PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ AL GRUPULUI DE … de Dezvoltare Locala... · partea a ii-a :analiza...

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA AL GAL ,,Urmasii Basarabilor

1

PLANUL DE DEZVOLTARE LOCAL AL GRUPULUI DE ACTIUNE LOCALA

,,URMASII BASARABILOR

Beneficiar Teritoriul : Comuna Gura Foii; Comuna Valea Mare; Comuna Cobia; Comuna Crangurile;

Elaborator S.C. MOB VAD S.R.L. Trgovite


2

OPIS

NR.CRT. DOCUMENT PAGINA

0 INTRODUCERE

1 LISTA LOCALITATILOR CUPRINSE IN TERITORIU

2 PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALA A TERITORIULUI

2.1. REZUMAT

2.2. PARTEA I:PREZENTAREA TERITORIULUI-ANALIZA DIAGNOSTIC

2.3. PARTEA A II-A :ANALIZA SWOT

2.4. PARTEA A III-A :PRIORITATI

2.5. PARTEA A IV-A: PREZENTAREA MASURILOR

2.6. PARTEA A V-A : PARTENERIATUL

2.7. PARTEA A VI-A :ORGANIZAREA GAL-ULUI

2.8. PARTEA A VII-A :MECANISMUL DE IMPLEMENTARE

3 PARTEA A VIII-A:ACTIUNI DE COOPERARE SI FUNCTIONARE IN CADRUL RNDR

4 PLANUL DE FINANTARE

5 ANEXA 1: LISTA LOCALITATILOR CUPRINSE IN TERITORIU

6 ANEXA 2:FORMAULARUL G2 ACORD DE PARTENERIAT PRIVIND PARTICIPAREA LA PROCESUL DE SELECTIE A GAL

7 ANEXA 3:FORMULARUL G3 DECLARATIE-ANGAJAMANT AL REPREZENTANTULUI GAL DE NEMODIFICARE A STRATEGIEI

8 ANEXA 4: COPIE C.I. REPREZENTANT LEGAL GAL TITU

9 ANEXA 5: ACTE CONSTITUTIVE SI C.I. PARTENERI GAL TITU

10 ANEXA 6:ADEVERINTA APM DAMBOVITA CONFIRMARE SIT NATURA 2000

11 ANEXA 7: PROCESE VERBALE ALE CARAVANEI INFORMATIVE SI MATERIALE AUXILIARE

12 ANEXA 8: MODEL CHESTIONAR DE IDENTIFICARE A POTENTIALULUI DE DEZVOLTARE A ZONEI SI MATERIALE AUXILIARE

13 ANEXA 9: C.V.-URI PERSOANE RESURSA SI MEMBRII COMITET DE SELECTIE

14 ANEXA 10: PROCESE VERBALE ALE GRUPURILOR DE LUCRU (INTALNIRI, SEMINARII) SDI MATERIALE AUXILIARE

15 ANEXA 11:DOCUMENTE INS, DAJ, ORC FOLOSITE LA REALIZAREA ANALIZEI DIAGNOSTIC

16 ANEXA 12: DECLARATIE PARTENERI- ANGAJAMENT DE MOBILIZARE A COFINANTARII NECESARE IMPLEMENTARII STRATEGIEI

17 ANEXA 13:ATESTAT SCHIMB DE EXPERIENTA GAL FRANTA

18 ANEXA 14: PLAN DE FINANTARE

19 ANEXA 15:PROCES VERBAL DE VALIDARE A DOSARULUI DE CANDIDATURA FINAL


3

INTRODUCERE

Spatiul rural romanesc se confrunta cu numeroase carente ,acestea reprezentand si motivul pentru disparitiile intre urban-rural prin prisma tuturor componentelor sale: economia rurala , potentialul demografic ,sanatate , scoala, cultura ,etc.

Pentru reducerea acestor disparitati, una dintre solutii o reprezinta elaborarea si implementarea unor strategii integrate de dezvoltare de catre parteneriate public private locale, avand punct de plecare nevoile identificate la nivel local si potentialul endogen. Implicarea actorilor locali in dezvoltarea propriilor zone va contribui la realizarea unei dezvoltari dinamica sprijinite de o strategie de dezvoltare locala elaborata si implementata local si administrata de reprezentantii ai GAL-ului, care vor reprezenta interlocutorii populatiei din teritoriile respective, in vederea imbunatatirii continue a strategiei si a actiunilor ce vor fi implementate. Practic, dezvoltarea teritoriilor rurale acoperite de abordarea LEADER va fi programata si coordonata de actorii locali ce vor reprezenta factorul decizional si care vor purta responsabilitatea evolutiei in timp. Pentru a putea beneficia de fondurile comunitare (FEADR) alocate pentru axa 4 (Leader) a PNDR pentru perioada 2007 2013, parteneriatele public private (potentiale GAL-uri) vor trebui sa participe la un proces de selectie, organizat de catre Autoritatea de Management pentru PNDR. Dupa procesul de selectie, parteneriatele public private (selectate) vor deveni oficial Grupuri de Actiune Locala (GAL). Pentru a putea gestiona fondurile FEADR, GAL-urile vor trebui sa se organizeze din punct de vedere juridic in conformitate cu prevederile OG 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii. Proiectele ce s-au realizat pana acum, in Romania si in speta in comunele: Gura Foii, Crangurile, Valea Mare si Cobia, s-au realizat plecand intr-o oarecare masura de la nevoi de dezvoltare la nivel local, ce au fost identificate de autoritatile publice locale. La fel s-a intamplat si se intampla si cu stabilirea prioritatilor in realizarea diverselor programe.

Programul LEADER, prin abordarea specifica de jos in sus, poate schimba situatia existenta si modalitatea de stabilire a necesitatilor teritoriului, care vor fi ulterior concretizate in actiuni si proiecte pentru dezvoltarea zonei. In componenta parteneriatului public privat au fost atrasi factori care, impreuna cu autoritatile publice, vor reprezenta factorii de decizie pentru stabilirea si realizarea proiectelor. Astfel, in cadrul parteneriatului sunt cooptate societati comerciale cu diverse domenii de activitate, societati care au ca si administratori persoane mai tinere sau mai in varsta, femei sau barbati, romani sau persoane de alta etnie. Alaturi de aceste societati comerciale au venit in realizarea parteneriatului si intreprinzatori individuali si reprezentanti ai societatii civile prin organizatii non-profit. Mai mult, pentru stabilirea potentialului zonei si a prioritatilor s-a desfasurat un proces de consultare a populatiei, care va continua pe tot parcursul implementarii strategiei.


4

Parteneriatul public privat, folosind abordarea de jos in sus, permite factorilor locali sa determine nevoile zonei din care provin, potentialul de dezvoltare al acestei zone atat din punct de vedere economic, demografic, educational, dar si cultural. Astfel, parteneriatul public privat constituit la nivelul comunelor : Gura Foii, Crangurile, Valea Mare si Cobia, a realizat aceasta strategie prin implementarea unui proiect finantat in cadrul sub- masurii 431.1-Constructia de parteneriate public private , faza 3 Sprijin financiar pentru pregatirea dosarelor pentru selectia GAL, folosind la maximum sprijinul acordat pentru realizarea acestui parteneriat si pentru elaborarea unei strategii integrate, coerente, ce va conduce la diversificarea si dezvoltarea economiei rurale. Prin Intermediul acestui proiect bau fost indeplinite urmatoarele obiective:

1.Sprijinirea partenerilor prin intermediul serviciilor de consultanta pentru elaborarea Dosarului de Candidatura si elaborarea de studii pentru identificarea potentialului economic si social al teritoriului;

2.Sensibilizarea actorilor locali, animarea teritoriului si informarea populatiei privind initiativ Parteneriatului;

3.Demararea procedurilor de constituire legala a parteneriatului, in vederea constituirii potentialului Grup de Actiune Locala.

Aceste obiective au fost indeplinite prin implementarea urmatoarelor activitati:

1.Elaborarea unui studiu la nivelul teritorilui, pentru identificarea potentialului zonei;

2.Elaborarea Dosarului de Candidatura;

3.Organizarea a 2 seminarii locale si un seminar comun la nivelul teritoriului, pentru sensibilizarea actorilor locali;

4.Realizarea de materiale promotionale;

5.Organizarea unei caravane informationale la nivelul teritoriului;

6.Pregatirea documentatiei necesare formalizarii parteneriatului.

Strategia de dezvoltare locala va fi instrumentul de lucru la Grupului de Actiune Locala, elaborat de intreaga comunitate de pe teritoriul reprezentat de GAL, care va orienta gandirea , decizia si actiunea catre obiectivele superioare sau catre premisele obiectivelor, fara ca pe parcurs sa existe abateri datorate urgentelor sau avantajelor si dezavantajelor ce pot interveni in anumite momente.

De asemenea, Strategia de dezvoltare locala a GAL se doreste a fi, in aceeasi masura, un instrument de lucru pus la dispozitia tuturor factorilor interesati in progresul economico social al teritoriului, iar pe de alta parte, tiparul traseului armonios pentru orizontl de timp propus pana in 2013.

In continuare este prezentata o scurta descriere a localitatilor : Gura Foii, Valea Mare , Cobia si Crangurile parteneriatul cuprinzand teritoriul reprezentat de limitele administrative ale acestora.


5

I . DOSAR DE CANDIDATURA

1. Lista localitatilor cuprinse in teritoriu

Din punct de vedere administrativ, Grupul de Aciune Local ,,Urmasii Basarabilor se afl situat n partea de sud-vest a judeului Dmbovia, Regiunea de Dezvoltare Sud Muntenia. Are n componen patru comune si anume: Gura Foii,Valea Mare , Cobia si Crangurile .

Pe teritoriul eligibil LEADER exista un singur GAL si anume GAL ,,Urmasii Basarabilor , iar localitatile (comunele) fac parte doar din acest Grup de Actiune Locala.

Comuna Gura Foii

Este situata in sud-vestul judetului Dambovita, pe Drumul National 7 - Bucuresti Pitesti, la o distanta de 32 km de municipiul Targovistei si la 4 km fata de Gaesti, orasul cel mai apropiat , caruia ii este comuna subordonata.

Comuna Gura Foii se compune din urmatoarele sate: Gura Foii - resedinta comunei - Bumbuia, Catanele si Fagetu.

Drumurile nationale Bucuresti - Pitesti si Gaiesti - Targoviste, asigura legatura comunei cu resedinta judetului. Calea ferata este la o distanta de 8 km , statia cea mai apropiata fiind in orasul Gaiesti;

Fata de resedinta comunei cele mai indepartate sate sunt satele Fagetu si Bumbuia, situate la 5 km distanta. Are ca si vecini comunele Crangurile si


6

Cobia ,iar teritorul comunei in suprafata de 24.2 km2 pare un relief de campie si este strabatut de apele paraurilor: Potopul ,Foita, Cobiuta, iar la limita de sud Rastoaca, in partea de NV, incep colinele dealurilor subcarpatice care fac parte din "Piemontul Candestilor", impadurite cu stejar, artar, salcam, paduri ce creeaza un paravan impotriva vanturilor, facand clima sa fie blanda, sanatoasa si placuta.

Toponimul deriva de la apa Foaia (parau),denumire ce a purtat-o satul in trecut. Este atestat Gura Foii in sec. XVIII lea , el exista in sec. XIX(1810) avand biserica de zid si multi locuitori. Langa satul Gura Foii au fost asezarile: Poenita (mentionata la 1628), Banesti sau Starcu(la 1570) ,azi disparate. Satul Bumbuia atestat la 1784 ( i s-a spus asa, pentru ca era vecin cu mosia Bumbuienii) satul Catanele ( numele de la ostasii catane- aflati la Gaesti) in sec. XIX, iar satul Fagetu (de la padurea de fagi) este sat nou.

Proprietari ai satelor au fost: Stefan Ralea, Gheorghe Foianu, Iancu Bucsanu, Constantin Cluceru. Din suprafata de 2422 ha peste 375 ha o formeaza terenurile arabile. Numele comunei - conform monografiei lui Constatin Chiru provine de la numele lui Gheorghe Foianu dar in realitate si numele comunei si numele Foianu provine de la gura de varsare a paraului Foita in apa Bratilei.

Comuna Valea Mare Se afl situata in S-V judeului Dmbovia, la grania cu judeul Arge,

la o distan de 16 km fa de oraul Gieti, pe DN 7, la 30 km fa de municipiul Piteti si la 38 km distan fa de municipiul Trgovite. Are o suprafata de 31.9 km 2 udata de apele a doua parauri Potop si Valea Mica. Pe teritoriul comunei se gasesc exploatari de petrol si gaze natural, in comuna este sediul schelei petroliere Gaesti.

In componenta sa are urmatoarele localitati si anume: Valea Caselor, Grleni, Livezile, Saru, Stratoneti. Un eveniment important il are ziua 8 septembrie fiind ziua comunei.

Cel mai indepartat sat fata de centrul comunei este Stratonesti la distanta de 9 km. Principalele drumuri de acces in comuna:

DN 7, DJ 702 G DC 91 B DC 91 A Dc 94

Prin drumul judetean Valea Mare Ludesti si cel national Gaesti Targoviste se asigura o legatura comunei cu orasul Targoviste , iar pe calea ferata , la o distant de 6 km este statia CFR in localitatea Patroaia. Un punc important in dezvoltarea acestei comune a fost asezarea ei in aproprierea arterei rutiere principale ce leaga Pitestiul de capitala tarii Bucuresti , cu ramificatia ce leaga orasul Gaesti de Municipiul Targoviste. In anul 1952 in comuna Valea Mare as-a gasit petrol din belsug,comuna a prosperat din punct de vedere material si cultural,


7

Comuna Cobia Este una dintre comunele dambovitele cu cele mai multe sate, fiind

situate in sud-vestul judetului, la o distanta de peste 20 km de orasul Targoviste si 9 km de orasul Gaesti. Comuna este strabatuta de apele paraului Cobiuta. In componenta sa intra satele: Gherghitesti, Blidari, Calugareni, Capsuna, Cobiuta, Craciunesti, Frasin-Deal, Frasin-Vale, Mislea si Manastirea. O parte din aceste asezari s-au format in jurul manastirii Cobia, construita in anul 1572. Satul Cobia (acum Manastirea) este mentionata la 1570, un sat disparuta fost satul Brosteni; Blidari, mentionat in secolul XIX; Calugareni, secolul XVI (s-a mai numit Urechesti), langa satul Calugareni a fost si asezarea numita Chiliani, disparuta; satul Capsuna sau Capsunari era la 1571; satul Cobiuta (Gura Porculu), secolul XVII, la el fiind inglobat satul Burdusani; satul Craciunesti, mentionat la 1826;satul Frasin 1728 (in anul 1810 gasim catagrafiate doua sate cu acelasi nume: Frasin-Deal si Frasin-Vale); Gherghitesti, secolul XIX;Mislea, secolul XVIII (numele luat de la Manastirea Mislea din judetul Prahova, proprietara satului).

In general, satele de mai sus apartineau de Manastirea Cobia, al carui domeniu era foarte intins. Prin drumul judetean Cobia-Gaesti si cel national Gaesti-Targoviste,se asigura legatura comunei cu resedinta judetului, iar pe calea ferata, la o distanta de 11 km se afla statia CFR Gaesti. Comuna Crangurile Situata in sud-vestul judetului Dambovita, la interferenta dintre dealurile subcarpatice si Campia Romana la o distanta de 36 km de Municipiul Targoviste , 8 km de orasul Gaesti, la 35 km de orasul Pitesti 85 km de Municipiul Bucuresti , avand urmatoarele vecinatati:

N- comuna Cobia ,jud. Dambovita; S-comuna Ratesti ,jud. Arges; E-comunele : Cobia, Gura Foii, Petresti si orasul Gaesti; jud . Dambovita; V- comunele: Hulubesti, Valea Mare, jud. Dambovita si comuna Leordeni

,jud. Arges. Are o suprafata de 53 km2, cu un relief deluros strabatut de apele raului

Arges si paraul Potop si Rastoaca. Satul Crangurile isi trage numele de la grupul de arbori, zavoi, padure mica, crang, cranguri, in jurul caruia au fost intemeiate asezarile. In componenta comunei intra satele: ,,Crangurile de Jos, Crangurile de Sus, Badulesti, Patroaia-Vale,Patroaia-Deal, Ratesti,Potlogeni-Vale,Voia. Drumul judetean Targoviste-Gaesti face legatura cu resedinta judetului, iar soseaua nationala Bucuresti Pitesti cu capitala si celelalte localitati ale tarii. La 5 km de centrul comunei se gaseste statia de CFR Patroaia. Accesul in comuna se face pe urmatoarele drumuri:

DN 7 DJ 702 G DC 91 B


8

DC 91 A DC 94

Se presupune ca in anul 1821, in Vinerea Mare, Tudor Vladimirescu, in drumul sau spre Pitesti, ar fi poposit aici, pe campul de la Ratesti si Badulesti. Suprafata de 5133 ha este utilizata astfel: terenuri arabile 2560 ha, pasuni si fanete 289 ha, livezi 147 ha, paduri 1601 ha, alte categorii 536 ha

2. Planul de dezvoltare locala a teritoriului

REZUMAT

Numarul de locuitori cuprinsi in teritoriu pentru care se depune candidature

11388 locuitori

Suprafata totala a teritoriului 40 .375loc./km2

Situatia zonelor sarace/defavorizate (zone Natura 2000, zone cu valoare naturala ridicata (HNV), zone afectate de restructurare industriala) cuprinse in teritoriu

Pe teritoriul GAL URMASII BASARABILOR prin consultarea anexei nr. 6 la Ghidul solicitantului pentru Masura 322 numai comuna Cobia esteincadrate cu grad de saracie.

Existenta in componenta teritoriului a unor zone cuprinse in judete diferite (da sau nu)

nu

Denumirea grupurilor minoritatilor entice cuprinse in parteneriat

Asociatia Romanes Dambovita

Ponderea (%) reprezentantilor legali tineri ( cu varsta pana in 40 de ani) in cadrul organizatiilor ce formeaza parteneriatul

6 0 %

Ponderea (%) femeilor ca reprezentanti legali in cadrul organizatiilor ce formeaza parteneriatul

70 %

Denumirea grupurilor ce includ reprezentanti ai organizatiilor agricole/a grupurilor de producatori/ reprezentanti ai sectorului forestier , reprezentanti ai sectorului economic/ai organizatiilor de mediu cuprinse in cadrul parteneriatului

Organizatii agricole: SC. BAFTARII S.R.L.

Reprezentanti ai sectorului forestier: SC VIRIX PROD S.R.L, DIRECTIA SILVICA DAMBOVITA

Reprezentanti ai sectorului economic:

S.C. PACIFIC OIL ,SC FOIA S.R.L ,SC ANAALIN LAND SRL,DINU LAURENTIU-PETRUT PFA,L SC LIAMAR SRL, NEAMTU I FLORINA I.I, LENKIEWICZ GEORGIANA I.I., SC LEGEME SRL,etc.

Ponderea (%) grupurilor care includ parteneri privati si reprezentanti ai societatii civile in

40 %


9

cadrul parteneriatului

Denumirea actiunilor inovative prevazute in cadrul planului de dezvoltare locala

Creare spatii desfasurare hramuri bisericesti;Infiintare grup de producatori etc.

Denumirea actiunilor de cooperare prevazute in cadrul planului de dezvoltare locala

Realizarea unei reele destinat cunoaterii, contientizrii i promovrii patrimoniului cultural i natural intre GAL Urmasii Basarabilor si GAL Titu Prin ochii copiilor

Denumirea obiectivelor operationale care sunt adresate fermierilor de subzistenta

Masura 141 Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenta;

Masura 112 Instalarea tinerilor fermieri

Denumirea obiectivelor operationale adresate tinerilor

Masura 141 Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenta;


Masura 121 Modernizarea exploatatiilor agricole

Masura 123 Cresterea valorii adaugate a produselor agricole si forestiere

Masura 313 ncurajarea activitilor turistice

Masura 322 Renovarea, dezvoltarea satelor, mbuntirea serviciilor de baz pentru economia i populaia rural i punerea n valoare a motenirii rurale

Masura 501 Dezvoltarea teritoriului, meninerea obiceiurilor i meteugurilor, precum i mbuntirea serviciilor de baz pentru economia i populaia rural

Denumirea obiectivelor operationale legate de mediu



Masura 123 Cresterea valorii adaugate a produselor agricole si forestiere




Denumirea obiectivelor operationale adresate grupurilor de producatori, asociatii, parteneriate


Masura 142 Infiintare grupuri de producatori



Masura 421 Implementarea proiectelor de cooperare



10

PARTEA I: PREZENTAREA TERITORIULUI ANALIZA DIAGNOSTIC

Partea I contine prezentarea sintetica a teritoriului prin situarea acestuia in

contextul in care se afla si intr-un ansamblu mai larg, cu o descriere generala a caracteristicilor georgrafice si fizice.

I. 1 Prezentarea geografica si fizica

1.1 Prezentarea principatelor caracteristici geografice Amplasarea teritoriului Teritoriul acoperit de Grupul de Actiune Locala ,,Urmasii Basarabilor este demarcat de limitele teritorial administrative ale Comunelor Gura Foii,Valea Mare, Cobia si Crangurile fiind situate in sud-vestul judetului Dambovita la aproximativ 30 km de Municipiul Targoviste. Suprafata totala a teritoriului acoperit de GAL ,, Urmasii Basarabilor este de 40.375 km 2 din care :

24.22 km2 aferent comunei Gura Foii 32.50 km2 aferent comunei Valea Mare 52.76 km2 aferent comunei Cobia 52.02 km2 aferent comunei Crangurile

Teritoriul acoperit de Grupul de Actiune Locala ,, Urmasii Basarabilor

se invecineaza cu: Oraul Geti la S i SE, Comuna Hulubeti la N si NV, Judeul Arge la V ; Comuna Dragodana la E Comuna Lucieni la E, Comuna Dragomiresti la N, Comuna Petresti la SE,

Din punct de vedere al localizarii , comunele care alcatuiesc teritoriul Gal ,,Urmasii Basarabilor au urmatoarele coordonate: Gura Foii- Latitudine: 44.75 | Longitudine: 25.28 Valea Mare- Latitudine: 44.78 | Longitudine: 25.23 Cobia - Latitudine: 44.73 | Longitudine: 25.3 Crangurile - Latitudine: 44.76 | Longitudine: 25.27

Relieful (forme, pondere-suprafata etc.)

Relieful teritoriului acoperit de Grupul de Actiune Locala ,,Urmasii Basarabilor este de deal care se preteaza unei game largi de culturi agricole.

,,Piemontul Cndesti constituie o treapt de relief care se deosebeste prin alctuirea geologic, tectonic si morfologic att de Subcarpati, ct si de zona de cmpie. Interfluviile sunt netede, mpdurite, usor nclinate spre sud si fragmentate de vi mult mai adncite n cuvertura de pietrisuri..


11

Orientarea general a interfluviilor , nord-vest -- sud-est, panta mic a acestora, ltimea si gradul slab de fragmentare dau nota dominant a acestei unitti. Din forajele existente se constat prezenta unei cuverturi de pietrisuri de grosimi variabile peste care stau depozite loessoide sau de lunc. n conditii specifice de clim si vegetatie, pe aceste depozite s-au format cele mai fertile soluri din judet.

Clima predominanta (temperatura, umiditate etc.) Teritoriul judetului Dambovita apartine in proportie de cca 80%

sectorului cu clima continental (50% tinutului climatic al Campiei Romane si 30% tinutului climatic al Subcarpatilor) in proportie de cca 20% sectorului de clima continental moderata (tinuturilor climatic ale muntilor mijlocii si inalti).

Climatul continental de tranzite, caracterizat prin veri clduroase, secetoase si ierni cu temperaturi medii sub 0 C, este influentat de culoarele de vale ale Argesului si Sabarului orientate pe o directie aproximativ nord-sud, de prezenta canalelor de irigatie si de secare a suprafetelor lacustre, existenta asezrilor umane, fapt ce duce la modificarea parametrilor climatici si aparitia unor microclimate si topoclimate specifice.

Teritoriul Gal,, Urmasii Basarabilor reprezentat de comunele :Gura Foii, Valea Mare, Cobia si Crangurile se inregistreaza in specificul sectorului cu clima continentala.

Din punct de vedere climatic, teritoriul se caracterizeaz prin amplitudini termice mari, determinate de rcirea puternic n timpul iernii cnd ptrund mase de aer rece i nclzirea excesiv din timpul verii. Larga deschidere n calea maselor de aer influeneaz clima. Astfel se poate vorbi de o rcire n timpul iernii determinate de ptrunderea maselor de aer rece, dar i de nclziri excesive n timpul verii datorate ptrunderii maselor de aer cald.

temperatura medie a lunii celei mai calde (luna iulie):+21,7 C. temperatura medie a lunii celei mai reci (luna ianuarie): -2,9 C. temperatura medie anual: depete 10 C.

Viteza vanturilor este cuprinsa intre 4,5 si 8,0 m/s. Valoarea medie se situeaza in jurul valorii de 1000 mm anual.

In partea de N-V, sunt colinele dealurilor subcarpatice care fac parte din "Piemontul Candestilor", impadurite cu stejar, artar, salcam ce creeaza un paravan impotriva vanturilor, facand clima sa fie blanda, sanatoasa si placuta.

Stratul de zpad prezint o discontinuitate accentuat n aceast parte a judeului care este mai joas fa de cea nalt, unde exist o mare stabilitate.

Principalele tipuri de sol predominante: Teritoriul ,,Grupului de Actiune Locala ,,Urmasii Basarabilor se

deosebesti de celelalte forme de relief care alcatuiesc judetul Dambovita (munti


12

(9 %), dealuri (41 %) si cmpii (50 %), prin alcatuirea geologica ,tectonica si morfologica .

Din forajele existente se constat prezena unei cuverturi de pietriuri de grosimi variabile peste care stau depozite loessoide sau de lunc. n condiii specifice de clima i vegetaie, pe aceste depozite s-au format cele mai fertile soluri din jude.

Pe raza teritoriului acoperit de Grupul de Actiune Locala ,, Urmasii Basarabilor avem urmatoarele tipuri de soluri:

Solurile negre, argiloase de faneata umeda si chiar cele argibiluviale podzolice care se preteaza la cultivarea prunului si a vitei de vie pe dealuri; Solurile silvestre potzolice brune si brune-galbui,iar in lungul vailor , soluri brun-roscate; Cernoziomul cu un grad ridicat de fertilitate ,favorabil culturilor agricole;

Figura 2.2. Distribuia claselor de soluri din GAL-(Sursa: Ministerul Agriculturii i Dezvoltrii Rurale, 2005)

Tipurile de sol caracteristice acestei zone sunt: argiluvisolurile, solurile brun- rocate i solurile podzolice. n mare parte, suprafeele sunt acoperite cu un strat bogat de loes ce msoar o grosime de peste 10 m.

Resursele naturale (din sol, apa, aer etc.)

Se caracterizeaza prin varietate si complementaritate ( relief, clima, ape, vegetatie, fauna, soluri ) favorabile dezvoltarii. Cele mai semnificative resurse de sol sunt : solurile fertile, valorificate intens in


13

scop agricol si zacamintele de petrol si gaze naturale de sonda , zacanite de hidrocarburi.

Apele subterane depind atat de gradul de permeabilitate, cat si de grosimea si extensiunea rocilor care la inmagazineaza. In aceasta zona apele freatice au conditii foarte bune de inmagazinare, datorita statelor de pietris si nisip. Din luncile principalelor rauri pot fi exploatate roci de constructie ( nisip, pietris, balastru), iar orizonturile acvifere subterana sunt cantonate la adancimi mici, in state de Fratesti .

O resursa semnificativa o reprezinta terenurile agricole cultivate care se preteaza tuturor culturilor, acestea determinnd i ocupaia de baz a locuitorilor zonei.

Principala resursa naturala a teritoriului este terenul agricol fertil, care

permite practicarea unei agriculturi profitabile, mai ales ca terenurile de pe cuprinsul teritoriului , ca de altfel majoritatea terenurilor agricole din Romania nu sunt intoxicate cu ingrasaminte si pesticide de tipul nitratilor si nitritilor , mai ales la nivel de gospodarie ,unde se practica agricultura ecologica.

Teritoriul reprezentat de Grupul de Actiune Locala ,,Urmasii

Basarabilor este udat de apa raurilor in localitatea : Gura Foii pare un relief de campie si este strabatut de apele paraurilor:

Potopul , Foita, Cobiuta; Valea Mare cu un relief deluros este udata de apele a doua parauri Potop

si Valea Mica; Cobia cu un relief deluros este strabatuta de apele paraului Cobiuta; Crangurile cu un relief deluros strabatut de apele raului Arges si

paraielor Potop si Rastoaca.

Padurile din zona, desi au caracter insular, constituie o resursa de atractie paisagistica pentru dezvoltarea unor activitati turistice, dar si o sursa de venit din prelucrarea lemnului.

Vegetatie si faun (peisajul natural si cultivat etc.) Vegetaia din teritoriu se imparte in doua subzone: stepa si silvostepa.

Zona de stepa este reprezentata prin pajisti ,care ocupa suprafete destul de restranse , indeosebi de-a lungul drumurilor rutiere , dar si pe izlazuri comunale.

O buna parte din suprafata GAL ,, Urmasii Basarabilor este ocupata de pdurea specifica acestei zone. In componenta pdurilor intalnim paduri de stejar (Quercus robur) i de garni (Quercus frainetto). Ele pot aprea i n amestec cu ali arbori precum: stejar brumriu, stejar pufos, carpen (Carpinus betalus), ulm (Ulmus foliacea), tei (Tilia tementosa) i frasin (Fraxinus excelsilor). Acestea se ntlnesc att ca exemplare mature ct i ca puiei. Carpenul, numit popular Tudorache cel sucit, are lemnul foarte rezistent la frecare, este cel mai adesea folosit pentru foc, dar se folosete bine i n strunjire.


14

Terenurile agricole sunt cultivate cu : cereale (grau, porumb,orz ,ovaz,etc) , legume(cartofi ,castraveti, fasole, ceapa,etc), pomi fructiferi ,vita de vie dar si portiuni de terenuri pe care le cultiva cu lucerna si trifoi.

Plantele pdurii se folosesc i pentru vopsirea esturilor, cunoscndu-se nc de mai mult timp faptul c din taninurile vegetale se obine o culoare mai strlucitoare i mai rezistent dect cea obinut pe cale chimic: n acelai timp se menine supleea fibrei. O parte din vegetaie a fost nlturat de terenuri agricole, pentru cultura plantelor cerealiere.

Dintre plantele ierbacee se ntlnesc, frecvent, specii ca: iarba deas, volbura, mohor, traista ciobanului, neghina, mueelul, cicoarea, viorele, topora, rogoz.

Att arborii ct i arbutii i plantele ierboase, prin polenul i nectarul pe care l conin florile, sunt surse de hran pentru om. Sunt cunoscute diverse efecte produse de plante asupra omului:

unele efecte sunt otravitoare/ dunatoare: urda vacii (Lepidium campestre), laptele cucului (Euphorbida cyparisias), mtrguna (Atropa belladonna), cucuta (Conium maculatium);

unele efecte de alinare a durerilor: cicoarea (Chycorium intthybus) folosit larg, nalba (Malva silvestris) folosit n afeciunile de stomac; fructele de mce (Rosa canina) bogate n vitamina C; ppdia (Taraxacum officiale) folosit pentru curele de slbire.

Elementele faunistice sunt specifice silvostepei. Padurile situate in zona colinara a localitatii cu flora si fauna reprezentativa asigurand conditii optime speciilor de vanat:

iepure, fazan, caprior, vulpe, mistret, sitari, etc.

Unele dintre aceste animale au mai disprut sau i-au redus efectivul datorit interveniei omului, prin defriarea pdurilor sau braconaj.

Psrile cele mai numeroase sunt : fazanul, sitarul, gaia, ciocrlia de pdure, privighetoarea, ciocnitoarea, pupza, cucul, vrabia de cmp, cioara, gugutiucul.

Pe locurile cultivate si necultivate se intalneste o bogata fauna de rozatoare: soareci, popandai, sobolani, gusteri arici, serpi, etc.


15

I.1.2 Harti- planul localizarii teritoriului Pentru o mai bun reprezentare a aspectelor fizico-geografice expuse

n acest capitol, n paginile urmtoare sunt prezentate dou hri, i anume: O harta a teritoriului care cuprinde delimitarea comunelor, reteaua principalelor cai de comunicare, raurile principale, localitatilor principale, punctele de concentrare economica si turistica, etc.

O harta a localizarii teritoriului in cadrul judetului si in raport cu marile orase din apropiere si cu alti vecini importanti din punct de vedere geografic, economic, social, etc.


16

Teritoriul Grupului de Actiune Locala ,,Urmasii Basarabilor din

punct de vedere administrativ, se afla situat in judetul Dambovita, Regiunea de Dezvoltare Sud-Muntenia. Acesta are in componenta 4 localitati si anume:


17

Comuna Gura Foii este formata din 4 localitati si anume: Gura Foii - resedinta comunei - Bumbuia, Catanele si Fagetu.

Relatii in teritoriu: Principalele cai de comunicatie rutiera care strabat comuna sunt :

DN 7 (Bucuresti - Pitesti) ; DJ 702 E (Fagetu-DN 7); Drum comunal 112 (Catanele-DN 7); Drum communal 108 (Catanele-Dj 702 E);

Ci de acces la autostrada A1 Bucureti-Piteti: DN 61 (Gaesti A1) ;

Calea ferata este la o distanta de 8 km , statia cea mai apropiata fiind in orasul Gaiesti;

Comuna Valea Mare este formata din 5 sate si anume: Valea Caselor, Grleni, Livezile, Saru, Stratoneti.

Relatii in teritoriu: Principalele ci de comunicaii sunt reprezentate de :

DJ 702 A DC 91 B DC 91 A Dc 94

Comuna Cobia este formata din cele mai multe sate si anume:

Gherghitesti, Blidari, Calugareni, Capsuna, Cobiuta, Craciunesti, Frasin-Deal, Frasin-Vale, Mislea si Manastirea.Acesul in comuna se face pe DJ 702 E (Cobia- DN 7, Dj 702 B)

Comuna Crangurile este formata din 8 sate si anume:Crangurile de Jos, Crangurile de Sus, Badulesti, Patroaia-Vale, Patroaia-Deal, Ratesti, Potlogeni-Vale,Voia.

Drumul judetean Targoviste-Gaesti face legatura cu resedinta judetului, iar soseaua nationala Bucuresti Pitesti cu capitala si celelalte localitati ale tarii. La 5 km de centrul comunei se gaseste statia de CFR Patroaia. Accesul in comuna se face pe urmatoarele drumuri: DN 7, DJ 702 G , DC 91 B, DC 91 A , DC 94.


18

I.1.3 Populaie demografie

Date furnizate de INS, 2012

Populatie

An de referinta

2002

Soldul

migrarii

2002

Soldul natural

(natalitate-mortalite)

2002

Sub 20 ani 2010 Peste 60 ani

2010

Populatia activa (persoane intre 14-60

de ani)

Somaj

2010

(numar someri)

Gura Foii 2303 31 -20 399 551 1439 102 Valea Mare 2416

22 -37 412 593 1413 102

Cobia 3276 44 -13 592 743 2001 75 Crangurile 3393 -14 -21 949 729 2089 317

Total 11388 83 -91 2352 2616 6942 596

% 100 - - 20.65 22.97 60.96 5.23


19

Volumul populatiei cuprinse in Grupul de Actiune Locala ,,Urmasii Basarabilor este 11388 conform ultimului recensamant efectuat in anul 2002. Soldul natural (natalitate-mortalitate) pe total teritoriu este unul negativ.

Deasemenea, este de observat faptul ca soldul migrarii, respectiv diferenta dintre stabiliri de domiciliu in localitate si plecari cu domiciliul din localitate pentru anul 2002 este unul pozitiv. Informatii privind comunitatile prezente (denumire, pondere etc.) la nivelul teritoriului GAL ,,Urmasii Basarabilor:

In cele ce urmeaza vom prezenta tendintele demografice

(imbatranire-intinerire, exod rural etc.) inregistrate pentru anul 2010 la nivelul localitatilor partenere GAL ,,Urmasii Basarabilor.

Date furnizate de INS,recensamant din 20 octombrie 2011

Nr. Crt.

Localitate

Populatia totala (2010)

Numarul nascutiilor vii (2010)

Rata generala a natalitatii %

1 Comua Gura Foii 2238 17 0.76 % 2 Comuna Valea

Mare 2275 17 0.75 %

3 Comuna Cobia 3120 24 0.77 % 4 Comuna

Crangurile 3493 48 1.37 %

5 Total Grup de Actiune Locala

11126 106 0.91 %

LOCALITATEA

Populatia stabila, din care:

Romana Roma Italiana Turca Etnie

nedeclarata

Alte etnii

Gura Foii 2084 2070 13 - - - -

Valea Mare 2373 2275 95 - - - - Cobia 3139 3137 - - - - - Crangurile 3274 2476 796 - - - - Total 10870 9958 1406 - - - - % 100 91.60 12.93 - - - -


20

1.Natalitatea este un fenomen demografic care are n vedere numrul nscutilor vii n cadrul unei colectivitti umane ntr-o anumit perioad de timp stabilit (de regul un an de zile).

Conform Fisei localitatii eliberata de Insitutul National de Statistica Judetul Dambovita pentru anul 2010 mentionam urmatoarele date: La nivelul GAL ,,Urmasii Basarabilor se inregistreaza o rata generala a natalitatii de 0.95 %, respectiv: Date furnizate de INS - Comuna Gura Foii inregistreaza 17 nascuti vii, ceea ce conduce la o rata generala a natalitatii de 0.76% ; - Comuna Valea Mare inregistreaza 17 nascuti vii, ceea ce conduce la o rata generala a natalitatii de 0.75 % ;

- Comuna Cobia inregistreaza 24 de nascuti vii , ceea ce conduce la o rata generala a natalitatii de 0.77 % ;

- Comuna Crangurile inregistreaza 48 nascuti vii, ceea ce conduce la o rata generala a natalitatii de 1.37 % ;

2.Mortalitatea este un fenomen demografic care are n vedere

numrul decedatiilor din cadrul unei colectivitti umane ntr-o anumit perioad de timp stabilit (de regul un an de zile).

Conform Fisei localitatii eliberata de Insitutul National de Statistica Judetul Dambovita pentru anul 2010 mentionam urmatoarele date:

La nivelul GAL ,,Urmasii Basarabilor se inregistreaza o rata generala a mortalitatii de 1.59 %, respectiv:


21

Date furnizate de INS - Comuna Gura Foii inregistreaza 45 decedati, ceea ce

conduce la o rata generala a mortalitatii de 2.01 % ; - Comuna Valea Mare inregistreaza 28 decedati, ceea ce

conduce la o rata generala a mortalitatii de 1.23 % ; - Comuna Cobia inregistreaza 53 decedati, ceea ce conduce

la o rata generala a mortalitatii de 1.69 % ; - Comuna Crangurile inregistreaza 51 decedati , ceea ce

conduce la o rata generala a mortalitatii de 1.46 % ; Asadar, la nivelul intregului teritoriu GAL ,,Urmasii Basarabilor se

inregistreaza un Spor Natural negativ.

3.Miscarea migratorie (exodul rural), respectiv migratia rural-

urban este o forma tipica a migratiilor interne si este caracterizat prin procesele de emigrare i imigrare a populaiei.

Sporul migratoriu reprezinta diferenta dintre numrul imigranilor i cel al emigranilor.

Nr. Crt.

Localitate Populatia totala (2010)

Numar decedati (2010)

Rata generala a mortalitatii %

1 Comuna Gura Foii 2238 45 2.01 %

2 Comuna Valea Mare 2275 28 1.23 %

3 Comuna Cobia 3120 53 1.69 %

4 Comuna Crangurile 3493 51 1.46 %


11126 177 1.59 %


22

Conform Fisei localitatii eliberata de Insitutul National de Statistica Judetul Dambovita pentru anul 2010 mentionam urmatoarele date:

Nr. Crt.

Localitate Emigranti

2010

Imigranti

2010

Spor migratoriu

2010

1 Comuna Gura Foii 0 0 0

2 Comuna Valea Mare 0 0 0

3 Comuna Cobia 0 0 0 4 Comuna Crangurile 1 - -1 5 Total Grup de Actiune

Locala 1 0 -1

Date furnizate de INS Concluzia este ca la nivelul GAL sporul migratoriu este unul negativ.

4.Tendintele demografice in ceea ce priveste imbatranirea-intinerirea sunt exprimate prin imbatranirea populatiei , respectiv prin fenomenul opus acesteia- intinerirea populatiei.

mbtrnirea demografic, precum i procesul opus de ntinerire demografic sunt determinate de evoluia natalitii, mortalitii i migraiei.

Conform Fisei localitatii eliberata de Insitutul National de Statistica Judetul Dambovita pentru anul 2010 mentionam urmatoarele date :

Date furnizate de INS,2012

Nr. Crt.

Localitate

Populatia totala (2010)

Persoane peste 60 de ani (2010)

Coeficientul imbatranirii populatiei %

Persoane sub 20 ani (2010)

Coeficientul intineririi populatiei %

1 Comuna Gura Foii

2238 551 24.62 399 17.82

2 Comuna Valea Mare

2275 593 26.06 412 18.10

3 Comuna Cobia

3120 743 23.81 592 18.97

4 Comuna Crangurile

3493 729 20.87 949 27.16


11126 2616 23.51 2352 21.13


23

Conform datelor prezentate in tabelul de mai sus se observa faptul ca exista o imbatranire a populatiei.

I.1.4 Patrimoniu de mediu

Principalele disfunctionalitati pe probleme de protectia mediului:

Depozitarea necontrolata a desurilor menajere de-a lungul cursurilor de apa in lipsa unor deponii de deseuri controlate de administratia publica locala si a unei educatii civice adecvate;

Lipsa echiparii edilitare in ceea ce priveste canalizarea menajera;

Relieful teritoriului acoperit de Grupul de Actiune Locala ,,Urmasii Basarabilor este de deal care se preteaza unei game largi de culturi agricole

Orientarea general a interfluviilor , nord-vest -- sud-est, panta mic a acestora, ltimea si gradul slab de fragmentare dau nota dominant a acestei unitti. Din forajele existente se constat prezenta unei cuverturi de pietrisuri de grosimi variabile peste care stau depozite loessoide sau de lunc. Teritoriul GAL,,Urmasi Basarabilor este udat de importante rauri si parauri.

Pe teritoriul Gal ,,Urmasii Basarabilor exista factori de poluare a aerului ,apei sau a solului ,operatorul economic poluator fiind ONV Petrom. 1.5. Patrimoniul arhitectural si cultural


24

La nivelul teritoriului reprezentat de Grupul de Actiune Locala ,,Urmasii Basarabilor exista un insemnat patrimoniu arhitectural si cultural .

Cel mai important reper de patrimoniu arhitectural si cultural este situat in comuna Cobia. Mnstirea Cobia, ridicata de Badea Bolosin Stolnicul, cosntructia incepand in anul 1571 si a fost finalizata un an mai tarziu in 1572, poarta hramul Sfantul Ierarh Nicolae.

A funcionat pn la secularizarea averilor bisericeti, moment n care, fiind prsit de clugrii greci, a devenit biseric de mir. n perioada 1572 - 1752, lcaul a fost reparat i transformat n mai multe rnduri. Apoi, a fost lsat prad vremurilor. Abia n 1989, preotul paroh Ioan Popescu a demarat, n condiii de clandestinitate, reparaiile imperios necesare, acoperiul fiind prbuit i biserica n stare de degradare. Lucrarea s-a ncheiat n 1995, iar acum Mnstirea Cobia este o bijuterie a ortodoxismului dmboviean.

Exteriorul poseda o decoratie unica in arhitectura noastra : paramentul este alcatuit numai din caramida smaltuita , verde, ocru, sienna ceea ce da un aspect de imensa bijuterie monumentului . Fatada este decorata cu firide ce se intind pe toata inaltimea sa si sunt terminate n arc de cerc , cu archivoltele marcate de un sir de caramizi.

Pe teritoriul GAL,, Urmasii Basarabilor mentionam ca document de mare importanta in comuna Valea Mare, monument istoric de arhitectura de lemn cu hramul ,,Sfintii Voievozi zidita de Iancu Simina (1701) , pe temelie de zid realizata dein caramida subtire. Are o lungime de 15.50 m si o latime de 6.5 m. Este construita in forma de corabie, cu absida sfantului altar pentagonala. Este acoperita cu site in pante repezi, marginea de streasina infundata ale carui poale se rotunjesc in forma de umbrela. Latimea strasinei este de 1 m. Biserica are clopotnita octogonala asezata pe fronton , cu intrare prin pronaus pe scari de lemn cu zece trepte si un mic capac.Inaltimea pana la Varful turlei este de 10 m. Peretii exteriori sunt inconjurati pe la mijloc cu un brauce iese in evidenta in forma de funie rasucita.

In comuna Crangurile se gaseste Biserica monument istoric ,,Adormirea Maicii Domnului sec XVII


25

din Patroaia a fost initial ,,Schit si a fost ctitorita de marele stolnic Paru Cantacuzino la 1691-1693, fiind terminate in 1715,reparata dupa cutremur in 1802 si restaurata in interior la 1930. Tot la Patroaia devine targ saptamanal si balciuri anuale.

In tabelul urmator sunt prezentate MONUMENTELE ISTORICE , de pe teritoriul GAL Urmasii Basarabilor :

Cod LMI 2004 Denumire Localitate Datare DB-II-m-A-17390

Cuvioasa Paraschiva, "Sf Nicolae

sat BUMBUIA; comuna GURA FOII

nc. sec. XIX

DB-II-m-B-17391

Casa Constantin Stavrescu


sec. XIX

DB-II-m-B-17524

Capela din cimitir a parohiei "Sf. Nicolae


1900

DB-II-m-A-17731

Biserica de lemn "Cuvioasa Paraschiva

sat VALEA CASELOR; comuna VALEA MARE

sec. XVIII

DB-IV-m-A-17847

Cruce de piatr sat VALEA CASELOR; comuna VALEA MARE

1727

DB-IV-m-A-17848

Crucea vistiernicului Stroe Leurdeanu

sat VALEA CASELOR; comuna VALEA MARE

1647

DB-II-m-B-17400

Biserica "Cuvioasa Paraschiva

sat CLUGRENI; comuna COBIA

1843

DB-II-m-B-17401

Casa Ungureanu Ilie


sec. XIX

DB-II-m-B-17403

Biserica "Sf. Voievozi Mihail i

sat CPUNA; 1838


26

Gavril comuna COBIA

DB-II-m-A-17424

Biserica "Sf. Arhangheli Mihail i Gavril

sat COBIUA; comuna COBIA

1850

DB-II-m-A-17489

Biserica de lemn Frasin Deal - Copcei

sat FRASIN DEAL; comuna COBIA

1805

DB-II-m-A-17490

Biserica "Sf. Arhangheli" - erbeti

sat FRASIN DEAL; comuna COBIA

1828

DB-II-m-A-17491

Biserica de lemn "Cuvioasa Paraschiva

sat FRASIN VALE; comuna COBIA

1746

DB-II-a-A-17572

Mnstirea Cobia sat MNSTIREA; comuna COBIA

1572

DB-II-m-A-17572.01

Biserica "Sf. Nicolae

sat MNSTIREA; comuna COBIA

1572

DB-II-m-A-17572.03

Turn clopotni sat MNSTIREA; comuna COBIA

sec. XVI

DB-II-m-A-17572.02

Ruine case egumeneti

sat MNSTIREA; comuna COBIA

sec. XVI

DB-IV-m-B-17831

Troi de lemn sat MISLEA; comuna COBIA

sec. XlX

DB-II-m-A-17575

Biserica de lemn "Sf. Nicolae

sat MISLEA; comuna

COBIA

1873

DB-II-m-B-17400

Biserica "Cuvioasa Paraschiva


1843

DB-II-m-B- Biserica "Cuvioasa sat CRNGURILE 1800


27

17442 Paraschiva DE SUS; comuna CRNGURILE

DB-II-m-B-17653

Biserica "Adormirea Maicii Domnului

sat POTLOGENI VALE; comuna CRNGURILE

1810

DB-II-m-B-17679

Biserica "Sf. Voievozi Mihail i Gavril

sat RTETI; comuna CRNGURILE

1826

DB-IV-m-B-17799

Cruce de piatr sat BDULETI; comuna CRNGURILE

1771 - 1772

DB-IV-m-A-17837

Cruce de piatr sat PTROAIA VALE; comuna CRNGURILE

1768

DB-IV-m-A-17838

Cruce de piatr sat PTROAIA VALE; comuna CRNGURILE

1760

DB-II-m-B-17330

Biserica "Naterea Maicii Domnului, "Sf.Nicolae

sat BDULETI; comuna CRNGURILE

1796 - 1806

DB-II-m-B-17331

Biserica "Adormirea Maicii Domnului, "Sf. Ioan Boteztorul


1856, ref. 1902

DB-II-m-A-17332

Biserica de lemn "Adormirea Maicii Domnului, n cimitirul vechi "Tierea Capului Sf. Ioan Boteztorul


sec. XVIII

Sursa : Minesterul Culturii si Cultelor, Institutul National al Monumentelor Istorice(2004).


28

Este cunoscut faptul ca tara noastra este una bogata in traditii si obiceiuri, in spacial zona rurala.Amintim cateva obiceiuri practicate pe teritoriul GAL ,, Urmasii Basarabilor :

Colindele Sunt cantece traditionale de Craciun. Ele vestesc si preamaresc

nasterea lui Iisus,venit pe lume ca sa mantuiasca oamenii de pacate.Reiau sub diverse forme,emotionante.

Povestea biblica a nasterii Mantuitorului.Colindele exprima bucuria oamenilor cu ocazia acestei sarbatori crestine.In ajunul Craciunului,cetele de colindatori sunt alcatuite mai ales din copii,obiceiul numindu-se colindele copiilor.Dupa miezul noptii de 23/24 decembrie,copiii pornesc in grupuri mici sa colinde din casa in casa.

Daca gazda binevoieste sa le deschida,copiii vor avea parte de obisnuitele daruri :covrigi,cozonac,nuci,mere si chiar bani.

Alaturi de colindatul copiilor,in ajunul Craciunului se intalneste obiceiul umblatul cu icoana.

Preotii impreuna cu cantatorii bisericilor poarta din casa in casa o icoana reprezentand nasterea lui Iisus,pe care membrii casei vizitate o saruta cu evlavie.

Jocul cu Capra Face parte din ritualul reprezentatiilor festive inchinate Anului Nou.O

ceata de baieti cutreiera ulitele ducand un cap de capra facut din lemn,cu limba de scandura trasa de o sfoara si care clampane lovita de o alta scandura.Capra salta si smuceste ,se roteste si se apleaca,clampanind din falcile de lemn.Capra este acompaniata de lautari.

Plugusorul Este un cantec traditional,care se canta in noaptea de Anul

Nou.Exprima urari legate de belsug in gospodarie.Plugusorul se lega in trecut de inceputul anului calendaristic,care,la romani,coincide cu inceputul anului agricol,cu 1 martie. Prin schimbarea sistemului de numarare a anilor,obiceiul s-a mutat in timpul sarbatorilor de iarna. In felul acesta se explica ideea muncilor de primavara cantate in Plugusor.

Urare traditionala la romani,Plugusorul a pastrat scenariul unei invocari magice legate de pamant.El e insotit intotdeauna de strigaturi,pocnete de bici si sunete de clopotei.Pentru ca era mai usor de purtat,plugul adevarat,tras de boi,a fost inlocuit cu timpul de un plug in miniatura si de buhai,care imita mugetul boilor.Textul Plugusorului se recita tot mai vioi,pe masura ce se apropie de sfarsit.

Bradul nu este un arbore oarecare. Atunci cand frunzele copacilor cad,ale bradului raman verzi,luptand cu ploaia,frigul si gerul. La vremea Craciunului oamenii il aduc in casele lor casa le aduca bucurie si lumina in


29

sufet. Acesta se impodobeste cu cel putin o saptamana inainte de Craciun si se tine impodobit pana la Sf.Ion.

Umblatul cu sorcova Care apartine obiceiurilor de Anul Nou si reprezinta mai ales bucuria

copiilor.Acestia poarta o crenguta inmugurita de copac sau o sorcova confectionata dintr-un bat in jurul caruia se impletesc flori din hartie colorata. Numele de sorcova vine de la cuvantul bulgar surov (verde,fraged),aluzie la ramura abia imbobocita,rupta candva dintr-un arbore.

Sorcova se canta in prima zi a anului.Sorcova isi are originea tot la romani,care se felicitau la inceputul anului cu o ramura de dafin verde.

Cantecul si sorcovitulsunt considerate aducatoare de noroc,de sanatate si de bucurie.

Vrajile de ursita de Anul Nou Datina vrajilor de ursita este foarte veche,fiind mentionata in scrieri

inca de la inceputul secoului al XVIII-lea.Originea acesteia poate fi cautata la slavi si la greci.

Dintotdeauna fetele tinere si-au dorit sa-l cunoasca pe viitorul lor barbat (ursitul),ceea ce a dus la aparitia mai multor datini practicate in noaptea Sfantului Vasile sau a Sfantului Andrei.

In acest scop, fetele se strangeau in jurul unei mese si puneau pe ea cate un obiect: un inel,un ban de argint,o oglinda,un pieptene,un fus,un carbune,un cutitas,o pietricica si o floare.fiecare dintre obiecte se acoperea cu cate o strachina de catre una din fete fara ca celelalte sa vada.Apoi fiecare fata alegea cate o strachina si scotea obiectul de dedesubtul ei.

Se spunea ca cea care nimerea inelul se va logodi curand si va avea parte de un barbat chipes,pe cand cea care gasea banul de argint se va marita cu un barbat bogat.Carbunele tras de sub strachina de o alta fata simboliza ca ursitul ei va fi negru la fata si la inima.La fel va fi si soarta fetei care a scos pieptenele:va avea parte de barbat urat.Cea care nimerea fusul,avea sa fie luata de sotie de un barbat obraznic si rautacios.Lipsita de noroc era si fata care punea mana pe cutitas,caci barbatul ei va fi aprig si iute la manie.Pietricica insemna ca fata va ramane lipita de casa parinteasca,iar cealalta fata se va ofili ca o floare tot asteptand sa se marite.

Dupa Anul Nou ,in noaptea de Boboteaza (6 ianuarie),fetele pun sub perna busuioc sfintit pentru a-l visa pe ursitul lor.

Obiceiuri de primavara Martisor este denumirea populara a lunii martie,luna echinoctiului

de primavara. Martisorul denumeste si sarbatoarea care cade la 1 martie. In vremurile mai vechi , sarbatoarea de la 1 martie era cunoscuta sub numele de Dochia si Dragobete.Sensul cel mai raspandit ,insa, este cel de


30

cadou facut de 1martie ,obiect care poarta un snur confectionat din doua fire colorate si rasucite ,unul alb si unul rosu.

Unii copii purtau Martisorul 12 zile iar altii toata luna. Dupa aceeail leaga de creanga unui pom tanar.Batranii spun ca ,daca in acel an pomului ii va merge bine,tot asa ii va merge si copilului in viata.

Martisoarele sunt confectionate din: lemn, tabla, sticla, scoici, pene, margele aducatoare de noroc si dragoste (trifoi cu patru foi, cosar, inimioare), astazi sunt forme din ce in ce mai variate si mai ingenioase ,unele fiind foarte departe de ceea ce ar trebui sa reprezinte un martisor.

Zilele Babei Baba Dochia simbolizeaza anotimpul vechi (iarna),in timp ce nora

acesteia reprezinta anotimpul nou (primavara).Intre cele doua forte se da o lupta ce tine pana la 9 sau 12 martie. Zilele in care se da aceasta lupta se numesc Zilele Babei sau Babele.Zilele babei incep la 1 martie si dureaza 9 sau 12 zile,atatea zile cate cojoace a avut Dochia pe spate. In aceste zile vremea este schimbatoare: cand este frig,ger,ninge inseamana ca a invins iarna,iar cand este soare si frumos,invinge primavara.

Zilele care trec peste numarul 12 se numesc popor zile imprumutate: prima zi se numeste Ziua Sturzului, a doua Ziua Mierlei, a treia Ziua Cocostarcului, a patra Ziua Ciocarliei,a cincea a Cucului etc. ,iar cea de pe urma Omatul,Turturii sau Ziua Mieilor.

Dupa ce se incheie zilele Babelor, urmeaza zilele Mosilor.Babele sunt rele,iar Mosii buni.

Femeile isi aleg dinainte ziua care le va fi Baba.Cum va fi vremea in ziua aceea: ploaie,frig sau vreme frumoasa,asa va fi viata in anul respectiv.Ziua aleasa (cu vreme bunasau urata) scoate in evidenta caracterul moral al acelei persoane.

Prima Baba, cea care cade de 1 martie ,se mai numeste Cap de primavara. Oamenii spun ca daca in aceasta zi este frumos,si lunile care vin vor fi la fel.Alaiul de Babe reflecta caracterul schimbator al timpului,in trecerea lui de la iarna la primavara. Mosii urmeaza Babelor si, in aceasta perioada,vremea este mai blanda si mai calduroasa.

Incondeierea oualelor Incondeierea oualor reprezinta un obicei stravechi in traditia

romaneasca. Ouale incondeiate sunt o marturie a datinilor, credintelor si obiceiurilor pascale, reprezentand un element de cultura spirituala specific romaneasca.

Deoarece oul rosu este purtatorul unor semnificatii profunde legate de invierea lui Hristos si de reinnoirea naturii, crestinii s-au ostenit sa-l incondeieze, desenand cu ceara motive decorative ancestrale, de o rara frumusete.


31

Oul vazut ca un simbol primordial, samanta vietii, potrivit traditiei, este vopsit si incondeiat in zilele de joi si sambata din Saptamana Mare, indeletnicirea inrosirii oualor fiind rezervata aproape in exclusivitate femeilor.

Motivele folclorice utilizate sunt: spicul, soarele, frunza si ca o reconfirmare a crestinatatii romanesti, crucea.

Motivele ornamentale sunt naturaliste, dar cu mai putine culori.

Ornamentica oualelor decorative este extrem de variata, ea cuprinde simboluri geometrice, vegetale, animale, antropomorfe si religioase.

Paparudele In timpul verii, cand seceta arde pamantul, fete tinere imbracate in

fuste lungi, iar pe cap avand coronite de verdeata pornesc in grup prin curtile gospodariilor. Pentru a invoca ploaia,ele canta: Paparuda,ruda/Vino de ne uda /Cu galeata rasa /Ploaia sa porneasca.Gospodarii arunca apa cu galetile pe paparude.In luna martie nu se zice purice,caci te mananca puricii peste an. Nu se zice nici sarpe pentru ca te vei intalni cu el in cale toata vara.

Ursitoarele, bune si rele, ii inzestrau pe copii la nastere cu calitati si defecte, hotarandu-le soarta.

Strigoii reprezinta sufletele unor morti care-si parasesc mormantul in timpul noptii si se intorc intre cei vii pentru a le pricinuii necazuri.

2. Economia locala 2.1 Repartizarea populatiei active Populatia activa (personalul salariat in anul) a teritoriul cuprins de Grupul de Actiune Locala ,,Urmasii Basarabilor in principalele domenii de activitate este repartizata conform tabelului de mai jos:


Comuna Populatia activa

Sector agricol

Sector industrial side artizanat

Sector de comert

Sector privind serviciile

Gura Foii 2238 3 13 6 2216 Valea Mare

2275 17 249 12 1997

Cobia 3120 - 63 10 3047

Crangurile 3493 2 90 45 3356

Total teritoriu

11126 22 415 73 10616

% 100 0.19 3.73 0.65 95.41


32

Pentru o buna detaliere a structurii populatiei active pe sectoare economice la nivelul teritoriului Grupului de Actiune Locala ,,Urmasii basarabilor au fost analizate datele existente la nivelul fiecarei primarii si datele furnizate de catre Institutul de Statistica Dambovita ( precizam ca ultimul recensamant in judetul Dambovita a fost realizat in anul 2010).

Structura populatiei active din comuna Gura foii Cea mai mare parte din populatia activa a comunei Gura foii, respectiv 99.01 % este concentrata in sectorul privind serviciile, iar cea mai mica pondere , de 0.13 % revine sectorului agricol .

Structura populatiei active din comuna Valea Mare Cea mai mare parte din populatia activa a comunei Valea Mare,

respectiv 87.78 % este concentrata in sectorul privind serviciile, iar cea mai mica pondere de 0.52 % se regaseste in sectorul privind comertul.

Structura populatiei active din comuna Cobia La nivelul Comunei Cobia , cea mai mare parte din populatia activa,

respectiv 97.66 % se regaseste deasemenea in sectorul privind serviciile, iar cea mai mica pondere este de 0 % se regaseste in sectorul agricol.

Structura populatiei active din comuna Crangurile La nivelul comunei Crangurile, ca si in cazul celorlalte comune cea

mai mare parte din populati activa , respectiv 96.07 % reprezinta sectorul privind serviciile, iar 0.05 % , cea mai mica pondere se regaseste in sectorul agricol.


33

In cele ce urmeaza vom prezenta structura populatieri active pe sectoare economice conform fisei localitatii pe ultimii 5 ani (2010, 2009, 2008, 2007, 2006) :

Structura populatiei active pe sectoare economice a Comunei

Gura Foii pe ultimii 5 ani. Domeniu Anul

2006 Anul 2007

Anul 2008

Anul 2009

Anul 2010

Numar mediu salariati in agricultura

3 - 8 3 3

Numar mediu salariati in industrie

0 0 31 13 13

Numar mediu salariati in constructii

14 10 4 0 0

Numar mediu salariati in comert

18 18 6 6 6

Numar mediu salariati transport si posta

0 0 6 5 5

Numar mediu salariati administratie publica

10 10 10 10 10

Numar mediu salariati in invatamant

16 16 16 16 15

Numar mediu salariati samatate si asistenta sociala

27 27 30 9 10

Numar mediu salariati in activitati de spectacole, culturale si recreative

0 0 2 2 2

Numar mediu salariati in alte activitati ale economiei nationale

0 0 2 2 2

Salariati-total-numar mediu

88 81 115 66 66


34


Valea Mare pe ultimii 5 ani : Domeniu Anul

2006 Anul 2007

Anul 2008

Anul 2009

Anul 2010


0 0 59 25 17


433 406 421 292 249


0 0 17 6 6


14 15 18 17 12


3 3 11 11 11

Numar mediu salariati in activitati administrative

0 0 27 94 94


10 10 10 10 10


21 19 19 19 18


17 17 4 4 6


0 0 2 1 1


0 0 2 1 1

Numar mediu salariati in tranzactii imobiliare

0 0 1 0 0


498 470 591 480 425


35


Cobia pe ultimii 5 ani Domeniu Anul

2006 Anul 2007

Anul 2008

Anul 2009

Anul 2010


0 0 9 0 0


81 43 137 71 63


0 0 5 0 0


26 27 15 12 10


0 0 10 13 13

Numar mediu salariati in hoteluri si restaurante

0 0 8 6 6

Numar mediu salariati in activitati profesionale

0 0 3 0 0


9 9 10 12 11


70 59 59 59 57


19 19 25 10 11


0 0 2 2 2


0 0 2 1 1


0 0 0 0 0


205 157 285 186 174


36

Structura populatiei active pe sectoare economice a Comunei Crangurile pe ultimii 5 ani Domeniu Anul

2006 Anul 2007

Anul 2008

Anul 2009

Anul 2010


2 2 3 2 2


13 13 137 105 90


0 0 0 0 0


18 19 54 47 45


5 5 5 5 5

Numar mediu salariati in hoteluri si restaurante

0 0 0 0 0

Numar mediu salariati in activitati profesionale

0 0 1 0 0


12 12 12 12 11


43 43 43 43 42


21 21 25 7 8


0 0 2 2 2


0 0 2 2 2


0 0 0 0 0


114 115 284 225 207


37

2.2 Agricultura Intrucat majoritatea actorilor rurali au legatura (in diferite

proportii) cu sectorul agricol vom evidentia structura fondului funciar (la nivelul anului 2010 conform datelor INS) pe fiecare localitate componenta a Grupului de Actiune Locala ,,Urmasii basarabilor cat si global pentru Grupul de Actiune Locala,,Urmasii Basarabilor: conform tabelelor de mai jos:

Gupul de Actiune Locala ,,Urmasii Basarabilor

Date furnizate de INS,2012 Comuna Gura Foii

Categoria suprafetei agricole Ha % Total fond funciar 16150 100 Suprafata agricola totala 7884 48.81 d.c arabil 6126 37.93 Fanete 183 1.13 Pasuni 1366 8.45 Vii si pepeniere viticole - - Livezi si pepeniere pomicole 209 1.29

Paduri si alte terenuri cu vegetatie forestiera 8266 51.18

d.c. Paduri 6991 43.28 Constructii 278 7.36

Drumuri si cai ferate 1 0.01

Ape si balti 456 2.82 Altele 819 5.07

Categoria suprafetei agricole Ha %

Total fond funciar 2422 100 Suprafata agricola totala 1529 63.21 d.c arabil 1360 56.15 Fanete 3 0.12 Pasuni 158 6.52


38

Date furnizate de INS Comuna Valea Mare

Date furnizate de INS Comuna Cobia

Vii si pepeniere viticole - - Livezi si pepeniere pomicole 8 0.33 Paduri si alte terenuri cu vegetatie forestiera 893 36.87 d.c. Paduri 679 28.03 Constructii 57 2.35

Drumuri si cai ferate - -


Categoria suprafetei agricole Ha % Total fond funciar 3250 100 Suprafata agricola totala 2013 3.07 d.c arabil 1360 41.87 Fanete 21 0.64 Pasuni 572 17.6 Vii si pepeniere viticole - - Livezi si pepeniere pomicole 60 1.84 Paduri si alte terenuri cu vegetatie forestiera 1237 38.06 d.c. Paduri 990 30.46 Constructii 69 2.12




Total fond funciar 5276 100

Suprafata agricola totala 1355 25.68 d.c arabil 796 15.08 Fanete 73 1.38 Pasuni 357 6.76 Vii si pepeniere viticole - -


39

Date furnizate de INS Comuna Crangurile

Date furnizate de INS

Livezi si pepeniere pomicole 129 2.44 Paduri si alte terenuri cu vegetatie forestiera 3921 74.31





Total fond funciar 5202 100

Suprafata agricola totala 2987 57.42 d.c arabil 2610 50.17 Fanete 86 1.65 Pasuni 279 5.36 Vii si pepeniere viticole - - Livezi si pepeniere pomicole 12 0.23 Paduri si alte terenuri cu vegetatie forestiera 2215 42.57


Drumuri si cai ferate 1 0.01



40

Comentarii privind economia locala Exploataiile agricole) Conform Recesamantului general agricol 2010 numarul exploatatiilor

agricole care detin/utilizeaza terenuri si/sau animale pe teritoriul GAL sunt evidentiate conform tabelului de mai jos:

Localitate Exploatatii agricole fara personalitate juridica, cu domiciliul in localitate, care detin/utilizeaza terenuri si/sau animale, pe raza localitatii

Persoane fizice, cu domiciliul in alte localitati, care detin/utilizeaza terenuri si/sau animale,pe raza localitatii

Unitati cu peronalitate juridica , cu sediul in localitate, care detin/utilizeaza terenuri si/sau animale pe raza localitatii

Unitati cu personalitate juridica, cu sediul in alta localitate, care detin/utilizeaza terenuri si /sau animale, pe raza localitatii

Comuna Gura Foii

839 182 7 0

Comuna Valea Mare

802 237 6 5

Comuna Cobia

1157 353 14 12

Comuna Crangurile

1051 706 14 12

TOTAL GAL 3849 1478 41 29

Sursa: Datele provizorii ale Recesamantului General Agricol 2010, INS

Agricultura si cresterea animalelor reprezinta una din cele mai importante resurse ale dezvoltarii locale prin prisma productiei agricole obtinute, prin participarea sa la schimburile comerciale, prin furnizarea de forta de munca si capital celorlalte sectoare ale economiei nationale, etc..

Agricultura nu este numai o ramura care furnizeaza produse alimentare pentru consulmul populatiei, ea reprezentand si un furnizor important de materii prime pentru industriile prelucratoare. Agricultura este, in acelasi timp, si o piata importanta de desfacere pentru produsele obtinute in alte sectoare ale economiei .


41

Tabelul 6. 23. Structura exploataiilor agricole - GAL ,,Urmasii Basarabilor

Localitatea

Total exploataii

Exploataii agricole individuale

Uniti cu personalitate juridic

Suprafaa agricol utilizat (ha)

Dimensiunea medie (ha)

Gura Foii 929 925 4 1354 1.17

Valea Mare 908 902 6 1880 2.07

Cobia 1264 1257 7 1558 1.23

Crangurile 1444 1442 2 2750 1.90

Total GAL 4545 4526 19 7542 6.37

Sursa: Recensmntul general agricol 2002, INS

Agricultura, indeplineste si o importanta functie ecologica, contribuind la conservarea mediului inconjurator.

Prin structura fondului funciar agricol si prin traditie, agricultura reprezinta un sector important pentru locuitorii celor sapte localitati ce fac parte din Grupul de Actiune Locala ,,Urmasii Basarabilor productia agricola nu reprezinta numai un suport important pentru asigurarea existentei populatiei care participa la realizarea ei, ci si o baza a diversificarii ocupationale. Existenta unor cantitati mari de produse agricole, potential disponibile pentru prelucrare, creste atractivitatea pentru initierea si dezvoltarea unor afaceri vizand prelucrarea acestor materii prime.


42

Referitor la culturile dominante si productiile obtinute pe teritoriul GAL ,,Urmasii Basarabilor prezentam in cele ce urmeaza situatia la nivelul fiecarei localitati componente a GAL ,,Urmasii Basarabilor in anii 2006-2007 si anii 2010-2011(date furnizate de DAJ Dambovita):

2006-2007

LOCALITATEA

Total arabil (ha) Cultura

Tot.supraf. (ha)

Pondere % din arabil

Prod med. (kg/ha)

Prod tot. (tone)

Gura Foii grau comun 150 11.03 1300 195

orz+orzoaica 15 1.10 1400 21

1360 ovaz primavara 60 4.41 1350 81

porumb boabe 810 59.56 1500 1215

cartofi 35 2.57 9714 340

plante nutret 206 15.15 19582 4034

Valea Mare grau comun 200 14.71 105 210

ovaz primavara 60 4.41 1033 62

1360 porumb boabe 570 41.91 1403 800

cartofi 25 1.84 8400 210

legume - - - 2180

D.c ogor propriu 80 5.88 12250 980

plante nutret 214 1573 33645 7200

Cobia grau comun 35 4.39 1314 35

orz+ orzoaica - - - -

796 ovaz primav. 15 1.88 1333 20

porumb boabe 574 72.11 1700 976

floarea soarelui - - - -


43

cartofi 20 2.51 7750 155

legume 20 2.51 10100 202

plante nutret 107 13.44 17374 1859

Crangurile grau comun 450 17.58 1111 500

orz+ orzoaica 36 1.41 972 35

ovaz primav. 150 5.86 1066 160

2560 porumb boabe 730 28.51 1651 1205

floarea soarelui 50 1.95 calamitate 0

cartofi 60 2.34 6333 500

legume - - - 3080

d.c ogor propriu 160 7.03 11555 2080

plante nutret 580 22.65 33103 19200

2010-2011

LOCALITATEA

Total arabil (ha) Cultura

Tot.supraf. (ha)

Pondere % din arabil

Prod med. (kg/ha)

Prod tot. (tone)

Gura Foii grau comun 135 9.93 3096 418

orz+orzoaica 43 3.16 2628 113

1360 ovaz primavara 45 3.31 2289 103

porumb boabe 890 65.44 4798 4270

cartofi 27 1.98 16518 446

legume 44 3.23 16500 726

plante nutret 120 8.82 14658 1759

Valea Mare grau comun 190 13.97 3600 684

orz+orzoaica 15 1.10 3333 50

ovaz primavara 55 4.04 2291 126

porumb boabe 486 35.73 5298 2575


44

1360 cartofi 30 2.20 15200 456

legume - - - 953

D.c ogor propriu 72 5.29 13236 953

plante nutret 142 10.44 15042 2136

Cobia grau comun 25 3.14 2720 68

orz+ orzoaica 10 1.25 2500 25

ovaz primav. 22 2.76 1773 39

porumb boabe 545 68.47 4202 2290

796 floarea soarelui - - - -

cartofi 22 2.76 10045 221

legume 17 2.13 10470 178

plante nutret 75 9.42 12480 936

Crangurile grau comun 450 17.24 3500 1575

orz+ orzoaica 80 3.06 3075 248

ovaz primav. 110 4.21 2300 253

porumb boabe 907 34.75 5399 4897

floarea soarelui 70 2.68 1743 122

cartofi 62 2.37 15000 930

legume - - - 2735

d.c ogor propriu 195 7.47 14026 2735

plante nutret 370 14.18 17622 6520

Culturile dominante la nivelul teritoriului GAL ,, Urmasii Basarabilor sunt reprezentate de cultura mare, respectiv porumb boabe, grau comun, plante nutret .

Agricultura reprezinta una din cea mai importanta resursa a dezvoltarii locale prin prisma productiei agricole obtinute, prin participarea sa la schimburile comerciale, prin furnizarea de forta de munca si capital celorlalte sectoare ale economiei nationale, etc..


45

Agricultura nu este numai o ramura care furnizeaza produse alimentare pentru consulmul populatiei, ea reprezentand si un furnizor important de materii prime pentru industriile prelucratoare. Agricultura este, in acelasi timp, si o piata importanta de desfacere pentru produsele obtinute in alte sectoare ale economiei .

Prin structura fondului funciar agricol si prin traditie, agricultura reprezinta un sector important pentru locuitorii celor patru localitati ce fac parte din Grupul de Actiune Locala ,,Uramasii Basarabilor.Productia agricola nu reprezinta numai un suport important pentru asigurarea existentei populatiei care participa la realizarea ei, ci si o baza a diversificarii ocupationale. Existenta unor cantitati mari de produse agricole, potential disponibile pentru prelucrare, creste atractivitatea pentru initierea si dezvoltarea unor afaceri vizand prelucrarea acestor materii prime.

2.3 Industrie IMM Micro - Intreprinderi

Total intreprinderi

Micro-intreprinderi cu 1-9 salariati

Intreprinderi cu 10-49 salariati

Intreprinderi cu 50-249 salariati

Intreprinderi cu peste 250 salariati

Gura Foii 16 15 1 - - Valea Mare

19 18 - - -

Cobia 25 23 2 1 - Crangurile

22 19 2 1 -

Numar 82 75 5 2 - % 100 91.46 6.09 2.43 -

Date furnizate de INS,2012 Se observ c peste 91.46 % dintre ntreprinderile din zon au mai

puin de 10 salariai.


46

Aceast caracteristic indic puternica lips a viabilitii economice a

sectorului economic. n condiiile crizei economice manifeste, aceste ntreprinderi se nchid. Chiar i n contextul unei creteri economice pronunate , aceste ntreprinderi nu preiau i nu transfer fluxul crescut de venituri sau plusvaloare.

Nu exist n zon combinate i fabrici de prelucrare a produselor agricole sau ntreprinderi prestatoare de servicii n domeniul agriculturii.

Itreprinderile din zon activeaz n domeniul industriei uoare (tapierie, nclminte). ntreprinderile din zon nu utilizeaz produsele rezultate din agricultur i nu au legtur cu acest sector. Desfacerea produciei este realizat n afara zonei.

Structura intreprinderilor active repartizate pe sectoarele industrie, constructii, comert si alte servicii

1 Total intreprinderi active

Industrie Constructii Comert Alte servicii

Comuna Gura Foii

16 4 1 7 4

% 100 25 6.25 43.75 25 2 Total intreprinderi

active Industrie Constructii Comert Alte

servicii Comuna Valea Mare

25 5 - 6 14

% 100 20 - 0.4 56 3 Total intreprinderi


servicii Comuna Cobia

22 4 2 10 6

% 100 18.18 9.09 10 27.27 4 Total intreprinderi


servicii


47

Comuna Crangurile

19 2 2 9 6

% 100 10.52 10.52 47.36 31.57

Date furnizate de INS -2010

Structura intreprinderilor active din Sectorul INDUSTRIE

Gura Foii Valea Mare Cobia Crangurile INDUSTRIE-TOTAL 4 2 6 4 0-9 salariati 3 2 5 3 10-49 salariati 1 - 1 - 50-249 salariati - - - 1 peste 250 salariati

- - - -

Structura intreprinderilor active din Sectorul CONSTRUCTII Gura Foii Valea Mare Cobia Crangurile

CONSTRUCTII-TOTAL

1 2 - 2

0-9 salariati 1 2 - 2 10-49 salariati - - - - 50-249 salariati - - - - peste 250 salariati

- - - -

Structura intreprinderilor active din Sectorul COMERT Gura Foii Valea Mare Cobia Crangurile

COMERT-TOTAL 7 9 6 10 0-9 salariati 7 9 6 8 10-49 salariati - - - 2 50-249 salariati - - - - peste 250 salariati

- - - -

Structura intreprinderilor active din ALTE SERVICII

Gura Foii Valea Mare Cobia Crangurile ALTE SERVICII-TOTAL

4 6 13 6

0-9 salariati 4 5 12 6 10-49 salariati - - 1 - 50-249 salariati - 1 - -


48

La nivelul ansamblului localitatilor care intra in componenta GAL-ului

,,Urmasii Basarabilor erau inregistrate in anul 2010 un numar de 82 de intreprinderi (agenti economici ).

Componenta GAL-ului ,, Urmasii Basarabilor , structura dimensionala este dominata de microintreprinderi, respectiv cu o pondere de 91.46 %.

Importanta intreprinderilor de mici dimensiuni este in crestere la nivelul ansamblului economiei zonei analizate. Aceasta situatie poate fi partial explicata prin aparitia de noi agenti economici care au imbogatit peisajul de afaceri al zonei si care au debutat cu volum redus al capitalurilor investite si cu un numar mic de angajati. Practica a demostrat ca noile intreprinderi sunt mai vulnerabile in fata riscurilor generate de crizele economice deoarece nu au nici experienta si nici acumulari sufieciente pentru a afce fata dificultatilor economice, pe termen lung.

peste 250 salariati

- - - -


49

2.4 Comert si sector de servicii In tabelul de mai jos vor fi prezentate principalele tipuri de comert ( industrial, agricol, piscicol etc.) practicate pe

teritoriul GAL ,,Urmasii Basarabilor . De asemenea , vor fi enuntate principalele tipuri de intreprinderi care practica prelucrarea tertiara ( a treia faza-studiu-de prelucrare) a produselor:

Tipuri de comert Nr. total

% din nr. total

Intreprinderi din sectorul tertiar Nr. total

% din nr. total

1. Comert cu ridicata si cu amanuntul; intretinerea si repararea autovehiculelor si motocicletelor

5 5.31 1. Distributia apei ; salubritate , gestionarea deseurilor, activitati de decontaminare

6 2.25

2. Comert cu ridicata 17 18.08 2.Comert cu ridicata si cu amanuntul 102 38.34

2.1.Activitati de intermediere in comertul cu ridicata

7 7.44 3. Transport si depozitare 31 11.65

2.2 Comert cu riodicata al produselor alimentare; al bauturilor si al tutunului

1 1.06 4.Hoteluri si restaurante 6 2.26

2.3 Comert cu ridicata al bunurilor de consum

1 1.06 5. Informatii si comunicatii 1 0.37

2.4 Comert cu ridicata specializat al altor produse

7 7.44 6. Intermedieri financiare ,asigurari

9 3.38

2.5 Comert cu ridicata nespecializat 1 1.06 7. Tranzactii imobiliare 1 0.37

3.Comert cu amanuntul 72 76.59 8.Activitati profesionale,stiintifice si tehnice 8 3.00


50

3.1 Comert cu amanuntul in magazine nespecializate

62 65.95 9.Activitati de servicii administrative

6 2.25

3.2 Comert cu amanuntul al altor bunuri, in magazine specializate

5 5.31 10. Invatamant 2 0.75

3.3 Comert cu amanuntul al produselor farmaceutice, in magazine specializate

- 11.Sanatate - -

3.4 Comert cu amanuntul efectuat prin standuri, chioscuri si piete

5 5.31 12.Activitati de spectacole , culturale si recreative

2 0.75

13.Agricultura, silvicultura si pescuit

40 15.03

14.Constructii 17 6.39

15. Industria Prelucratoare 26 9.77

16.Industria extractiva 1 0.37

16. Informatii si comunicatii 1 0.37

17. Intermedieri financiare si asigurari

2 0.75

18.Alte activitati de servicii 5 1.87

TOTAL 94 100 TOTAL 266 100

Date furnizate de Oficiul Registrului Comertului ,2012


51

Ponderea cea mai mare o au ntreprinderile ce practic comerul, mare majoritate fiind de dimensiuni foarte mici, magazine steti. Nu exist prestatori de servicii n domeniul agriculturii sau industriei . Serviciile turistice sunt extrem de slab reprezentate n zon, excepie fcnd Manastirea din Comuna Cobia situate pe drumul judetean 702E.


52

3 Servicii si infrastructuri medico sociale. 3.1 Echipamente prezente sau accesibilitate

In vederea stabilirii starii actuale a serviciilor si infrastructurii medico sociale, a fost realizata o analiza la nivelul teritoriului, pornind de la starea de fapt existenta la nivelul fiecarei comune in parte :

Medical Invatamant Dotari sportive

Spital

Medic

Dentist

Primar

Secundar

Universitate

Teren defotbal

Sala desport

Existenta DA/NU

Nu Da Da Da Da Nu Da Da

Daca NU, indicati distanta in km de centrul cel mai apropiat obiectiv mentionat

5 35

Concluzii Pe teritoriul Grupui de Actiune Locala ,, Urmasii Basarabilor nu

exista nici o universitate si nici un spital. Cea mai aproapiata universitate se afla la aproximativ 35 km in Municiul Targoviste si cel mai apropiat spital in orasul Gaesti.

In sectorul educational exista o serie de probleme legate de insuficienta materialelelor didactice, numarul insuficient de ateliere si laboratoare scolare, cea mai apropiata universitate fiind la cca. 35 de km in orasul Targoviste.

Nu exist nici un centru de formare / recalificare; ONGurile existene n zon nu acoper aceast arie socio-economic.


53

Principalele probleme ale serviciilor sanitare, la nivelul GAL ului, sunt legate de infrastructura de sanatate redusa si de conditiile modeste de desfasurare a activitatilor medicale.

Serviciile si infrastructura medico-sociala: Analiza privind infrastructura si serviciile educationale Conform fisei localitatii pe 2010 eliberata de INS putem trage

concluzia ca numarul unitatilor de invatamant de pa raza teritoriului Gal,, Urmasii Basarabilor.

Elevi inscrisi in invatamant in anul 2010 sunt in numar de 129 in comuna Gura Foii,141 in Comuna Valea Mare, 221 in comuna Cobia , 328 in comuna Crangurile, rezultand un total de 819 copii inscrisi in invatamant la nivelul teritoriului GAL ,,Urmasii Basarobilor

Numarul cel mai mare de elevi inscrisi in invatamant pe teritoriul GAL ,,Urmasii Basarabilor il reprezinta comuna Crangurile avand cel mai mare procent de 40.04 %.

Structura populatiei scolare pe niveluri educationale:

Nr. Crt.

Localitatea Numar total elevi inscrisi

Elevi inscrisi in invatamant primar

Elevi inscrisi in invatamant gimnazial

1 Gura Foii 129 64 65

2 Valea Mare 141 66 75

3 Cobia 221 106 115

4 Crangurile 328 196 132

5 Total 819 432 387



54

Asadar, structura populatiei scolare pentru invatamantul primar si

gimnazial pe teritoriul GAL ,,Urmasii Basarabbilor este urmatoarea:

1. Elevi inscrisi in invatamantul primar: 52.74 %. 2. Elevi inscrisi in invatamantul gimnazial: 47.25%.

Personalul didactic la nivelul GAL ,,Urmasii Basarabilor in anul

2010 este de 200 de cadre didactice, d

PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ AL GRUPULUI DE … de Dezvoltare Locala... · partea a ii-a :analiza...

Documents

Transcript of PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ AL GRUPULUI DE … de Dezvoltare Locala... · partea a ii-a :analiza...