc/s) 31 45 87 195 Atenuare % 35 31 24 10 c. Acumularea Frumoasa mai poate fi folosită prin amenajări ulterioare:

- producere de energie electrică; - crescătorie salmonică; - turism şi agrement; Pentru evacuarea unor debite mari şi excepŃionale barajul este prevăzut cu un descărcător de suprafaŃă şi două goliri de fund. Descărcătorul de suprafaŃă este de tip pâlnie, cu diametrul de 13,00 m a cărui creastă se află la cota NNR 857,478 mdM şi se continuă cu un puŃ de 5,00 m în diametru.PuŃul descărcătorului se racordează printr-un cot de golire de evacuare în formă de clopot,la cota 833,00 mdM, care se continuă la rândul ei cu un canal de evacuare trapezoidal. Nefiind prevăzut cu stavile, descărcătorul de suprafaŃă funcŃionează necontrolat. Capacitatea de evacuare a descărcătorului determinată experimental este redată în anexa nr.1. Nivelele maxime la care se ridică apa în lac în timpul viiturii determinate atât experimental cât şi analitic sunt redate în tabelul nr.2. Tabelul nr.2

Posibilitatea de depăşire Qmax nat.

- mc/c-

Qmax defl.

-mc/s-

Nivel lac

-mdM-

5 % 65 52 858,40 1 % 115 97 858,90

0,1 % 217 193 859,76 0,01 % 345 330 861,55

Descărcătorul pâlnie funcŃionează până la debitul de 300 mc/s în regim stabil cu scurgere liberă,după care intră într-un regim de instabilitate.La un debit mai mare de 330 mc/s descărcătorul funcŃionează înecat. Golirea de fund al cărei prag se află la cota de 833,00 mdM este alcătuită din două goliri de beton armat,având dimensiunile de 2,00 x 2,50 m,care debuşează în golirea de evacuare de tip clopot,cu o secŃiune plină de 26,00 mp.Cele două galerii ale golirii de fund sunt prevăzute cu stavile plane în număr de 4 buc.,două de siguranŃă şi două de serviciu, cu dimensiunile 2,00 x 2,50 m.Capacitatea de evacuare a unei goliri de fund cu funcŃie de diferite grade de deschidere este prezentată în anexa nr . 2. Turnul de priză face corp comun cu puŃul deversorului şi permite prelevarea apei prin două ferestre de priză situate cu axele la două niveluri: - 845,00 mdM şi 850,00 mdM.Conducta pentru alimentare cu apă ,cu un diametru de Dn 600 permite livrarea debitului de servitute de 20 l/s prin intermediul unei vane de golire. Necesarul de apă este captat direct din lac prin intermediul turnului de priză şi trecut apoi prin staŃia de tratare situată imediat aval,pe malul stâng al râului.De la staŃia de tratare debitul de apă potabilă este livrat municipiului Miercurea-Ciuc printr-o conductă de 16,4 km lungime şi apoi prin intermediul a două rezervoare la reŃeaua de alimentare a oraşului

121

2. EvidenŃierea lacurilor unde se pot produce avarii urmate de mari pierderi de apă şi evaluarea consecinŃelor. a. Golirile de fund.

Cele două galerii ale golirii de fund sunt prevăzute cu stavile plane,acŃionate din turnul de manevră, care pot fi deschise şi în poziŃii intermediare.Coeficientul de debit al golirilor de fund a fost determinat în funcŃie de coeficienŃă liniară şi locală specifică şi valoarea m = 0,8. Capacitatea de evacuare a golirilor de fund a fost determinată analitic cu formula: Q = m 2 x g ( Hlac - Hav) unde: m = 0,8 = 5 mp (ptr.o golire) Hlac = nivelul apei în lac Hav = nivelul apei în galeria de evacuare (aval) şi trasată grafic în anexa nr.2. Pentru niveluri ale apei în lac mai coborâte de cota 840,00 mdM, capacitatea de evacuare a golirilor de fund nu mai respectă legea de mai sus. Avarii posibile la golirile de fund constau în blocarea în poziŃie deschisă a vanelor plane sau prin efectuarea unor manevre greşite.Având în vedere că albia minoră a pr.Frumoasa în aval de baraj poate tranzita un debit max. de 45 - 50 mc/s şi cu o singură golire de fund complet deschisă,evacuează din lac un debit de 80 mc/s, apare pericolul de inundare a comunei Frumoasa şi terenurile agricole din aval pe o distanŃă de 6 km,până la confluenŃa cu pr.Racu. b. Conducta de alimentare cu apă potabilă a municipiului Miercurea-Ciuc.

In caz de avarie la conducta de alimentare, debitul evacuat fiind până la 2 mc/s nu prezintă pericol de inundare. c. Baraj din anrocamente cu nucleu de argilă şi voal de etanşare. Cedarea barajului fiind un eveniment accidental,întâmplător ce nu poate fi nici controlat, nici prevăzut, face ca studiul formării şi propagării undelor de inundaŃie ce apar în aceste situaŃii fă fie greu de încadrat într-o anume ipoteză de rupere.In cazul Ac.Frumoasa s-au considerat mai multe ipoteze privind mărimea breşei şi anume: valori de 25 + 70 %.Calculele s-au făcut pentru 2 ipoteze privind nivelul în lac şi anume la NNR 857,50 mdM şi la NC 862,00 mdM.S-a considerat că ruperea se produce într-un timp relativ scurt, 5 +10 min.(având în vedere că ruperea se produce prin prăbuşire), în condiŃii de viitură.

Principalele rezultate obŃinute sunt redate grafic astfel: - variaŃia în aval a debitului max. ale undei de rupere pentru diferite mărimi ale breşei în cazul

nivelului la NNR (anexa 3) şi la NC (anexa 4); - profile în lung cu variaŃia nivelurilor la diferite intervale de timp (anexele 5 şi 6); - variaŃia debitelor la diferite intervale de timp în două ipoteze de rupere (anexele 7 şi 8); - variaŃia în lungul biefului aval, a înălŃimii maxime, a undei (considerată de la talveg la nivelul max.) în diferite ipoteze de rupere (anexele 9 şi 10);

122

- viteza de deplasare a undei în aval de baraj, în două ipoteze de rupere (anexa 11). Din analiza acestor se constată că: - debitele maxime imediat aval de baraj variază destul de mult pentru diferite ipoteze de rupere considerate (de la 11.000 - 30.000 mc/zi) dar aceste diferenŃe se reduc destul de repede, ajungând la cca. 40 km în aval la valori de 8.000 - 14.000 mc/s, astfel rezultă pe acest sector cam acelaşi niveluri maxime, indiferent de ipoteze de rupere. In zona comunei Frumoasa, înălŃimea maximă atinge valori de 7 - 15 m ( de la talveg) în diferite ipoteze de rupere, în aval de comuna Frumoasa, valea se deschide foarte mult, astfel încât practic la 3 - 4 m peste talveg dispare caracterul de vale şi înălŃimile maxime nu depăşesc 3 - 5 m deasupra talvegului. Rezultă că în cazul ruperii barajului Frumoasa deşi aceasta are un volum acumulat relativ mic, în condiŃiile distanŃelor reduse de cca. 2 km până în zona loc.Frumoasa şi a văii înguste din acest sector şi pantelor mari ( 1,5 - 2%) se formează o undă de inundaŃie însemnată care poate atinge valori ale debitelor foarte mari, de 10 - 20.000 mc/s, înălŃimi de 7 - 15 m deasupra talvegului ∅, viteza de 3 - 5 m/s şi care ajunge în zona localităŃii într-un interval de timp de 5 - 15 min. de la producerea ruperii. In aval de loc.Frumoasa, datorită deschiderii văii şi atenuării undei, nu se produc practic condiŃii deosebite de inundabilitate. 3. Ipoteze de avarie luate în considerare la calculul zonelor inundabile.

Praguri de stare la Barajul Frumoasa AtenŃie: Alarmă: 1. ObservaŃii vizuale - infiltraŃii baraj şi versanŃi - apaiŃie de debite - debite cu suspensii - fisuri sau deschideri de rost. - apariŃie fisură sau

deschidere - creşterea observabilă vizual

- alunecări de verssanŃi - apariŃie alunecare - creşterea observ.vizual. 2. Măsurători geodezice - evacuatori sau paralelă + 10 mm + 20 mm - baraj de pământ + 30 mm + 50 mm 3. Piezometre deschise + 1 mh apă + 2 mh apă sau debite 4. Cleme dilatometrice ± 2 mm ± 5 mm 5. Celule TPI ± 0,5 bar ± 2 bar 4. Descrierea sistemului informaŃional prevăzut la baraj şi cel de avertizare sonoră.

Sistemul informaŃional aferent Ac.Frumoasa are caracterul unui sistem informaŃional de g.a. din b.h.Olt. Fluxul informaŃional pentru barajul Frumoasa cuprinde următoarele (planşa nr.2.): - 3 mire de control situate amonte de baraj pe pr.GhiŃă, pr. Frumoasa şi pr. Solonca; - miră de control şi TLN 40 pe turnul de manevră al barajului; - debitmetru pe conducta de aducŃiune.

123

Datele de la mirele de control sunt prelevate de biroul Hidro SGA Harghita şi sunt transmise la S.G.A. Harghita, biroul Dispecerat. Datele de la mira şi TLN 40 situate pe turnul de manevră sunt prelevate la cantonul Frumoasa şi transmise telefonic sau radiotelefon la S.G.A .Harghita. Toate datele hidrometeorologice şi citirile la mire sunt prelevate la S.G.A. Harghita şi transmise la DirecŃia Apelor Olt Rm.Vâlcea, care transmite aceste date la INMH şi AdministraŃia NaŃională Apele Române - Bucureşti Pentru avertizarea com.Frumoasa situată în aval de baraj este montată pe turnul de priză o sirenă tip ICEMENERG care în caz de alarmă emite un sunet care se întrerupe de trei ori câte 4 secunde pe o durată de 3 minute. Semnalul de încetare a alarmei este un sunet continuu cu durata de 2 minute. A doua sirenă montată este de tip CONTECH. 5. SituaŃiile şi decizia de punere în aplicare a planului de avertizare- alarmă

In cazul cedării eminente a barajului sau dacă cedarea s-a produs, decizia de alarmare este luată de personalul operativ de la baraj, pentru zona restrânsă de pericol maxim, care este parcursă de unda de rupere în max. 10 minute. In cazul unei goliri preventive care afectează zona din aval , decizia este luată de dispeceratul S.G.A. Harghita. In cazul unei manevre greşite la instalaŃiile de golire soldată cu pierderea unei cantităŃi de apă, decizia este luată de personalul - operativ de la baraj. In cazul altor pericole ( atac aerian, etc.) decizia este luată la nivelul Statului Major de Apărare Civilă Harghita. Timpul pentru luarea deciziei şi punerea în aplicare a măsurilor de avertizare - alarmare este de 5 - 10 min. Căile de transmitere a deciziei de punere în aplicare a planului de avertizare - alarmare sunt: telefon , radiotelefon şi telefon mobil. La punerea în aplicare a sistemului de alarmă sonoră se începe evacuarea populaŃiei, animalelor şi bunurilor materiale din zona afectată. 6. Responsabilităti privind luarea deciziei de alarmare pe cele trei trepte de periculozitate

In situatiile în care fenomenele hidro-meteorologice impun descărcarea preventivă a unor volume din lacul de acumulare: se avertizează localitatea Frumoasa si obiectivele situate în aval de acumulare prin intermediul telefonului de la canton, pentru a nu fi surprinsi oamenii si materiale în albie. In situatiile în care fenomenele hidrometeorologice impun descărcarea preventivă a unor volume din lacul de acumulare: se avertizează localitatea Frumoasa si obiectivele situate în aval de acumulare prin intermediul telefonului de la canton,pentru a nu fi surprinsi oamenii si materialele în albie. In situatiile când se depăsesc pragurile critice la aparatele de măsură si control, a comportării constructiei. La atingerea pragului de „atentie”:

124

- seful formatiei de la baraj anuntă dispeceratul S.G.A.M-Ciuc care anuntă Directia Apelor Olt-Rm.Vâlcea; - Directia Apelor Olt-Rm.Vâlcea relatează proiectantului situatia de pericol; - se trece la supravegherea barajului,mărindu-se frecventa măsurătorilor si observatiilor; La atingerea pragului de "pericol": - S.G.A. Harghita anuntă AdministraŃia NaŃională Apele Române şi Comisia Judeteană de Apărare Împotriva Dezastrelor; - se verifică sistemul de alarmă; - dacă situatia de pericol continuă se începe pregolirea acumulării cu luarea măsurilor stabilite prin regulamentul de exploatare în caz de avarii; - se pregăteste mijloacele de interventie pentru a intra operativ în actiune. La atingerea pragului de "alarmă": - Directia Apelor Olt-Rm.Vâlcea anuntă AdministraŃia NaŃională Apele Române şi Statul Major al Inspectoratului de Apărare Civilă Harghita; - la dispozitia sefului de formatie de la baraj se pun în functiune sistemul sonor de alarmă si se trece la evacuarea preventivă a oamenilor,animalelor si bunurilor în afara zonei afectate, deconectarea instalatiilor electrice; - mijloacele de interventie si salvare sunt dirijate spre zona periclitată. In cazul când fenomenul de cedare este evident si inevitabil să dispună declansarea alarmei de la baraj pentru zona restrânsă de max. 10 km, apoi de la centrul de comandă pentru întreaga zonă afectată. 7. Modul de organizare a actiunii de interventie din momentul declansării alarmei si responsabilităŃi Din momentul declansării alarmei se mobilizează de către seful de formatie , tehn.Antal Ladislau, de către sing.Imre Gabriella formatia operativă de la baraj. Electricienii de serviciu: Czaka Ladislau, Bogos Andras, Tamas Csaba, Mihaly Ferencz vor actiona mecanismele de deschidere a vanelor plane pentru o pregolire preventivă a lacului. Tractoristul Fejer Andrei va transporta împreună cu Gergely Zoltan, Csiszer Bela, Orban Istvan, materialele necesare pentru intervenŃie la locul avariei. Seful formaŃiei va lua legătura telefonic cu preşedintele comandamentului local de apărare al com.Frumoasa pentru trimiterea de ajutoare materiale şi oameni la locul avariei , totodată va anunŃa starea de pericol şi va dispune la evacuarea populaŃiei, bunurilor materiale şi efectivele de animale din zona afectată în locurile stabilite în planul de apărare. Va fi anunŃat şi comandamentul local al Inspectoratului de Apărare Civilă pentru eliberarea din zona afectată a oamenilor,bunurilor materiale şi efectivelor de animale. 8. Căile de transmitere a deciziilor şi modul de acŃionare a sistemului de alarmă

125

In cazul cedării barajului, decizia este luată de către şeful formaŃiei şi se transmite telefonic Consiliului Local al com.Frumoasa, Statului Major al Inspectoratului de Apărare Civilă Harghita, S.G.A. HArghita, DirecŃiei Apelor Olt-Rm.Vâlcea şi CCAIIFMP Bucureşti, dispunând acŃionarea sirenei de alarmă prin semnalele stabilite la punctul 4. 9. Măsuri ce se iau la atingerea pragurilor critice 9.1. Măsuri în caz de ape mari

In cazul în care dispeceratul de la SGA Harghita primeste o Avertizare Meteo - Hidrologică pentru zona administrată de SGA Harhita, dispecerul de serviciu imediat transmite la Barajul Frumoasa, şi se iau următoarele măsuri: - dispeceratul SGA Harghita anunŃă DirecŃia Apelor Olt Rm.Vâlcea de situaŃia de pericol. La dispoziŃia conducerii SGA Harghita se trece la pregolirea lacului urmărindu-se în permanenŃă debitul evacuat, anunŃând Comandamentul local de apărare civilă al com.Frumoasa. 9.2. In caz de avarii la baraj Se respectă instrucŃiunile de la punctul 6.

10. Stabilirea tipului de semnal pentru diferite pericole şi locul de muncă unde acestea sunt afişate la loc vizibil pentru populaŃie

Semnalul de alarmare în caz de calamitate este un sunet care se întrerupe de 3 ori câte 4 secunde pe durata de 3 minute, in cazul sirenei de tip ICEMENERG.

3 impulsuri a 1 min. 1 min. 4 s. 1 min. 4 s. 1 min.

Durata: 3 min. şi 8 sec. Aceste semnale se vor afişa la avizierul din centrul com.Frumoasa şi la avizierul de la cantonul barajului. 11. Măsuri de protecŃie a populaŃiei împotriva intemperiilor şi cele de asistenŃă medicală, asigurarea cu apă potabilă şi cu alimente

126

In caz de calamitate şeful formaŃiei de la baraj va lua legătura cu primarul com. Frumoasa pentru luarea de măsuri de protecŃie a populaŃiei,măsuri ce sunt suprinse în planul de apărare împotriva dezastrelor al Primăriei Frumoasa.

Tabel nominal cu responsabilii pentru acŃiunea de supraveghere intensivă a măsurătorilor şi evenimentelor de la baraj

Nr. crt.


FuncŃia Adresa de la loc de muncă

Adresa la domiciliu

0 1 2 3 4 1 Antal Ladislau tehnician baraj Frumoasa str.Pârâului nr.73.

tel.81.com.Frumoasa 2 Imre Gabriella sing. baraj Frumoasa Frumoasa,str.Ghimesul

ui nr.1 3 Czaka Laszlo electrician baraj Frumoasa str.Bisericii nr.145.

com.Frumoasa

Tabel cu localităŃi, locuinŃe, efective de animale ,obiective socio-economice care se evacuează

Nr. crt.

Comisia locală de alarm.-avertiz.

Localiz. hidrogr.

Nr.tel. Amplas. miră

locală

Cota praguri: - atenŃie - pericol - alarmă

Obiective care se afect.la

depăş.prag de alarmă

0 1 2 3 4 5 6 1 Lac de acumulare

Frumoasa pr.Fru-moasa

0266-325429

Turn de manevră

com.Frumoasa 1752 loc. 575 locuinŃe; 21 ob.soc.-ec.; 720 bovine; 803 porcine; 90 cabaline; 534 ovine; 250 ha ter.agr.

Tabel cu măsuri operative, forŃe şi mijloace folosite la depăşirea

pragului de alarmă. Nr. crt.

Organul local de apărare

Pagube la depăşirea pragului de alarmare

Principalele măs.operative prevăzute la depăş.prag.de alarmă

ForŃe şi mijl.folos.la evac.bunurilor

0 1 2 3 4 1 Comandamentul com.Frumoasa 1.Goliri de fund 3 autocamioane

127

local "Baraj Fru-moasa,jud.Harghi-ta

1752 loc. 575 locuinŃe; 21 ob.soc.-ec.; 720 bovine; 803 porcine; 90 cabaline; 534 ovine; 250 ha ter.agr.

-se lansează stavilele de sigu- ranŃă 2. Conducta de apă potabilă - se dezinfectează conducta 3.Baraj fisuri, tendinŃa de cedare a barajului -se verifică starea coronamentului barajului -se anunŃă comisia jud.de apărare -se anunŃă C.L.Frumoasa - evacuarea pop.şi a bunurilor -remedierea breselor, fisurilor -se anunŃă proiectantul ICPGA -se anunŃă D.A.Olt Rm.Vâlcea şi ANAR Bucureşti

10 remorci 67 atelaje 7 tractoare 5 mc lemn c-Ńii 6 mc cherestea

128

PLAN DE AVERTIZARE-ALARMARE

a localităŃiilor şi obiectivelor situate in aval de

acumularea “Mesteacănul” Bălan judeŃul Harghita

129

DESCRIEREA TEHNICĂ A ACUMULĂRII SI BARAJULUI

“MESTEACĂNUL” Bălan

Date generale

Acumularea “Mesteacănul” este situată pe răul Olt,în amonte de oraşul Bălan la 3 km şi E.M. Bălan la 2 km.Legătura între oraş şi baraj se face printr-un drum forestier.Acumularea are funcŃia de a alimenta cu apă industrială Expl.Minieră Bălan.

Altitudinea în zona barajului este de 880 m iar valea are formă trapezoidală cu laŃimea albiei majore de cca. 30 m si lăŃimea la nivelul coronamentului barajului de cca.100 m.

Pănă în secŃiunea de captare bazinul face parte din zona montană cu versanŃi stabili şi în cea mai mare parte acoperita de pădure matură de răşinoase.

VersanŃii au înclinări între 25º-35º şi prezintă la suprafaŃă un strat subŃire (2-3m) de deluviu prăfos-argilos cu elemente de cloroşisturi foarte alterate.Urmează un strat de cloroşisturi cu cuarŃ alterate şi foarte fisurate ajungănd pănă la 20 m adăncime sub care e o zonă relativ alterată şi fisurată pănă la 27 m adăncime .

Aceasta se continuă cu roca de bază constituită din cloroşisturi aluvioase de 2+4 m iar pe firul văii de 6 m acestea urmănd straturile de cloroşisturi prezentate anterior.

Iarna temperaturile coboară pănă la -35º solul ingheŃănd pănă la cca.1,20 m adăncime. PrecipitaŃii mai abudente sunt la sfărşitul primăverii şi începutul verii.

Barajul

Acumularea "Mesteacănul" e realizată printr-un baraj de greutate din piatră nesortată si are următoaele caracteristici principale:

înălŃime maxima.................................................18,50 m cota parapet coronament...................................905,00 mdM Baltică cotă coronament.................................................904.60 mdM Baltică cotă fundaŃie.......................................................886,20 mdM Baltică lungime coronament..........................................87,57 m lăŃime coronament.............................................2.50 m cotă deversor......................................................902,50 mdM Baltică

deschidere deversor...........................................25,00 m lăŃime bază baraj...............................................45,37 m lăŃime bazin disipator........................................20,00 m adăncime bazin disipator……………………...21,0 m pantă parament amonte ………………………1 : 1:2 pantă parament aval…………………………...1 : 1:3

Corpul barajului este acoperit pe paramentul amonte cu plăci de beton armat 35 m grosime.

130

Plăcile sunt aşezate pe un strat de egalizare din beton simplu de 20 cm grosime iar între acestea şi plăci se află un strat de bitum de 2 cm. grosime. Rosturile verticale dintre plăci sunt izolate cu tablă din cupru de 2 mm grosime şi cu mastic bituminos de 2 cm, iar cele orizontale cu mastic bituminos de 2 cm grosime.

Paramentul aval este amenajat doar pe lăŃimea zonei deversorului în acelaş mod. Ecranul de etanşare s-a realizat prin injecŃii cu mortat de ciment pe două rănduri la o distanŃă de 1,75m.

DistanŃa dintre injecŃii pe rănd este de 1,5- 2 m.Adăncimea ecranului este de 15m în albie, 22m pe malul drept şi 21 m pe cel stâng. SuprafaŃa ecranului este de 2500 mp şi lungimea totală a injecŃiilor este de 3100m.

Deversorul şi bazinul disipator

Deversorul pentru descărcarea apelor de suprafaŃă este situat central are un profil practic curbiliu şi este fără stavile de forma dreptunghiulară fiind protejat cu plăci de beton armat de 30 cm pe strat de egalizare din beton de 15 cm grosime,cu strat de 2cm de bitum la mijloc. Între plăci este o izolaŃie de mastic bituminos. Aripile deversorului sunt din beton pe un strat de zidărie cu mortar de ciment.

Bazinul disipator este construit din beton cu radierul de 1m grosime pe un filtru invers de 60m grosime.

Pe lungime are 3 rosturi de cintracŃie şi pe lăŃime 4 pereŃi laterali şi bazinului au 1,5 m grosime. Disipatorul se continuă cu o rizberma din ancoronamente de 12 m lungime.

Echipamentul hidromecanic

Priza de apă şi golirea de fund sunt înglobate într-un masiv de beton amplasat la baza versantuli drept între 11 şi 21 în amonte de axul barajului. Accesul la platforma de manevră se face pe o pasarelă.

Casa vanelor este în aval de baraj la 18,5 m pe malul drept. Aval de casa vanelor la 10 si 65 m pe conducta de aducŃiune există căte un cămin în cel de al doilea fiind instalat un debitmetru pentru urmărirea debitelor utilizate.

AducŃiunea asigura transportul gravitaŃional sub presiune a apei de la baraj la consumatori. Conducta este din oŃel cu diametru Dn= 500 mm şi lungimea de 1980 m. Capacitatea ei de scurgere este de 2,5 mc/s când nivelul lacului este la deversor.

Golirea de fund ,alcătuită dintr-o conductă din oŃel cu diametrul de Dn = 1000 mm, asigură evacuarea unui debit de 12 mc/s cănd cota lacului este la nivelul maxim de 0,1 %

Centrul gospodăresc

Acesta este format din casa barajistului şi magazia pentru materiale. Prima are două nivele ,la parter se află biroul tehnicianului ,o incăpere pentru personalul deservent şi alta pentru tabloul

131

debitmetrului iar la etaj există un dormitor pentru muncitori. Magazia are două încăperi. Mai există un şopron pentru depozitarea materialelor mai voluminoase.

Biroul tehnicianului este dotată cu aparat telefonic legat la oficiul poştal Bălan .InstalaŃia electrică constă din reŃeaua de iluminat şi instalaŃia de forŃă de 380 V.

InstalaŃii hidrometrice

Acumularea e dotată cu 3 mire una la coada lacului de 1,5 m pentru debite afluente, una pentru nivele in lac de 9 m şi una pentru debite deversate la deversor de 2 m. De asemenea mai e dotată cu un debitmetru ,un pluviometru şi un termometru pentru aer.

Caracteristicile lacului de acumulare Lacul are următoarele dimensiuni: lungime la NNR (nivel maxim de retenŃie)……………………….1,2 m suprafaŃa la NNR…………………………………………………..9,25 ha adâncimea maximă…………………………………………………14,5 m adâncimea medie……………………………………………………8,0 m lăŃimea maximă……………………………………………………..115,0m lăŃimea medie………………………………………………………..80,0 m Nivelele si volumele caracteristice ale acumulării sunt :

Volume caracteristice Mii mc Cote si nivele caracteristice V . mort 86 888,00-894,00(N.M.E. excepŃ) V. rezervă fier 54 894,00-895,61(N.M.E.) V.util 435 895,60+902.50(N.M.Rmax.norm.) V.atenuare 1% 177 902,50-904,10 (N max.calc.1%) V.siguranŃă 0,1% 106 904,10-904,96(N max.ver 0,1%) V.brut 752 888,00-904,10 V.total 858 888,00-904,96

II. Mărimi hidrologice de dimensionare si verificare

Conform studiului hidrologic IMH 1976 ,debitul mediu anual în secŃiunea acumulării este de 0,545 mc/s. Mărimile hidrologice de calcul şi verificare folosite la proiectarea barajului sunt:

132

Qmaxim 1% - 85 mc/s Qmaxim 0,1% -162 mc/s

După studiul hidrologic efectuat la proiectarea barajului volumul mediu al aluviunilor este de cca.200 mc/an.Deversorul este prevăzut pentru scurgerea următorelor debite :

Qmaxim 1% - 85 mc/s H lamă versantă 1,60 m Qmaxim 0,1% -162 mc/s H lamă deversantă 2,46 m Următoarele debite maxime pot fi efectuate prin :

• golirea de fund – 12 mc/sec. • Conducta de aducŃiune – 2,4 mc/sec.

Nr. crt Denumirea dispozitivului Amplasarea Unde transmitem date

1. Post pluviometric Com Tomesti Hr DA Olt , SGA Hr

2. Post pluviometric Baraj Mesteacanul Bălan DA Olt , SGA Hr

3. Statia hidrometrică r. Olt Com Tomeşti Hr DA Olt , SGA Hr

4. Statia hidrometrică r. Olt Amonte lac. Mesteacanul DA Olt , SGA Hr

Obiective aflate în zona de influenŃă care vor fi avertizate în cazul evacuării apelor mari

Nr crt. Denumire obiectiv Adresa obiect. Mijloc de comunicare Debite evacuate la care se transmit avertizări AtenŃie | InundaŃie

1. EM Bălan Str Minei nr 1 330357 Albie regularizată 18,6 mc/s 50 mc/s hmira–80 cm hm-130 cm

2. Cons loc or. Bălan 1 Decembrie 330335 18,6 mc/s 40 mc/s hmira–80 cm hm-130 cm

3. Intr.constr Forest Bălan Potok 330357

4. Goscom RA Bălan 1 Decembrie 330431

5. Post politie Bălan 1 Decembrie 330316

6. Cons local com.SândominicCom.Sândominic 336738 7. Fabrica cherestea

Sândominic Com.Sândominic 336711 10,4mc/s 15.5 mc/s

hmira–90 cm hm-130 cm

8. ITAS HR Com Tomeşti

9. UMTCF Sândominic Com Sândominic

133

Debitele şi cotele de avertizare sunt preluate din studiile hidrologice de corelare a mirelor SGA de la Bălan si Săndominic cu mirele IMH ,studii intocmite in anul 1978 de catre StaŃia Hidrologica M-Ciuc, atunci albia regularizată in zonă şi pănă în prezent nu s-au produs modificări.

Reguli de exploatere in conditii de ape mari

Exploatarea barajului in condiŃiile de ape mari începe când debitul afluent atinge cu tendiinŃa de depăşire valoarea de 16 mc/s. In aceste condiŃii culegerea şi transmiterea datelor se efectuează astfel :

• nivelul lacului : zilnic la orele 3,7,11,15,19,23 • volumul lacului : zilnic la orele 3,7,11,15,19,23 • debit afluent : zilnic la orele 3,7,11,15,19,23 • debit deversat : zilnic la orele 3,7,11,15,19,23 • debit utilizat : zilnic ora 7 la fiecare maenvră • debit golire de fund : zilnic ora 7 si după fiecare manevră • precipitaŃii : zilnic ora 7 si 19 • temperatura aer : zilnic ora 7

Datele vor fi transmise conform sistemului de avertizare alarmare.La prognoza apelor mari tehnicianul acumulării împreună cu personalul de specialitate din cadrul SGA M-Ciuc va lua următoarele măsuri :

- verificarea funcŃionarii postului telefonic si remedierea eventualelor deficienŃe - verificarea vanelor golirii de fund şi a alimentării cu apa si remedierea deficienŃei - verificarea iluminatului electric si remedierea deficienŃelor - evacuarea plutitoriilor de la deversor si din bazinul disipator - livrarea către EM Bălan a debitului maxim capabil,măsură ce se va menŃine pe toată perioadă a apelor

mari - verificarea suplimentară a stării versanŃilor şi a tuturor părŃilor barajului - înştiinŃarea EM Bălan şi a consiliilor locale Bălan şi Săndominic despre propagarea viiturii - prezenŃa intregului personal la baraj

În perioadele de ape mari se vor lua măsurile următoare:

- menŃinerea măsurilor luate in perioada de prognozare a apelor mari - verificarea zilnicâ a stării barajului si a terenului din jur - deschiderea treptată in tranşee de 2mc/s a vanei golirii de fund cănd debitul afluent atinge cu tendinŃa de

depăşire 16mc/s - alarmarea EM Bălan şi a consiliilor locale Bălan,Săndominic si Tomeşti la deschiderea golirii de fund - menŃinerea deschisă a golirii de fund pănă cănd nivelul lacului scade la cota deversorului,iar debitul

afluent scade sub 12 mc/s

134

- verificarea stării versanŃiilor a paramansilor barajului si a conductelor de aducŃiune şi golire si in cazul aparitiei unor situaŃii deosebite anunŃarea din 2 in 2 ore a organelor superioare si a EM Bălan despre natura si evoluŃia fenomenelor respective.

- acŃionarea pentru inlăturarea fenomenelor deosebite cu forŃe proprii şi cu ajutorul EM Bălan

După fiecare viitură care a atins nivelul maxim de calcul 1% se va face revizia integrală a acumulării.

Golirea lacului în acest scop se va aproba de către Filiala Apelor Rm.Vâlcea.

Vor fi efectuate operaŃiunile caracteristice perioadei de după trecerea viiturii şi se va întocmi raportul asupra codului cum au fost evacuate apele mari.

Reguli de exploatare în perioada de iarnă

În vederea pregătirii de iarnă se vor lua măsurile următoare:

- verificarea şi remedierea iluminatului electric - asigurarea cu piese şi materiale pentru intervenŃie la avarie - asigurarea accesului autovehivulelor şi utilajelor la baraj şi casa vanelor - verificarea şi remedierea producŃiei contra îngheŃului a conductelor în dreptulcăminelor a venei de pe

derivaŃia aducŃiunii şi a debit-metrului. - umplerea lacului şi menŃinerea plină a acestuia în vederea asigurării debitelor deservite în lunile de iarnă

cănd debitele afluente sunt mai mici decăt cele utilizate

În timpul iernii gheaŃa va fi permanent spartă şi înlăturată în jurul mirelor iar căile de acces la baraj şi casa vanelor vor fi întreŃinute.

În timpul ierni deosebit de geroase cu formarea unui pod de gheaŃă prea gros de peste 20 cm pentru

Evitarea unei suprapresiuni asupra barajului ,pe toata lungimea parametrului amonte,gheaŃa se va sparge pe o lăŃime de 0,5 m .Spărtura se va acoperi cu un strat de paie,fân,frunze de 20 cm grosime .

În cazul blocarii gheŃurilor în faŃa deversorului ca urmare a producerii viiturilor după ierni geroase şi încălzire bruscă a aerului plus ploi intense, se vor folosi exploziv plasaŃi Ńn aglomeraŃiile de gheaŃă la distanŃe de cel puŃin 5m de baraj.

Deblocarea se va incerca succesiv cu încărcături de 0,5 kg la 1,5 kg,10 kg şi dacă continuă creşterea nivelului apei peste nivelul de asigurare 1% cu încărcătura de 20-30 kg. Exploziile vor fi provocate de unităŃi de geniu ale armatei în cadrul acŃiunii comandamentului judeŃean de apărare împotriva inundaŃiilor şi a fenomenelor meteorologice periculoase.

Tehnicianul acumulării va efectua urmatoarele observaŃii:

• data începerii îngheŃului • data apariŃiei gheŃei de mal • data formării podului de gheaŃă în diferite sectoare ale lacului

135

• grosimea fisurilor de gheaŃă,ochiurilor de apă ,gheŃii superficiale,zăpezii pe gheaŃă • data începerii dezgheŃului • grosimea periodică a sloiurilor pănă la curăŃirea lacului • zonele de blocare a gheŃii,distanŃa de baraj

Întocmit,

Inginer Şef, Ing. Darvas János

136

PPLLAANN DDEE AAVVEERRTTIIZZAARREE –– AALLAARRMMAARREE

A POPULAłIEI,OBIECTIVELOR ECONOMICE ŞI SOCIALE SITUATE AVAL DE

ACUMULAREA ZETEA

2010

137

1.)Descrierea amenajării şi a barajului care realizează retenŃia

Denumire ,tipul barajului ,amplasare

Acumularea Zetea este amplasată pe râul Târnava Mare, în judeŃul Harghita, la cca. 1,5 km amonte de confluenŃa cu pârâul Ivo, respectiv cca. 8 km amonte de comuna Zetea şi cca. 22 km amonte de municipiul Odorheiul Secuiesc . ApartenenŃa administrativă

Acumularea permanentă Zetea este în administrarea AN “APELE ROMÂNE”DirecŃia Apelor Mures,Sistemul de Gospodărire a Apelor Mures Târgu Mures.

FuncŃiile acumulării şi clasa de importanŃă

Acumularea Zetea este principala acumulare a cursului superior a râului Târnava Mare prevăzută în '' schema cadru '', ea având rol atât de suplimentarea unor debite pentru alimentări cu apă cât şi de atenuare a viiturilor. Aval de acumulare se asigură un debit de diluŃie de minim 0.5mc/s. Clasa de importanŃă a lucrării ( conform STAS 4273 ) este II .

Aprobarea investitiei s-a facut prin Decret 544/31.12.1978, pe baza S.T.E. predat de I.C.P.G.A. in aprilie 1978. Antreprenorul general al investitiei este SOCOT S.A. ( fost T.L.H.S.) - Transilvania, Brigada Complexa Baraj Zetea. Proiectant general - AQUAPROIECT S.A. Perioada de execuŃie a lucrării 1978 - 1993. Punerea sub sarcină a început în 27.05.1993.

Caracteristici hidrologice, tehnice şi constructive Bazinul hidrografic al acumulării este de 352 km2 iar debitul mediu multianual este 3,95 m3/s. Bazinul se caracterizează prin pante abrupte cu H mediu = 1032 m. SuprafaŃa bazinului de recepŃie este acoperită cu păduri în procent de aprox. 60 %, iar restul o constituie păşunile şi fâneŃele . Date hidrologice

- Suprafata bazinului hidrografic este de 352kmp. - Debitul mediu multianual este de 3.95mc/s., respectiv un stoc mediu de cca. 125mil.mc. - Debitele maxime cu diferite asigurari sint: - asigurarea 0.1% = 584mc/s - asigurarea 1% = 309mc/s - asigurarea 3% = 215mc/s - asigurarea 5% = 174mc/s - asigurarea 10% = 129mc/s - asigurarea 20% = 85mc/s - asigurarea 50% = 30mc/s - Elementele undei de viitura sint:

138

- timpul de crestere al viiturii Tcr = 21 ore - timpul total Tt = 89 ore - coeficientul de forma = 0.28

- Debitul mediu multianual solid in suspensie este: R = 6.6kg/s Caracteristicile lacului de acumulare

Caracteristicile de baza ale acumularii s-au stabilit pentru volumele rezultate prin calculele de gospodarire, pe baza curbei caracteristice a volumelor lacului. Principalele niveluri si volume ale lacului se prezinta in tabelul de mai jos: Nivelul Cota

( mdM ) Suprafata lac ( ha )

Volum lac ( mil.mc. )

Coronament baraj 638.00 245.00 46.60 Nivel max. 0.1%+20%spor

637.00 234.00 44.10

Nivel max. 0.1% 636.50 229.80 43.00 Nivel max. 1% 634.05 212.50 37.70 Creasta deversor 632.75 204.30 34.90 NNR 622.00 137.00 16.50 Nivel min. expl. 606.00 47.80 2.10 Prag ferestre priza 604.80 43.20 1.58 Prag golire de fund 598.00 2.00 0.10 Cota min. fund lac 596.00 0.10 0.00 In tabelul de mai jos se prezinta datele privind impartirea volumului lacului in diversele transe. Transa acumularii

Volum mil.mc Cote mdM Inferioare Superioare

Inaltimea transei

Volum mort 2.10 596.00 606.00 10.00 Volum util 14.40 606.00 622.00 16.00 Vol. atenuare 18.40 622.00 632.75 10.75 Vol. prot. 1% 2.80 632.75 634.05 1.30 Vol. prot. 0.1% 6.40 634.05 637.00 2.95 TOTAL 44.10 41.00 Lungimea lacului la NNR este de 2.6km., din care 1.4km. pe Tirnava Mare, cu latimi de 400 - 800m, iar restul pe cele 2 brate Sicasau si Tirnava, cu latimi de 150 - 200m. La nivel maxim 0.1% lungimea totala a lacului atinge 3.6km pe Tirnava, latimile fiind de 500 - 900m aval de confluenta Sicasau - Tirnava si de 1.6 - 1.8km pe cei 2 afluenti.

139

Caracteristici ale amenajării

Barajul propriu zis

a) Amplasament; Barajul acumularii Zetea este amplasat pe riul Tirnava Mare, la cca. 3km amonte de confluenta cu piriul Ivo, respectiv cca. 8km amonte de comuna Zetea si cca. 22km amonte de municipiul Odorhei. Codul cadastral al cursului de apa, in zona amplasamentului acumularii, este IV.1.96 ( bazin Mures - r. Tirnava Mare ).

b) Tipul şi materialul de construcŃie;

Barajul a fost construit din material local de tip zonat cu nucleu de argilă şi prisme de stabilitate din pietriş şi balast.

Geologia amplasamentului; Atit barajul cit si lacul de acumulare sint situate in intregime in formatiuni vulcanogen -

sedimentare ce caracterizeaza contactul depresiunii Transilvaniei cu lantul muntos Caliman - Harghita. Se subliniaza ca din punct de vedere geologic, barajul Zetea prezinta o situatie speciala, fiind primul baraj din tara situat in astfel de formatiuni geologice, care au rezultat prin sedimentarea materialelor, supuse anterior la actiuni vulcanice si care nu prezinta conditii geologice favorabile realizarii lucrarilor de baraje pentru acumulari permanente.

d) Caracteristici constructive;

- lungimea frontului de barare - 550 m

- lăŃimea la coronament - 8 m

- înălŃimea constructivă (max) - 48 m

- cota banchetei aval 1 - 608,1 mdMN

- cota banchetei aval 2 - 622 mdMN

- cota fundaŃiei - 591,00mdMN

- cota coronamentului - 638,00 mdMN

- pantă taluz - amonte ; 1:2,8 ; 1:3,0

- aval ; 1:2,2 ; 1:3,0 ?1 :2,5.

. Barajul este din materiale locale, de tipul multizonat, avind: - nucleu central din amestec de argila si balast, cu latimea maxima 29m la cota 591 mdM de

fundare in zona de luncă si lăŃime minimă 3m la cota maximă de 634,0mdM; - filtru de nisip 0.01 - 10mm, în amonte si aval de nucleu, cu grosimi variabile intre cca. 3m si

cca. 1.5m la cota 634,0mdM; - filtru de pietris 0.1 - 100mm, in zona aval nucleu, cu grosimi variabile intre 1.5 - 3m; - prisme din material aluvionar de tip At ( aluviuni de terasa putin permeabile ) si cu bretele din

material de tip AR ( aluviuni de riu mai permeabile ); - protectie taluz amonte din anrocamente, grosime 70 - 90cm sub cota 615 si 90cm peste cota

615, asezate pe un strat de pietris de 10cm grosime si un strat de geotextil Madril Pes. 400;

140

- protectii taluz aval din strat vegetal de 30cm grosime, inierbat, cu prisme de piatra la baza ( pina la cota 597mdm ) si pereu piatra pina la cota 602.50mdM;

- bretele drenante aval, din pietris 15 - 30mm, imbracate in geotextil, la nivelul fundatiei, de sectiune 1.2 x 5m si la cca. 20m distantate. LăŃimea minimă la coronament este de 8m. Inăltimea maximăa a barajului este de 48m, iar lungimea la coronament de 520m. LăŃimea maximă, in lunca atinge 330m, din care insă cca. 70m bancheta amonte. Taluzul amonte al barajului are inclinarea de 1:2.8, 1:3, iar taluzul aval de 1:2.2 - 1:2.5 cu doua berme de 5m latime, la cotele 608 si 622. Protectia taluz amonte baraj este prevazuta de la nivelul minim 606 pina la coronament, alcatuita din: - strat geotextil Pes. 400, filtrant; - strat 10 cm grosime din pietris 7 - 30cm; - strat de anrocamente 70cm grosime pina la cota 615 si 90cm peste cota 615, prevazuta cu Dmax. 70cm, D 50 - 45cm. Este executata cu blocuri mai mari de piatră brută. Taluzul aval este realizat astfel: - prism din piatra bruta, cca. 3.5m inaltime, pina la cota 597, in zona de lunca; - pereu din piatra bruta 30 - 40cm grosime, pina la cota 602.50, pentru cazul in care nu se realizeaza coborirea suficienta a curbei de depresie in prismul aval; - protectie cu pamint vegetal 30cm grosime, insamintat; - amenajarea carosabila a bermelor de la cotele 608 si 622; - santuri cu colectare, trapezoidale, cu pereu din ziduri de piatra, pe cele doua berme; - rigole trapezoidale, la cca. 120m distanta, pentru descarcarea apelor din santurile de pe berme; - sant colector la picior baraj, b = 50 - 60cm si h = 50 - 70cm, cu debusare in canal aval evacuator prin subtraversarea drumului de acces aval cu 2 conducte PREMO D = 1000mm. Coronamentul este prevazut pentru circulatia DJ 138 Bradesti - Gheorgheni, cu o platforma carosabila betonata de 7m si acostament aval de 1m. In amonte este prevazut trotuar de 1m lăŃime si un parapet din stîlpi si perete din zidărie de piatră cu mortar, precum si 2 lise teava d = 62mm, distanta intre stilpi 3.5m. In aval este prevazut un parapet rigid de tip usor, din stilpi si lisă de otel. Scurgerea apei din platforma carosabila este prevazuta in amonte, cu tevi P.V.C. d = 140, prin trotuar si zidul parapetului. Iluminatul coronamentului este asigurat prin 6 stilpi amplasati pe partea amonte a barajului. In profil longitudinal, cota platformei in ax baraj este de 638.60 cu racord la versanti la cotele DJ 138, la cca.640mdM cu pante pina la 4%. Tasarea maxima calculata pentru baraj este de cca. 30cm, astfel ca se poate considera asigurata

cota coronamentului baraj de 638.00.

Etanşare;

Consolidarea versant stâng. Lucrările au pus in evidenŃă existenŃa unei zone puternic degradate, cu crăpături si goluri.

141

Zona degradata se extinde de la nivelul luncii cota 595mdM pina aproape de virful versantului cota 720mdM, cu grosimi maxime in zona coronamentului barajului. S-a adoptat o solutie cu indepartarea a cca. 60% din materialul degradat si umplerea golurilor si crapaturilor ramase prin injectii cu mortar de ciment. Prin excavatii, taluzul versantului s-a modificat intre cotele 623 - 680 de la cca. 30 0 la cca. 50 0

. Acest lucru a impus o consolidare a versantului cu ancore de mare capacitate, avind o forta capabila de serviciu de 80 - 90 tone si lungimi de cca. 25m. Din calculele de stabilitate a rezultat necesitatea de cca. 73 de ancore. Aceste ancore s-au dispus in lungul a 5 trepte, situate la 6 - 8m distanta pe verticala, fortele de stabilizare transmitindu-se masivului prin intermediul a 5 grinzi de beton orizontale, de sectiune de 0.8 - 1.2mp. Intre grinzi, taluzele rocii au fost consolidate cu sprit beton pe plasa de sirma prinsa cu ancore scurte. Treptele de ancorare sint la cotele 664, 658, 651, 643.5 si 636mdM. Dupa executarea ancorajelor si indepartarea partiala a rocii degradate, golurile si crapaturile ramase in zona amprizei barajului au fost umplute cu mortar de ciment. S-a mai facut o umplere partiala a rocii intre cotele 636 si 623mdM pentru consolidarea versantului pe timpul executiei. Lucrările de racord nucleu - roca şi impermeabilizarea fundatiei.

Problema legăturii barajului cu roca de bază si impermeabilizarea fundaŃiei constituie o

problemă foarte importantă in exploatare. S-au adoptat unele lucrări speciale: - un ecran de beton sub nucleu, de 6 - 8m adincime si realizat pe toata lungimea barajului; - o galerie de injectii, control si drenaj, prelungita si in versanti.

a) Pentru stinjenirea circulatiei apei la contactul nucleu fundatie, bolta galeriei de injectie " intra " in nucleu pe o adincime de cca. 2.5m. S-a adoptat executia unei plăci de beton simplu, de 50cm grosime, pe cite 6m lăŃime amonte si aval de galerie. Contactul nucleu roca s-a realizat dupa tratarea corespunzatoare a rocii, printr-un strat de mortar de argilă, urmat de un strat de argilă de contact si un strat de argilăde trecere. b) Galeria de injectie, drenaj si control este realizata in axul barajului pe toata lungimea acestuia si continuata cite 60m in fiecare versant, deasupra cotei NNR. Sub baraj, galeria urmăreste conturul fundatiei nucleului, fiind incastrată 3m in rocă. Galeria are o secŃiune liberă cu H = 3.4m si B = 2.4 - 2.8m si este realizată din beton armat, cu grosime de cca. 0.8 - 1.2m. Pentru accesul in galerie sint prevăzute cite o galerie de acces in zona de luncă( cota 588 ) si versant drept ( cota 622 ), precum si un puŃ vertical in versant sting, cu acces de pe coronament. Lungimea totală a galeriei este de cca. 640m. c) Pentru etansarea eficienta a zonei, imediat sub nucleul de argilă s-a adoptat o solutie cu ecran de beton, sub galeria de injectie, pe toată lungimea barajului. Ecranul s-a dimensionat pe 6 - 8m adincime, cu o lăŃime de 1.5 - 2m dictată de conditii de executie. El s-a realizat prin excavarea rocii, urmată de turnarea unui beton BH.150 cu conditia de permeabilitate P8. In versantul sting, executia ecranului a fost precedată de injectii de umplere a golurilor din roca. A fost necesară terminarea ecranului cu galerii suprapuse betonate. In unele locuri s-a realizat protectia peretilor cu plasă, ancore si spriŃ de beton. d) Din galeria de injecŃii s-a executat un voal de etanşare pe toata lungimea acesteia de 640m.

142

Galerii de drenaj în corpul construcŃiei, rigole de colectare;

Drenajul fundaŃiei si al versanŃilor. a) Drenajul de control din galeria de injecŃie este prevazut pe toată lungimea galeriei de

injectie, pentru urmărirea nivelului freatic imediat aval de voal si pentru eventuala drenare a fundaŃiei. b) Drenajul aval este prevăzut pentru scurgerea apelor din galeria de injectie si casele de vane.

Acest drenaj este realizat din conducte prefabricate de tip PREMO, D = 800, ingropate la adincimi de pina la 8m. Lungimea totala a drenajului este de 1250m si realizeaza scurgerea gravitationala a apei de la capatul galeriei de acces in albia minora a riului Târnava Mare. La acest drenaj este racordat si drenajul caselor de vane de la priza si golire, prin conducte Dn300, in lungime de cca. 160m.

Echipament hidromecanic;

Echipamentul hidromecanic este format din: a) Echipamentul hidromecanic de la golirea de fund este format din grătar, batardou amonte si

casa vanelor din aval, cu două vane plane in carcasa de 1.45 x 2.0m/50mCA actionate hidraulic. Batardoul amonte este format din 2 corpuri, superior si inferior, cel inferior fiind inŃepenit in locaşul culisant. Cu toate ca acest fapt nu influenŃeaza in mod deosebit capacitatea de tranzitare a golirii de fund, este recomandabil ca la prima golire a lacului sa fie recuperat. Vanele plane pentru obturarea golirii de fund sînt acŃionate hidraulic. InstalaŃia hidraulică reprezintă " punctul slab " al instalatiei ce necesităo atentie deosebită.

b) Echipamentul hidromecanic de la priza de apă este format din grătar des si batardou clopot, vana fluture Dn1400 si vana conica Dn1200 la partea din aval.

Regularizarea râului Târnava Mare aval de baraj

In aval de risbermă disipatorului de la golirea de fund, albia riului Tirnava Mare a fost regularizată pe o lungime de cca. 2.2km pină la confluentă cu pârâul Ivo. Pe primii 380m, ce include si debuşarea canalului de la evacuatorul de ape mari, s-a realizat o albie - canal, avind malurile protejate cu prism de anrocamente si pereu zidit, lăŃime la fund 8 - 13m, adincimi 3.2 - 2.2m, descrescind spre aval, panta 0.3%. In continuare, albia riului Tirnava Mare are lăŃime la fund de cca. 15m, adincimi de 1.5 - 1.2m, panta de cca. 0.5% pe primii 700m si cca. 0.8% pe ultimii cca.1200m pina la pârâul Ivo. Lucrările de regularizare au constat din rectificarea unor braŃe si unele protecŃii la malurile concave de cca. 320m lungime. Capacitatea de scurgere a albiei minore este de max. 40mc/s. Elementele componente ale lucrării

Barajul propriu -zis

. Barajul este din materiale locale, de tipul multizonat, avind: - nucleu central din amestec de argila si balast, cu latimea maxima 29m la cota 591 mdM de

fundare in zona de luncă si lăŃime minimă 3m la cota maximă de 634,0mdM; - filtru de nisip 0.01 - 10mm, în amonte si aval de nucleu, cu grosimi variabile intre cca. 3m si

cca. 1.5m la cota 634,0mdM;

143

- filtru de pietris 0.1 - 100mm, in zona aval nucleu, cu grosimi variabile intre 1.5 - 3m; - prisme din material aluvionar de tip At ( aluviuni de terasa putin permeabile ) si cu bretele din

material de tip AR ( aluviuni de riu mai permeabile ); - protectie taluz amonte din anrocamente, grosime 70 - 90cm sub cota 615 si 90cm peste cota

615, asezate pe un strat de pietris de 10cm grosime si un strat de geotextil Madril Pes. 400; - protectii taluz aval din strat vegetal de 30cm grosime, inierbat, cu prisme de piatra la baza (

pina la cota 597mdm ) si pereu piatra pina la cota 602.50mdM; - bretele drenante aval, din pietris 15 - 30mm, imbracate in geotextil, la nivelul fundatiei, de

sectiune 1.2 x 5m si la cca. 20m distantate. LăŃimea minimă la coronament este de 8m. Inăltimea maximăa a barajului este de 48m, iar lungimea la coronament de 520m. LăŃimea maximă, in lunca atinge 330m, din care insă cca. 70m bancheta amonte. Taluzul amonte al barajului are inclinarea de 1:2.8, 1:3, iar taluzul aval de 1:2.2 - 1:2.5 cu doua berme de 5m latime, la cotele 608 si 622.

Priza de apă are rolul de a asigura captarea a cca. 2mc/s în permanenŃă pentru folosinŃe şi cca. 9mc/s pentru UHE ce va fi realizată imediat aval baraj, cu regim de funcŃionare subordonat alimentării cu apă a consumatorilor aval. Priza de apă de tip pâlnie este prevăzută cu: vana de rezervă - de tip fluture Dn1400 şi vana de serviciu - vană conică Dn1200. In cazuri speciale, priza poate fi folosită şi ca golire de fund, având o capacitate de evacuare de 15 - 25 mc/s. Golirea de fund este prevazută cu 2 vane plane în carcasă H x B = 2.0 x 1.45m; Capacitatea golirii de fund este de 30 - 50mc/s, astfel că asigură golirea tranşei de atenuare, de 18.5mil.mc. în cca. 5 zile, iar volumul util de 14 mil.mc. tot în cca. 5 zile. Evacuatorul de ape mari, de tip pâlnie, realizat în terasa versantului drept are rolul de a evacua viiturile mari, cu asigurarea mai mică de 3%. Capacitatea maximă de evacuare este de 550 mc/s corespunzător viiturii catastrofale cu asigurarea 0.1% Regularizarea aval. În aval de risberma disipatorului de la golirea de fund, albia râului Târnava Mare a fost regularizată pe o lungime de cca. 2.2 km până la confluenŃa cu pr. Ivo. Pe primii 380 m, ce include şi debuşarea canalului de la evacuatorul de ape mari, s-a realizat o albie - canal, având malurile protejate cu prism de anrocamente şi pereu zidit.

2. Ipoteze de rupere

Ruperea barajului Zetea generează unde de viitură care se caracterizează prin : • - Ruperea totală a barajului Zetea, în cazul că nivelul apei în acumulare este la cota maximă (

637,00 mdM ) generează unde de viitură cu debite maxime variind între 7500 mc/s şi 7400 mc/s , funcŃie de procentul de rupere respectiv 10% - 100% din frontul deversant , la un procent de rupere de 50 % debitul maxim fiind de 64000 mc/s.

• - Pentru acelaşi grad de rupere timpul de rupere are o influenŃă relativ redusă respectiv între un timp de rupere de 15 - 30 - 60 minute debitul maxim rezultat scade faŃă de timpul cel mai mic de rupere în procente de sub 10 %.

• - Atenuarea undei de rupere în varianta maximală ( rupere totală ) ca şi în varianta de rupere 50 % se face foarte rapid pe primii 2000 m scazând la 54000 mc/s respectiv la 50000 mc/s în varianta de rupere 50 % atenuare care se face într-un ritm mai puŃin lent pe următorii cca. 7000 m ( cu cca. 3000 mc/s la kilometru ) ajungând în zona localităŃii Zetea, în ambele variante, la un debit de 33800 mc/s.

144

Pe sectorul aval localitatea Zetea - amonte Odorheiul Secuiesc ritmul de atenuare al debitului maxim scade la 2000 mc/s la km. ceea ce duce la un debit maxim de 20000 mc/s în amonte de Odorhei, pe sectorul Odorheiul Secuiesc - OŃeni scade la 1200 mc/s iar pe sectorul OŃeni - Secuieni ritmul de atenuare este mai lent debitul maxim ajungând la 3000 mc/s. Se menŃionează că debitul de 3000 mc/s este mult peste debitul maxim de 0,1 % din zonă, care este de cca. 1600 mc/s, deci în cazul ruperii barajului Zetea în ipoteza maximală unda de viitură generată, propagată pe albia râului T - va Mare va determina şi ruperea polderului Vânători ; în acest caz zona aval va fi afectată datorită debitelor de peste asigurarea de 1% . • - ÎnălŃimea maximă a lamei de apă faŃă de talveg în varianta maximală este de 25,5 m imediat

aval de baraj ( 23,6 m în varianta de rupere de 50 % din frontul deversant ) ea scăzând treptat pe masura atenuării undei în aval astfel ca în dreptul localităŃii Zetea ajunge la 17 m, în amonte de Odorheiul Secuiesc la 11 m, amonte de Cristuru Secuiesc la cca. 6,3 m, iar în zona amonte pârâul Archita la cca. 6 m. În general înălŃimea maximă a undei de rupere este permanent scăzătoare spre aval cu excepŃia zonelor de îngustare a albiei riului T - va Mare, din care enunŃăm ca fiind mai pregnante zonele OŃeni şi DejuŃiu.

• - Vitezele de deplasare a vârfului undei de rupere ( varianta maximală ) ating valori de 10 - 11 m/s în zona imediat aval baraj, astfel că după cca. 14 minute vârful undei ajunge la localitatea Zetea, scade apoi la 6 m/s, ajungând după 42 minute în zona amonte Odorheiu Secuiesc. Vitezele scad treptat la 2,5 m/s până în zona OŃeni ( timp de parcurgere de la baraj 108 minute), apoi la 2 m/s ajungând în zona amonte Cristuru Secuiesc aproximativ după 4 ore, iar pe ultimul sector până în zona amonte confluenŃă cu pârâul Archita la 1,1 m/s, ajungând în cca. 6 ore.

• - Se apreciază că în ipoteza maximală de rupere majoritatea localităŃilor din albia majoră a râului T-va Mare se inundă total sau parŃial procentul de inundare neputând fi apreciat datorită lipsei elementelor topografice de detaliu în aval de zona confluenŃei cu pârâul Archita.

3. Descrierea sistemului informaŃional prevăzut la amenajare , inclusiv cel de avertizare

sonoră

Prognozarea viiturilor ce pot avea loc în bazinul hidrografic al râului Tarnava Mare se face de către dispeceratul bazinal , pe baza datelor hidro-meteo de la posturile Vârşag , Sicasău , Zetea aval , staŃia meteo Bucin , Odorheiul Secuiesc şi Vânători . Pentru urmărirea efectivă a acumulării Zetea sunt instalate mire la posturile hidrometrice după cum urmează : - 2 mire hidrometrice în coada lacului ( debite afluente ) ; - 1 mira hidrometrică la baraj ( nivele în lac ) ; - 1 mira hidrometrică aval baraj ( debite defluente ) . Valorile pragurilor critice de atenŃie -pericol - alarmă în caz de ape mari :

Faza I-a când nivelul în lac se află înte cotele 623,0 - 632,75 mdM ; Faza a II-a când nivelul în lac se află între 632,75 - 634,05 mdM (viituri sub 3 % ) ;

Faza a III-a când nivelul în lac este peste 634,05 mdM ( viituri sub 1 % ) . Sistemul informaŃional pentru supravegherea comportării construcŃiei barajului

145

Sistemul are drept scop punerea în evidenŃă anticipată a fenomenelor ce pot pune în pericol stabilitatea construcŃiei şi aplicarea măsurilor necesare evoluŃiei fenomenelor . Sistemul informaŃional de avertizare sonoră La cantonul de exploatare Zetea a fost amplasată o sirenă de P=5 kw cu rol de avertizare sonoră a populaŃiei aflate în aval de baraj . Semnalul emis de sirena în funcŃie de situaŃie va fi retransmis în aval în colaborare şi prin reŃeaua apărării civile . Se va utiliza următorul tip de semnal pentru calamităŃi naturale conform Decretului 430/1978 : - trei sunete ( impulsuri modulate ) de 32 secunde fiecare cu pauză de 12 secunde între semnale ; - încetarea alarmei - un sunet continuu cu durata de 2 minute .

4.SituaŃiile şi decizia de declanşare a sistemului de alarmă

Totalitatea datelor furnizate de către sistemul informaŃional hidro-meteo, hidrometrie de exploatare sunt centralizate şi prelucrate la nivelul serviciului de Apărare şi în baza acestora cu dispoziŃia conducerii se iau urmatoarele măsuri : - pregoliri în cazul viiturilor prognozate ; - goliri pentru remedieri ; - evacuări de debite în cazul viiturii . Transmiterea deciziilor se efectuează telefonic ( prin comandă ) sau prin RTF de la dispeceratul bazinal la acumularea Zetea.

5. ResposabilităŃi privind luarea deciziei de alarmare pe cele 3 trepte de periculozitate

stabilite în instrucŃiuni şi măsurile ce se iau :

• In situaŃiile când fenomenele hidrometeorologice au avansat în amonte şi impun descărcarea preventivă a unor debite ( volume ) din lacul de acumulare, se avertizează localităŃile şi obiectivele situate în aval prin intermediul dispeceratului pentru a nu fi surprinşi oameni şi utilaje în albii .

• In situaŃiile când se depăşesc pragurile critice la aparatura de masură şi control a comportării în timp a construcŃiilor .

La atingerea pragului de atenŃie : - intensificarea activităŃii de examinare a construcŃiei şi echipamentelor hidromecanice ; - responsabilul cu supravegherea construcŃiei reface setul de masurători , le analizează , iar la confirmarea rezultatelor anunŃă imediat responsabilul cu a.m.c. ; - C.N."Apele Române" S.A. - DirecŃia Apelor Mureş aduce la cunostinŃa proiectantului, compartimentul de specialitate, situaŃia de pericol ; - se aplică programul de supraveghere specială stabilit de proiectant pentru situaŃia dată , mărindu-se frecvenŃa masurătorilor şi observaŃiilor în funcŃie de necesităŃi. La atingerea pragului de pericol :

- se aplică masurile prevazute anterior ; - C.N."Apele Române" S.A. - DirecŃia Apelor Mureş anunŃă imediat Comisia judeŃeană de apărarea impotriva inundaŃiilor şi fenomenelor meteorologice periculoase ;

146

- se aplică programul de supraveghere intensivă a construcŃiilor luând măsuri de siguranŃă ; - dacă starea de pericol se confirmă se pot începe pregoliri preventive ale acumulării cu luarea măsurilor stabilite prin regulamentul de exploatare în caz de avarii; - mobilizarea personalului de intervenŃie şi a personalului suplimentar la dispoziŃia comisiilor de apărare locală ; - se pregatesc mijloacele de intervenŃie pentru a intra operativ în funcŃiune . La atingerea pragului de alarmă : - se aplică măsurile de punctul precedent , la “ pericol “ ; - C.N."Apele Române" S.A. - DirecŃia Apelor Mureş anunŃă imediat Comandamentul judeŃean pentru situaŃii de urgenŃă Harghita şi Mures şi Comisia centrală de apărare împotriva inundaŃiilor şi gheŃurilor ; - la luarea deciziei de alarmare a populaŃiei de către factorii decizionali competenŃi se pune în funcŃiune sistemul sonor de alarmă şi se trece la aplicarea măsurilor prestabilite în plan ( evacuarea preventivă a oamenilor şi bunurilor în afara zonei afectate , deconectarea instalaŃiilor energetice , etc. ) ; - mijloacele de intervenŃie şi salvare sunt dirijate spre zona periclitată şi acŃionează în conformitate cu planul de apărare ; - se dispune pregolirea lacului conform regulilor de exploatare în caz de avarii ; - atingerea pragului de alarmă la unul sau mai mulŃi parametrii de comportare , nu atrage în mod automat declanşarea alarmei , decât în situaŃia când fenomenul de cedare este evident şi nu poate fi stăpânit ; - atingerea pragului de alarmă fără a se trece prin pragurile de atenŃie şi pericol impune aplicarea măsurilor stabilite pentru pragul ultim , cel mai mare ; - în situaŃia când fenomenul de cedare este evident şi inevitabil , se dispune imediat declanşarea alarmei de la baraj , pentru zona restrânsă , apoi de la centrul de comandă pentru întreaga zonă , dacă fenomenul nu poate fi stăpânit prin măsuri corespunzătoare .

6. Măsuri de salvare a populaŃiei şi bunurilor

In zona aflată în primele 10 minute :

- se dă alarma sonoră astfel încât populaŃia din zona maxim afectată să se disperseze pe căile şi în locurile stabilite prin plan; - simultan se opresc procesele tehnologice la care se pot produce avarii mari în caz de inundaŃii; - în scopul pregătirii populaŃiei se fac periodic simulări de situaŃii periculoase cu evacuarea populaŃiei în zonele de dispersare cu ajutorul Comandamentului judeŃean de aparare civilă; - pentru mărirea gradului de siguranŃă se apelează şi prin telefon la Comisia locală şi PoliŃia din comună. In zona aflată în primele 60 minute :

- se declanşează alarma sonoră în zona afectată în urmatoarele 50 de minute pentru avertizarea populaŃiei; - se iau măsuri de salvare a populaŃiei şi a unor bunuri personale folosindu-se mijloace de transport şi de intervenŃie stabilite de comun acord cu comisiile locale;

147

- se opresc procesele tehnologice de la unităŃile din zonă ; - se execută operaŃiile de salvare a colectivităŃilor de animale; - salvarea materialelor şi echipamentelor din zonă, care se pot deteriora în urma inundării.

In zona aflată dupa 60 de minute:

- se vor aplica măsurile stabilite din planurile de apărare pentru situaŃiile care necesită evacuarea populaŃiei şi bunurilor, cu sprijinul comisiilor şi comandamentelor locale de apărare împotriva inundaŃiilor constituite la aceste obiective; - modul de avertizare a comisiilor şi comandamentelor locale situate aval de acumularea Zetea precum şi măsurile ce se impun sunt detailate în planurile acestor comisii .

Reguli de exploatare pe timp de ape mari ( viituri ) şi fenomene meteorologice periculoase

Se propune ca regimul de viitură pentru acumularea Zetea să se considere în situaŃiile în care, în amplasament, se produc viituri egale sau mai mari decât viitura teoretică cu asigurarea de 40%. Intrarea în regim de viituri se va considera când : a. In decurs de 12 ore se realizează urmatoarele creşteri : - nivelul apei în lac creşte de la NNR , cu 10 - 15 cm ; - debitul afluent atinge cca. 12 mc/s . b. Dupa 24 ore :

- nivelul apei în lac creşte faŃă de NNR cu 1,1 m pentru un debit defluent de 0,5 mc/s , cu 70 cm pentru un debit defluent de 10 mc/s. - debitul afluent a atins sau depăşit 40 mc/s ( de circa 10 ori debitul mediu ). Regimul de viitură se propune a se considera în urmatoarele faze : - Faza I - cand nivelul în lac se afla între cotele 623,0 - 632,75 mdM - Faza II - cand nivelul în lac este între 632,75 - 634,05 mdM ( viituri sub 3%) - Faza III - cand nivelul în lac este peste 634,05 mdM ( viituri sub 1% ). Pe toată durata stării de viitură se instituie starea de alertă, corespunzator fazei de viitură definite mai sus.

Măsuri premergătoare perioadei de viituri:

- Se va verifica şi asigura funcŃionarea perfectă a instalaŃiilor de măsurare a nivelurilor şi debitelor la acumularea şi la amenajările aval legate de exploatare la viituri a acumulării, precum şi a instalaŃiilor din bazinul de înregistrare a felului şi intensităŃii ploii, modul de propagare şi formare a viiturilor : - Asigurarea comunicaŃiilor telefonice, radiotelefonice, rutiere, cu toŃi factorii interesaŃi ; - Asigurarea legăturilor cu comandamentul de apărare contra inundaŃiilor ; - Asigurarea funcŃionării mijloacelor de avertizare a populaŃiei riverane amenajării şi aval, precum şi a mijloacelor de transport ale unităŃii de exploatare ; - StaŃiile pluviometrice şi hidrometrice existente în bazin transmit date la dispecerat din 6 in 6 ore.

148

In faza I - a de viitură datele primare se înregistrează din 4 în 4 ore, atât la creşterea cât şi la descreşterea viiturii. In fazele II si III de viitură, frecvenŃa citirilor va fi din 2 în 2 ore cu transmiterea datelor la dispecerat. In fazele II şi III în cazul deschiderii golirii de fund se va asigura supravegherea albiei aval cu atenŃie asupra depăşirii capacităŃii sale de scurgere sau a blocării sale. Modul de acŃiune în timpul viiturii : - la începutul viiturii nivelul apei în lac se va afla la cota 622,00 mdM ( NNR ); - în timpul viiturilor şi în special la cele mai mari de 10 % se va descărca continuu un debit min. de 10 mc/s ; - tranşa de atenuare se va goli în max. 6 zile de la terminarea viiturii în secŃiunea acumulării . Pentru viituri mai mici de 5% acest lucru se poate realiza prin golirea tranşei de atenuare după terminarea viiturii, dar pentru viituri mai mari sunt necesare goliri de peste 10 mc/s în timpul viiturii . Deciziile privid exploatarea la ape mari a acumularii Zetea vor fi făcute pe baza informaŃiilor transmise de dispecerat, pregolirile, modul de manevrare a golirilor de fund pe timpul viiturilor şi pentru descărcarea tranşei de atenuare se va efectua o analiză a condiŃiilor din aval respectând cât mai fidel parametrii specifici acumulării Zetea, precum şi cu respectarea planurilor de apărare contra inundaŃiilor . Personalul operativ va culege, înregistra şi transmite la dispecerat informaŃii complete privind parametrii dinamici ai acumulării, respectiv : - nivele în lac, volume, debite afluente, gradientul nivelului, debite defluente, starea de manevră a vanelor, starea tehnică a barajului şi a întregii amenajări . Se vor face corelaŃii între debitele afluente - defluente şi volumele în lac pentru verificarea măsurătorilor . AcŃiuni după trecerea viiturii : - regimul de viitură se va putea considera încetat în momentul în care nivelul apei în lac va scădea sub cota 623,00 mdM, adică va mai rămâne de golit un volum de numai cca. 1,4 mil.mc din tranşa de atenuare . - se va verifica starea tehnică generală a barajului, cuvetei, albiei aval şi a tuturor lucrărilor acordându- se o atenŃie specială următoarelor elemente : - taluzul aval , versant şi platforma aval ; - taluzul amonte a barajului şi amenajarea versant stâng ; - versanŃi cuveta lac şi zona de încastrare a barajului ; - canalul de beton al prizei şi golirii de fund ; - evacuatorul de ape mari , dacă a intrat în funcŃie ; - măsurarea infiltraŃiilor prin baraj , versanŃi şi galeria de injecŃie . - se va realiza programul complet de masurători a.m.c. ; - se va face analiza, corelarea, prelucrarea datelor şi interpretarea lor ;

- se vor verifica şi revizui echipamentele hidromecanice împreună cu instalaŃiile aferente .

149

TABEL CU COMITETELE LOCALE PENTRU SITUAłII DE URGENłĂ

DIN AVAL DE BARAJUL ZETEA

Nr

.

Cr

t

COMITETUL

LOCAL

PENTRU

SITUAłII DE

URGENłĂ

Persoanele resp.cu

declaşarea sistemului

de avertizare

Adresa

Nr. telefon

Serviciu Domiciliu

Primărie Korpos Bela Zetea 4 241112 241316

1 PoliŃie Rosu Gabriel

Brădesti-Târnovita132/B 214116 0742079974

Primărie Bokor Csaba Bradesti nr:80

245001 245027

2

BRĂDESTI

PoliŃie Căprar Eugen Brădesti 228

245002 0723345920

Primărie Bunta te Odorheiu

Secuiesc,Breslelor 7/13

218145 0722352117-

3

ODORHEIU

SECUIESC

PoliŃie Crăciunaş Ionel Odorheiu Secuiesc

str:Rakoczi 112

211125 0723662413

Primărie Sandor Jozsef Forteni 4 245327 218847

4

FELICENI

PoliŃie Gogu Radu Feliceni ,232 245312 0728991798

Primărie Farkas Marton Lutita 139 245490 245835

5

MUGENI

PoliŃie Zolya Sandor Mugeni 96

245441

Primărie Gyerko Levente Porumbeni 22 244689 244666

6

PORUMBENI

PoliŃie Moldovan Ioan Mugeni ,sediu politie 245441 0728858221

Primărie Emil Yoja Cristuru

Secuiesc,str:Harghitei 77

242190 0744795771

7

CRISTURU

SECUIESC

PoliŃie Câmpean Eugen Cristuru Secuiesc

Str:Berde Mozes

242898 -

SECUIENI Primărie Furi Mozes Eliseni 43 244755 745589936

150

8

PoliŃie Buliga Danut Sediu politie Secuieni 244751 -

TABEL

pe comitete locale cu localităŃile, agenŃii economici şi instituŃiile publice

care se evacuează preventiv, în caz de pericol

Nr

Cr

t

Comitet

ul local

Localitatea AgenŃi Ec.

Inst. Publice

Oameni Animal

e

Bunuri

aferente

Mijloace

transp.

Locul de

dispersare

1

Zetea

Subcetate

Zetea

Coop. Consum; IAS;

scoala Sala de sport

Zetea

300

570

260

case

385

Centrul

comunei; pe

deal

2

BRĂDE

STI

Bradesti

Târnovita

Statia de epurare

Bradesti ,SC Balnis

SC BALBET Moara

250

295

40

case

94

Pe deal

3

ODORH

EIU

SECUIE

SCI

Odorheiu

Secuiesc

StaŃia de captare apă

potabilă,

SC Matrita Sa SC

Metlemplast SC

COATS

SC FAMOS

1800

505

280

case

350

- pe deal

- Biserica

catolică

4

FELICE

NI

Feliceni

Oteni

Tăureeni

Rampa de gunoi,

250

610

45

case

- Cămin

cultural

- Şcoală

5

MUGEN

I

Mugeni

Lutita

Alunis

DejuŃiu

Şcoala

Primărie

640

250

40

case

65

- pe deal

6

PORUM

BENI

Porumbenii

Mari

Porumbenii

Mici

Primăria

130

150

40

case

60

- pe deal

- la

scoala

CRISTU Cristuru Romgaz Cristur - pe

151

7 RU

SECUIE

SC

Secuiesc

Filias

Betesti

Avicola

Multiplant

300 150 80

case

240 păşune,

scoala de

arta şi

meserii Zejk

8

SECUIE

NI

Secuieni

Bodogaia

Statia de sortare

Bodogaia

Primăria

Sc Stravia srl

150

100

2 şcoli

60

case+ap.

54

- pe deal-

scoală

Cămin cultural

TABEL cu persoanele responsabile de supravegherea construcŃiilor în caz de

pericol la barajul ZETEA

Nr.

Crt.

NUMELE ŞI PRENUMELE ADRESA TELEFON

1. Adam Moise

Odorheiu Secuiesc, Str. Lăcatusilor7/11, 0265778105 – serviciu

0266210727 - acasă

0744361520

2. Balint Nicolae Zetea –Subcetate nr 368 0266241092 – serviciu

0745271042 - acasă

3. Bichis Nicolae Sighisoara Crizantemelor14/16 0265778105 – serviciu

0747490021 -acasă

INTOCMIT VERIFICAT

Ing. Adam Moise Ing Nicolae Barbieru

Planul inundatii jud HR2009 - · PDF fileSchema sinoptica a sistemului informaŃional de...

Documents

Transcript of Planul inundatii jud HR2009 - · PDF fileSchema sinoptica a sistemului informaŃional de...