PLANUL DE IMPLEMENTARE A GARANȚIEI PENTRU TINERET … · 18,1% pentru UE 28, cu studii secundare...

1

PLANUL DE IMPLEMENTARE A GARANȚIEI PENTRU TINERET 2017 – 2020

1. Context/Justificare

Economia României prezintă o tendinţă de stabilizare și revenire către un ritm de creștere apropiat de potențialul său real. După o perioadă

marcată de impactul crizei economice și financiare și de incertitudinile din Uniunea Europeană, în principal din zona euro, economia

românească a înregistrat valori pozitive în perioada 2013 –2015. Astfel, Produsul Intern Brut a înregistrat o creștere de 3,8% în 2013, 2,8% în

anul 2014 și de 3,8% in 2015.1

Evoluțiile economice pozitive au determinat și o revenire a pieței muncii, fapt ce poate fi identificat atât prin creșterea ratei de ocupare a

populației în vârstă de muncă (15-64 ani) cu 0,4 puncte procentuale față de anul anterior ( 61,4 % în 20152), cât și prin creșterea numărului

locurilor de muncă vacante cu 0,23 puncte procentuale față de anul anterior (1,12% în anul 2015).3

Contextul economic, actualmente stabil și cu perspective de creștere pozitive și accelerate pe termen scurt și mediu, reprezintă un mediu

propice pentru a obține rezultatele stabilite prin politicile și inițiativele de încurajare a ocupării forței de muncă și în special a tineri

NEETslor șomeri sau care se regăsesc în categoria NEETs. 4

Prezentare generală a naturii șomajului în rândul tinerilor și a categoriei NEET (tineri care nu sunt ocupați și nici cuprinşi în sistemul de

în educație sau formare profesională)

În ceea ce privește nivelul de ocupare în rândul tinerilor (15-24 ani) din România, acesta se păstrează cu mult sub valoarea înregistrată de

media UE – 28. În 2015, valoarea medie a acestui indicator a fost cu 8,7pp mai mică în România decât media UE-28 ( 24,5% în România, față

de 33,2% media UE 28); pentru femeile tinere, diferența a fost de 12,0 pp.

În privința ratelor de ocupare în rândul tinerilor corelate cu nivelul de educație deținut (conform ISCED 2011), pentru cei cu educație

timpurie (învățământ antepreșcolar și preșcolar), învățământ primar și gimnazial (nivelul 0-2) rata de ocupare a fost de 15,4% comparativ cu

18,1% pentru UE 28, cu studii secundare superioare și post-liceale (învățământ terțiar non universitar) (nivelul 3 și 4), rata de ocupare a fost

de 33,0% în 2015, comparativ cu 43,9% pentru UE-28, iar pentru toate nivelurile ISCED 2011 rata de ocupare a fost de 24,5% comparativ cu

33,0% pentru UE 28.

1 Institutul National de Statistică, Comunicat de Presa nr. 88 din 8 aprilie 2016, Domeniul: Produsul intern brut – date provizorii (2). 2 Institutul National de Statistică, Comunicat de Presa nr. 100 din 18 aprilie 2016, Domeniul: Ocuparea şi şomajul. 3 Institutul National de Statistică, Comunicat de Presa nr. 76 din 30 martie 2016, Domeniul: Piața forței de muncă. 4 Tineri care nu sunt in educație și nici în ocupare sau formare profesională

2

Impactul crizei economice și problemele structurale au determinat o evoluție negativă a șomajului în rândul tinerilor. Astfel, rata șomajului

pentru tinerii cu vârsta cuprinsă între 15 - 24 ani a crescut de la 18,6% în 2008 la 21,7% în 2015, o valoare mai ridicată înregistrându-se pentru

nivelurile ISCED 3 şi 4, de 22,4%.

Din analiza evoluției regionale a șomajului în rândul tinerilor se poate observa că în regiunea București-Ilfov s-a înregistrat o diminuare

semnificativă a șomajului cu 7,2 puncte procentuale, în regiunea Centru s-a înregistrat o diminuare a șomajului cu 3,5 puncte procentuale,

iar în regiunea Nord-Est s-a diminuat cu 3,2 p.p. în perioada 2012- 2015. Regiunea Vest înregistrează o evoluție relativ constantă, în timp ce

regiunea Sud – Est înregistrează o diminuare a ratei șomajului în rândul tinerilor de 0,7 pp. La sfârșitul anului 2015 comparativ cu anul 2012,

datele statistice indică în Regiunile Nord-Vest (2,5 pp) și Sud-Muntenia (2,3 pp) experimentează creșteri ale nivelului șomajului în rândul

tinerilor, Regiunea Sud-Vest Oltenia înregistrează cea mai mare creștere a șomajului în rândul tinerilor în perioada 2012- 2015, de 7,7 pp.

În acest context, datele statistice disponibile pentru anul 2015 identifică patru regiuni cu o rată a șomajului în rândul tinerilor mai mare de

25%, după cum urmează: Centru ( 28,4%), Sud - Est ( 29,3%), Sud-Muntenia ( 32,3%), Sud-Vest Oltenia (27,3%). Dintre acestea, doar primele

trei regiuni - Centru, Sud - Est și Sud-Muntenia - sunt eligibile pentru a primi alocări financiare suplimentare sub Inițiativa Locuri de Muncă

pentru Tineri (ILMT), acestea înregistrând un nivel al șomajului de peste 25% în anul 2012, an luat ca referință în momentul calculării

alocărilor financiare suplimentare din ILMT. Având în vedere evoluția nefavorabilă a șomajului în rândul tinerilor înregistrată în regiunea Sud-

Vest Oltenia se impune monitorizarea atentă și includerea cesteia în lista de priorități de finanțare pe termen scurt și mediu.

În anul 2015, rata tinerilor NEETs a înregistrat un nivel de 18,1%, și cu 6,1 pp. peste media UE-28 (12,0%). În ceea ce privește diferențele de

gen înregistrate în anul 2015 în cazul acestui indicator, în rândul femeilor tinere se observă un nivel mai ridicat - 21,4%, comparativ cu

12,3% în UE-28, iar în cazul tinerilor bărbați, valoarea înregistrată în România, de 15,0%, este cu 3,3 pp. mai mare decât media UE-28.

Principalele caracteristici identificate pentru tinerii NEETs din România se referă la: preponderența femeilor, nivelul de inactivitate de lungă

durată, nivelul redus de educație, lipsa de experiență în muncă, descurajarea pronunțată a muncii. De asemenea, costurile totale

determinate pe termen lung de numărul mare de tineri NEETs sunt extrem de ridicate5, prin neparticiparea pe piața muncii şi asocierea cu un

risc crescut de sărăcie şi excluziune socială, fapt ce necesită o atenție deosebită și măsuri adiționale pentru integrarea acestora.

Principalii factori care contribuie la păstrarea unor valori ridicate pentru rata șomajului și rata tinerilor NEETs sunt: nivelul scăzut de

educație și pregătire a tinerilor la momentul tranziției spre piața muncii6, neconcordanța dintre calificările tinerilor și abilitățile cerute de

angajatori, impactul încă redus al schemelor de ucenicie şi al stagiilor profesionale, așteptările ridicate ale tinerilor de la un loc de muncă

(salariul, mediul de lucru, alte beneficii), oferta limitata de locuri de muncă.

5 Conform Estimărilor EUROFOUND, aproximativ 1,54% din Produsul Intern Brut în 2011, Eurofound (2012), NEETs – Young people not in employment, education or training: Characteristics, costs and policy responses in Europe, Publications Office of the European Union, Luxembourg 6http://www.cedefop.europa.eu/en/publications-and-resources/country-reports/romania-skills-forecasts-2025

http://www.cedefop.europa.eu/en/publications-and-resources/country-reports/romania-skills-forecasts-2025

3

De asemenea, procesul de tranziție de la educație la piața muncii are o durată destul de mare în România - de aproximativ 10 luni, conform

estimărilor europene. Astfel, în anul 2011 proporția tinerilor care erau ocupați la un an după ce au ieșit din sistemul de educație era de doar

51,6%, mai ridicată în rândul tinerilor care părăsesc învățământul superior - 64,1%, comparativ cu absolvenții nivelului secundar superior -

42,5%.7 În ceea ce privește tipul de contract pe care îl au tinerii români la un an după ieșirea din sistemul de educație, conform datelor

EUROFOUND, 93%8 dintre aceștia aveau un contract permanent cu timp normal de muncă, cel mai ridicat nivel comparativ cu celelalte state

membre UE.

O atenție deosebită trebuie acordată în continuare celor mai vulnerabile categorii de tineri (cei aparținând minorității roma, tineri cu

dizabilități, tineri post-instituționalizați) pentru a se reduce riscul de excluziune socială.

Asigurarea unui ecosistem antreprenorial activ reprezintă una din cele mai bune căi de a trata problema şomajului în rândul tinerilor. Prin

susținerea creării și dezvoltării de inițiative antreprenoriale vor fi create mai multe locuri de muncă, inclusiv locuri de muncă pentru tineri.

În al doilea rând, înșiși tinerii pot deveni antreprenori și pot dezvolta propriile afaceri. Așa cum relevă ultima ediție a studiului EY

,,Barometrul antreprenoriatului românesc’’ (mai 2015), care agregă percepţiile a 369 antreprenori care au răspuns unui chestionar, dar şi

opiniile exprimate de antreprenori români în cadrul unor întâlniri directe, 39% dintre respondenți consideră oportună începerea afacerii

imediat după terminarea facultății sau în timpul acesteia. Faptul că un procent atât de mare dintre respondenții studenți (39%) consideră

oportun un asemenea pas ca student sau ca tânăr absolvent indică o deschidere mare către antreprenoriat și faptul că studenții se simt

pregătiți, deținând abilitățile necesare. Conform aceleiaşi analize, 52% dintre aceşti tineri sunt interesaţi să îşi dezvolte propria afacere în

următorii doi ani. Deschiderea către antreprenoriat este sprijinită și formată prin inițiative ca de exemplu Firma de Exercițiu (pentru liceeni),

Întreprinderea Simulată (pentru studenți) și prin inițiativa România Start – up (finanțată din fonduri europene, cu o alocare financiară totală

de 152 milioane EUR), Programul Operațional Competitivitate 2014-2020, Stimularea cererii întreprinderilor pentru inovare prin proiecte de

CDI – Secţiunea D - Întreprinderi nou-înființate inovatoare care vizează inovare de produs sau de proces (finanţată din FEDR, alocare

financiară 107 mil. lei) şi Secţiunea C – Întreprinderi inovatoare de tip start - up şi spin - off (finanţată din FEDR, alocare financiară 80 mil.

lei) și Programul pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii tineri.

În vederea reducerii șomajului în rândul tinerilor, și în special al tinerilor NEETs, urmare Recomandării Consiliului Uniunii Europene din 22

aprilie 2013, a fost elaborat și pus în aplicare Planul de Implementare a Garanției pentru Tineret 2014 - 2015 , reunind astfel reformele și

inițiativele cheie menite să creeze cadrul propice pentru ocuparea tinerilor, pentru includerea lor în scheme de ucenicie, stagii sau oferirea

posibilității finalizării studiilor prin programe educaționale de tip a doua șansă. Astfel, s-a urmărit ca toți tinerii cu vârsta mai mică de 25 de

ani care își pierd locul de muncă sau care nu găsesc un loc de muncă după terminarea studiilor să primească, în decurs de 4 luni de la

7 Eurofound (2014), Mapping youth transitions in Europe, Publications Office of the European Union, Luxembourg, p. 39. 8 Idem p.42.

4

înregistrarea la agențiile pentru ocuparea forței de muncă sau la centrele de garanții pentru tineret, o ofertă de bună calitate de angajare,

de continuare a educației, de intrare în ucenicie sau de efectuare a unui stagiu. Prin implementarea măsurilor și acțiunilor propuse, tinerii

au avut acces la servicii de plasare pe locuri de muncă de calitate superioară, acordându-se o importanță deosebită informării și consilierii

încarieră, măsuri obligatorii incluse în pachetele personalizate de intervenții furnizate.

Finanțarea totală propusă pentru întreaga gamă de reforme și inițiative în cadrul schemei s-a ridicat la un total de 470,48 mil euro,

principalele surse de finanțare fiind: bugetul asigurărilor pentru șomaj (BAS); FSE (Fondul Social European) și alte instrumente structurale și

de coeziune, dacă este cazul; fondurile ILMT (Inițiativa Locuri de Muncă pentru Tineri); bugetul de stat, inclusiv sume reprezentând co-

finanțarea pentru absorbția fondurilor din FSE și ILMT.

Principalele rezultate ale punerii în aplicare a Planului de Implementare a Garanției pentru Tineret în perioada ianuarie 2014 –

decembrie 2015

MĂSURI DE INTERVENȚIE ȘI ACTIVARE TIMPURIE

1. Crearea unei baze de date integrate pentru înregistrarea tinerilor în cadrul ANOFM 67.702 tineri NEETs înregistrați în evidența ANOFM.

2. Crearea unor parteneriate între CNDIPT, inspectoratele şcolare, şcoli şi AJOFM 100.620 elevi informați; 2.430 sesiuni de informare în școli.

3. Dezvoltarea serviciilor de tip self-service şi extinderea acestora către comunităţile locale

50 unităţi pentru a oferi servicii de tip self-service. 4. Programul A doua şansă pentru învăţământul primar şi secundar inferior

36.813cursanți (10.500 cursanți în anul şcolar 2013 – 2014, 13.349 cursanți în anul şcolar 2014 – 2015 si 12.964 cursanți în anul şcolar 2015 – 2016)

5. Programul naţional de protecţie socială Bursa profesională

139.200 beneficiari (22.393 elevi în anul şcolar 2013 – 2014; 49.287 elevi în anul şcolar 2014 – 2015; 67.520 elevi în anul școlar 2015 – 2016)

6. Programul naţional de protecţie socială Bani de liceu 239.122 beneficiari (98.586 elevi în anul şcolar 2013 – 2014 și 79.876 elevi în anul şcolar 2014 – 2015; 60.660 elevi în anul școlar 2015 –

2016)

5

MĂSURI DE SPRIJIN PENTRU INTEGRAREA TINERILOR PE PIAȚA MUNCII

MĂSURI ANOFM

Nr. tineri care au accesat măsurile active furnizate de ANOFM – 321.597 (131.898 în cele 3 regiuni eligibile și 189.699 în celelalte 5

regiuni) din care au fost ocupați – 121.804 (43.513 în cele 3 regiuni eligibile și 78.291 în celelalte 5 regiuni)

1. Subvenţionarea angajatorilor pentru a oferi un loc de muncă tinerilor absolvenţi:

9.906 tineri angajați (3.288 în cele 3 regiuni eligibile și 6.618 în celelalte 5 regiuni); 8.194 angajatori subvenționați (2.730 în cele 3 regiuni eligibile și 5.464 în celelalte 5 regiuni).

2. Subvenţionarea angajatorilor pentru a oferi stagii de ucenicie tinerilor 172 de contracte de ucenicie încheiate (118 în cele 3 regiuni eligibile și 54 în celelalte 5 regiuni).

3. Subvenţionarea angajatorilor pentru a oferi stagii absolvenților de studii superioare 89 tineri beneficiari (62 tineri în cele 3 regiuni eligibile și 27 tineri în celelalte 5 regiuni); 49 contracte individuale de muncă încheiate la finalizarea stagiului (38 în cele 3 regiuni eligibile și 11 în celelalte 5

regiuni). 4. Informare şi consiliere profesională

278.067 tineri consiliați (123.895 în cele 3 regiuni eligibile și 154.172 în celelalte 5 regiuni). 5. Formare profesională

26.076 tineri cuprinși în cursuri de FPC (11.283 în cele 3 regiuni eligibile și 14.793 în celelalte 5 regiuni); dintre aceștia, 2.328 au fost ocupați (1.101 în cele 3 regiuni eligibile și 1.227 în celelalte 5 regiuni).

6. Acordarea primelor de mobilitate pentru tineri, inclusiv şomerilor de lungă durată 54 beneficiari (30 în cele 3 regiuni eligibile și 24 în celelalte 5 regiuni).

7. Acordarea primelor de instalare pentru tineri, inclusiv şomerilor de lungă durată 81 beneficiari (31 în cele 3 regiuni eligibile și 50 în celelalte 5 regiuni)

8. Acompaniament personalizat pentru tinerii cu risc de marginalizare socială, inclusiv prin subvenţionarea angajatorilor care încadrează persoane din această categorie

792 beneficiari tineri (224 în cele 3 regiuni eligibile și 568 în celelalte 5 regiuni) 499 de angajatori de inserție beneficiari (151 în cele 3 regiuni eligibile și 348 în celelalte 5 regiuni).

9. Evaluarea competențelor dobândite în sistem non-formal și informal 29 tineri beneficiari (28 în cele 3 regiuni eligibile și 1 în celelalte 5 regiuni)

6

MĂSURI MECRMA (MMACA)

1. Acordarea de subvenţii pentru înfiinţarea şi dezvoltarea de întreprinderi de către întreprinzătorii debutanți în afaceri(SRL-D) 9

15.253 de microîntreprinderi înființate 8.576 locuri de muncă nou create

2. Dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale în rândul tinerilor şi facilitarea accesului acestora la finanţare (START) 326 tineri întreprinzători care au înființat un start-up 933 locuri de muncă nou create

Prin Implementarea celor două proiecte Pilot de Garanție pentru Tineri - „Garanții pentru TINEri!” și „Investiția în tineri, investiția în

viitorul nostru!”, au fost înființate 27 de centre de garanții pentru tineret (22 în Sud și 5 în regiunea Nord) în cadrul cărora 6.475 tineri au

fost identificați și înregistrați (3.775 în sud și 2.700 în nord) și le-au fost furnizate pachete integrate de măsuri active. Astfel, din cei 6.475

tineri, 5.588 au fost cuprinși în cursuri de formare profesională (2.910 în regiunea Sud și 2.678 în regiunea Nord), 22 tineri participă la

programe de ucenicie în regiunea Nord și 662 tineri au fost ocupați (386 în regiunea Sud și 276 în regiunea Nord).

Scurtă prezentare a cadrului instituțional existent în domeniul ocupării forței de muncă tinere și a categoriei NEETs

În prezent, pilonul principal este constituit din ministerele și agențiile centrale care gestionează implementarea inițiativelor, programelor și

proiectelor, așa cum este prevăzut de cadrul legislativ (Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării

forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare, Legea Educației Naționale nr. 1/2011, Legea nr. 279/2005 privind ucenicia la locul

de muncă, Legea 335/2013 privind efectuarea stagiului pentru absolvenții de învățământ superior, cu modificările și completările ulterioare

etc.). Un rol central este îndeplinit de către Ministerul Muncii și Justiției Sociale (MMJS), care acționează în calitate de inițiator principal al

legislației și reformelor în domeniul pieței muncii și al politicilor de protecție socială și de coordonator al implementării și monitorizării

întregii scheme. Rolul său este completat de către Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), aflată sub autoritatea MMJS,

care, în calitate de agenție de implementare a diferitelor politici privind piața muncii, administrează sistemul asigurărilor pentru șomaj

conform Legii nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și completările

ulterioare. ANOFM acționează, de asemenea, în calitate de agenție de implementare pentru proiectele cofinanțate din fonduri structurale și

de coeziune ale UE (în special Fondul Social European), exclusiv sau în parteneriat cu diverse alte organizații. Ministerul Educației Naționale

9 conform MECRMA (adresa nr. 20055/C.V/09.02.2016) programul nu mai are limita de vârstă de 35 de ani, în consecință se regăsesc debutanți în afaceri de orice vârstă.

7

acționează ca principal organism pentru implementarea Legii Educației Naționale. Sub autoritatea sa, Centrul Național pentru Dezvoltarea

Învățământului Profesional și Tehnic (CNDIPT) acționează ca organ de specialitate pentru o varietate de programe și inițiative care vizează

dezvoltarea învățământului profesional și tehnic, formarea profesională inițială.

Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat are un rol important în promovarea antreprenoriatului, asigurând elaborarea,

gestionarea şi monitorizarea implementării proiectelor şi programelor pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi

mijlocii şi a societăţilor cooperative, precum şi pentru creşterea competitivităţii şi eficienţei acestora în condiţiile mediului concurenţial şi

ale fenomenelor specifice economiei de piaţă.

În afară de administrația publică centrală, partenerii sociali și organizațiile non-guvernamentale joacă un rol important în punerea în aplicare

a diverselor programe și proiecte dedicate ocupării forței de muncă, în promovarea inițiativelor pentru tineri, furnizarea de formare,

plasarea pe locurile de muncă disponibile, în programe de ucenicie și de stagii. Confederațiile sindicale, federațiile patronale, furnizorii

autorizați de formare profesională și furnizorii acreditați de servicii de ocupare, inclusiv diferitele ONG-uri vor juca un rol esențial în

implementarea numeroaselor inițiative finanţate din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020.

Structura instituțională actuală va trebui să identifice cele mai adecvate căi și mijloace pentru abordarea provocărilor majore în ceea ce

privește ocuparea tinerilor și furnizarea măsurilor cuprinse în Planul de Implementare a Garanției pentru Tineret 2017 - 2020:

pentru a stimula în mod adecvat atât oferta, cât și cererea de forță de muncă, în vederea orientării spre inițiativele care vor promova

în mod activ și durabil ocuparea tinerilor și participarea lor la educație și formare;

pentru a încuraja în cele mai variate moduri și prin utilizarea unei game largi de mijloace investiția în resursele umane tinere atât

prin metode formale , non-fomale și informale. Prin urmare, găsirea celor mai bune metode care ar putea valorifica stocul existent de

competențe și cunoaștere al fiecărei persoane tinere pentru a facilita intrarea rapidă pe piața muncii va fi considerat primordial;

în vederea implicării într-o măsură cât mai mare a partenerilor sociali, atât în ceea ce priveşte cererea cât și oferta, precum și în

abordări inovative pentru a se mobiliza în vederea ocupării forței de muncă tinere;

pentru a continua demersul de reformă a Serviciului Public de Ocupare, pentru a ranforsa calitatea principală de furnizor de servicii specializate

pe piața muncii promovând în același timp o abordare dinamică pentru măsurile de ocupare dedicate forței de muncă tinere.

8

Scurtă prezentare a Planului de Implementare a Garanției pentru Tineret 2017 – 2020 și valoarea adăugată a acestuia în contextul

provocărilor și lacunelor identificate.

Cadrul legislativ naţional pentru punerea în aplicare a Garanției pentru Tineret este centrat în jurul reformei Legii sistemului asigurărilor

pentru șomaj și stimulării ocupării forței de muncă, precum și a normelor metodologice subsecvente, ce stimulează atât segmentul ofertei

de forță de muncă cât și pe cel al cererii. Elementul cheie l-a constituit modificarea Legii asigurărilor pentru șomaj astfel încât aceasta să

includă categorii noi, distincte de beneficiari (de exemplu: șomerii de lungă durată, tinerii NEETs – care nu ocupă un loc de muncă, nu sunt

inclusși în programe de formare profesională sau în educație), care sunt eligibile pentru acordarea de servicii specifice. Modificările s-au

concentrat pe creșterea nivelului de stimulare pentru măsurile de activare, cu includerea obligatorie a componentei de formare și consiliere

pentru toți și de acordare a subvențiilor și/ sau indemnizațiilor. Pentru ca măsurile privind stimularea mobilității să devină mai atractive și

să contribuie la corectarea dezechilibrelor dintre cerere şi ofertă pe piaţa muncii, cadrul legislativ vizează acordarea unui pachet de

mobilitate care țintește în special zonele cu vulnerabilități și se poate acorda pentru întreaga familie. Persoana care va fi angajată și e

dispusă să se relocheze pentru angajare va primi, pe lângă prima de încadrare, respectiv prima de instalare , pentru o perioadă de 12

luni, o sumă din bugetul asigurărilor pentru șomaj care să îi acopere cheltuielile de transport pentru acceptarea unui loc de muncă într-

o localitate situată la o distanță mai mare de 50 km, respectiv o sumă neimpozabilă pentru plata chiriei, precum și o indemnizație

pentru soția sau soțul persoanei relocate, în cazul în care se încadrează în altă localitate și ca urmare a acestui fapt își schimbă

domiciliul.

Programul Prima chirie - măsură nou-introdusă ca urmare a punerii în aplicare a Programului de Guvernare 2017-2020, vizează acordarea unei prime de relocare lunar, pe o perioadă de cel mult 36 de luni, șomerilor înregistrați care se încadrează în muncă într-o altă localitate situată la o distanță mai mare de 50 km față de localitatea în care îşi au domiciliul sau reședința şi, ca urmare a acestui fapt, îşi schimbă domiciliul sau își stabilesc reședința în localitatea respectivă sau în localitățile învecinate acesteia. Cuantumul este egal cu 75% din suma destinată asigurării cheltuielilor pentru locuire în noul domiciliu sau noua reședință, dar nu mai mult de 900 de lei.Prima de relocare se acordă persoanelor ale căror venituri nete lunare realizate de către acestea în situația în care sunt persoane singure sau împreună cu familiile acestora nu depășesc suma de 5.000 lei/lună.

O altă modificare importantă a vizat utilizarea fondurilor structurale și de coeziune ale UE, la fel ca și alte două elemente subordonate

arhitecturii Garanției pentru Tineret, și anume: Legea uceniciei, republicată și Legea privind efectuarea stagiului pentru absolvenții de

învățământ superior. Acestea oferă acum o alternativă explicită pentru realizarea unui echilibru între măsurile de ocupare și cele de formare,

existând posibilitatea de accesare a de fonduri UE (în mare măsură FSE).

În vederea unei mai bune corelări a cererii cu oferta de forță de muncă, Legea nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă, republicată și

Legea 335/2013 privind efectuarea stagiului pentru absolvenții de învățământ superior, cu modificările și completările ulterioare, sunt în

curs de modificare, astfel încât să devină mai atractive atât pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă care nu dețin o

9

calificare, cât și pentru angajatorii care reclamă lipsa personalului calificat. Astfel, se propune creșterea subvenției din Bugetul Asigurărilor

pentru șomaj acordată angajatorilor care încheie un contract de ucenicie sau un contract de stagiu, pe perioada derulării acestuia.

Un al treilea element al structurii instituționale a Garanției pentru Tineret este abordarea pe tip partenerial avută în vedere deja în

conceperea celor două proiecte-pilot inițiate de Ministerul Muncii, cu contribuția partenerilor sociali - confederații patronale (notabilă este

prezența patronatelor din sfera IMM-urilor pentru a ține astfel seama de decalajul identificat la nivel național în ceea ce privește

antreprenoriatul și cultura antreprenorială) și confederații sindicale. Această abordare răspunde provocărilor identificate și se circumscrie

obiectivului de a rezolva, prin valoarea adăugată a diferitelor reforme și măsuri propuse, o serie de probleme în ceea ce privește:

- participarea redusă a tinerilor la formarea profesională și în special la formarea profesională continuă;

- rata scăzută de ocupare a tinerilor, precum și reticența angajatorilor de a angaja tineri și de a le oferi acestora experiențe de lucru

și de învățare;

- aparenta lipsă de inițiative de tip partenerial privitoare la oportunitățile de ocupare și de formare a forței de muncă;

- imaginea încă destul de precară a serviciilor publice de ocupare în rândul tinerilor;

- ineficienţa actualelor măsuri de intervenție cu privire la ocuparea tinerilor.

-

2. Implementarea Garanției pentru Tineret 2017 - 2020 la nivel național

2.1. Formularea Planului de Implementare a Garanției pentru Tineret 2017 - 2020

Urmare Recomandării Consiliului din 22 aprilie 2013, România va implementa Garanția pentru Tineret 2017-2020 prin care se va urmări să se

asigure că toți tinerii cu vârsta mai mică de 25 de ani care își pierd locul de muncă sau care nu găsesc un loc de muncă după terminarea

studiilor primesc, în decurs de 4 luni de la înregistrarea la agențiile pentru ocuparea forței de muncă sau la centrele de garanții pentru

tineret, o ofertă de bună calitate de angajare, de continuare a educației, de intrare în ucenicie sau de efectuare a unui stagiu. Aceasta va

oferi tinerilor o varietate de oportunități, facilitându-le ocuparea unui loc de muncă sau acces la servicii de plasare pe locuri de muncă de

calitate, prin introducerea unei componente obligatorii de consiliere în furnizarea serviciilor de mediere. Se urmărește ca atât Serviciul Public de

Ocupare, cât și furnizorii privați de servicii, în special cei care utilizează fondurile structurale și de coeziune ale Uniunii Europene, să

implementeze cu rigurozitate această abordare; la dispoziția acestora vor fi puse fonduri care să sprijine acest efort.

10

În același timp, garanția va continua acele inițiative care combină ocuparea cu formarea forței de muncă, oferind astfel tineri NEETslor

posibilitatea de a-și perfecționa abilitățile obținute în cadrul educației inițiale și achiziționarea de noi competențe prin participarea la ucenicie

și stagii de formare. Acestea vor fi focalizate spre cuprinderea tinerilor NEETs absolvenți ai tuturor nivelurilor de educație inițială, acordând o

atenție specială absolvenților de învățământ profesional și tehnic, precum și de învățământ superior. Prin urmare, inițiativele de politică avute

în vedere vor favoriza dezvoltarea uceniciei pentru absolvenții de învățământ secundar și profesional și a stagiilor pentru absolvenții de

învățământ superior. Garanția va asigura că toate părțile interesate sunt implicate în furnizarea de servicii pentru ca o arie mai variată de

interese să fie reprezentată în elaborarea și în implementarea ulterioară a reformelor și inițiativelor. Vor fi încurajate iniţiativele pilot și

experimentarea mai ales dacă există o abordare de sus în jos, precum şi finanțarea care va avea la bază utilizarea bine direcționată atât a

fondurilor naționale, cât și a fondurilor europene.

Monitorizarea și evaluarea rezultatelor va fi asigurată prin integrarea în cadrul schemei a componentelor sistemului de cercetare și prin

dezvoltarea unui set specific de instrumente de bază și indicatori care vor permite atât evaluarea progreselor înregistrate, precum și

întreprinderea de măsuri corective. Întregul concept va fi susținut și implementat de un cadru instituțional care va asigura un rezultat piramidal:

(a) rata de ocupare a tinerilor va înregistra o evoluție ascendentă față de nivelurile actuale, (2), rata de participare a tinerilor în programe de

ucenicie și stagii va începe să crească și (3), rata NEETs va fi caracterizată de o tendință constantă de reducere.

2.2 Abordări de tip partenerial

Parteneriatul va continua să constituie fundamentul întregului set de reforme, măsuri și inițiative politice ce vor fi întreprinse în cadrul schemei.

Abordarea de bază, de tipul ,,de jos în sus’’, va integra partenerii sociali, reprezentând atât segmentul cererii cât și cel al ofertei de forță de

muncă care își vor asuma inițiative, vor încheia parteneriate cu serviciile publice de ocupare și cu autoritățile locale, vor partaja resurse,

inclusiv financiare, pentru atingerea scopului comun de a integra tinerii pe piața forței de muncă și în activitățile de formare. Parteneriatele vor

pune un accent special pe ucenicie și stagii, rolul principal revenind întreprinderilor, asociațiilor oamenilor de afaceri, asociațiilor și ONG-urilor

care reprezintă interesele tinerilor, incluzând aici tinerii antreprenori, precum și asociațiile întreprinderilor mici și mijlocii în colaborare cu

sindicatele și organizațiile lor, inclusiv think tank-uri și fundații. În timp ce ministerele de resort se vor angaja în parteneriate furnizând

infrastructura necesară și baza largă de expertiză și menținând un cadru instituțional adecvat, favorabil și previzibil, mediul de afaceri,

societatea civilă și sindicatele vor participa la identificarea și să mobilizarea grupului țintă. Implicarea lor se va dovedi utilă în acțiuni și

inițiative care combină ocuparea și formarea și mai ales care asigură continuarea procesului de inovare și identificarea de soluții pentru situațiile

și cazurile variate din economia reală, susținând astfel atragerea și implicarea tinerilor în schemă.

Toate părțile se angajează să identifice și să mobilizeze resurse de finanțare. Astfel, nu vor fi angajate numai bugetul asigurărilor pentru șomaj

și, respectiv, bugetul de stat, ci și alte resurse, cum ar fi fondurile proprii ale întreprinderilor, sponsorizări și burse, precum și contribuții

11

voluntare, inclusiv resurse pentru dezvoltarea afacerilor și pentru formare profesională și dobândire de experiență. Fondurile europene rămân

principala sursă de finanţare.

Serviciul Public de Ocupare va juca rolul de catalizator pentru întreaga abordare, nu numai prin implicarea sa activă în identificarea și

înregistrarea tinerilor NEETs și punerea în aplicare a diverselor inițiative,ci și prin implicarea masivă în furnizarea de bune practici și furnizarea

directă de servicii.

Autoritățile locale sunt percepute ca fiind indispensabile pentru implementarea schemei întrucât acestea au contact direct cu comunitățile sau

grupurile dezavantajate, au cunoștințe aprofundate referitoare la nevoile lor și, prin urmare, toate inițiativele trebuie să fie concepute prin

includerea acestor actori locali.

În acest context, parteneriatele vor fi formate în jurul unui nucleu, care va implica ministerele de resort relevante, serviciile publice de ocupare

atât în calitate de furnizor de servicii, cât și în calitate de furnizor de know-how și bune practici, precum şi autoritățile locale și sectorul privat

(IMM-uri, sindicate, angajatori, ONG-uri etc.), cei din urmă servind ca agenți principali de punere în aplicare și atragere de fonduri.

Tabel 2.2: Organizații cheie care sprijină și participă la punerea în aplicare a Planului de Implementare a Garanției pentru Tineret 2017 -

2020

Numele organizației

Tipul organizației

Nivel de responsabilitate

Rolul în implementarea Garanției pentru Tineret Asigura succesul parteneriatelor

Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (inclusiv agențiile teritoriale)

Instituție publică (sub autoritatea Ministerului Muncii și Justiției Sociale)

național, regional, județean/local local

- implementarea măsurilor active pentru stimularea ocupării forței de muncă;

- implementarea uceniciei la locul de muncă și a stagiilor pentru absolvenții de învățământ superior;

- rol de furnizor de formare profesională prin cele 8 Centre

- Regionale și 23 Centre proprii de formare profesională;

- rol în evaluarea competențelor obținute în sistem nonformal și informal, prin centrele proprii de formare profesională autorizate, aflate în subordinea agenției.

- Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă va implementa reformele și inițiativele cu impact asupra pieței muncii (Legea nr. 76/2002, cu modificările și completările ulterioare, Legea nr. 279/2005 republicată si Legea 335/2013 privind efectuarea stagiului pentru absolventii de învățămant superior).

Implementarea în parteneriat a unora dintre măsuri va fi asigurată prin încheierea unor acorduri/parteneriate cu instituții din sistemul de educație,furnizori de formareprofesională, publici sau privați, autoritățile administrației publice locale, parteneri sociali, organizații de tineret, ONG-uri;

Ministerul Muncii și Justiției Sociale

Autoritate publică centrală

național, regional, județean/local

- elaborarea și promovarea proiectelor de acte normative şi documentelor de politică publică necesare realizării obiectivelor strategice în domeniul ocupării şi formării profesionale a forţei de muncă;

- analizarea, modificarea, după caz, și aprobarea anuală a Programului naţional de ocupare a forţei de muncă al ANOFM şi Planului naţional de formare profesională al ANOFM;

- coordonarea implementării și monitorizării Planului de Implementare a Garanției pentru Tineret 2017-2020; succesul parteneriatului va fi asigurat de toate instituțiile implicate, semnatare ale Memorandumului în baza căruia, fiecare va contribui cu acțiuni în conformitate cu atribuțiile ce-i revin;

- asigurarea cooperării cu ministerele de resort implicate în elaborarea, punerea în aplicare, evaluarea și monitorizarea Planului de Implementare a Garanției pentru Tineret.

12

- stabilirea indicatorilor de performanţă şi nivelul acestora, în baza cărora se încheie anual Contractul de performanţă managerială cu Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă;

- monitorizarea, controlul şi evaluarea modului de implementare a politicilor de ocupare şi formare profesională a forţei de muncă de către Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă;

Ministerul Pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat

Autoritate publică

centrală național și regional

- elaborarea, gestionarea şi monitorizarea implementării proiectelor şi programelor pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii şi a societăţilor cooperative, precum şi pentru creşterea competitivităţii şi eficienţei acestora în condiţiile mediului concurenţial şi ale fenomenelor specifice economiei de piaţă;

- stimularea antreprenoriatului și crearea de noi locuri de muncă;

Ministerul Educației Naționale

Autoritate publică

centrală

național, regional,

județean/local

- realizează Programul de Guvernare şi strategiile în domeniul educaţiei şi învăţământului;

- elaborează, implementează, monitorizează controlul şi evaluarea politicilor în domeniul educaţiei, învăţământului;

- coordonează implementarea la nivel național a programului UE pentru educație, formare profesională și tineret, Erasmus+;

- coordonează şi controlează sistemului naţional de învăţământ;

- asigură finanțarea și investițiile în educație.

- furnizează informații privind absolvenții de studii liceale, în vederea creării unei baze de date unitare;

- elaborează, implementează, monitorizează, evaluează politicile de educație la nivel național

Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene

Autoritate publică

centrală


județean/local

- realizarea Programului de guvernare şi a strategiilor în domeniul reformei administraţiei publice şi monitorizarea elaborării şi aplicării programelor de reformă instituţională de către ministere şi celelalte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale;

- iniţierea, elaborarea şi modificarea legislaţiei privind cadrul instituțional de coordonare și de gestionare a instrumentelor structurale;

- cooperarea cu instituțiile având atribuții în domeniul achizițiilor publice pentru asigurarea unui cadru adecvat de derulare a procedurilor de achiziție publică desfășurate în cadrul proiectelor finanțate din instrumente structurale;

- cooperarea cu Autoritatea de certificare și plată din cadrul Ministerului Finanțelor Publice în vederea stabilirii și implementării măsurilor necesare realizării unui management financiar riguros și eficient al fondurilor alocate programelor operaționale finanțate din instrumente structurale.

- asigură sprijin în implementarea politicilor în domeniul ocupării, educației și formării profesionale a tinerilor prin coordonarea procesului de reformă a administraţiei publice centrale şi locale, descentralizare, regionalizare şi reorganizare administrativ-teritorială a ţării;

- asigură cadrul instituțional și legislativ în vederea accesării și getionării fondurilor europene structurale și de investiții destinate integrării în educație, formare sau pe piața muncii a tinerilor, cu accent pe NEETs.

- monitorizează și evaluează Programul Operațional Capital Uman.

13

Ministerul Tineretului și Sportului

Autoritate publică

centrală

național, județean

(prin instituții

subordonate), local

(prin instituții

subordonate)

- implementarea unor acțiuni de intervenție timpurie, în vederea pregătirii tienrilor pentru piața muncii;

- monitorizarea și armonizarea tuturor politicilor și inițiativelor guvernamentale care privesc tinerii.

- participă la identificarea tinerilor NEETs;

- urmărirea evoluţiei politicilor Uniunii Europene în materie şi propunerea de măsuri pentru adaptarea politicilor României la cele ale UE în vederea asigurării compatibilităţii acţiunilor autorităţilor române cu obligaţiile rezultate din calitatea României de stat membru, elaborarea de sinteze şi rapoarte de monitorizare a îndeplinirii obligaţiilor României ca stat membru al Uniunii Europene, pe care le prezintă Guvernului şi, după caz, Comisiei Europene pentru sectorul TINERET;

- elaborează, implementează, monitorizarea, controlul şi

evaluarea modului de implementare a politicilor de tineret;

- formulează recomandari la nivel de design și măsuri propuse ale schemei Garanția pentru Tineret;

- realizează Programul de Guvernare şi Strategia Națională în domeniul Tineretului 2015-2020;

- participă la implementarea Garanției prin accesarea de fonduri si implementarea de proiecte in parteneriat;

- dezvoltă și implementează activități specifice privind tinerii din categoria NEETs în cadrul activităților pe care le desfășoară structurile din subordine;

- elaborarea și finanțarea de proiecte proprii în parteneriat cu adresabilitate tinerilor din categoria NEETs.

- colaborează, direct sau prin structurile specializate din aparatul propriu și din subordinea sa, cu autorităţile publice centrale în domeniul educaţiei, cercetării, dezvoltării regionale, ocupării forței de muncă și cu organizații neguvernamentale în vederea integrării tinerilor pe piața muncii;

- participă în proiecte de implementare a Garanției pentru Tineret;

- promovează voluntariatul în proiectele și programele sale;

- participă la întâlniri inter-instituționale / consorții.

14

Ministerul Afacerilor Externe

Autoritate publică

centrală național

- coordonator naţional şi punct tehnic de contact în problematica Strategiei „Europa 2020”;

- urmărirea evoluţiei politicilor Uniunii Europene în materie şi propunerea de măsuri pentru adaptarea politicilor României la cele ale UE în vederea asigurării compatibilităţii acţiunilor autorităţilor române cu obligaţiile rezultate din calitatea României de stat membru, elaborarea de sinteze şi rapoarte de monitorizare a îndeplinirii obligaţiilor României ca stat membru al Uniunii Europene, pe care le prezintă Guvernului şi, după caz, Comisiei Europene.

- coordonarea implementării Programului Naţional de Reformă (PNR) – ca principal instrument de implementare la nivel naţional a strategiei Europa 2020 – ce include politici economice, de ocupare, educaționale, de asistență socială, cu impact asupra integrării pe piața muncii a tinerilor;

- coordonarea monitorizării și raportării acestora în cadrul Semestrului European.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

Autoritate publică

centrală național, regional,

județean/local

- elaborarea strategiei de dezvoltare în domeniile sale de activitate și proiectarea mecanismelor financiare necesare;

- gestionarea fondurilor europene şi naţionale alocate dezvoltării rurale, agriculturii şi pisciculturii;

- autoritate de management pentru Programul SAPARD, Programul naţional de dezvoltare rurală 2007-2013 – PNDR şi Programul operaţional pentru pescuit.

- asigurarea cadrului legislativ și instituțional necesar accesării fondurilor naționale și europene în vederea finanțării măsurilor propuse pentru stimularea ocupării tinerilor din mediul rural și dezvoltării de noi oportunități de afaceri în activități non-agricole;

- elaborarea și implementarea de măsuri complementare necesare tranziției tinerilor de la agricultura de subzistenţă către activități non-agricole în sectorul terţiar.

Ministerul Finanțelor Publice

Autoritate publică

centrală


județean/local

- concepţie bugetară şi fiscală;

- avizarea propunerilor legislative în domeniul ocupării tinerilor cu impact asupra bugetului general consolidat.

- avizarea Planului de Implementare a Schemei de Garanții pentru Tineret din perspectiva impactului financiar asupra bugetului general consolidat.

Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţămantului Profesional şi Tehnic (CNDIPT)

Organ de specialitate în subordinea Ministerului Educaţiei Naţionale

naţional şi regional prin coordonatorii regionali

- propune principiile politicii educaționale și strategiile de dezvoltare a formării profesionale inițiale prin rețeaua de unități a învățământului profesional și tehnic, precum și principiile de corelare a pregătirii profesionale și de specialitate din învățământul preuniversitar și universitar;

- asigură coordonarea știintifică a proiectelor de inovare și de dezvoltare a învățământului profesional și tehnic;

- asigură dezvoltarea și funcționarea parteneriatului social în învățământul profesional ți tehnic la nivel local, regional și național

- sprijină crearea unor parteneriate între inspectoratele școlare, școli și AJOFM-uri în vederea promovării prin campanii a măsurilor de stimulare a ocupării forței de muncă sau a participării tinerilor la formare profesională, educație;

- sprijină parteneriatele între unităţile învăţământului profesional şi tehnic şi mediul de afaceri pentru asigurarea unei oferte de formare profesională relevantă şi de calitate.

15

Centrul de Resurse pentru Adulti si Tineri-Social DOers - Coordonator Coalitia ONG pentru drepturile tinerilor NEET

ONG, Think-Tank politici pentru tineret

parteneriat

- evaluează continuu modul de implementare a măsurilor, alaturi de alte ONG-uri si institutii publice;

- formulează recomandari la nivel de design al schemei Garantia pentru Tineret

- participă la întâlniri inter-instituționale / consorții

- participă ca partener în proiecte de implementare a Garanției pentru Tineret

Coalitia ONG pentru drepturile tinerilor NEET

ONG, Think-Tank politici pentru tineret

parteneriat

- evaluează continuu modul de implementare a măsurilor, alaturi de alte ONG-uri

- aduce contribuții în linie cu nevoile actuale ale tinerilor NEET, beneficiari ai proiectelor implementate de ONG-urile din Coaliție

- participă la implementarea Garanției prin accesarea de fonduri si implementarea de proiecte in parteneriat, la nivelul ONG-urilor din Coaliție

- participă la întâlniri inter-instituționale / consorții reprezentând vocea tinerilor in situații NEET

- participă ca partener în proiecte de implementare a Garanției pentru Tineret

Federația VOLUM

ONG – Federație național - promovează voluntariatul ca mijloc eficient de dezvoltare a

competențelor sociale și profesionale și de prevenire a șomajului la tineri

- colaborează cu Ministerul Tineretului și Sportului pentru promovarea voluntariatului în toate proiectele și programele sale.

16

2.3. Intervenție și activare timpurie Având în vedere situația dificilă în ceea ce privește ocuparea tinerilor, precum și cea a categoriei NEETs, România va opta pentru o abordare

care se va concentra pe intervenția timpurie și stimulente pentru activarea tinerilor ca factori centrali ai întregii scheme. Aceasta va integra

inițiative care vor viza atât menținerea tinerilor în educație, pentru ca aceștia să poată absolvi și, astfel, să aibă o șansă mai mare piața forței

de muncă, precum și stimularea celor care au renunțat timpuriu la scoală, să se întoarcă în educație și formare profesională ca parte a unui set

cuprinzător de inițiative în cadrul Programului,,A doua șansă’’. Importante pentru întreaga abordare vor fi inițiativele de identificare și atragere

a grupului țintă, prin care instituțiile vor încerca să ajungă la categoriile și grupurile de tineri cele mai dezavantajate pe piața forței de muncă,

cum este cazul tinerilor care provin din grupurile vulnerabile, din familiile cu venituri reduse sau al acelora din mediul rural, și să le ofere sprijin

pentru rămânerea în educație și formare prin intermediul subvențiilor, oferindu-le în același timp orientare profesională referitoare la

potențialele direcții de urmat după absolvire. Pentru cea mai mare parte a acțiunilor sunt prevăzute subvenții destinate tinerilor aflați în

sistemul de educație sau formare profesională. Acțiunile sunt implementate la toate nivelurile: național, regional și local.

Elementul cheie pentru ca tinerii NEETs să poată beneficia de măsuri active pentru integrarea pe piața muncii este acela că trebuie în primul

rând să fie identificați și înregistrați la Serviciul Public de Ocupare.

O atenţie deosebită se acordă subgrupurilor greu accesibile, cum ar fi mamele adolescente, tinerii delincvenți, tinerii care părăsesc sistemul de

îngrijire (cazuri separate pentru sex masculin și feminin), tineri îngrijitori, tineri cu dizabilități, tineri cu handicap cognitiv (autism) și tineri care

au înregistrat abandon școlar. Pentru aceștia, nu este suficientă simpla existență a serviciilor de înregistrare la SPO, ci este necesar un efort

suplimentar pentru implicarea lor în programe de pregătire și atragere pe piața muncii întrucât interesul sau capacitatea lor de a se implica activ

în căutarea unui loc de muncă și în menținerea acestuia este foarte scăzut.

Întregul proces de identificare, înregistrare, profilare și sprijinire a tânărului NEET se va baza pe un design de intervenție personalizată, din

perspectiva „managementului de caz”, calibrat în funcție de categoria în care tânărul se încadrează din perspectiva ocupabilității (de la ușor

angajabil până la foarte greu angajabil).

17

Odată identificați și înregistrați tinerii beneficiază de profilare inițială și de servicii de informare, prin care li se comunică oportunitățile pe care

le au (educație, formare, ocupare, antreprenoriat): de exemplu, unii tineri care nu au finalizat educația se pot întoarce la școală urmând un

program educațional de tip ”A doua șansă”, derulat de MEN sau se pot înscrie la un program de formare profesională/ucenicie care să îi conducă

către ocupare durabilă. De asemenea, li se vor face cunoscute situația actuală a pieței muncii și oportunitățile existente, particularizate în

funcție de calificare, nivelul de educație, precum și riscurile şi șansele de ocupare pe piața muncii a tinerilor cu un nivel educațional și/sau de

calificare scăzut (riscul abandonului școlar). Ca parte a „managementului de caz”, este prevăzut și procesul de monitorizare a evoluției tânărului

atât pe parcursul, cât și după implicarea lui într-un program de măsuri active.

Abordarea tinerilor NEETs, din punct de vedere al ocupabilității, se poate realiza astfel:

- Tinerii NEETs ușor și mediu ocupabili vor putea beneficia ulterior înregistrării la SPO de măsuri active de bază (consiliere, formare

profesională, educație, ucenicie, ocupare, antreprenoriat) furnizate prin proiecte competitive a căror solicitanți vor fi furnizorii de măsuri active

și angajatorii;

- Tinerii NEETs greu și foarte greu ocupabili vor putea beneficia de măsuri active de bază dublate de măsuri de acompaniere adaptate nevoilor

individuale, furnizate prin proiecte care să facă obiectul unor apeluri de depunere de proiecte dedicate acestora, cum ar fi proiecte dedicate

tinerilor care suferă de o boală/dizabilitate, tineri cu responsabilități familiale, tineri ieșiți din sistemul de protecție etc.

Finanţarea măsurilor active de care pot beneficia tinerii NEETs prin abordarea integrată a acestora din perspectiva „case managementului” se

realizează conform tabelului 2.4 – Reforme şi iniţiative cheie destinate integrării pe piaţa muncii - Iniţiative planificate.

În cadrul proiectului care se va depune în cadrul Programului Operaţional Capital Uman 2014-2020, pe Axa 2 - Îmbunătățirea situației tinerilor

din categoria NEETs, O.S. 2.3 - Creșterea numărului tinerilor NEETs inactivi înregistrați la Serviciul Public de Ocupare, activităţile prevăzute a fi

eligibile, pe care SPO le va furniza, sunt: informarea, profilarea, înregistrarea tinerilor NEETs în baza de date a SPO şi monitorizarea.

Tinerii NEETs înregistraţi la SPO, în funcţie de profilul acestora, pot beneficia de consiliere profesională, activitate care poate avea ca surse de

finanţare:

- bugetul asigurărilor pentru şomaj (BAS)

- fondul social european (FSE).

18

Activitatea de consiliere se poate realiza:

- de către SPO

- de către furnizori privaţi de servicii autorizaţi.

Tabel 2.3: Reforme și inițiative cheie menite să asigure intervenția și activarea timpurie

Numele reformelor

/inițiativelor Obiective cheie10 Grup țintă Scara

Numele și rolul organizației în ceea ce privește cooperarea

dintre parteneri

Calendarul implementării Costurile implementării,

dacă este cazul

REFORME PLANIFICATE

Proiectul Legii tineretului

- înființarea consiliilor consultative pentru tineret la nivel central și local, începând cu 2017, pentru armonizarea propunerilor de politică publică națională și locală cu nevoile tinerilor, inclusiv în ceea ce privește politicile pentru angajarea tinerilor

- înființarea centrelor comunitare de tineret naționale, județene și locale, începând cu 2017, până în 2020, în vederea furnizării de servicii pentru tineri, inclusiv servicii de orientare în carieră

- înființarea unui consiliu interministerial pentru tineret, începând cu 2016,

tineri cu vârsta între 14 și 35 de ani (include și grupul țintă al GT: tineri cu vârsta între 16 și 24 de ani)


Minsiterul Tineretului și Sportului și instituțiile subordonate

permanent, începând cu 2016 - nu necesită alocări financiare

10 Obiectivele trebuie să îndeplinească criteriile SMART și să fie corelate cu nevoile identificate în secțiunea 1.

19

pentru armonizarea și monitorizarea politicilor de tineret, inclusiv a celor pentru ocuparea tinerilor

Planul de acțiune pentru implementarea Strategiei naționale în domeniul politicii de tineret 2015-2020

- determinarea unor instrumente concrete și a bugetelor alocate pentru implementarea politicii naționale de tineret, inclusiv dezvoltarea serviciilor de intervenție și activare timpurie, începând cu 2016

tineri cu vârsta între 14 și 35 de ani (include și grupul țintă al GT: tineri cu vârsta între 16 și 24 de ani)


Minsiterul Tineretului și Sportului (coordonator) și celelalte ministere implicate în implementare cf. HG 24/2015

permanent, începând cu 2017 - 58.273 mii lei/anual (estimat), începând cu 2018

INIȚIATIVE PLANIFICATE

Identificarea și înregistrarea tinerilor NEETs în baza de date integrată din cadrul Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă.

înregistrarea tinerilor, inclusiv a celor NEETs, în vederea furnizării măsurilor active.

200.000 tineri cu vârsta cuprinsă între 16 – 24 ani

național, regional și județean/local

Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă

permanent, începând cu 2016 49 mil. euro din AP2, PI 8ii, OS 2.3.

Crearea unor parteneriate între CNDIPT, inspectoratele școlare, școli și AJOFM-uri în vederea promovării prin campanii a măsurilor de stimulare a ocupării forței de muncă sau a participării tinerilor la formare profesională, educație.

- informarea elevilor cu privire la măsurile active pe care le promovează Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.

160.000. tineri cu vârsta cuprinsă între 16 – 24 ani participanți la aceste evenimente

județean/local

Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (coordonator)

Scoli (partener)

Primării (partener)

Consilii locale (partener)

Consilii județene (partener)

permanent nu necesită fonduri

20

Continuarea implementării programului A doua şansă pentru învăţământ primar

- sprijinirea a 4000* de tineri/ an şcolar cu vârsta între 16 şi 24 ani pentru recuperarea învăţământului primar.

* estimare pe baza HG nr. 267/2016 privind aprobarea cifrelor de şcolarizare pentru învăţământul preuniversitar de stat şi pentru învăţământul superior de stat în anul şcolar/universitar 2016 – 2017

4000 tineri cu vârsta între 16 şi 24 ani/an şcolar care nu au finalizat învăţământul primar.


Ministerul Educației Naționale (coordonator)

ISJ/ISMB

Unități de învățământ

anul şcolar 2016 – 2017




11.000 mii lei/an (estimat*)

17.600 mii lei/an (estimat**)

17.600 mii lei (estimat**)


* Cost mediu estimat / calculat conform valorilor din HG nr. 31/2017 de modificare şi completare a HG nr. 72/2013 privind aprobarea normelor metodologice pentru determinarea costului standard per elev/preşcolar şi stabilirea finanţării de bază a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, care se asigură din bugetul de stat, din sume defalcate din T.V.A. prin bugetele locale, pe baza costului standard per elev/preşcolar

** MEN să crească alocarea bugetară per elev aferentă programului A doua șansă la valoarea de 17.600 mii lei.

Continuarea implementării programului A doua şansă pentru învăţământ secundar inferior

-completarea şi finalizarea educaţiei de bază din cadrul învăţământului obligatoriu, precum şi pregătirea pentru obţinerea unei calificări profesionale într-un anumit domeniu de către 8.000* de tineri cu vârsta între 16 şi 24 ani/ an şcolar care nu au finalizat învăţământul gimnazial.

* estimare pe baza HG nr. 267/2016 privind aprobarea cifrelor de şcolarizare pentru învăţământul preuniversitar de stat şi pentru învăţământul

8000 tineri cu vârsta între 16 şi 24 ani/an şcolar care nu au finalizat învăţământul gimnazial



ISJ/ISMB






24.000 mii lei /an (estimat*)




* Estimat/ Calculat conform

valorilor din HG nr. 31/2017

(cost mediu)

** MEN intenționează să crească

alocarea bugetară per elev

aferentă programului A doua

șansă la valoarea de 38.400 mii

lei.

21

superior de stat în anul şcolar/universitar 2016 – 2017

Continuarea implementării Programului national de protecţie socială Bursa profesională

- subvenţionarea (sprijin financiar lunar) a costurilor pentru aproximativ 85.000 de elevi/an de elevi cu vârsta între 16 şi 24 ani care frecventează învăţământul profesional/anual, pe perioada cursurilor şcolare, a pregătirii practice şi pe timpul pregătirii şi susţinerii examenului de certificare a calificării profesionale.11

85.000 elevi cu vârsta între 16 şi 24 ani/an care frecventează învăţământul profesional







145.000 mii lei (estimat)





* Estimat la valoarea de 200lei/lună în condițiile

HG1062/201212

Continuarea implementării Programului national de protecţie socială Bani de liceu

- sprijinirea financiară treptată a aproximativ 90.000 de elevi/an cu vârsta între 16 şi 24 ani care urmează liceul la cursuri de zi.13

90.000 elevi cu vârsta între 16 şi 24 ani/an care urmează liceul la cursuri de zi



ISJ/ISMB


anul şcolar 2016 – 2017 anul şcolar 2017 – 2018 anul şcolar 2018 – 2019 anul şcolar 2019 – 2020

68.525 mii lei (estimat) 68.525 mii lei (estimat) * conform prevederilor HG 1.488/200414



** estimat conform Programului

de Guvernare 2017-2020 în

condițiile modificării prevederilor

HG 1.488/200415

11 Conform datelor furnizate de Centrul Național pentru Dezvoltarea Învățământului Profesional și Tehnic (CNDIPT) – estimare pornind de la nr de elevi din învățământul profesional înscriși în anul școlar 2016/2017 (79.954 elevi) 12 Hotărârea Guvernului nr. 1062/2012 privind modalitatea de subvenţionare de către stat a costurilor pentru elevii care frecventează învăţământul profesional; 85.000 beneficiarix8.5lunix200lei=144.500.000 lei. 13 Conform ultimului nr. de beneficiari ai Bursei Bani de liceu, http://banideliceu.edu.ro/Rapoarte2015/rapoarte.html 14 Hotărârii Guvernului nr. 1.488/2004 privind aprobarea criteriilor şi a cuantumului sprijinului financiar ce se acordă elevilor în cadrul Programului naţional de protecţie socială "Bani de liceu" 15 Calcul conform Program de guvernare 2017-2020: 90.000 beneficiarix8.5 luni x 250 lei = 191.250 mii lei

http://banideliceu.edu.ro/Rapoarte2015/rapoarte.html

22

Dezvoltarea marketingului programelor de formare profesională și al rezultatelor învăţării dobândite în context nonformal şi informal

- conştientizarea beneficiilor asupra dezvoltării carierei, participării la programele de formare profesională iniţială şi continuă, recunoaşterii rezultatelor învăţării dobândite în context nonformal şi informal

- 30.000 elevi din IPT sprijiniţi/ an

- 30.000 elevi din clasa a VIII-a sprijiniţi/ an


Ministerul Educației Naționale (coordonator) și instituții subordonate

ISJ/ISMB


perioada 2016-2020 94.500 mii lei estimat din AP6, PI 10 iii, OS 6.1116

Consilierea tinerilor în a lua decizii informate cu privire la traseul lor profesional în învățământul terțiar

- consilierea tinerilor în a lua decizii informate cu privire la traseul lor profesional în învățământul terțiar

- 30.000 de studenti cu rezultate bune, proveniți din medii defavorizate


Ministerul Educației Naționale (coordonator) Universitati

perioada 2016-2020 127 000 mii lei (estimat) 17 din AP6, PI 10 ii, OS 6.7

Înființarea unui consiliu interministerial pentru tineret

- armonizarea și monitorizarea politicilor de tienret, inclusiv a celor pentru ocuparea tinerilor, începând cu 2017

- tineri cu vârsta între 14 și 35 de ani (include și grupul țintă al GT: tineri cu vârsta între 16 și 24 de ani)




Dezvoltarea standardelor pentru serviciile furnizate pentru tineri de Centrele comunitare de tineret

- furnizarea de servicii de calitate pentru tineri, inclusiv servicii de orientare în carieră, începând cu 2017




permanent, începând cu 2017 Aproximativ 100.000 lei (23.000 Euro)

Crearea registrului național al Centrelor comunitare de tineret

- asigurarea calității serviciilor oferite tinerilor, inclusiv servicii de orientare în carieră și de dezvoltare a abilităților non-cognitive, începând cu 2017





Dezvoltarea de activități de învățare non-formală și animație socio-educativă în

- dezvoltarea de abilităților non-cognitive în rândul tinerilor participanți la taberele și acțiunile de agrement organizate de MTS și

- minim 18.000 tineri cu vârsta între 14 și 35 de ani (include și grupul țintă al GT: tineri cu vârsta între 16 și 24 de



Permanent, începând cu 2017

Aproximativ 1.200.000 lei (266.000 Euro) pentru plata formatorilor și animatorilor socio-educativi

16 Strategia educației și formării profesionale din România în perioada 2016-2020 17 Strategia nationala pentru dezvoltarea învatamântului tertiar din România, în perioada 2015-2020.

23

taberele organizate de MTS și instituțiile din subordinea sa

instituțiile din subordinea sa, începând cu 2017

ani)

Promovare a voluntariatului prin proiect propriu MTS în parteneriat cu cei mai relevanți actori non-guvernamentali, prin transmiterea unor pachete despre voluntariat tuturor participanților la taberele organizate de MTS, la școlile și universitățile de vară și la alte proiecte proprii și proprii în parteneriat

- creșterea numărului de tineri implicați în activități de voluntariat cu 20% până în 2020



Minsiterul Tineretului și Sportului și instituțiile subordonate Federația VOLUM


2.4. Măsuri de sprijin pentru integrarea pe piața forței de muncă Măsurile pentru sprijinirea integrării tinerilor pe piața muncii gravitează în jurul celor trei piloni principali de reformă, pe care au fost focalizate

acțiunile: (1) modificarea și completarea Legii privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, (2) modificarea

Legii uceniciei și (3) Legea stagiului pentru absolvenții de învățământ superior. Pornind de la acestea, sunt prevăzute o serie de inițiative care

pun accent pe îmbunătățirea accesului la ocuparea unui loc de muncă și la formare pentru tineri, precum și de stimulare a angajatorilor pentru o

implicare mai consistentă în acțiuni vizând ocuparea și formarea profesională.

Un accent special este pus pe îmbunătățirea tranzițiilor de la educație la piața muncii, aspect ce a fost avut în vedere prin inițiativa MMJS

referitoare la modificarea Legii nr. 279/2005 și a Legii 335/2013, prin creșterea nivelului subvenției acordate angajatorului.

Angajatorii sunt stimulați prin acordarea de subvenții să recruteze tineri absolvenți pentru a le oferi un loc de muncă, formare și consiliere

profesională, având posibilitatea de a combina sursele de finanțare, completând alocările de la buget cu alocări din fondurile structurale și de

coeziune UE sau și din alte surse, sporind astfel gradul de implicare al diferiților actori în ceea ce privește creșterea ocupării forței de muncă.

24

Un rol important îl au și măsurile dedicate creșterii mobilității tinerilor prin acordarea de prime de mobilitate de încadrare, instalare și relocare

precum și cele de stimulare directă a angajatorilor de a încadra tineri NEETs sau tineri absolvenți ai diferitelor forme de educație. Acordarea de

stimulente ia în considerare atât segmentul de ofertă, cât și pe cel de cerere de forță de muncă, vizând întreprinderile de toate dimensiunile.

Măsurile sunt astfel menite să stimuleze creșterea ratei de ocupare a tinerilor, garantând în același timp că tânărul rămâne în educație și

formare (acestea vor avea un dublu impact vizând atât stimularea ocupării forței de muncă cât și participarea la formare).

O altă dimensiune a gamei de măsuri este orientată către stimularea tinerilor pentru inițierea de afaceri și crearea de întreprinderi mici și

mijlocii, devenind astfel ei înșiși generatori de locurilor de muncă. Pentru această nouă dimensiune sunt prevăzute mai multe forme de

stimulare, inclusiv mentorat pentru tinerii întreprinzători, subvenții pentru crearea de întreprinderi, precum și cursuri subvenționate de formare

pentru noii antreprenori. Categoria tinerilor NEETs reprezintă principalul grup țintă al schemei și se prevede faptul că o parte dintre tinerii care

vor beneficia de subvenții și sprijin pentru înființarea de întreprinderi mici și mijlocii vor fi selectați, de asemenea, din rândul lor.

O componentă specială a măsurilor este dedicată orientării și acordării de consiliere în carieră, aceste servicii fiind incluse în orice formă de

sprijin care se acordă tinerilor, în sistemele de antreprenoriat şi schemele care încurajează crearea de noi locuri de muncă de către

întreprinderi, și nu în ultimul rând prin mentorat, formare profesională și a doua șansă la educație.

Tabel 2.4: Reforme și inițiative cheie destinate integrării pe piața muncii

18 Obiectivele propuse trebuie să îndeplinească criteriile ‘SMART’. Obiectivele trebuie să fie corelate cu nevoile identificate în secțiunea 1.

Numele reformei/inițiativei

Obiectivele cheie

18 Grup tință Scara

Numele și rolul organizației în

ceea ce privește cooperarea dintre

parteneri

Calendarul implementării

Costurile implementării, dacă este cazul

REFORME PLANIFICATE

Legea 279/2005 republicată privind ucenicia la locul de muncă

- oferă tinerilor cu vârsta de peste 16 ani, posibilitatea de a obţine o calificare în sistemul de formare profesională a adulţilor, care să permită ocuparea unui loc de muncă şi continuarea învăţării;

- permite angajatorilor să îşi asigure forţa de

31.496 tineri tineri

NEETs 16-24 ani


ANOFM (pentru finanțarea din BAS)

Partenerii sociali (consultare privind propunerile legislative și implementare)

Furnizorii de formare profesională autorizați (implementare)

permanent, începând cu 2017

159,86 mil euro FSE 2014 – 2020 si ILMT+ 3.081.600 RON din BAS+ 23,98 mil euro cofinanțare națională aferentă FSE 2014 – 2020 și ILMT

25

muncă calificată, de calitate, în funcţie de cerinţele proprii;

- facilitează integrarea socială a tinerilor cu vârsta de peste 16 ani, în concordanţă cu aspiraţiile profesionale şi cu necesităţile pieţei muncii;

- asigură un nivel de securitate socială adecvat în vederea reducerii segmentării pieței muncii;

- contribuie la creşterea economică, crearea de noi locuri de muncă, coeziunea socială şi împlinirea personală;

- promovează dialogul social şi să contribuie la dezvoltarea parteneriatelor la nivel local.

Legea nr. 335/2013 privind efectuarea stagiului pentru absolvenții de învățământ superior

- asigură tranziţia absolvenţilor de învăţământ superior de la sistemul de educaţie la piaţa muncii;

- consolidează competenţele şi abilităţile profesionale pentru adaptarea la cerinţele practice şi exigenţele locului de muncă;

- realizează integrarea rapidă în muncă, precum şi dobândirea de experienţă şi vechime în muncă şi, după caz, în specialitate.

52.146 tineri NEETs

20-24 ani


ANOFM (pentru finanțarea din BAS



79,93 mil euro FSE 2014 – 2020 si ILMT+ 4.860.000 RON din BAS + 11,99 mil euro cofinanțare națională aferentă FSE 2014 – 2020 și ILMT

26

Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare

- prevenirea şomajului şi combaterea efectelor sociale ale acestuia;

- încadrarea sau reîncadrarea în muncă a persoanelor în căutarea unui loc de muncă;

- sprijinirea ocupării persoanelor aparţinând unor categorii defavorizate ale populaţiei;

- asigurarea egalităţii şanselor pe piaţa muncii;

- stimularea şomerilor în vederea ocupării unui loc de muncă;

- stimularea angajatorilor pentru încadrarea persoanelor în căutarea unui loc de muncă;

- îmbunătăţirea structurii ocupării pe ramuri economice şi zone geografice;

- creşterea mobilităţii forţei de muncă în condiţiile schimbărilor structurale care se produc în economia naţională;

- protecţia persoanelor în cadrul sistemului asigurărilor pentru şomaj.

1.714.630 tineri NEETs 16-24 ani


ANOFM (coordonare)


Furnizorii de formare profesională autorizați (implementare)

Centre de evaluare a competențelor obținute în sistem nonformal și informal, autorizate (implementare)

Furnizori privați de servicii de ocupare autorizați (implementare)

Firme de consultanță

(implementare)



27


Stimularea ocupării pe cont propriu și a antreprenoriatului pentru tineri

- dezvoltarea unui climat antreprenorial pozitiv general și a unor condiții cadru care să faciliteze și să încurajeze spiritul antreprenorial.

1532 tineri NEETs

16-24


MDRAPFE - AMPOCU permanent, începând cu 2017

53,286 mil euro FSE 2014 – 2020 si ILMT+ 7,99 mil euro cofinanțare națională aferentă FSE 2014 – 2020 și ILMT

Consiliere și orientare profesională

- îmbunătățirea eficienței și eficacității educației, formării și ocupării forței de muncă, prevenirea necorelării dintre cerea și oferta de competențe și creșterea productivității; - furnizarea abilităților și competențelor necesare facilitării tranziției de la educație/formare la piața muncii.

1.036.300 tineri NEETs 16-24 ani


ANOFM pentru finanțarea din BAS

Furnizori privați de servicii de ocupare autorizați (implementare)


26,64 mil euro FSE 2014 – 2020 si ILMT+ 0 RON din BAS + 3,99 mil euro cofinanțare națională aferentă FSE 2014 – 2020 și ILMT

(costurile sunt cuprinse în costurile de implementare a reformei – Legea 76/2002, cu modificările și completările ulterioare) pentru perioada 2017 – 2020)

28

Evaluarea și recunoașterea competențelor profesionale obținute în sistem nonformal și informal

- sprijinirea eforturilor de a aduce persoanele cele mai îndepărtate de piața muncii mai aproape de noi posibilități de muncă și de învățare și de a valorifica întregul capital uman pentru a combate șomajul și a stimula productivitatea și competitivitatea;

- creşterea capacității

de inserție profesională;

- îmbunătățirea remunerării și a mobilității profesionale;

- acordarea unei a doua șanse persoanelor care au părăsit prematur școala;

- ameliorarea accesului la sistemele formale de educație și formare;

- creșterea motivației de a învăța și a încrederii în sine.

76.895 tineri NEETs

16-24 ani




Centre de evaluare a competențelor obținute în sistem nonformal și informal, autorizate (implementare)



(costurile sunt cuprinse în costurile de implementare a reformei – Legea 76/2002, cu modificarile si completarile ulterioare ) pentru perioada 2017 – 2020)

29

Formare profesională

- dezvoltarea competențelor tinerilor în scopul creșterii capacității lor de inserție profesională;

275.800 tineri

NEETs 16-24 ani




Furnizorii publici și privați de formare profesională autorizați (implementare)




Acordare prime încadrare inclusiv șomerilor de lungă durată

- reducerea ratei riscului sărăciei și excluziunii sociale;

- adaptarea ofertei în materie de

competențe la nevoile pieței forței de muncă;

- consolidarea capacității de inserție profesională a tinerilor.

7.263 tineri NEETs

16-24 ani







30

Acordare prime instalare, inclusiv șomerilor de lungă durată


- adaptarea ofertei în materie de

competențe la nevoile pieței forței de muncă;


8.227 tineri NEETs

16-24 ani






(costurile sunt cuprinse în costurile de implementare a reformei – Legea 76/2002, cu modificările și completările ulterioare) pentru perioada 2017 – 2020

Acordare prime de activare


- adaptarea ofertei în materie de competențe la nevoile pieței forței de muncă;


257.981 tineri NEETs 16-24 ani



permanent , începând cu 2017


(costurile sunt cuprinse în costurile de implementare a reformei – Legea 76/2002, cu modificările și completările ulterioare) pentru perioada 2017 – 2020

Acordare de prime de relocare


-reducerea șomajului de lungă durată în rândul șomerilor neindemnizați

520 tineri NEETs 16-24 ani



Partenerii sociali (consultare privind propunerile legislative și implementare


5.616.000 RON din BAS

31

Subvenții acordate angajatorilor pentru încadrarea tinerilor absolvenți

- promovarea ocupării prin punerea în aplicare a unor politici favorabile mediului de afaceri, care să ducă la menţinerea şi crearea de noi locuri de muncă.

33.982 tineri NEETs

absolvenți 16-24 ani






Subvenţii acordate angajatorilor pentru încadrarea tinerilor NEETS.

- promovarea ocupării prin punerea în aplicare a unor politici favorabile mediului de afaceri, care să ducă la menţinerea şi crearea de noi locuri de muncă.

15.262 tineri NEETs

16-24 ani






Acordarea de acompaniament personalizat tinerilor cu risc de marginalizare socială prin încheierea de contracte de solidaritate şi oferirea de servicii specifice, inclusiv prin acordarea de subvenţii angajatorilor de inserţie care încadrează persoane din această categorie.

- facilitarea integrării pe piața muncii a tinerilor cu risc de marginalizare socială, inclusiv tineri cu dizabilităţi, tineri de etnie romă sau cei care părăsesc sistemul instituţionalizat de creştere a copilului.

2. 400 tineri NEETs 16-24 ani


ANOFM (coordonare)

Furnizori privaţi de servicii de ocupare


Angajatori de inserție


2.400.000 RON din BAS (costurile sunt cuprinse în costurile de implementare a reformei – Legea 76/2002, cu modificările și completările ulterioare ) pentru perioada 2017 – 2020)

32

Luna tinerilor NEET

- facilitarea integrării pe piața muncii a tinerilor NEETs șomeri (înregistrați în baza de date a ANOFM)

-20.000 tineri in NEETs șomeri

-național

Centrul de Resurse pentru Adulti si Tineri-Social DOers - Coordonator Coalitia ONG pentru drepturile tinerilor NEET:

coordonarea intiativei si calendarului de activitati la nivel national si regional, alaturi de institutiile publice abilitate

Initiativa va include participarea în proiecte finanțate din ILMT și FSE - în toate cele 8 regiuni în vederea furnizării următoarelor tipuri de măsuri dedicate inserției pe piața muncii curpinse în pachete persoanlizate în funție de profilul fiecărui tânăr NEET:

- programe de formare profesională;

- evaluare și certificare de competențe dobândite în sistemnon-formal și informal;

- includerea tinerilor în scheme de ucenicie

- includerea tinerilor în stagii pentru absolvenți de învățământ superior

- ocuparea unor locuri de muncă nou create;

- stimularea mobilității prin acordarea de prime de mobilitate

2017-2020

Total 4.000.000 euro (se subsumează inițiativelor destinate integrării pe piața muncii, finanțate sub AP1 și AP2, PI 8ii)

33

3. Finanțarea Planului de Implementare a Garanției pentru Tineret 2017 – 2020

Finanțarea măsurilor din Planul de Implementare a Garanției pentru Tineret 2017 – 2020 se bazează pe următoarele surse principale:

- Finanțarea de la bugetul asigurărilor pentru șomaj (BAS);

- Finanțarea din FSE (Fondul Social European) și alte instrumente structurale și de coeziune, dacă este cazul;

- Finanțarea din fondurile ILMT (Inițiativa Locuri de Muncă pentru Tineri);

- Finanțarea de la bugetul de stat, inclusiv sume reprezentând co-finanțarea pentru absorbția fondurilor din FSE

Anual, în limita bugetelor aprobate pentru instituțiile responsabile cu implementarea planului și a alocărilor financiare din Fondurile

Europene Structurale și de Investiții aprobate pentru perioada de programare 2014 – 2020, ministerele de resort vor transmite propuneri

de îmbunătățire a acestui document strategic ce vor viza acțiuni corective și de ajustare a finanțărilor deja propuse, precum și

introducerea de noi măsuri cu propunerile de alocări financiare aferente.

Alocarea financiară este o reflecție a preocupării generale pentru crearea de noi locuri de muncă, precum și pentru dezvoltarea unor forme

combinate ale ocupării forței de muncă și formării profesionale a acesteia, în mare parte în beneficiul tinerilor.

34

Tabel 3: Finanțarea Planului de Implementare a Garanției pentru Tineret 2017 – 2020


Anii pentru

care este planificată finanțarea

Surse și niveluri de finanțare

Numărul beneficiarilor planificați

(dacă este cazul)

Cost per beneficiar

(dacă este cazul)

EU/FSE/ILMT

Fonduri naționale inclusive

co-finanțare

Fonduri regionale/

locale

Fondurile angajatorilor

Altele (vă rugăm

specificați)

Bărbați Femei Total

REFORME PLANIFICATE – aferent tabelului 2.3

Proiectul Legii tineretului - - - - - - - - - -


- - 58.273 mii lei/ anual (estimat, începând cu

2018) - - - - - - -

REFORME PLANIFICATE – aferent tabelului 2.4


2017

128,06 mil

euro FSE2014 –

2020 + 31,8 mil euro

ILMT

23,98 mil euro

cofinanțare națională aferentă FSE 2014 –

2020 și ILMT+ 770.400

RON din BAS

- posibil

posibil sposorizări

15.427

15.427

30.854

250 euro/lună sau 1125 RON/lună/pers pe toată durata uceniciei Nr. de beneficiari este calculat la o medie de 24 luni din FSE/ILMT și 12 luni din BAS

2018 770.400 RON din BAS - posibil posibil

sposorizări

100

114

214

1125 RON/lună/pers pe toată durata uceniciei Nr. de beneficiari este calculat la o medie de 24 luni din FSE și 12 luni din BAS

2019 - 770.400 RON din BAS - posibil posibil

sposorizări 100 114 214

1125RON/lună/pers pe toată durata uceniciei Nr. de beneficiari este calculat la o medie de 12 luni din BAS

35


Anii pentru




(dacă este cazul)

Cost per beneficiar

(dacă este cazul)

EU/FSE/ILMT


co-finanțare

Fonduri regionale/

locale


Altele (vă rugăm

specificați)


2020 - 770.400 RON din BAS - posibil posibil

sposorizări 100 114 214

1125 RON/lună/pers pe toată durata uceniciei Nr. de beneficiari este calculat la o medie de 12 luni din BAS


2017

64,03 mil

euro FSE2014 –

2020 + 15,9 mil euro

ILMT

11,99 mil. euro cofinanțare națională aferentă FSE2014 –

2020 și ILMT + 1.215.000 RON din BAS

- posibil

posibil sposorizări

25.668

25.668

51.336

300 euro/lună*6 luni/pers. sau 1.350 RON/lună*6 luni/pers.

2018 - 1.215.000 RON din BAS - posibil posibil

sponsorizări

130

140

270 1.350 RON/lună*6 luni/pers.

2019 - 1.215.000RON din BAS - posibil posibil

sponsorizări 130 140 270 1.350 RON/lună*6 luni/pers.

2020 - 1.215.000RON din BAS - posibil posibil

sponsorizări 130 140 270 1.350 RON/lună*6 luni/pers.

Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru șomaj și stimularea ocuparii forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare

2017

192,05 mil euro

FSE2014 – 2020 + 47,7

mil euro ILMT

35,93 mil euro

confinantare națională aferenta FSE 2014 –

2020 si ILMT+

105.032.900 RON din BAS

- - -

558.877

572.403

1.131.2

80 Costul per beneficiar depinde de

pachetul de măsuri primit

2018


- - -

95.386

104.264

199.650 Costul per beneficiar depinde de


36


Anii pentru




(dacă este cazul)

Cost per beneficiar

(dacă este cazul)

EU/FSE/ILMT


co-finanțare

Fonduri regionale/

locale


Altele (vă rugăm

specificați)


2019 -


- - -

92.890

101.560



2020 -


90.394

98.856



INIȚIATIVE PLANIFICATE – aferent tabelului 2.3


2017-2020 49 mil. euro 7,35 mil euro cofinanțare națională

- - - 80.000 80.000 160.000 -


2017 - - - - - 20.000 20.000 40.000 -

2018 20.000 20.000 40.000 -

2019 20.000 20.000 40.000 -

2020 20.000 20.000 40.000 -

37


Anii pentru




(dacă este cazul)

Cost per beneficiar

(dacă este cazul)

EU/FSE/ILMT


co-finanțare

Fonduri regionale/

locale


Altele (vă rugăm

specificați)



2016-2017 11.000.000 lei din BS 2.000 2.000 4.000 2750 lei/an/persoana din bugetul de

stat

2017-2018

34.731.667 euro

finanțare FSE 2014-

202019

17.600.000 lei din BS + 5.209.750 euro

cofinanțare națională aferentă FSE 2014-2020

2.000 BS

7.595 FSE

2.000 BS 7.595 FSE

4.000 BS

15.190 FSE

4400 lei/an/persoana din bugetul de stat Cost unitar nestabilit pentru

finanțarea FSE 2014-2020


stat Cost unitar nestabilit pentru finanțarea FSE 2014-2020

2019-2020 17.600.000 lei din BS

2.000 2.000 4.000 4400 lei/an/persoana din bugetul de stat Cost unitar nestabilit pentru


19 122.582. 353 euro (104.195.000 euro finanțare FSE 2014-2020 și 18.387.353 euro cofinanțare națională aferentă FSE 2014-2020), alocație FSE pentru un total de 45.569 beneficiari pentru perioada

2016-2023 -AP 6, PI 8ii, OS 6.1 – am folosit o proportie de 1 la 3 intre învățământ primar și secundar inferior. Mentionam și 150.000.000 euro, alocație FSE – AP6, PI 10.i, OS 6.4 și 6.6- proiecte competitive, call în pregătire trim I 2017 pentru programe de tip A doua șansă.

38


Anii pentru




(dacă este cazul)

Cost per beneficiar

(dacă este cazul)

EU/FSE/ILMT


co-finanțare

Fonduri regionale/

locale


Altele (vă rugăm

specificați)



2016-2017

24.000.000 lei din BS 4.000 4.000 8.000

300020 lei/an/persoana din bugetul de stat

2017-2018

69.463.333 euro

finantare FSE 2014-

202021

38.400.000 lei din BS+10.419.500 euro cofinantare aferentă

FSE 2014-2020

4.000 BS 15.189

FSE

4.000 BS 15.191

FSE

8.000 BS

30.380 FSE

4800 lei/an/persoana din bugetul de stat Cost unitar nestabilit pentru






Continuarea implementării Programului național de protecţie socială Bursa profesională

2016-2017 145.000 mii lei 40.000 40.000 80.000 200 lei/beneficiar x 8.5 luni/an


20 cost mediu calculat (estimat) conf. HG nr. 31/2017 de modificare şi completare a HG nr. 72/2013 privind aprobarea normelor metodologice pentru determinarea costului standard per elev/preşcolar şi stabilirea finanţării de bază a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, care se asigură din bugetul de stat, din sume defalcate din T.V.A. prin bugetele locale, pe baza costului standard per elev/preşcolar 21 idem

39


Anii pentru




(dacă este cazul)

Cost per beneficiar

(dacă este cazul)

EU/FSE/ILMT


co-finanțare

Fonduri regionale/

locale


Altele (vă rugăm

specificați)




Continuarea implementării Programului național de protecţie socială Bani de liceu

2016-2017 68.525 mii lei 22.394 22.394

44.788 44.788 benficiarix8.5 luni x180 lei

=68.525 mii lei

2017-2018 68.525 mii lei 22.394 22.394

44.788

44.788 benficiarix8.5 luni x180 lei =68.525 mii lei

2018-2019 191.250 mii lei 45.000 45.000

90.000

90.000 beneficiarix8.5 luni x 250 lei =

191.250 mii lei

2019-2020 191.250 mii lei 45.000 45.000

90.000 90.000 beneficiarix8.5 luni x 250 lei =

191.250 mii lei


2016-2017

20.081.250 lei

finantare FSE 2014-

2020

3.543.750 lei cofinantare nationala

aferentă FSE 2014-2020 15 000 15 000 30 000

1141 lei/an/persoana din FSE 2014-2020

2017-2018

20.081.250 lei

finantare FSE 2014-

2020


aferentă FSE 2014-2020 15 000 15 000 30 000 1141 lei/an/persoana din

FSE 2014-2020

40


Anii pentru




(dacă este cazul)

Cost per beneficiar

(dacă este cazul)

EU/FSE/ILMT


co-finanțare

Fonduri regionale/

locale


Altele (vă rugăm

specificați)


2018-2019

20.081.250 lei

finantare FSE 2014-

2020



FSE 2014-2020

2019-2020

20.081.250 lei

finantare FSE 2014-

2020



FSE 2014-2020


2017-2018

35.983.333 lei finantare FSE 2014-2020

6.350.000 lei

cofinantare nationala aferentă FSE 2014-2020

5 000 5 000 10 000 4233 lei/an/persoana din

FSE 2014-2020

2018-2019


6.350.000 lei



FSE 2014-2020

2019-2020


6.350.000 lei



FSE 2014-2020

41


Anii pentru




(dacă este cazul)

Cost per beneficiar

(dacă este cazul)

EU/FSE/ILMT


co-finanțare

Fonduri regionale/

locale


Altele (vă rugăm

specificați)



- - - - - - - - - -


2016 - - - - - - - - -

2017 0

100.000 lei (P3 - Programul de cercetare socială în

domeniul tineretului al Ministerului Tineretului

și Sportului)

0 0 0 Nu este cazul, inițiativa privește standardizarea serviciilor pentru toți

beneficiarii

2018 - - - - - - - - -

2019 - - - - - - - - -

2020 - - - - - - - - -


- - - - - - - - - -

2016

42


Anii pentru




(dacă este cazul)

Cost per beneficiar

(dacă este cazul)

EU/FSE/ILMT


co-finanțare

Fonduri regionale/

locale


Altele (vă rugăm

specificați)


Dezvoltarea de activități de învățare non-formal și animație socio-educativă în taberele organizate de MTS și instituțiile din subordinea sa

2017

300.000 lei (P2 - Programul de susţinere a acţiunilor de tineret

al MTS)

3.000 3.000 6.000 50 lei (costul reprezintă plata

formatorilor sau animatorilor socio-educativi)

2018


al MTS)

3.000 3.000 6.000

50 lei (costul reprezintă plata formatorilor sau animatorilor socio-

educativi)

2019


al MTS)

3.000 3.000 6.000

50 lei (costul reprezintă plata formatorilor sau animatorilor socio-

educativi)

2020


al MTS)

Promovare a voluntariatului prin proiect propriu MTS în parteneriat cu cei mai relevanți actori non-guvernamentali, prin transmiterea unor pachete despre voluntariat tuturor participanților la taberele organizate de MTS, la școlile și

- -

-

- - -- - - - -

43


Anii pentru




(dacă este cazul)

Cost per beneficiar

(dacă este cazul)

EU/FSE/ILMT


co-finanțare

Fonduri regionale/

locale


Altele (vă rugăm

specificați)


universitățile de vară și la alte proiecte proprii și proprii în parteneriat

INIȚIATIVE PLANIFICATE – aferent tabelului 2.4


2017

42,686 mil euro FSE

2014 – 2020 +10,6 mil euro ILMT

7,99 mil euro cofinanțare națională FSE 2014 – 2020 +ILMT

- - - 766 766 1532 40.000 EUR /pers./an

2018 - - - - - - - - -

2019 - - - - - - - - -

2020 - - - - - - - - -


2017

21,34 mil euro FSE

2014 – 2020 +5,3 mil

euro ILMT

3.99 mil euro

cofinanțare națională FSE 2014 – 2020 +ILMT

- - -

293.150

305.150

598.300 100 euro /pers./an

2018 - -

- - -

70.000

76.000 146.000

0 RON Se realizează gratuit de către

AJOFM/AMOFM

44


Anii pentru




(dacă este cazul)

Cost per beneficiar

(dacă este cazul)

EU/FSE/ILMT


co-finanțare

Fonduri regionale/

locale


Altele (vă rugăm

specificați)


2019 - - - - - 70.000 76.000 146.000 0 RON

Se realizează gratuit de către AJOFM/AMOFM

2020 - - - - - 70.000 76.000 146.000

0 RON

Se realizează gratuit de către AJOFM/AMOFM


2017

21,34 mil euro FSE

2014 – 2020 +5,3 mil

euro ILMT

3,99 mil euro

cofinanțare națională FSE 2014 – 2020 +ILMT+ 816.000 RON din BAS

- - -

38.322

38.333

76.655 400 euro sau 850 RON /pers./an

2018 816. 000 RON din BAS - - -

35

45

80 400 euro sau 850 RON /pers./an

2019 - 816. 000 RON din BAS - - - 35 45 80 850 RON /pers./an

2020 - 816. 000 RON din BAS - - - 35 45 80 850 RON /pers./an

Formare profesională 2017

64,03 mil

euro FSE2014 –

2020 + 15,9 mil euro

ILMT

11,99 mil. euro

cofinanțare națională aferentă FSE2014 –

2020 și ILMT + 9.775.000 RON din BAS

- - -

119.899

121.401


45


Anii pentru




(dacă este cazul)

Cost per beneficiar

(dacă este cazul)

EU/FSE/ILMT


co-finanțare

Fonduri regionale/

locale


Altele (vă rugăm

specificați)


2018 -


- - -

5.000

6.500


2019 - 9.775.000 RON din BAS - - - 5.000 6.500 11.500 850 RON /pers./an

2020 - 9.775.000 RON din BAS - - - 5.000 6.500 11.500 850 RON /pers./an

Acordare prime încadrare, inclusiv șomerilor de lungă durată

2017

14,22 mil euro FSE

2014 – 2020 +

3,53 mil euro ILMT

2,66 mil euro

cofinanțare națională FSE 2014 – 2020 +ILMT+


- -

3.457

3.461

6.918

250 euro*12 luni sau 55 RON/zi*21 zile*12 luni

2018 -

1.593.900 RON din BAS - - -

55

60

115 250 euro*12 luni sau 55 RON/zi*21

zile*12 luni

2019 - 1.593.900 RON din BAS - - - 55 60 115 55 RON/zi*21 zile*12 luni

2020 - 1.593.900 RON din BAS - - - 55 60 115 55 RON/zi*21 zile*12 luni

46


Anii pentru




(dacă este cazul)

Cost per beneficiar

(dacă este cazul)

EU/FSE/ILMT


co-finanțare

Fonduri regionale/

locale


Altele (vă rugăm

specificați)



2017

14,22 mil euro FSE

2014 – 2020 +

3,53 mil

euro ILMT

2,66 mil euro



- - -

3.783

3.784

7.567

2.778 euro sau 12.500 RON/pers./an

2018 -

2.750.000 RON din BAS - - -

100

120

220

12.500 RON/pers./an

2019 - 2.750.000 RON din BAS - - - 100 120 220 12.500 RON/pers./an

2020 - 2.750.000 RON din BAS - - - 100 120 220 12.500 RON/pers./an

Acordare prime de activare

2017

14,22 mil euro FSE

2014 – 2020 +

3,53 mil euro ILMT

2,66 mil euro cofinanțare națională

FSE 2014 – 2020 +ILMT+ 20.000.000 RON din

BAS

- - -

83.991

83.990

167.981 500 lei /pers/an*40.000 pers

2018

17.500.000 RON din

BAS - - - 16.800 18.200 35.000 500 lei /pers/an*35.000 pers

47


Anii pentru




(dacă este cazul)

Cost per beneficiar

(dacă este cazul)

EU/FSE/ILMT


co-finanțare

Fonduri regionale/

locale


Altele (vă rugăm

specificați)


2019

15.000.000 RON din


2020

12.500.000 RON din


Acordare prime de relocare 2017 -

1.404.000 RON din BAȘ - - - 60 70

130 900 RON/pers*12 luni*130 pers

2018 - 1.404.000 RON din BAȘ

- - - 60 70 130 900 RON/pers*12 luni*130 pers

2019 -

1.404.000 RON din BAȘ


2020 -

1.404.000 RON din BAȘ



2017

21,34 mil euro FSE

2014 – 2020 +

5,3 mil euro ILMT

3,99 mil euro



- - -

9.034

9.033

18.067

200 euro *12 luni sau 900

RON*12luni/pers/an

2018 -


- - -

2.700

2.605

5.305 200 euro *12 luni sau 900

RON*12luni/pers/an

48


Anii pentru




(dacă este cazul)

Cost per beneficiar

(dacă este cazul)

EU/FSE/ILMT


co-finanțare

Fonduri regionale/

locale


Altele (vă rugăm

specificați)


2019 - 57.294.000 RON din

BAS - - - 2.700 2.605 5.305 900 RON*12luni/pers/an

2020 - 57.294.000 RON din

BAS - - - 2.700 2.605 5.305 900 RON*12luni/pers/an

Subvenţii acordate angajatorilor pentru încadrarea tinerilor NEETS.

2017

21,34 mil euro FSE

2014 – 2020 +

5,3 mil euro ILMT

3,99 mil euro cofinanțare națională

FSE 2014 – 2020 +ILMT+ 10.800.000 RON din

BAS

- - -

6.881

6.881 13.762


RON*12luni/pers/an

2018

7.560.000 RON din BAS - - - 336 364 700


RON*12luni/pers/an

2019

5.400.000 RON din BAS - - - 240 260 500


RON*12luni/pers/an

2020

3.240.000 RON din BAS - - - 144 156 300


RON*12luni/pers/an

Acordarea de acompaniament personalizat tinerilor cu risc de marginalizare socială prin încheierea de contracte de solidaritate şi oferirea

2017

-

600.000 RON din BAS

-

-

-

300

300

600

1.000 RON /lună/pers

2018 - 600.000 RON din BAS - - - 300 300 600 1.000 RON /lună/pers

49


Anii pentru




(dacă este cazul)

Cost per beneficiar

(dacă este cazul)

EU/FSE/ILMT


co-finanțare

Fonduri regionale/

locale


Altele (vă rugăm

specificați)


de servicii specifice, inclusiv prin acordarea de subvenţii angajatorilor de inserţie care încadrează persoane din această categorie.

-alocări pentru cele 8 regiuni



Luna tinerilor NEET

2017

2.000 tineri 16-24 ani



2018




2019




2020




50

4. Evaluarea și îmbunătățirea continuă a Planului de Implementare a Garanției pentru Tineret 2014 – 2015

Tabel 4.1: Evaluări planificate ale reformelor structurale (aspecte non-financiare)

Numele reformei/ inițiativei

Schimbări așteptate Mijloace prin care modificările vor fi

măsurate Surse de informare/ planificare evaluări

REFORME PLANIFICATE

Legea 279/2005, republicată, privind ucenicia la locul de muncă

- asigurarea unei formări profesionale de calitate finalizată cu certificate de calificare cu recunoaștere națională și, implicit, asigurarea unui loc de muncă pentru tinerii de 16-24 ani;

- posibilitatea tranziției către un loc de muncă stabil, pe perioadă nedeterminată la finalizarea stagiului de ucenicie;

- angajatori care îşi asigură, în funcţie de cerinţele proprii, forţa de muncă calificată, de calitate;

- creştere economică, creare de noi locuri de muncă, coeziunea socială;

Nr. total de contracte de ucenicie încheiate în primele 4 luni de la înregistrarea în baza de date a Serviciului Public de Ocupare;

Nr. de contracte de ucenicie încheiate pe domenii de activitate;

Nr. de contracte individuale de muncă încheiate la finalizarea stagiului de ucenicie.

Rapoarte trimestriale privind implementarea Planului National de Formare Profesionala al ANOFM

Baza de date a Inspectoratului Teritorial de Muncă / trimestrial;

Rapoarte de monitorizare PO CU;

Rapoarte de evaluare PO CU.


- consolidarea competenţelor şi abilităţilor profesionale ale tinerilor absolvenți în concordanță cu cerinţele practice şi la exigenţele locului de muncă;

- integrarea rapidă în muncă, precum şi dobândirea de experienţă şi vechime în muncă şi, după caz, în specialitate;

- posibilitatea tranziției către un loc de muncă stabil, pe perioadă nedeterminată la finalizarea stagiului;

- adaptarea curriculumului instituțiilor de educație superioară la cerințele pieței muncii.

Nr. de absolvenţi beneficiari de stagii în primele 4 luni de la absolvire;

Nr. de contracte individuale de muncă încheiate la finalizarea stagiului profesional

Statistica Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă / trimestrial;




Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările

- facilitarea tranziției de la șomaj sau inactivitate la piața muncii;

- încadrarea sau reîncadrarea în muncă a tinerilor în căutarea unui loc de

Nr. tineri NEETs care au accesat măsurile active ale Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă în primele 4 luni de la înregistrarea în baza de date a acesteia;

Rapoarte trimestriale privind implementarea Programului Naţional de Ocupare a Forţei de Muncă al ANOFM;


51

și completările ulterioare muncă;

- sporirea mobilității ocupaționale;

- protecţia tinerilor în cadrul sistemului asigurărilor pentru şomaj.

Nr. tineri ocupați în primele 4 luni de la accesarea măsurii.




Funcționarea consiliilor consultative pentru tineret la nivel central și local, începând cu 2017, pentru armonizarea propunerilor de politică publică națională și locală cu nevoile tinerilor, inclusiv în ceea ce privește politicile pentru angajarea tinerilor

Funcționarea centrelor comunitare de tineret naționale, județene și locale, începând cu 2017, până în 2020, în vederea furnizării de servicii pentru tineri, inclusiv servicii de orientare în carieră

- Funcționarea unui consiliu interministerial pentru tineret, începând cu 2016, pentru armonizarea și monitorizarea politicilor de tineret, inclusiv a celor pentru ocuparea tinerilor

Numărul de consilii consultative înființate și număr de întâlniri

Indicatori de monitorizare a centrelor comunitare de tineret stabiliți prin standardele dezvoltate pentru acestea

Număr de întâlniri ale consiliului interministerial

Planul de acțiune pentru implementarea Strategiei naționale în domeniul Politicii de Tineret 2015-2020 Evaluări ale situației tinerilor în raport cu politicile publice implementate prin:

Realizarea unor evaluări periodice ale programelor pentru tineret derulate de MTS (2016, 2020)

Ralizarea periodică a evaluării rezultatelor pe termen mediu ale implementării strategiei, pe baza indicatorilor și țintelor stabilite de strategie (2017, 2020)

Realizarea evaluării periodice a situației tienrilor prin Barometrul Tineret (2016, 2018, 2020)


- Implementarea unor instrumente concrete și a bugetelor alocate pentru implementarea politicii naționale de tineret, inclusiv dezvoltarea serviciilor de intervenție și activare timpurie, începând cu 2016

Indicatori de implementare stabiliți de planul de acțiune

Indicatori de evaluare pentru Strategia națională în domeniul politicii de tineret 2015-2020 stabiliți de aceasta







- creșterea numărului de tineri înregistrați în baza de date integrată din cadrul Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă;

- creșterea numărului de tineri beneficiari de măsuri active;

- creșterea ratei de ocupare în rândul

Număr de tineri înregistrați Registrul Electronic al tinerilor NEETs cu cont individual creat

Registrul Electronic al tinerilor NEETs / trimestrial;

.

52

tinerilor.


- informarea elevilor cu privire la cele mai adecvate soluţii referitoare la accesarea măsurilor active de ocupare: informare/documentare, pregătirea documentelor necesare pentru accesul la unul din serviciile de ocupare, consultarea ofertelor de locuri de muncă şi a ofertelor de formare profesională sau participarea la ateliere de lucru în grup.

Nr. sesiuni informare realizate;

Nr. elevi informați.

Statistica Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă / trimestrial.


- extinderea ofertei de programe ADS, la nivelul fiecărui inspectorat școlar județean/al Municipiului București;

- creșterea calității educației și formării profesionale în cadrul ofertei de programe ADS, la nivelul tuturor unităților de învățământ în care se implementează programul;

- oferirea de sprijin care să asigure finalizarea programului ADS de către cursanți și sporirea șanselor de integrare a acestora pe piața muncii;

- informarea şi facilitarea accesului absolvenților programului ADS la oportunităţile de continuare a studiilor, de formare continuă și de integrare pe piața muncii.

- număr cursanți cu vârsta între 16 şi 24 ani cuprinși/an şcolar, în programul “A doua șansă” pentru învățământul primar;

- număr de tineri cu vârsta între 16 şi 24 ani care finalizează programul ADS pentru învățământul primar/an şcolar;

- număr de cadre didactice formate pentru implementarea programului ADS pentru învățământul primar;

- număr de noi școli care îndeplinesc, independent sau în parteneriat cu alte unități de învățământ, condițiile pentru a oferi programul ADS;

- număr de unități de învățământ care să asigure accesul gratuit la servicii de consiliere și orientare în carieră pentru toți elevii și pentru tinerii aflați în căutarea unui loc de muncă (inclusiv prin funcționarea lor și ca Centre Comunitare de Învățare Permanentă).

Date statistice colectate de Institutul Național de Statistică și de Ministerul Educației Naționale (prin SIIIR) cu privire la numărul de elevi cuprinși în programul ADS, pe niveluri de învățământ (primar, respectiv secundar inferior) și cu privire la numărul de cadre didactice formate pentru lucrul în programe ADS;

Rapoartele anuale ale Ministerului Educației Naționale, respectiv, Inspectoratele Școlare Județene/ Inspectoratului Școlar al Municipiului București privind Starea învățământului (capitolul învățământ preuniversitar);

Rapoartele anuale ale Ministerului Educației și Inspectoratele Școlare Județene/Inspectoratului Școlar al Municipiului București privind inspecția școlară;

Curriculum adaptat, în concordanță cu noul curriculum național pentru învățământul obligatoriu și pentru formarea profesională;

Anchete și studii tematice relevante;

Site-urile Ministerului Educației Naționale, Inspectoratele Școlare Județene/Inspectoratului Școlar al Municipiului București și ale unităților de învățământ în care se implementează programul ADS.


- extinderea ofertei de programe ADS, la nivelul fiecărui inspectorat școlar județean/al Municipiului București;

- creșterea calității educației și formării profesionale în cadrul ofertei de programe ADS, la nivelul tuturor unităților de învățământ în care se implementează programul;

- oferirea de sprijin care să asigure finalizarea programului ADS de către cursanți și sporirea șanselor de

- număr cursanți cu vârsta între 16 şi 24 ani cuprinși/an şcolar, în programul “A doua șansă” pentru învățământul secundar inferior;

- număr de tineri cu vârsta între 16 şi 24 ani care finalizează programul ADS pentru învățământul secundar inferior/an şcolar;

- număr de tineri cu vârsta între 16 şi 24 ani care au finalizat programul ADS pentru învățământul secundar inferior și care obțin certificat de calificare

Date statistice colectate de Institutul Național de Statistică și de Ministerul Educației (prin SIIIR) cu privire la numărul de elevi cuprinși în programul ADS, pe niveluri de învățământ (primar, respectiv secundar inferior) și cu privire la numărul de cadre didactice formate pentru lucrul în programe ADS

Rapoartele anuale ale Ministerului Educației Naționale și, respectiv, Inspectoratele Școlare Județene/ Inspectoratului Școlar al Municipiului București privind Starea învățământului (capitolul învățământ preuniversitar)

Rapoartele anuale ale Ministerului Educației Naționale și Inspectoratelor Școlare Județene/Inspectoratului Școlar al

53

integrare a acestora pe piața muncii;

- informarea şi facilitarea accesului absolvenților programului ADS la oportunităţile de continuare a studiilor, de formare continuă și de integrare pe piața muncii.

profesională/an şcolar;

- număr de cadre didactice formate pentru implementarea programului ADS pentru învățământul secundar inferior;


- număr de unități de învățământ care să asigure accesul gratuit la servicii de consiliere și orientare în carieră pentru toți elevii și pentru tinerii aflați în căutarea unui loc de muncă (inclusiv prin funcționarea lor și ca Centre Comunitare de Învățare Permanentă).

Municipiului București privind inspecția școlară;



Site-urile Ministerului Educației Naționale, Inspectoratele Școlare Județene/Inspectoratului Școlar al Municipiului București și ale unităților de învățământ în care se implementează programul ADS.

Continuarea implementării Programului național de protecţie socială Bursa profesională

- oferirea de sprijin care să asigure finalizarea învăţământului profesional de către elevi și sporirea șanselor de integrare a acestora pe piața muncii

număr beneficiari cu vârsta între 16 şi 24 ani ai programului național “Bursa profesională”.

Rapoartele anuale ale Ministerului Educației Naționale și Inspectoratele Școlare Județene/Inspectoratului Școlar al Municipiului București privind Starea învățământului (capitolul rezultate)

Continuarea implementării Programului național de protecţie socială “Bani de liceu”

- oferirea de sprijin care să asigure finalizarea învăţământului liceal, cursuri de zi, de către elevi și sporirea șanselor de integrare a acestora pe piața muncii

număr beneficiari cu vârsta între 16 şi 24 ani ai programului național “Bani de liceu”.

Rapoartele anuale ale Ministerului Educației Naționale și, respectiv, Inspectoratele Școlare Județene/Inspectoratului Școlar al Municipiului București privind Starea învățământului (capitolul rezultate);

Site-urile Ministerului Educației Naționale, Inspectoratele Școlare Județene/Inspectoratului Școlar al Municipiului București.


- sprijinirea elevilor din IPT şi din clasa a VIII-a pentru a conştientiza beneficiile privind dezvoltarea carierei și participarea lor la programele de formare profesională iniţială

numar de elevi din IPT şi din clasa a VIII-a care continuă/se înscriu la programe de formare profesională iniţială

Date statistice colectate de Institutul Național de Statistică și de Ministerul Educației Naționale (prin SIIIR) cu privire la numărul de elevi cuprinși în programe de educație și formare profesională inițială


- creșterea transparenței și a profesionalismului informațiilor și asigurarea orientării privind oportunitățile și rezultatele educaționale pentru a sprijini alegerile făcute și a reduce abandonul

număr de elevi/ studenti consiliati

Indicatori relevanți publicați pe website – ul fiecarei instituții; Studii privind gradul de satisfacție în urma sesiunilor de orientare; Rate de înscriere; Rate de menținere în sistem. Date statistice colectate de Ministerul Educației Naționale


Creștrea eficacității și eficienței

politicilor de tienret, inclusiv a

celor pentru ocuparea tinerilor,

începând cu 2017, ca urmare a

armonizării implementării loc

Număr de întâlniri ale consiliului interministerial

Planul de acțiune pentru implementarea Strategiei naționale în domeniul Politicii de Tineret 2015-2020

54


Creșterea calității serviciilor

pentru tineri, inclusiv servicii de

orientare în carieră, începând cu

2017

Indicatori de monitorizare a centrelor comunitare de tineret stabiliți prin standardele dezvoltate pentru acestea

Număr de tineri beneficiari de servicii în centrele de tienret



Realizarea evaluării periodice a situației tinerilor prin Barometrul Tineret (2016, 2018, 2020)


Asigurarea calității serviciilor

oferite tinerilor, inclusiv servicii

de orientare în carieră și de

dezvoltare a abilităților non-

cognitive, începând cu 2017

Număr de centre comunitare de tineret înregistrate în registru

Număr de tineri beneficiari de servicii în centrele comunitare de tineret

Planul de acțiune pentru implementarea Strategiei naționale în domeniul Politicii de Tineret 2015-2020 Evaluări ale situației tinerilor în raport cu politicile publice implementate prin: Realizarea unor evaluări periodice ale programelor pentru tineret derulate de MTS (2016, 2020)

Dezvoltarea de activități de învățare non-formală și animație socio-educativă în taberele organizate de MTS și instituțiile din subordinea sa

Dezvoltarea de abilităților non-

cognitive în rândul tinerilor

participanți la taberele și

acțiunile de agrement organizate

de MTS și instituțiile din

subordinea sa, începând cu 2017

Număr de tineri participanți la tabere care dezvoltă abilități non-cognitive





Creșterea numărului de tineri

implicați în activități de

voluntariat cu 20% până în 2020

Număr de tineri care participă la activități de voluntariat



Realizarea evaluării periodice a situației tinerilor prin Barometrul Tineret (2016, 2018, 2020)


- dezvoltarea antreprenoriatului în rândul tinerilor și crearea de noi locuri de muncă;

- creșterea competitivității.

Nr. de tineri beneficiari ai serviciilor de consultanță și asistență pentru începerea unei activități independente sau pentru inițierea unei afaceri;

Nr. tineri participanți la cursuri de antreprenoriat.

Rapoarte trimestriale privind implementarea Programului Național de Ocupare a Forței de Muncă al ANOFM;





- îmbunătățirea eficienței și eficacității educației, formării și ocupării forței de muncă, contribuind astfel la prevenirea necorelării dintre cererea și oferta de competențe și creșterea productivității;

Nr. tineri care beneficiază de servicii de informare şi consiliere în carieră.

Rapoarte trimestriale privind implementarea Programului Național de Ocupare a Forței de Muncă al ANOFM; Statistica Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă / trimestrial; Rapoarte de monitorizare PO CU; Rapoarte de evaluare PO CU.

55


- facilitarea tranziției de la șomaj sau inactivitate la piața muncii prin creşterea capacității de inserție profesională în baza unui certificat de calificare recunoscut la nivel național;

- îmbunătățirea remunerării și a mobilității profesionale;

- facilitarea accesului la sistemele formale de educație și formare;

Nr de certificate obtinuţe în urma evaluării competenţelor obţinute pe alte căi decât cele formale.

Statistica Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă;/ trimestrial;



Formare profesională

- dezvoltarea competențelor în scopul consolidării capacității de inserție profesională a tinerilor;

- sporirea mobilității ocupaționale;

- creşterea numărului de tineri calificaţi.

Nr. de tineri care beneficiază de cursuri de formare profesională;

Nr. tineri ocupați în primele 4 luni de la absolvirea cursurilor.

Rapoarte trimestriale privind implementarea Planului National de Formare Profesionala al ANOFM;


Statistica Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă/ trimestrial;



Acordare prime mobilitate încadrare, inclusiv șomerilor de lungă durată

- oferta de competențe adaptată la nevoile pieței muncii prin creşterea mobilităţii tinerilor pe piaţa muncii;

- creșterea ocupării în rândul tinerilor.

Nr. de tineri care au beneficiat de prime de mobilitate (încadrare) în primele 4 luni de la înregistrarea în baza de date a Serviciului Public de Ocupare.






- oferta de competențe adaptată la nevoile pieței muncii prin creşterea mobilităţii tinerilor pe piaţa muncii;

- creșterea ocupării în rândul tinerilor.

Nr. de tineri care au beneficiat de prime de instalare în primele 4 luni de la înregistrarea în baza de date a Serviciului Public de Ocupare.




Rapoarte de evaluare PO CU;

Acordarea de prime de activare - creșterea ocupării în rândul tinerilor Nr. de tineri care au beneficiat de prima de activare în primele 4 luni de la înregistrarea în baza de date a Serviciului Public de Ocupare.



Acordare prime de relocare - oferta de competențe adaptată la

nevoile pieței muncii prin creşterea mobilităţii tinerilor pe piaţa muncii;

Nr. de tineri care au beneficiat de prime de relocare în primele 4 luni de la înregistrarea în baza de date a Serviciului Public de Ocupare.


Statistica Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă /

56

- creșterea ocupării în rândul tinerilor. trimestrial;


Rapoarte de evaluare PO CU;


- promovarea ocupării prin punerea în aplicare a unor politici favorabile mediului de afaceri, care să ducă la menţinerea şi crearea de noi locuri de muncă;

- creşterea nr. de angajatori care încadrează tineri.

Număr de tineri angajaţi prin acordarea de subvenții angajatorilor;

Număr de angajatori beneficiari.





Subvenții acordate angajatorilor pentru încadrarea tinerilor NEET

- promovarea ocupării prin punerea în aplicare a unor politici favorabile mediului de afaceri, care să ducă la menţinerea şi crearea de noi locuri de muncă;

- creşterea nr. de angajatori care încadrează tineri.

Număr de tineri angajaţi prin acordarea de subvenții angajatorilor;




Acordarea de acompaniament personalizat tinerilor cu risc de marginalizare socială prin încheierea de contracte de solidaritate şi oferirea de servicii specifice, inclusiv prin acordarea de subvenţii angajatorilor de inserţie care încadrează persoane din această categorie.

- promovarea ocupării tinerilor aflați în risc de marginalizare socială

Număr de tineri aflaţi în risc de marginalizare socială angajaţi;




Luna tinerilor NEET

- facilitarea inserției pe piața muncii a tinerilor NEETs șomeri prin furnizarea pachetlor personalizate de măsuri actuve de ocupare

Număr de proiecte aplicate în parteneriat, finanțate din ILMT și FSE

Număr de proiecte implementate în partnereiat finanțate din ILMT și FSE

Nr de tineri beneficiari ai măsurilor furnizate în cadrul proiectelor implementate

Rapoarte tehnico-financiare aferente proiectelor

Rapoarte de monitorizarea POCU

57

Tabel 4.2: Evaluări planificate ale inițiativelor și ale aspectelor financiare ale reformelor.

Numele reformei/ inițiativei

Populația țintă Populația care a beneficiat de măsuri

Rezultat pentru populație Sursele de informare

REFORME PLANIFICATE


31.774 tineri NEETs cu vârsta cuprinsă între 16 – 24 ani,

Nr. total de contracte de ucenicie încheiate în primele 4 luni de la înregistrarea în baza de date a Serviciului Public de Ocupare;

Nr. de contracte de ucenicie încheiate pe domenii de activitate;

Nr. de contracte individuale de muncă încheiate la finalizarea stagiului de ucenicie.






52.117 absolvenți de învățământ superior din categoria NEETs cu vârsta 20 -24 ani,

Nr. de absolvenţi beneficiari de stagii în primele 4 luni de la absolvire;

Nr. de contracte individuale de muncă încheiate la finalizarea stagiului profesional





Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru șomaj și stimularea ocuparii forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare

1.714.630 tineri NEETs cu vârsta cuprinsă între 16 – 24 ani

Nr. tineri care au accesat măsurile active ale Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă în primele 4 luni de la înregistrarea în baza de date a acesteia;

Nr. tineri ocupați în primele 4 luni de la accesarea măsurii.






Tineri cu vârsta între 14 și 35 de ani (include și grupul țintă al GT: tineri cu vârsta între 16 și 26 de ani).





58


Tineri cu vârsta între 14 și 35 de ani (include și grupul țintă al GT: tineri cu vârsta între 16 și 26 de ani).

Număr de tineri beneficiari de servicii și activități de tineret







- 200.000 tineri NEETs cu vârsta cuprinsă între 16 – 24 de ani identificati

- 160.000 tineri NEETs cu vârsta cuprinsă între 16 – 24 de ani inregistrati

Număr de tineri înregistrați. Registrul electronic al Tinerilor NEETs de la ANOFM


- 200.000 tineri cu vârsta cuprinsă între 16 – 24 de ani participanți la aceste evenimente

Nr. sesiuni informare realizate;

Nr. elevi informați.



- 4000 de persoane cu vârsta între 16 şi 24 ani/an şcolar care nu au finalizat învăţământul primar cuprinşi în programul ADS pentru învățământul primar

- persoane cu vârsta între 16 şi 24 ani care nu au finalizat învăţământul primar cuprinşi în programul ADS pentru învățământul primar

- număr cursanți cu vârsta între 16 şi 24 ani cuprinși/an şcolar în programul “A doua șansă” pentru învățământul primar;

- număr de tineri cu vârsta între 16 şi 24 ani care finalizează programul ADS pentru învățământul primar/an şcolar;

Date statistice colectate de Institutul Național de Statistică și de Ministerul Educației Naționale (prin SIIIR) cu privire la numărul de elevi cuprinși în programul ADS, pe niveluri de învățământ (primar, respectiv secundar inferior) și cu privire la numărul de cadre didactice formate pentru lucrul în programe ADS;

Rapoartele anuale ale Ministerului

59

- număr de cadre didactice formate pentru implementarea programului ADS pentru învățământul primar;


- număr de unități de învățământ care asigură accesul gratuit la servicii de consiliere și orientare în carieră pentru toți elevii și pentru tinerii aflați în căutarea unui loc de muncă (inclusiv prin funcționarea lor și ca Centre Comunitare de Învățare Permanentă).

Educației Naționale și, respectiv, Inspectoratele Școlare Județene/ISMB privind Starea învățământului (capitolul învățământ preuniversitar);

Rapoartele anuale ale Ministerului Educației Naționale și Inspectoratele Școlare Județene /ISMB privind inspecția școlară;



Site-urile Ministerului Educației Naționale, Inspectoratele Școlare Județene/ISMB și ale unităților de învățământ în care se implementează programul ADS.


- 8000 de persoane cu vârsta între 16 şi 24 ani/an şcolar care nu au finalizat învăţământul gimnazial cuprinşi în programul “A doua șansă” pentru învățământul secundar inferior

- persoane cu vârsta între 16 şi 24 ani care nu au finalizat învăţământul gimnazial cuprinşi în programul “A doua șansă” pentru învățământul secundar inferior

- număr cursanți cu vârsta între 16 şi 24 ani cuprinși/an şcolar, în programul “A doua șansă” pentru învățământul secundar inferior;

- număr de tineri cu vârsta între 16 şi 24 ani care finalizează programul ADS pentru învățământul secundar inferior/an şcolar;

- număr de tineri care au finalizat programul ADS pentru învățământul secundar inferior și care obțin certificat de calificare profesională/an şcolar

- număr de cadre didactice formate pentru implementarea programului ADS pentru învățământul secundar inferior

- număr de noi școli care îndeplinesc, independent sau în parteneriat cu alte unități de învățământ, condițiile pentru a oferi programul ADS

- număr de unități de învățământ care asigură accesul gratuit la servicii de consiliere și orientare în carieră pentru toți elevii și pentru tinerii

Date statistice colectate de Institutul Național de Statistică și de MEN (prin SIIIR) cu privire la numărul de elevi cuprinși în programul ADS, pe niveluri de învățământ (primar, respectiv secundar inferior) și cu privire la numărul de cadre didactice formate pentru lucrul în programe ADS;

Rapoartele anuale ale MEN, respectiv, Inspectoratelor Școlare Județene/ISMB privind Starea învățământului (capitolul învățământ preuniversitar)

Rapoartele anuale ale Ministerului Educației Naționale și Inspectoratelor Școlare Județene/ ISMB privind inspecția școlară;



Site-urile Ministerului Educației Naționale, Inspectoratelor Școlare Județene/ISMB și ale unităților de învățământ în care se implementează programul ADS.

60

aflați în căutarea unui loc de muncă (inclusiv prin funcționarea lor și ca Centre Comunitare de Învățare Permanentă)

Continuarea implementării Programului national de protecţie socială Bursa profesională

- aproximativ 85.000 de elevi/anual cu vârsta între 16 şi 24 ani care frecventează învăţământul profesional

număr beneficiari cu vârsta între 16 şi 24 ani ai programului naţional “Bursa profesională”.

Rapoartele anuale ale Ministerului Educației Naționale și, respectiv, Inspectoratelor Școlare Județene/ISMB privind Starea învățământului (capitolul rezultate).

Continuarea implementării Programului national de protecţie socială Bani de liceu

- aproximativ 90.000 de elevi/anual cu vârsta între 16 şi 24 ani care urmează liceul la cursuri de zi

număr beneficiari cu vârsta între 16 şi 24 ani ai programului naţional “Bani de liceu”.

Rapoartele anuale ale Ministerului Educației Naționale și, respectiv, Inspectoratelor Școlare Județene/ISMB privind Starea învățământului (capitolul rezultate).

Site-urile Ministerului Educației Naționale, Inspectoratelor Școlare Județene/ISMB


- 90.000 elevi din IPT cu vârsta cuprinsă între 14 – 24 ani

- 90.000 elevi din clasa a VIII-a cu vârsta cuprinsă între 14- 15 ani

număr de elevi din IPT şi din clasa a VIII-a care continuă/se înscriu la programe de formare profesională iniţială

Date statistice colectate de Institutul Național de Statistică și de Ministerul Educației Naționale (prin SIIIR) cu privire la numărul de elevi cuprinși în programe de educație și formare profesională inițială


- 30.000 de studenti consiliati număr elevi/studenți consiliați

Indicatori relevanți publicați pe website – ul fiecarei instituții; Studii privind gradul de satisfacție în urma sesiunilor de orientare; Rate de înscriere;

Rate de menținere în sistem.

Date statistice colectate de Ministerul Educației Naționale


- tineri cu vârsta între 14 și 35 de ani (include și grupul țintă al GT: tineri cu vârsta între 16 și 26 de ani).

Număr de tineri beneficiari de servicii și activități de tineret




Dezvoltarea standardelor pentru serviciile furnizate

- tineri cu vârsta între 14 și 35 de ani (include și grupul țintă


Planul de acțiune pentru implementarea Strategiei naționale în domeniul Politicii

61

pentru tineri de Centrele comunitare de tineret

al GT: tineri cu vârsta între 16 și 26 de ani).

de Tineret 2015-2020 Evaluări ale situației tinerilor în raport cu politicile publice implementate prin:





Număr de tineri beneficiari de servicii în centrele comunitre de tineret




Dezvoltarea de activități de învățare non-formală și animație socio-educativă în taberele organizate de MTS și instituțiile din subordinea sa

- tineri cu vârsta între 14 și 35 de ani (include și grupul țintă al GT: tineri cu vârsta între 16 și 26 de ani). Un mumăr de minim 18.000 de tineri

Număr de tineri participanți la tabere care dezvoltă abilități non-cognitive






Număr de tineri care participă la activități de voluntariat




62

Stimularea ocupării pe cont propriu si a antreprenoriatului pentru tineri

1.532 tineri NEETs cu vârsta cuprinsă între 16 – 24 ani

Nr. de tineri NEETs beneficiari ai serviciilor de consultanță și asistență pentru începerea unei activități independente sau pentru inițierea unei afaceri;

Nr. tineri NEETs participanți la cursuri de antreprenoriat.






1.036.300 tineri NEETs cu vârsta cuprinsă între 16 – 24 ani

Nr. tineri NEETs care beneficiază de servicii de informare şi consiliere în carieră.







Nr de certificate obtinuţe în urma evaluării competenţelor obţinute pe alte căi decât cele formale.

Statistica Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă;/ trimestrial;



Formare profesională 287.300 tineri NEETs cu vârsta cuprinsă între 16 – 24 ani

Nr. de tineri NEETs care beneficiază de cursuri de formare profesională;

Nr. tineri din categoria NEETs ocupați în primele 4 luni de la absolvirea cursurilor.



Statistica Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă/ trimestrial;

Rapoarte de monitorizare PO CU.


Acordare prime mobilitate, (încadrare), inclusiv șomerilor de lungă durată


Nr. de tineri NEETs care au beneficiat de prime de mobilitate (încadrare), în primele 4 luni de la înregistrarea în baza de date a Serviciului Public de Ocupare





63



Nr. de tineri NEETs care au beneficiat de prime de instalare în primele 4 luni de la înregistrarea în baza de date a Serviciului Public de Ocupare.





Acordarea de prime de activare


Nr. de tineri NEETs care au beneficiat de prima de activare în primele 4 luni de la înregistrarea în baza de date a Serviciului Public de Ocupare.



Acordare prime de relocare

520 tineri NEETs cu vârsta cuprinsă între 16 – 24 ani

Nr. de tineri NEETs care au beneficiat de prime de relocare în primele 4 luni de la înregistrarea în baza de date a Serviciului Public de Ocupare.







Nr. angajatori care beneficiază de subvenţii acordate pentru încadrare tinerilor absolvenți.





Subvenții acordate angajatorilor pentru încadrarea tinerilor NEET


Număr de tineri NEETs angajaţi prin acordarea de subvenții angajatorilor;




Acordarea de acompaniament personalizat tinerilor cu risc de marginalizare

3000 tineri NEETs cu vârste între 16-24 ani, nou încadrați ca urmare a încheierii contractelor de

Număr de tineri NEETs aflaţi în risc de marginalizare socială angajaţi;


64

socială prin încheierea de contracte de solidaritate şi oferirea de servicii specifice, inclusiv prin acordarea de subvenţii angajatorilor de inserţie care încadrează persoane din această categorie.

solidaritate Număr de angajatori beneficiari. Statistica Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă / trimestrial.

Luna tinerilor NEET 20.000 tineri NEETs 16-24 ani (anual)

integrare mai facila a tinerilor NEETs pe piata muncii

Rapoarte tehnico-financiare aferente proiectelor

Rapoarte de monitorizarea POCU

65

LISTA ACRONIMELOR

ADS A doua șansă

ANOFM Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă

BAS Bugetul Asigurărilor pentru Şomaj

BNDE Baza Națională de Date a Educației

CNDIPT Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţămantului Profesional şi Tehnic

FSE Fondul Social European

IMM Întreprinderi Mici și Mijlocii

INS Institutul Naţional de Statistică

ILMT Inițiativa Locuri de Muncă pentru Tineri

ISJ Inspectoratul Școlar Județean

ISMB Inspectoratul Școlar al Municipiului București

ITM Inspectoratul Teritorial de Muncă

MADR Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

MAE Ministerul Afacerilor Externe

MDRAPFE Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene

MMACA Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat

MEN Ministerul Educaţiei Naționale

MFP Ministerul Finanţelor Publice

MMJS Ministerul Muncii și Justiției Sociale

MTS Ministerul Tineretului şi Sportului

NEETs Tineri care nu urmează o formă de învăţământ sau de formare şi nu sunt încadraţi nici în muncă

ONG Organizație nonguvernamentală

POSDRU Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane

POCU Programul Operațional Capital Uman

UE Uniunea Europeană

PLANUL DE IMPLEMENTARE A GARANȚIEI PENTRU TINERET … · 18,1% pentru UE 28, cu studii secundare...

Documents

Transcript of PLANUL DE IMPLEMENTARE A GARANȚIEI PENTRU TINERET … · 18,1% pentru UE 28, cu studii secundare...