Planul de management al Sitului Natura 2000...

ANEXA

PLANUL DE MANAGEMENT

AL SITULUI ROSPA0064 LACURILE FĂLTICENI

Cuprins

A. INTRODUCERE..................................................................................................................5A.1. Scopul Planului de Management................................................................................5A.2. Baza legală a Planului de Management.....................................................................6

B. DESCRIEREA SITULUI LACURILE FĂLTICENI.........................................................7B.1. Informaţii Generale......................................................................................................7

B.1.1. Localizare................................................................................................................7B.1.2. Cadrul legal şi administrativ pentru management...................................................8B.1.3. Drepturi de proprietate, administrare și folosință a terenurilor.............................10B.1.4. Factorii interesaţi...................................................................................................12B.1.5. Resurse pentru management şi infrastructura.......................................................18B.1.6. Planuri și programe relevante pentru managementul sitului.................................18B.1.7. Sistemul de planificare a activităţilor, monitorizare şi raportare..........................20B.1.8. Scurt istoric al managementului și al activităților majore de management...........21

B.2. Mediul fizic..................................................................................................................21B.2.1. Aşezarea geografică..............................................................................................21B.2.2. Geologie şi aspecte geomorfologice......................................................................21B.2.3. Aspecte hidrologice...............................................................................................22B.2.4. Clima.....................................................................................................................23B.2.5. Caracteristici pedologice.......................................................................................24

B.3. Mediul biotic...............................................................................................................24B.3.1. Context biogeografic.............................................................................................24B.3.2. Fauna.....................................................................................................................25B.3.3. Ecosisteme.............................................................................................................37B.3.4. Peisajul..................................................................................................................37B.3.5. Procese naturale.....................................................................................................37

B.4. Informaţii socio-economice şi culturale....................................................................38B.4.1. Comunităţi.............................................................................................................38

C. EVALUAREA SITUAȚIEI ACTUALE.............................................................................40C.1. Valori...........................................................................................................................40C.2. Presiuni și amenințări................................................................................................44C.3. Evaluarea tendințelor în starea valorilor Ariei Protejate......................................55

D. STRATEGIA DE MANAGEMENT..................................................................................56D.1. Viziunea.......................................................................................................................56D.2. Strategia de management..........................................................................................56D.3. Planul de acțiune........................................................................................................57D.4. Activități și măsuri de management specifice pentru implementarea planului operațional..........................................................................................................................68

D.4.1. Fișa speciilor de păsări..........................................................................................77

E. ASIGURAREA IMPLEMENTĂRII PLANULUI DE MANAGEMENT........................81E.1. Sistemul de luare a deciziilor.....................................................................................81E.2. Resurse necesare pentru implementarea Planului de management......................81

1

E.2.1. Resurse umane.......................................................................................................81E.2.2. Investiţii –echipament şi infrastructură.................................................................83E.2.3. Resurse financiare necesare pentru implementarea Planului de Management......83

E.3. Monitorizarea implementării Planului de Management........................................85

Bibliografie..............................................................................................................................99

Anexa nr. 1. la Planul de management: Localizarea Sitului Lacurile Fălticeni...............100

Anexa nr. 2. la Planul de management: Harta cu limitele actuale și limitele propuse......101

Anexa nr. 3. la Planul de management: Formularul standard actualizat..........................102

Anexa nr. 4. la Planul de management: Situaţia lacurilor din 1990, 2000, 2006 potrivit bazei de date CORINE..........................................................................................................105

Anexa nr. 5. la Planul de management: Temperaturile și precipitațiile medii anuale......106

Anexa nr. 6. la Planul de management: Planul financiar –estimarea cheltuieli...............108

Anexa nr. 7.1. la Planul de management: Distribuția speciilor de păsări cuibăritoare din formularul standard..............................................................................................................112

Anexa nr. 7.2. la Planul de management: Distribuția speciilor de păsări cuibăritoare care nu figurează în formularul standard....................................................................................120

Anexa nr. 7.3. la Planul de management: Distribuția speciilor de păsări migratoare din formularul standard..............................................................................................................124

Anexa nr. 7.4. la Planul de management: Distribuția speciilor de păsări migratoare care nu figurează în formularul standard....................................................................................135

Anexa nr. 7.5. la Planul de management: Distribuția speciilor de păsări care iernează din formularul standard..............................................................................................................147

Anexa nr. 7.6. la Planul de management: Distribuția speciilor de păsări care iernează care nu figurează în formularul standard............................................................................................148

2

Listă tabele

Tabelul nr. 1. Grupuri de proprietari şi categoriile de terenuri pe care le deţin

Tabelul nr. 2. Analiza factorilor interesaţi identificaţi în procesul de realizare a planului de

management

Tabelul nr. 3. Speciile de interes conservativ inventariate

Tabelul nr. 4. Situația speciilor de păsări de interes conservativ identificate

Tabelul nr. 5. Situația efectivelor speciilor de păsări de interes conservativ identificate

Tabelul nr. 6. Alte specii de păsări de interes conservativ

Tabelul nr. 7. Situația altor specii de păsări de interes conservativ

Tabelul nr. 8. Situația efectivelor altor specii de păsări de interes conservativ

Tabelul nr. 9. Distribuţia teritorială şi demografică

Tabelul nr. 10. Activități de acvacultură în cadrul Sitului ROSPA0064 Lacurile Fălticeni

Tabelul nr. 11. Valorile de biodiversitate identificate în cadrul Sitului ROSPA0064 Lacurile

Fălticeni

Tabelul nr. 12. Presiuni şi ameninţări la adresa valorilor naturale

Tabelul nr. 13. Principalele direcții de management

Tabelul nr. 14. Modalități de implementare ale măsurilor de management și măsuri de

specifice

Tabelul nr. 15. Necesar de personal pentru implementarea activităților critice de management

Tabelul nr. 16. Necesarul de resurse financiare pentru managementul ROSPA0064 Lacurile

Fălticeni

Tabelul nr. 17. Planul de monitoring

3

A. INTRODUCERE

A.1. Scopul Planului de Management

Planul de Management stabilește strategia de management a ariei protejate, direcțiile de

acțiune, precum și responsabilitățile pentru realizarea măsurilor.

Prezentul Plan de management s-a realizat în cadrul Proiectului ”Elaborarea stării de

conservare a ariilor de protecţie speciale avifaunistice ROSPA0006, ROSPA0038,

ROSPA0048, ROSPA0077, ROSPA0058 şi ROSPA0064, Cod SMIS 36408”.

Proprietatea diversă asupra terenurilor și caracterul neprevăzut al schimbărilor din natură

impune o planificare atentă, asigurând-se cadrul necesar pentru un management adaptabil și

participativ.

Managementul adaptabil se referă la posibilitatea adaptării soluțiilor de management la

realitățile caracteristice fiecărei perioade. Având în vedere că acest plan trebuie să stabilească

măsuri de management pentru gestionarea unor valori naturale supuse unor modificări greu

de anticipat, modificări ce pot apărea atât din cauza unor factori naturali cât și din cauza unor

factori antropici, planul operațional a fost astfel realizat încât să permită flexibilitate în

stabilirea zonelor în care se fac intervențiile și în detalierea măsurilor de management, având

astfel un caracter adaptabil.

Principiul managementului participativ impune implicarea factorilor interesați atât în

procesul de elaborare a planului, cât și în implementarea acestuia. Pe parcursul elaborării

planului se vor organiza întâlniri și dezbateri cu factorii interesați, beneficiarul proiectului

depunând eforturi semnificative pentru a se asigura că toți cei interesați au fost informați și

consultați în mod corespunzător prin întâlnirile publice.

4

Planul de management stabilește responsabilitatea implementării măsurilor de management

pentru conservarea biodiversității și utilizarea durabilă a resurselor naturale, impunând

implicarea autorităților, așa cum se precizează în articolul 21 aliniatul 6 al OUG 57/2007

aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011: ”Autorităţile locale şi naţionale

cu competenţe şi responsabilităţi în reglementarea activităţilor din ariile naturale protejate

sunt obligate să instituie, de comun acord cu administratorii ariilor naturale protejate şi, după

caz, cu autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor, măsuri speciale

pentru conservarea sau utilizarea durabilă a resurselor naturale din ariile naturale protejate,

conform prevederilor planurilor de management.” Ca urmare, Planul operațional de la

Capitolul D.3 stabilește responsabilitățile pentru implementarea acțiunilor de management.

Strategia de management, respectiv viziunea, obiectivele specifice pe domenii și subdomenii,

direcțiile de acțiune, respectiv măsurile de management au fost elaborate de S.C. Greenviro

S.R.L. cu sprijin tehnic din partea echipei S.C. ProPark Arii Protejate S.R.L. Deciziile finale,

cu privire la aceste aspecte, se vor lua în urma discuțiilor și consultărilor cu factorii interesați.

Planul de management este un instrument important pentru a atrage atenția asupra

importanței naturii și a resurselor naturale pentru dezvoltarea comunităților și a necesității

menținerii lor pentru generațiile viitoare. În vederea asigurării bazelor pentru dezvoltare

durabilă a zonei, prevederile Planului de management vor fi integrate în planurile strategice

relevante, conform articolului 21 aliniatul 5 al OUG 57/2007 aprobată cu modificări şi

completări prin Legea nr. 49/2011: ”Planurile de amenajare a teritoriului, cele de dezvoltare

locală şi naţională, precum şi orice alte planuri de exploatare/utilizare a resurselor naturale

din aria naturală protejată vor fi armonizate de către autorităţile emitente cu prevederile

planului de management.”

A.2. Baza legală a Planului de Management

Baza legală este dată de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul

ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice,

aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011 – pentru aprobarea Ordonanței de

Urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea

habitatelor naturale, a florei și a faunei sălbatice, care la Art. 21. prevede următoarele:

5

alineatul 2 – „Planurile de management şi regulamentele se elaborează de către custozii aces-

tora, se avizează de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului/structurile din subor-

dinea acesteia, după caz, şi se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale

pentru protecţia mediului şi pădurilor, cu avizul autorităţilor publice centrale interesate”

alineatul 7 – „Ariile naturale protejate de interes comunitar sunt create pentru impunerea unor

măsuri speciale în vederea conservării unor habitate naturale şi/sau specii sălbatice de interes

comunitar. În cazul suprapunerii ariilor naturale protejate de interes comunitar cu ariile natu-

rale protejate de interes naţional, se va realiza un singur plan de management integrat, ţinând

cont de respectarea categoriei celei mai restrictive”

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, cu modificările şi completările ulterioare,

stabilește prin articolul 11 că ”Ariile naturale protejate de interes comunitar sunt create pentru

impunerea unor măsuri speciale în vederea conservării unor habitate naturale și/sau specii

sălbatice de interes comunitar.”

B. DESCRIEREA SITULUI LACURILE FĂLTICENI

B.1. Informaţii Generale

B.1.1. Localizare

Situl ROSPA0064 Lacurile Fălticeni se află în judeţul Suceava, Regiunea Nord-Est, având o

suprafață de 727 ha (Anexa nr. 1.). Situl ROSPA0064 Lacurile Fălticeni se situează în

întregime în Podişul Sucevei în valea râului Şomuzul Mare care este afluent al Siretului şi

include mai multe acumulări de apă. Acumulările respective ocupă 74% din suprafaţa

ROSPA0064 Lacurile Fălticeni şi formează o înlănțuire de lacuri: Lacul Moara, Lacul

Mihăieşti, Lacul Pocoleni şi Lacul Fălticeni. ROSPA0064 Lacurile Fălticeni reprezintă

singura arie antropică pentru protecţia păsărilor din judeţul Suceava.

Primul lac din amonte de Fălticeni se poate accesa de pe Drumul Național 2, iar restul

lacurilor de pe drumul judeţean 209A. Lacul Moara, ultimul lac din amonte, este greu

accesibil, accesul se poate face din Drumul Național 2, către localitatea Groapa Vlădichii pe

drumul comunal.

Coordonatele geografice sunt: 26o 16’ 46” longitudine estică şi 47o 29’ 36” latitudine nordică.

Altitudinea minimă este de 254 m, cea medie de 271 m, iar cea maximă de 288 m.

6

B.1.2. Cadrul legal şi administrativ pentru management

Cadrul legal general

Acţiunile de conservare şi administrare a ROSPA0064 Lacurile Fălticeni se realizează în

conformitate cu cadrul legislativ în vigoare, respectiv:

Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 2009 privind

conservarea păsărilor sălbatice

Legea nr. 13/1993 pentru aderarea României la Convenţia privind conservarea vieţii sălbatice

şi a habitatelor naturale din Europa, adoptată la Berna la 19 septembrie 1979;

Legea nr. 69/1994 pentru aderarea României la Convenţia privind comerţul internaţional cu

specii sălbatice de faună şi floră pe cale de dispariţie, adoptată la Washington, la 3 martie

1973;

Legea nr. 58/1994 pentru ratificarea Convenţiei privind diversitatea biologică, semnată la Rio

de Janeiro, la 5 iunie 1992;

Legea nr. 407/2006 a vânătorii şi protecţiei fondului cinegetic, cu modificările şi completările

ulterioare;

Legea nr. 5/1991 pentru aderarea României la Convenția asupra zonele umede, de importanță

internațională, în special ca habitat al păsărilor acvatice;

Legea nr. 13/1998 pentru aderarea României la Convenţia privind conservarea speciilor

migratoare de animale sălbatice, adoptată la Bonn la 23 iunie 1979;

Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi

completările ulterioare;

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,

conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi

completări prin Legea nr. 49/2011;

Ordinul ministrul mediului și schimbărilor climatice 1052/2014 privind aprobarea

Metodologiei de atribuire în administrare și custodie a ariilor naturale protejate;

Legea nr. 107/1996 – Legea Apelor, cu modificările şi completările ulterioare.

7

ROSPA0064 Lacurile Fălticeni se administrează conform Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului 57/2007, cu modificările şi completările ulterioare, având la bază Planul de

Management şi Regulamentul, care sunt obligatoriu de respectat de către administrator şi de

către persoanele fizice şi juridice de pe teritoriul acestuia.

Conform art. 21 al actului normativ amintit, planurile de management şi regulamentele se

elaborează de către administratorii acestora, prin consultarea consiliilor consultative, se

avizează de către consiliile ştiinţifice, şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea

autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.

Desemnarea, limitele și categoriile de management ale ariilor protejate din zona

ROSPA0064 Lacurile Fălticeni

ROSPA0064 Lacurile Fălticeni, conform Directivei 2009/147/CE, arie naturală protejată de

protecție specială avifaunistică desemneată prin Hotărârea Guvernului nr.1284/2007 privind

declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice

europene Natura 2000 în România, modificată și completată prin Hotărârea Guvernului nr.

971/2011.

Harta ariei protejate este pusă la dispoziția factorilor interesați de către autoritatea publică

centrală pentru protecția mediului prin intermediul paginii de internet:

http://www.biodiversity.ro/n2000/

ROSPA0064 Lacurile Fălticeni se suprapune cu situl de interes comunitar ROSCI0310

Lacurile Fălticeni ce are o suprafață de 895,20 hecatre și a fost desemnat pentru conservarea

următoarelor specii de interes comunitar: Lutra Lutra, Myotis dasycneme, Myotis bechsteini,

Triturus cristatus, Bombina bombina, Bombina variegata, Emys orbicularis, Triturus

montandoni.

Categoria de management reflectă principalele obiective de management așa cum sunt

definite de către Uniunea Internațională de Conservare a Naturii. Toate ariile protejate,

indiferent de motivele desemnării sau de nivelul la care sunt desemnate, național sau

european, pot fi încadrate în una din cele 6 categorii ale Uniunii Internaționale de Conservare

a Naturii. Ca urmare, pe lângă categoriile naționale definite în legislația românească, care

corespund categoriilor folosite de Uniunea Internațională de Conservare a Naturii și siturile

Natura 2000 pot fi încadrate în categoriile Uniunea Internațională de Conservare a Naturii.

Încadrarea ajută la înțelegerea obiectivelor de management așa cum sunt descrise în ghidul

folosit de Uniunea Internațională de Conservare a Naturii.

8

http://www.biodiversity.ro/n2000/

ROSPA0064 Lacurile Fălticeni se încadrează în categoria IV de management, arii pentru

managementul speciilor și habitatelor.

Arii protejate limitrofe

În apropierea Sitului ROSPA0064 Lacurile Fălticeni se află următoarele arii de protecție

special avifaunistică: ROSPA0116 Dorohoi-Șaua Bucecei, ROSPA0110 Acumulările

Rogojești-Bucecea, ROSPA0107 Vânători-Neamț, ROSPA0083 Munții Rarău-Giumalău,

ROSPA0089 Obcina Feredeului, și următoarele arii de protecție de interes comunitar:

ROSCI0081 Fânețele seculare Frumoasa, ROSCI0082 Fânețele seculare Ponoare,

ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși, ROSCI0392 Slatina, ROSCI0380 Râul

Suceva Liteni.

Aceste arii protejate sunt importante pentru speciile din Situl ROSPA0064 Lacurile Fălticeni,

întrucât suplimentează habitatele de cuibărire și hrănire necesare speciilor de păsări de interes

conservativ astfel contribuind la asigurarea unei populații viabile. Ca urmare, se propune

colaborarea cu administratorii acestor arii protejate pentru a crește eficiența conservării

speciilor.

Administrarea Sitului ROSPA0064 Lacurile Fălticeni

În prezent nu există un custode desemnat, responsabilitatea administrării revenind

Agenției pentru Protecția Mediului Suceava.

B.1.3. Drepturi de proprietate, administrare și folosință a terenurilor

Din punct de vedere al drepturilor de proprietate, administrare şi folosinţă a terenurilor din

Situl ROSPA0064 Lacurile Fălticeni, nu se cunoaște situaţia exactă, întrucât Cadastrul

General este în curs de elaborare.

Din punct de vedere al distribuţiei teritoriale, pe localităţi, situl se împărarte astfel: Fălticeni –

173,28 ha, adică 6,01% din teritoriului administrativ, Bosanci – 69,74 ha adică 1,40% din

teritoriului administrativ, Horodniceni – 84,27 ha, adică 1,47% din teritoriului administrativ,

Moara – 63,67 ha adică 1,52% din teritoriului administrativ, Rădășeni – 335,98 ha adică

8,32% din teritoriului administrativ (Anexa nr. 1.).

9

Tabelul nr. 1.

Grupuri de proprietari şi categoriile de terenuri pe care le deţin

Habitate semi-

naturale

Terenuri

agricole

Pășuni, fâneţe

şi livezi

Drumuri

Statul Român - - - 9 ha

Primării 158,9 ha - - -

Persoane fizice - 22,6 ha 22,3 ha -

Luciurile de apă ocupă reprezintă 74% din suprafaţa Situl ROSPA0064 Lacurile Fălticeni.

Descrierea categoriilor de proprietari

În cadrul Sitului ROSPA0064 Lacurile Fălticeni se găsește următoarele categoriile de

folosință a terenurilor : terenuri agricole, fânețe și livezi, drumuri, habitate semi-naturale.

Situl ROSPA 0064 Lacurile Fălticeni se suprapune cu suprafața drumurilor: Drumul județean

209A, Drumul Comunal 1 Fălticeni și Drumul Național 2 pe o suprafață de 9 ha. Drumurile

se află în proprietatea statului român și au următorii administratori: Drumul Județean 209 A-

Consiliul Județean Suceava; Drumul Național 2 – Compania Națională de Autostrăzi și

Drumuri Naționale, Drumul Comunal 1 Fălticeni – Primăria Municipiului Fălticeni.

Terenurile agricole, fânețe și livezile au ca proprietari persoane fizice sau statul român fiind

administrate de primăriile de care aparțin administrativ. Terenurile agricole sunt cultivate cu

porumb, grâu și alte plante cerealiere. Pajiștile și pășunile sunt folosite la creșterea bovinelor,

ovinelor.

Habitatele semi-naturale sunt suprafețe care și-au schimbat caracteristicile astfel suprafața

ocupată cu luciu de apă aferentă acumulărilor s-a transformat în zone ocupate cu stufăriș sau

zone umede cu vegetație arbustivă.

B.1.4. Factorii interesaţi

În tabelul de mai jos este prezentată lista instituțiilor și organizațiilor care prin sarcinile lor:

aplicarea legislației, sarcini administrative, de gestionare a terenurilor și resurselor, sau care

au interese economice sau educative prezintă interes față de Situl ROSPA0064 Lacurile

Fălticeni.

10

Tabelul nr. 2.

Analiza factorilor interesaţi identificaţi în procesul de realizare a planului de

management

Influența: Capacitatea /posibilitatea de a influenţa decizii importante de management: –+++

puternic/++ mediu/+ redus

Nr.

Crt

Instituţii, organizații, grupuri

de interese pe categorii sta-

bilite pe baza rolului și/sau a

interesului în Ariei Protejate

Rol / interes Influenţa

Autorități de mediu, de reglementare și control activități

1. Ministerul Mediului, Apelor și

Pădurilor

Asigurarea cadrului legislativ,

transpunerea directivelor Uniunii Eu-

ropene, implementarea politicilor de

mediu la nivel naţional, responsabil

pentru sistemul de arii protejate, re-

sponsabil pentru fondul forestier

naţional.

+++

2. Agenţia pentru Protecţia Medi-

ului Suceava

Implementarea politicilor de mediu la

nivel local

+++

3. Ministerul Agriculturii şi Dez-

voltării Rurale

Reglementarea activităților agricole și

de dezvoltare rurală

++

4. Administrația Națională Apele

Române, Administrația Bazi-

nală de Apă Siret, Sistemul de

gospodărire al apelor Suceava

Administrarea apelor aflate în propri-

etatea statului, respectiv a albiilor mi-

nore, a digurilor și a zonelor de pro-

tecție ale cursurilor de apă

+++

5. Asociația Județeana a Vânăto-

rilor și Pescărilor Sportivi

Suceava

Gestionarea fondurilor de vânătoare și

resursei piscicole

+++

6. Agenția Națională pentru Pisci-

cultură și Acvacultură

Gestionarea resursei piscicole +++

11

Nr.

Crt






7. Administrația Națională Îm-

bunătățiri Funciare

Îmbunătățiri funciare, administrarea

sistemelor de desecare și a construcți-

ilor aferente

+++

8. Agenția Domeniilor Statului Concesionarea terenurilor statului cu

destinaţie agricolă

+++

9. Agenția Națională pentru

Resurse Minerale

Reglementarea activităților de utilizare

a resurselor minerale, ape subterane,

ape minerale, cariere, balastiere.

+++

10. Ministerul Dezvoltării Re-

gionale și a Turismului

Reglementarea activităţilor turistice +

11. Ministerul Dezvoltării Re-

gionale şi Administraţiei Pub-

lice

Reglementarea administrării publice și

a dezvoltării regionale

+

12. Garda Naţională de Mediu

Comisariatul Judeţean Suceava

Inspecţie şi control din punct de

vedere al protecţiei mediului. Aplică

sancţiuni, amenzi, restricţii

+++

13. Inspectoratul de Jandarmerie

Judeţean Suceava

Ordine publică +

Proprietari / administratori de terenuri și de resurse naturale

14. Administrația Națională Apele

Române

Sistemul de gospodărire al

apelor Suceava

Administrarea apelor aflate în propri-

etatea statului, respectiv a albiilor mi-

nore, a digurilor și a zonelor de pro-

tecție ale cursurilor de apă

+

15. Proprietarii terenurilor agricole,

pășuni, fânețe, livezi

Gestionează și utilizează terenurile și

resursele

+++

12

Nr.

Crt






Acordarea și controlul plăților pe suprafață

16. Agenţia de Plăţi şi Intervenţie

pentru Agricultură Suceava

Derulează fondurile europene pentru

implementarea măsurilor de sprijin fi-

nanţate din Fondul European pentru

Garantare în Agricultură

Acordă compensații pentru imple-

mentarea măsurilor de agro-mediu

++

Autorități ale administrației publice locale

17. Consiliul Judeţean Suceava Planificarea teritorială și strategică

Administrarea drumurilor județene

+

18. Instituţia Prefectului Judeţului

Suceava

Asigură realizarea intereselor

naţionale, aplicarea şi respectarea

Constituţiei, a legilor, a hotărârilor şi

ordonanţelor Guvernului, a celorlalte

acte normative precum şi a ordinii

publice

+

19. Primăria și Consiliul Local al

orașului Fălticeni

Rol în planificare teritorială şi strate-

gică, întreținerea infrastructurii locale

și în menținerea stării de conservare a

ariei protejate

+++


comuniei Bosanci




ariei protejate

+


comuniei Bunești



+

13

Nr.

Crt







ariei protejate


comuniei Horodniceni




ariei protejate

+


comuniei Moara



și în menținerea stării de conservare

ariei protejate

+


comuniei Rădășeni



și în menținerea stării de conservare

ariei protejate

+

Comunități și grupuri de interese locale și regionale

25. Populația locală din imediata

vecinătate a ariei protejate

Proprietari de terenuri, gestionari și/

sau utilizatori de resurse

+++

26. Pescari Utilizare resurse piscicole, recreere +++

27. Ciclişti Recreere +

28. Vizitatori Recreere +

29. Reprezentanți mass media Informare, conștientizare ++

30. Bisericile din localitățile înveci-

nate

Conștientizare +

Administrare infrastructură

14

Nr.

Crt






31. Compania Naţională de Au-

tostrăzi şi Drumuri Naţionale

Administrarea drumurilor naționale +

32. Electrica SA Furnizare energie electrică +

33. Transelectrica, Compania

Naţională de Transport a En-

ergiei Electrice

Întreținere rețea din punct de vedere al

alimentarii cu energie electrică

+

Școli, universități, muzee, institute de cercetare

34. Universitatea Ștefan cel Mare

Suceava

Activităţi educative, monitorizarea

speciilor şi habitatelor protejate, infor-

mare, conştientizare

++

35. Școlile din vecinătate Activităţi educative, informare, conşti-

entizare

++

Organizații neguvernamen-

tale

36. Societatea Ornitologică

Română

protecția mediului și a avifaunei +++

37. Asociaţia pentru Protecţia

Păsărilor şi a Naturii Grupul

Milvus

protecția mediului și a avifaunei ++

Finanțatori

38. Fundații, asociații, instituții ce

gestionează fonduri neram-

bursabile sau sunt interesate în

a sprijini activitatea ariei prote-

jate

Sprijin pentru activități de conservare,

educație, conștientizare și ecoturism,

responsabilitate socio-economică

+++

15

Dintre factorii interesați prezentați mai sus, au un rol semnificativ din punct de vedere al

obiectivelor Sitului ROSPA0064 Lacurile Fălticeni următorii:

1) Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava - prin lucrările hidrotehnice pe care le

realizeză și le întrețin în afara ariei protejate dar pot avea un impact semnificativ

asupra stării de conservare a păsărilor;

2) proprietarii terenurilor agricole, care prin acțiunile lor de management determină

calitatea habitatelor necesare speciilor de păsări și influențează condițiile de

cuibărit;

3) Transelectrica- instituție care prin asigurarea unor izolații corespunzătoare pe lini-

ile electrice de medie tensiune pot contribui la reducerea amenințărilor asupra

păsărilor;

4) Primăriile orașului Fălticeni, a comunelor Bosanci, Bunești, Horodniceni, Moara,

Rădășeni, care au rol în planificare teritorială şi strategică, întreținerea infrastruc-

turii locale.

5) Societatea Ornitologică Română, care poate contribui în mod semnificativ la im-

plementarea măsurilor de management, oferind sprijin tehnic.

B.1.5. Resurse pentru management şi infrastructura

În prezent nu se alocă resurse pentru management altele decât cele prevăzute în proiectul care

asigură fondurile pentru elaborarea planului de management. Nu există infrastructură special

realizată sau desemnată pentru management.

Administrare, personal, sistem de decizie, resurse pentru management

Agenția pentru Protecția Mediului Suceava prin personalul din cadrul compartimentului Arii

Naturale Protejate și din cadrul Serviciului Calitatea Factorilor de Mediu au responsabilități

legate de ariile protejate care nu au administrator. Agenția pentru Protecția Mediului nu are

resurse alocate în mod special pentru această arie protejată.

Deciziile în ce privește activitățile de management curent se iau de către Agenția pentru

Protecția Mediului Suceava.

16

B.1.6. Planuri și programe relevante pentru managementul sitului

Conform prevederile articolului 21, alineatul 5 din Legea nr. 49/2011 – pentru aprobarea Or-

donanței de Urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, con-

servarea habitatelor naturale, a florei și a faunei sălbatice, cu modificările și completările ul-

terioare: ”Planurile de amenajare a teritoriului, cele de dezvoltare locală şi naţională, precum

şi orice alte planuri de exploatare/utilizare a resurselor naturale din aria naturală protejată vor

fi armonizate de către autorităţile emitente cu prevederile planului de management” astfel

orice proiect ce se va desfășura pe suprafața Sitului ROSPA0064 Lacurile Fălticeni sau în

vecinătățile acestuia va ține, în mod obligatori, cont de prevederile din Planul de manage-

ment.

Planurile relevante pentru management sunt:

1. Planul Urbanistic General al orșului Fălticeni;

2. Planul Urbanistic General al comunei Bosanci;

3. Planul Urbanistic General al comunei Horodniceni;

4. Planul Urbanistic General al comunei Moara;

5. Planul Urbanistic General al comunei Rădășeni.

Planul Urbanistic General este documentul ce reglementează regimul construcțiilor pe

administrativul unei Unități Administrative Teritoriale. Planul Urbanistic General are

relevanță deoarece se dorește un cadru legal predictibil legat de regimul construcțiilor din

Situl ROSPA0064 Lacurile Fălticeni – dacă este cazul – și vecinătatea acestuia nedorindu-se

suprapunerea unei viitoare extinderi a intravilanului aferent Unității Administrative

Teritoriale cu suprafața sitului.

6. Strategia de dezvoltare a județului Suceava;

Strategia de Dezvoltare a județului Suceava, este un document elaborat de către Consiliul

Județean Suceava in conformitate cu atribuțiile prevăzute de Legea Nr.215/2001. Documentul

este relevant deoarece Elaboratorul va trebui să țină cont de nevoile de conservare ale ariei

protejate, de prevederile planului de management în întreg procesul de elaborarea a strategiei

de dezvoltare socio – economică a județului. De asemenea strategia de vizitare a județului

trebuie să țină cont și de potențialul de vizitare al ariei protejate întrucât Elaboratorul să

asigure o promovare adecvată valorilor naturale ale ariei protejate.

17

7. Regulamentul şi Planul de management al sitului Dorohoi-Șaua Bucecei

ROSPA0116;

8. Regulamentul şi Planul de management al sitului Acumulările Rogojești-Bucecea

ROSPA0110;

9. Regulamentul şi Planul de management al sitului Vânători-Neamț ROSPA0107;

10. Regulamentul şi Planul de management al sitului Munții Rarău - Giumalău

ROSPA0083;

11. Regulamentul şi Planul de management al sitului Obcina Feredeului

ROSPA0089;

12. Regulamentul şi Planul de management al sitului Lunca Siretului Mijlociu

ROSPA0072;

13. Regulamentul şi Planul de management al sitului Fânețele seculare Frumoasa

ROSCI0081;

14. Regulamentul şi Planul de management al sitului Fânețele seculare Ponoare

ROSCI0082;

15. Regulamentul şi Planul de management al sitului Râul Moldova între Păltinoasa

și Ruși ROSCI0365;

16. Regulamentul şi Planul de management al sitului Slatina ROSCI0392

17. Regulamentul şi Planul de management al sitului Râul Suceva Liteni

ROSCI0380;

Ariile protejate, în special cele de Protecție Specială Avifaunistică aflate în vecinătatea ariei

protejate sunt relevante datorită importanței armonizării măsurilor de management aferente

planurilor de management. Speciile de păsări de interes conservativ ce fac interesul urmăririi

pe termen lung a stării lor de conservare se regăsesc și în formularele standard ale celorlalte

arii protejate. Având în vedere ca în arealul speciilor de păsări sunt incluse și celelalte arii

protejate este necesară o abordare unitară a managementul acestora.

18. Proiectul “Înființare infrastructură de agrement Nada Florilor”.

18

Primăria Fălticeni dezvoltă proiectul intitulat “Înființare infrastructură de agrement Nada

Florilor” finațat prin Programul Operațional Regional 2007-2013 care se edifică în

vecinătatea teritoriului Sitului ROSPA0064 Lacurile Fălticeni. Pentru proiect s-a eliberat

Aviz de Mediu Natura 2000 Număr 6234/02.10.2013 de către Agenția pentru Protecția a

Mediului Suceava. Impactul asupra valorilor Sitului ROSPA0064 Lacurile Fălticeni a fost

studiat și stabilit conform documentului “Raport La Studiul De Evaluare Adecvată Asupra

Obiectivului De Investiţii „Înființare infrastructura de agrement NADA FLORILOR”

amplasat în municipiul Fălticeni, județul Suceava” disponibil la adresa:

http://www.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content/uploads/112153_EA%20Baza

%20agrement%20Falticeni.pdf

B.1.7. Sistemul de planificare a activităţilor, monitorizare şi raportare

În prezent Agenția pentru Protecția Mediului Suceava utilizează un sistem de planificare a

activităților, monitorizare și raportare care integrează toate ariile protejate din

responsabilitatea Agenției pentru Protecția Mediului, neexistând însă un plan detaliat. Planul

de management va stabili cadrul pentru un sistem dedicat ariei protejate.

B.1.8. Scurt istoric al managementului și al activităților majore de management

Principalele activități de management pentru acest sit sunt cele desfășurate în cadrul

Proiectului ”Elaborarea stării de conservare a ariilor de protecţie speciale avifaunistice

ROSPA0006, ROSPA0038, ROSPA0048, ROSPA0077, ROSPA0058 şi ROSPA0064, Cod

SMIS 36408”, elaborat și implementat de Asociația „OTUS” și anume:

(1) Evaluarea stării de conservare al sitului

(2) Inventarierea, cartarea şi evaluarea stării de conservare a speciilor de păsări

(3) Dezbateri publice cu privire la elaborarea Planului de Management

(4) Acțiuni de informare și conștientizare

(5) Confecţionarea şi montarea panourilor informative

(6) Activităţi de informare şi publicitate privind proiectul

(7) Realizare de câte un website de prezentare: www.lacurilefalticeni.ro.

19

http://www.lacurilefalticeni.ro/

http://www.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content/uploads/112153_EA%20Baza%20agrement%20Falticeni.pdf

http://www.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content/uploads/112153_EA%20Baza%20agrement%20Falticeni.pdf

B.2. Mediul fizic

B.2.1. Aşezarea geografică

Situl ROSPA0064 Lacurile Fălticeni este situată în partea de nord-est a României.

Coordonatele geografice sunt: 26o 16’ 46” longitudine estică şi 47o 29’ 36” latitudine nordică.

Teritoriul desemnat pentru Situl ROSPA0064 Lacurile Fălticeni este de 727 ha și se află în

Judeţul Suceava. Situl ROSPA0064 Lacurile Fălticeni se situează în întregime în Podişul

Sucevei, în valea râului Şomuzul Mare care este afluent al Siretului.

B.2.2. Geologie şi aspecte geomorfologice

Caracteristicile geologice ale arealului sunt determinate de aşezarea în Podişul

Sucevei care din punct de vedere geologic alcătuieşte o parte din Platforma Moldovenească

care este cea mai veche unitate de platformă de pe teritoriul României fiind terminaţia sud-

vestică a Platformei Europei Orientale. Formarea începe cu geosinclinalul precambrian,

Proterozoic mediu când a avut loc cratonizarea fundamentului la nucleul continental baltic.

Soclul Platformei Moldoveneşti este exclusiv cristalin şi variază de la est spre vest,

până la falia Siretului fiind de tip podolic, între faliile Siretului şi Solca de tip scitic, şi sub

pânzele Orogenului Carpatic este de tip moesic. Din punct de vedere litologic este alcătuit din

roci cuarţo-feldspatice, gnaise oculare, paragnaise cu plagiocalzi, larg cristalizate şi intruziuni

granitice.

Procesele de sedimentare au trei megacicluri care corespund cele trei mari

transgresiuni şi regresiuni marine care au fost influenţate de evoluţia geotectonică a Globului.

1. Megaciclul Vendian superior-Devonian: se formează paleorelieful Botoşani

2. Megaciclul Cretacic-Eocen: se formează paleorelieful Dorohoi

3. Megaciclul Badenian superior-Meoţian: se formează relieful actual

În al treilea megaciclu în timpul Sarmaţianului se modifică morfologia bazinelor de

sedimentare. La nivelul Volhinianului în zona la contactul cu orogenul s-au acumulat

depozite fluvio-deltaice de rudite şi arenite. Depozitele respective reprezentând paleodelte şi

dau dovezi că au existat paleocursuri cu capacităţi mari de transport cu izvoarele în zona

flişului carpatic: paleo-Suceava, paleo-Suceviţa, paleo-Clitul, paleo-Solca, paleo-Soloneţul,

paleo-Moldova, paleo-Suha. În zona municipiului Fălticeni s-a format un facies paludal.

20

Terasele, şesurile aluviale, conurile aluviale ale arterelor hidrografice sunt alcătuite

din depozite continentale cuaternare de vârstă Pleistocen inferior sau superior şi sunt roci moi

: gresii, nisipuri, pietrişuri, argile şi depozite loessoide care se regăsesc atât pe suprafaţa

Podişului Sucevei cât şi în valea Şomuzului Mare.

Datorită faptului că zona se află pe rama vestică al Platformei Moldoveneşti

depozitele au format lanţul de dealuri piemontane cu o înclinare de 5-8o, mai mică decît

zonele estice din Podişul Moldovei unde înclinarea crustelor poate să ajungă şi la 20o.

B.2.3. Aspecte hidrologice

Toate acumulările de apă cuprinse în Situl ROSPA0064 Lacurile Fălticeni sunt amenajate pe

râul Şomuzul Mare. Râul Şomuzul Mare se alimentează prin izvoarele din regiunea deluroasă

care nu prezintă debituri atât de mari precum râurile care izvoresc din zona muntoasă.

Debitele maxime sunt înregistrate primăvara datorită topirii zăpezilor care alimentează

acumulările prin râul Şomuzul Mare şi prin pârâurile învecinate: Frumosu, Brădăţel,

Rădăşeni, Prisaca.

Au contribuţie în alimentare şi apele adunate de pe suprafaţa bazinului de recepţie al

acumulărilor dar și precipitaţiile. Lacul pierde apă în mod natural prin evaporaţie, cantitatea

apei evaporate depinde de radiaţa solară care este influenţată de nebulozitate. Valoarea

evaporaţiei variază între 500-680 mm, însă nu depăşește precipitaţiile medii anuale. Fiind

acumulări artificiale, amenajarea Moara are rol de atenuare a undelor de viitură. Acumularea

de apă este folosită şi la piscicultură prin amenajarea unor bazine specifice.

Temperatura apei lacurilor înregistrează valori mai mari decât temperatura aerului cu

0,5 - 2o C dimineaţa şi seara, iar în timpul zilei înregistrează aceeași temperatură sau mai

scăzută. Apa pârâurilor ce alimentează acumulările influenţează caracteristicile hidrochimice

ale lacurilor. Apele aduse de pârâuri sunt mineralizate înregistrând valori între 1200 - 2000

mg/l, predominant cu ioni de sulfaţi.

B.2.4. Clima

Clima este determinată de aşezarea geografică a teritoriului şi este tipică Podişului

Sucevei fiind umedă şi răcoroasă datorită poziționări pe partea vestică a Podişului Moldovei,

aproape de Carpaţii Orientali. Principalele indicatoare climatice sunt vânturile care au origine

vestică, nordică şi estică. Efectele vânturilor sunt modificate de relief, Carpaţii Orientali

21

formează o barieră pentru masele de aer care vin dinspre vest astfel pe partea estică ajung

precipitaţii mai scăzute.

Influenţa scandinavo-baltică se prezintă cu zile geroase pe timp de iarnă şi în

temperaturi scăzute vara foarte rare cu efect asupra precipitațiilor Influenţele caracteristice

continentale sunt cele generate de vânturile estice care cauzează secete pe timpul verii şi

viscole pe timp de iarnă. Temperatura aerului, temperaturile extreme şi amplitudinile termice

evidenţiază și încadrează arealul într-un climat temperat continental.

Temperatura medie în perioada 1961 - 2010 a fost de 8,5o C. Dacă se examinează

fiecare zece ani din perioada respectivă temperatura medie nu arată o schimbare

semnificativă între anii 1961 - 1989 rămânând în jurul 8-8,2o C faţă de perioada 1990 - 1999

când este de 8,7o C şi intervalul 2000-2010 când atinge 9,3o C. Din datele primite reiese

empiric că temperatura aerului înregistrează o tendinţă de creştere continuă.

Precipitaţiile atmosferice sunt influenţate de altitudinea reliefului şi înregistrează

minime în luna februarie şi maxime în lunile mai respectiv iunie. Precipitaţiile căzute sub

formă de ploaie reprezintă 70-80% din totalul precipitațiilor.

Evoluţia precipitaţiilor nu prezintă o schimbare negativă sau pozitivă ci o fluctuaţie.

Datele precipitaţiilor medii anuale între 1961 - 2010 afirmă că sunt atât creşteri cât şi scăderi.

Pe intervalul respectiv cantitatea medie înregistrată a fost de 620mm/an.

B.2.5. Caracteristici pedologice

Pe teritoriul Sitului ROSPA0064 Lacurile Fălticeni sunt prezente protisoluri aluviale

care sunt neevoluate, în stadiu incipient de formare. Prezintă un orizont A sub o grosime de

20 cm, fără alte orizonturi caracteristice. În împrejurimei s-au format cernoziomuri

argiloluviale, soluri cernozomioide care sunt fertile datorită apei care a ajutat migrarea

argilelor din orizontul superior humic. La adâncime se prezintă şi un orizont cu carbonaţi. A

fost identificat și un alt tip de sol, cu caracteristici speciale, la vărsarea pârâului Rădăşeni în

Şomuzul Mare. Acest tip de sol este numit erodisol şi face parte din soluri a cărui structura a

fost influenţată în mod deosebit de om. Structura sa fiind foarte eterogenă nu se pot descoperi

orizonturile diagnostice.

B.3. Mediul biotic

Situl ROSPA0064 Lacurile Fălticeni a fost desemnat în special pentru conservarea unui

număr de 19 specii de păsări din Anexa 1 a Directivei Păsări –79/409/EEC.

22

Acumulările de apă sunt înconjurate de terenuri agricole, păşuni, fâneţe şi livezi. Acumulările

sunt un important loc de popas pentru păsările migratoare, găzduind regulat peste 20.000 de

păsări de apă migratoare. Pe lângă raţe, pescăruşi, stârci, dacă condiţiile de hrănire sunt

favorabile și se formează bancuri de nămol în timpul migraţiei poposesc aici și stoluri mari de

limicole. Pe lacurile de lângă şi în amonte de localităţile Pocoleni şi Podeni cuibăresc multe

specii specifice ecosistemelor de apă, Circus aeroginosus, Botaurus stellaris, Ixobrichus

minutus. Este unul dintre puţinele locuri din interiorul ţării unde în unii ani cuibăreşte Sterna

albifrons.

B.3.1. Context biogeografic

Situl ROSPA0064 Lacurile Fălticeni este amplasat în regiunea biogegrafică continentală.

B.3.2. Fauna

Situl ROSPA0064 Lacurile Fălticeni a fost desemnat pentru conservarea unui număr de 19 de

specii de păsări de interes conservativ. Conform studiilor, în momentul de față se regăsește

habitat pentru 18 din aceste specii, dar și pentru alte specii de interes conservativ, care trebuie

incluse în formularul standard.

Specii de păsări de interes conservativ

În tabelul de mai jos se prezintă speciile incluse în formularul standard și speciile de interes

conservativ care nu sunt în formularul standard, dar care au fost identificate cu ocazia

inventarierilor. Specia marcate cu „**” este propusă pentru a fi scoasă din formularul

standard deoarece nu a fost identificate în urma inventarierilor ornitolgice și nu a fost

identificat habitat specific speciei în Situl ROSPA0064 Lacurile Fălticeni. Specia marcate cu

„*” este propusă pentru a fi introdusă în formularul standard deoarece este de interes

conservativ și a fost identificate în Situl ROSPA0064 Lacurile Fălticeni în urma

inventarierilor ornitologice iar Situl ROSPA0064 Lacurile Fălticeni prezintă habitat și

condițiile ecologice necesare conservării.

23

Tabelul nr. 3.

Speciile de interes conservativ inventariate

Nume specie Denumire populară Cod Natura

2000

Anexa din Di-

rectiva Păsări

Anexa din Legea 49 Lista roșie globală

IUCN

Aythya nyroca Rață roșie A060 1 3 aproape ameninţat

Botaurus stellaris Buhai de baltă A021 1 3 mai puţin vulnerabil

Chlidonias hybridus Chirighiță cu obraz alb A196 1 3 mai puţin vulnerabil

Chlidonias niger Chirighiță neagră A197 1 3 mai puţin vulnerabil

Ciconia ciconia Barză albă A031 1 3 mai puţin vulnerabil

Circus aeruginosus Erete de stuf A081 1 3 mai puţin vulnerabil

Egretta alba Egretă mare A027 1 3 mai puţin vulnerabil

Egretta garzetta ** Egretă mică A026 1 3 mai puţin vulnerabil

Gavia arctica Cufundar polar A002 1 3 mai puţin vulnerabil

Gavia stellata Cufundar mic A001 1 3 mai puţin vulnerabil

Ixobrychus minutus Stârc pitic A022 1 3 mai puţin vulnerabil

Lanius collurio Sfrâncioc roşiatic A338 1 3 mai puţin vulnerabil

24

Nume specie Denumire populară Cod Natura

2000

Anexa din Di-

rectiva Păsări

Anexa din Legea 49 Lista roșie globală

IUCN

Mergus albellus Ferestraș mic A068 1 4 mai puţin vulnerabil

Nycticorax nycticorax Stârc de noapte A023 1 3 mai puţin vulnerabil

Phalacrocorax pygmaeus Cormoran mic A393 1 3 mai puţin vulnerabil

Philomachus pugnax Bătăuș A151 1, 2 3 mai puţin vulnerabil

Pluvialis apricaria Ploier auriu A140 1, 2, 3 3 mai puţin vulnerabil

Sterna albifrons * Chiră mică A195 1 3 mai puţin vulnerabil

Sterna hirundo Țigănuș A032 1 3 mai puţin vulnerabil

Tringa glareola Fluierar de mlaștină A166 1 3 mai puţin vulnerabil

25

Situaţia speciilor identificate în sit

În perioada 2012-2013 s-au efectuat inventarieri ornitologice ale speciilor de păsări de interes

conservativ, pe baza inventarierilor se poate estima starea actuală a speciilor. Din totalul de

19 specii de interes conservativ din formularul standard au fost identificate 18 specii. O

specie identificată în Situl ROSPA0064 Lacurile Fălticeni este propusă pentru a fi inclusă în

formularul standard. Dintre cele 18 specii de păsări de interes conservativ, identificate, toate

18 speciile au starea de conservare medie sau redusă, necesitând măsuri active de

management. Intervențiile de management vor viza habitatele, pentru asigurarea condițiilor

optime pentru cuibărit, adăpost și hrană pentru toate speciile dependente de habitatele

respective dar și intervenții asupra altor factori care influențează starea de conservare.

Starea de conservare și situația efectivelor speciilor de interes conservativ este redată în

tabelele de mai jos. Specia marcată cu „*” a fost identificată și se propune includerea ei în

formularul standard.

Tabelul nr. 4.

Situația speciilor de păsări de interes conservativ identificate

Specia Stare de conser-

vare

Nr. minim de indivizi / perechi estimat

în sit

Aythya nyroca C - redusă 5 indivizi –pasaj

Botaurus stellaris C - redusă 2-4 perechi –cuibărit

Chlidonias hybridus C - redusă 15 indivizi –pasaj

Chlidonias niger C - redusă 10 indivizi –pasaj

Ciconia ciconia C - redusă minim 25 indivizi –pasaj

Circus aeruginosus C - redusă 2-4 p –cuibărit

Egretta alba C - redusă 5 indivizi –pasaj

Gavia arctica C - redusă 2-20 indivizi –pasaj

26


vare

Nr. minim de indivizi / perechi estimat

în sit

Gavia stellata C - medie 1-8 indivizi –pasaj

Ixobrychus minutus C - redusă 5-20 indivizi –pasaj

Lanius collurio C - redusă 30-60 perechi –cuibărit

Mergus albellus C - redusă 1 indivizi –pasaj

Nycticorax nycticorax C - medie 2 indivizi –pasaj

Phalacrocorax pygmaeus C - redusă 2 indivizi –pasaj

Philomachus pugnax C - redusă 20-300 indivizi –pasaj

Pluvialis apricaria C - redusă 161 indivizi –pasaj

Sterna albifrons * C - redusă 0-5 perechi –cuibărit

Sterna hirundo C - medie 3-8 perechi –cuibărit

Tringa glareola C - redusă 25 indivizi –pasaj

27

Tabelul nr. 5.

Situația efectivelor speciilor de păsări de interes conservativ identificate

Specia Efective conform formular standard Efective conform inventrierilor

Reproducere Iernat Pasaj Reproducere Iernat Pasaj

Aythya nyroca - - 200-350 indivizi - - minim 5 indivizi

Botaurus stellaris 2-4 perechi - - 2-4 perechi - -

Chlidonias hybridus - - 300500 indivizi 10-30 perechi - minim 15 indivizi

Chlidonias niger - - 250-450 indivizi - - minim 10 indivizi

Ciconia ciconia 3-7 perechi - 300-600 indivizi 3-7 perechi - minim 20 indivizi

Circus aeruginosus 3-5 perechi - - 2-4 perechi - minim 10 indivizi

Egretta alba - - 80-120 indivizi - - minim 15 indivizi

Gavia arctica - - 2-20 indivizi - - 2-20 indivizi

Gavia stellata - - 1-8 i - - 1-8 indivizi

Ixobrychus minutus 20-30 perechi - - 7-15 perechi - -

Lanius collurio 40-80 perechi - - 30-60 perechi - -

Mergus albellus - - 200-280 indivizi - - rar

Nycticorax nycticorax - - 200-400 indivizi 20-25 perechi - prezent

28

Phalacrocorax pygmaeus - - 30-70 indivizi - - rar

Philomachus pugnax - - 5000-8000 indivizi - - minim 300 indivizi

Pluvialis apricaria - - 800-1500 indivizi - - minim. 150

indivizi

Sterna albifrons * - - - 0-5 perechi - minim 10 indivizi

Sterna hirundo - - 50-100 indivizi 3-8 perechi - minim 130 indivizi

Tringa glareola - - 1500-3000 indivizi - - minim 30 indivizi

29

Alte specii de interes conservativ

Tabelul nr. 6.

Alte specii de păsări de interes conservativ

Nume specie Denumire populară Cod N2000 Anexa din Directiva

Păsări

Anexa din

Legea 49

Lista roșie globală

Alcedo atthis Pescăraş albastru A229 1 3, 4 mai puţin vulnerabil

Ardeola ralloides Stărc galben A024 1 3 mai puţin vulnerabil

Branta ruficollis Gâscă cu gât roșu A396 1 3 periclitat

Ciconia nigra Barză neagră A030 1 3 mai puţin vulnerabil

Circaetus gallicus Şerpar A080 1 3 mai puţin vulnerabil

Circus cyaneus Erete vânăt A082 1 3 mai puţin vulnerabil

Circus pygargus Erete sur A084 1 3 mai puţin vulnerabil

Crex crex Cristel de câmp A122 1 3 mai puţin vulnerabil

Cygnus cygnus Lebădă de iarnă A038 1 3 mai puţin vulnerabil

Dendrocopos syriacus Ciocănitoarea de grădini A429 1 3 mai puţin vulnerabil

Falco peregrinus Şoim călător A103 1 3 mai puţin vulnerabil

Himantopus himantopus Piciorong A131 1 3 mai puţin vulnerabil

30

Nume specie Denumire populară Cod N2000 Anexa din Directiva

Păsări

Anexa din

Legea 49

Lista roșie globală

Hydrioprogne caspia Pescărița mare A190 1 3 mai puţin vulnerabil

Larus melanocephalus Pescăruș cu cap negru A176 1 3 mai puţin vulnerabil

Larus minutus Pescăruş mic A177 1 3 mai puţin vulnerabil

Lullula arborea Ciocârlie de pădure A246 1 3 mai puţin vulnerabil

Pandion haliaetus Uligan pescar A094 1 3 mai puţin vulnerabil

Platalea leucorodia Lopătar A034 1 3 mai puţin vulnerabil

Podiceps auritus Corcodel de iarnă A007 1 3 mai puţin vulnerabil

Tadorna ferruginea Călifar roşu A397 1 3 mai puţin vulnerabil

31

Tabelul nr. 7.

Situația altor specii de păsări de interes conservativ


vare

Nr. minim de indivizi / perechi estimate

Alcedo atthis C - redusă 1-3 perechi –cuibărit

Ardeola ralloides C - redusă 0-30 indivizi –pasaj

Branta ruficollis C - redusă 0-50 indivizi –pasaj

Ciconia nigra C - redusă 0-5 indivizi –pasaj

Circaetus gallicus C - redusă 0-3 indivizi –pasaj

Circus cyaneus C - redusă 1-5 indivizi –iernare

Circus pygargus C - redusă 1-8 indivizi –pasaj

Crex crex C - redusă 1-3 perechi –cuibărit în apropiere

Cygnus cygnus C - redusă 0-10 indivizi –pasaj

Dendrocopos syriacus C - redusă Prezent –cuibărit și iernare

Falco peregrinus C - redusă 0-2 indivizi –pasaj

Himantopus himantopus C - redusă 0-5 indivizi –pasaj

Hydrioprogne caspia C - redusă 1-5 indivizi –pasaj

Larus melanocephalus C - redusă 0-5 indivizi –pasaj

Larus minutus C - redusă 1-15 indivizi –pasaj

Lullula arborea C - redusă Rară –pasaj

Pandion haliaetus C - redusă 1-3 indivizi –pasaj

Platalea leucorodia C - redusă 0-3 indivizi –pasaj

Podiceps auritus C - redusă 0-2 indivizi –pasaj

Tadorna ferruginea C - redusă 0-30 indivizi –pasaj

32

Tabelul nr. 8.

Situația efectivelor altor specii de păsări de interes conservativ

Specia Efective conform inventrierilor

Rezident Reproducere Iernat Pasaj

Alcedo atthis - 1-3 perechi - -

Ardeola ralloides - - - 0-30 indivizi

Branta ruficollis - - - 0-50 indivizi

Ciconia nigra - - - 0-5 indivizi

Circaetus gallicus - - - 0-3 indivizi

Circus cyaneus - - 1-5 indivizi 1-10 indivizi

Circus pygargus - - - 1-8 indivizi

Crex crex - 1-3 perechi - -

Cygnus cygnus - - - 0-10 indivizi

Dendrocopos syriacus - Prezent Prezent -

Falco peregrinus - - - 0-2 indivizi

Himantopus himantopus - - - 0-5 indivizi

Hydrioprogne caspia - - - 1-5 indivizi

33

Specia Efective conform inventrierilor

Larus melanocephalus - - - 0-5 indivizi

Larus minutus - - - 1-15 indivizi

Lullula arborea - - - Rară

Pandion haliaetus - - - 1-3 indivizi

Platalea leucorodia - - - 0-3 indivizi

Podiceps auritus - - - 0-2 indivizi

Tadorna ferruginea - - - 0-30 indivizi

34

B.3.3. Ecosisteme

ROSPA064 Lacurile Fălticeni conține următoarele categorii de ecosisteme:

Ecosisteme de baltă - 535 ha;

Ecosisteme de pajiști – 158,9 ha.

Toate aceste categorii de ecosisteme au un rol specific în cadrul ariei protejate asigurând

habitat de hrană, adăpost, cuibărire pentru speciile de păsări.

B.3.4. Peisajul

Peisajul este reprezentat în mare parte de luciul de apă – elementul central- ce ocupă

suprafața ariei protejate în proporție de 74%. Situl ROSPA0064 Lacurile Fălticeni se află în

ecoregiunea Podișul Sucevei, peisajul fiind unul specific, cu dealuri cu pante line brăzdate de

văi cu lunci bogate în vegetație.

Componentele acestui peisaj mozaicat sunt luciurile de apă aferente acumulărilor de apă cu

porțiunile specifice de stuf și fânețele, livezile, pășunile și arabilul care mărginesc aceste

acumulări și uneori se învecinează cu albia minoră.

Culturile fiind diverse: rapiță, cartof, mălai întrepătrunzându-se cu pășunile, fânațele,

stufărișurile acordă o dinamică peisagistică astfel zona este folosită și în scop recreațional.

Elementul antropic este prezent în peisaj prin amenajările de hidro-tehnică, digurile, canalele

aferente acumulărilor dar și așezările din vecinătăți cu construcțiile definite de locuințe și

anexele, depedințele acestora. Arealul prezintă potențial mărit pentru o utilizare sustenabilă a

solului și a celorlalte resurse naturale.

B.3.5. Procese naturale

Eroziunea naturală a solului, sărăcirea în substanțe organice, sunt procese ce survin natural

dar sunt amplificate de agricultura intensivă practicată pe terenurile agricole din perimetrul și

vecinătăți. Acest proces cumulat cu folosirea intensive a îngrășămintelor sintetice,

pesticidelor și ierbicidelor de sinteză duce la creșterea concentrațiilor de nitriți și nitrați din

sol – fapt periculos atât pentru calitatea apei din acumulări, a celei subterane, cât și pentru

speciile de interes conservativ ce folosesc habitatele acvatice și umede pentru hrană și

cuibărit.

35

Fenomenul de secetă, printr-o cantitate redusă de precipitații, poate fi considerat un proces

natural care afectează speciile de păsări prin reducerea accesului la zone umede, bălți,

mlaștini cu caracter temporar dar și un proces care afectează toate interacțiunile din lanțul

trofic, disponibilitatea hrănii, a habitatelor. Seceta prelungită duce la secarea heleșteielor, a

corpurilor de apă ce sunt predispose la acest fenomen astfel reducându-se luciul de apă

implicit și habitatul de hrănire.

B.4. Informaţii socio-economice şi culturale

B.4.1. Comunităţi

Întreaga suprafață Sitului ROSPA0064 Lacurile Fălticeni este situată pe teritoriul județului

Suceava, în regiunea Nord-Est. Din punct de vedere al distribuţiei teritoriale a Situl

ROSPA0064 Lacurile Fălticeni se întinde pe suprafețele administratie ale orașului Fălticeni și

comunelor Bosanci, Bunești, Horodniceni, Moara și Rădășeni.

În cadrul ultimelor două recensăminte, conform informaţiilor oficiale oferite de Institutul

Național de Statistică, numărul de locuitori se prezintă astfel:

Tabelul nr. 9.

Distribuţia teritorială şi demografică

Anul 2012 2002

Unitate administrativ teritorială Populația stabilă Populația stabilă

Fălticeni 25.723 29.787

Bosanci 6.719 6.275

Bunești 2.348 2.689

Horodniceni 3.283 3.723

Moara 4.384 4.329

Rădășeni 3.575 4.414

36

Tabelul nr. 10.

Activități de acvacultură în cadrul Sitului ROSPA0064 Lacurile Fălticeni

Nume Date despre exploatare

Ferma 1 Se exploatează 153 de ha de luciu de apă pe lacul Șomuz 2 Moara iar

pentru reproducție se folosesc pepinierele Bunești și Rădășeni;

Se cultivă specii ca: sânger, novac, cosaș, crap comun, biban ce asigură

o cultură de aproximativ 50 tone/an.

Activitatea deține Aviz Natura 2000.

Ferma 2 Ferma exploatează în total o suprafață de 308 ha luciu de apă ce

cuprinde iazurile, bazinele și pepinierile aferente.

Doar amenajările piscicole Pocoleni cu 141,1 ha luciu de apă și

Mihăiești cu 116 ha luciu de apă sunt cuprinse în Situl ROSPA0064

Lacurile Fălticeni.

37

C. EVALUAREA SITUAȚIEI ACTUALE

În această secţiune se prezintă principalele valori și amenințări identificate pentru Situl

ROSPA0064 Lacurile Fălticeni și se analizează situația valorilor identificate, respectiv

amenințările care afectează starea acestora în prezent sau le pot afecta pe viitor. Aceste

analize stau la baza definirii măsurilor de management.

C.1. Valori

Principalele valori ale ariei protejate sunt reprezentate de:

a) speciile de păsări de interes conservativ prezentate în formularul standard și

prezentate / descrise la capitolul B3;

b) speciile și habitatele care sunt importante pentru Situl ROSPA0064 Lacurile

Fălticeni, altele decât cele de interes conservativ, prezentate la capitolul B3.

Tabelul nr. 11.

Valorile de biodiversitate identificate în cadrul Sitului ROSPA0064 Lacurile Fălticeni

Valoarea identificată Importanţa

Ecosisteme de ape și zone

umede

Calitatea și cantitatea apei, respectiv a habitatelor din acest ecosistem

sunt esențiale pentru speciile de păsări de interes conservativ din

Situl ROSPA0064 Lacurile Fălticeni, atât pentru cuibărit, cât și în

perioada de migrație și iernare.

Aythya nyroca Specie de interes conservativ, cuibărește în Dobrogea, cu efective

mari în Delta Dunării, Muntenia, Oltenia, Moldova, Banat și mai

izolat și mai rar în Transilvania. Efective mai mari se înregistrează în

pasaj. În timpul iernii este rar observată.

Botaurus stellaris În România specia cuibărește în Delta Dunării și în majoritatea

zonelor umede cu stufăriș dens din toată țara.

Chlidonias hybridus Efectivul reprezintă peste 10% din populaţia europeană așadar are o

importanţă continentală deosebită.

38


Chlidonias niger Specie de pasăre de interes conservativ, aflată în declin în majoritatea

ţărilor, inclusiv România.

Ciconia ciconia Datorită desecării excesive a zonelor umede în multe părţi ale ţării

populaţia a suferit o diminuarea accentuată.

Circus aeruginosus La nivel naţional este o specie larg răspândită, este întâlnită

preponderent în perioadele de pasaj.

Egretta alba În ultimele decenii arealul de răspândire a fost în creștere.

Gavia arctica Specie ce cuibărește în Nordul Europei, Scoția pe lacuri dulci, bogate

în pește, rar pe coasta mării. Sunt păsări migratoare care iernează pe

lacuri și pe mare.

Gavia stellata Specie migratoare din regiunile temperate ale emisferei nordice. Este

cel mai mic și răspândit membru al familiei cufundătorilor.

Cuibărește în nordul Europei pe bălți și lacuri mici.

Ixobrychus minutus Specie de pasăre greu de observat, poposește în România pe perioada

verii.

Lanius collurio Este caracteristică zonelor agricole deschise, de pășune, cu multe

tufișuri și mărăcinișuri, în România înregistrează una dintre cele mai

numeroase populații din Europa.

Mergus albellus În România specia poate fi observată cu preponderenţă în perioada

migraţiei. Această populaţie este foarte importantă deoarece în

majoritatea ţărilor europene iernează efective mult mai mici.

Nycticorax nycticorax Specie prezentă în România pe perioada verii, efectivul din România

este important pe plan european.

Phalacrocorax pygmaeus În România specia este migratoare parțial, populaţia locală este cea

mai importantă pe plan global.

Philomachus pugnax Specie întâlnită frecvent în România în timpul migrației.

Pluvialis apricaria În România această specie poate fi observată numai în timpul

migrației.

39


Sterna albifrons Specie caracteristică zonelor umede costiere, dar și lacurilor

interioare cu apă dulce, apropiate de mare.

Sterna hirundo Specie puternic migratoare care iernează în emisfera sudică, în

România are o distribuţie relativ uniformă.

Tringa glareola Este o specie comună de pasaj întâlnita în văile râurilor, în jurul

lacurilor sau pe terenurile invadate de ape sau de pe care apele de

inundație se retrag. Prezentă cu preponderență în sud-estul țării.

Alcedo atthis Este o specie larg răspândită, dar nu este comună nici unei zone.

Ardeola ralloides Specie ce cuibăreşte în jumătatea sudică a Europei, în România

înregistrează populații mai mari față de celelalte țări europene.

Branta ruficollis Cea mai mare parte a populației mondiale este prezentă în timpul

iernii în România și Bulgaria.

Ciconia nigra Specie de pasăre de interes conservativ, o specie retrasă şi sfioasă,

care cuibăreşte în păduri.

Circaetus gallicus Efectivul european al speciei este mic.

Circus cyaneus Specie cu efectiv european relativ mic şi care se află în declin.

Circus pygargus Este o specie cu largă răspândire pe continentul european. Iernează în

Africa, exemplarele tinere îşi petrec prima vară în cartierele de

iernare.

Crex crex Specie caracteristică zonelor joase, cum sunt păşunile şi fânețele

umede, dar şi culturilor agricole cu mazăre, rapiţă, trifoi, cartofi.

Cygnus cygnus În România specia iernează mai ales în Delta Dunării, în sistemul

lagunar și pe bălţile din sudul și estul ţării. De asemenea, poate fi

observată în efective mai mici și pe lacurile din Transilvania sau din

vestul României.

Dendrocopos syriacus Specia a fost rezidentă zonelor climatice mediteraneene din Turcia.

La începutul secolului XX specia a început o expansiune rapidă și

astăzi are distribuția în Peninsula Balcanică, Anatolia, Europa

40


Centrală.

Falco peregrinus Specie caracteristică zonelor deschise, stâncoase, de tundră, păşunilor

sau stepelor cu pâlcuri de pădure şi coaste marine.

Himantopus himantopus Este una din speciile cele mai caracteristice pentru habitatul din

România.

Hydrioprogne caspia Este specia cea mai mare dintre chire şi apare pe toate continentele

cu excepţia Antarcticii fiind caracteristică zonelor umede cu apă

dulce sau salmastră, lagunelor şi ţărmurilor nisipoase.

Larus melanocephalus Specie caracteristică zonelor umede, deschise, lagunare și de coastă.

Se adaptează ușor la diferite tipuri de habitat.În migraţie apare în

zone umede, lacuri, zone lagunare și de coastă, dar și în zone agricole

și pășuni.

Larus minutus Specie ce cuibăreşte rar şi punctiform în Dobrogea, dar apare relativ

frecvent în perioadele de migraţie.

Lullula arborea În România specia are o distribuție aproape omogenă apărând în

toate habitatele corespunzătoare speciei, cu populații sedentare pe

Lunca Dunării și în Dobrogea.

Pandion haliaetus Este o specie întâlnită în zonele umede din partea estică a țării, în

Delta Dunării, în lagunele de coastă şi în Dobrogea. Apare și în

câteva habitate umede, heleşteie şi bălți din vestul României.

Platalea leucorodia Specie caracteristică bălţilor şi lacurilor puţin adânci cu stufărişuri şi

pâlcuri de copaci.

Podiceps auritus Este singurul corcodel care soseşte accidental în România, numai

iarna, şi se întîlneşte de-a lungul râurilor neîngheţate, a bălţilor şi

chiar în zonele cu lacuri alpine.

Tadorna ferruginea În România această specie poate fi întâlnită în zonele acvatice din

partea de sud-est a țării și doar ocazional, în timpul migrațiilor, poate

fi observată în restul apelor interioare.

41

C.2. Presiuni și amenințări

Identificarea şi evaluarea presiunilor și ameninţărilor a fost realizată în cadrul grupurilor de

lucru și în întâlniri cu factorii interesați, utilizând clasificarea Uniunii Internaționale de

Conservare a Naturii. Amenințările din formularul standard pot fi ușor asimilate cu cele din

clasificarea Uniunii Internaționale de Conservare a Naturii. Această clasificare internațională,

realizată special pentru amenințările din arii protejate, permite o analiză mai ușoară a

categoriilor de amenințări.

Presiunile apar/există ca urmare a acțiunilor umane sau a fenomenelor naturale extreme din

trecut sau din prezent și care afectează, în mod cumulat, sau separat viabilitatea pe termen

lung sau mediu a speciilor de păsări din Situl ROSPA0064 Lacurile Fălticeni și a habitatelor

folosite. Pentru analiza de mai jos, au fost luate în calcul presiunile identificate în prezent sau

pe parcursul ultimilor cinci ani.

Amenințările pot apărea ca urmare a acțiunilor umane sau a fenomenelor naturale extreme

din viitor, putând afecta în mod cumulat sau separat, viabilitatea pe termen lung sau mediu a

speciei sau habitatului. Definirea amenințărilor se face luând în calcul acțiuni umane viitoare

sau previzibile. Pentru analiza, s-au luat în calcul amenințările ce pot deriva în următorii cinci

ani, din acțiuni umane în derulare sau previzibile și fenomene naturale extreme posibile.

Ameninţare minoră Ameninţare moderată Ameninţare majoră

Necesită monitorizare dar nu

şi acţiuni specifice de

management

Necesită acţiuni specifice de

management cât mai curând

posibil

Necesită acţiuni de

management cu prioritate

Cu impact mic Cu impact mediu Cu impact major

1 2 3

42

Tabelul nr. 12.

Presiuni şi ameninţări la adresa valorilor naturale

Presiunea /

Presiunea

identificată

Valoarea amenințată Explicații - localizare, impact potențial Presi

unea

Ama

ninț

are

1. Agricultură și acvacultură

1.1. Creşterea

animalelor şi

zootehnia

Habitatele speciei Vanellus vanellus Localizare: pe malul Șomuzului Mare

Cauza: pășunat în perioada de cuibărit

Impact: distrugerea cuiburilor și reducerea populației

2 3

Habitatele cu tufărișuri ale speciei Lanius

collurio

Localizare: pășuni

Cauza: curățarea pășunilor și îndepărtarea integrală a

tufişurilor

Impact: distrugerea habitatelor de cuibărire a speciei și

reducerea populației

1 3

Habitatele umede Localizare: pajiștile din jurul lacurilor

Cauza: suprapășunat

Impact: distrugerea habitatelor importante pentru speciile

2 2

43

Presiunea /

Presiunea

identificată


unea

Ama

ninț

are

acvatice și reducerea populațiilor

Habitatele a speciilor de păsări de interes

conservativ

Localizare: în toate zonele și în special pe malul

Șomuzului Mare

Cauza: suprapășunat

Impact: eutrofizarea habitatelor acvatice, apar specii de

plante nitrofile: Conium maculatum, Amaranthus

retroflexus, Onopordum acanthimum, Carduus

acanthoides. Eutrofizarea lacurilor duce la scăderea

biodiversităţii şi dispariţia nevertebratelor şi cormofitelor

din apă care constituie hrana păsărilor acvatice

2 2

2. Transport şi rețele de comunicații

1.1. Reţele de

utilităţi şi servicii –

electricitate, cabluri,

conducte

Toate speciile dar afectează în special

păsările de talie mare ca berzele, lebedele

sau stârcii

Localizare: pe marginea acumulărilor

Cauza: electrocutare şi coliziuni cu linii electrice

Impact: mortalitate ridicată pentru specii

1 1

2.1. Alte intruziuni Populațiile speciiei Himantopus Localizare: pe malul acumulărilor 2 3

44

Presiunea /

Presiunea

identificată


unea

Ama

ninț

are

si dezechilibre

umane

himantopus Cauza: prădare și deranj cauzat de câinii și pisicile hoinare

Impact: descreșterea populațiilor

Populațiile speciilor Melanocorypha

calandra, Himantopus himantopus,

Recurvirostra avosetta, Anthus campestris,

Sterna hirundo

Localizare: pe pășuni și pe terenuri agricole

Cauza: prezența câinilor și pisicilor hoinare

Impact: descreșterea populațiile a speciilor: Calandrella

brachydactyla, Melanocorypha calandra, Himantopus

himantopus, Recurvirostra avosetta, Charadrius

alexandrines, Glareola pratincola, Anthus campestris

2 3

Populațiile speciilor Sterna hirundo, Sterna

albifrons Aythya nyroca, Tadorna

ferruginea, Branta ruficollis, Mergus

albellus, Pernis apivorus, Cygnus cygnus,

Haliaaetus albicilla, Gavia stellata,

Phalacrocorax pygmaeus, Gavia arctica,

Podiceps auritus

Localizare: maluri, bancuri de nisip,

Cauza: deranjarea antropică în perioada de cuibărire prin

bărci cu motor, pescari, pescuit sportiv intensiv

Impact: descreșterea populațiilor speciilor: Sterna hirundo,

Sterna albifrons, Aythya nyroca, Tadorna ferruginea,

Branta ruficollis, Mergus albellus, Pernis apivorus,

Cygnus cygnus

1 2

Toate speciile Localizare: pe malul acumulărilor 1 1

45

Presiunea /

Presiunea

identificată


unea

Ama

ninț

are

Cauza: acumulările fiind foarte aproape de localităţi,

deranjul antropic este intens

Impact: descreșterea populațiilor speciilor

3. Utilizarea resurselor biologice şi afectarea acestora

3.1. Vânătoarea,

uciderea şi

colectarea

animalelor terestre,

legal sau ilegal

Populațiile migratoare a speciilor: Aythya

nyroca, Phalacrocorax pygmaeus, Gavia

stellata, Mergus albellus, Podiceps auritus,

Branta ruficollis, Tadorna ferruginea

Localizare: pe toată suprafața ariei protejate

Cauza: vânătoarea, braconajul,

Impact: uciderea indivizilor și reducerea populațiilor,

perturbare în habitatele de adăpost și hrănire

1 1

3.2. Extragerea

lemnului

Habitatele de cuibărire a speciilor:

Nycticorax nycticorax, Dendrocopos

syriacus

Localizare: aliniamentele, grupurile de arbori de pe malul

lacurilor și de pe marginea drumurilor

Cauza: impunerea îndepărtării arborilor de pe marginea

drumurilor pentru reducerea riscului de accidente

Impact: periclitează populațiile cuibăritoare și migratoare a

speciilor

1 2

46

Presiunea /

Presiunea

identificată


unea

Ama

ninț

are

4. Intruziunea umană şi perturbări generate de om în cadrul ariei protejate

4.1. Activităţi de

recreere şi turism

Habitatele speciilor:Circaetus gallicus,

Circus pygargus, Falco peregrinus, Crex

crex, Larus melanocephalus, Larus

minutus, Sterna albifrons, Hydroprogne

caspia, Alcedo atthis, Lullula arborea,

Egretta garzetta

Localizare: pe toată suprafața ariei protejate

Cauza: prezența umană

Impact: deranjarea indivizilor, în special în perioada de

cuibărit, sau de odihnă în cazul speciilor migratoare

1 2

Habitatele speciei: Ciconia nigra Localizare: Acumularea Moara


Impact: deranjarea indivizilor de Ciconia nigra

2 2

Habitatele speciei: Pandion haliaetus Localizare: Acumulările Moara și Pocoleni


Impact: deranjarea indivizilor de Pandion haliaetus

2 2

Habitatele înconjurate cu vegetație ierboasă

înaltă a speciilor: Circus aeruginosus,

Egretta alba

Localizare: stufărișuri


2 2

47

Presiunea /

Presiunea

identificată


unea

Ama

ninț

are

Impact: deranjarea indivizilor de Circus aeruginosus,

Egretta alba

Habitatele cu pâlcuri/șiruri de arbori

specifice speciei Egretta alba

Localizare: pâlcuri/șiruri de arbori de pe maluri


Impact: deranjarea indivizilor de Egretta alba

2 2

Habitatele acvatice a speciilor acvatice Localizare: toate acumulările

Cauza: prezența umană - pescari cu bărci, pescari sportivi

în număr mare

Impact: deranjarea speciilor acvatice, în special în perioada

de cuibărit, putând duce la eșecul cuibăritului

2 2

Habitatele acvatice cu vegetaţie plutitoare a

speciilor: Chlidonias hybridus, Chlidonias

niger, Podiceps auritus

Localizare: acumulările cu vegetaţie plutitoare

Cauza: prezența pescarilor cu bărci

Impact: deranj, în special în perioada de cuibărit, putând

duce la eșecul cuibăritului

2 2

5. Modificări ale sistemelor naturale

48

Presiunea /

Presiunea

identificată


unea

Ama

ninț

are

5.1. Incendii şi

stingerea acestora

Habitatele de migrare înconjurate cu

vegetație ierboasă înaltă a speciilor: Aythya

nyroca, Phalacrocorax pygmaeus,

Nycticorax nycticorax, Ardeola ralloides,

Platalea leucorodia, Cygnus cygnus,

Branta ruficollis, Circus cyaneus


Cauza: arderea stufărișurilor pentru curățarea terenurilor

agricole și a pășunilor

Impact: distrugerea habitatelor de adăpostire pentru

speciile migratoare și scăderea efectivelor

2 2

Habitatele de migrare și de cuibărire

înconjurate cu vegetație ierboasă înaltă a

speciilor Ixobrychus minutus, Botaurus

stellaris, Circus aeruginosus


Cauza: arderea stufărișurilor pentru curățarea terenurilor

agricole și a pășunilor

Impact: distrugerea habitatelor de cuibărire și scăderea

efectivelor

2 2

5.2. Baraje,

management

hidrologic şi

gestionarea /

utilizarea resurselor

Habitatele acvatice a speciilor: Pluvialis

apricaria, Philomachus pugnax, Tringa

glareola, Himantopus himantopus

Localizare: acumularea Moara

Cauza: umplerea totală a acumulării în perioada pasajului

de primăvară

Impact: distrugerea habitatelor speciilor limicole

3 3

Habitatele acvatice a speciilor Chlidonias Localizare: toată suprafața de luciu de apă 3 3

49

Presiunea /

Presiunea

identificată


unea

Ama

ninț

are

de apă niger, Aythya nyroca, Cygnus cygnus,

Mergus albellus, Gavia stellata, Podiceps

auritus, Phalacrocorax pygmaeus

Cauza: secarea simultană a lacurilor pentru pescuit în

perioada migraţiei de toamnă

Impact: fluctuaţia nivelului de apă din acumulări duce

distrugerea pontei și reducerea efectivelor

Habitatele de cuibărire și de migrare a

speciilor: Chlidonias hybridus, Sterna

hirundo

Localizare: toată suprafața de luciu de apă

Cauza: secarea simultană a lacurilor pentru pescuit în

perioada migraţiei de toamnă

Impact: fluctuaţia nivelului de apă din acumulări duce la

distrugerea pontei speciilor și reducerea efectivelor

3 3

6. Poluarea care afectează aria protejată –provenind din surse din afara ariei sau generată în interiorul ariei protejate

6.1. Efluenţi din

agricultură şi

silvicultură –de ex.

îngrăşăminte şi

pesticide în exces

Habitatele de hrănire și efectivele tututor

speciilor

Localizare: terenurile agricole din Situl ROSPA0064

Lacurile Fălticeni și vecinătăți

Cauza: utilizarea îngrășămintelor chimice

Impact: eutrofizarea habitatelor acvatice, scăderea

biodiversităţii, reducerea pupulațiilor de nevertebrate şi

1 2

50

Presiunea /

Presiunea

identificată


unea

Ama

ninț

are

cormofitelor care constituie hrana păsărilor

Habitatele speciei: Ciconia ciconia Localizare: terenurilede agricole din Situl ROSPA0064

Lacurile Fălticeni și vecinătăți

Cauza: folosirea pesticidelor respectiv a îngrăşămintelor

chimice

Impact: scăderea efectivului din cauza dispariţia

nevertebratelor care constituie hrana păsărilor

1 2

6.2. Gunoi şi

deşeuri solide

Habitatele speciilor de interes Localizare: pe toate suprafața ariei protejate

Cauza: depozitarea ilegală a deșeurilor menajere și din

construcții

Impact: poluarea apelor și a solului și pătrunderea

substanţelor toxice în lanţurile trofice

2 2

7. Schimbări climatice şi condiţii climatice extreme

7.1. Secete/secare. Habitatele speciilor Localizare: toate acumulările din Situl ROSPA0064

Lacurile Fălticeni

1 3

51

Presiunea /

Presiunea

identificată


unea

Ama

ninț

are

Cauza: secete prelungite înregistrate în regiune

Impact: diminuarea habitatelor ce duce la scăderea

populaţiilor speciilor de păsări

52

C.3. Evaluarea tendințelor în starea valorilor Ariei Protejate

Situl ROSPA0064 Lacurile Fălticeni prezintă terenuri arabile dar pe o suprafață redusă astfel

una dintre amenințările la adresa speciilor este reprezentată de poluarea cu substanțe chimice

de sinteză - fertilizatori, pesticide - din agricultură care cauzează eutrofizarea apelor. De

asemenea, în egală măsură, intruziunile umane sub toate formele ei: pescuit, braconaj, tranzit,

activități recreaționale, – sunt o categorie de amenințări ce face ca marea majoritate a

habitatelor prezente să nu fie propice cuibăririi pentru speciile de păsări. Se recomandă o

monitorizare a stării ecologice a apei pe termen mediu-lung.

Pe termen mediu-lung s-a constatat în urma inventarierilor și evaluărilor din teren o tendință

clară de intensificare a presiunilor şi amenințărilor la adresa speciilor.

De asemenea, un aspect important îl reprezintă zonele din imediata vecinătate a Sitului

ROSPA0064 Lacurile Fălticeni. Managementul acestora este extrem de important pentru

menținerea efectivelor și a stării de conservare a speciilor de păsări.

Majoritatea presiunilor și amenințărilor au un impact major asupra speciilor de păsări, de

aceea este extrem de urgentă cooperarea dintre toți factorii responsabili pentru implementarea

într-o primă fază a unor măsuri reactive coroborate , pe termen mediu, cu stimulente

financiare – plăți compensatorii de agro-mediu– acolo unde sunt necesare aceste măsuri şi se

pot implementa de către proprietari și există cadru legal pentru accesarea acestora.

Pentru evaluarea tendințelor valorilor naturale ale ariei protejate, pentru speciile de păsări, se

evaluează starea de conservare a speciilor –inventariere– dar și a habitatelor – de hrană, de

cuibărire– sau a altor variabile care influențează statutul de conservare.

Pe termen mediu-lung tendințele valorilor naturale nu pot fi descrise general deoarece fiecare

variabilă descrisă mai sus are tendințe separate. Habitatul de cuibărire reprezentat de pășune,

pajiște, stufăriș este supus unor presiuni mult mai mari față de habitatul de hrănire – habitat

acvaticul – reprezentat de toată suprafața luciului de apă.

53

D. STRATEGIA DE MANAGEMENT

D.1. Viziunea

Acumulările oferă condiții deosebite pentru păsări rare la nivel european în urma

managementului responsabil al luciului de apă și al terenuilor limitrofe, constituind o atracție

pentru iubitorii de păsări, liniște și pescuit sportiv sustenabil.

D.2. Strategia de management

Pentru realizarea țelului, managementul va avea în vedere atingerea obiectivelor specifice

prin următoarele programe:

Programul 1: Managementul biodiversității

Obiectiv specific: Menținerea / refacerea habitatului speciilor conservative prin

managementul responsabil al luciului de apă, al terenurilor limitrofe, și al

activităților ce se desfășoară în Situl ROSPA0064 Lacurile Fălticeni și zonele

limitrofe.

Programul 2: Conștientizare și educație

Obiectiv specific: Asigurarea colaborării și sprijinului factorilor interesați

principali pentru atingerea dezideratelor de conservare și a îmbunătățirea nivelului

de conștientizare a importanței valorilor naturale din Situl ROSPA0064 Lacurile

Fălticeni de către localnici și alte grupuri interesate.

Programul 3: Management și monitorizare

Obiectiv specific: Asigurarea resurselor necesare pentru managementul ariei

protejate, monitorizarea biodiversității și a activităților umane astfel încât să se

asigure un instrument de măsură și control a evoluției factorilor de mediu și

antropici.

54

D.3. Planul de acțiune

Pentru implementarea programelor ce sunt parte a strategiei de management s-au definit

principalele direcții de acțiune pentru primii cinci ani de implementare a Planului de

Management. Direcțiile descriu ceea ce trebuie realizat de către gestionarii terenurilor și

resurselor de pe teritoriul ariei protejate și ceea ce trebuie să urmărească custodele, pentru a

realiza obiectivele de management pentru programele definite în cadrul strategiei. Activitățile

detaliate vor fi stabilite prin planul de lucru anual. Măsurile specifice pentru conservarea

speciilor și habitatelor sunt redate în fișa speciei/habitatului –Tabelul nr. 14 - Modalități de

implementare a măsurilor de management și măsurilor specifice.

În ceea ce privește responsabilitatea implementării direcțiilor de acțiune descrise în planul

operațional, este important să se înțeleagă următoarele: obligația și responsabilitatea adaptării

managementului terenurilor și al resurselor naturale la obiectivele Sitului ROSPA0064

Lacurile Fălticeni revine proprietarilor și gestionarilor de drept, conform prevederilor OUG

57/2011, articolul 21 alineatul 4. De asemenea, așa cum s-a precizat și la capitolul A.

Introducerea, responsabilitatea reglementării activităților de pe teritoriul ariei protejate, în

conformitate cu prevederile planului de management, revine autorităților competente, în

colaborare cu adminsitratorul ariei protejate, conform OUG 57/2007, articolul 21 alineatul 6.

Custodele propune măsurile și activitățile de management, în baza recomandărilor

specialiștilor în conservarea biodiversității și se implică în mod activ în stabilirea, împreună

cu gestionarii, a modalităților în care se pot implementa direcțiile stabilite. Ca urmare, atunci

când se definesc direcțiile de acțiune - coloana 1 a Tabelului 13 - acestea se referă nu numai

la obligațiile sau acțiunile realizate de custode, dar și la cele ale factorilor interesați direct

implicați.

Având în vedere resursele limitate de care dispune custodele, precum și faptul că în prezent

nici un administrator de arie protejată nu are asigurat un sprijin financiar continuu, direcțiile

de acțiune au fost prioritizate după cum urmează:

prioritatea 1 – direcțiile de acțiune care sunt foarte importante pentru realizarea

obiectivelor și pentru realizarea cărora custodele trebuie să facă tot posibilul să identifice

resursele necesare;

55

prioritatea 2 – direcțiile importante de acțiune, dar a căror realizare nu este critică pentru

atingerea obiectivelor. Custodele va depune eforturi pentru a le realiza;

prioritatea 3 – direcții care pot contribui la realizarea obiectivelor, dar nerealizarea lor nu

va influența în mod negativ aria protejată. Se vor realiza doar dacă apar oportunități

pentru atragerea resurselor necesare.

56

Tabelul nr. 13.

Plan de acțiune

Direcţii de acțiune Indicator de finalizare

Prio

rita

te

Anu

l 5

Responsabilitate

a principală

pentru

implementare


Obiectiv: Menținerea / refacerea habitatului speciilor conservative prin managementul responsabil al luciului de apă, al terenurilor limitrofe, și

al activităților ce se desfășoară în Situl ROSPA0064 Lacurile Fălticeni și zonele limitrofe.

1.1. Menținerea condițiilor favorabile pentru speciile

dependente de habitate de pajiști și terenuri agricole

Stare de conservare favorabilă a

habitatelor de pajişti şi terenuri

agricole pe o suprafaţă de 50% din

totalul suprafeţei

1 √ √ √ √ √ Custode, Agenția

pentru Protecția

Mediului,

proprietari de

terenuri, autorități

locale


dependente de habitate umede și luciu de apă

Menţinerea suprafeţei de luciu de

apă


pentru Protecția

Mediului,

administratorul

fermei piscicole,

57


Prio

rita

te

Anu

l 5

Responsabilitate

a principală

pentru

implementare

autorități locale


dependente de grupuri şi şiruri de arbori

0 arbori lipsă de-a lungul șirurilor

drumurilor


pentru Protecția

Mediului,

proprietari de


locale

1.4. Managementul terenurilor din imediata

vecinătate astfel încât să se asigure starea de

conservare favorabilă pentru specii

0 proiecte cu impact negativ în

vecinătate

Proiecte de agricultură ecologică

implementate pe 25% din terenuri


pentru Protecția

Mediului,

proprietari de


locale

1.5. Reglementarea activităților piscicole astfel încăt

să se asigure condițiile pentru conservarea speciilor

de de păsări

Accesarea de către 50% din

administratorii fermelor piscicole de


pentru Protecția

Mediului,

58


Prio

rita

te

Anu

l 5

Responsabilitate

a principală

pentru

implementare

compensaţii Administratorul

fermei piscicole,

1.6. Managementul acumulărilor în acord cu

necesitățile ecologice ale speciilor de păsări.

Asigurarea menţinerea efectivelor de

specii de păsări


pentru Protecția

Mediului,

Sistemul de

Gospodărire a

Apelor Suceava

1.7. Stabilirea și aplicarea de măsuri de conservare

pentru speciile de păsări altele decât cele incluse în

formularul standard.

Studiu cu măsuri necesare pentru

conservarea speciilor

Asigurarea menţinerii efectivelor de

specii de păsări altele decât cele din

formularul standard


pentru Protecția

Mediului

59

Direcții de acțiuni Indicator de finalizare

Anu

l 1

Responsabilitat

ea principală

pentru

implementare

Programul 2: Conștientizare și educație ecologică

Obiectiv: Asigurarea colaborării și sprijinului factorilor interesați principali pentru atingerea dezideratelor de conservare și a îmbunătățirea

nivelului de conștientizare a importanței valorilor naturale din Situl ROSPA0064 Lacurile Fălticeni de către localnici și alte grupuri interesate.

2.1. Elaborarea și implementarea unui plan de

comunicare pentru identificarea celor mai eficiente

metode și acțiuni de comunicare cu diferitele grupuri

de factori interesați

Plan de comunicare 1 √ Custode

2.2. Informarea continuă a publicului larg cu privire la

management și la oportunități de finanțare legate de

conservarea habitatelor și speciilor.

Minim 2 puncte de informare

Minim 8 panouri de informare

Minim 1 punct de vizitare/informare

Minim 1 zi pe luna dedicata

informării factorilor interesați

1 √ √ √ √ √ Custode

2.3. Organizarea de evenimente de educație ecologică Min. 2 prezentări în școli/an

Minim 2 sesiuni pe teren/an

3 √ √ √ √ √ Custode

2.4. Elaborarea și promovarea unei strategii de vizitare 1 Strategie de vizitare 2 √ √ √ √ √ Custode

60

Direcții de acțiuni Indicator de finalizare

Anu

l 1

Responsabilitat

ea principală

pentru

implementare

și a unui plan de management al vizitatorilor

Direcții de acțiuni

Indicator de finalizare Responsabilita

tea principală

pentru

implementare


Obiectiv: Asigurarea resurselor necesare pentru managementul ariei protejate, monitorizarea biodiversității și a activităților umane astfel încât să

se asigure un instrument de măsură și control a evoluției factorilor de mediu și antropici.

3.1. Emiterea de puncte de vedere în cadrul procedurii de

reglementare din punct de vedere al protecției mediului pentru

planuri/proiecte/activități.

Număr puncte de vedere

Număr avize

1 √ √ √ √ √ Custode

3.2. Respectarea prevederilor legale privind sistemul de tarifare

pentru toate serviciile oferite de custode.

Număr tarife conform

prevederilor legale

1 √ √ √ √ √ Custode

61



tea principală

pentru

implementare

3.3. Verificarea implementării / respectării măsurilor de

management, inclusiv a respectării condițiilor stabilite în cazul

lucrărilor și proiectelor avizate.

Număr contravenții 1 √ √ √ √ √ Custode

3.4. Monitorizarea / verificarea modului în care se face

managementul terenurilor și a resurselor naturale în zonele unde

impactul potențial asupra valorilor poate fi semnificativ.

Cel puțin 10 patrulări/lună 1 √ √ √ √ √ Custode

3.5. Colaborarea cu autoritățile competente pentru realizarea de

controale periodice.

Cel puțin 4 controale comune pe

an

2 √ √ √ √ √ Custode, Garda

Forestieră,

Garda de

Mediu

3.6. Identificarea de surse de finanțare, elaborarea de proiecte și

managementul acestora pentru asigurarea resurselor necesare

pentru menținerea unei echipe minime de management.

Minim 3 persoane cu contract

permanent de muncă1

1 √ √ √ √ √ Custode

3.7. Asigurarea instruirii periodice a personalului implicat în

administrarea ariei protejate.

Minim 3 cursuri/schimburi de

experiență pe an

2 √ √ √ √ √ Custode

1 A se vedea explicații la Capitolul E2

62



tea principală

pentru

implementare

3.8. Cooptarea și managementul eficient al voluntarilor pentru

realizarea de activități specifice .

Cel puțin 30 voluntari cooptați 3 √ √ √ √ √ Custode

3.9. întreținerea echipamentelor și materialelor aflate în dotare. Valoare reparații / întreținere 1 √ √ √ √ √ Custode

3.10. Colaborare cu universități, organizaţii non guvernamentale și

alte entități în vederea eficientizării asigurării resurselor necesare

pentru management și implementarea planului de management.

Cel puțin 3 parteneriate 3 √ √ √ √ √ Custode

3.11. Identificarea temelor prioritare pentru cercetare și asigurarea

resurselor necesare pentru efectuarea acestora în colaborare cu

instituții relevante.

Lista temelor identificate

Cel puțin o temă în curs de

cercetare

3 √ √ √ √ √ Custode

3.12. Asigurarea spațiului necesar pentru un birou și depozitarea

echipamentelor din dotare.

Un sediu 1 √ √ √ √ √ Custode

63



tea principală

pentru

implementare

3.13. Elaborarea planurilor anuale de lucru și revizuirea lor după

necesități.

1 plan de lucru pe an 1 √ √ √ √ √ Custode

3.14. Asigurarea mijloacelor de transport necesare pentru

activitățile de teren.

Cel puțin 2 mijloace de

transport

1 √ √ √ √ √ Custode

3.15. Elaborarea de protocoale de monitorizare pentru măsurile de

management la care se aplică metodologii diferite de cele care s-

au utilizat la inventarierea

Cel puțin 6 protocoale de

monitorizare elaborate

1 √ √ √ √ √ Custode

3.16. Implementarea planului de monitoring. Colectarea cel puțin a

informațiilor legate de

activitățile cu prioritatea 1

1 √ √ √ √ √ Custode

3.17. Evaluarea eficienței managementului. Cel puțin o evaluare pe an 1 √ √ √ √ √ Custode

3.18. Analiza rezultatelor monitorizărilor și îmbunătățirea

măsurilor de management utilizând informațiile din analize.

Cel puțin o analiză pe an 1 √ √ √ √ √ Custode

3.19. Revizuirea limitelor ariilor protejate pentru asigurarea unui

management corespunzător.

3 documentații transmise 1 √ √ √ √ √ Ministerul

Mediului,

64



tea principală

pentru

implementare

Apelor și

Pădurilor,

Custode

65

D.4. Activități și măsuri de management specifice pentru implementarea planului

operațional

Pentru realizarea obiectivelor stabilite prin Planul Operațional este necesar să fie planificate

și să fie realizate activități de management și să se stabilească măsuri specifice, respectiv să

se asigure aplicarea legislației. În acest subcapitol se prezintă acțiuni și măsuri specifice ce se

vor implementa de către custodele ariei protejate.

Activitățile specifice vor fi incluse în planurile anuale, iar măsurile specifice se vor reflecta în

regulamentul ariei protejate.

În tabelul de mai jos, sunt prezentate posibile activități și măsuri specifice ce se impun pentru

realizarea unora din măsurile de management. Activitățile și măsurile prezentate în tabelul de

mai jos nu sunt singurele ce se pot defini pe perioada de implementare a Planului de

Management. În baza prevederilor din Planul Operațional vor fi definite și alte activități și

măsuri, care vor fi incluse în planurile anuale de lucru. În măsura în care, în perioada de

implementare, vor fi stabilite activități și măsuri care necesită acordul și colaborarea

factorilor interesați, custodele se obligă să se consulte cu aceștia.

Tabelul nr. 14.

Modalități de implementare ale măsurilor de management și măsuri de specifice

Direcții de acțiune Programul 1: Managementul biodiversității

1.1. Menținerea

condițiilor

favorabile pentru

speciile dependente

de habitate de

pajiști și terenuri

agricole

Activități de management:

Patrulări, avizări de proiecte, informare-conștientizare

Inițierea și sprijinirea de programe și proiecte pentru izolarea

stâlpilor de electricitate

Inițierea și sprijinirea de programe și proiecte pentru managementul

pisicilor şi câinilor hoinari

Măsuri specifice:

1) Păstrarea categoriei de folosință a pajiștilor din extravilanul

localităților limitrofe lacului.

2) Nu se admite utilizarea pesticidelor pe pajiștile limitrofe

lacurilor.

3) Utilizarea substanțelor chimice în agricultura, pe terenurile

agricole limitrofe lacurilor, se va face doar în condițiile și

66


cantitățile specificate de producător

4) Reglementarea efectivelor de ovine și bovine pentru a se

evita suprapășunatul pe pajiștile limitrofe lacurilor.

5) Îndepărtarea vegetației uscate de pe pajiștile și de pe

terenurile arabile din ariile limitrofe lacurilor se va face doar

prin cosit și adunat. Nu se permite incendierea.

6) Depozitarea deșeurilor doar în afara habitatelor acestor

specii.

7) Prevenirea și combaterea braconajului de păsări.

8) Interzicerea otrăvirii, a braconajului și a oricăror activități

de vânătoare.

9) Reglementarea cotelor de recoltă la iepurele de câmp astfel

încât sa nu se reducă populațiile sub minimul necesar pentru

conservarea speciilor de răpitoare – 7 iepuri la 100 ha de

habitat de iepuri pe fondurile de vânătoare din ariile

limitrofe lacurilor.

10) Folosirea a maxim 2 câini ciobănești la fiecare stână. Portul

jujeului regulamentar este obligatoriu.

11) Limitarea numărului de câini și pisici hoinare.

12) Circulația cu mijloace de transport motorizate se va aface

doar pe drumurile amenajate în acest sens.

13) Izolarea a cel puțin 30 % din liniile electrice existente.

Liniile electrice noi se vor realiza cu cabluri izolate,

conform prevederilor convențiilor internaționale. Convenția

de la Berna, Conveția de la Bonn – care cuprinde ghidul

metodologic.

1.2. Menținerea

condițiilor

favorabile pentru

speciile dependente

de habitate umede

și luciu de apă



Inițierea și sprijinirea de programe și proiecte pentru managementul

corespunzător al habitatelor umede şi al luciului de apă

Măsuri specifice:

67


1) Menținerea habitatelor umede.

2) Interzicerea desecărilor în habitatele umede.

3) Menţinerea unui nivel minim de apă pe tot parcursul anului,

astfel încât vegetaţia emergentă şi submergentă să nu

dispară.

4) Menținerea relativ constantă a nivelului apei în perioada de

cuibărire –15 martie – 30 iulie.

5) Menținerea suprafeței cumulate a luciului de apă și a

stufărișului din momentul 2013 – 535 ha.

6) Interzicerea totală a incendierii stufului.

7) Interzicerea deversării de materie organică sau alte

substanţe în zona lacurilor, ce pot duce la eutrofizarea

acesteia.

8) Depozitarea deșeurilor doar în afara habitatelor acestor

specii.

9) Prevenirea și combaterea braconajului de păsări.

1.3. Menținerea

condițiilor

favorabile pentru

speciile dependente

de grupuri şi şiruri

de arbori



Management sustenabil prin completări, plantări cu arbori .

Măsuri specifice:

1) Menținerea vegetației lemnoase existente din ariile limitrofe

lacurilor.

1.4. Managementul

terenurilor din

imediata vecinătate

astfel încât să se

asigure starea de

conservare

favorabilă pentru

speciile de păsări


Participare în calitate de factor interesat la procedurile de avizare

derulate pentru activitățile din imediata vecinătate

Inițierea și sprijinirea de programe și proiecte pentru promovarea

agriculturii ecologice fără utilizare de îngrășăminte și pesticide de

sinteză chimică, pe terenurile limitrofe lacului.

Măsuri specifice:

68


1) Extinderea intravilanului doar în afara suprafețelor din Situl

ROSPA0064 Lacurile Fălticeni.

2) Păstrarea categoriei de folosință a pajiștilor din extravilanul

localităților limitrofe lacului.

3) Nu se admite utilizarea pesticidelor pe pajiștile limitrofe

lacurilor.

4) Utilizarea substanțelor chimice în agricultura, pe terenurile

agricole limitrofe lacurilor, se va face doar în condițiile și

cantitățile specificate de producător

5) Reglementarea efectivelor de ovine și bovine pentru a se

evita suprapășunatul pe pajiștile limitrofe lacurilor.

6) Îndepărtarea vegetației uscate de pe pajiștile și de pe

terenurile arabile din ariile limitrofe lacurilor se va face doar

prin cosit și adunat. Nu se permite incendierea.

7) Folosirea a maxim 2 câini ciobănești la fiecare stână. Portul

jujeului regulamentar este obligatoriu.

8) Limitarea numărului de câini și pisici hoinare.

9) Circulația cu mijloace de transport motorizate se va aface

doar pe drumurile amenajate în acest sens.

10) Parcurile de centrale eoliene se vor construi la mai mult de 5

km de limita sitului.

1.5. Reglementarea

activităților

piscicole astfel încăt

sa se asigure

condițiile pentru

conservarea

speciilor de păsări



Încheierea de parteneriate cu administratorii fermelor piscicole

pentru stabilirea de comun acord a condiţiilor de exploatare

piscicolă

Participarea la stabilirea cotelor anuale de pescuit

Măsuri specifice:

1) Menţinerea în apă a plaselor de pescuit se va face pe

perioade de maxim 12 ore.

2) Organizarea activităților de pescuit sportiv și comercial doar

69


în afara perioadei de prohibiție, 11 aprilie – 9 iunie.

3) Accesul pescarilor și turiștilor se va face doar în afara

coloniilor aflate pe mal.

1.6. Managementul

acumulărilor în

acord cu necesitățile

ecologice ale

speciilor de păsări.


Menţinerea luciului de apă

Măsuri specifice:

1) Menţinerea unui nivel minim de apă pe tot parcursul anului,

astfel încât vegetaţia emergentă şi submergentă să nu

dispară.

2) Menținerea relativ constantă a nivelului apei în perioada de

cuibărire –15 martie – 30 iulie.

3) Menținerea suprafeței cumulate a luciului de apă și a

stufărișului din momentul 2013 – 535 ha.

4) Accesul turiștilor cu mijloace de transport motorizate, pe

luciul lacurilor, se va face doar în afara perioadelor de

cuibărit – 15 martie – 30 iulie.

1.7. Stabilirea și

aplicarea de măsuri

de conservare

pentru speciile de

păsări altele decât

cele incluse în

formularele

standard.


Refacerea formularelor standard pentru reflectarea corespunzătoare

a valorilor de conservare (Anexa nr. 3.).

Elaborarea propunerii de includere a speciei Sternula albifrons

Stabilirea măsurilor de management specifice.

Realizarea de studii aprofundate privind impactul măsurilor de

management asupra altor specii decât cele incluse în formularul

standard

Măsuri specifice:

1. Actualizarea formularelor standard pentru reflectarea

corespunzătoare a valorilor de conservare (Anexa nr. 3.).

70


2.1. Întocmirea unui plan de

comunicare pentru identificarea celor

mai eficiente metode și acțiuni de

comunicare cu diferitele grupuri de

factori interesați.


Elaborare Strategie de comunicare și actualizare

planului de comunicare

2.2. Informarea continuă a publicului

larg cu privire la managemntul și la

oportunități de finanțare legate de

conservarea habitatelor și speciilor.


Stabilirea de puncte administrative, in care,

periodic, se vor colecta cereri și se vor transmite

informații de la și către cetățenii și factorii

interesați .

Inițierea și sprijinirea de programe și proiecte

pentru confecționarea și amplasarea a minim 8

panouri informative în punctele principale de

acces

Organizarea unui birou/centru de

vizitare/informare interactiv pentru informarea

factorilor interesați

2.3. Organizarea de evenimente de

educație ecologică


Organizarea a minimum 3 prezentări la școlile din

comunități în fiecare an.

Organizarea a minim 2 sesiuni interactive de

educație ecologică pe teren, în fiecare an, care să

cuprindă posibilități cât mai educative/practice de

lucru cu natura și factorii ei

2.4. Elaborarea și promovarea unei

strategii de vizitare


Elaborare Strategie de vizitare

Programul 3: Management și monitorizare: Management și monitorizare

3.1. Emiterea de puncte de vedere în Evaluarea oricărui proiect care necesită puncte de

71


cadrul procedurii de reglementare din

punct de vedere al protecției mediului

al planurilor / proiectelor /

activităților.

vedere. Analiza punctelor de vedere prin prisma

necesităților de conservare ale valorilor ariei

protejate.

3.2. Respectarea prevederilor legale

privind sistemul de tarifare pentru

toate serviciile oferite de custode.

Elaborarea unei grile de tarifare în concordanță cu

prevederile legale.

3.3. Verificarea implementării /

respectării măsurilor de management

al valorilor Ariei Protejate, inclusiv a

respectării condițiilor stabilite în

cazul lucrărilor și proiectelor avizate.

Urmărirea pe teren a evoluției proiectelor avizate

favorabil, dacă acestea respectă condițiile

stabilite, prin vizite de teren și întocmire de

rapoarte.

3.4. Observarea / verificarea modului

în care se face managementul

terenurilor și a resurselor naturale în

zonele unde impactul potențial asupra

valorilor poate fi semnificativ .

Patrulare și întocmirea de rapoarte de teren prin

care să se urmărească în timp evoluția factorilor

ce influențează starea de conservare și valorile

ariei protejate.

3.5. Colaborarea cu autoritățile

competente pentru realizarea de

controale periodice în ariei protejate .

Asigurarea unui climat eficient, de parteneriat ,

între Autorități și Custode.

3.6. Identificarea de surse de

finanțare, elaborarea de proiecte și

managementul acestora pentru

asigurarea resurselor necesare pentru

menținerea unei echipe minime de

management

Contractarea unui studiu de piață despre sursele și

posibilitățile de finanțare.

3.7. Asigurarea instruirii periodice a

personalului implicat în administrarea

ariei protejate


Participarea la evenimente de formare

profesională.

3.8. Cooptarea și managementul Activități de management:

72


eficient al voluntarilor pentru

realizarea de activități specifice

Managementul voluntarilor.

3.9. Întreținerea echipamentelor și

materialelor aflate în dotare


Elaborare de proiecte

3.10. Încheierea de contracte de

parteneriat cu universități, organizaţii

non guvernamentale și alte entități în

vederea eficientizării asigurării

resurselor necesare pentru

management și implementarea

planului de management


Încheierea de parteneriate.

3.11. Identificarea temelor prioritare

pentru cercetare și asigirarea

resurselor necesare pentru efectuarea

acestora în colaborare cu instituții

relevante


Încheierea de parteneriate

3.12. Asigurarea spațiului necesar

pentru birou și depozitarea

echipamentelor din dotare



3.13. Elaborarea planurilor anuale de

lucru și revizuirea lui după necesități


Elaborare planuri de lucru

3.14. Asigurarea mijloacelor de

transport necesare pentru activitățile

de teren



3.15. Elaborarea de protocoale de

monitorizare pentru măsurile de

management la care se aplică

metodologii diferite de cele care s-au

utilizat la inventariere


Elaborare/completare protocoale de monitorizare

73


3.16. Implementarea Planului de

Monitoring al Ariei Protejate


Implementare Plan de monitorizare.

3.17. Evaluarea eficienței

managementului ariei protejate


Implementarea Programului de Monitorizare a

eficienței managementului

3.18. Analiza rezultatelor

monitorizărilor și îmbunătățirea

măsurilor de management utilizând

informațiile din analize.


Implementarea Programului de Monitorizare a

eficienței Managementului

3.19. Revizuirea limitelor ariilor

protejate pentru asigurarea unui

management corespunzător


Inițierea și sprijinirea de programe și proiecte

pentru elaborarea unui studiu privind includerea

unei zone cu o suprafaţă de 8,78 hecatre în Situl

ROSPA0064 Lacurile Fălticeni poziţionată la sud

de acumularea Moara

74

D.4.1. Fișa speciilor de păsări

Specii dependente de habitate terestre –pajiști, terenuri agricole, păduri

Specile din Formularul standard:

barza albă - Ciconia ciconia, eretele de stuf - Circus aeruginosus, sfrâncioc roșiatic - Lanius collurio

Specile care au fost găsite în 2013, dar nu figurează în Formularul standard:

eretele vânăt - Circus cyaneus, eretele sur - Circus pygargus, șerpar -Circaetus gallicus, ciocănitoarea de grădini - Dendrocopos syriacus, șoim

călător - Falco peregrinus

Cerințele specifice ale

speciilor privind habitatulIndicatori posibili

Stare actuală Starea de conservare

favorabilă

Relevant pentru

speciile:

Pajiști naturale sau

seminaturale cu suficiente

tufișuri și arbori existenți,

care oferă loc de cuibărit și de

odihnă/pândă speciilor vizate

Suprafața pajiștilor naturale sau

seminaturale

158 ha 160 ha Toate speciile.

% acoperire cu vegetație

forestieră –arborescentă și

arbustivă

9 ha ~ 18-20 ha

Includerea zonei propuse

pentru extindere (Anexa nr. 2.)

Lanius collurio

Circaetus gallicus

Dendrocopus

75




favorabilă

Relevant pentru

speciile:

Pajiștile oferă adăpost și

suficientă hrană pentru

speciile vizate, asigurând

totodată și conectivitatea

necesară

syriacus

Suprafețe anuale incendiate Se incendiază 0 ha Toate speciile.

Suprafețe tratate cu pesticide Se tratează 0 ha Toate speciile.

Efective amfibieni și reptile Nu sunt date efective naturale Ciconia ciconia,

Circaetus gallicus

Numărul mediu al câinilor

ciobănești de la stâne

Mai mult de 2 Maxim 3 Lanius collurio

Numărul mediu la hectar al

câinilor ciobănești fără jujeu și

al câinilor fără stăpân observați

anual

Sunt prezenți câini și

pisici și fără stăpân

0 Lanius collurio

% procent pajiști gestionate

conform criteriilor de bune

practice agricole

Nu sunt date 100% Ciconia ciconia,

Lanius collurio

Circaetus gallicus

76




favorabilă

Relevant pentru

speciile:

Terenuri arabile caracterizate

printr-un mozaic de parcele

mici cu culturi diferite,

cultivate în mod extensiv, în

alternață cu pârloage și

vegetație lemnoasă.

Nr culturi cu suprafața mai

mare de 15 ha

~0 0 Toate speciile.

Procentul pârloagelor 0 Minim 10%. Toate speciile.

Suprafețe pe care au fost aplicate

insecticide

Sunt aplicate 0 Toate speciile.

Specii dependente de habitate acvatice –stufărișuri, luciu de apă

Specile din Formularul standard:

stărc galben Ardeola ralloides, rață roșie Aythya nyroca, chirighiță cu obraz alb Chlidonias hybridus, chirighiță neagră Chlidonias niger, barză

neagră Ciconia nigra, egretă mare Egretta alba, cufundar polar Gavia arctica, cufundar mic Gavia stellata, stârc pitic Ixobrychus minutus, stârc

de noapte Nycticorax nycticorax, ferestraș mic Mergus albellus, cormoran mic Phalacrocorax pygmaeus, bătăuș –Philomachus pugnax, ploier

auriu Pluvialis apricaria, chiră de baltă Sterna hirundo, fluierar de mlaștină Tringa glareola, buhai de baltă Botaurus stellaris, egretă mică

Egretta garzetta

Specile care au fost găsite în 2013, dar nu figurează în Formularul standard:

Pescăraş albastru Alcedo atthis, gâscă cu gât roșu Branta ruficollis, lebădă de iarnă Cygnus cygnus, piciorong Himantopus himantopus, uligan

77

pescar Pandion haliaetus, pescăruş mic Larus minutus, corcodel de iarnă Podiceps auritus, lopătar Platalea leucorodia, chiră mică Sterna

albifrons, călifar roșu Tadorna ferruginea pescăruș cu cap negru Larus melanocephalus, pescăriță mare Hydroprogne caspia

Habitatul Indicatori posibili Starea actualăStarea de conservare

favorabilă

Relevant pentru

speciile:

Ape dulci stătătoare, de

mică adâncime – 30 – 100

cm, bogate în vegetaţie

submergentă şi emergentă.

Cele mai importante

habitate de reproducere sunt

reprezentate de bazine de

apă dulce, eutrofe, de mică

adâncime şi mlaştini cu

vegetaţie submergentă,

plutitoare

Suprafața lacului 535 ha 535 haToate speciile

Suprafaţa habitatului acoperită cu vegetaţie

emergentă, adică Typha, Phragmites şi

submergentă Nymphaea , Utricularia şi

Ceratophyllum

~ 20 ha ~ 15 ha

Toate speciile

Suprafaţa habitatului acoperită cu vegetaţie

emergentă afectată de incendieri0 ha 0 ha

Toate speciile

Concentrația nitraților din apă Mai mult de 50 mg/l Max 50 mg/l Toate speciile

78

E. ASIGURAREA IMPLEMENTĂRII PLANULUI DE MANAGEMENT

E.1. Sistemul de luare a deciziilor

Realizarea obiectivelor de management din ariile protejate din zona ROSPA0064 Lacurile

Fălticeni va contribui, prin crearea condițiilor necesare pentru habitate și specii, atât la

conservarea naturii cât și la asigurarea unor servicii de mediu importante pentru bunăstarea

locuitorilor din zonă. Implementarea măsurilor de management va trebuie să se facă nu numai

prin efortul Custodelui, ci prin implicarea activă a factorilor interesați.

Pentru a se asigura implicarea activă a comunității locale și a altor factori interesați în

implementarea măsurilor de management, este important ca în stabilirea sistemului de luare a

deciziilor Custodele să se asigure că va asigura mecanisme minime pentru implicarea

factorilor interesați, asigurând nu numai informarea lor, dar și integrarea opiniilor și a

expertizei acestora în deciziile ce se vor lua pentru managementul ariei protejate.

Decizia în stabilirea acțiunilor și activităților de management revine custodelui, cu excepția

aprobării proiectelor care pot avea impact asupra ariei protejate. Ca urmare, custodele va

organiza sesiuni de informare, va asigura o transparență totală cu privire la activitățile

desfășurate și va organiza întâlniri, grupuri de lucru ori de câte ori este necesar și important

să se țină cont de expertiza și opiniile factorilor interesați. Detalierea modului în care se va

realiza se regăseşte în Planul de Comunicare.

E.2. Resurse necesare pentru implementarea Planului de management

E.2.1. Resurse umane

Analizând necesarul de resurse umane pentru implementarea Planului de management s-a

constatat că pentru următorii 5 ani numărul angajaților de care ar trebui să dispună Custodele

ar trebuie să fie de 5. În tabel se sugerează o anumită structură de angajați și colaboratori

externi, dar Custodele poate decide modul în care asigură necesarul de resurse umane, în

funcție de resursele financiare de care dispune. Pentru implementarea planului în condiții

optime sunt necesari cel puțin 5 angajați cu normă întreagă. Se recomandă ca cel puțin o

persoană să aibă competențele unui Specialist Arii Protejate, conform standardului

79

ocupațional2 în vigoare pentru ocupația cu codul COR 213306 și cel puțin o persoană să aibă

competențele unui ranger, conform standardului ocupațional în vigoare pentru ocupația cu

codul COR 5113153.

Tabelul nr. 15.

Necesar de personal pentru implementarea activităților critice de management

Postul Grad de ocupare a

postului – nivel minim

Personal actual Necesar

Directori executiv 0,30 0 0,30

Specialist arii protejate 0,30 0 0,30

Personal de teren – rangeri 0,30 0 0,30

Responsabil proiecte 0,30 0 0,30

Specialist comunicare 0,30 0 0,30

Se vor coopta de asemenea experți și voluntari pentru activități specifice, cum ar fi de

exemplu monitorizarea stării de conservare a habitatelor și speciilor cel puțin o dată la 5 ani.

Zona prezintă potenţial din acest punct de vedere deoarece proximitatea municipiului

Suceava, cu numeroase instituţii de învăţământ și potențial de voluntariat poate ajuta mult

Custodele, mai ales în perioadele în care nu dispune de resursele financiare necesare.

Se vor coopta de asemenea experți și voluntari pentru activități specifice, cum ar fi de

exemplu monitorizarea stării de conservare a habitatelor și speciilor cel puțin o dată la 5 ani.

Zona prezintă potenţial din acest punct de vedere: proximitatea municipiului Suceava, cu

instituţiile sale de învăţământ superior asigură și potențial de voluntariat care poate susţine

mult Custodele, mai ales în perioadele în care nu dispune de resursele financiare necesare.

Serviciile de contabilitate vor fi asigurate prin subcontractare.

2 Standardul ocupațional poate fi consultat pe http://www.anc.edu.ro/uploads/SO/Specialist%20arii%20prote-jate.pdf 3 Standard ocupațional: http://www.anc.edu.ro/uploads/SO/Ranger%20pentru%20arii%20protejate_00.pdf

80

http://www.anc.edu.ro/uploads/SO/Specialist%20arii%20protejate.pdf

http://www.anc.edu.ro/uploads/SO/Specialist%20arii%20protejate.pdf

E.2.2. Investiţii –echipament şi infrastructură

Pentru realizarea în condiții optime a celor prevăzute în Planul de management ar trebui să se

asigure cel puțin amenajarea unui sediu, obţinerea unei mașini de teren, respectiv asigurarea

echipamentului de teren pentru rangeri.

Dacă resursele și parteneriatele viitoare vor permite, ar fi benefic să se amenajeze un punct de

informare și educație. Nu se recomandă investiții într-o clădire nouă, ci doar amenajarea unei

clădiri existente, amplasată corespunzător pentru acest scop, la întreținerea căreia să existe un

angajament ferm nu numai din partea Custodelui, dar și din partea autorităților locale și/sau a

altor potențiali parteneri.

E.2.3. Resurse financiare necesare pentru implementarea Planului de Management

Suma minimă necesară pentru managementul ROSPA0064 Lacurile Fălticeni este de 719 895

lei pentru următorii cinci ani. Pentru realizarea în condiții optime a măsurilor de management

este necesară o sumă de 1 035 072 lei, până în anul 2020.

IMPORTANT! Necesarul de resurse financiare s-a făcut pe baza unor calcule

estimative, ele fiind orientative. Este foarte dificil să se calculeze cu exactitate sumele

necesare pentru management pe o perioadă de 5 ani. În plus, sumele estimate nu

includ toate cheltuieli posibile. De exemplu, estimare cheltuielilor pentru eventualele

studii de refacere și pentru proiectele de refacere a habitatelor și a populațiilor nu a

fost posibilă. Se recomandă ca bugetul să se stabilească anual, luându-se în calcul nu

numai prețuri unitare aplicabile pentru perioada respectivă, dar și eventuale modificări

în ce privește prioritatea / urgența acțiunilor de management și evaluări detaliate

pentru acțiunile care nu au putut fi evaluate.

81

Tabelul nr. 16.

Necesarul de resurse financiare pentru managementul ROSPA0064 Lacurile Fălticeni

Nivel optim

Acțiuni Prioritate SalariiCheltuieli

operationaleTotal Mediu anual

Cheltuieli directe

1,2,3

135009 552063 626555 125311

Cheltuieli

monitorizare 38591 21926 60517 12103

Cheltuieli indirecte 348000 69600

Total buget RON 1035072 207014

Total buget EURO Curs valutar

aproximat 4,45 232600 46520

Nivel critic

Cheltuieli directe

1,2

117575 254320 311379 62276

Cheltuieli

monitorizare 38591 21926 60517 12103

Cheltuieli indirecte 348000 69600

Total buget RON 719895 143979

Total buget EURO Curs valutar

aproximat 4,45 161774 32355

82

E.3. Monitorizarea implementării Planului de Management

Pentru a fi urmărit, în mod continuu și coerent, modul în care, prin acțiunile de management

planificate, se realizează obiectivele ariei protejate, a fost elaborat Planul de monitoring

prezentat în Tabelul 17 - Plan de monitoring.

Întrucât resursele de management sunt limitate, acest plan prevede, în principal,

monitorizarea aspectelor legate de biodiversitate și de principalele activități umane, care sunt

sau pot deveni presiuni/amenințări la adresa valorilor de biodiversitate.

Situația de referință, pentru indicatorii identificați în acest plan, a fost stabilită, fie prin

inventarierile de teren realizate în anul 2013, fie prin colectarea informațiilor pe perioada

elaborării Planului de Management. Pentru acțiunile la care nu există date privind situația de

referință, se recomandă stabilirea acestora într-un termen cât mai scurt. Indicatorii de succes

sunt cei menționați în Planul de monitoring și în Planul operațional. Nu toți indicatorii de

succes sunt incluși în Planul de monitoring, însă monitorizarea lor nu trebuie neglijată.

În Planul de monitoring s-au inclus în principal acele aspecte de monitorizat care necesită

deplasări pe teren pentru stabilirea situației. Nu s-au inclus în acest plan aspectele a căror

monitorizare presupune doar sintetizarea datelor din rapoarte de monitorizare și rapoarte de

teren sau extragerea informației din rapoarte anuale.

Planul de monitoring este structurat pe baza periodicității acțiunilor de monitoring. O dată la

cinci ani este recomandată realizarea de inventarieri complete, utilizând metodologiile de la

inventarierile din 2013. Aceste monitorizări ar trebui corelate cu perioadele în care se depun

rapoartele de monitorizare la nivel național către Comisia Europeană.

Ideal, în situația în care există fonduri suficiente, majoritatea monitorizărilor ar trebui făcute

anual. Din lipsa certitudinii asigurării cu fonduri, s-au stabilit frecvențe de monitorizare după

trei criterii: ideal, optim și minim. Analiza financiară s-a făcut însă doar pe numărul de zile-

on necesare în situația optimă.

Custodele va analiza rezultatele monitorizării și va adapta măsurile de management pentru a

crește eficiența acestora. Rezultatele analizelor vor fi extrem de importante la revizuirea

Planului operațional după primii cinci ani de implementare a Planului de Management.

Pe lângă monitorizarea biodiversității și a activităților umane, conform prevederilor Planului

de Monitoring din Tabelul nr. 17, este necesară o evaluare anuală a eficienței cu care

Custodele își organizează activitatea de management. Metodologia, respectiv formularul se

83

bazează pe Instrumentul de Evaluare a Eficienţei de Management a Ariilor Protejate din

Țările Carpatice – CCPAMETT -, realizat de WWF Programul Dunăre Carpați pe baza

Instrumentului de Evaluare a Eficienţei de Management - METT4. Instrucțiuni detaliate se

găsesc pe http://www.propark.ro/ro/publicatii/?page=6.

Chiar dacă metodologia nu are indicatori de realizare sau de progres specifici fiecărei arii

protejate, utlizarea sa ca și ghid pentru o analiză la nivelul echipei de administrare se poate

dovedi foarte utilă pentru evaluarea eficienței managementului. Rezultatele analizei, bazate

pe acest formular, pot fi substanțial îmbunătățite prin includerea rezultatelor analizelor ce se

fac la monitorizarea biodiversității și a principalelor activități umane.

4WWF International & The World Bank 2007: “Management Effectiveness Tracking Tool – Reporting Progress at Protected Area Sites: A II a ediţie. autori: Sue Stolton, Marc Hockings, Nigel Dudley, Kathy MacKinnon, Tony Whitten şi Fiona Levering-ton.

84

http://www.propark.ro/ro/publicatii/?page=6

Tabelul nr. 17.

Planul de monitoring

Măsura de

management

Scopul

monitorizării

Indicat

or

Situația

de

referință -

2015

Sursa de

verificare

a datelor

Metoda de

monitoriza

re

Cine

efectue

ază

Peri

oad

a

Frec

venț

a

Zile/om

necesare

Observa

ții

M O I

A. Monitorizări care se fac o dată la 5 ani

1.7. Stabilirea și

aplicarea de

măsuri de

conservare pentru

speciile de păsări

altele decât cele

incluse în

formularul

standard.

Se conservă noile

specii și

habitatele de

interes

conservativ?

Formul

ar

standar

d

modific

at

confor

m

Anexa

nr. 3.

Rapoartele

de

inventarier

e care se

vor realiza

Rapoarte

de

inventarier

e a

speciilor Cercetare

de teren

Expert

extern

Sezo

n

speci

fic

de

inve

ntari

ere

5 ani

10 15 20

1.1. Menținerea

condițiilor

favorabile pentru

Se asigură limite

optime pentru

conservare?

Populaț

ii

optime

hectare Actul

normativ

de

Nu este

cazul

Speciali

st arii

protejat

Tot

anul

5 ani 2 2 2

85

Măsura de

management

Scopul

monitorizării

Indicat

or

Situația

de

referință -

2015

Sursa de

verificare

a datelor

Metoda de

monitoriza

re

Cine

efectue

ază

Peri

oad

a

Frec

venț

a

Zile/om

necesare

Observa

ții

speciile

dependente de

habitate de pajiști

și terenuri agricole

în noile

limite

extindere

a

suprafeței

e

3.16.

Implementarea

Planului de

Monitoring al AP

Se îmbunătățește

starea de

conservare a

speciilor de

păsări acvatice

cuibăritoare?

Populaț

ii

optime

Vezi în

Tabelul 4.

din Planul

de

manageme

nt

Raport de

teren

Metoda de

punctelor de

observare în

jurul

lacurilor şi a

stufărişurilo

r

Speciali

st Arii

Protejat

e

Expert

ornitolo

g

Apri

lie,

Mai

5 ani 3 4 5 Protocol

de

monitori

zare


starea de

conservare a

speciilor de

păsări răpitoare

cuibăritoare?

Populaț

ii

optime

Vezi în

Tabelul 4.

din Planul

de

manageme

nt

Raport de

teren

Metoda de

punctelor de

observare în

jurul

lacurilor şi a

stufărişurilo

r

Speciali

st Arii

Protejat

e

Expert

ornitolo

Iuni

e,

Iulie


de

monitori

zare

86

Măsura de

management

Scopul

monitorizării

Indicat

or

Situația

de

referință -

2015

Sursa de

verificare

a datelor

Metoda de

monitoriza

re

Cine

efectue

ază

Peri

oad

a

Frec

venț

a

Zile/om

necesare

Observa

ții

g


starea de

conservare a

speciilor de

păsări acvatice

iernare?

Populaț

ii

optime

Vezi în

Tabelul 4.

din Planul

de

manageme

nt

Raport de

teren

Metoda de

punctelor de

observare în

jurul

lacurilor şi a

stufărişurilo

r

Speciali

st arii

protejat

e,

Expert

ornitolo

g

Dece

mbri

e,

Ianu

are


de

monitori

zare


starea de

conservare a

speciilor de

păsări răpitoare?

Populaț

ii

optime

Vezi în

Tabelul 4.

din Planul

de

manageme

nt

Raport de

teren

Metoda de

punctelor de

observare în

jurul

lacurilor şi a

stufărişurilo

r

Speciali

st Arii

Protejat

e

Expert

ornitolo

g

Dece

mbri

e,

Ianu

are


de

monitori

zare


starea de

conservare a

Populaț

ii

Vezi în

Tabelul 4.

din Planul

Raport de

teren

Metoda de

punctelor de

observare în

Speciali

st arii

protejat

Sept

emb


de

monitori

87

Măsura de

management

Scopul

monitorizării

Indicat

or

Situația

de

referință -

2015

Sursa de

verificare

a datelor

Metoda de

monitoriza

re

Cine

efectue

ază

Peri

oad

a

Frec

venț

a

Zile/om

necesare

Observa

ții

speciilor de

păsări acvatice

migratoare?

optime de

manageme

nt

jurul

lacurilor şi a

stufărişurilo

r

e

Expert

ornitolo

g

rie zare


starea de

conservare a

speciilor de

păsări răpitoare

migratoare?

Populaț

ii

optime

Vezi în

Tabelul 4.

din Planul

de

manageme

nt

Raport de

teren

Metoda de

punctelor de

observare în

jurul

lacurilor şi a

stufărişurilo

r

Speciali

st Arii

Protejat

e

Expert

ornitolo

g

Sept

emb

rie


de

monitori

zare

Total zile/om necesare o dată la 5 ani 30 51 52

B. Monitorizări care se fac anual

1.1. Menținerea

condițiilor

favorabile pentru

speciile

Există intervenții

active sau

perturbări

cauzate de om în

Nu sunt

date

Raport de

teren

Observații

directe

Ranger Tot

anul

Anu

al

2 3 3 Se

verifică

dacă sunt

presiuni

88

Măsura de

management

Scopul

monitorizării

Indicat

or

Situația

de

referință -

2015

Sursa de

verificare

a datelor

Metoda de

monitoriza

re

Cine

efectue

ază

Peri

oad

a

Frec

venț

a

Zile/om

necesare

Observa

ții

dependente de



aceste habitate

care să

pericliteze

refacerea

naturală?

şi

amenință

ri directe

Există intervenții

active sau

perturbări

cauzate de om în

aceste habitate

care să

pericliteze

refacerea

naturală?

fâşii

necultiv

ate de

minimu

m 1,5

m

0 m Raport de

teren

Observații

directe

Ranger Tot

anul

Anu

al

2 3 3 Se

verifică

dacă sunt

presiuni

şi

amenință

ri directe

1.4.

Managementul

terenurilor din

imediata


calitatea apei?

0

hectare

de teren

din

Se

foloseşte

îngrăşămi

nte

Raport de

teren

Observații

directe

Ranger Prim

ăvar

a şi

toam

Anu

al

2 3 3 Se

verifică

dacă sunt

amenință

89

Măsura de

management

Scopul

monitorizării

Indicat

or

Situația

de

referință -

2015

Sursa de

verificare

a datelor

Metoda de

monitoriza

re

Cine

efectue

ază

Peri

oad

a

Frec

venț

a

Zile/om

necesare

Observa

ții

vecinătate astfel

încât să se asigure

starea de

conservare

favorabilă pentru

specii

proximi

tate

tratate

cu

îngrășă

minte

sintetic

e

sintetice

pe

terenurile

arabile

na ri directe

3.17. Evaluarea

eficienței

managementului

ariei protejate


starea de

conservare a

speciilor de

păsări ?

Populaț

ii

optime

Vezi în

Tabelul 4.

din Planul

de

manageme

nt

Raport de

teren

Protocol de

monitorizar

e

Speciali

st Arii

Protejat

e

Tot

anul

Anu

al

10 20 20

3.18. Analiza

rezultatelor

monitorizărilor și

îmbunătățirea


starea de

conservare a

speciilor de

Populaț

ii

optime

Vezi în

Tabelul 4.

din Planul

de

Raport de

cercetare

Protocol de

monitorizar

e

Speciali

st Arii

Protejat

e

Tot

anul

Anu

al

5 10 15

90

Măsura de

management

Scopul

monitorizării

Indicat

or

Situația

de

referință -

2015

Sursa de

verificare

a datelor

Metoda de

monitoriza

re

Cine

efectue

ază

Peri

oad

a

Frec

venț

a

Zile/om

necesare

Observa

ții

măsurilor de

management

utilizând

informațiile din

analize

păsări ? manageme

nt

Total zile/om necesare pentru monitorizările anuale 23 44 54

C. Monitorizări care se fac o dată la 6 luni

1.2. Menținerea

condițiilor

favorabile pentru

speciile

dependente de

habitate umede și

luciu de apă

Se menţine

nivelul de apă

necesară?

Nivelul

de apă

Nu sunt

date

Raport de

teren

Observații

directe

Ranger Tot

anul

6

luni

1 2 3 Se

verifică

dacă sunt

amenință

ri directe

Se asigură

delimitarea

coloniilor aflate

pe mal?

Accesul

în zone

interzis

Nu sunt

delimitată

colonii de

păsări

aflate pe

mal

Raport de

teren

Observații

directe

Ranger Tot

anul

6

luni

2 3 3 Se

verifică

dacă sunt

presiuni

şi

amenință

91

Măsura de

management

Scopul

monitorizării

Indicat

or

Situația

de

referință -

2015

Sursa de

verificare

a datelor

Metoda de

monitoriza

re

Cine

efectue

ază

Peri

oad

a

Frec

venț

a

Zile/om

necesare

Observa

ții

ri directe

1.3. Menținerea

condițiilor

favorabile pentru

speciile

dependente de

grupuri şi şiruri de

arbori

Se menţin arborii

existenţi?

Se

efectuează

tăieri

Raport de

teren

Observații

directe

Ranger Tot

anul

6

luni

1 2 3 Se

verifică

dacă sunt

amenință

ri directe

1.6.

Managementul

acumulărilor în

acord cu

necesitățile

Se menține un

nivel minim de

apă pe tot

parcursul anului?

Nivel

minim

de apă

Se

menține

Raport de

teren

Observații

directe

Ranger Tot

anul

6

luni

1 2 3 Se

verifică

dacă sunt

amenință

ri directe

92

Măsura de

management

Scopul

monitorizării

Indicat

or

Situația

de

referință -

Sursa de

verificare

a datelor

Metoda de

monitoriza

re

Cine

efectue

ază

Peri

oad

a

Frec

venț

a

Zile/om

necesare

Observa

ții

ecologice ale


Se menține

constantă a

nivelului apei în

perioada de

cuibărire?

Nivelul

ui apei

relativ

constan

tă

Nu se

menține

Raport de

teren

Observații

directe

Ranger Tot

anul

6

luni

1 2 3 Se

verifică

dacă sunt

amenință

ri directe

Total zile/om necesare o dată la 6 luni 5 9 12

D. Monitorizări care se fac lunar, pe toată perioada anului

1.1. Menținerea

condițiilor

favorabile pentru

speciile

dependente de



Se respectă

interzicerea

vânătorii în

siturile Natura

2000?

0

vânător

i

organiz

ate în

sit

0

acțiuni

de

bracona

Nu sunt

date

Raport de

teren

Observații

directe

Ranger Tot

anul

Lun

ar

1 2 3 Se

verifică

dacă sunt

amenință

ri directe

93

Măsura de

management

Scopul

monitorizării

Indicat

or

Situația

de

referință -

2015

Sursa de

verificare

a datelor

Metoda de

monitoriza

re

Cine

efectue

ază

Peri

oad

a

Frec

venț

a

Zile/om

necesare

Observa

ții

j în sit

Managementul

cablurilor ce

asigură

securitatea

păsărilor?

Nu sunt

date

Raport de

teren

Observații

directe

Ranger Tot

anul

Lun

ar

1 2 3 Se

verifică

dacă sunt

amenință

ri directe

Există acces de

auto neautorizat?

0 acces

auto

neautor

izat în

sit

Se

efectuează

exploatări

de masă

lemnoasă

Raport de

teren

Observații

directe

Ranger Tot

anul

Lun

ar

2 3 3 Se

verifică

dacă sunt

amenință

ri directe

94

Măsura de

management

Scopul

monitorizării

Indicat

or

Situația

de

referință -

2015

Sursa de

verificare

a datelor

Metoda de

monitoriza

re

Cine

efectue

ază

Peri

oad

a

Frec

venț

a

Zile/om

necesare

Observa

ții

1.2. Menținerea

condițiilor

favorabile pentru

speciile

dependente de

habitate umede și

luciu de apă

Se respectă

numărul legal de

câinilor

ciobăneşti?

Număr

ul legal

maxim

al

câinilor

ciobăne

şti

Nu

respectă

numărul

legal

maxim al

câinilor

ciobăneşti

Raport de

teren

Observații

directe

Ranger Tot

anul

Lun

ar

1 2 3 Se

verifică

dacă sunt

amenință

ri directe

Există derajări de

către vizitatori?

Nu sunt

date

Raport de

teren

Observații

directe

Ranger Tot

anul

Lun

ar

2 2 3 Se

verifică

dacă sunt

amenință

ri directe

1.1. Menținerea

condițiilor

favorabile pentru

speciile

dependente de


Se menţin

habitatele cu

stufărişuri?

Ha de

habitate

cu

stufărişi

Se

incendeaz

ă şi se taie

stufărisuril

or

Raport de

teren

Observații

directe

Ranger Tot

anul

Lun

ar

1 2 3 Se

verifică

dacă sunt

amenință

ri directe

95

Măsura de

management

Scopul

monitorizării

Indicat

or

Situația

de

referință -

2015

Sursa de

verificare

a datelor

Metoda de

monitoriza

re

Cine

efectue

ază

Peri

oad

a

Frec

venț

a

Zile/om

necesare

Observa

ții


1.5.

Reglementarea

activităților

piscicole astfel

încăt sa se asigure

condițiile pentru

conservarea


Se respectă

reglementările

legale în vigoare

pentru siturile

Natura 2000?

Nu sunt

date

Raport de

teren

Observații

directe

Ranger Tot

anul

Lun

ar

1 2 3 Se

verifică

dacă sunt

amenință

ri directe

1.4.

Managementul

terenurilor din

imediata

vecinătate a sitului

astfel încât să se

asigure starea de

conservare

favorabilă pentru

Există depozite

de gunoaie?

0

depozit

e de

gunoaie

Sunt

depozite

de gunoaie

Raport de

teren

Observații

directe

Ranger Tot

anul

Lun

ar

2 3 3 Se

verifică

dacă sunt

amenință

ri directe

96

Măsura de

management

Scopul

monitorizării

Indicat

or

Situația

de

referință -

2015

Sursa de

verificare

a datelor

Metoda de

monitoriza

re

Cine

efectue

ază

Peri

oad

a

Frec

venț

a

Zile/om

necesare

Observa

ții

speciile de interes

de conservare

Total zile/om necesare pentru monitorizările lunare, pe toată perioada anului 13 22 30

97

Bibliografie

Báldi, A. Batári, P. şi Erdős, S. 2005. Effect of grazing intensity on bird assemblages and

populations of Hungaria grasslands. Agriculture, Ecosystems and Environment. 108: 251 –

263.

Bart D., Burdick D., Chambers R. şi Hartman J.M. 2006. Human facilitation of Phragmites

australis invasions in tidal marshes: a review and synthesis. Wetlands Ecology and

Management, 14: 53-65.

Doniţă, N. Popescu, A. Paucă – Comănescu, M. Mihăilescu, S. Biriş, I.A. 2005. Habitatele

din România, Ed. Tehnică Silvică, Bucureşti.

Dudley, N. – Editor - 2008: Ghidul privind aplicarea categoriilor de management al Ariilor

Protejate. Gland, Switzerland. IUCN.

Gafta, D., Mountford, J. O. 2008. Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din

România, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca

Juravle D., Geologia României, Curs 5 - Platforma moesică

Morariu T., Morariu E., Savu A. 1968. Lacurile Din România, Editura Ştiinţifică, Bucureşti

Raport final Fălticeni ROSPA0064 2014 din proiectul „Studii de inventariere, cartare şi

evaluare a stării de conservare a speciilor de păsări precum şi identificarea şi cartarea

limitelor ariilor de protecţie specială avifaunistică ROSPA0006, ROSPA0038, ROSPA0048,

ROSPA0077, ROSPA0058 şi ROSPA0064”

Rizeanu Al., Arghiropol E., Tratat De Geografie Volumul II, Bucureşti

Šefferova Stanova V., Janak M. şi Ripka J. 2008. Management of Natura 2000 habitats. 1530

*Pannonic salt steppes and salt marshes. European Commission

Ujvári I. 1959. Hidrografia R.P.R., Editura Ştiinţifică, Bucureşti

98

Anexa nr. 1. la Planul de management: Localizarea Sitului Lacurile Fălticeni

99

Anexa nr. 2. la Planul de management: Harta cu limitele actuale și limitele propuse

100

Anexa nr. 3. la Planul de management: Formularul standard actualizat

Codul

specieiSpecie Cuibărit Iernat Pasaj

Populaţia

speciei în sit

Statut de

conservareIzolare Global

A022 Ixobrychus minutus 7-15 perechi

prezenţă

nesemnificativă

conservare

medie sau redusă

populaţie

neizolată

valoare

semnificativă

A021 Botaurus stellaris 2-4 perechi

semnificativ

reprezentat

conservare medie

sau redusă

populaţie

neizolată

valoare

semnificativă

A031 Ciconia ciconia 3-7 perechi

>20

indivizi

semnificativ

reprezentat

bună populaţie

neizolată

valoare

semnificativă

A081 Circus aeruginosus 2-4 perechi

>10

indivizi

semnificativ

reprezentat

bună populaţie

neizolată

valoare

semnificativă

A338 Lanius collurio 30-60 perechi

prezenţă

nesemnificativă

A060 Aythya nyroca

>5

indivizi

prezenţă

nesemnificativă

A197 Chlidonias niger

>10

indivizi

prezenţă

nesemnificativă

conservare

medie sau redusă

populaţie

neizolată

valoare

semnificativă

A140 Pluvialis apricaria >150 semnificativ conservare populaţie valoare

101

Codul


Populaţia

speciei în sit

Statut de


indivizi reprezentat medie sau redusă neizolată semnificativă

A027 Egretta alba

>15

indivizi

prezenţă

nesemnificativă

conservare

medie sau redusă

populaţie

neizolată

valoare

semnificativă

A026 Egretta garzetta

200-250

i C B C C

A193 Sterna hirundo 3-8 perechi

>130

indivizi

prezenţă

nesemnificativă

A002 Gavia arctica

2-20

indivizi

prezenţă

nesemnificativă

A001 Gavia stellata

1-8

indivizi

semnificativ

reprezentat bună

populaţie

neizolată

valoare

semnificativă

A151 Philomachus pugnax

>300

indivizi

prezenţă

nesemnificativă

conservare

medie sau redusă

populaţie

neizolată

valoare

semnificativă

A068 Mergus albellus Rezident

prezenţă

nesemnificativă

conservare

medie sau redusă

populaţie

neizolată

valoare

semnificativă

A393 Phalacrocorax Rezident prezenţă

102

Codul


Populaţia

speciei în sit

Statut de


pygmeus nesemnificativă

A023

Nycticorax

nycticorax 20-25 perechi Prezent

prezenţă

nesemnificativă

conservare

medie sau redusă

populaţie

neizolată

valoare

semnificativă

A196 Chlidonias hybridus 10-30 perechi

>15

indivizi

prezenţă

nesemnificativă

conservare medie

sau redusă

populaţie

neizolată

valoare

semnificativă

A166 Tringa glareola

>30

indivizi

prezenţă

nesemnificativă

A195 Sternula albifrons* 0-5 perechi

>10

indivizi

prezenţă

nesemnificativă

conservare medie

sau redusă

populaţie

neizolată

valoare

semnificativă

103

Anexa nr. 4. la Planul de management: Situaţia lacurilor din 1990, 2000, 2006 potrivit bazei de date CORINE

104

Anexa nr. 5. la Planul de management: Temperaturile și precipitațiile medii anuale

105

Anexa nr. 6. la Planul de management: Harta pedologică

106

Anexa nr. 6. la Planul de management: Planul financiar –estimarea cheltuieli

Direcții de management Prioritate Salarii Operationale Total cheltuieli directe


1.1 Menținerea condițiilor favorabile pentru speciile dependente de habitate

de pajiști și terenuri agricole 1 5832 1445 7277

1.2 Menținerea condițiilor favorabile pentru speciile dependente de habitate

umede și luciu de apă 1 4343 2634 6977

1.3. Menținerea condițiilor favorabile pentru speciile dependente grupuri și

șiruri de arbori 1 4032 496 4529

1.4 Managementul terenurilor din imediata vecinătate asfel încât să se

asigure starea de conservare favorabilă pentru speciile de păsări 2 2372 248 2620

1.5. Reglementarea activităților piscicole astfel încăt sa se asigure condițiile

pentru conservarea speciilor 2 3083 248 3332

1.6. Managementul acumulării în acord cu necesitățile ecologice a speciilor

de păsări 2 3795 1021 4816

1.7. Stabilirea și aplicarea de măsuri de conservare pentru speciile de păsări

altele decât cele incluse în formularele standard 2 5574 4248 9822


2.1. Întocmirea unui plan de comunicare pentru identificarea celor mai

eficiente metode și acțiuni de comunicare cu diferitele grupuri de factori

1 4388 248 4636

107


interesați

2.2. Informarea continuă a publicului larg cu privire la managemntul sitului

și la oportunități de finanțare legate de conservarea habitatelor și speciilor 1 3795 248 4043

2.3. Organizare activități practice de educație ecologică pe teren 3 3083 295248 298332

2.4. Elaborarea și promovarea unei strategii de vizitare a sitului 2 3083 202748 205832


3.1. Emiterea de puncte de vedere în cadrul procedurii de reglementare din

punct de vedere al protecției mediului al planurilor / proiectelor /

activităților 1 2965 248 3213

3.2. Respectarea prevederilor legale privind sistemul de tarifare pentru

toate serviciile oferite de custode 1 1660 3248 4909

3.3. Verificarea implementării / respectării măsurilor de management al

valorilor AP, inclusiv a respectării condițiilor stabilite în cazul lucrărilor și

proiectelor avizate. 1 4862 248 5111

3.4. Observarea / verificarea modului în care se face managementul

terenurilor și a resurselor naturale în zonele unde impactul potențial asupra

valorilor poate fi semnificativ 1 4269 248 4518

3.5. Colaborarea cu autoritățile competente pentru realizarea de controale

periodice

2 5574 248 5822

108


3.6. Idenificarea de surse de finanțare, elaborarea de proiecte și

managementul acestora pentru asigurarea resurselor necesare pentru

menținerea unei echipe minime de management al sitului și pentru

implementarea măsurilor de management 1 5218 248 5466

3.7. Asigurarea instruirii periodice a personalului implicat în administrarea

ariei protejate 2 2965 7748 10713

3.8. Cooptarea și managementul eficient al voluntarilor pentru realizarea de

activități specifice 3 3083 1998 5082

3.9. Întreținerea echipamentelor și materialelor aflate în dotare 1 1660 248 1909

3.10. Încheierea de contracte de parteneriat cu universități. Organizații non

guvernamentale și alte entități în vederea eficientizării asigurării resurselor

necesare pentru management și implementarea planului de management 3 3083 248 3332

3.11. Identificarea temelor prioritare pentru cercetare și asigirarea

resurselor necesare pentru efectuarea acestora în colaborare cu instituții

relevante 3 8183 248 8431

3.12. Asigurarea spațiului necesar pentru birou și depozitarea

echipamentelor din dotare 1 1660 248 1909

3.13. Elaborarea planurilor anuale de lucru și revizuirea lui după necesități 1 5574 3748 9322

109


3.14. Asigurarea mijloacelor de transport necesare pentru activitățile de

teren 1 1660 248 1909

3.15. Elaborarea de protocoale de monitorizare pentru măsurile de

management la care se aplică metodologii diferite de cele care s-au utilizat

la inventarierea 1 5574 6245 11819

3.16. Implementarea Planului de Monitoring 1 21869 15185 37054

3.17. Evaluarea eficienței managementului 1 5574 248 5822

3.18. Analiza rezultatelor monitorizărilor și îmbunătățirea măsurilor de

management utilizând informațiile din analize 1 5574 248 5822

3.19. Revizuirea limitelor ariilor protejate pentru asigurarea unui

management corespunzător 1 617 2079 2695

110

Anexa nr. 7.1. la Planul de management: Distribuția speciilor de păsări cuibăritoare din

formularul standard

Harta 1. Distribuția speciei Chlidonias hybridus

1

Harta 2. Distribuția speciei Sterna hirundo

2

Harta 3. Distribuția speciei Botaurus stellaris

3

Harta 4. Distribuția speciei Cioconia cioconia

4

Harta 5. Distribuția speciei Circus aeruginosus

5

Harta 6. Distribuția speciei Ixobrychus minutus

6

Harta 7. Distribuția speciei Lanius collurio

7

Harta 8. Distribuția speciei Nycticorax nycticorax

8

Anexa nr. 7.2. la Planul de management: Distribuția speciilor de păsări cuibăritoare

care nu figurează în formularul standard

Harta 1. Distribuția speciei Dendrocopos syriacus

9

Harta 2. Distribuția speciei Sterna albifrons

10

Harta 3. Distribuția speciei Alcedo atthis

11

Harta 4. Distribuția speciei Crex crex

12

Anexa nr. 7.3. la Planul de management: Distribuția speciilor de păsări migratoare din

formularul standard

Harta 1. Distribuția speciei Philomachus pugnax

13

Harta 2. Distribuția speciei Phalacrocorax pygmaeus

14

Harta 3. Distribuția speciei Nycticorax nycticorax

15

Harta 4. Distribuția speciei Mergus albellus

16

Harta 5. Distribuția speciei Ixobrychus minustus

17

Harta 6. Distribuția speciei Gavia stellata

18

Harta 7. Distribuția speciei Gavia arctica

19

Harta 8. Distribuția speciei Cioconia cioconia

20


21

Harta 10. Distribuția speciei Pluvialis apricaria

22

Harta 11. Distribuția speciilor migratoare din Formularul standard

23

Anexa nr. 7.4. la Planul de management: Distribuția speciilor de păsări migratoare care

nu figurează în formularul standard

Harta 1. Distribuția speciei Podiceps auritus

24

Harta 2. Distribuția speciei Platalea leucorodia

25

Harta 3. Distribuția speciei Pandion haliaetus

26

Harta 4. Distribuția speciei Himantopus himantopus

27

Harta 5. Distribuția speciei Cygnus cygnus

28

Harta 6. Distribuția speciei Circus pygargus

29

Harta 7. Distribuția speciei Circus cyaneus

30

Harta 8. Distribuția speciei Ciconia nigra

31

Harta 9. Distribuția speciei Branta ruficollis

32

Harta 10. Distribuția speciei Ardeola ralloides

33

Harta 11. Distribuția speciei Tadorna ferruginea

34

Harta 12. Distribuția speciilor migratoare care nu figurează în Formularul standard

35

Anexa nr. 7.5. la Planul de management: Distribuția speciilor de păsări care iernează

din formularul standard


36

Anexa nr. 7.6. la Planul de management:

Distribuția speciilor de păsări care iernează care nu figurează în formularul standard

Harta 1. Distribuția speciei Dendrocopos syriacus

37

Planul de management al Sitului Natura 2000...

Documents

Transcript of Planul de management al Sitului Natura 2000...