Planul de Analiza si Acoperire a Riscurilor · Web viewR O M Â N I A MINISTERUL AFACERILOR INTERNE...

R O M Â N I A

MINISTERUL AFACERILOR INTERNEI N S T I T U Ţ I A P R E F E C T U L U I - J U D E Ţ U L G I U R G I U

C o m i t e t u l j u d e ţ e a n p e n t r u s i t u a ţ i i d e u r g e n ţ ă G i u r g i u

Nr. __________ / ___.___.2013

AprobPreşedintele Consiliului Judeţean Giurgiu

Ec. Vasile MUSTĂŢEA

Avizat Preşedintele CJSU Giurgiu

Prefect

Jr. Nina Carmen CRIŞU

PLAN DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE

A RISCURILOR AL JUDEŢULUI GIURGIU

GIURGIU 2013

CUPRINSCapitolul I DISPOZIŢII GENERALESecţiunea 1 Definiţie, scop, obiectiveSecţiunea 2 Acte normative de referinţă care au stat la baza întocmirii prezentului PAARCapitolul II CARACTERISTICILE UNITĂŢII ADMINISTRATIV - TERITORIALE

Secţiunea 1

Amplasarea geografică şi relief2.1.1 Suprafaţă, vecinătăţi2.1.2 Forme de relief, faună, vegetaţie – specificităţi, influenţe2.1.3 Caracteristicile pedologice ale solului

Secţiunea 2Caracteristici climatice2.2.1 Regimul climatic, specificităţi, influenţe2.2.2 Temperaturi

Secţiunea 3 Reţeaua hidrograficăSecţiunea 4 Populaţia

Secţiunea 5

Căi de transport2.5.1 Căi de transport rutiere2.5.2 Căi de transport feroviare2.5.3 Căi navigabile

Secţiunea 6

Dezvoltarea economică2.6.1 Zone industrializate / ramuri2.6.2 Fondul funciar – terenuri agricole, suprafeţe împădurite2.6.3 Creşterea animalelor2.6.4 Turism

Secţiunea 7

Infrastructuri locale2.7.1 Instituţii publice2.7.2 Reţele de utilităţi2.7.3 Locuri de adunare şi cazarea populaţiei în situaţii de urgenţă

Capitolul III ANALIZA RISCURILOR GENERATOARE DE SITUAŢII DE URGENŢĂ

Secţiunea 1

Analiza riscurilor naturale3.1.1 Fenomene meteorologice periculoase3.1.2 Incendii de pădure3.1.3 Fenomene distructive de origine geologică 3.1.3.1 Cutremure 3.1.3.2 Alunecări de teren

Secţiunea 2

Analiza riscurilor tehnologice3.2.1 Riscuri industriale3.2.2 Riscuri de transport şi depozitare produse periculoase 3.2.2.1 Transport rutier 3.2.2.2 Transport feroviar 3.2.2.3 Transport fluvial 3.2.2.4 Transport aerian 3.2.2.5 Transport prin reţele magistrale3.2.3 Riscuri nucleare3.2.4 Riscuri poluare ape3.2.5 Eşecul utilităţilor publice3.2.6 Căderi de obiecte din atmosferă sau din cosmos3.2.7 Muniţie neexplodată

Secţiunea 3 Analiza riscurilor biologiceSecţiunea 4 Analiza riscurilor de incendiuSecţiunea 5

Analiza riscurilor socialeCapitolul IV ACOPERIREA RISCURILOR

Anexe

1. Lista autorităţilor şi factorilor care au responsabilităţi în analiza şi acoperirea riscurilor2. Atribuţiile autorităţilor şi responsabililor cuprinşi în PAAR3. Situația mijloacelor de înștiințare – alarmare a populației4. Situaţia resurselor, tabelul cu stocul de mijloace şi materiale de apărare existente5. Schema fluxului informaţional – decizional6. Hărţi de risc

Capitolul I - DISPOZIŢII GENERALE

Secţiunea 1 - Definiţie, scop, obiectiveDefiniţiePlanul de analiză şi acoperire a riscurilor cuprinde riscurile potenţiale identificate la nivel

judeţean, măsurile, acţiunile şi resursele necesare pentru managementul riscurilor respective.ScopScopurile PAAR sunt acelea de a asigura cunoaşterea sarcinilor şi atribuţiilor ce le revin

autorităţilor si agenţilor economici premergător, pe timpul şi după apariţia unei situaţii de urgenţă, de a crea un cadru unitar şi coerent de acţiune pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă şi de a asigura un răspuns optim în caz de urgenţă, adecvat fiecărui tip de risc identificat.

Obiectivele:a) asigurarea prevenirii riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă, prin evitarea manifestării acestora, reducerea frecvenţei de producere ori limitarea consecinţelor lor, în baza concluziilor rezultate în urma identificării şi evaluării tipurilor de risc, conform schemei cu riscurile teritoriale;b) amplasarea şi dimensionarea unităţilor operative şi a celorlalte forţe destinate asigurării funcţiilor de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă;c) stabilirea concepţiei de intervenţie în situaţii de urgenţă şi elaborarea planurilor operative;d) alocarea şi optimizarea forţelor şi mijloacelor necesare prevenirii şi gestionării situaţiilor de urgenţă.

Secţiunea 2 - Acte normative de referinţă care au stat la baza întocmirii prezentului P.A.A.R.:- Legea nr. 481/2004 modificată şi completată cu Legea nr. 212/2006 privind protecţia civilă;- Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor;- Ordinul MAI nr. 132/2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor şi a Structurii-cadru a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor;- Ordinul MAI nr. 1184/2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi asigurarea activităţii de evacuare în situaţii de urgenţă;- Ordonanţa de Urgenţă nr. 21 din 15 aprilie 2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă;- H.G nr. 1489/2004 privind organizarea şi funcţionarea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă;- H.G nr. 1492 din 9 septembrie 2004 privind principiile de organizare, funcţionarea şi atribuţiile serviciilor de urgenţă profesioniste;- H.G nr. 2288/2004 pentru aprobarea repartizării principalelor funcţii de sprijin pe care le asigură ministerele, celelalte organe centrale şi organizaţiile neguvernamentale privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă;- Ordinul MAI nr. 886 din 30 septembrie 2005 pentru aprobarea Normelor tehnice privind Sistemul naţional integrat de înştiinţare, avertizare şi alarmare a populaţiei;- H.G nr. 1669/2005 privind constituirea şi funcţionarea Comitetului Director de Asigurare la Dezastre;- Legea apelor nr. 107/1996;- Ordinul nr. 1422/192/02.08.2012 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă şi poluări marine în zona costieră;- H.G nr. 1286/2004 privind aprobarea Planului general de măsuri preventive pentru evitarea şi reducerea efectelor inundaţiilor;- Legea nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a - Zone de risc natural;- H.G nr. 1075/2004 pentru aprobarea Regulamentului privind apărarea împotriva efectelor dezastrelor produse de seisme si/sau alunecări de teren;

- Ordinul comun nr. 1995/1160/2005 al Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului şi al Ministerului Administraţiei şi Internelor pentru aprobarea Regulamentului privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice riscului la cutremure şi/sau alunecări de teren;- H.G nr. 95/2003 privind controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase;- Ordinul MAI nr. 735/2005 privind evidenţa, gestionarea, depozitarea şi distribuirea ajutoarelor interne şi internaţionale destinate populaţiei în situaţii de urgenţă;- H.G. nr. 1579/2005 pentru aprobarea Statutului personalului voluntar din serviciile de urgenţă voluntare;- Ordinul MAI nr. 1134 din 13 ianuarie 2006 pentru aprobarea Regulamentului privind planificarea, pregătirea, organizarea, desfăşurarea şi conducerea acţiunilor de intervenţie ale serviciilor de urgenţă profesioniste;- Ordinul MAI nr. 1494/2006 pentru aprobarea normelor tehnice privind organizarea şi funcţionarea taberelor pentru sinistraţi în situaţii de urgenţă;- Ordinul comun MAI/MAPDR nr.1475/551/2006 pentru aprobarea Regulamentului pentru monitorizarea si gestionarea riscurilor cauzate de căderile de grindina si seceta severa, Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă în domeniul fitosanitar – invazii ale agenţilor de dăunare si contaminare a culturilor agricole cu produse de uz fitosanitar și Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenta ca urmare a incendiilor de pădure.

Capitolul II - CARACTERISTICILE UNITĂŢII ADMINISTRATIV – TERITORIALE

Secţiunea 1 - Amplasarea geografică şi relief2.1.1 – Suprafaţă, vecinătăţiREŢEAUA DE LOCALITĂŢIReţeaua actuală de localităţi se compune din 177 localităţi cu următoarele structuri

administrative:- 1 municipiu: Giurgiu, din categoria oraşelor mijlocii, cu 65852 locuitori;- 2 oraşe: Bolintin Vale – 12721 locuitori şi Mihăileşti – 7502 locuitori, din categoria

oraşelor mici, având în componenţă şi 6 sate aparţinătoare;- 51 comune.

Localităţile şi satele din judeţul Giurgiu

1 Giurgiu2 Bolintin Vale

CrivinaSuseniMalu Spart

3 Mihăileşti Drăgănescu Novaci Popeşti

4 Adunaţii CopăceniDărăşti VlaşcaMogoşeştiVarlaam

5 Băneasa FrasinuPietreleSfântu Gheorghe

6 Bolintin Deal Mihai Vodă

7 Bucşani AngheleştiGoleascaObedeniPodişorUieştiVadu Lat

8 Bulbucata CoteniFăcăuTeişori

9 Buturugeni PoştaPodu IlfovăţuluiPădureni

10 Călugăreni BrăniştariCrucea de PiatrăHulubeştiUzunu

11 Clejani Podu DoamneiNeajlovSterea

12 Colibaşi Cîmpurelu

13 Comana BudeniFalaştoacaGrădişteaVlad Ţepeş

14 Cosoba15 Crevedia Mare

Crevedia MicăDealuGaiseancaPriboiuSfântu Gheorghe

16 Daia DăiţaPlopşoru

17 Floreşti - Stoeneşti FloreştiStoeneştiPalanca

18 Frăteşti BălănoaiaCetateaRemuş

19 Găiseni CărpenişuCăscioarelePodu Popa Nae

20 Găujani CetăţuiaPietrişu

21 Ghimpaţi CopaciuNaipuValea Plopilor

22 Gogoşari DrăghiceanuIzvoruRăleşti

23 Gostinari Mironeşti

24 Gostinu 25 Grădinari

ZorileTîntava

26 Greaca Puţu Greci

Zboiu27 Herăşti

Miloşeşti28 Hotarele 29 Iepureşti

BăneştiChirculeştiGorneniStîlpuValter Mărăcineanu

30 IsvoareleTeiuşu

31 Izvoarele ChiriacuDimitrie CantemirPetru PareşRadu VodăValea Bujorului

32 Joiţa Bîcu

33 Letca Nouă Letca VecheMilcovăţu

34 Malu35 Mihai Bravu 36 Mîrşa 37 Ogrezeni

HobaiaBălăşoieni

38 Oinacu Braniştea Comasca

39 Prundu Puieni

40 Putineiu HodivoaiaVieru

41 RăsuceniCarapanceaCucuruzuSatu Nou

42 Roata de Jos CartojaniCătunuRoata MicăSadina

43 Săbăreni44 Schitu

BilaCămineascaVlaşin

45 Singureni

CrânguriStejaru

46 Slobozia 47 Stăneşti

BălanuGhizdaruOnceşti

48 Stoeneşti IanculeştiMirăuTangîru

49 Toporu Tomuleşti

50 Ulmi DrăgăneascaCăscioareleGhioneaIcoanaMoşteniPoenariTrestieni

51 Valea Dragului Ciocoveni

52 Vărăşti Dobreni

53 Vedea 54 Vînătorii Mici

CorbeancaCupeleIzvoruPoiana lui StângăVâlceleleVînătorii MariZădăriciu

Tipologia funcţională a localităţilorAnalizând tipologia funcţională a localităţilor pot fi determinate următoarele grupe

principale:-municipiu – centru de importanţă naţională, cu funcţiuni economico-sociale complexe,

important port fluvial şi de trecere a frontierei, cu rol de coordonare şi armonizare la nivel judeţean - Giurgiu;

-oraşe – cu funcţiuni agroindustriale şi de servire de importanţă locală – Bolintin Vale şi Mihăileşti;

-sate cu funcţiuni agricole şi centre petroliere – Roata de Jos, Clejani, Grădinari, Stoeneşti;-sate cu funcţiuni agroindustriale (agricultură şi industrie alimentară) – Băneasa, Slobozia,

Stăneşti, Ghimpaţi;-sate cu funcţiuni agricole şi potenţial turistic – Comana, Călugăreni, Adunaţii Copăceni,

Herăşti, Stoeneşti;-sate cu funcţiuni dominant agricole – celelalte sate.Judeţul Giurgiu se învecinează la est cu judeţul Călăraşi, la nord-est cu Ilfov, la nord cu

judeţul Dîmboviţa şi la vest cu judeţul Teleorman. În partea de sud a judeţului Giurgiu se află fluviul Dunărea.

Situat în partea sudică a ţării, în cadrul marii unităţi geografice numită Câmpia Română, acolo unde mai multe râuri – Argeşul, Neajlovul, Sabarul – se înmănunchează într-o vale largă şi joasă, fiind delimitat la sud de fluviul Dunărea, teritoriul judeţului Giurgiu se întinde între 430

41`40``şi 44032`35`` latitudine nordică şi 25026`10``şi 26025`40`` longitudine estică.De la nord la sud, teritoriul judeţului se desfăşoară pe 94 km, iar de la vest la est, pe 79 km.

altitudinile maxime se înregistrează în extremitatea nord-vestică a judeţului, atingând valori de 140 m la nord de satul Izvoru (de o parte şi de alta a autostrăzii) şi de 142 m, la nord-vest de satul Cupele (în “dealul” Cupele), ambele pe teritoriul comunei Vânătorii Mici, iar altitudinile minime în extremitatea sud-estică, fiind de 14,6 m pe malul Dunării, la sud de satul Greaca, în apropierea punctului numit Virogul.

Teritoriul administrativ se întinde pe o suprafaţă de 3526 km2 şi are o populaţie de 280501 locuitori (populația stabilă la 1 iulie 2012).

2.1.2 – Forme de relief, faună, vegetație – specificități, influențeCa parte integrantă a Câmpiei Române, după caracterele geologice şi morfohidrografice, în

judeţul Giurgiu se deosebesc mai multe unităţi de relief:a) Câmpia de subsidenţă, care se desfăşoară în cea mai mare parte în judeţul Dâmboviţa,

pătrunde numai în extremitatea nordică a judeţului, limita sa sudică şi estică fiind reprezentată de aliniamentul Cărpenişu - Bolintin Vale - valea Crevediei. Ea este o arie de coborâre recentă, din care cauză a fost numită de subsidenţă (sau de divagare.

Caracteristica acesteia constă în existenţa unei reţele destul de dense de râuri, cu un curs domol, cu numeroase meandre şi braţe părăsite, ale căror albii de-abia se schiţează în relieful neted. Pantele reduse şi lipsa unor maluri mai înalte favorizează procesul de aluvionare şi de revărsare a apelor în perioada viiturilor. Văile părăsite sunt reactivate în timpul revărsărilor şi păstrează apa o mare parte din an, mai ales în anii cu precipitaţii abundente. Terasele fluviatile sunt îngropate sub o pătură de loess groasă de 5-10 m.

Altitudinea scade de la N-V spre S-E, de la 132 m în punctul “Dealul cu Vii” de la N-V de satul Cărpenişu, la 105 m pe teritoriul comunei Joiţa.

Aluviunile recente, ce acoperă o mare parte a câmpiei, cantonează un bogat strat acvifer, situat la adâncimi ce variază între 0,5 şi 3 m.

b) Câmpia Vlăsiei este reprezentată pe teritoriul judeţului Giurgiu prin două compartimente ale sale: 1.Vlăsia Centrală sau Câmpia Colentinei este drenată de Valea Dîmboviţei, fiind mărginită de lunca Argeş – Sabar şi Câmpia de subsidenţă. Are caractere mai variate, fiind o zonă de tranziţie între nord şi sud şi între vest şi est. Această parte din judeţul Giurgiu a Vlăsiei Centrale este relativ netedă, văile şi văiugile ce o străbat au maluri conturate, iar crovurile sunt ca şi inexistente. 2.Vlăsia sudică sau Câmpia Câlnăului este limitată, în cadrul teritoriului judeţului Giurgiu, de Lunca Argeş – Sabar, fiind o câmpie relativ înaltă, acoperită de o pătură de loess groasă de 5-15 m şi străbătută de văi puţine şi mici ce se evidenţiază slab în relief. Principala vale ce o străbate pe teritoriul judeţului Giurgiu este Cociocul, cu caracter mlăştinos, pe care s-au amenajat mai multe iazuri. Crovurile sunt foarte frecvente şi au dimensiuni diferite.

Contactul cu Valea Sabarului se face prin intermediul mai multor terase fluviale, care, mai ales în sectorul Vidra – Hereşti, au o extensiune apreciabilă.

c) Câmpia Burnazului este delimitată în judeţul Giurgiu de Valea Câlniştei şi de luncile Neajlovului, Argeşului şi Dunării, corespunzând, în cea mai mare parte, cu Burnazul estic. De origine fluvio – lacustră, Burnazul estic are un evident aspect tabular, înclinarea sa fiind sud-nord, inversă în raport cu înclinarea generală a Câmpiei Române (91 m la Izvoru şi 87 m la Carapancea, 94 m la Băneasa, 86 m la Mihai Bravu şi 84 m la Comana, 85 m la Putineiu şi 81 m la Hotarele). De asemenea, partea estică are şi o uşoară înclinare spre est, altitudinea sa absolută scăzând, de la 94 m pe teritoriul comunei Băneasa la 80 m la obârşia văii Zboiului şi la 70 m în raza comunei Căscioarele (jud. Călăraşi).

Depozitele leossoide, care acoperă în întregime câmpia, cu grosimi de 20-25 m (în cadrul cărora se intercalează 3-4 orizonturi de soluri îngropate, au favorizat apariţia crovurilor, mai ales în partea vestică. Sub pătura de loess se află un complex de nisipuri şi pietrişuri (stratele de Frăteşti)

care apar la zi în partea sudică (Frăteşti-Pietrele) şi care cantonează o bogată pânză acviferă, marcată de numeroase izvoare de la baza versantului (în special la contactul cu luncile Dunării şi Argeşului). Văile, relativ numeroase, sunt scurte (mai lungi sunt numai văile Porumbeni – Izma, Gurbanului), au adâncimi destul de mari spre contactul cu luncile şi, în cea mai mare parte, au direcţia sud-nord, confluenţa lor făcându-se cu Valea Câlniştei şi cu cea a Neajlovului.

Spre Dunăre se îndreaptă numai două văi mai importante, orientate în cea mai mare parte vest-est (Parapanca şi Zboiul), cu un curs domol, pe care au fost construite mai multe iazuri.

Aspectul tabular al Burnazului este pus în evidenţă şi de contactul său cu luncile înconjurătoare, contact marcat de versanţii abrupţi ce domină văile cu 30-70 m (45 m la Hotarele, 50-70 m între Prundu şi Greaca). Aici au loc intense procese de eroziune, surpare, alunecare.

d) Câmpia Neajlovului sau Vlascei sudice, situată aproape în întregime în judeţul Giurgiu (o mică porţiune se află în judeţul Teleorman), este delimitată de câmpia de subsidenţă, de luncile Argeşului, Neajlovului şi Câlniştei. Tot cu aspect tabular, această câmpie are o înclinare generală NV-SE (altitudinea scăzând de la 142 m în NV la 77 m în SE) şi o fragmentare moderată, principalele văi ce o străbat fiind cele ale Neajlovului, Milcovăţului şi Glavaciocului. Contactul cu lunca Argeşului se face prin versanţi cu înclinare uneori accentuată, pe alocuri chiar abrupţi, cu înălţimi de 20-30 m, cele câteva fragmente de terasă estompând numai local această denivelare mare. Către luncile Neajlovului şi Câlniştei, trecerea este mai lentă, datorită existenţei unor niveluri de terase.

Câmpia Neajlovului este acoperită de un strat de loess, cu o grosime de 10-12 m, în care se înregistrează 2-4 orizonturi de soluri îngropate. Frecvenţa crovurilor este mai mică, iar procesele de eroziune mai reduse decât în Câmpia Burnazului.

e) Lunca Dunării este unitatea morfologică cea mai joasă de pe teritoriul judeţului Giurgiu, cu o uşoară înclinare din amonte spre aval (de la 21 m altitudine absolută, la 14,6 m) şi foarte slabă dinspre albia fluviului spre marginea nordică a luncii. Lăţimea ei, pe teritoriul judeţului, înregistrează cea mai mare valoare în raza localităţilor Prundu şi Greaca (9 km), iar cea mai mică în raza localităţilor Slobozia şi Giurgiu (2 km).

Amenajările hidroameliorative realizate aici în ultimele decenii au schimbat radical peisajul natural al Luncii Dunării; în locul meandrelor sau văilor mlăştinoase, al gârlelor ori al lacurilor şi bălţilor (Greaca, Mahâru, Pietrele) se întind acum terenuri arabile cu mare fertilitate, ca urmare a lucrărilor de drenare, îndiguire, irigare.

f) Lunca Argeşului, prin extensiunea şi prin individualitatea sa morfologică, se detaşează ca o unitate distinctă pe teritoriul judeţului. Sectorul cuprins între Malu Spart – Bolintin-Deal şi confluenţa Sabarului cu Argeşul este cunoscut sub numele de Lunca Argeş-Sabar, având o lungime de circa 60 km şi lăţimi ce variază între 4-8 km. Altitudinea scade de la 100 m în NV, la 38-40 m în SE. Aluviunile recente, cu un grad ridicat de permeabilitate, cantonează orizonturi freatice la mică adâncime, ceea ce favorizează menţinerea unei umidităţi însemnate chiar în perioadele secetoase. Specificul luncii este dat de prezenţa belciugelor (meandru părăsit prin bararea capetelor cu aluviuni), pintenilor (porţiuni mai înalte, ce pătrund ca pintenii într-o vale), grădiştilor (formă pozitivă de teren, caracteristică luncilor sau teraselor de luncă), privalurilor (vale seacă, vechi curs de apă), văilor părăsite, de netezimea sa accentuată şi de utilizare agricolă intensivă.

De menţionat şi Lunca Câlniştea-Neajlovului, care se desfăşoară de-a lungul râului Câlniştea şi, de la Călugăreni, urmează şi cursul râului Neajlov, dar extinderea ei este mai mică, atât ca lungime, cât şi ca lăţime. Caracterele generale sunt asemănătoare cu cele ale Luncii Argeşului, diferenţierile locale fiind determinate de structura morfopedohidrografică.

2.1.3 – Caracteristicile pedologice ale soluluiSolurile de pe teritoriul judeţului Giurgiu diferă în funcţie de evoluţia paleogeografică şi de

natura şi dimensiunile principalelor forme de relief.Cernoziomurile cambice şi argiloiluviale acoperă partea centrală şi sudică a Burnazului,

fiind prezente şi în sudul Câmpiei Câlnăului.Cernoziomul puternic levigat este format pe depozite loessoide, unde pânza freatică se

situează la adâncimi de peste 8 m.

Cernoziomul slab şi moderat levigat este format tot pe depozite loessoide, unde pânza freatică se situează la peste 10 m adâncime.

O răspândire însemnată pe teritoriul judeţului au şi argiluvicolurile, reprezentate de solurile brun-roşcate, formate sub vegetaţie de pădure, pe depozite loessoide, în condiţiile unei pânze freatice situate la adâncimi mai mari de 6 m. Ele acoperă nordul Burnazului, Câmpia Neajlovului, Câmpia Câlnăului şi sudul câmpiei de subsidenţă.

Solurile aluviale, formate pe depozite de luncă şi aflate în diferite stadii de evoluţie, au o răspândire apreciabilă în judeţul Giurgiu, acoperind luncile Dunării, Argeşului, Neajlovului şi o parte din câmpia de subsidenţă.

Alte categorii de soluri apar pe teritoriul judeţului sub forma unor petice, puţin extinse şi deci cu o importanţă redusă în peisajul natural şi economic. Dintre acestea, mai răspândite sunt solurile hidromorfe (gleice) şi solurile halomorfe (soloneţuri).

Solurile cernoziomice şi cele brun-roşcate, care acoperă cea mai mare parte a teritoriului judeţului, au calităţi nutritive însemnate, însă pentru un randament cât mai ridicat al culturilor agricole, sunt necesare amendamente cu îngrăşăminte (în special azotoase pentru cernoziomuri şi complexe pentru brun-roşcate).

De asemenea, datorită caracterelor climatice, se impune aplicarea irigaţiilor, umiditatea naturală scăzând foarte mult şi devenind insuficientă pentru cerinţele plantelor agricole în perioadele secetoase.

Subsolul. Cu numai patru decenii în urmă, subsolul judeţului Giurgiu era considerat lipsit de importanţă economică, fără resurse de zăcăminte minerale utile. Prospecţiunile efectuate au pus în evidenţă zăcăminte de petrol şi gaze (structuri petrolifere şi gazifere au fost identificate în toată câmpia de subsidenţă şi în Câmpia Neajlovului). Exploatări însemnate de ţiţei se fac în partea nordică şi centrală, înscriind judeţul Giurgiu printre judeţele producătoare de ţiţei ale ţării. Zăcăminte de ţiţei şi gaze naturale aflate în exploatare sunt la: Cartojani, Buturugeni, Găiseni, Roata de Jos, Mârşa, Floreşti-Stoeneşti, Grădinari, Bolintin Deal.

Depozitele cuaternare oferă cantităţi însemnate de materiale de construcţii: nisipuri, pietrişuri, argile, precum şi bogate strate acvifere. Exploatările de nisip şi pietriş sunt localizate în albiile râurilor şi pe terasele râurilor principale: Argeş la Ogrezeni, Malu Spart, Stoeneşti Găiseni, Grădinari, pe Neajlov la Vadu Lat şi Bucşani, fiind sursele de bază ale construcţiilor din judeţ şi din municipiul Bucureşti.

Apele freatice şi subterane, cantonate în strate cu grosimi şi adâncimi diferite, practic în cantităţi inepuizabile, reprezintă una din principalele resurse naturale.

Secțiunea 2 - Caracteristici climatice2.2.1 – Regimul climatic, specificități, influențeCaracteristica climatului este conferită de poziţia pe care o are teritoriul judeţului în cadrul

Câmpiei Române şi de condiţiile locale geografice. Astfel, clima temperat-continentală a sudului ţării are aici caractere de tranziţie, rezultate din interferenţa elementelor climatice ale vestului Câmpiei Române cu cele ale părţii estice, iar topoclimatele sunt influenţate de caractere locale ale unităţilor şi subunităţilor naturale şi antropice.

Regimul termic al teritoriului judeţului Giurgiu, datorită caracterului său continental, înregistrează amplitudini mari anuale ale mediilor lunare (între 25,50C şi 25,90C) şi foarte mari ale valorilor absolute (peste 40,560C). Deşi nu se înregistrează diferenţe teritoriale mari în regimul termic, totuşi se evidenţiază o uşoară creştere a valorilor în sud, faţă de nordul judeţului. Temperatura medie anuală înregistrează valori de 11,30C la Giurgiu, 11,10C la Herăşti, temperatura maximă absolută de 42,80C a fost înregistrată la Giurgiu în 1896 (7 august), iar minima absolută de -30,20C a fost înregistrată la Giurgiu, în 1954 (6 februarie) şi la Ghimpaţi în 1942 (24 ianuarie).

2.2.2 – TemperaturiTemperaturile foarte ridicate sunt generate de invadarea aerului supraîncălzit, uscat, din

estul continentului european. Numărul zilelor de vară (cu temperaturi peste 250C) este de 117,3 la Giurgiu şi 114,5 la Ghimpaţi, iar al zilelor tropicale (cu temperaturi maxime de peste 30 0C) de 49,3 la Giurgiu şi de 44,7 la Ghimpaţi.

Valorile temperaturilor extreme sunt cuprinse între max. 40,560C la data de 24.07.2007 şi min. 17,220C la data de 24.01.2006.

Valorile absolute medii lunare multianuale sunt cuprinse între max. 17,30C şi min.7,40C.Valorile temperaturilor medii lunare sunt: max/min. în grade celsius:

VTML Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Nov. Dec.Max. 17,22 5,92 12,10 18,7 23,90 27,89 30,13 29,85 23,15 17,92 9,76 4,47Min. 3,00 2,40 1,69 6,95 12,4 15,75 17,54 17,50 12,51 7,95 2,27 1,13

Temperaturile minime absolute sunt rezultatul pătrunderii maselor de aer rece din regiunile arctice şi răcirilor radiative din timpul nopţilor senine. Numărul zilelor de iarnă (cu temperaturi maxime sub 00C) este de 29,7 la Giurgiu şi de 30,0 la Ghimpaţi, iar al zilelor de îngheţ (cu temperaturi minime sub 00C) de 97,3 la Giurgiu şi de 105,1 la Ghimpaţi. O consecinţă directă a scăderii temperaturii sub 00C este îngheţul. Astfel, datele medii ale primului îngheţ sunt 1 noiembrie la Giurgiu şi 25 octombrie la Ghimpaţi, ale ultimului îngheţ 3 aprilie la Giurgiu şi 8 aprilie la Ghimpaţi şi 5 aprilie la Herăşti, durata medie a intervalului de zile cu îngheţ fiind de 153 la Giurgiu şi de 165 la Ghimpaţi şi 156 la Herăşti. Datele extreme ale celui mai timpuriu prim îngheţ au fost 24 septembrie, iar ale celui mai târziu ultim îngheţ 25 aprilie la Giurgiu, 7 mai la Ghimpaţi şi 9 mai la Herăşti. Datele medii ale celui mai târziu prim îngheţ sunt 2 decembrie la Herăşti, 14 noiembrie la Ghimpaţi şi 30 noiembrie la Giurgiu, iar ale celui mai timpuriu ultim îngheţ 6 martie la Giurgiu, 7 martie la Ghimpaţi şi 17 martie la Herăşti.

Secțiunea 3 - Reţeaua hidrograficăTeritoriul judeţului Giurgiu înregistrează o mare densitate a reţelei hidrografice, în regim

natural şi artificial. După geneză şi caractere generală, apele de pe teritoriul judeţului se încadrează în trei mari categorii: râuri, lacuri şi ape freatice.

Râurile, reprezentate de apele curgătoare cu curs permanent sau temporar, formează o reţea a cărei densitate este de aproape 25 km/100 km2, fiind tributare la două bazine hidrografice: Argeş şi Dunărea.

Regimul de scurgere a râurilor este caracterizat de o evidentă variaţie de debite de la un anotimp la altul. Vara se înregistrează valori reduse sau se întrerupe complet scurgerea la râurile mai mici. În schimb, debitele cresc mult în timpul ploilor de toamnă şi mai ales de vară, când nivelul apelor poate depăşi malurile albiei minore. Abundenţa ploilor în ultimii ani (1941, 1955, 1970, 1975, 1999, 2000, 2002, 2004, 2005, 2006) a provocat inundaţii pe mari suprafeţe, afectând terenuri agricole, locuinţe, drumuri.

Lungimea totală a reţelei hidrografice pe teritoriul judeţului Giurgiu este de 837 km fiind formată din următoarele cursuri de apă:

Cursul de apă Km Lungimea (Km) Suprafaţa B.H. (Km.p.)Argeş 191-350 113-100 363Neajlov 86-186 100 420Baracu 21-29 8 11Chipicanu 28-49 21 33Crevedia 11-12 1 1Dâmbovnic 86-110 24 90Ilfovăţ 0-39 39 114Bălăria 0-18 18 66Vârtop 0-11 11 22Câlniştea 50-112 62 132Valea lui Damian 0-11 11 51V. Porumbeilor 0-24 24 166Siliştea 0-12 12 56Râiosu 3-12 9 28Ismar 0-27 27 161Glavacioc 95-120 25 52

Cursul de apă Km Lungimea (Km) Suprafaţa B.H. (Km.p.)Milcovăţ 20-47 24 39Bratilov 0-29 27 67Racu 0-7 7 37Iordana 0-11 11 47Dadilovăţ 0-7 7 80Gurbanu 0-11 11 72Sabar 79-174 58 141Bai 30-35 5 4Ciorogârla 4-57 18 32V. Mamina 0-38 16 37Dâmboviţa 190-197 7 18Ilfov 82-93 11 6Ilfovăţ - 5 12TOTAL B.H. ARGEŞ 712-699 2358Dunăre - 75 520Parapanca 0-29 29 427Ciuvica 0-8 8 63V.Onceşti 0-9 9 84Zboiu 0-28 17 74TOTAL B.H. DUNĂRE 138 1168TOTAL GENERAL 850 3526

Reţeaua hidrografică este completată de 13,44 km2 suprafeţe de bălţi şi lacuri naturale şi 28,07 km2 suprafeţe de lacuri şi acumulări artificiale (iazuri, heleştee).

Dunărea, cea mai mare şi mai importantă arteră hidrografică, udă teritoriul judeţului pe o lungime de 75 km, constituind limita lui sudică şi în acelaşi timp un sector al graniţei de stat cu Bulgaria. Datorită revărsărilor frecvente, cauzate de creşterile mari ale debitelor şi de panta mică de scurgere, care transformau lunca într-un domeniu al apelor şi al vegetaţiei acvatice, Dunărea a fost îndiguită pe cuprinsul întregului său curs din regiunea de câmpie. Lăţimea albiei minore este, în general, de 750 m la nivelurile minime şi de 950 m la nivelurile medii multianuale. În cadrul albiei, prin depuneri mai însemnate de aluviuni, se formează ostroave cu lungimi de până la 6 km şi lăţimi de câteva sute de metri, care alipindu-se de mal alcătuiesc mici depresiuni alungite, numite japşe sau lişteve.

Debitul mediu multianual înregistrat la Giurgiu este de 5.930 m3/s. La ape scăzute, debitul este de 1.450 m3/s, iar la niveluri maxime se apropie de 16.000 m3/s.

Afluenţii tributari direct Dunării, care nu intră în componenţa bazinului hidrografic al Argeşului, sunt reduşi ca lungime şi au un regim strâns legat de precipitaţiile locale şi de izvoarele provenite din pânza freatică a Câmpiei Burnazului. De aceea, pe văile lor au fost amenajate iazuri cu folosinţe piscicole şi pentru irigaţii (Parapanca, Zboiu).

Albia fluviului Dunărea poate transporta pe tronsonul aferent judeţului, în regimul parametrilor hidrologici modificaţi, prin îndiguirea aproape continuă de pe malul românesc, debite maxime anuale între 13.400 m3/s - 17.100 m3/s. Regimul debitelor maxime naturale este influenţat şi controlat prin cele două acumulări de la Porţile de Fier.

Fluviul Dunărea cu un stoc mediu la intrarea în ţară de 170 miliarde m3/an ar putea fi cea mai bogată sursă de apă, însă caracterul său internaţional impune anumite limitări în utilizarea apelor sale, de aceea se consideră ca resursă numai jumătate din volumul mediu multianual scurs pe Dunăre (85 miliarde m3/an).

Argeşul colectează cea mai mare parte a apelor curgătoare din judeţ, având, pe cei 113 km cât măsoară pe teritoriul judeţului, o pantă medie de scurgere de 0,99% (0,99 m/km). Debitele înregistrează valori destul de diferite de la o perioadă la alta, debitele maxime anuale înregistrează 1.910 m3/s la Malu Spart şi aproape 3.000 m3/s la ieşirea de pe teritoriul judeţului. Lucrările de îndiguire şi cele de regularizare a cursului său superior, prin crearea de bazine de retenţie cu funcţie hidroenergetică, au limitat mult inundaţiile.

Bazinul râului Argeş - se caracterizează printr-o vale lungă cu multe meandre, iar în aval de barajul Mihăileşti secţiunea de scurgere este amenajată având formă trapezoidală, cu lăţimea la bază de 60 m, pentru debite uzuale de 250 mc/s.

Sub regim hidrologic, râul Argeş prezintă un regim modificat de scurgere datorat amenajărilor hidrotehnice complexe, baraje şi lacuri de acumulare pe tronsonul amonte, precum şi regularizarea lui în aval de barajul Mihăileşti. Pentru teritoriul judeţului Giurgiu important este faptul că regularizarea debitelor pe râul Argeş a făcut ca debitul mediu zilnic să nu scadă sub 20-25 m3/s, debit necesar asigurării cu apă brută a prizei Crivina RGA Bucureşti pentru alimentarea cu apă a capitalei.

Principalii afluenţi ai râului Argeş de pe teritoriul judeţului Giurgiu sunt: - Neajlovul cu Câlniştea şi Dâmbovnicul;- Sabarul cu Ciorogârla (care de fapt înseamnă Dâmboviţa ca urmare a derivaţiei Brezoaiele-

jud. Dâmboviţa). Neajlovul, cu un debit mai redus (6,4 m3/s la Călugăreni – debit mediu anual) şi cu o pantă

de scurgere, mai ales după confluenţa cu Câlniştea, măsoară 100 km pe teritoriul judeţului, regimul său hidrologic fiind influenţat de condiţiile climatice ale Câmpiei Române. Cel mai important afluent al său este Câlniştea, care are apă mai ales în perioadele ploioase, în timpul verilor secetoase prezentând caracterul unei văi mlăştinoase. Afluenţii Câlniştei au acelaşi regim hidrologic (Glavaciocul unit cu Milcovăţul, Porumbeni şi Izmar) din care cauză pe văile lor s-au construi numeroase bazine de retenţie, cu o apreciabilă importanţă piscicolă.

Sabarul, numit Răstoaca în cursul său superior, îşi poartă apele, bogate în zilele cu precipitaţii abundente, dar sărace în perioadele secetoase, printr-un curs domol şi sinuos, pe o lungime de 85 km. El limitează lunca Argeş-Sabar pe o lungime de peste 50 km şi are un debit mediu anual, la Bolintin Vale, de 2,13 m3/s. Afluentul său, Ciorogârla, o fostă viroagă, devenită arteră hidrografică prin unirea cu Dâmboviţa, este mai mult o înşiruire de mici arii lacustre sau mlăştinoase, activizate de ploi sau de deversările din Dâmboviţa.

Densitatea medie a reţelei hidrografice pe teritoriul judeţului Giurgiu este de 0,24 km/km2.Lacurile de luncă, numite de obicei bălţi, s-au format în ariile depresionare din luncile

joase, cât şi din izvoare provenite din pânza freatică. Cel mai mare şi în acelaşi timp, cel mai tipic lac de luncă este Balta Comana. Situată în Lunca Neajlovului, la 7 km de confluenţa cu Argeşul, Balta Comana are o suprafaţă de 700 ha, o lungime de 7 km şi o lăţime maximă de 2,5 km şi este alimentată de apele Neajlovului şi de izvoare. Prin aşezarea sa, la contactul dintre luncă şi Câmpia Burnazului, într-o regiune cu întinse şi masive păduri de foioase şi cu un bogat fond cinegetic, are un valoros potenţial turistic.

În lunca Argeşului se găsesc câteva bălţi, cu suprafeţe de 10-40 ha (Herăşti, Zăgaz, lângă satul Valea Dragului), cu niveluri foarte variabile şi cu adâncimi reduse. În mare parte, acestea sunt invadate de vegetaţie acvatică. Tot în lunca Argeşului, în micile arii depresionare, în unele braţe părăsite sau în belciuge, toate reactivate la viituri, sunt instalate bălţi, ale căror suprafeţe nu depăşesc 10 ha: Moarta-lângă Tîntava, Moarta-lângă Colibaşi, bălţile Dărăşti, Drăgănescu.

Lacurile artificiale. Pe văile Zboiu, Parapanca, Izmar, Porumbeni, Milcovăţ, Glavacioc, Bălăria, etc. sunt 86 astfel de acumulări (iazuri), administrate de SC Piscicola SA Giurgiu sau primăriile localităţilor respective, după cum urmează:

Cursul de apă Denumirea acumulării LocalizareNeajlov Pepiniera Comana ComanaBălăria Bălăria I, II, III Valea Plopilor

Bulbucata BulbucataCumpăna Valter MărăcineanuValter Mărăcineanu I, II Iepureşti Singureni Singureni

Râiosul Ileana GhimpaţiCâlniştea Naipu Naipu

Pepiniera Bila SchituGhimpaţi CămineascaVlaşin Vlaşin

Cursul de apă Denumirea acumulării LocalizareRăsuceni Răsuceni

Izmar Bila II SchituBila I, Izvoarele I, II, Petru Rareş, Radu Vodă I IzvoareleChiriacu I,II Chiriacu Dimitrie Cantemir Dimitrie CantemirValea Bujorului Valea BujoruluiRadu Vodă II Radu Vodă

Valea lui Damian Răsuceni I, III RăsuceniRăsuceni II Radu VodăRăsuceni IV Satul Nou

Valea Porumbenilor Săpături I, II, III CucuruzuTomuleşti I, II Tomuleşti Tomuleşti III, Toporu I, II, III, IV Toporu

Siliştea Chiriceanca CucuruzuMilcovăţ Valea Lungă MilcovăţuDadilovăţ Valea Zinei Mihai BravuValea Crângului Crângu I, II, III StăneştiParapanca Drăghiceanu I, II, III Drăghiceanu

Gogoşari, I, II GogoşariIzvoru I, II IzvoruVieru III, Jianca I, II Vedea

Zboiu Măgura I, II, III, IV, V, VI HotareleBaraj IzvoareleZboiu GreacaPuţu Greci Puţu Greci

Ciuvica Hodivoaia I, II, III HodivoaiaMoris Vieru, Vieru I, II VieruPutineiu I, II, III, Crângu, La Cireşi, La Cazanu, Crângu IV, V

Putineiu

Canal Comasca Comasca I, II, III Băneasa Dunăre Pepiniera Ramadam SloboziaVale necadastrată Frăteşti I, II Frăteşti

Suprafaţa luciilor de apă este de 9076,75 ha reprezentând 2,57 % din suprafaţa totală a judeţului Giurgiu.

Apele subterane (freatice) oferă posibilităţi medii de captare. Zonele în care aceste posibilităţi pot fi considerate superioare mediei sunt cele situate în lunca Argeşului, zona de nord a judeţului şi în lunca Dunării spre stratele acvifere freatice şi în domeniul de existenţă a stratelor Frăteşti – pentru apele subterane de adâncime.

Sectoarele cu cele mai bune posibilităţi de captare a acviferelor freatice sunt cele situate în partea de est a râului Argeş, în zonele de luncă şi terase ale Argeşului precum şi în zonele de luncă şi terase ale Dunării. Posibilităţi reduse de captare sunt în sectoarele situate în vestul judeţului, corespunzător interfluviilor Argeş-Neajlov, Neajlov-Câlniştea. Zonele cu ape freatice nepotabile sunt reduse ca extindere, ele rezumându-se la cele situate în lunca râului Neajlov (Comana-Gostinari) şi respectiv Milcovăţ (Letca Nouă).

Acviferele de adâncime oferă cele mai mari posibilităţi de captare în zonele din extremitatea nord-estică a judeţului, având în vedere că în această zonă complexul acvifer Frăteşti este constituit din trei orizonturi distincte cu capacităţi productive destul de bune. O altă zonă cu posibilităţi medii de captare, este cea situată în interfluviul Neajlov- Câlniştea, până la adâncimea de 100 m, zonă în care forajele singulare pot furniza debite între 2-6 l/s.

Zonele de captare mai importante sunt următoarele: Arcuda, Ulmi, Bălănoaia, Slobozia I şi II, Bălanu, Dunăreana şi complex Remuş, Uzina de apă Giurgiu şi Oinacu 1 şi 2.

Pentru localităţile rurale, sursele de apă subterană rămân de bază pentru alimentarea cu apă potabilă.

Calitatea apelor de suprafaţă şi a celor subterane este influenţată direct de activităţile umane din zonă.

In ceea ce priveşte apele de suprafaţă, încadrarea lor în categoriile de calitate este următoarea :

- Fluviul Dunărea este de categoria I-a de calitate pe tot parcursul pe teritoriul judeţului.- Râul Argeş este, de asemenea, de categoria I-a de calitate până la confluenţa cu Neajlovul,

în continuare, până la vărsarea în Dâmboviţa, fiind de categoria a II-a de calitate.- Râul Neajlov este de categoria I-a de calitate de la intrarea în judeţ până la confluenţa cu

Dâmbovnic, fiind apoi de categoria a II-a de calitate până la vărsarea în Argeş.- Râul Sabar este de categoria a III-a de calitate pe tot teritoriul judeţului.- Râul Bratilov este de categoria a II-a de calitate până la confluenţa cu râul Milcovăţ,

acesta fiind de categoria a III-a de calitate pe tot teritoriul judeţului.- Râurile Glavacioc şi Câlniştea sunt de categoria a II-a de calitate de la intrarea în judeţ

până la vărsarea în Neajlov.- Pe teritoriul judeţului Giurgiu, Dâmbovnicul este de categoria a III-a de calitate până la

confluenţa cu Neajlovul, Ciorogârla este tot de categoria a III-a de calitate, iar Dîmboviţa este de categoria I-a de calitate.

Rețeaua hidrografică a județului Giurgiu(conform datelor din planurile de analiză și acoperire a riscurilor ale localităților din județul Giurgiu)

Nr. crt. Localitatea Cursuri de apă Amenajări hidrotehnice Altele Observaţii

1 Giurgiu Fluviul Dunărea Canalele Cama și Sf. Gheorghe Brațele Smîrda și Ana

Lacul Neamțului, Lacul Lung, Lacul Mare, Lacul Ciobănașul

2 Bolintin Vale

Râul Argeş - 202,75 ha dig mal drept malu Spart - 0,3 ha Acumularea Ogrezeni - Crivina canal Argeş - Sabar - 0,56 ha Canton priza Argeş - Sabar - 0,29 ha

pod pe DJ 601 km 109+0,00Râul Sabar - 17,42 ha pod pe DJ 401 km 59+700

3 Mihăileşti Râul Argeş - 15 km Barajul Mihăileşti - 1000 ha (99 mil. m³) (micro - hidrocentrală)

4 Adunaţii Copăceni

Râul Argeş - 15 km

5 Băneasa Dig de protecţie - stare proastă - sat Meletie Acumulare piscicolă - Teodorescu - sat Frasin

Canale de desecare: Comasca,

Ştefănache, Cioranu.

Acumulare piscicolă - Chelu Răducu - sat Pietrele

Acumulare piscicolă - SC Gemil SRL - sat Pietrele

6 Bolintin Deal

Râul Argeş - 0,188 km Canalul Argeş - Roşu Râul Sabar - 6,5 km;

17,42 haApeductul Crivina - Dragomireşti

Aducţiune de apă brută Crivina - ArcudaFrontul de captare apă subterană Arcuda,

ramura BAcumulare piscicolă - Primăria Bolintin Deal

- 3,83 ha, 3 m adâncime

Acumulare piscicolă - SC Hannowri SRL - 8 ha, adâncime 3 m

Acumulare piscicolă - SC Elcon SRL - 6 ha, adâncime 9 m

Acumulare piscicolă - SC Coloso Companz SRL - 8 ha, adâncime 4 m

7 Bucşani Râul Neajlov Râul Dâmbovnic

8 Bulbucata Râul Neajlov Balta Balaria - 5 ha Râul Ilfovăţ (străbate

satul Făcău)Lacul Făcău - 4 km

9 Buturugeni Râul Argeş Râul Ilfovăţ

10 Călugăreni Râul Neajlov - 12 km; 24,84 ha

Dig Hulubeşti - 8,8 ha

Râul Câlniştea - 8 km; 14,22 ha

11 Clejani Râul Neajlov - 15 km 12 Colibaşi Râul Argeş Malul stâng al râului Argeş este îndiguit pe

o lungime de 4,915 km. 145 ha: 121 ha

domeniu public şi 24 ha proprietate

privată.Râul Sabar Malul drept al râului Sabar este îndiguit pe

o lungime de 9,4 km, din care 4,7 km pe teritoriul localităţii.

Acumulare piscicolă - 1 ha (la 1 km de podul de la intrarea în comună, pe DJ 412) - Panait

Nicole13 Comana Râul Argeş - 6,75 km;

71,4 ha Balta Comana - 788,38 ha (6 km lungime, 3

km lăţime)

Râul Neajlov - 15 km; 45,82 ha

Acumulări piscicole - 220 ha (din care 171,6 ha Pepiniera Comana)

Râul Gurban - 9,5 km; 2,4 ha

Alte bălţi 11,82 ha şi bazine piscicole în curs de execuţie 10 ha

14 Cosoba Râul Dâmboviţa Râul Ciorogârla

15 Crevedia Mare

Râul Neajlov - 12 km Dig de apărare - 1300 m, în Crevedia Mică Neajlov străbate: Găiseanca,

Crevedia Mică, Crevedia Mare,

Dealu.16 Daia Pârâul Sirotca 17 Floreşti -

Stoeneşti Râul Argeş

18 Frăteşti Pârâul Făgădăului B 35 - 1,8 ha Acumulare piscicolă - Valea Făgădăului - 2,89 ha SC Ferma Drumetul SRL; 1,4 ha

Primăria Frăteşti

Râul Bibiţa - 4 km Acumulare piscicolă - Frăteşti - 1,85 ha SC Sanda Agro SRL

Acumulare piscicolă - Bălănoaia - 14 ha Apele Române

Acumulare piscicolă - Bălănoaia - 1,8 ha Davidoiu Mihai

19 Găiseni Râul Argeş - 8 km Argeş străbate: Găiseni, Căscioarele, Podu Popa Nae.

Râul Sabar - 7 km Sabar străbate: Găiseni, Cărpenişu.

20 Găujani Fluviul Dunărea Gârla Pasărea - 4,5 km² 21 Ghimpaţi Râul Câlniştea Acumulări piscicole - Buse Vasile; SC Lody

Marcelino

Râul Glavacioc Râul Milcovăţ

Râul Ismar Acumulări piscicole - Preotu Ştefan; Pescăria Bila

Râul Bălăria Acumulări piscicole - Botez Alice; Cyprinus SRL; Călin Ion

22 Gogoşari Râul Parapanca (Jianca) - 13 km (străbate

Gogoşari, Drăghiceanu, Izvoru)

Iazuri piscicole - 14: Chican (gol) şi Răboj - Izvoru; Izvoru I (21 ha), Izvoru II (8 ha),

Drăghiceanu I (10 ha), Drăghiceanu II (10 ha), Drăghiceanu III (22 ha), Gogoşari I (28 ha) şi Gogoşari II (16 ha) - SC Pesco SRL;

Daia (2 ha) - Gogoşari; Gogoşari I A (8 ha) şi Gogoşari II A - AVPS Giurgiu; La Moară I

(1,8 ha) - Urucu Nelu, La Moară II (1,8 ha) - Ciobanu Marin

23 Gostinari Râul Argeş - 6 km Amenajare canal navigabil Dunăre - Bucureşti

Râul NeajlovRâul Sabar

24 Gostinu Fluviul Dunărea 25 Greaca Pârâul Zboiu - 1 km Lacul Zboiu - 10 ha Cele 2 lacuri au

rampă de alimentare cu apă.

Lacul Puţu Greci - 10 ha

26 Herăşti Lac - 45 ha, înstufărit 99 % 27 Hotarele Râul Argeş - 5,5 km Acumularea piscicolă Magura 1 - 20 ha, în

nord

Acumularea piscicolă Magura 2 - 10 ha, în nord




28 Iepureşti Râul Neajlov - 7,5 km Balta Bălăria Râul Ilfovăţ Lacul Fântâna Popii (între Băneşti şi

Chirculeşti)Râul Bălăria

29 Isvoarele Râul Argeş - 4 km Lac de acumulare (iaz piscicol) "Iazul Coşcovă" - 5,18 ha

30 Izvoarele Râul Câlniştea - 62 km Acumularea Dimitrie Cantemir 1 Valea lui Damian - 11

kmAcumularea Dimitrie Cantemir 2 - Radu

VodăPârâul Ismar Acumularea Izvoarele 1

Acumularea Izvoarele 2Acumularea Chiriacu 1 Acumularea Chiriacu 2

Acumularea Petru Rareş 1Acumularea Silişte - IzvoareleAcumularea Merdin - Izvoarele

Acumulare Valea Dragnei - ChiriacuAcumularea Ghiţă 1 - IzvoareleAcumularea Ghiţă 2 - Izvoarele

31 Joiţa Râul Dâmboviţa Râul Ciorogârla

32 Letca Nouă Râul Bratilov Iaz Râul Milcovăţu Iaz, lac de acumulareRâul Glavacioc Iaz

33 Malu Dunărea - 8 km Incinta Vedea - Slobozia (dig longitudinal - 8 km)

Gârla Cama (Pasărea)

Râul Jianca Râul Parapanca Iaz Jianca IRâul Adâncata Iaz Jianca II

Iaz MîrzacIaz Sebe

Iaz Adâncata34 Mihai

Bravu Pârâul Dadilovăţ Acumulare piscicolă - 6 ha

35 Mîrşa Râul Dâmbovnic - 7 km Lac de acumulare Valea Lungă - 7 ha, 63000

m³Acumulare piscicolă la limita cu judeţul

Teleorman - 0,9 ha (Agroexpres)Iaz - 3 ha (Consiliul Local Mârşa)

36 Oinacu Dunărea Gârla Mare 37 Prundu Pârâul lui Basangeac -

1,5 km 2 iazuri proprietate personală - 200 m², în

Prundu

38 Răsuceni Râul Câlniştea - 10 km 39 Roata de

Jos Râul Dâmbovnic: Roata

de Jos, Cartojani şi Sadina - 9 km

40 Săbăreni Râul Dâmboviţa Pârâul Ilfovăţ - 7 km

41 Schitu Râul Câlniştea - 4,5 km Amenajare piscicolă 42 Singureni Râul Neajlov - 12 km;

24,84 ha 2 bălți de pescuit sportiv: 9,5 ha și 6 ha

43 Slobozia Dunărea - în sudul comunei

Dig de apărare

44 Stăneşti Pârâul Jincuţa - 4 km Canal de irigaţii Giurgiu - Răzmireşti - 11 km

Acumulări piscicole Crâng I şi Crâng II - 8,61ha

Ghizdaru Pârâul Gurbanu - 3 kmOnceşti Pârâul Onceşti - 3 km Iaz piscicol SC Mioriţa SRL - 12,5 ha

45 Stoeneşti Râul Câlniştea - 6,5 km 3 diguri de pământ 46 Ulmi Râul Sabar - 6 km Dig de protecţie - 2,3 km - Poenari,

Moşteni

Râul Ciorogârla - 8 km47 Valea

Dragului Râul Sabar, cu afluenţii: Strâmbu, Suta, Cociocul

- 5 km

48 Vărăşti Râul Sabar - 8 km, cu afluenţii: Strâmbu,

Cobia, Monastirea, Suta, Cociocul

Amenajare hidrografică de tip orezărire, spre hotarul cu Colibaşi (nefuncțională din

anul 1965)

Acumulare piscicolă - 32 ha - pe cursul Cociocului

Pârâul Cocioc49 Vedea Fluviul Dunărea

Râul Parapancea50 Vînătorii

MiciRâul Neajlov Râul Argeş

Situaţia sistemelor / amenajărilor de alimentare cu apă în caz de incendiu de pe raza județului Giurgiu(conform datelor de la comitetele locale pentru situații de urgență din județul Giurgiu)

Nr. crt. Localitatea

Denumirea sursei

Locaţia / adresa sistemelor / ame

ajărilorCapac

tateaDate de contact Alte observaţii

S

rse naturaleSistem de alimentare cu apă

Hidranţi Rezervoare

1 Giurgiu 4 rampe de alimentare la surse naturale (amenajate)

Da 94 hidranţi funcţionali Total hidranţi - 13514 hidranţi

nefuncţionali23 hidranţi acoperiţi cu pavele4 hidranţi defecţi

2 Bolintin Vale

Da SC Apa Service SA Da Str. D. Bolintineanu, nr. 4 550 m³ Dascălu Florea, 0729591660

Hidrant C (primăria) Str. Libertăţii, nr. 1 Codin Ştefan, 0735537616

Centrala termică (hidrant C în curs de finalizare)

Str. Republicii, nr. 2B Oancea Ştefan, 0720586813

3 Mihăileşti Da 2 hidranţi tip B Str. Calea Bucureşti, nr. 291 302 hidranţi stradali Toate străzile, mai puţin în

satele Popeşti şi Novaci4 Adunaţii

Copăceni Da Da Sat Varlaam 600 m³ Nedelcu Liviu,

0720040066Rezerva de incendiu - 300 m³Cirstasu Florin,

0727971635Ciltea Iulian, 0743880302

Iordache Mari

Repede

5 Băneasa Rampe de al mentare neamenajateNu

1 hidrant În curtea Staţiunii de Cercetare Îmbunătăţiri Funciare Băneasa, lângă Staţia de condiţionat seminţe

Voicu Constantin, 0722515214

2 canale La poarta de acces a Staţiunii de Cercetare Îmbunătăţiri Funciare Băneasa

Niculae Nicuşor, 0721107573

6 Bolintin Deal

Râul Sabar cu rampe naturale

Nu 194 hidranţi stradali (în curs de finalizare)

Bolintin Deal

7 Bucşani Da 8 hidranţi Da Satele: Bucşani, Podişor, Vad

LatStaţie

alimentară cu apă Vadu Lat

- 600 m³

Ion Dumitru, 0724462117

8 Buturugeni Da Da Buturugeni 40 m³/oră Gheorghe Ilie, 0723061531

Cojanu Constantin, 0760364847Lazăr Constantin, 07221Nico

9 Bulbucata Da Da Str. Principală, nr. 70 400 m³ Neagoe Sorin, 0727538210

Radu Florin, 0730232966Pufu Gabriel, 0729851450Alexandru Dorel, 0726479491

3 hidranţi DJ 411 (Biserica, Post poliţie, Şcoala veche)

10 Călugăreni Râul Neajlov (pod Neajlov) - rampă amenajată

Nu Da SC Azochim SRL SC Marexim SRL

11 Clejani Râul Neajlov (rampă neamenajată)

Nu Hidrofor (primărie)

12 Colibaşi N

13 Comana Da 4 hidranţi (unul în faţa primăriei)

Iur

c Traian, 0766670938; Stan Maria Tutina, 0766692187

La ieşirea din Comana, pe DJ 411, pe şoseaua spre Gostinari

Râul Argeş (de la ecluză) (rampă neamenajată)

Sat Falaştoaca, la ieşirea spre Colibaşi

14 Cosoba Râul Dâmboviţa N DC 179, str. Guliei

Ing. Dumitriu N., 0246/252265

Râul Ciorogârla Drum de exploatare 197/1, str. Târgului

3 rampe amenajate Hidranţi (SC Apanova SA)

DJ 601A

1Crevedia Mare

Râul Neajlov (r mpe neamenajate)Nu

Podul ce face legătura între satul Cr

vedia Mică şi satele Sf. Gheorghe şi Priboiu

16 Daia Nu Reţea de alimentare şi hidranţi - în curs de execuţie

17 Floreşti - Stoeneşti

Rampe de alimentare neamenajateDa

6 puţuri Proiect "Protecţia resurselor de apă, prin realizarea sis

18emelor integrate de alimentare cu apă

, staţii de tratare, canalizare şi

staţii de epurare"

Frăteşti Da 5 hidranţi Satele Frăteşti şi Remuş

19 Găujani 2 rampe amenajatNu

SC Cosmara SRL Sat Cetăţuia Bazin - toneMaroiu Cosma, 0723348286

SA Victoria Găujani Bazin - 8 tone

Deloiu Nicu, 0720030254

Gârla Găujani şi sat Pietrişu 20 Găiseni Râul Argeş (rampă

parţial amenajată)Nu Găiseni şi Căscioarele În perioada

martie -

decembriRâul Sabar (rampă parţial amenajată)

21 Ghimpaţi Da 1 hidrant Sat Copaciu, str. Şoseaua Letca Veche, nr. 4

Râul Câlniştea (2 rampe amenajate)

Sat Naipu

Ghimpaţi şi sat Naipu22 Gogoşari Da 1 hidrant DJ 504A - pe strada fostei

Circumscripţii sanitar - veterinare

1 hidrant DJ 504A - în dreptul fostului magazin univers

1 hidrant DJ 504A - în dreptul Şcolii generale Gogoşari

23 ostinari Râul Argeş (rampă amenajată)

Nu Da Gostinari, Km 51 + 300 nelimitată Minea S. Marian, 0730033636

3 puţuri prevăzute cu pompe electrice

Sat Mironeşti, la parc, şcoală şi biserică

3600 litri/oră Drăgan Gheorghe, 0730033630

24 Gost nu Punctul "Moarta" (rampă amenajată)

Nu Pestriţu Marian, 0762268710

25 Grădinari Da 2 rezervoare La 500 m pe latura nordică de sediul primăriei şi la 50 m pe latura sudică de SC Style Construct

4000 m³ 2 hidranţi

26 Grea a Nu

1 hidrant (SC Hotimpex Liyan Agro SRL)

Da Greaca, str. Principală, nr. 2 12 m³/oră Stanimin Ioan, 0761636595

Popa Ion, 0769692843

27 Herăşti Nu 2 hidranţi (SC Alchimex SA )

Herăşti 15 m³/oră Ca e Constantin, 0724367947

28 Hotare e Iazul Magura 1 (rampă neamenajată)

Nu

Iazul Magura 2 (rampă neamenajată)Râul Argeş (rampă neamenajată)

29 Isvoarele Râul Argeş şi Lacul Coşcova (rampe neamenajate)

Nu

0Iepureşti

Nu

31 Izvoarel Rampă amenajată

Nu Izvoarele Tudor Mihai, 0767820957

Bălţile Ghiţă nr. 1 şi nr. 2 pod. Balta Valea Dragnei pod DJ 503 Chiriacu. Valea Bujorului

32 Joiţa Râurile Ciorogârla şi Dâmboviţa (2 rampe amenajate)

Da Joiţa

4 hidranţi (SC Apanova SA)

Str. Calea Bucureşti, nr. 10 40 m³

1 hidrant (Şcoala I-VIII Bîcu)

Sat Bîcu 60 m³ Mihalache Ioana, 0766303299

3 hidranţi (Şcoala I-VIII Joiţa)

Joiţa 60 m³ Manolache Petre

33 Letca Nouă Râul Glavacioc (rampă amenajată)

Nu DC 142 (lângă cazan Letca Veche)

Râul Milcovăţu (rampă amenajată)

DC 142 (lângă pod Letca Nouă)

Pârâul Bratilov (rampă amenajată)

DN 61 (lângă cimitir Milcovăţu)

34 Malu Da 2 bazine a câte 750 m³

Şos. Giur iului, nr. 1941500 m³

Cotorea Silviu, Primăria Malu

Puiu Ion, Primăria MaluCerveanu Marian, Primăria VedeaBănuţă Marcel, Primăria Vedea

DN 5C, Şos. Giurgiu, nr. 93Gheţa St. Ioan

Str. Şcolii, nr. 7 Minică T. Ioan35 Mârşa Da 5 hidranţi (primărie) Da De-a lungul DJ 601 Viceprimar

Badea Ştefan, 0733066451

29 cismele De-a lungul DJ 601 Şef S.V.S.U. Stanciu Mihai, 0733066456

750 m³ Şef staţie apă Spătaru Nicolae, 0729847096

36 Mihai Bravu

Pârâul Dadilovăţ (rampă amenajată)

Nu Str. Tangreni, la 100 m de primărie sau la intersecţia străzilor Tangreni şi Uliţa Mică

37 Ogrezeni Râul Argeş (rampă neame

ajată)Nu

38 Oinacu Da 3 hidranţi Da Oina u800 m³

Jurubita Vicu, 0721767268

Marcu Gheorghe, 0728054744Ghencea Petrică, 0729896061Graure Dumitru, 0723166921

39 Prundu 2 rampe amenajate Nu 40 Putineiu 3 puţuri cu apă Nu 16 hidranţi - în curs de

execuţie Putineiu, Hodivoaia, Vieru Ing. Împuşcatu,

0764990302

2 pâraie (rampe amenajate)

Sat Vieru

41 Răsuceni Nu 42 Roata de

Jos Da 2 bazine (SC Compet S )

DJ 601 40 m³ Ing. Liviu Mar n, 0246/266131

Ing. Iorga Corne

43 Săbăreni Nu

44 Schitu Nu 45 Singureni Râul Neajlov (rampă

amenajată)Nu Singureni

46 Slobozia Da 4 hidranţi stradali 1 hidrant (staţia de apă)

47 Stăneşti Balta Stăneşti Nu Extravilanul satului Stăneşti Pârâul Jincuţa (rampă amenajată)

Stăneşti

48 Stoeneşti Râul Câlniştea (rampă neamenajată)

Nu Sat Tangâru, Str. Câlniştei

49 Toporu Da 1 hidrant (primărie) 1 hidrant (SC Ag Sat Tomuleşti

50 Ulmi Vadul Râului Ciorogârla (rampă amenajată)

Nu Sat Trestieni Şef SVSU Falfan Stan, 0735786317

Bazin piscicol SC Ind Serv SRL (cu rampă)

Între satele Trestieni şi Icoana

Savu Vasile, 0730587350

Bazin piscicol SC Arcotex SA (cu rampă)

Între satele Trestieni şi Icoana

Boss Rudolf, 0723635121

Bazin piscicol Primăria Ulmi (fără rampă)

Sat Icoana Şef SVSU Falfan Stan, 0735786317

Bazin piscicol SC Medicarom SRL (cu rampă)

Între satele Ulmi şi Poenari Dulgheru Florin, 0742085078

Vadul Râului Sabar (rampă amenajată)

Sat Poenari, lângă A1 Şef SVSU Falfan Stan, 0735786317

51 Valea Dragului

Nu

52 Vînătorii Mici

Canal (rampă neamenajat )Nu

DC 168 Pod Vînătorii Mari (rampă neamenajată)

DC 162

Podeţ Lăptărie (rampă neamenajată)

DC 81

53 Vărăşti Râul Sabar - fără rampă (motopompe pentru irigat cu furtun de tip C)

În curs de realizareÎn curs de realizare (câte un hidrant lângă fiecare cismea)

54 Vedea Da 1 hidrant Str. Arsache, nr. 29 1000 m³ Manea Marin, 0725561029

1 hidrant Str. Sf. Pantelimon, nr. 11 1000 m³1 hidrant Str. Obicului, nr. 1

1000 m³

Situaţia hidranţilor din municipiul Giurgiu(conform datelor de la Primăria municipiului Giurgiu)

Nr. crt.

Tipul hidrantului Poziţia în funcţie de numărul imobilului Funcţional /

Dezafectat / Defect1 Dn 100 mm Bd. IIC Brătianu nr. 55 funcţional2 Dn 100 mm Bd. IIC Brătianu nr. 47 funcţional3 Dn 100 mm Bd. IIC Brătianu nr. 7 funcţional4 Dn 100 mm Bd. IIC Brătianu nr. 97 funcţional5 Dn 100 mm Bd. IIC Brătianu nr. 107 funcţional6 Dn 100 mm Bd. IIC Brătianu nr. 149 funcţional7 Dn 100 mm Bd. IIC Brătianu nr. 191 funcţional8 Dn 100 mm Str. Gării nr. 32 funcţional9 Dn 100 mm Str. Gării nr. 39 funcţional10 Dn 100 mm Str. Gării nr. 80 funcţional11 Dn 100 mm Str. Gării nr. 93 funcţional12 Dn 100 mm Str. Gării nr. 116 funcţional13 Dn 100 mm Str. Ion Ignat nr. 29 funcţional14 Dn 100 mm Str. Banat nr. 23 funcţional15 Dn 100 mm Str. Tudor Vianu nr. 22 funcţional16 Dn 100 mm Str. Ştefan cel Mare nr. 3 funcţional17 Dn 100 mm Str. Ştefan cel Mare nr. 23A funcţional18 Dn 100 mm Str. Vlad Ţepeş nr. 58 funcţional19 Dn 100 mm Str. Vlad Ţepeş nr. 22 funcţional20 Dn 100 mm Str. Soarelui nr. 37 funcţional21 Dn 100 mm Str. Soarelui nr. 69 funcţional22 Dn 100 mm Str. Uzunu nr. 32 funcţional23 Dn 100 mm Str. Gorneni nr. 1D funcţional24 Dn 100 mm Str. Păcii nr. 18 funcţional25 Dn 100 mm Str. Tabiei nr. 54 funcţional26 Dn 100 mm Str. Tabiei nr. 66 funcţional27 Dn 100 mm Str. Mihail Sadoveanu nr. 8 funcţional28 Dn 100 mm Str. Cetăţii nr. 39 funcţional29 Dn 100 mm Str. Cetăţii nr. 13 funcţional30 Dn 100 mm Str. Plevnei nr. 58 funcţional31 Dn 100 mm Str. Plevnei nr. 84 funcţional32 Dn 100 mm Str. 1 Mai nr. 40 funcţional33 Dn 100 mm Str. 1 Mai ∩ str. 23 August funcţional34 Dn 100 mm Str. Filomelei nr. 9 funcţional35 Dn 100 mm Str. Vasile Alecsandri (Cofetăria Corso) funcţional36 Dn 100 mm Str. Dan Barbilian nr. 5 funcţional37 Dn 100 mm Bd. 1907 nr. 88 funcţional38 Dn 100 mm Bd. 1907 nr. 53 funcţional39 Dn 80 mm Str. George Coşbuc nr. 11 funcţional40 Dn 80 mm Str. George Coşbuc nr. 5A funcţional41 Dn 80 mm Piaţa Sf. Gheorghe nr. 7 funcţional42 Dn 80 mm Şos. Bucureşti nr. 104 funcţional43 Dn 80 mm Şos. Bucureşti nr. 101 funcţional44 Dn 80 mm Str. Verii nr. 38 funcţional45 Dn 80 mm Str. Fântânelor nr. 31 funcţional46 Dn 100 mm Str. N. Iorga nr. 70 funcţional47 Dn 100 mm Str. Parcului nr. 2 funcţional48 Dn 80 mm Str. G. Berthlot nr. 16 funcţional

49 Dn 100 mm Str. Mircea cel Batrân (Şcoala de Muzică) funcţional50 Dn 80 mm Str. Ecaterina Varga (Restaurant Ruse) funcţional51 Dn 100 mm Str. Frumoasei nr. 1A funcţional52 Dn 100 mm Str. Frumoasei nr. 13 funcţional53 Dn 100 mm Str. Călugăreni nr. 10 funcţional54 Dn 100 mm Str. Dunării nr. 3 funcţional55 Dn 100 mm Str. Smârda nr. 14 funcţional56 Dn 100 mm Str. Smârda nr. 1 funcţional57 Dn 100 mm Str. Smârda nr. 24 funcţional58 Dn 100 mm Str. Zefirului nr. 6A funcţional59 Dn 100 mm Str. Stupilor nr. 24A funcţional60 Dn 100 mm Str. Toporaşi nr. 13 funcţional61 Dn 100 mm Str. Toporaşi nr. 27C funcţional62 Dn 100 mm Str. Mereni nr. 68 funcţional63 Dn 100 mm Str. Rozelor nr. 57 funcţional64 Dn 100 mm Str. Gheorghe Doja nr. 20 funcţional65 Dn 100 mm Şos. Alexandriei nr. 57 funcţional66 Dn 100 mm Şos. Alexandriei nr. 85A funcţional67 Dn 100 mm Str. Negru Vodă nr. 59 funcţional68 Dn 100 mm Str. Negru Vodă nr. 83 funcţional69 Dn 100 mm Str. Negru Vodă nr. 109 funcţional70 Dn 100 mm Str. N. Titulescu nr. 67 funcţional71 Dn 100 mm Str. N. Titulescu nr. 87 funcţional72 Dn 100 mm Str. N. Titulescu nr. 113 funcţional73 Dn 100 mm Str. N. Titulescu nr. 147 funcţional74 Dn 100 mm Str. N. Titulescu nr. 179 funcţional75 Dn 100 mm Şos. Sloboziei nr. 131 funcţional76 Dn 100 mm Şos. Sloboziei nr. 95 funcţional77 Dn 100 mm Şos. Sloboziei nr. 33 funcţional78 Dn 100 mm Str. Digului nr. 8 funcţional79 Dn 100 mm Str. Ialomicioarei nr. 2 funcţional80 Dn 100 mm Str. Ialomicioarei nr. 25 funcţional81 Dn 100 mm Str. Garoafei nr. 5 funcţional82 Dn 100 mm Str. Drumul Plopilor nr. 14 funcţional83 Dn 100 mm Str. 1 Decembriei 1918 nr. 135 (Şos.

Prieteniei - Str. Neajlovului)funcţional

84 Dn 100 mm Str. 1 Decembriei 1918 nr. 155 (Şos. Prieteniei - Str. Neajlovului)

funcţional


funcţional


funcţional

87 Dn 100 mm Str. 1 Decembrie 1918 ∩ Şos. Prieteniei funcţional88 Dn 100 mm Str. Horea nr. 36 funcţional89 Dn 100 mm Str. Avram Iancu nr. 47 funcţional90 Dn 100 mm Str. Aurel Vlaicu nr. 22 funcţional91 Dn 100 mm Str. Aurel Vlaicu nr. 44 funcţional92 Dn 100 mm Str. Aurel Vlaicu nr. 68 funcţional93 Dn 100 mm Str. N. Bălănescu nr. 35 funcţional94 Dn 100 mm Str. N. Bălănescu nr. 52 funcţional95 Dn 100 mm Str. Marin Gelea nr. 24 nefuncţional96 Dn 100 mm Str. Tudor Vladimirescu nr. 15 acoperit cu pavele

97 Dn 100 mm Str. Tudor Vladimirescu nr. 39 acoperit cu pavele98 Dn 100 mm Str. Vlad Ţepeş nr. 90 acoperit cu pavele99 Dn 100 mm Str. Plevnei nr. 38 defect100 Dn 100 mm Str. Plevnei nr. 84 defect101 Dn 100 mm Str. Cuza Vodă nr. 34 nefuncţional102 Dn 100 mm Bd. 1907 nr. 78 defect103 Dn 100 mm Bd. 1907 nr. 13A defect104 Dn 100 mm Str. Dreptăţii nr. 8 nefuncţional105 Dn 100 mm Str. Nicolae Iorga nr. 35 nefuncţional106 Dn 100 mm Şos. Sloboziei nr. 19 nefuncţional107 Dn 100 mm Şos. Sloboziei - Cimitir Haralambie nefuncţional108 Dn 100 mm Str. Dunării nr. 17 nefuncţional109 Dn 100 mm Str. Dunării nr. 35 nefuncţional110 Dn 100 mm Str. Dunării nr. 43 nefuncţional111 Dn 100 mm Str. Dunării nr. 55 nefuncţional112 Dn 100 mm Str. 9 Mai nr. 1 acoperit cu pavele113 Dn 100 mm Str. 9 Mai nr. 11 acoperit cu pavele114 Dn 100 mm Str. Milcov nr. 6 nefuncţional115 Dn 100 mm Str. Rozelor nr. 29 nefuncţional116 Dn 100 mm Şos. Alexandriei nr. 23 nefuncţional117 Dn 100 mm Str. Toporaşi nr. 27 C nefuncţional118 Dn 100 mm Str. Sirenei nr. 26 acoperit cu pavele119 Dn 100 mm Str. Sirenei – Spălătorie Sârguinţa acoperit cu pavele120 Dn 100 mm Str. Alexandru Vlahuţă nr. 2 acoperit cu pavele121 Dn 100 mm Str. Alexandru Vlahuţă nr. 10 acoperit cu pavele122 Dn 100 mm Str. Tabiei nr. 40 acoperit cu pavele123 Dn 100 mm Str. Tabiei nr. 78 acoperit cu pavele124 Dn 100 mm Str. M. Sadoveanu nr. 18 acoperit cu pavele125 Dn 100 mm Str. Victoriei nr. 2 acoperit cu pavele126 Dn 100 mm Str. Victoriei nr. 14 acoperit cu pavele127 Dn 100 mm Str. Clopotari - PT 20 bl. 516 sc A acoperit cu pavele128 Dn 100 mm Str. Clopotari - PT 20 bl. 512 sc. C acoperit cu pavele129 Dn 100 mm Str. Clopotari - PT 20 bl. 517 sc. D acoperit cu pavele130 Dn 100 mm Str. Clopotari - PT 20 bl. 517 sc. b acoperit cu pavele131 Dn 100 mm Str. Clopotari - PT 20 bl. 508 sc. A acoperit cu pavele132 Dn 100 mm Str. Clopotari - PT 20 bl. 506 acoperit cu pavele133 Dn 100 mm Str. Clopotari - PT 20 bl. 504 sc. A acoperit cu pavele134 Dn 100 mm Str. Clopotari - PT 20 bl. 503 sc. A acoperit cu pavele135 Dn 100 mm Str. Clopotari - PT 20 bl. 120 Gars. sc. A acoperit cu pavele

Secţiunea 4 - PopulaţiaDin analiza datelor preliminare ale recensământului populaţiei din 2012, a rezultat că

populaţia stabilă a judeţului Giurgiu la data de 1 iulie 2012 era de 280501 persoane. Faţă de recensământul precedent din 2011 populaţia a crescut cu 13354.

Din totalul populaţiei, 86075 persoane (reprezentând 31 %) locuiau în mediul urban şi 194426 persoane (69 %) în mediul rural.

Din totalul populaţiei urbane, 65852 locuiau în municipiul Giurgiu, 12721 persoane în oraşul Bolintin Vale, iar 7502 persoane în oraşul Mihăileşti.

Populaţia stabilă la 01.07.2012(conform datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Giurgiu)

Nr. crt. Localitatea Total Feminin Masculin

< 18 ani >=18 ani < 18 ani >=18 ani1 Giurgiu 65852 5348 29052 5859 255932 Bolintin Vale 12721 1569 4869 1635 46483 Mihăileşti 7502 769 3090 804 28394 Adunaţii Copăceni 6602 523 2798 655 26265 Băneasa 5127 448 2128 472 20796 Bolintin Deal 6246 567 2676 554 24497 Bucşani 3719 382 1452 487 13988 Bulbucata 1645 139 682 164 6609 Buturugeni 3997 405 1577 464 155110 Călugăreni 6135 520 2598 551 246611 Clejani 3436 505 1213 538 118012 Colibaşi 3537 273 1492 308 146413 Comana 7962 688 3335 715 322414 Cosoba 2437 194 1079 188 97615 Crevedia Mare 5016 578 1921 628 188916 Daia 2681 196 1170 260 105517 Floreşti - Stoeneşti 8807 837 3626 968 337618 Frăteşti 5771 502 2429 516 232419 Găiseni 5515 645 2164 658 204820 Găujani 2482 219 1035 251 97721 Ghimpaţi 5865 662 2271 652 228022 Gogoşari 1974 196 824 184 77023 Gostinari 2564 290 1035 272 96724 Gostinu 2142 151 966 147 87825 Grădinari 3298 273 1374 363 128826 Greaca 2367 170 1083 184 93027 Herăşti 2324 115 1059 172 97828 Hotarele 3442 326 1451 357 130829 Iepureşti 2091 179 877 171 86430 Isvoarele 1961 93 914 117 83731 Izvoarele 3761 307 1624 322 150832 Joiţa 3379 475 1229 507 116833 Letca Nouă 3441 367 1310 475 128934 Malu 2481 159 1070 187 106535 Mihai Bravu 2523 254 1051 269 94936 Mîrşa 2715 286 1057 342 103037 Ogrezeni 4595 465 1859 470 180138 Oinacu 3534 266 1527 253 148839 Prundu 4330 424 1731 496 167940 Putineiu 2615 223 1060 237 109541 Răsuceni 2221 200 933 233 85542 Roata de Jos 8269 904 3260 918 318743 Săbăreni 2598 200 1122 200 1076

44 Schitu 1868 168 812 156 73245 Singureni 3230 308 1361 284 127746 Slobozia 2503 184 1045 229 104547 Stăneşti 3000 232 1294 242 123248 Stoeneşti 2097 194 904 177 82249 Toporu 2235 170 1001 186 87850 Ulmi 7686 801 3118 840 292751 Valea Dragului 3037 246 1306 265 122052 Vărăşti 5806 527 2409 564 230653 Vedea 2820 230 1194 275 112154 Vînătorii Mici 4539 476 1837 518 1708 Total 280501 25828 117354 27939 109380

În mediul rural, localităţile cu populaţia cea mai numeroasă sunt reprezentate de comuna Florești Stoenești (8807 persoane), urmată de Roata de Jos (8269 persoane), Comana (7962 persoane) și Ulmi (7686 persoane), la polul opus aflându-se localităţile Bulbucata (1645 persoane), Schitu (1868 persoane), Isvoarele (1961 persoane) şi Gogoșari (1974 persoane).

Din punct de vedere al structurii pe sexe, populaţia judeţului Giurgiu se caracterizează printr-o uşoară predominare a populaţiei de sex feminin. Din totalul populaţiei judeţului, 143182 persoane (reprezentând 51 %) erau de sex feminin, iar 137319 persoane (49 %) erau de sex masculin.

Secţiunea 5 - Căi de transport2.5.1 Căi de transport rutiereDin analiza echipării cu drumuri publice - DN, DJ şi DC - a judeţului Giurgiu, a rezultat

următoarele:

Lungimeadrumurilor

Km

Din care: Densitatea la 100 Kmp Modernizate Nemodernizate Cu îmbrăcăminte

asfaltică

DJKm

DNKm

DCKm

DJKm

DNKm

DCKm

DJKmși %

DNKm şi %

DCKmși %

DJKm

DNKm

DCKm

DJKm

DNKm

DCKm

1.158,698 540,791

311,128

306,7

15,3

12,31

8,700

266,635

301,393

109,452

163,786

8,900 140,016

110,3

0,835

57,3

49,30%

96,87%

35,68%

30,29%

2,86%

45,64%

20,41%

0,27%

18,6%

În cele 7 trasee de clasă superioară de pe teritoriul judeţului Giurgiu se înscrie şi autostrada Bucureşti-Piteşti A.1 (E 70), care străbate partea de nord a judeţului şi face legătura cu restul ţării prin E 70, legând prin DN 5 punctul de trecere a frontierei Giurgiu, cu cele din vestul ţării. E 70 face parte din categoria drumurilor de circulaţie internaţională fiind încadrat, conform nominalizării GR, (Acordul european asupra marilor drumuri de circulaţie internaţională), ca drum reper cu orientare Vest-Est care asigură legătura între coasta de vest a Mării Negre şi litoralul atlantic al Spaniei.

Un alt traseu important este şi E 85, care leagă capitala de municipiul Giurgiu, făcând legătura cu partea de nord a ţării, legând punctul de trecere a frontierei Giurgiu-Ruse (Bulgaria) cu punctul de trecere a frontierei Siret-Porubnoe (Ucraina).

E 85 face parte, tot din categoria drumurilor repere cu orientare Nord-Sud şi asigură legătura între Comunitatea Statelor Independente şi Bulgaria, traversând România.

Teritoriul judeţului este străbătut de încă 6 trasee de drumuri naţionale: DN 5A, DN 5B, DN 5C, DN 6, DN 41 şi DN 61, care asigură legătura cu restul judeţului.

Datorită creşterii traficului, reţeaua majoră, necesită lucrări de ranforsare a sistemului rutier, lucrări pentru aducerea drumurilor respective la parametrii ceruţi de acordul marilor drumuri europene şi de realizarea de noi capacităţi de trafic.

Reţeaua drumurilor de legătură a DJ şi a DC are o lungime de 758 km respectiv 73,6% din lungimea totală a drumurilor din judeţ. Drumurile locale sunt modernizate numai pe o lungime de 84 km (11% din total), au îmbrăcăminţi asfaltate uşoare pe 254 km (53,5%), 420 km (55,4%) fiind nemodernizaţi

Reţeaua drumurilor locale completează reţeaua principală a drumurilor naţionale şi serveşte reţeaua de localităţi şi traficul local. Drumurile judeţene şi comunele nu asigură fluenţa traficului, îmbrăcăminţile moderne existente având în mare parte durata de serviciu depăşită, iar împietruirile şi drumurile de pământ, nu asigură suprafaţa de rulare corespunzătoare.

Existenţa unor poduri cu stare de viabilitate necorespunzătoare sau subdimensionate, a unor pasaje la nivel cu C.F. unde circulaţia auto este îngreunată prin staţionarea la barieră, duc la diminuarea vitezei comerciale şi a capacităţii de circulaţie, la consumul suplimentar de carburanţi. O zonă afectată este cea din nordul municipiului Giurgiu.

Rețeaua de drumuri a județului GiurgiuBAZA NR. 1 – SUD - GIURGIU

Nr.crt.

Codul de identificare Traseul Lungime-km

1. D.J.507 Giurgiu-Oinacu-Branistea-Gostinu 16,052. D.J.504 si 504A Giurgiu-Vieru-Hodivoaia-Putineiu 23.003. D.J.504A si 504 Vieru-Gogosari-Draghiceanu-Izvoru 17,50

4. D.J.503 Giurgiu-Balanu-Ghizdaru-Toporu-Limita de judet 32,90

5. D.J.503A Ghizdaru-Oncesti-R.Voda-Izvoarele-Rasuceni 30,10

6. D.J.505 Gara Chiriacu-Izvoarele-V.Bujorului-D.N.5B. 16,87

BAZA NR. 2 - CENTRU – ADUNATII COPACENI (DRAGANESTI VLASCA)Nr.crt.

Codul de identificare Traseul Lungime-

km7. D.J.603 Schitu-Stoienesti-Vieru-M.Bravu-Comana 11,738. D.J.413 D.J.603 M. Bravu-Gara- DN 41 9,699. D.J.411 D.J.412A-Budeni-Calugareni-Singureni-Clejani 41,00

10. D.J.412A D.N.5-D.Vlasca-Mihailesti-Buturugeni-C.F. Zorile 26,70

11. D.J.612 D.N.61-Milcovatu 1,11

12. D.J.412B Draganescu-Podul Ilfovat-Neajlovu-Sterea- D.N.61 15,5

BAZA NR. 3 – EST - VALEA DRAGULUINr.crt.

Codul de identificare Traseul Lungime-

km

13. D.J.401 Limita jud.IF.-Dobreni-Varasti-V. Dragului-Hotarele 22,00

14. D.J.401B DN.4-Heresti 4,4415. D.J.411 Limita jud. CL.-Hotarele-DN.5A 5,0016. D.J.411 DJ.412(DN5A)-Comana-DJ412A 6,0017. D.J412A DJ411-Gradistea(DN5) 3,50

18. D.J.412 Prundu DN41-DN5A MironestiFalastoaca(DN5A)-Colibasi Dobreni(DJ401)

9,0010,06

BAZA NR. 4 – NORD - BOLINTIN VALENr. Codul de Traseul Lungime-

crt. identificare km19. D.J.412A Zorile (CF)-Ogrezeni(DJ412C) 7,00

20. D.J.601 Lim. Jud IF.-Bol.Deal-Bol. Vale-Malu Spart(DJ412A) 13,00

21. D.J.401A Lim.jud.IF- Tantava-Bolintin DealBol. Vale-Palanca-Gaiseni-lim.jud.Dambovita

9,116,75

22. D.J.404 Lim.jud. Dambovita-Draganeasca-Floresti-DJ.401A 9,14

23. D.J.601A Lim. Jud. IF.-Bacu-Joita-Cosoba-lim. Jud. Dambovita 12,5

24. D.J.602 Lim. Jud.IF.-Bacu-Joita-Sabareni-lim.jud. if. 7,8525. D.J.601E Bolintin-Vale(DJ.601)-Poenari-Ulmi 5,6326. D.J.151E Trestieni-lim.jud. Dambovita 5,49

Drumuri judeţene – judeţul Giurgiu

Nrcrt

Denumirea şi traseul drumului, poziţia km (origine şi destinaţie), lungime reală (km)

Poziţiile km ale sectorului

Tipul de îmbrăcăminte (km) Starea de

viabi-litate

Poduri şi pasaje, poziţia km, lungimeşi obstacol

Pa-saje CFR

Intrare şi ieşire din localităţi

Îmbră-căminte

Bitum(IB)

IBU

Beton de

ciment (BC)

Pavaj (PV)

Pie-truire

(P)

Drum de pământ

(DP)Localitatea Poziţii km

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13Total general:526,439 kmdin care:

68,232 234,056 14,424 1,248 181,779 26,700

1 DJ 151E:Limita judeţ Dâmboviţa – TrestieniKm 4+340 – 9+835

4+340 - 9+835 5,495 M Km 7+564EA 30 V 80;B/BL = 50,00 mlRâul Ciorogârla

Trestieni 7+050 - 9+835

Total 1 = 5,495 km 5,4952 DJ 401:

Limita judeţ Ilfov – Dobreni – Vărăşti – Valea Dragului – Herăşti – Hotarele (DN 5A)Km 19+000 – 40+684

19+000 – 35+90035+900 – 40+684

16,9004,784

RB

Km 21+224EA 30 V 80;B/BL = 22,00 mlRâul Cocioc---------------Km 38+734EA 30 V 80;B/BL = 188,10 mlRâul Argeş-----------------Km 38+734EA 30 V 80;B/BL = 208,00 mlRâul Argeş

DobreniVărăştiValea DraguluiHerăştiHotarele

20+000 - 22+10022+650 - 27+65027+800 - 33+00035+600 - 37+20039+300 - 40+684

Total 2 = 21,684 km 21,6843 DJ 401A:

Limita judeţ Ilfov – Tântava – Mihai Vodă – Bolintin Deal – Bolintin Vale – Palanca – Stoeneşti – Găiseni – Cărpenişu – limita judeţ DâmboviţaKm 32+350 – 63+550

32+350 - 36+00036+000 - 38+70038+700 – 39+60539+605 - 41+44546+765 - 48+00048+000 - 49+03049+030 - 49+85049+850 - 55+05055+050 - 56+530

2,700

1,8401,2351,0300,8205,200

1,480

3,650

0,905

RFBMMMFBR

FBM

Km 35+085EA 30 V 80;B/BL = 30,00 mlRâul Sabar------------------Km 39+635EA 30 V 80;B/BL = 46,20 mlRâul Sabar

DarvariTântavaMihai VodăBolintin DealBolintin ValePalancaStoeneştiGăiseniCărpenişu

32+350 - 32+60035+600 - 37+40039+250 - 41+20041+200 - 41+40045+000 - 47+35049+850 - 50+80052+400 - 53+00056+450 - 59+10059+800 - 62+900

Nrcrt




viabi-litate


Pa-saje CFR


Îmbră-căminte

Bitum(IB)

IBU

Beton de

ciment (BC)

Pavaj (PV)

Pie-truire

(P)

Drum de pământ


Suprapunere cu DJ 601 Km 41+445 – 46+765(5,320 km)

56+530 - 63+550 7,020 FR ---------------Km 49+030EA 30 V 80;B/BPasaj Autostrada---------------Km 57+200EA 30 V 80;B/BL = 66,20 mlCanal Sabar

Total 3 = 25,880 km 19,845 1,480 4,5554 DJ 401B:

Limita judeţ Călăraşi (DN 4) – Herăşti (DJ 401)Km 0+000 – 4+440

0+000 – 4+440 4,440 M Herăşti 4+200 - 4+440

Total 4 = 25,880 km 4,4405 DJ 404:

Limita judeţ Dâmboviţa – Drăgăneasca – Floreşti(DJ 401A)Km 6+600 - 15+740

6+600 - 13+66013+660 - 13+78813+788 - 15+740

0,1287,060

1,952

RRR

Km 8+355EA 30 V 80;B/BL = 52,00 mlRâul Ciorogârla---------------Km 13+815EA 30 V 80;B/BL = 31,00 mlRîul Sabar

Drăgăneasca 7+600 - 9+30012+400 - 14+410

Total 5 = 9,140 km 0,128 9,0126 DJ 411:

Lim judeţ Călăraşi – Hotarele – Izvoarele – Teiuşu – Mironeşti – Comana – Budeni – Brăniştari – Călugăreni – Crânguri – Singureni – Iepureşti – Stâlpu –

18+000 – 18+94918+949 – 22+09722+097 – 22+26936+860 - 41+36041+360 - 45+60245+602 - 48+22948+229 - 54+79654+796 - 62+705

3,148

4,242

6,5677,909

0,172

0,949

4,500

2,627

RRMMRRMR

Km 42+106IA 13 S 60; B/BL = 61,90 mlRâul Neajlov---------------Km 63+120EA 30 V 80;B/BL = 23,10 ml

HotareleComanaBudeniBrăniştariCălugăreniCrânguriSingureniIepureşti

18+450 - 22+26940+500 - 42+00043+900 - 46+20047+500 - 52+40054+500 - 55+10056+200 - 57+20059+400 - 61+80067+200 - 68+900

Nrcrt




viabi-litate


Pa-saje CFR


Îmbră-căminte

Bitum(IB)

IBU

Beton de

ciment (BC)

Pavaj (PV)

Pie-truire

(P)

Drum de pământ


Bulbucata – Podu Doamnei – Clejani (DN 61)Km18+000 – 84+132Suprapunere cu DN 5A Km 22+269 – 36+676(14,407 km)

62+705 - 68+83268+832 - 76+05076+050 - 77+57277+572 - 84+132

7,218

6,560

6,127

1,522

MRRR

Pârâul Balaria StâlpuBulbucataPodu DoamneiClejani

69+000 - 70+00071+900 - 75+30079+000 - 81+00083+000 - 84+132

Total 6 = 51,541 km35,644 0,172 15,725

7 DJ 412:Prundu (DN 41)- Colibaşi – Câmpurelu – Dobreni – Vărăşti – limita judeţ CălăraşiKm 0+000 - 30+000Suprapunere cu DN 5AKm 9+000 - 12+000(3,000 km)Suprapunere cu DJ 401Km 20+946 - 24+362(3,416 km)

0+000 - 0+6000+600 - 9+00012+000 - 13+50013+500 - 20+94624+362 - 30+000

0,600

7,446

8,4001,500

5,638

FRFRMFRR

Km 13+200EA 30 V 80;B/BL = 255,00 mlRâul Argeş---------------Km 19+649EA 30 V 80;B/BL = 74,40 mlRâul Sabar

PrunduColibaşiCâmpureluDobreniVărăşti

0+000 - 0+50013+500 - 16+80016+800 - 19+20021+000 - 23+00023+550 - 26+000

Total 7 = 23,584 8,046 15,5388 DJ 412A:

DJ 411 – Grădiştea – Mogoşeşti – Varlaam - Adunaţii Copăceni - Dărăşti Vlaşca – Novaci – Popeşti – Mihăileşti – Drăgănescu – Poşta – Buturugeni – Zorile – Hobaia – Ogrezeni – DJ 601 (Malu Spart)

0+000 - 2+0002+000 - 3+50014+300 - 27+13629+519 - 33+50033+500 - 34+70034+700 - 35+00035+000 - 35+70035+700 - 43+94043+940 - 46+40046+400 - 51+540

2,0001,500

12,8363,9811,2000,3000,7008,2402,4605,140

BRMR

FBMFBMFBM

Km 45+100EA 30 V 80;B/BL = 10,00 mlCanal

Km40+350

Grădiştea 2+800 - 3+50015+700 - 19+10020+300 - 22+70022+700 - 24+60025+250 - 31+00032+150 - 33+65033+800 - 34+70036+100 - 39+75040+400 - 41+80046+400 - 49+600

Nrcrt




viabi-litate


Pa-saje CFR


Îmbră-căminte

Bitum(IB)

IBU

Beton de

ciment (BC)

Pavaj (PV)

Pie-truire

(P)

Drum de pământ


Km 0+000 - 51+540Suprapunere cu DN 5AKm 3+500 - 14+300Suprapunere cu DN 6Km 27+136 - 29+519Total 8 = 38,357 km 38,357

9 DJ 412B:Drăgănescu (DJ 412A) - Podu Ilfovăţului – Neajlov – Sterea – DN61Km 0+000 – 15+550

0+000 - 2+2002+200 - 10+00010+000 – 15+550

2,200

5,5507,800

RFRR

DrăgănescuPodu IlfovăţuluiNeajlovuSterea

0+000 - 1+0005+300 - 6+10010+000 - 11+00011+700 - 13+000

Total 9 = 15,550 km7,750 7,800

10 DJ 412C:Ogrezeni (DJ 412A) – Podişoru – Bucşani – Obedeni – Uieşti – Goleasca – DJ 601Km 0+000 - 21+936Suprapunere cu DN 61Km 11+750 - 12+750(1,000 km)

0+000 - 0+5000+500 - 5+0005+000 - 11+75012+750 - 13+50013+500 - 19+18619+186 - 19+25519+255 - 19+44119+441 - 21+936

0,500

5,686

0,186

4,5006,7500,750

0,069

2,495

FRRMMFBRRR

Km 5+800EA 30 V 80;B/BL = 18,75 mlRâul Ilfovăţ---------------Km 13+000IV – A8;ţevi oţelL = 16,65 mlRâul Neajlov---------------Km 19+348EA 30 V 80;B/BL = 186,55 mlRâul Dâmbovnic

OgrezeniPodişoruBucşaniObedeniUieştiGoleasca

0+000 - 2+0006+400 - 8+20011+400 - 12+85014+150 - 16+15017+550 - 18+65020+250 - 21+550

Total 10 = 20,936 km 6,372 14,56411 DJ 413:

DJ 603 (Mihai Bravu) – Halta CFR Mihai Bravu – DN 41Km 0+000 - 9+690

0+000 - 5+8645+864 - 9+690

5,8643,826

MR

Km 5+000

Mihai Bravu 0+000 - 0+800

Nrcrt




viabi-litate


Pa-saje CFR


Îmbră-căminte

Bitum(IB)

IBU

Beton de

ciment (BC)

Pavaj (PV)

Pie-truire

(P)

Drum de pământ


Total 11 = 9,690 km 5,864 3,82612 DJ 503:

Giurgiu – Bălanu – Halta CFR Chiriacu – Halta CFR Toporu – Satu Nou – limita judeţ TeleormanKm 0+000 – 35+900

0+000 - 0+6300+630 - 1+0201+020 - 5+5505+550 - 7+5507+550 - 35+900

0,630

4,5302,000

0,390

28,350

FBMMRR

Km 13+750IA 13 S 60; B/BL = 18,00 mlCanal

Km 1+200

Km 8+800

GiurgiuBălanuToporuSatu Nou

0+000 - 3+0004+250 - 5+30028+000 - 28+40033+000 - 33+600

Total 12 = 35,900 km 5,160 2,000 0,390 28,35013 DJ 503A:

DJ 503 – Halta CFR Onceşti – Radu Vodă – Izvoarele – Chiriacu – Cucuruzu – Răsuceni – limita judeţ TeleormanKm 0+000 - 30+100

0+000 - 1+2501+250 - 9+6009+600 - 13+60013+600 - 17+50017+500 - 30+100

8,3504,0003,900

1,250

12,600

RR

FBFRM


OnceştiRadu VodăIzvoareleChiriacuCucuruzuRăsuceni

2+100 - 3+3009+600 - 11+10014+800 - 15+95015+950 - 17+50020+700 - 22+90025+600 - 28+500

Total 13 = 30,100 km 16,250 13,85014 DJ 504:

Giurgiu – Vieru – Hodivoaia – Putineiu – limita judeţ TeleormanKm 0+000 - 30+000

0+000 - 0+6300+630 - 1+2001+200 - 1+2481+248 - 1+4361+436 - 3+0003+000 - 19+78019+780 - 29+90029+900 - 30+000

0,630

0,048

1,56416,780

0,100

0,188

0,570

10,120

FBMB

FBB

FBFRFR


Km 1+200

GiurgiuVieruHodivoaiaPutineiu

0+000 - 3+00011+900 - 12+20014+000 - 15+40017+500 - 19+750

Total 14 = 30,000 km 19,122 0,188 0,570 10,12015 DJ 504A:

Vieru (DJ 504) – Gogoşari – Drăghiceanu – Izvoru – DJ 504Km 0+000 – 17+500

0+000 - 4+0004+000 - 9+3009+300 - 17+500

4,0005,300

8,200

RFRR

VieruGogoşariDrăghiceanuIzvoru

0+000 - 1+2508+200 - 10+50011+800 - 13+00014+500 - 16+000

Total 15 = 17,500 km 9,300 8,20016 DJ 505: 0+000 - 11+800 11,800 FR Cetăţuia 0+000 - 0+500

Nrcrt




viabi-litate


Pa-saje CFR


Îmbră-căminte

Bitum(IB)

IBU

Beton de

ciment (BC)

Pavaj (PV)

Pie-truire

(P)

Drum de pământ


Cetăţuia (DN 5C) – Gogoşari – Putineiu – Halta CFR Chiriacu – Izvoarele – Chiriacu – Valea Bujorului – DN 5BKm 0+000 - 47+870Suprapuneri cuDJ 504AKm 11+800 - 14+300DJ 504Km 20+000 - 2-+600DJ 503Km 30+000 - 30+800DJ 503AKm 36+000 – 38+000

14+300 - 20+00020+600 - 30+00030+800 - 34+80034+800 - 36+00038+000 - 38+78438+784 - 47+870

1,2000,7849,086

9,4004,000

5,700 FRFRR

FRFBR

GogoşariPutineiuIzvoareleChiriacuValea Bujorului

11+800 - 13+70019+500 - 21+00035+200 - 37+00037+000 - 38+00043+900 - 45+300

Total 16 = 41,970 km 11,070 13,400 17,50017 DJ 506A:

Lim judeţ Teleorman – Toporu (DJ 503)Km 14+000 – 20+930

14+000 - 18+53018+530 - 20+930 2,400

4,530 RFB

Toporu 18+610 - 20+930

Total 17 = 6,930 km 2,400 4,53018 DJ 507:

Giurgiu – Oinacu – Braniştea – GostinuKm 0+000 – 19+050

0+000 - 0+1290+129 - 0+2050+205 - 0+8250+825 - 2+3662+366 - 8+1248+124 - 11+73011+730 - 14+25014+250 - 19+050

5,758

0,129

1,541

3,606

4,800

0,6200,076

2,520

FBMFBFBFBFBMFB

GiurgiuOinacuBranişteaGostinu

0+000 - 2+3667+800 - 9+00010+700 - 11+20017+500 - 19+050

Total 18 = 19,050 km 5,758 10,076 0,620 0,076 2,52019 DJ 601:

Limita judeţ Ilfov – Bolintin Deal –

7+000 - 8+0008+000 - 9+6309+630 - 11+000

1,6301,370

1,000 RR

FB

Km 13+100IA 13 S; B/BL = 41,70 ml

Bolintin DealBolintin ValeMalu Spart

9+000 - 10+70013+300 - 16+80019+800 - 22+100

Nrcrt




viabi-litate


Pa-saje CFR


Îmbră-căminte

Bitum(IB)

IBU

Beton de

ciment (BC)

Pavaj (PV)

Pie-truire

(P)

Drum de pământ


Bolintin Vale – Malu Spart – Roata de Jos – Mîrşa – limita judeţ TeleormanKm 7+000 - 49+350

11+000 - 15+00015+000 - 20+50020+500 - 31+00031+000 - 36+00036+000 - 49+350

4,0005,500

10,500

13,3505,000

MFBRBR

Râul Sabar---------------Km 18+735IA 13 S 60; B/BL = 142,25 mlRâul Argeş---------------Km 29+855IA 13 S 60; B/BL = 50,55 mlRâul NeajlovKm 35+921EA 30 V 80;B/BL = 26,00 mlScurgere---------------Km 36+120EA 30 V 80;B/BL = 80,00 mlRâul DâmbovnicKm 39+274L = 7,0 mlCanal Scurgere---------------Km 39+300L = 8,00 mlCanal Scurgere---------------Km 49+150IA 13 S 60; B/BL = 16,40 mlValea Lungă

CrevediaRoata MicăMîrşa

26+800 - 27+30035+650 - 36+00040+000 - 43+000

Total 19 = 42,350 km 36,350 1,000 5,00020 DJ 601A:

Limita judeţ Ilfov – 11+500 - 14+48014+480 - 18+100

2,9803,620

BFB

Km 15+714EA 30V 80; B/B

BâcuJoiţa

13+100 - 14+10015+500 - 19+700

Nrcrt




viabi-litate


Pa-saje CFR


Îmbră-căminte

Bitum(IB)

IBU

Beton de

ciment (BC)

Pavaj (PV)

Pie-truire

(P)

Drum de pământ


Bâcu – Joiţa – Cosoba – limita judeţ DâmboviţaKm 11+500 - 24+000

18+100 - 21+50021+500 - 22+70022+700 - 24+000

3,4001,200

1,300

MFBB

L = 21,60 mlRâul Dâmboviţa

Cosoba 20+200 - 22+600

Total 20 = 12,500 km 11,200 1,30021 DJ 601D:

Limita judeţ Teleorman – Letca Veche – limita judeţ TeleormanKm 4+000 – 10+714

4+000 - 10+714 6,714 R Letca Veche 6+300 - 8+000

Total 21 = 6,714 km 6,71422 DJ 601E:

DJ 601 (Bolintin Vale) – Poenari – UlmiKm 0+000 – 5+630

0+000 - 1+3501+350 - 4+9004+900 - 5+630

3,5500,730

1,350 MMR

PoenariUlmi

2+950 - 4+7504+950 - 5+630

Total 22 = 5,630 km4,280 1,350

23 DJ 602:Limita judeţ Ilfov – Bâcu – Joiţa – Săbăreni – limita judeţ IlfovKm 21+950 - 34+000Suprapunere cu DJ 601AKm 24+283 - 28+478 (4,195 km)

21+950 - 24+28328+478 - 30+75030+750 - 31+25031+250 - 34+000

0,500

2,3332,272

2,750

FRMFBM

Km 28+908EA 30V 80; B/BL = 33,80 mlRâul Dâmboviţa---------------Km 29+412EA 30V 80; B/BL = 28,00 mlCanal Ilfov

BâcuJoiţaSăbăreni

23+350 - 25+00025+500 - 28+90030+000 - 32+300

Total 23 = 7,855 km0,500 7,355

24 DJ 603:Naipu (DN6) Schitu – Mirău – Stoeneşti – Ianculeşti – Uzunu – Mihai Bravu – Comana (DJ 411)

0+000 - 0+6000+600 - 2+0002+000 - 5+8205+820 - 5+9705+970 - 12+03312+033 - 22+200 10,167

0,150

0,600

3,820

6,063

1,400MFRFRFBMR

NaipuSchituMirăuStoeneştiIanculeştiUzunu

0+000 - 0+2004+800 - 5+2009+200 - 9+50010+000 - 12+00012+600 - 12+80019+000 - 22+200

Nrcrt




viabi-litate


Pa-saje CFR


Îmbră-căminte

Bitum(IB)

IBU

Beton de

ciment (BC)

Pavaj (PV)

Pie-truire

(P)

Drum de pământ


Km 0+000 - 35+731 22+200 - 27+33027+330 - 32+76032+760 - 35+731

5,1305,4302,971

MFBR

Mihai BravuComana

26+000 - 28+30034+800 - 35+731

Total 24 = 35,73123,698 0,150 10,483 1,400

25 DJ 611:Roata de Jos (DJ 601) – Sadina – Cartojani – limita judeţ TeleormanKm 0+000 – 6+800

0+000 - 0+2000+200 - 0+2400+240 - 1+4001+400 - 6+6446+644 - 6+800

0,200

5,2441,160

0,040

0,156

RMB

FBM

Km 0+150IA 13 S 60; B/BL = 75,40 mlRâul Dâmbovnic---------------Km 4+060L = 8,00 mlCanal Scurgere

Roata de Jos 0+150 - 1+4001+400 - 3+4004+500 - 6+500

Total 25 = 6,800 km 5,444 1,160 0,040 0,15626 DJ 612:

Milcovăţu (DN 61) – limita judeţ TeleormanKm 0+000 – 1+112

0+000 - 0+3000+300 - 1+112

0,3000,812

FBR

Km 0+150EA 30 V 80;B/BL = 30,00 mlRâul Milcovăţ

Milcovăţu 0+000 - 0+700

Total 26 = 1,112 km 0,300 0,812

2.5.2 Căi de transport feroviareMunicipiul Giurgiu este legat de linia de centură a capitalei printr-o linie simplă

neelectrificată.Singura linie dublă şi electrificată este Bucureşti -Videle, care traversează judeţul pe direcţia

Est-Vest. Această linie face parte din principala axă de transport Magistrala I – Bucureşti – Craiova – Tr. Severin – Caransebeş – Timişoara – Jimbolia.

Totalul liniilor CF pe teritoriul judeţului Giurgiu este de 113 km, din care 48 km sunt electrificaţi, cu o cale fiind 71 km, iar cu două căi 42 km. Densitatea reţelei CF la 1.000 km2, pe judeţ, este de 32,0 km/1.000 km2, faţă de media pe ţară care este de 47,7 km/1.000 km2. Rezultă o insuficientă dotare cantitativă şi calitativă în echiparea judeţului cu reţea feroviară. De asemenea traficul feroviar este inadaptat la cerinţele traficului european, necesitând amenajare la parametrii de trafic internaţional a liniei duble şi electrificate Bucureşti-Videle, precum şi lucrări de dublare şi electrificare a liniei simple Bucureşti-Giurgiu.

Există o linie neelectrificată Giurgiu – Ruse, iar linia Giurgiu – Bucureşti este întreruptă între staţiile Vidra şi Grădiştea datorită prăbuşirii podului de cale ferată, în anul 2005.

2.5.3 Căi de transport navigabileJudeţul Giurgiu dispune de o importantă cale de transport pe apă, pe o lungime de 68 km,

prin care se face legătura cu ţările din centrul Europei şi cu Marea Neagră.Pe Dunărea fluvială navigaţia este posibilă cu convoaie de barje de 1.000-3.000 tone, funcţie

de nivelul apelor.Municipiul Giurgiu este port fluvial, dotat cu utilaje şi instalaţii necesare derulării traficului

de mărfuri.

Căile de transport din județul Giurgiu(conform datelor din planurile de analiză și acoperire a riscurilor ale localităților din județul Giurgiu)

Nr. crt. Localitatea Drumuri judeţene Drumuri

naţionale Drumuri comunale Poduri Căi ferate

1 Giurgiu DJ 503, 503 A și 504: Giurgiu - Alexandria

DN 5: Giurgiu - București

Gara Giurgiu Oraș

DN 53: Giurgiu - Ghimpați (legătura cu

DN 6 și DN 61)

Gara Giurgiu Nord

DN 5C: Giurgiu - Zimnicea

Gara Giurgiu Sud

2 Bolintin Vale DJ 601 pod pe DJ 601 km 109+0,00 - peste Râul Argeş

DJ 401 pod pe DJ 401 km 59+700 - peste Râul Sabar


DJ 412 A: Adunaţii Copăceni - Dărăşti Vlaşca - 6 km

DN 5 (E70): Adunaţii Copăceni - 1

Decembrie - 5,5 km

DN 5 A: Adunaţii Copăceni - Varlaam - Mogoşeşti - 7,5 km

4 Băneasa DN 41: Giurgiu - Olteniţa

Gara Băneasa, Gara Taban - sat Frasinu

5 Bolintin Deal DJ 601: Bolintin Vale - Ciorogârla - Bucureşti - 8,5 km

A1 - 7 km DC 148: Bolintin Deal - Bolintin Vale - 2,3 km

Pod peste Sabar la km 59+700 - 1957

DJ 401A: în continuarea DJ 123 spre Bolintin Vale Grădinari - Bolintin Vale -

5,5 km6 Bucşani DJ 412 C - 17 km DN 61: Vadu Lat -

Bucşani - 7 kmDC 311

7 Bulbucata DJ 411 DC 138 DC 139

8 Buturugeni DJ 412 A: Sat Poşta - Buturugeni DC 134 face leg. cu Satul Pădureni şi Podul Ilfovăţu

9 Călugăreni DJ 411: Călugăreni - Singureni - 8,75 km DN 5: Bucureşti - Giurgiu - 16,4 km

DC 107: Călugăreni - Hulubeşti - 7,25 km

3 poduri peste râul Neajlov DJ 603: Călugăreni - Stoeneşti - 5,65 km

10 Clejani DJ 411 - 5 km DN 61 - 8 km

DJ 412: Sterea - NeajlovDJ 412 B: Podu Doamnei - Neajlov

11 Colibaşi DJ 412 - 5,5 km DC - 17 km 2 poduri: peste Râul Sabar şi Râul Argeş

12 Comana DJ 603: 8 km - Grădiştea până la ieşire din Falaştoaca

DN 5 A: 7 km DC 87: 5 km - de la intersecţia cu DJ 603 până în Vlad Ţepeş

Pod de cale ferată peste râul Neajlov la ieşire din Comana spre

Grădiştea

Calea ferată Giurgiu - Bucureşti:

Vlad Ţepeş, Comana, Grădiştea

- 9 kmDJ 412 A: 2,5 km - de la intersecţia

Budeni până la intersecţia cu DN 5 A în Grădiştea

Pod de cale ferată la Grădiştea - impracticabil

DJ 411: 15 km - de la intrarea în Budeni până la ieşirea din Comana spre

Gostinari

Pod rutier peste râul Neajlov pe DJ 411, în dreptul Mănăstirii

Comana Pod rutier peste braţul secundar al

râului Neajlov, în dreptul Postului de poliţie, pe DJ 411

Pod rutier peste râul Argeş între satele Falaştoaca şi Colibaşi

Pod rutier peste râul Neajlov între Falaştoaca şi Gostinari

Pod rutier peste râul Gurbanu pe DC 87 în satul Vlad Ţepeş

Pod rutier peste râul Gurbanu pe DJ 41, în apropierea gării Comana

13 Cosoba DJ 601 A - 3,8 km 14 străzi cu lungime de 8,7 km 2 poduri peste râul Dâmboviţa, pe str. dr. Petru Groza şi str. Guliei

14 Crevedia Mare

DN 61 - 10,72 km DC 193 (2600 m): DN 61 - Sf. Gheorghe

2 poduri din ciment cu o capacitate de peste 40 tone, pe DC 193, între DN 61 şi satele Sf. Gheorghe şi Priboiu.

DC 193A (900 m): DN 61 - DJ 601

DC 193A (1500 m): DN 61 - Regie tutun

DC (2500 m): DN 61 - Crevedia Mică

DC (500 m): DN 61 - Şcoala generală V - VIII

15 Daia DN 5: Bucureşti - Giurgiu


DJ 401A: limita jud. Ilfov - Tântava - Bolintin Deal - Bol Vale - Palanca -

Găiseni - limita jud. Dâmboviţa - 25,85 km

DC 148 - Limita DB - Poiana - Fl.Stoeneşti - Palaca - limita Ilmi

- 11 km

DJ 404: limita judeţului DB - Drăgăneasca - Floreşti - DJ 401 A - 9,14

km

DC 156: Palanca - DJ 401 A - 1 km

17 Frăteşti DN 5: Remuş - Daia - 4 km

DC 114: Bibiţa - Şcoala Frăteşti - 2,8 km

CF Giurgiu - Videle - 5 km

DN 5 B: Bălănoaia - Pădurea Vlaşin - 19

km

DC 115: Remuş - Cetatea - Bălănoaia - 5 km

CF Giurgiu - Bucureşti - 5 km

DC 116: Frăteşti - Cetatea - Bălănoaia - 4,7 km

18 Găiseni DJ 401A: lim. jud. Ilfov - Tântava - Bolintin Deal - Bolintin Vale - Palanca - Găiseni - lim. jud. Dâmboviţa (9,2 km)

Autostrada Bucureşti - Piteşti

DC 187: Căscioarele - Km. 36 A1 Bucureşti - Piteşti (4,9 km)

DC 188: Cărpenişu - Podu Popa Nae (3 km)

DC 190: Găiseni - Km. 42 A1 Bucureşti - Piteşti (5,6 km)

DC 194: DC 190 - Podu Popa Nae (2,3 km)

19 Găujani DN 5 C - 9 km 5 poduri care traversează Gârla Pasărea; 1 pod peste Canalul

Dalat.

20 Ghimpaţi DJ 603: Naipu - Schitu - 2,5 km DN 6: Bucureşti - Alexandria - 20 km

(traversează Ghimpaţi, Copaciu,

Naipu, Valea Plopilor)

DC 109: Naipu - Petru Rareş - 7 km

DN 5: Giurgiu - Ghimpaţi - 4 km

DC 142: Copaciu - Letca Veche - 3,6 km

DN 61: Găeşti - Ghimpaţi - 3 km

DC 108: Ghimpaţi - Cămineasca - 2 km

21 Gogoşari DJ 505 - legătura cu DN 5 şi DJ 503 DC 119 Izvoru - Parapanca - 3 poduri;

Drăghiceanu - Parapanca - 3 poduri; Gogoşari - Parapanca - 4 poduri; Gogoşari - Râul Morii - 2

poduri

DJ 504 - legătura cu Putineiu şi judeţul Teleorman

DC 79

DJ 504 A - 15 km - traversează Gogoşari, Drăghiceanu şi Izvoru (asfaltat 1,5 km la intrarea în Gogoşari, în rest -

pietruit)

DC 120: Gogoşari - Răleşti - 1,5 km

22 Gostinari DJ 411: limita jud. Călăraşi - Hotarele - DN 5A - 5 km

DJ 411: DJ 412 (DN 5A) - Comana - DJ 412 A - 6 km

DJ 412 A: DJ 411 - Grădiştea (DN 5) - 3,5 km

DJ 412: Prundu (DN 41) - (DN 5A) Mironeşti - 9 km; Falaştoaca (DN 5A) - Colibaşi Dobreni (DJ 401) - 10,06 km

23 Gostinu DJ 507: Giurgiu - Oinacu - Braniştea - Gostinu - 16,05 km

24 Grădinari DJ 401 A: limita jud. Ilfov - Tântava - Bolintin Deal - Bol Vale - Palanca -

Găiseni - limita jud. Dâmboviţa - 25,85 km

DJ 412 A: DN 5 - Dărăşti Vlaşca - Mihăileşti - Buturugeni - CF Zorile -

Ogrezeni - 33,7 km25 Greaca DN 41: Giurgiu -

Olteniţa - 7 kmDC 89: Greaca - Puţu Greci - 6

km

DC 145: Greaca - Zboiu - 5 km26 Herăşti DJ 40: limita jud. Ilfov - Dobreni -

Vărăşti - Valea Dragului - Hotarele - 22 km

DN 4 Herăşti

DJ 401B: DN 4 - Herăşti - 4,44 kmDJ 401A: limita jud. Ilfov - Tântava -

Bolintin Deal - Bolintin Vale - Palanca - Găiseni - limita jud. Dâmboviţa - 9,1 km

27 Hotarele DJ 401: limita jud. Ilfov - Dobreni - Vărăşti - Valea Dragului - 22 km

DN 5 A: DE 70 - Isvoarele - Comana - Mironeşti - Izvoarele - Hotarele - DN 5 A Giurgiu - Olteniţa -

DC - 30 km

46 kmDJ 411: limita jud. Călăraşi - Hotarele - 5 km

28 Iepureşti DJ 411 DN 6: Bucureşti - Alexandria

DC 105: Stejaru - Chirculeşti - DJ 411

DC 139: Băneşti - Gorneni - Facau - Teişoru - DJ 411

DC 141 A: Iepureşti - Valter Mărăcineanu - DN 6

29 Isvoarele DJ 401 B: DN 4 - Herăşti - 4,44 km DN 5 A DJ 411: limita jud. Călăraşi - Hotarele - DN 5 A - 5 km

30 Izvoarele DJ 503: Giurgiu - Bălanu - Ghizdaru - Toporu - limita de jud. Teleorman - 32,9

km

DC 109: Valea Bujorului - Petru Rareş - Naipu - 10 km

DJ 503 A: Ghizdaru - Onceşti - Radu Vodă - Izvoarele - Răsuceni - 30,1 km

DC 112: Radu Vodă (DJ 503 A) - Dimitrie Cantemir - 3 km

DJ 505: Gara Chiriacu - Izvoarele - Valea Bujorului - DN 5 B - 16,87 km

31 Joiţa DJ 601A: limita jud. Ilfov - comuna Dragomireşti Vale - limita jud. Giurgiu -

comuna Cosoba - 9 km

A1: Bucureşti - Piteşti - 2,9 km

DC 143A: Bîcu - Săbăreni - 0,5 km

DC 143: Joiţa - Săbăreni - 0,8 kmDJ 602: Bîcu - Ciorogârla - 2 km DC 147: Joiţa - Bolintin Deal -

2,2 km32 Letca Nouă DJ 612 DN 61: Găieşti -

GhimpaţiDC 142 - asfaltat 7 km şi pietruit

4 km

DJ 60133 Malu DN 5C: Giurgiu -

Zimnicea - 3 km Podeţ DE la ieşirea din comună

spre terenurile agricole (fost CAP) - Râul Adâncata

34 Mihai Bravu DJ 603 DC - 17,5 km CF Bucureşti - Mihai Bravu -

GiurgiuDJ 413

35 Mihăileşti DJ 412 A DN 6 - 10 km 36 Mîrşa DJ 412 C: Mîrşa - Bucşani

DJ 601: Mîrşa -VideleDJ 601: Mîrşa - Roata de Jos

37 Ogrezeni DJ 412 A DC - 24 km DJ 412 C

38 Oinacu DJ 507: Oinacu - Braniştea - 4 km

39 Prundu DN 41: Giurgiu - Olteniţa - 55 km

40 Putineiu DJ 504 şi DJ 504 A: Giurgiu - Vieru - Hodivoaia - Putineiu

41 Răsuceni DJ 503 A: Ghizdaru - Onceşti - Radu Vodă - Izvoarele - Răsuceni - 30,1km

DC 24: Răsuceni - DJ 503 - Satu Nou - 4,986 km

CF Giurgiu - Drăgăneşti - Vlaşca

- VideleDC 111: Răsuceni - limita jud. Teleorman - 6,3 km

42 Roata de Jos DJ 601 - 27 km (străbate Roata Mică) DJ 611 - 8 km (străbate Roata Mică şi

Sadina)43 Săbăreni DJ 602: limita jud. Ilfov - Joiţa - jud.

Giurgiu DC 143: limita jud. Ilfov - DJ

602

DC 143 A: limita DJ 601 - DC 143

DC 146 - Limita Gulia DB - DJ 603

44 Schitu DJ 603: Comana - Naipu DN 5 B: Giurgiu - Ghimpaţi - Găieşti

nu

45 Singureni DJ 411: Călugăreni și Iepurești; legătura cu DN 5 (București - Giurgiu) și DN 6

(Bucureşti - Alexandria) - 7 km

DC 105: Singureni - Stejaru - 4,5 km

46 Slobozia DN 5 C - 1,5 km 47 Stăneşti DJ 503: Giurgiu - Bălanu - Ghizdaru -

Toporu - limita jud. TL - 32,9 km DC 118 face legătura între DJ

503 - Ghizdaru - Stăneşti - 7,5 km (asfaltat 1,8 km)

Pod pe DC 118 CF Giurgiu - Videle

DJ 503 A: Ghidaru - Onceşti - Radu Vodă - Izvoarele - Răsuceni - 30,1 km

DC 117 face legătura între DJ 504 Stăneşti - Onceşti - 11,6 km

(asfaltat 4,5 km)

DJ 504: Giurgiu - Vieru - Hodivoaia - Putineiu - 23 km

48 Toporu DJ 506: Toporu - Răzmireşti - 8 km DC 23: Toporu - Tomuleşti - 5,2 km

CF Toporu - Drăgăneşti - 7,2 kmDJ 503: Toporu - Drăgăneşti - 7,2 km

49 Ulmi DJ 404: Dâmboviţa - Drăgăneasca - Floreşti - DJ 401 A - 9,14 km

A1 - 2,5 km

DJ 601 E: Bolintin Vale - Poenari - Ulmi - 5,63 km

DJ 151 E: Trestieni - limita jud. Dâmboviţa - 5,49 km

50 Valea Dragului

DJ 401: DE 70 - şos. Giurgiu - Olteniţa - 5 km

DJ 401 B: Berceni - Valea Dragului - 16 km

51 Vărăşti DJ 401: DE 70 şi şos. Giurgiu - Olteniţa - 10,8 km (stare foarte proastă)

Pod peste DJ 401

DJ 401B: Berceni - Vărăşti - 8 km52 Vedea DN 5C 53 Vînătorii

Mici DN 61: Ghimpaţi -

Crevedia Mare - Vînătorii Mici -

Izvoru - Corbii Mari

DC 81: Cupele - Vînătorii Mari - Corbeanca - Vâlcelele

Pod peste Neajlov pe DC 161 şi 2 podeţe

DC 168: Vînătorii Mici - Poiana lui Stângă

DC 82: Cupele - IzvoruDC 161: Vînătorii Mici -

Vînătorii Mari

Secțiunea 6 - Dezvoltarea economică2.6.1 Zone industrializate / ramuriPrincipalele ramuri cu ponderi semnificative în judeţ sunt: transportul şi distribuţia energiei

electrice şi termice, extracţia petrolului şi a gazelor naturale, chimică, textilă, industria alimentară şi a băuturilor, industria chimică, industria materialelor de construcţii.

Municipiul Giurgiu este centrul industrial cel mai important, având un profil complex, dat de prezenţa ramurilor: distribuţia şi transportul de energie electrică şi termică, alimentară, a materialelor de construcţie, a I.M.M-urilor.

Celelalte două oraşe (Mihăileşti şi Bolintin Vale) pot fi considerate lipsite de industrie, majoritatea activităţilor fiind generată de en-grosuri şi spaţii de depozitare.

Operatorii economici de pe raza județului Giurgiu(conform datelor din planurile de analiză și acoperire a riscurilor ale localităților

din județul Giurgiu)

Nr. crt. Localitatea Obiectivul economic Profilul de activitate

Numărul de

salariaţiAdresa / Telefon

1 Giurgiu SC Tehnic Instal SRL SC Ceramica Impex SRL SC Lacta SA Lapte și produse

lactate120

SC Poll Chimic SA Detergenți, înălbitori, coloranți și alte produse chimice

SC Ovira Impex SRL Prestări de servicii, amenajări în construcții interioare

SC Terminal Gas SA SC Ermetic SRL SC Profil Impex SRL SC Shipyard ATG SRL Coop. Meșteșugărească Dunărea

SC Soliv SRL SC Prodesing SRL SC Epa Nova Rom SRL SC Incognito SRL SC Dunapref SA Prefabricate din beton

pentru căi ferate, drumuri și poduri, extracție balast

373

SC Consig SA Lucrări de construcții civile, industriale și de construcții - montaj

SC Elco Met SRL Rețele electrice - construcții montaje și reparații

SC Delta Gas LNC SRL SC Delta Gas COV SRL SC Danubius SA SC Vip Tours SRL Biroul de Turism pentru Tineret și Administrația

Județeană a Taberelor ȘcolareSC Trans GSA Grup SRL Str. Vlad Țepeș, nr. 97,

0246/211361Lukoil 1 Benzină, motorină,

GPL, butelii Str. București, nr. 70

Service Benz Com SRL Benzină, motorină, butelii

Lângă autogară, 0246/282052

Service Benz Com SRL Benzină, motorină, butan gas, butelii

Lângă Interex

Sebi Prod Com SRL Butan gas Șos. București, nr. 74, 0749202160

Rompetrol Damstream Benzină, motorină, butan gas

Șos. București, nr. 52, 0757066200

Mall Giurgiu Benzină, motorină Șos. București, nr. 152, 0246/210621

OMV 1 Giurgiu Benzină, motorină, butelii

Șos. București, nr. 76

SC Colorart SRL Butan gas Str. Prieteniei, nr. 1, 0246/210390

Lukoil 2 Giurgiu Benzină, motorină Șos. București, km 59+420, 0246/210622

2 Bolintin Vale (210 unităţi comerciale, 3 restaurante, 25 unităţi prestatoare de servicii)

SC Petrom Distribuţie gaze SRL

SC Semmerlok SRL SC Apanova SA Acumularea Ogrezeni

0213100282

SC Dexter SRL Construcţii SC Burdulea Construct SRL

Construcţii

SC VIV Construct SRL Construcţii SC OMV Petrom SA 135 SC Expresconstruct Ank SRl

Construcţii 146 0722222569

SC Corsarul Roşu Impex 93 SRL

Construcţii 12 0723657364

SC NBG SRL Construcţii 8 SC Arcadia SRL Fabricare produse

lemn36

SC Multisort SRL Transporturi rutiere de mărfuri

18

SC Home Design SRL Construcţii 45 SC Consumcoop SRL Comerţ 39 SC Panirom SRL Produse de panificaţie 12 Mega Image Comercial SC Godac SRL Comercial SC Trans Gheorghe SRL Construcţii 16 SC Fan SRL Comercial PF Jipa Comercial

3 Mihăileşti SC Dovinot SRL MihăileştiSC Girucs SRL MihăileştiSC Costela SRL MihăileştiSC Delta Gas LNC SRL Îmbuteliere GPL Mihăileşti, Complex

Agrozootehnic, str. Prunilor, nr. 2

SC Crimbo Gas 2003 SRL Îmbuteliere GPL MihăileştiSC Avicola Bucureşti SRL Fermă zootehnică

(263773 păsări) Mihăileşti

SC Golden Chichen SRL Fermă zootehnică (110104 păsări)

Mihăileşti

SC Agronutrisco Impex SRL

Fermă zootehnică (380481 păsări)

Mihăileşti

SC Silver Hawk SRL Fermă zootehnică (124000 păsări)

Mihăileşti

SC Mixalim Impex SRL Fermă zootehnică (134658 păsări)

Mihăileşti


SC Agrozootehnica SA Agricultură 30 DN 5, Km 23SC Turist Service SRL Comerţ carburanţi 20 DN 5, Km 24SC Tache & Iordache Agregate minerale 15 DN 5, Km 23SC Service Benz Com SRL

Comerţ carburanţi 14 DN 5, Km 21

SC Trm Tnuva Rom Milk SRL

Creşterea animalelor (1078 bovine)

45 Adunaţii Copăceni, DN 5, Km 23

SC Ferma Animalelor SRL

Creşterea animalelor (30 bovine)

Dărăşti Vlaşca

SC Agroiancu SRL Creşterea animalelor (35 bovine)

Adunaţii Copăceni

SC Agrototal SRL Agricultură 12 DN 5, Km 21SC Agronomica SRL Magazin mixt 18 DN 5, Km 22SC Romstrade SRL Utilaje, asfaltare 1030 DN 5, Km 19SC Nessli SRL Fabrică calorifere 106 DJ 412 ASC Gep SRL Tâmplărie PVC 20 DJ 412 A (fostul CAP)SC Ricostar SRL Utilaje, asfaltare 50 DN 5, Km 19SC Sky Expert Group SRL Azil de bătrâni 10 DJ 412 A, centru Dărăşti

VlaşcaSC Ideal Agroconstruct SRL

Fermă pomicolă 10 DN 5A, Mogoşeşti

SC Eni Romania SA Comerţ carburanţi 10 DN 5, Km 195 Băneasa SC Superstar Comerţ 4

SC Elconic Comerţ 3 AF Vasii Vasile Comerţ 2 SC Biju Comerţ 8 SC Mihclau Comerţ 6 SC Roxy Comerţ 6 SC Betanicom Comerţ 3 SC Albu Comerţ 3 SC Veda Agricol 2 SC Cernuta Comerţ 2 SC Maridan Comerţ 2 Semrom Prelucrare şi vânzare

seminţe4

ICITID Agricol 15 0246/285024SC Grivco Agricol 42 SC Agroprest Agricol 6 SCLemon Agricol 8 SC Lemon 2002 Agricol 8

SC Arhonda Agricol 4 SC Sprinten Prelucrarea laptelui 4 SC Bialgen Transport 1 PF Olteanu Ionel Agricol 2 PFVlad Dumitru Agricol 2 SC Natasa Comerţ 4 PF Badea Dananau Agricol 2 PF Vitan Marian Agricol 2 PF Dumitru Marian Agricol 2 SC Romarta Comerţ 4

6 Bolintin Deal

SC Prologys Synergy SRL Logistică SC Raynart SRL Transporturi

internaţionale

SC Universar Propertz SRL

Logistică

SC Investim SRL Logistică Parc industrial Mercury Logistică SC Minimax SRL Depozitare şi

distribuţie

SC L.M Wood SRL Tâmplărie PVC SC Magnetti SRL Producţie materiale de

construcţie

SC Tassulo SRL Producţie adezivi SC BTS Construct Staţie betoane SC M.M.R. SRL Moara SC Gebruder Waiss SRL Depozitare şi

distribuţie

SC Ruukki SA Confecţii panouri termoizolante

Coloso Company SRL Staţie de betoane G&P Investement Staţie de betoane SC Hanwoori SRL Staţie de betoane Trans Global SRL Depozit materiale de

construcţii

Pagrom Impex SRL Depozit materiale de construcţii

SC Scandia Britt Rezervoare combustivil lichid - 30 t

7 Bucşani SC Sevanel SRL Depozitare GPL, îmbuteliere

Vadu Lat

SC Oana SRL 0246/262818SC Miorod SRL SC Miarool SRL

8 Bulbucata SC Nidex Impex SRL Morărit - panificaţie SC Conrad SRL Morărit - panificaţie SC Maic Trans Com SRL Comerţ PF Preda Elena Marga Comerţ PF Lungu Constantin Comerţ PF Stiubei Elena Comerţ SC Achicom SRL Comerţ PF Lăcătuşu Nicolae Comerţ SC Surix Inpex SRL Comerţ

SC Cristi Prod Serv SRL Agricol SC Almigrup Impex SRL Agricol

9 Buturugeni SC Deni Construct Comerţ SC Bildcom Comerţ PF Grigoriţa Elena Comerţ SC Mady Komy Comerţ SC Max Sicristi Comerţ SC Cristal Comerţ SC Mitu Comerţ SC Impex Nicolas Comerţ SC Saxoni Comerţ PF Preda Daniela Comerţ SC Dixon Emil Junior Comerţ SC Miale Serv Comerţ SC Hertz Comerţ SC Alecu Impex Comerţ PF Iancu Elena Comerţ SC Tehnoger SRL Comerţ SC AS 97 IR Servicom Comerţ PF Şerban Constantin Comerţ PF Tudose Dorina Comerţ SC Bebiţă Impex SRL Comerţ SC Eduard SRL Comerţ SC Comdisco Club SRL Comerţ SC Road House SRL Comerţ SC Mirela Corina Daniela Comerţ SC Trans Predum SRL Comerţ SC Terente SRL Comerţ SC Stoica Daniel Maxi Taxi

Transport persoane

SC Interagro SRL Morărit SC Energo Construct Extracţia de agregate

naturale

SC Crisab SRL Extracţia de agregate naturale

SC Eurocenter Extracţia de agregate naturale

SC Mixalim - punct de lucru

Creşterea şi îngrăşarea puilor de carne

10 Călugăreni SC Gecor SRL Producţie mixturi asfaltice, construcţii, subtraversări, lucări de alimentare cu apă şi canalizare, parapeţi, închirieri

212 Călugăreni, Şos. Giurgiu - Bucureşti, 0246/281052

SC Marexim SRL Comerţ de autovehicule

24 Călugăreni, Şos. Giurgiu - Bucureşti, 0246/281058

SC Azochim SRL Asociaţie agricolă 91 Călugăreni, Şos. Giurgiu - Bucureşti, 0246/281222

SC Agroserv SRL Asociaţie agricolă 6 Călugăreni, Şos. Giurgiu - Bucureşti, 0246/281239

SC Mihai Viteazul Asociaţie agricolă 3 Călugăreni, 0740177105SC Cereal Trans Transport rutier 4 Uzunu, 0723598745

Rosanca Agricom Asociaţie agricolă 4 Brăniştari, 0723638791Franzela Panificaţie, morărit 3 Uzunu, 0744301489SC Maneuro Depozit desfacere

materiale construcţii16 Călugăreni

Agrisol Asociaţie agricolă 4 Uzunu, 0744330550Giorgy Intercom Produse şi

comercializare ciuperci

7 Uzunu

11 Colibaşi SC Minimarket SRL Comerţ, servicii 8 Colibaşi, Str. Principală, 0744319721

SC Cătălin SRL Comerţ, servicii 3 ColibaşiSC Mauro SRL Comerţ 1 ColibaşiPF Manolache Comerţ - ColibaşiSC Pavel Com SRL Comerţ 1 ColibaşiSC Valmi SRL Comerţ 1 ColibaşiSC Proplant SRL Comerţ 1 BucureştiSC Mixandra SRL Comerţ 1 ColibaşiSC Gilbert SRL Comerţ 1 Colibaşi, 0722447662SC Căprioara Impex SRL Comerţ 2 Colibaşi, Str. Principală,

0723200881AF Cama Gheorghe Prelucrare de

monumente funerare1 Bucuresti

SC Pedro Construct Impex SRL

Comerţ 1 Bucureşti

SC Crismar Plus Comerţ 3 BucureştiPF Soare Nicolae Comerţ - ColibaşiSC Prod Legumicola SRL Producţie şi

valorificare1 Colibaşi

Agro Eco Sabar SRL Producţie şi valorificare

1 Colibaşi

SC Prietenia SRL Comerţ 1 ColibaşiSC Oniflor Comerţ 1 ColibaşiSC Ylesim 2008 Comerţ 1 Colibaşi, 0723284448

12 Comana Agroaur Asociaţie agricolă 3 Vlad Ţepeş, 0246289177SC Agrogold 2006 Comerţ 3 Vlad Ţepeş, 0246/289176Ocolul Silvic Conservarea şi

exploatarea fondului forestier

68 Comana, 0246/284121

SC Iceberg SRL Comerţ 4 Grădiştea, 0724336540Parcul natural Protejarea plantelor şi

animalelor10 Comana, 0246/283003

SC Farinsan SRL Morărit şi panificaţie 71 Grădiştea, 0246/284121Apele Române Gestionarea digurilor

şi podurilor6 Comana, 0246283061

SC Rot Mar SRL Comerţ 5 Comana, 0723643985SC Rodmar Prod Com SRL

Zootehnie 1 Falaştoaca, 0246/284128

SC Agrobratu SRL Agricultură 1 Vlad Ţepeş, 0722359487SC Geca Impex SRL Lucrări de construcţii

şi artă8 Comana, 021/6655025

SC Crist Construct Intermed

Comerţ materiale de construcţii

1 Comana, 0246/283316

AF Gimy SRL Comerţ 2 Comana, 0246/283333

SC Baltic Marin Grup SRL

Pescărie 5 Comana, 0212227251

SC Nicoleta SRL Comerţ 1 Comana, 0246/283316SC Gemenii Forest SRL Comerţ 2 ComanaSC Giuli şi Ana SRL Discotecă 1 Vlad ŢepeşSC Service Benz Com Staţie PECO 2 Comana, 0722224596SC Group Gmc Tradinc SRL

Comerţ 2 Falaştoaca, 0726224324

13 Cosoba SC Proamb SRL Prelucrarea cartonului 30 Cosoba, 0246/25370714 Crevedia

Mare SC Delta Consulting Creşterea şi îngrijirea

vacilor de lapte6 Crevedia Mică

SC Imperator SRL 0246/264034SC Conalex SRL 0246/264137SC Romcris SRL 0246/264099SC Luciana SRL 0246/264157

15 Daia SC Agroseed SRL Agricultură SC Traidor Prodimpex SRL

Agricultură

SC Mado SRL Agricultură SC Arhonda SRL Agricultură 2 SC Andy Pro Agro SRL Agricultură 2 PF Jipa Gheorghe Agricultură 1 SC Alidora SRL Horticultură şi comerţ 5 SC Adil SRL Restaurant şi

comercializare produse petroliere

6

SC Lukoil SRL Comercializare produse petroliere

6

Ocolul Silvic Giurgiu Administrare forestieră


SNP Petrom SA - Sucursala Videle

Exploatare petrol Stoeneşti

SC Macon SRL Materiale construcţii PalancaSC Roxy COM Restaurant + magazin PalancaSC Mikoko SRL Magazin mixt PalancaSC Liviu Impex SRL Magazin mixt PalancaPF Sultana Magazin mixt PalancaSC Amiabil SRL Magazin mixt PalancaSC Miema SRL Magazin mixt PalancaSC Anduţa SRL Magazin mixt PalancaPF Magazin sătesc Magazin mixt PalancaSC Amy El Impex SRL Magazin mixt PalancaPF Frizerie Frizerie PalancaPF Lazăr Florărie Florărie PalancaSC Cedric SRL Magazin mixt PalancaSC Meteor SRL Magazin mixt PalancaSC Byby SRL Magazin mixt PalancaSC Petrică şi Ion SRL Magazin mixt PalancaSC Farmana SRL Farmacie PalancaSC Ned SRL Pesticide PalancaSC Domo Impex Magazin mixt PalancaSC Galax Service SRL Termopan PalancaSC Disco Cool SRL Restaurant + disco Palanca

PF Nicolae Daniel Magazin mixt PalancaSC Agermen SRL Magazin mixt PalancaSC Crivas SRL Magazin + spălătorie

auto Palanca

SC Nectcin SRL Magazin mixt PalancaPF Sultana Gheorghiţă Magazin textile PalancaSC Auto trading SRL Piese auto PalancaSC Liviu Construct SRL Termopan -

construcţii Palanca

SC Vep Impex SRL Magazin StoeneştiSC Vioremi SRL Magazin StoeneştiSC Cai Constantinescu SRL

Magazin Stoeneşti

SC N&D Icon SRL Magazin StoeneştiSC Val Com Impex SRL Magazin textile +

spălătorie auto Stoeneşti

SC Hap SRL Magazin StoeneştiSC Irina Bose SRL Magazin StoeneştiSC Gherase Magazin StoeneştiSC Ema Sor SRL Magazin StoeneştiSC Bog Laur SRL Materiale construcţii StoeneştiSC Deni Motor Service SRL

Service auto Stoeneşti

SC Magazin mixt Magazin StoeneştiSC Codruţ SRL Magazin StoeneştiSC Florea Construct Construcţii + Magazin StoeneştiSC Călugăru Magazin StoeneştiPF Sticlea Nicolae Magazin FloreştiPF Neagu Florin Magazin FloreştiSC Almar Prescom SRL Serv. salubrizare FloreştiSC Alex Nico Com SRL Magazin FloreştiSC Fusing SRL Magazin FloreştiSC Domo Impex Magazin FloreştiSC Nicos Dan Magazin FloreştiSC Fluor Mar SRL Magazin FloreştiSC Preţuri foarte mici SRL Magazin FloreştiSC Comprest Service SRL Magazin FloreştiPF Marian Cârnu Magazin FloreştiSC Geordani SRL Farmacie FloreştiSC Farmacia Lucia SRL Farmacie FloreştiPF Ciobanu Florentina Utilaje agricole FloreştiSC Alecsina SRL Materiale construcţii FloreştiSC Ilitrans SRL Magazin FloreştiSC Alex Lil Mar SRL Magazin FloreştiSC Ned SRL Magazin FloreştiPF Marin Florin Valentin Service + Spălătorie

auto Floreşti

SC Bibu Serv Com SRL Magazin FloreştiPF Dumitru Nicolae Service electronic FloreştiSC Fin Mob SRL Mobilă FloreştiPF Groza Mihai Magazin FloreştiPF Pandele Victoria Termopan +

construcţii Floreşti

PF Ciobanu Dumitru Utilaje agricole Floreşti17 Frăteşti ANIF Giurgiu Frăteşti, 0246/213756,

0246/211209S.C Agromec S.A. Frăteşti, 0722552720SC Lukoil Down Stream SRL

Remuş, 0723675916

SC Lukoil Down Stream SRL

Bălănoaia

SC Esther SRL Cetatea, str. Garii, nr. 48SC Convex SRL (reorganizare judiciară)

Remuş

SC Agromet Comprod SRL

Remuş

SC Viodany SRL RemuşSC Vior SRL (dizolvată) FrăteştiSC Dacom Impex SRL (contract de comodat)

Frăteşti

SC Ela Agro SRL BălănoaiaSC Crimbo GAS 2000 RemuşSC Bariksan Impex RemuşSC Kid Prest SRL (contract de comodat)

Bălănoaia

SC Girom Impex SRL FrăteştiSC Franzdo SRL RemuşSC Cerealcom SC Afin Leasing SA SC Vega Prod Logistic Remuş, str. Serelor, nr. 6SC Carnig SA (faliment) RemuşSC Pompiliu SRL RemuşSC Andaluzia SRL RemuşSC Andaluzia SC Trimax SRL BălănoaiaCN Poşta Română SA - Direcţia reg. de poştă

SC Ghe. Ştubeanu SRL RemuşSC Oliv Wirre SRL (reorganizare judiciară din 2009)

Remuş

SC Dany SRL FrăteştiSC Libra Forest SRL FrăteştiDB Cnstruct SRL RemuşSC Irimar SRL RemuşAPIA Centrul judeţean SC Vidal 2006 SRL CetateaSC Universal Service RemuşCN CFR SA Regionala Buc. - Divizia Patrimoniu

SC Unisem SA RemuşSC Shi mbolim Development

SC Dalco Trading SRL Reg CFR Bucureşti Divizia Trafic Frăteşti -

BălănoaiaSC “DE“ SRL FrăteştiSC Prosper Mod SRL Ocolul Silvic Giurgiu BălănoaiaSDN Bucureşti Sud Frăteşti şi RemuşSC Gena SRL RemuşVlaşca Com Agro SC World ACDC Industry Remuş, nr. 96SC Sestos SRL FrăteştiSC Faba Servicii SRL Frăteşti, str. Poieniţei, nr. 44SC Alex Impex ’94 SRL RemuşSC Johan SRL RemuşSC Nextela Limited SRL SC Andonis Company SC Landscapes Servicii SRL

Cetatea

SC Gancon SRL RemuşSC Darmon Construct SRL

Remuş

SC Alcomar SRL RemuşSC Nico & Mary SRL RemuşSC Rovic SRL RemuşSC Romvelia Prod Com SA

Frăteşti

SC Agroholding SA FrăteştiSC Atena SRL RemuşACR Giurgiu SC Mobifon SC Garoafa SRL SC Delta Trading SRL SC Linzer Agro Trade România SRL

Remuş

SC Silval SRL CetateaSC Flover SA RemuşSC Gatedoor Holdings RemuşSC Cosmo SRL RemuşSC Vinalcool SA RemuşSC Alege SRL CetateaSC Azochim SRL RemuşSC Norocel 17 Comimpex SRL

Remuş

SC Alin Agro SRL RemuşSC Ovira Invest SRL RemuşSC Vava SRL SC Galeria SRL SC Vis SRL FrăteştiSC Cromec SRL RemuşSC Metalurgica Cavatorta RemuşSC Comat SA RemuşRomtelecom FrăteştiSC Vîlceanca SRL Frăteşti şi RemuşSC Event Logistic Solution SRL

Remuş, 0728031131

SC Euroseven SRL RemuşSC Grăsunii SRL FrăteştiSC Tavi Serv Agri SRL SC El-Co SA SC Geka Investiţii SRL SC Iole Investiţii SRL Vlaşca 2008 Cooperativa agricolă Frăteşti

Frăteşti

SC Rafo SA SC Loma Impex SRL RemuşSC Lorion SRL FrăteştiPF Alecu Dan Adrian RemuşPFA Ştefan Marius Irinel FrăteştiSC Alexil SRL SC Licurici Import - Export

Bălănoaia

SC Trei C Profile SRL FrăteştiSC Food Industrie SRL SC AMM SRL RemuşSC Oliviera Management SRL

SC Geodan International SRL

Frăteşti

SC Romforest Company (faliment 2010)

Frăteşti

SC Comi - Construct SC Bar - Rom investment SRL

SC Amy Import Export SRL

SC Agromec SA CetateaSC La Tara Ro SRL FrăteştiSC Solidaritatea 2003 SRL RemuşSC Pyf Impex SRL SC Egis SRL RemuşSC Ginari SRL RemuşSC Andra 2007 SRL RemuşBanca Victoria FrăteştiSC The Fine Investment SRL

SC Mirela Impex SRL Asociaţia Donaris Europa RemuşSC Baduc SA RemuşSC Efod Investment SRL FrăteştiSC Losan România SRL RemuşSC Agro Fertil CetateaSC Odem Investment SRL FrăteştiSC Intercons Imporex (reorganizare judiciară)

Frăteşti

SC Uniscan Balkan Division SRL

Remuş

SC Styl Com SRL RemuşSC Almas Invest SRL Remuş

SC IMG Business SRL SC Sodra SRL FrăteştiSC Simion SRL FrăteştiSC Agro Haider SRL RemuşSC Apis Mondia SRL RemuşSC Ebiz Comserv SRL RemuşSC Total Euro Construct SRL

Remuş

SC Buturugarii SRL RemuşSC Lucmar SRL FrăteştiSC Andi Soft SRL Cetatea, str. Poienitei, nr. 23 -

25SC Pasărea Phoenix SRL RemuşSC Palas SRL RemuşSC Panagris SRL (teren în arendă)

Remuş

SC Sandra Agro SRL (teren în arendă)

Remuş

SC Tano Prod Impex SRL RemuşSC Lyvalcom SRL (faliment 2010)

Remuş

SC Vascon Impex SRL RemuşSC Miler SRL RemuşSC Andy Pro Agro 2007 SRL (teren în arendă)

Frăteşti

SC Geneve Invest CetateaSC Intra Com Construct SA

Remuş

SC Motorom SRL RemuşSC Alsacia SRL RemuşSC Arhimede Import Export SRL

Remuş

SC Galileo SRL RemuşSC Mena twork Est Prefabricate SRL

Remuş

S.C. TOP- GEL PROD SRL - Sat Remus (la Badila )

Remuş

SC Build Rural SRL Bălănoaia, str. Sf. Gheorghe, nr. 21

SC CMC Trans SRL RemuşSC Crisandrei Agro SRL CetateaSC Marmu Gep SRL RemuşSC Hejovi SA RemuşSC Sisters SRL SC Import Export Geiv SRL

Frăteşti

SC Tanarfermier 2009 SRL

Frăteşti

SC Omnipack Invest SRL RemuşSC HDC Europa SRL CetateaSC Miler Service SRL Sc Rompack Quipment Remuş

SRLSC Sudpack Prod SRL RemuşSC Emy Alegro SRL RemuşSC Bama Chromatic Com SRL

Remuş

SC Prod Binar Pack SRL RemuşSC Etno Concept SRL RemuşSC Bagplast Invest SRL RemuşSC Jupiter Plastic Investments SRL

Remuş

SC Green Pack Vision SRL

Remuş

SC Chitafes SRL RemuşSC Sera Nostra SRL FrăteştiSC Agro Suin Vlaşca RemuşSC Andrey Travel RemuşSC Agrocet Dinamic SRL Cetatea, str. Gării, nr. 65SC Metropolis SRL FrăteştiSC Medinvest Imobiliar SRL

Remuş

SC Pasumas Imobiliar SRL

SC Winlex SRL Remuş, str. Popa Nuta, nr. 96Danubius Food Trading Remuş, str. Serelor, nr. 6SC Romet Impex SRL RemuşSC Agrocom Proiect SRL RemuşSC Manucu SRL FrăteştiEnel Distribuţie Muntenia RemuşSC Vezuviu Serv RemuşSC Profi Crim Construct SRL

Bălănoaia, str. Sf. Gheorghe, nr. 21

SC Euromedia Group SA FrăteştiSC Euro Chicken SRL FrăteştiSC Cat Speed Motors Remuş, str. Bucureşti, nr. 21Turkuaz Food Trading RemuşSC Consat SRL RemuşSC Serbel Import Export FrăteştiSC Jack Moris Distribution

Frăteşti

Clara Hit Trans RemuşSC Ferma Drumeţul SRL FrăteştiSC GTI SRL CetateaSC Tebo SRL RemuşSC Dalgen RemuşSC Car trucks Company SRL

Remuş

SC Sarathea SRL RemuşSC Viocris Iuli SRL Bălănoaia, str. Gării, nr. 22SC Serod Com SRL FrăteştiSC A& A Ecoterm SRL FrăteştiSC Ady Gex 13 SRL Frăteşti, str. Mărului, nr. 19SC Feracov SRL Remuş, str. Popa Nuta, nr. 29Drăgan Florina - Frăteşti, str. Şcolii, nr. 7

întreprindere individualăWire Grids Remuş, şos. Bucureşti, km. 5

- str. Serelor, nr. 3SC Bălănoaia Green Energy

Bălănoaia, str. Bălănoaiei, nr. 15

SC NHR Agropertners SRL

Remuş, str. Bucuresti, nr. 6

Popagro M&R Company Remuş, str. Orientului, nr. 12PFA Marciu Ovidiu Cristian Dan

Remuş, str. Gării, nr. 3

SC Gabluc SA Remuş, str. Fermei, nr. 35 - 39

SC Delcom Finance FrăteştiSC Livnat Internaţional FrăteştiSC Altius Fotovoltaic SRL RemuşSC Lyo Lubricans Frăteşti, str. Daii, nr. 85SC Solar RemuşSC Karma Gaz SRL Cetatea, str. Poieniţei, nr. 39SC Danubius Sol Energy SRL

Frăteşti, str. Gării, nr. 4

Green Gama Volt FrăteştiBiosol Green Frăteşti şi CetateaSC Ultra Agro SRL Bălănoaia

18 Găiseni SNP PETROM SA - Sucursala Videle

Staţie pompare şi depozitare petrol

Căscioarele

SC Roxy Com SRL CăscioareleSC Amiabil SRL GăiseniSC Marea Antanta SRL GăiseniSC Agromec SRL GăiseniSC Petrisil SRL CărpenişuSC Milcom SRL Căscioarele

19 Găujani AF Popazu Anghel Morărit SNP Petrom SA Peco SA Victoria Găujani Agricol SC Somar SRL Comerţ SC Elenvio SRL Comerţ SC Vladcom SRL Comerţ PF Păun Mariana Comerţ SC Tani SRL Comerţ / agricol AF Madi Comerţ SC Maldaianu SRL Comerţ PF Garoafă Ovidiu Comerţ SC Agrozootehnica SA Vedea

Agricol

SC Deloiu SRL Agricol Racom Prod -Agro SRL Agricol CMV Dr. Burcea Gabriel Veterinar SC Grosu & Turcanu Invest SRL

Agricol

SC Cosmara SRL Agricol SC Trans Rapid SRL Agricol

SC Valy SRL Comerţ SC Datcu SRL Comerţ SC Agrosan SRL Comerţ SC Andredy SRL Farmacie SC Fan Ady SRL Agricol SC Interagro SRL Agricol SC Minigab SRL Comerţ

20 Ghimpaţi SC OMV Petrom Marketing SRL (Peco Ghimpaţi)

Desfacere carburanţi 15 Ghimpaţi, 0246/276394

SC Cătălin SRL Comerţ 2 GhimpaţiSC Total Euro Construct SRL

Comerţ 5 Ghimpaţi

SC Panebo 94 SRL (Staţia Ghimpaţi)

Desfacere carburanţi 4 Ghimpaţi

SC Gimi SRL Comerţ 2 CopaciuSC Toncris Comerţ 2 CopaciuSC Bogdan C SRL Agricultură 5 GhimpaţiSC Dacrom SRL Panificaţie 32 GhimpaţiSC Holland Dairy Farm Creşterea animalelor 42 NaipuSC Nenido SRL Comerţ 4 NaipuAlsina SC Cofraje Construcţii 6 Ghimpaţi

21 Gogoşari SC Fermago SRL Agricol 5 Gogoşari, 0726667363SC Solprod SRL Agricol 6 Gogoşari, 0723136652SC Emy-Cris SRL Comerţ 2 GogoşariSC M&B SRL Comerţ 3 GogoşariSC Lida SRL Comerţ 4 GogoşariPF Puiu Marian Comerţ 1 GogoşariPF Mimis Petrisor Comerţ 1 GogoşariPF Popescu Petrişor Agricol 1 Gogoşari, 0763013591PFA Urucu Nelu Agricol SC Pesco SRL Piscicultură 8 Gogoşari, 0722607418,

0722607419SC Southfork SRL Agricol 10 Izvoru, 0744489489SC La Chiorlan SRL Comerţ 2 IzvoruSC Tamira SRL Comerţ 3 IzvoruSC Bita Impex SRL Agricol 3 Răleşti, 0766375420SC Florio SRL Comerţ 2 IzvoruSC Panem SRL Comerţ 2 IzvoruSC Microdinamic SRL Prestări servicii -

morărit6 Izvoru

SC Many & SME SRL Agricol 2 IzvoruSC Agromec Putineiu SA Agricol 6 Drăghiceanu, 0722302365SC Valahia SRL Comerţ 1 DrăghiceanuSC Coroti SRL Agricol 5 Răleşti, 0724764728SC Opal SRL Comerţ 2 RăleştiPF Bratu Florica Ionela Comerţ 1 RăleştiPF Barbu Marian Agricol GogoşariPFA Ciobanu Corneliu Agricol RăleştiPFA Şerban Florin Agricol RăleştiPârvu Loredana Mihaela Comert 1 Drăghiceanu

22 Gostinari SC MC SRL Gostinari23 Gostinu SC Meg SRL Gostinu, 0733750842

SC Nimb SRL Gostinu, 0246/229211SC Grivco GostinuDanube Graine Services Gostinu

24 Greaca District Greaca Întreţinerea drumurilor

9 0246/246160

PF Flămânzeanu Filoftea Comerţ 0767138130SC Cercel SRL Comerţ 3 0246/246066SC Hortimpex Lilylan Agro SRL

Agricol 30 Zboiu, 0765363301, 0246/246030

AF Anghelache Constantin Comerţ 0246/24609425 Herăşti SC Alcedo SRL Comercializare

pesticide30 Herăşti

SC Alchimex SA Formulare pesticide 60 Herăşti, 0246/253465, 0723300622, 0724367947

SC Distins SRL Ambalare produse alimentare

36 Herăşti

SC Agricom SRL Herăşti, 0726385349SC Pancom SRL Herăşti, 0246/253427,

0765643308SC Ralutim SRL Herăşti, 0723161220

26 Hotarele SC Rotgward SRL Agricultură 10 HotareleSC Delagro - Delmica SRL

Agricultură 3 Hotarele

SC Deleanu Mariana SRL Agricultură 2 HotareleSC Crivis SRL Comerţ 26 HotareleSC Diada SRL Agricultură 8 HotareleSC Mădă SRL Comerţ 4 Hotarele

27 Iepureşti SC Krisva Gas SRL GPL GorneniSC Super Fast SRL Benzină şi motorină StîlpuSC Jack Moris Com SRL Fermă zootehnică

(65000 păsări) Gorneni

28 Isvoarele SC Andibo SRL Produse alimentare IsvoareleSC Iordaco SRL Produse alimentare IsvoareleSC Sasale SRL Produse alimentare Isvoarele

29 Izvoarele SC Agripina Prosper Impex SRL

SC Man SRL Soc. Agricolă Valea Bujorului

SC Alfred - Topffer SRL SC Mi Impex SRL

30 Joiţa SC Prodax SRL Producţie tâmplărie PVC

5 Joiţa

SC Prodam SRL Producţie ambalaje din carton

15 Joiţa

SC Nordic Import - Export SRL

Hală procesare fructe 27 Bîcu, DJ 602

SC Fakouri Electrical Engineering SRL

Creşterea puilor 25 Bîcu

SC Rodana Construct SRL Hală depozitare 5 BîcuSC Style Construct SRL Staţie betoane 18 BîcuSC Prologis SA Hală depozitare 45 Joiţa, DC 147Staţia de pompare - tratare Tratarea şi distribuirea 32 Bîcu, Calea Bucureşti

Arcuda - SC Apa Nova Bucureşti SA

apei potabile

31 Letca Nouă SP Roata Extracţie petrol SC Romnasa SRL Fermă zootehnică 5 Letca NouăSC Bucur SRL SC Romadiex Agricol 4 Letca NouăSC Getra SRL Morărit 2 Letca NouăSC Aldor SRL Comerţ 2 Letca NouăSC Voda Grup SRL Comerţ 3 Letca NouăSC Geos SRL Comerţ 2 Letca NouăSC Vogava SRL Comerţ 2 Letca NouăPF Pandele Comerţ 1 Letca NouăSC Romylux SRL Comerţ 16 Letca VecheSC Universal Grup SRL Comerţ 2 Letca VecheSC Luca Radu SRL Comerţ 1 Letca VechePF Ban Maria Comerţ 1 Letca VecheSC Pa-Ro 94 SRL Morărit 2 Letca VecheSA Înfrăţirea SA Agricol 10 Letca VecheSC Cris-Com SRL Comerţ 2 MilcovăţuSC Marafo Comerţ MilcovăţuSC Milcov SRL Transport persoane +

agricol2 Milcovăţu

SC Naomi SRL Comerţ 1 MilcovăţuSC Comaliment SRL Comerţ 1 Milcovăţu

32 Malu SC R'ART SA Agricol SC Unicu 2002 SRL Agricol Malu, 0246/241112,

0723531602SC Sam 48 SRL Agricol Malu, 0246/241178,

0722253308SC Sambucus SRL Agricol SC Lapmor SRL Agricol Malu, 0722608247SC Agrodorin SRL Agricol AF Rugină Linică Agricol Malu, 0246/241412,

0724429811PFA Gheţa Sorin Cosmin Agricol SC Ris SRL Economic SC Robis SRL SC Solan House SRL SC Silcom SRL

33 Mihai Bravu

SC Vilis SRL Agricultură 7 Mihai BravuSC Dascălu Agro SRL Agricultură 3 Mihai BravuSC Gistar SRL Agricultură 6 Mihai BravuAF Dan Vasile Tâmplărie lemn 2 Mihai BravuSC Blue Flame SRL Reciclare mase

plastice2 Mihai Bravu

SC Grigore Construct SRL Tâmplărie PVC 3 Mihai BravuSC Safedo Grup SRL Discotecă 4 Mihai Bravu

34 Mîrşa SC Crolis SRL Mîrşa35 Ogrezeni SC Andreea Giorgiana Spaţiu servicii 1 Ogrezeni

IC Alex SRL Restaurant 5 OgrezeniSC Mar Nell SRL Bar 1 OgrezeniSC Rem 94 SRL Fero - metale 2 OgrezeniSC Manis SRL Restaurant 4 Ogrezeni

SC Fan Criss SRL Magazin alimentar 3 OgrezeniSC Safir SRL Bar 2 OgrezeniSC La Pasăre SRL Piese auto 1 OgrezeniSC Ada Sor Com Tours SRL

Depozit alimente 8 Ogrezeni

SC Preda & Com SRL Magazin alimentar 2 OgrezeniSC Silva 49 Prod Com SRL

Magazin alimentar 5 Ogrezeni

SC Venus Impex SRL Complex servicii 5 OgrezeniSC Iuli Mar SRL Magazin alimentar 3 OgrezeniSC Nico SRL Magazin alimentar 1 OgrezeniSC Claudiu Trans SRL Depozit matriale de

construcţii3 Ogrezeni

SC Com Impex Casa SRL Construcţii 2 OgrezeniSC Flvimex Com SRL Magazin alimentar 2 OgrezeniSC Dum Com Impex SRL Magazin alimentar 2 OgrezeniSC Agrecom SRL Magazin alimentar 4 OgrezeniSC Matco 2003 SRL Magazin alimentar 2 OgrezeniSC Actual SRL Magazin alimentar 2 OgrezeniSC Nell Cons Trans SRL Atelier mecanic 9 OgrezeniSC Fufa Trans SRL Transport 2 OgrezeniSC Cont Expert SRL Firmă contabilitate 1 OgrezeniSC Ral Com SRL Contabilitate 1 OgrezeniSC Lup Com SRL Magazin alimentar 4 OgrezeniSC Jipa Impex SRL Feronerie, piese auto

diverse7 Ogrezeni

SC Pescaru Hobaia SRL Administrator bazin piscicol

6 Ogrezeni

SC Farmacia SRL Farmacie 2 OgrezeniSC Cezar Construct SRL Construcţii 5 OgrezeniSC Vasi Aurel Construct SRL

Construcţii 10 Ogrezeni

SC MK Impob SRL Agenţie imobiliară 2 Ogrezeni36 Oinacu SC Tibo SRL Comerţ 1 Oinacu, Mirzea Tinela,

0731395408SC Gheval SRL Alimentar 5 Braniştea, Dumitraşcu

Gabriela, 0722518550SC Ramcas SRL Alimentar 3 Oinacu, Rate Adriana,

0722676356SC Floris SRL Alimentar 2 Oinacu, Florea GinelSC Geo SRL Alimentar 2 Oinacu, Gherghina Ginel,

0722237897SC AMCS SRL Alimentar 1 Oinacu, Pencea Alice,

0723312806SC Bozan SRL Alimentar 1 Oinacu, Valu Mădălina,

0732581083SC Dalgen SRL Alimentar 2 Oinacu, Bădălău Ionela,

0724289280SC Gregorio SRL Alimentar 2 Comasca, Vişan Petre,

0726283437SC Agromaximus SRL Agricol Braniştea, Sandu Ioana,

0729490230PF Spinu Ionela Bar 1 Braniştea, Spinu Ionela

SC Bandra SRL Agricol 6 Braniştea, Ban Dănuţ, 0744362001

SC Poultec SRL Creşterea păsărilor (135000 păsări)

20 Braniştea, 0726222973

SC Delta Gas SRL 37 Prundu SC Totagro SRL Agricol 50 Prundu, 0246/245152

SC Falaschi SRL Prelucrarea lemnului 35 PrunduSC Romsem SRL Agricol 7 SC Agriprest SRL Agricol 5 SC BGN SRL Transport 10 SC La Net SRL Internet 3 SC Maria Trading SRL PrunduSC Nature Ecology SRL PrunduSC Vladymar SRL Prundu

38 Răsuceni SC Suraki SRL Fermă zootehnică RăsuceniSC Agroseb SRL Fermă zootehnică RăsuceniSC Agroivanus SA Progresul SA Cucuruzu

39 Roata de Jos

Hanul de la răscruce Cazare, restaurant Ramificaţia DJ 601 cu "Drumul Petrolului" Roata - Poeni

Hanul lui Manolea Complex comercial SC Pâslaru SRL Magazin mixt SC Ionuţ SRL Comerţ SC Roxana SRL Comerţ SC Ceasca SRL SC Maria Com Imp SRL Petrom Service Roata Întreţinere şi reparaţii

de utilaje şi echipamente cu specific petrolier

Schela de Petrol Roata Extracţie petrol 40 Săbăreni SC Elan Săbăreni Lucrări de învelitori,

şarpante şi terase la construcţii

3 Săbăreni

S.C. Valcomexim SRL Construcţii 4 SăbăreniSC Nevas SRL Transport 2 SăbăreniSC Mario Spedition Transport 1 SăbăreniSC Raniva SRL Transport 1 SăbăreniSC Englezu 2005 SRL Comerţ 2 SăbăreniSC Aura şi Dan Trans SRL

Transport 2 Săbăreni

SC Ioniţă Trans SRL Transport 2 SăbăreniSC Lupu Constantin SRL Construcţii 5 SăbăreniSC Ada Impex 90 SRL Comerţ 3 Săbăreni, 0246/253062,

0744354537SC Dadi 97 Impex SRL Comerţ 4 SăbăreniSC Jone Construct SRL Construcţii 5 SăbăreniSC Impex Motoc SRL Comerţ 6 SăbăreniSC Flor Com Prod SRL Comerţ 6 SăbăreniSC Alex Leo Trans SRL Transport 5 SăbăreniSC Ram Prod Cons SRL Construcţii 2 Săbăreni

SC DGD Trans SRL Comerţ 4 Săbăreni41 Schitu SC T.C.M.

SC Gino Florentino SRL 42 Singureni Societatea Agricolă

SingureniCultivarea cerealelor și a plantelor tehnice

12 Singureni, str. Agricultorilor, nr. 0722392219

Societatea Agricolă Stejaru

Cultivarea cerealelor și a plantelor tehnice

2 Singureni, str. Agricultorilor, nr. 0726035569

Sc Agromec Crânguri SA Cultivarea cerealelor și a plantelor tehnice

9 Crânguri, șos. Călugăreni, 0744346112

SC Agriplus SRL Cultivarea cerealelor și a plantelor tehnice

4 Stejaru,. 0768606942

SC Gema Star SRL Comerț cu amănuntul 7 Singureni, str. Principală, 0761995480

SC Adimad SRL Transport rutier, lucrări construcții, terasamente, excavări, magazin mixt

4 Crânguri, șos. Călugăreni, 0722443988

43 Stăneşti SC Casanova SRL Comerţ 1 BălanuSC Nidast SRL Comerţ - Agricultură 4 OnceştiSC Nicodor SRL Comerţ 3 StăneştiSC Ciobi SRL Comerţ 2 Stăneşti, 0768675199SC Agrokaiser SRL Agricultură 7 StăneştiSC Semimpex SRL Agricultură 5 StăneştiSC Meridian Prodcom SRL

Agricultură 7 Onceşti

SC Caluvian SRL Agricultură 4 StăneştiSC Adin SRL Agricultură 5 StăneştiSC Agrosteel SRL Agricultură 5 StăneştiSC Dănuţ Agro SRL Agricultură 4 Stăneşti

44 Stoeneşti SC Laura - Mirela SA Comerţ 7 StoeneştiSC Agromec SA Aricultura 5 StoeneştiSC Tehnic Group Sab SA Agricultură 3 StoeneştiSC Impex SRL

45 Toporu SC Tellif Fermă zootehnică - 520 bovine

SC Caprina Fermă zootehnică - 230 capre

SC Panidan Sc Topagro SC Teda SA Scorpion SA Agrotop

46 Valea Dragului

SC Bent Com SRL Comerţ 3 Slobozia, Ialomiţa - Valea Dragului,0243/212689, 0246/212689

SC Jean Daniel SRL Comerţ 2 Valea Dragului, strada Principală, 0723957600

SC Universal Adi şi Paul SRL

Comerţ 2 Valea Dragului, strada Principală, 0762772808

PF Pavel Dorina Comerţ cu amănuntul Bucureşti, punct de lucru Valea Dragului, 0246/258891

AF Stancu Iancu Comerţ cu amănuntul 2 Valea Dragului, 0741253935PF Marin Nicolae Comerţ cu amănuntul Valea Dragului, 0720541438

SC Pity Famili SRL Comerţ cu amănuntul 3 Valea Dragului, 0731837687SC Teo Consulting SRL Comerţ cu amănuntul 2 Valea Dragului, 0724524668SC Roata Norocului Comerţ 1 Valea Dragului, 0246/258874SC Construct SRL Comerţ materiale

construcţii3 Valea Dragului, 0726209299

SC Romcid SRL Comerţ cu amănuntul 2 Valea Dragului, 0727081591SC Ghidan SRL Comerţ 2 Valea Dragului, 0724049053AF Petcu Marian Comerţ materiale

construcţii2 Valea Dragului, 0723385320

AF Tănase Nicolae Comerţ 2 Valea DraguluiSC Mototolea SRL Comerţ 2 Valea Dragului, 0723837094SC Anita Com Prod SRL Comerţ 2 Valea Dragului, 0722780193SC Acasă SRL Comerţ 2 Valea Dragului, 0723202867SC Dan Constantin SRL Comerţ 2 Valea Dragului, 0722390885SC Scorpion Trans SRL Comerţ 5 Valea Dragului, 0723376121SC Agri Com Prod SRL Depozit cereale,

creştere animale (porcine)

20 Valea Dragului, 0723256638

47 Vărăşti SC Agrodan SRL Agricultură 0744315288SC Prodserv Conil SRL Agricultură 0744315288SC Agri Com Prod SRL Agricultură 0722850197SC Industrial Cons SRL Agricultură 0722384358AF Hofman Asociaţie familială 0744912964SC Euroagra Service SRL Agricultură 0722667423SC Agro Geavid SRL Agricultură 0723253308AF Cristache Paul Asociaţie familială 0730078549SC Diada SRL Agricultură 0722588274SCLR Com SRL Comerţ cu amănuntul Vărăşti, 0721017775PF Petcu Dumitru Comerţ cu amănuntul Vărăşti, 0723008936SC Mocman Impex SRL Comerţ cu amănuntul Vărăşti, 0722148947SC Zorlescu SRL Comerţ alimentaţie

publică Vărăşti, 0722531365

TS Kurier Comercial Company SRL

Comerţ cu amănuntul Vărăşti, 0726758020

AF Dociu E Comerţ cu amănuntul Vărăşti, 0246237136AF Ristici Vasile Comerţ cu amănuntul Vărăşti, 0726295372SC Valica Global SRL Produse alimentare şi

textile Vărăşti, 0730015379

AF Lazăr Maria Comerţ cu amănuntul Vărăşti, 0765245040SC Dancu SRL Restaurant Vărăşti, 0723250165SC Bonea SRL Comerţ cu amănuntul VărăştiSC Adister Com SRL VărăştiSC Vali Pharmesim SRL Farmacie şi restaurant Vărăşti, 0727318770SC Laura Impex Compani SRL

Magazin mixt Dobreni, 0723193793

SC Emyadina Com SRL Magazin mixt DobreniSC La Moata Com Prod SRL

Magazin mixt Dobreni, 0728251415

AF Ivan Mihăiţă Magazin mixt Dobreni, 0722504797PF Paun Florin Magazin mixt Dobreni, 0723774772PF Bar Bar desfacere băuturi DobreniPF Bîrsan Stana şi Victor Magazin mixt Dobreni, 0720673055SC Cristin Trans SRL Magazin mixt Dobreni, 0744325651

Vilisan Com 2005 Com. seminţe şi mat. Săditor

Dobreni, 0728159484

SC Cris Rom SRL Material lemnos şi de construcţii

Dobreni, 0722683250

SC Nyk Com SRL Magazin mixt Dobreni, 0744347841AF Grecu Ecaterina Magazin mixt Dobreni, 0727366798SC Ryce Magazin mixt Dobreni, 0729510745SC Recic SRL Colectare deşeuri

metalice Dobreni, 0744373742

SC Alinikxnet SRL Magazin mixt Dobreni, 0727110886SC Ganidan SRL Colectare deşeuri


SC Apolodor SRL Dobreni, 0722554681PF Croitoru Dumitru Tinichegerie auto Dobreni, 0724549154SC Trifoi SRL Colectare deşeuri


AF Popa Darius Atelier reparaţii auto Dobreni, 0724672132SC Panicom SRL DobreniSC Siltrans 2006 SRL DobreniSC Ionituca SRL Colectare deşeuri


SC Alemar SRL Îngrăşăminte chimice SC Oxys SRL Vărăşti, 0723184950SC Carpind SRL Depozit furaje, fân

48 Vînătorii Mici

SC Nina SRL 0246/265222AF Nita Tudor 0722268033SC Sanem SRL 0722408726PF Dinca George Comerţ 0761139928SC Expres Construct SRL 0246/270522SC Grand SRL 072251594032 societăţi comerciale Agricol


Obiective cu grad ridicat de pericol(conform datelor din planurile de analiză și acoperire a riscurilor

ale localităților din județul Giurgiu)Operator economic Profil de activitate Adresa

1 Giurgiu SC Crimbo Gas 2003 SRL Îmbuteliere GPL Şoseaua Sloboziei, Km 4SC Panebo Gaz SRL Îmbuteliere GPL Comuna FrăteştiSC M Food Industrie SRL - Punct de lucru Zona liberă Giurgiu

Depozitarea azotat de amoniu

Zona Liberă, str Portului, nr. 2

SC Alpha Gas SRL Îmbuteliere GPL Str. Portului, FNSC APA Service SA Distribuirea apei Str. Uzinei, nr. 2SC Uzina Termoelectrica SA Producerea şi distibuirea

energiei electrice şi termice Şoseaua Sloboziei, nr. 194

SC Poli Chimic SRL Fabricarea altor produse chimice organice de bază

Str. Gloriei, FN

SC Delta Gas SRL SC Terminal Gas SRL SC Petrom SA SC Shell Gas SRL

2 Mihăileşti SC Delta Gas LNC SRL Îmbuteliere GPL Mihăileşti, Complex Agrozootehnic, str. Prunilor,

nr. 2SC Crimbo Gas 2003 SRL Îmbuteliere GPL Mihăileşti


SC Agrozootehnica SA Agricultură (azotat de amoniu)

DN 5, Km 23

SC Turist Service SRL Comerţ carburanţi DN 5, Km 24SC Service Benz Com SRL Comerţ carburanţi DN 5, Km 21SC Romstrade SRL Utilaje, asfaltare

(combustibili lichizi)DN 5, Km 19

SC Agronomica SRL Magazin mixt (azotat de amoniu)

DN 5, Km 22

SC Eni Romania SA Comerţ carburanţi DN 5, Km 194 Bolintin

Deal SC Ruukki Rămânia SRL Bucureşti

Producerea şi comercializarea profileleor de tablă cutată

Bolintin Deal

SC Skandia Britte SRL GPL Carburant Bolintin DealPagrom Impex SRL Lacuri şi Vopsele Bolintin DealSC Gerbruder Weiss SRL Depozitare adezivi şi uleiuri

minerale autoBolintin Deal, str. Ithaca, nr. 1000

5 Bucşani SC Sevanel SRL Depozitare GPL, îmbuteliere

Vadu Lat

6 Călugăreni SC Azochim SRL Depozit de îngrăşăminte şi substanţe organice

Călugăreni, Şos. Giurgiu - Bucureşti

SC Panebo Gaz GPL 7 Frăteşti SC Azochim SRL Depozit îngrăşăminte

chimiceRemuş

8 Găiseni Sonda de extracţie ţiţei nr.100388 Căscioarele

Sonda de extracţie ţiţei nr.100357 Cărpenişu

Sonda de extracţie ţiţei nr. 749 Cărpenişu

9 Ghimpaţi SC OMV Marketing SRL (Peco Ghimpaţi)

Desfacere carburanţi Ghimpaţi

SC Panebo 94 SRL Desfacere carburanţi Ghimpaţi10 Gogoşari SC Pesco SRL Piscicultură Gogoşari

Staţia de alimentare cu apă Alimentarea cu apă GogoşariSC Microdinamic SRL Prestări servicii - morărit IzvoruSC Fermago SRL Agricol GogoşariSC Solprod SRL Agricol GogoşariSC Southfork SRL Agricol IzvoruSC Bita Impex SRL Agricol RăleştiSC Agromec Putineiu SA Agricol DrăghiceanuSC Coroti SRL Agricol Răleşti

11 Herăşti SC Alchimex SA Formulări de produse pentru protecţia plantelor

Herăşti

SC Alcedo SRL Achiziţionarea, depozitarea, distribuţia, comercializarea produselor fitosanitare

Herăşti, Şoseaua Principală, nr. 107

12 Iepureşti SC Krisva Gas SRL GPL GorneniSC Super Fast SRL Benzină şi motorină Stîlpu

13 Joiţa Staţia de pompare - tratare Arcuda - SC Apa Nova Bucureşti SA

Tratarea şi distribuirea apei potabile

Bîcu

14 Ogrezeni SC Apa Nova Bucureşti - Punct de lucru Crivina

Tratarea şi distribuirea apei potabile

Crivina

15 Stăneşti SC Agrokaiser SRL Îngrăşăminte chimice -100 t StăneştiPesticide - 50 litri

SC Agrosteel SRL Îngrăşăminte chimice - 50 t StăneştiPesticide - 50 litri

SC Dănuţ Agro SRL Îngrăşăminte chimice - 50 t StăneştiSC Semimpex SRL Îngrăşăminte chimice - 50 t Stăneşti

Pesticide - 50 litriSC Meridian Prodcom SRL Îngrăşăminte chimice -100 t Onceşti

Pesticide - 100 litriSC Adin SRL Îngrăşăminte chimice - 50 t Stăneşti

Pesticide - 50 litri

2.6.2 Fondul funciar – terenuri agricole, suprafețe împăduriteAgriculturaFuncţia agricolă a judeţului Giurgiu se exprimă prin activitatea agricolă, materializată prin

producţia vegetală, producţia animalieră, industria alimentară, prelucrarea primară a unor produse agricole (semiindustrializate).

În judeţul Giurgiu se află cea mai mare fermă de struţi din Europa şi singura deţinătoare de abator propriu.

De asemenea, funcţia agricolă este completată de activitatea de valorificare a produselor agricole, atât pentru consum în stare proaspătă , cât şi ca materii prime pentru industria alimentară. Reţelele de preluare şi valorificare a produselor agricole, schimbându-şi centrul de greutate din sectorul centralizat de stat spre sectorul privat, sunt în curs de adaptare la legile economiei specifice economiei de piaţă. In fine, funcţia agricolă se materializează şi în cercetarea ştiinţifică agricolă, bine reprezentată în judeţul Giurgiu.

Suportul de bază al întregii activităţi agricole îl reprezintă solul cu calitatea lui principală – fertilitatea, element determinant în diversificarea funcţiei agricole.

Solurile Aprecierea calitativă a solurilor şi categorisirea lor pe clase de calitate, este exprimată printr-

un indicator de calitate şi anume, nivelul de pretabilitate la modul de folosinţă arabilă. Specialişti agrochimişti şi pedologi din cadrul Institutului de Cercetări pentru Pedologie şi

Agrochimie Bucureşti, pendinte de Academia de Studii Agricole şi Silvice (ASAS), au efectuat analize agropedochimice privind solurile teritoriului judeţului Giurgiu stabilind o clasificare după clase de pretabilitate la folosinţă arabilă (a se vedea şi cartograma elaborată de Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie).

Teritoriul judeţului cuprinde 6 clase de calitate, respectiv de pretabilitate la arabil, calitatea scăzând direct proporţional ci nivelul clasei. Se observă, că ponderea cea mai mare o au terenurile de clasa II-a de calitate, de peste 51,3 %, urmată de cele de clasa III-a de calitate, peste 23,4 % aceasta reprezentând slabe urme de degradare din diverse cauze şi cele de clasa I-a de calitate, de peste 9,5 %, acestea fiind evident cele mai valoroase din punct de vedere agricol. Împreună, aceste trei clase însumează cca. 84 % din total teritoriu, ceea ce indică o mare disponibilitate pentru activitatea agricolă în general şi pentru folosinţa arabilă în special, în condiţii de înaltă productivitate şi rentabilitate.

Se observă, că teritoriul judeţului Giurgiu reprezintă 1,5 % din teritoriul total al României, raportul crescând la 1,9 % la categoria terenului neagricol, ceea ce indică o disponibilitate mai mare a judeţului pentru activitatea agricolă.

Mergând mai în detaliu, în cadrul terenului agricol raportul modului de folosinţă arabilă creşte substanţial la 2,8 %, ceea ce dovedeşte valoarea ridicată sub aspectul fertilităţii, a solurilor ce compun terenul agricol şi confirmă rezultatele privind prezenţa de peste 84,16 % soluri de calitate superioară. De asemenea, raportul patrimoniului viticol la 2,7 % relevă condiţiile favorabile de cultură şi pentru viţa de vie. Celelalte folosinţe ca păşunile, fâneţele şi livezile sunt prezenţe nesemnificative.

Producţia vegetalăTerenul arabil al judeţului se pretează foarte bine la cultivarea unei palete largi de culturi

agricole, printre care cereale păioase ca: grâu, secară, orz pentru boabe şi pentru masă verde, cereale prăşitoare ca porumb boabe, sorg boabe şi pentru mături, floarea soarelui, soia, leguminoase alimentare ca mazărea şi fasolea, adeseori bob, năut şi linte, sfeclă de zahăr, cartofi timpurii, de vară şi de toamnă, tutun, plante furajere anuale şi perene, legume, pepeni etc. Dintre legume au condiţii bune de vegetaţie grupele de legume iubitoare de căldură precum tomatele, ardeiurile, vinetele, fasolea de grădină, dovleceii, castraveţii, precum şi cele iubitoare de climat temperat ca vărzoasele, rădăcinoasele, bulboasele şi altele.

Multitudinea de specii de legume adaptate la condiţiile pedoclimatice ale judeţului, ca şi producţiile mari ce se obţin, conferă judeţului Giurgiu un renume justificat de bazin legumicol, fiind important furnizor de legume (tomate, ardeiuri, struguri, cartofi timpurii, pepeni şi altele).

SilviculturaÎn conformitate cu datele statistice puse la dispoziţie de Direcția Județeană de Statistică

Giurgiu, fondul forestier ocupă o suprafaţă de 37905 ha.Fondul forestier format din păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră este administrat în

cea mai mare parte de către 4 ocoale silvice (Bolintin, Comana, Ghimpaţi, Giurgiu), restul fiind administrat de către alţi agenţi: Regia Autonomă a Drumurilor şi Podurilor, Societatea Naţională CFR, unităţi militare şi persoane particulare împroprietărite conform Legii nr. 18/1991.

Din punct de vedere al gradului de acoperire cu păduri, judeţul Giurgiu se situează pe locul 32 în ierarhia celor 40 de judeţe. Datorită condiţiilor de relief şi climă pădurile se încadrează în zona biogeografică a silvostepei şi a zonei pădurilor de foioase. Zona silvostepei ocupă estul şi sudul judeţului fiind reprezentată prin insule de păduri de quercinee. Zona pădurilor de foioase ocupă în general jumătatea de nord a judeţului. Ele apar în insule mici şi sunt alcătuite din quercinee pure sau în amestec (cer şi gărniţă) şi din şleauri de câmpie cu stejar, cer, gărniţă, carpen, tei şi ulm.

În subarboretul acestor păduri vegetează gherghinarul, lemnul câinesc, măceşul, cornul, porumbarul, sângerul, socul şi salba moale. În lunca comuna a Argeşului şi Sabarului, cât şi a Dunării, condiţiile ecologice permit dezvoltarea zăzoaielor de salcie şi plop, ce alternează cu plantaţiile de plop negru hibrid.

Foioasele moi se întâlnesc îndeosebi în lungul Argeşului şi în zona dig-mal a Dunării, iar în partea de sud a judeţului se întâlnesc şi câteva păduri de salcâm.

Principalii indicatori de caracterizare a fondului forestier la nivel de judeţ sunt:- Suprafaţa pe locuitor – 0,11 ha;

- Volumul mediu/hqa – minim 86 mc, maximum 146 mc; - Creşterea medie curentă anuală – minimum 2,9 mc/an/ha maximum 14,7 mc/an/ha; - Volumul arboretelor exploatabile în domeniu 110.000 mc/an.

Din punct de vedere teritorial, repartiţia pădurilor în cadrul judeţului este neuniformă, partea de est şi nord fiind mai bogată în păduri. Dintre comunele cu suprafeţe de păduri mai importante se menţionează: Comana, Hotarele şi Gostinari.

Fondul funciar (ha)Nr. crt. Localitatea Suprafaţa

totalăTerenuri

arabile ** Păşuni FâneţeVii şi

pepiniere viticole

Livezi şi pepiniere pomicole

Păduri * Curţi, construcţii

Luciu de

apă

Alte terenuri Drumuri Neproductiv Terenuri

agricole **Terenuri

neagricole

1 Giurgiu 4591,00 1664,00 10,00 70,00 6,00 665,00 1753,00 423,00 1750,00 2841,002 Bolintin Vale 3631,11 2267,00 982,00 195,11 138,00 2316,00 1315,113 Mihăileşti 5185,00 4795,00 203,00 4982,00 203,00

4 Adunaţii Copăceni 7297,00 6640,00 22,00 58,00 125,00 240,00 187,00 6870,00 427,00

5 Băneasa 10293,00 8918,00 735,00 9558,00 735,006 Bolintin Deal 2655,00 1205,00 389,00 908,00 17,00 79,00 21,00 1241,00 1414,007 Bucşani 7889,00 6457,00 688,07 30,92 55,00 658,00 7231,00 658,008 Bulbucata 2536,00 2198,00 104,00 49,00 103,00 80,00 2,00 2351,00 185,009 Buturugeni 3864,00 3426,00 312,00 3552,00 312,00

10 Călugăreni 11407,00 8443,00 887,00 204,00 769,00 595,00 292,00 217,00 9534,00 1873,0011 Clejani 8080,00 5186,00 294,00 51,00 40,00 5,00 2504,00 5576,00 2504,0012 Colibaşi 2530,00 2114,00 26,00 7,00 202,00 145,00 2183,00 347,0013 Comana 9616,00 4495,00 3617,00 727,00 337,00 4935,00 4681,0014 Cosoba 1360,00 1017,00 14,00 243,00 82,00 1035,00 325,0015 Crevedia Mare 5988,00 3311,00 2555,00 3433,00 2555,0016 Daia 6355,00 5257,00 463,00 47,00 2,00 270,00 206,00 6,00 6,00 98,00 5769,00 586,00

17 Floreşti - Stoeneşti 3278,00 3210,00 32,00 3246,00 32,00

18 Frăteşti 8552,00 7986,00 249,00 90,00 223,00 8329,00 223,0019 Găiseni 4827,00 2320,00 18,00 2299,00 190,00 2338,00 2489,0020 Găujani 8101,74 6725,00 55,40 0,01 68,00 23,84 248,00 269,21 440,41 119,82 5,30 7019,00 1082,7421 Ghimpaţi 11832,00 9839,00 729,00 110,00 834,00 320,00 10678,00 1154,0022 Gogoşari 12155,14 11144,00 210,00 73,00 75,00 512,88 140,26 11427,00 728,1423 Gostinari 3235,00 2326,00 807,00 2428,00 807,0024 Gostinu 4117,00 3227,00 343,00 67,00 480,00 3637,00 480,0025 Grădinari 2789,00 2593,00 46,00 150,00 2639,00 150,0026 Greaca 2958,00 2563,00 7,00 2951,00 7,0027 Herăşti 2590,00 2059,00 100,00 70,00 8,00 353,00 2237,00 353,0028 Hotarele 4063,00 3150,00 60,00 151,00 18,00 653,00 3410,00 653,0029 Iepureşti 4953,00 4085,00 524,00 4429,00 524,0030 Isvoarele 2716,00 2359,00 66,00 60,00 1,00 228,00 2488,00 228,00

31 Izvoarele 13092,00 11530,00 135,00 59,00 1294,00 11798,00 1294,0032 Joiţa 2280,00 1985,00 14,00 8,00 68,00 185,00 2027,00 253,0033 Letca Nouă 7381,63 5022,00 166,02 1966,00 146,63 5269,00 2112,6334 Malu 4904,00 4562,00 237,00 65,00 19,60 1,00 4903,00 1,0035 Mihai Bravu 6654,00 2045,00 1228,00 67,00 2584,00 218,00 384,00 127,00 1,00 3340,00 3314,0036 Mîrşa 6627,00 5829,00 589,00 6038,00 589,0037 Ogrezeni 3204,00 2844,00 60,00 152,00 132,00 3072,00 132,0038 Oinacu 4023,00 3523,00 447,00 3576,00 447,0039 Prundu 15262,00 12725,00 2047,00 5,00 13210,00 2052,0040 Putineiu 8292,00 7762,00 10,00 8282,00 10,0041 Răsuceni 8011,00 7527,00 211,00 41,00 232,00 7779,00 232,0042 Roata de Jos 7651,00 5466,00 143,58 1788,00 5863,00 1788,0043 Săbăreni 2102,00 1840,00 203,00 1899,00 203,0044 Schitu 6975,00 4845,00 1455,00 5520,00 1455,0045 Singureni 6808,15 3718,00 1205,00 585,51 234,93 372,72 250,99 4159,00 2649,1546 Slobozia 6393,00 4909,00 904,00 216,00 115,00 35,00 5123,00 1270,0047 Stăneşti 9491,30 8246,00 107,00 426,62 35,45 249,64 19,59 8653,00 838,3048 Stoeneşti 4597,00 4061,00 406,00 104,00 2,00 24,00 4573,00 24,0049 Toporu 8588,00 8441,00 27,00 8561,00 27,0050 Ulmi 3850,00 3811,00 5,00 3845,00 5,0051 Valea Dragului 3324,00 2878,00 204,00 3120,00 204,0052 Vărăşti 4254,00 4121,00 30,00 4224,00 30,0053 Vedea 7062,00 6154,00 278,00 115,00 528,00 6534,00 528,0054 Vînătorii Mici 5465,00 4206,00 526,00 8,00 725,00 4740,00 725,00

Total 325735,07 259029,00 37905,00 275680,00 50055,07

* păduri - conform datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Giurgiu; ** terenuri arabile şi terenuri agricole - conform datelor furnizate de Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Giurgiu;*** restul - conform datelor din planurile de analiză și acoperire a riscurilor ale localităților din județul Giurgiu.

Nr crt LOCALITATEA

TOTAL AGRICOL(conform datelor furnizate de Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Giurgiu)

Total agricol

din care:Total sect maj

privat

din care: Total sect maj stat

din care:

SC SA GI Alte unit

Soc com

agricole

Unit de cercetare

Alte sect

1 GIURGIU 1750 1750 371 317 1062 0 2 BOLINTIN VALE 2316 2316 2316 0 3 MIHĂILEŞTI 4982 4982 2254 2728 0 4 ADUNAŢII COPĂCENI 6870 6870 3728 3142 0 5 BĂNEASA 9558 9233 4231 5002 325 325 6 BOLINTIN DEAL 1241 1241 202 1039 0 7 BUCŞANI 7231 7231 1323 5908 0 8 BULBUCATA 2351 2351 281 2070 0 9 BUTURUGENI 3552 3552 3552 0 10 CĂLUGĂRENI 9534 9534 5117 213 4204 0 11 CLEJANI 5576 5576 1235 4341 0 12 COLIBAŞI 2183 2183 548 1635 0 13 COMANA 4935 4935 3431 1504 0 14 COSOBA 1035 1035 1035 0 15 CREVEDIA MARE 3433 3433 3433 0 16 DAIA 5769 5769 1223 4546 0 17 FLOREŞTI STOENEŞTI 3246 3246 3246 0 18 FRĂTEŞTI 8329 8329 4920 82 3327 0 19 GĂISENI 2338 2338 2338 0 20 GĂUJANI 7019 7019 3966 1224 1829 0 21 GHIMPAŢI 10678 10678 4384 6294 0 22 GOGOŞARI 11427 11427 7051 4376 0 23 GOSTINARI 2428 2428 1708 720 0 24 GOSTINU 3637 3637 1902 1735 0 25 GRĂDINARI 2639 2639 306 2333 0 26 GREACA 2951 2951 1302 1649 0

27 HERĂŞTI 2237 2237 1556 681 0 28 HOTARELE 3410 3410 2321 1089 0 29 IEPUREŞTI 4429 4429 1987 2442 0 30 ISVOARELE 2488 2488 1115 1373 0 31 IZVOARELE 11798 11798 4772 7026 0 32 JOIŢA 2027 2027 2027 0 33 LETCA NOUĂ 5269 5269 1389 3880 0 34 MALU 4903 4903 1343 3560 0 35 MÂRŞA 6038 6038 2106 3932 0 36 MIHAI BRAVU 3340 3340 955 2385 0 37 OGREZENI 3072 3072 272 2800 0 38 OINACU 3576 3576 1020 2556 0 39 PRUNDU 13210 13210 9555 3655 0 40 PUTINEIU 8282 8282 4564 3718 0 41 RĂSUCENI 7779 7779 4477 400 2902 0 42 ROATA DE JOS 5863 5863 500 5363 0 43 SLOBOZIA 5123 5123 1602 3521 0 44 SCHITU 5520 5520 2287 3233 0 45 SINGURENI 4159 4159 596 2078 1485 0 46 SĂBĂRENI 1899 1899 1899 0 47 STĂNEŞTI 8653 8653 4604 4049 0 48 STOENEŞTI 4573 4573 1856 2717 0 49 TOPORU 8561 8561 4478 4083 0 50 ULMI 3845 3845 3845 0 51 VALEA DRAGULUI 3120 3120 984 2136 0 52 VÂNĂTORII MICI 4740 4740 4740 0 53 VĂRĂŞTI 4224 4224 2073 2151 0 54 VEDEA 6534 6534 3622 2912 0 TOTAL JUDEŢ GIURGIU 275680 275355 109517 4314 161524 0 325 0 325 0

Nr crt LOCALITATEA

TOTAL ARABIL(conform datelor furnizate de Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Giurgiu)

Total arabil


privat


din care:

SC SA GI Alte unit

Soc com

agricole

Unit de cercetare

Alte sect

1 GIURGIU 1664 1664 371 317 976 0 2 BOLINTIN VALE 2267 2267 2267 0 3 MIHĂILEŞTI 4795 4795 2254 2541 0 4 ADUNAŢII COPĂCENI 6640 6640 3589 3051 0 5 BĂNEASA 8918 8593 4231 4362 325 325 6 BOLINTIN DEAL 1205 1205 202 1003 0 7 BUCŞANI 6457 6457 1323 5134 0 8 BULBUCATA 2198 2198 281 1917 0 9 BUTURUGENI 3426 3426 3426 0 10 CĂLUGĂRENI 8443 8443 5117 213 3113 0 11 CLEJANI 5186 5186 1235 3951 0 12 COLIBAŞI 2114 2114 548 1566 0 13 COMANA 4495 4495 3431 1064 0 14 COSOBA 1017 1017 1017 0 15 CREVEDIA MARE 3311 3311 3311 0 16 DAIA 5257 5257 1223 4034 0 17 FLOREŞTI STOENEŞTI 3210 3210 3210 0 18 FRĂTEŞTI 7986 7986 4920 82 2984 0 19 GĂISENI 2320 2320 2320 0 20 GĂUJANI 6725 6725 3966 1224 1535 0 21 GHIMPAŢI 9839 9839 4384 5455 0 22 GOGOŞARI 11144 11144 7051 4093 0 23 GOSTINARI 2326 2326 1708 618 0

24 GOSTINU 3227 3227 1902

1325 0

25 GRĂDINARI 2593 2593 306 2287 0 26 GREACA 2563 2563 1239 1324 0 27 HERĂŞTI 2059 2059 1556 503 0 28 HOTARELE 3150 3150 2321 829 0 29 IEPUREŞTI 4085 4085 1987 2098 0 30 ISVOARELE 2359 2359 1115 1244 0 31 IZVOARELE 11530 11530 4772 6758 0 32 JOIŢA 1985 1985 1985 0 33 LETCA NOUĂ 5022 5022 1389 3633 0 34 MALU 4562 4562 1343 3219 0 35 MÂRŞA 5829 5829 2106 3723 0 36 MIHAI BRAVU 2045 2045 955 1090 0 37 OGREZENI 2844 2844 120 2724 0 38 OINACU 3523 3523 1020 2503 0 39 PRUNDU 12725 12725 9555 3170 0 40 PUTINEIU 7762 7762 4564 3198 0 41 RĂSUCENI 7527 7527 4477 400 2650 0 42 ROATA DE JOS 5466 5466 500 4966 0 43 SLOBOZIA 4909 4909 1602 3307 0 44 SCHITU 4845 4845 2287 2558 0 45 SINGURENI 3718 3718 602 2078 1038 0 46 SĂBĂRENI 1840 1840 1840 0 47 STĂNEŞTI 8246 8246 4604 3642 0 48 STOENEŞTI 4061 4061 1856 2205 0 49 TOPORU 8441 8441 4470 3971 0 50 ULMI 3811 3811 3811 0 51 VALEA DRAGULUI 2878 2878 984 1894 0 52 VÂNĂTORII MICI 4206 4206 4206 0 53 VĂRĂŞTI 4121 4121 2073 2048 0 54 VEDEA 6154 6154 3622 2532 0 TOTAL JUDEŢ GIURGIU 259029 258704 109161 4314 145229 0 325 0 325 0

Suprafața cultivată cu principalele culturi(conform datelor furnizate de Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Giurgiu)

Nr crt LOCALITATEA

FLOAREA SOARELUI

Total agricol


privat


din care:

SC SA GI Alte unit

Soc com

agricole

Unit de cercetare

Alte sect

1 GIURGIU 510 510 186 114 210 0 2 BOLINTIN VALE 300 300 300 0 3 MIHĂILEŞTI 514 514 214 300 0 4 ADUNAŢII COPĂCENI 773 773 643 130 0 5 BĂNEASA 1115 1018 468 550 97 97 6 BOLINTIN DEAL 209 209 89 120 0 7 BUCŞANI 2415 2415 508 1907 0 8 BULBUCATA 318 318 38 280 0 9 BUTURUGENI 350 350 350 0 10 CĂLUGĂRENI 2027 2027 1430 35 562 0 11 CLEJANI 1175 1175 175 1000 0 12 COLIBAŞI 20 20 20 0 13 COMANA 719 719 612 107 0 14 COSOBA 150 150 150 0 15 CREVEDIA MARE 300 300 300 0 16 DAIA 1134 1134 284 850 0 17 FLOREŞTI STOENEŞTI 470 470 470 0 18 FRĂTEŞTI 1762 1762 1368 14 380 0 19 GĂISENI 200 200 200 0 20 GĂUJANI 1087 1087 573 384 130 0 21 GHIMPAŢI 692 692 217 475 0 22 GOGOŞARI 2313 2313 1629 684 0 23 GOSTINARI 321 321 296 25 0

24 GOSTINU 523 523 113 410 0 25 GRĂDINARI 121 121 21 100 0 26 GREACA 137 137 127 10 0 27 HERĂŞTI 594 594 521 73 0 28 HOTARELE 421 421 419 2 0 29 IEPUREŞTI 338 338 258 80 0 30 ISVOARELE 391 391 191 200 0 31 IZVOARELE 2196 2196 1066 1130 0 32 JOIŢA 400 400 400 0 33 LETCA NOUĂ 1114 1114 244 870 0 34 MALU 475 475 297 178 0 35 MÂRŞA 811 811 411 400 0 36 MIHAI BRAVU 265 265 265 0 37 OGREZENI 322 322 22 300 0 38 OINACU 642 642 252 390 0 39 PRUNDU 436 436 151 285 0 40 PUTINEIU 1638 1638 978 660 0 41 RĂSUCENI 1295 1295 705 90 500 0 42 ROATA DE JOS 565 565 65 500 0 43 SLOBOZIA 477 477 171 306 0 44 SCHITU 881 881 761 120 0 45 SINGURENI 901 901 258 553 90 0 46 SĂBĂRENI 40 40 40 0 47 STĂNEŞTI 1706 1706 920 786 0 48 STOENEŞTI 751 751 531 220 0 49 TOPORU 2383 2383 1309 1074 0 50 ULMI 500 500 500 0 51 VALEA DRAGULUI 422 422 199 223 0 52 VÂNĂTORII MICI 600 600 600 0 53 VĂRĂŞTI 714 714 508 206 0 54 VEDEA 684 684 434 250 0 TOTAL JUDEŢ GIURGIU 41617 41520 19927 1190 20403 0 97 0 97 0

Nr crt LOCALITATEA

GRÂU

Total agricol


privat


din care:

SC SA GI Alte unit

Soc com

agricole

Unit de cercetare Alte sect

1 GIURGIU 523 523 121 122 280 0 2 BOLINTIN VALE 1300 1300 1300 0 3 MIHĂILEŞTI 1572 1572 1372 200 0 4 ADUNAŢII COPĂCENI 2964 2964 1028 1936 0 5 BĂNEASA 3033 2992 1542 1450 41 41 6 BOLINTIN DEAL 380 380 380 0 7 BUCŞANI 1855 1855 378 1477 0 8 BULBUCATA 664 664 84 580 0 9 BUTURUGENI 600 600 600 0 10 CĂLUGĂRENI 2887 2887 1862 171 854 0 11 CLEJANI 1215 1215 415 800 0 12 COLIBAŞI 548 548 88 460 0 13 COMANA 1563 1563 1448 115 0 14 COSOBA 600 600 600 0 15 CREVEDIA MARE 1500 1500 1500 0 16 DAIA 1429 1429 449 980 0 17 FLOREŞTI STOENEŞTI 1320 1320 1320 0 18 FRĂTEŞTI 4023 4023 2595 48 1380 0 19 GĂISENI 600 600 600 0 20 GĂUJANI 2474 2474 1534 290 650 0 21 GHIMPAŢI 4382 4382 1782 2600 0 22 GOGOŞARI 3748 3748 2668 1080 0 23 GOSTINARI 910 910 830 80 0 24 GOSTINU 606 606 285 321 0 25 GRĂDINARI 250 250 168 82 0

26 GREACA 664 664 464 200 0 27 HERĂŞTI 763 763 563 200 0 28 HOTARELE 1100 1100 776 324 0 29 IEPUREŞTI 1330 1330 880 450 0 30 ISVOARELE 807 807 527 280 0 31 IZVOARELE 5283 5283 2068 3215 0 32 JOIŢA 700 700 700 0 33 LETCA NOUĂ 1635 1635 735 900 0 34 MALU 2415 2415 494 1921 0 35 MÂRŞA 2402 2402 552 1850 0 36 MIHAI BRAVU 1548 1548 948 600 0 37 OGREZENI 498 498 98 400 0 38 OINACU 1036 1036 289 747 0 39 PRUNDU 2070 2070 1390 680 0 40 PUTINEIU 3365 3365 1814 1551 0 41 RĂSUCENI 2995 2995 2175 220 600 0 42 ROATA DE JOS 1600 1600 100 1500 0 43 SLOBOZIA 2181 2181 861 1320 0 44 SCHITU 1763 1763 1243 520 0 45 SINGURENI 1511 1511 215 850 446 0 46 SĂBĂRENI 780 780 780 0 47 STĂNEŞTI 3758 3758 1936 1822 0 48 STOENEŞTI 1820 1820 878 942 0 49 TOPORU 2110 2110 979 1131 0 50 ULMI 1620 1620 1620 0 51 VALEA DRAGULUI 822 822 322 500 0 52 VÂNĂTORII MICI 1680 1680 1680 0 53 VĂRĂŞTI 765 765 493 272 0 54 VEDEA 3354 3354 1979 1375 0 TOTAL JUDEŢ GIURGIU 93321 93280 41428 1701 50151 0 41 0 41 0

Nr crt LOCALITATEA

ORZ

Total agricol


privat


din care:

SC SA GI Alte unit

Soc com

agricole


1 GIURGIU 142 142 63 44 35 0 2 BOLINTIN VALE 150 150 150 0 3 MIHĂILEŞTI 264 264 194 70 0 4 ADUNAŢII COPĂCENI 492 492 492 0 5 BĂNEASA 441 416 166 250 25 25 6 BOLINTIN DEAL 75 75 75 0 7 BUCŞANI 564 564 164 400 0 8 BULBUCATA 124 124 54 70 0 9 BUTURUGENI 500 500 500 0 10 CĂLUGĂRENI 297 297 247 50 0 11 CLEJANI 545 545 245 300 0 12 COLIBAŞI 322 322 242 80 0 13 COMANA 485 485 460 25 0 14 COSOBA 100 100 100 0 15 CREVEDIA MARE 720 720 720 0 16 DAIA 255 255 95 160 0 17 FLOREŞTI STOENEŞTI 500 500 500 0 18 FRĂTEŞTI 620 620 290 70 260 0 19 GĂISENI 300 300 300 0 20 GĂUJANI 674 674 419 255 0 21 GHIMPAŢI 702 702 422 280 0 22 GOGOŞARI 1838 1838 1114 724 0 23 GOSTINARI 371 371 321 50 0 24 GOSTINU 100 100 50 50 0 25 GRĂDINARI 25 25 25 0

26 GREACA 117 117 67 50 0 27 HERĂŞTI 156 156 106 50 0 28 HOTARELE 356 356 276 80 0 29 IEPUREŞTI 484 484 434 50 0 30 ISVOARELE 472 472 172 300 0 31 IZVOARELE 936 936 256 680 0 32 JOIŢA 100 100 100 0 33 LETCA NOUĂ 287 287 87 200 0 34 MALU 248 248 123 125 0 35 MÂRŞA 570 570 270 300 0 36 MIHAI BRAVU 88 88 88 0 37 OGREZENI 100 100 100 0 38 OINACU 318 318 158 160 0 39 PRUNDU 2462 2462 2314 148 0 40 PUTINEIU 164 164 111 53 0 41 RĂSUCENI 490 490 280 90 120 0 42 ROATA DE JOS 50 50 50 0 43 SLOBOZIA 868 868 208 660 0 44 SCHITU 109 109 109 0 45 SINGURENI 191 191 145 46 0 46 SĂBĂRENI 300 300 300 0 47 STĂNEŞTI 524 524 498 26 0 48 STOENEŞTI 378 378 248 130 0 49 TOPORU 1300 1300 787 513 0 50 ULMI 400 400 400 0 51 VALEA DRAGULUI 272 272 132 140 0 52 VÂNĂTORII MICI 500 500 500 0 53 VĂRĂŞTI 199 199 129 70 0 54 VEDEA 205 205 205 0 TOTAL JUDEŢ GIURGIU 23250 23225 12096 349 10780 0 25 0 25 0

Nr crt LOCALITATEA

PORUMB

Total agricol


privat

din care : Total sect maj stat

din care :

SC SA GI Alte unit

Soc com

agricole


1 GIURGIU 329 329 1 24 304 0 2 BOLINTIN VALE 320 320 320 0 3 MIHĂILEŞTI 243 243 8 235 0 4 ADUNAŢII COPĂCENI 422 422 72 350 0 5 BĂNEASA 2209 2154 859 1295 55 55 6 BOLINTIN DEAL 330 330 90 240 0 7 BUCŞANI 1285 1285 85 1200 0 8 BULBUCATA 213 213 213 0 9 BUTURUGENI 550 550 550 0 10 CĂLUGĂRENI 1138 1138 381 1 756 0 11 CLEJANI 1358 1358 58 1300 0 12 COLIBAŞI 250 250 250 0 13 COMANA 964 964 314 650 0 14 COSOBA 150 150 150 0 15 CREVEDIA MARE 615 615 615 0 16 DAIA 1901 1901 328 1573 0 17 FLOREŞTI STOENEŞTI 600 600 600 0 18 FRĂTEŞTI 669 669 170 20 479 0 19 GĂISENI 800 800 800 0 20 GĂUJANI 1546 1546 826 550 170 0 21 GHIMPAŢI 1095 1095 105 990 0 22 GOGOŞARI 1780 1780 490 1290 0 23 GOSTINARI 200 200 200 0 24 GOSTINU 842 842 428 414 0 25 GRĂDINARI 679 679 29 650 0

26 GREACA 1028 1028 393 635 0 27 HERĂŞTI 244 244 126 118 0 28 HOTARELE 509 509 384 125 0 29 IEPUREŞTI 650 650 50 600 0 30 ISVOARELE 108 108 108 0 31 IZVOARELE 1421 1421 451 970 0 32 JOIŢA 600 600 600 0 33 LETCA NOUĂ 908 908 58 850 0 34 MALU 900 900 222 678 0 35 MÂRŞA 920 920 256 664 0 36 MIHAI BRAVU 131 131 77 54 0 37 OGREZENI 1100 1100 1100 0 38 OINACU 895 895 223 672 0 39 PRUNDU 5101 5101 3560 1541 0 40 PUTINEIU 1296 1296 588 708 0 41 RĂSUCENI 497 497 169 328 0 42 ROATA DE JOS 1460 1460 60 1400 0 43 SLOBOZIA 674 674 104 570 0 44 SCHITU 1072 1072 74 998 0 45 SINGURENI 395 395 9 142 244 0 46 SĂBĂRENI 700 700 700 0 47 STĂNEŞTI 1592 1592 718 874 0 48 STOENEŞTI 463 463 13 450 0 49 TOPORU 1400 1400 618 782 0 50 ULMI 600 600 600 0 51 VALEA DRAGULUI 496 496 102 394 0 52 VÂNĂTORII MICI 700 700 700 0 53 VĂRĂŞTI 879 879 479 400 0 54 VEDEA 979 979 569 410 0 TOTAL JUDEŢ GIURGIU 48206 48151 13655 737 33759 0 55 0 55 0

Nr crt LOCALITATEA

ORZOAICĂ TOAMNĂ

Total agricol


privat


din care:

SC SA GI Alte unit

Soc com

agricole


1 GIURGIU 0 0 0 2 BOLINTIN VALE 0 0 0 3 MIHĂILEŞTI 0 0 0 4 ADUNAŢII COPĂCENI 0 0 0 5 BĂNEASA 0 0 0 6 BOLINTIN DEAL 0 0 0 7 BUCŞANI 0 0 0 8 BULBUCATA 0 0 0 9 BUTURUGENI 250 250 250 0 10 CĂLUGĂRENI 135 135 55 80 0 11 CLEJANI 0 0 0 12 COLIBAŞI 0 0 0 13 COMANA 12 12 12 0 14 COSOBA 0 0 0 15 CREVEDIA MARE 0 0 0 16 DAIA 0 0 0 17 FLOREŞTI STOENEŞTI 0 0 0 18 FRĂTEŞTI 0 0 0 19 GĂISENI 0 0 0 20 GĂUJANI 223 223 3 220 0 21 GHIMPAŢI 50 50 50 0 22 GOGOŞARI 0 0 0 23 GOSTINARI 20 20 20 0 24 GOSTINU 0 0 0 25 GRĂDINARI 0 0 0

26 GREACA 12 12 12 0 27 HERĂŞTI 0 0 0 28 HOTARELE 25 25 25 0 29 IEPUREŞTI 50 50 50 0 30 ISVOARELE 0 0 0 31 IZVOARELE 207 207 152 55 0 32 JOIŢA 0 0 0 33 LETCA NOUĂ 51 51 51 0 34 MALU 110 110 110 0 35 MÂRŞA 317 317 208 109 0 36 MIHAI BRAVU 74 74 54 20 0 37 OGREZENI 10 10 10 0 38 OINACU 0 0 0 39 PRUNDU 0 0 0 40 PUTINEIU 0 0 0 41 RĂSUCENI 741 741 441 300 0 42 ROATA DE JOS 100 100 100 0 43 SLOBOZIA 250 250 250 0 44 SCHITU 0 0 0 45 SINGURENI 0 0 0 46 SĂBĂRENI 0 0 0 47 STĂNEŞTI 0 0 0 48 STOENEŞTI 39 39 39 0 49 TOPORU 100 100 36 64 0 50 ULMI 0 0 0 51 VALEA DRAGULUI 68 68 8 60 0 52 VÂNĂTORII MICI 0 0 0 53 VĂRĂŞTI 40 40 40 0 54 VEDEA 140 140 50 90 0 TOTAL JUDEŢ GIURGIU 3024 3024 1109 0 1915 0 0 0 0 0

Nr crt LOCALITATEA

ORZOAICĂ PRIMĂVARĂ

Total agricol


privat


din care:

SC SA GI Alte unit

Soc com

agricole


1 GIURGIU 0 0 0 2 BOLINTIN VALE 230 230 230 0 3 MIHĂILEŞTI 0 0 0 4 ADUNAŢII COPĂCENI 75 75 75 0 5 BĂNEASA 1 1 1 0 6 BOLINTIN DEAL 53 53 53 0 7 BUCŞANI 0 0 0 8 BULBUCATA 25 25 25 0 9 BUTURUGENI 50 50 50 0 10 CĂLUGĂRENI 10 10 10 0 11 CLEJANI 0 0 0 12 COLIBAŞI 30 30 30 0 13 COMANA 10 10 10 0 14 COSOBA 0 0 0 15 CREVEDIA MARE 0 0 0 16 DAIA 3 3 3 0 17 FLOREŞTI STOENEŞTI 300 300 300 0 18 FRĂTEŞTI 0 0 0 19 GĂISENI 200 200 200 0 20 GĂUJANI 0 0 0 21 GHIMPAŢI 0 0 0 22 GOGOŞARI 0 0 0 23 GOSTINARI 10 10 10 0 24 GOSTINU 0 0 0 25 GRĂDINARI 0 0 0

26 GREACA 0 0 0 27 HERĂŞTI 0 0 0 28 HOTARELE 0 0 0 29 IEPUREŞTI 0 0 0 30 ISVOARELE 0 0 0 31 IZVOARELE 20 20 20 0 32 JOIŢA 0 0 0 33 LETCA NOUĂ 0 0 0 34 MALU 20 20 20 0 35 MÂRŞA 0 0 0 36 MIHAI BRAVU 0 0 0 37 OGREZENI 20 20 20 0 38 OINACU 0 0 0 39 PRUNDU 120 120 120 0 40 PUTINEIU 29 29 29 0 41 RĂSUCENI 0 0 0 42 ROATA DE JOS 50 50 50 0 43 SLOBOZIA 3 3 3 0 44 SCHITU 0 0 0 45 SINGURENI 0 0 0 46 SĂBĂRENI 0 0 0 47 STĂNEŞTI 51 51 24 27 0 48 STOENEŞTI 0 0 0 49 TOPORU 20 20 3 17 0 50 ULMI 180 180 180 0 51 VALEA DRAGULUI 0 0 0 52 VÂNĂTORII MICI 0 0 0 53 VĂRĂŞTI 30 30 30 0 54 VEDEA 20 20 20 0 TOTAL JUDEŢ GIURGIU 1560 1560 63 0 1497 0 0 0 0 0

2.6.3 Creșterea animalelor(conform datelor din planurile de analiză și acoperire a riscurilor ale localităților din județul Giurgiu)

Nr. crt. Localitatea Bovine Porcine Ovine Caprine Cabaline Păsări Albine

(familii) Măgari

1 Giurgiu 115 340 480 415 71 3200 3500 2 Bolintin Vale 240 4680 415 283 45080 3 Mihăileşti 400 2000 800 200 150 712000 300 4 Adunaţii Copăceni 1112 2001 422 80 180 35000 50 5 Băneasa 503 2167 1268 186 30377 6 Bolintin Deal 193 710 870 60 30 12000 20 7 Bucşani 800 2100 400 300 100 15000 60 8 Bulbucata 106 430 300 500 68 9000 300 109 Buturugeni 608 2547 135 113 271 22083 10 Călugăreni 1303 430 4310 207 460 7000 250 11 Clejani 1000 95 300 250 100 17000 100 12 Colibaşi 461 1751 6532 300 258 24721 13 Comana 445 1938 1475 199 33413 14 Cosoba 27 451 270 66 27 11.150 75 15 Crevedia Mare 1040 1070 280 75 54 18500 270 16 Daia 290 2130 2520 550 267 18800 17 Floreşti - Stoeneşti 200 2000 600 20 35 30000 5 18 Frăteşti 370 500 1054 395 171 40452 150 19 Găiseni 200 900 100 35 100 9000 20 Găujani 360 1580 1892 200 295 67000 200 21 Ghimpaţi 509 755 480 120 460 11000 350 22 Gogoşari 152 1540 4100 1670 13800 23 Gostinari 32 1100 1310 600 72 8820 200 24 Gostinu 218 1369 642 134 187 9500 572 25 Grădinari 560 615 37 40 210 19040 53 26 Herăşti 85 430 230 120 57 17530 130 27 Hotarele 95 490 610 500 120 8000 120 28 Iepureşti 550 1500 330 60 45 13250 100 29 Isvoarele 149 720 309 110 102 16100 44 30 Izvoarele 507 2967 1212 895 534 35649 120 31 Joiţa 16 139 360 16 5 2530 94 32 Letca Nouă 718 430 1250 720 380 10180 170 33 Malu 84 800 530 90 130 8000 210 34 Mihai Bravu 418 1288 588 210 228 15208 829 3035 Mîrşa 509 865 132 24 177 25000 25 36 Ogrezeni 435 1295 100 50 150 37 Oinacu 429 1126 1380 215 257 19300 500 38 Prundu 250 1200 2000 50 130 3500 200 39 Putineiu 417 1385 2970 790 295 65000 40 Răsuceni 558 2294 281 743 180 32355 220 41 Roata de Jos 380 3250 70 145 135 8000 42 Săbăreni 121 750 120 162 42 8500 65 43 Schitu 498 440 889 202 390 9890 290 7644 Singureni 170 680 885 64 128 8000 250 45 Stăneşti 308 1716 2028 852 202 26448 46 Stoeneşti 420 270 2110 290 375 3400 35 47 Toporu 120 850 1200 800 200000 48 Ulmi 103 1816 387 101 51 29500 45

49 Valea Dragului 270 1300 1500 250 15000 50 Vedea 701 4658 2383 496 283 48130 497 51 Vînătorii Mici 750 1300 325 200 120 8500 400

2.6.4 TurismSub raport turistic, judeţul Giurgiu dispune de resurse naturale şi antropice limitate, dar şi

puţin exploatate până în prezent.Potenţialul turistic al judeţului din punct de vedere al structurii, importanţei şi distribuţiei în

teritoriu se constituie din trei zone care cumulează majoritatea obiectivelor turistice:- zona Dunării, cu principalul centru de atracţie - mun Giurgiu;- zona Hotarele – Comana – Călugăreni – Bulbucata;- zona Adunaţii Copăceni – Mihăileşti, pe traseul râului Argeş.Relieful format din Câmpia Română şi Lunca Dunării, conturează câteva aspecte variate ale

cadrului natural:- priveliştea oferită de contrastul dintre relieful neted şi uniform al câmpiei de pe malul

românesc şi culmile greoaie, accidentale ale Podişului Prebalcanic de pe malul bulgăresc, care se termină deasupra Luncii Dunării printr-o faleză ;

- lunca largă a Dunării, cu o serie de bălţi şi lacuri amenajate pentru piscicultură şi întinsele zăvoaie de salcie şi plop care o mărginesc;

- salba de ostroave, de dimensiuni variate, în cea mai mare parte acoperite cu păduri de sălcii;

- cursurile Argeşului, Neajlovului şi Ilfovăţului, cu trasee sinuoase, plăji largi şi zăvoaie de plop, salcâm şi răchită;

- zona Comana (circa 1.000 ha), din care în prezent sunt numai 30 ha oglindă de apă, restul stufăriş;

- numeroase păduri cu fond silvic şi cinegetic valoros;- podgorii renumite pe teritoriul comunelor Greaca, Hotarele, Stăneşti şi Putineiu.Resursele balneare se reduc la câteva izvoare cu ape oligominerale la Uzunu (comuna

Călugăreni), insuficient cercetate pentru a şti dacă merită a fi valorificate pentru tratamentt balnear.Obiectivele turistice cu caracter istoric, cultural - urbanistic sunt numeroase şi importante, în

special prin faptul că acestea atestă o bogata istorie a locurilor, dar si originea a numeroase personalităţi din viaţa politică şi culturală a ţării.

Municipiul Giurgiu, legat prin întreaga sa activitate din trecut şi prezent de Dunăre, se cere a fi valorificat şi prin obiectivele antropice, nu numai ca escală sau punct de plecare spre şi dinspre Bucureşti. Giurgiu este atestat documentar de la inceputul sec. 15 – 1403, dar urmele de cultura materiala gasite in oras dovedesc o veche populare. Muzeul este un important obiectiv, aici sunt expuse; urmele unei vetre si obiective din ultima parte a paleoliticlui gasite la Malu Rosu; Ceramica din neolitic din Cultura Dudesti, Cultura Gumelnita; actul de atestare al localitatii; marturii ale istoriei cetatii Giurgiu ridicata de Mircea cel Batran ca punct de rezistenta in lupta impotriva turcilor. Turnul ceasornicului de 22 metrii, inaltime, foisor ridicat de turci, pentru observatie, in sec. 18, refacut in sec. 19. Pe malul Dunarii se intalnesc ruine, ale cetatii construite in sec. 15 si podul construit intre 1952 – 1954, cu o lungime de 2,2 km, care realizeaza legatura rutiera si feroviara cu orasul Ruse din Bulgaria.

Cetatea Giurgiu a jucat un rol de seamă în luptele antiotomane. Luptele din 1461 legate de numele lui Vlad Tepeş, fac posibilă includerea oraşului în Programul Dracula.

Alte obiective turistice: Muzeul de istorie şi arheologie, Muzeul luptei pentru independenţa poporului român, Turnul Ceasornicului.

Bolintin Vale, situat la 22 km de Bucureşti – este locul de naştere al poetului paşoptist Dimitrie Bolintineanu (1819-1872). Bustul în marmură, si placa funerară de pe mormântul lui, au fost executate de scluptorul Carol Stork care sunt aşezate pe locul unde s-a aflat casa sa natală, marturii care atestă existenţa poetului pe aceste meleaguri.

Călugăreni, situat la 25 km de Bucureşti, la confluenţa Neajlovului cu Câlniştea pe DN 5 Bucureşti – Giurgiu; aici a avut loc, la 31 august 1593, vestita bătălie în care Mihai Viteazu a învins armata turcească a lui Sinan Paşa. Podul de peste Neajlov de la Călugăreni, pe lângă plăcile

memoriale ce amintesc evenimentul, au fixate 4 basoreliefuri: două reprezintă efigia lui Mihai Viteazu, iar celelalte două,stema din acea vreme a Tării Româneşti. Monumentul ridicat de Serban Cantacuzino in 1682 si cel din 1913 ambele amintesc de victoria lui Mihai Viteazul de la 13 august 1595.

Comana, situata la 25 km sud de Bucureşti, pe linia ferată Bucureşti – Giurgiu este importanta datorita obiectivelor istorice, Mănăstirea Comana monument istoric, ctitorie a lui Vlad Ţepeş din 1462, ridicata de Radu Serban in sec. 16 si refacuta de Serban Cantacuzinmo in sec.17 care adauga si casa domneasca, lacul şi pădurea cu acelaşi nume, este punct de agrement si de pescuit, rezervatie naturala complexa.

Floreşti – Stoeneşti, situat la 36 km vest de Bucureşti, pe râul Sabar – se face interesant prin conacul din Floreşti construit la începutul sec.18, în mijlocul unui frumos parc şi prin palatul Târnoveanu – Stirbei din Stoeneşti, construit în stil brâncovenesc sec.18, care adăposteşte şi un muzeu de etnografie şi artă populară, la noird de Stoienesti se afla edificiul bisericii , ambele construite in aceiasi stil si aceiasi perioada.

Greaca, situata la S-V de Hotarele, este atestata ca asezare veche ca urmare a vestigiilor descoperite ce reprezinta Cultur Boian, sec. 9-10.

Mironesti, com. Gostinari, localitatea in care se poate vedea ruinele palatului lui Constantin Cantacuzino, construit in sec. 17 si biserica ctitorita in anul 1699.

Popeşti (Mihăileşti), situat la 35 km SV de Bucureşti; aici se poate vizita necropola cetăţii dacice Argedava, (cea mai importantă aşezare fortificată geto-dacică din Câmpia Munteniei), dupa unii istorici acest spatiu a reprezentat centrul politic al uniunii tribale getice, din sanul careia s-a ridicat Burebista, muzeul sătesc reprezinta la nivel local, stocatorul vestigiilor arheologice descoperite dea lungul timpului.

Stăneşti, situat la 15 km NV de Giurgiu, are un obelisc ridicat în memoria ţăranilor de pe aceste meleaguri participanţi la răscoala din 1907.

Stoenesti este localitatea in care se afla Muzeul etnografic in care sunt pastrate , unelte, tesaturide interior, costume traditionale, iar in biserica construita in sec. 17 sunt adapostite picturi murale, executate in sec. 18-19.

Principalele forme de turism practicabile în judeţ sunt: turismul de croazieră pe Dunăre, turismul de tranzit spre şi dinspre Bulgaria, turismul de week-end, turismul itinerant cu valenţe culturale şi pescuitul şi vânătoarea sportivă.

Nr. crt. Localitatea Monumete istorice Adresa

1 Giurgiu Cetatea Giurgiu Teatrul Tudor Vianu (1966) Casa de cultură Ion Vinea (1982) Muzeul Teohari Antonescu Muzeul de istorie și arheologie Aşezarea paleolitică de la Giurgiu Malu RoşuCheiul de piatră pe canalul Sf. GheorgheUzina de Apă Bd. 1907 Casa Str. Alecsandri Vasile, nr. 4Casa Dr. A. Vianu Str. Alecsandri Vasile, nr. 7Casa N. N. Condeescu Str. Alecsandri Vasile, nr. 15Casa Barbilian Str. Barbilian Dan, nr. 6Liceul "Ion Majorescu” Str. Barcian Droc NicolaeCasa Str. Bălănescu Nicolae, nr. 24Casa Elena Marinescu Str. Bălănescu Nicolae, nr. 29Casa Iancu Marinescu Str. Bălănescu Nicolae, nr. 37Casa Ştefan Chiovici Str. Bălănescu Nicolae, nr. 54Sediul administrativ al Fabricii de cărămidă Şos. Bălănoaiei, nr. 1Casa Ştefănescu Str. Berthelot Henri M., nr. 23Şcoala Ion Zalomit Str. Botev Hristo, nr. 2

Casa Alexandru Cartojan Str. Botev Hristo, nr. 9Biserica romano - catolică Str. Botev Hristo, nr. 13Casă, azi sediu Procuratură Str. Botev Hristo, nr. 19Biserica "Sf. Treime” - Smârda Str. BranişteiBiserica "Adormirea Maicii Domnului” Str. Bucureşti, nr. 12Căminul de Ucenici, azi Primăria Str. Bucureşti, nr. 49Spitalul Vechi Str. Bucureşti, nr. 80Ansamblul comemorativ al eroilor din primul război mondialBiserica Eroilor Str. Bucureşti, nr. 82Mausoleul Eroilor Str. Bucureşti, nr. 82Casa Str. Cerbului, nr. 15Casa Dr. Filip Păunescu, azi fundaţie Str. Coşbuc George, nr. 6Casă, azi secţie a Muzeului judeţean Str. Coşbuc George, nr. 14Casa Mateescu Str. Cuza Vodă, nr. 15Ansamblul urban "Parcul Alei" Str. Dobrogeanu GhereaCasa Vasile Dorobanţu Str. Dobrogeanu Gherea

Constantin, nr. 1Prefectura, azi Muzeul judeţean Str. Dobrogeanu Gherea

Constantin, nr. 3Tribunalul, azi Prefectura Str. Dobrogeanu Gherea

Constantin, nr. 5Poliţia municipală Str. Doja Gheorghe, nr. 2Fragment din zidul cetăţii turceşti - Tabia Str. DunăriiFabrica de Bere Str. Dunării, nr. 32Căpitănia Portului Giurgiu Şos. PortuluiAnsamblul urban "Cartierul Fabricii de Zahăr" Casa H. Potamian, azi Ocolul silvic Str. Frumoasei, nr. 24Ansamblul urban "Strada Gării" Str. GăriiBaia publică, azi sediu Eltrans Str. Libertăţii, nr. 2Ansamblul urban "Str. Mircea cel Bătrân" Str. Mircea cel BătrânBiserica "Buna Vestire” Str. Mircea cel Bătrân, nr. 12Primăria, azi Şcoala de muzică Str. Mircea cel Bătrân, nr. 19Şcoala Comercială, azi Institutul de Proiectări Str. Mircea cel Bătrân, nr. 26Biserica "Sf. Nicolae” Str. Mircea cel Bătrân, nr. 34Casa Stelian Vasilescu Str. Parcului, nr. 22Casa Ştefan Burileanu Str. Păcii, nr. 3Podul Bizet Şos. Portului, peste canalul Sf.

GheorgheŞantierul naval Str. Portului, nr. 1Atelierele vechi l Str. Portului, nr. 1Administraţia şantierului naval Str. Portului, nr. 1Casa N. Miltiade, azi restaurant Str. Portului, nr. 11Administraţia Financiară, azi Tribunal Str. Portului, nr. 13Institutul de Fete "Modern", azi Inspectoratul şcolar Str. Portului, nr. 17Ateneul "Nicolae Bălănescu” Str. Portului, nr. 21Casă Str. Sadoveanu Mihail, nr. 2Casa Vârbănescu Str. Sadoveanu Mihail, nr. 7Casă, azi C.A.R. pensionari Str. Sadoveanu Mihail, nr. 18Biserica "Sf. Gheorghe” Piaţa Sf. GheorgheŞcoala nr. 1 Ansamblul urban "Str. Ştefan cel Mare" Str. Ştefan cel MareFronturi ale străzii şi Piaţeta Sf. Gheorghe Hotel, ulterior restaurant "Meteor", azi locuinţă Str. Ştefan cel Mare, nr. 1 - 3

Casa Hentze Str. Ştefan cel Mare, nr. 2Percepţia, azi sediu Secţia Căi Navigabile Str. Ştefan cel Mare, nr. 4Han, azi casa I. Răcăşanu Str. Ştefan cel Mare, nr. 5Banca Naţională, azi Biblioteca judeţeană Str. Ştefan cel Mare, nr. 14Casă Str. Ştefan cel Mare, nr. 19Casă Str. Ştefan cel Mare, nr. 21Turnul Ceasornicului Piaţa UniriiCasă Str. Vianu Tudor, nr. 24Casa Emil Gulian Str. Victoriei, nr. 13Casă Str. Victoriei, nr. 18Bustul lui Mihai Eminescu Parcul AleiAleea Eroilor (1877-1878) - 23 de busturi şi Parcul Alei 1977 Bustul lui Aristide Paulopoulo Str. Berthelot Henri M., colţ cu

str. ParculuiBustul lui Nicolae Iorga Str. Bucureşti, colţ cu str. 1995

Barcian Droc NicolaeStatuia lui Vlad Ţepeş Str. Bucureşti, colţ cu str.

Independenţei 1976Statuia "Triumf" Str. Bucureşti, colţ cu Şos

PrietenieiStatuia Diana Piaţa GăriiStatuia "Apollo Belvedere" Str. Parcului, colţ cu str.

Călugăreni2 Adunaţii

CopăceniBiserica Adormirea Maicii Domnului - 1875 Adunaţii CopăceniBiserica Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena - 1823 - 1825Biserica Sfântul Nicolae - 1880Biserica Sfânta Cuvioasa Paraschiva - 1873Biserica Adormirea Maicii Domnului - 1875 VarlaamAşezări din epoca bronzului, a doua epocă a fierului şi feudal (punctul Dăneasca)

Adunaţii Copăceni, punctul Dăneasca

Aşezări din epoca neolitică, geto - dacică şi feudalism timpuriu

500 - 1000 m E de sat pe şos. Mihăileşti până la malul Argeşului

Aşezare din epoca bronzului - cultura Tei Mogoşeşti, marginea de V a satului până la Argeş

Aşezări din epoca bronzului (Glina III) şi sec. III - IV Varlaam, N - E satului până la Argeş

3 Bolintin Deal

Şcoala de fete (ulterior Poştă) Primăria Conacul Băleanu Conacul Hubert (azi Spitalul comunal) Biserica Sf. Gheorghe şi Sf. Nicolae

4 Bucşani Aşezare din epoca neolitică Bucşani, pe stânga şos. Spre Vadu Lat

5 Bulbucata Biserica Sf. Gheorghe (1860) Biserica Sf. Ştefan (1882) Stejar multisecular "Muma Pădurii" - circumferinţa 8,30 m, vârsta de peste 600 de ani

Limita de vest a pădurii "Babele Lunca" pe malul stâng al râului Neajlov

Şcoala veche (1882) Grădiniţa (1882) Conacul Voinea (azi secţie a Institutului Pasteur) (1930) Moara cu turbine (1875)

6 Buturugeni Biserica Adormirea Maicii Domnului Hanul Călugărenilor Călugăreni

7 Călugăreni Biserica Adormirii Maicii Domnului Călugăreni, DN 5, Uliţa MoriiConacul Varthiadi Călugăreni, 100 m de DN 5Şcoala Veche, azi muzeu Călugăreni, DN 5, la km 30Moara Varthiadi Călugăreni, 800 m, Uliţa MoriiBasorelieful din bronz de pe Neajlov CălugăreniCimitir cu cruci de piatră Călugăreni, şos. VoinescuObeliscul comemorativ al lui Mihai Viteazul Crucea de Piatră, DN 5Crucea Granarilor Crucea de Piatră, DN 5Crucea lui Mihai Viteazul Crucea de Piatră, DN 5Ansamblu comemorativ Crucea de Piatră, DN 5Crucea lui Şerban Cantacuzino Crucea de Piatră, 100 m de

DN 5Capela Crucea de Piatră, DN 5Tell-ul "La Popina" BrăniştariSitul arheologic "Gropile lui Sula" Brăniştari, str. BălăceanuBiserica Sf. Gheorghe Brăniştari, Uliţa BisericiiBiserica Sf. Voievozi Hulubeşti, str. EternităţiiRuinele beci Hulubeşti, str. EternităţiiTell Uzunu, DJ 411

8 Clejani Aşezare din epoca neolitică ClejaniBiserica Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril

9 Comana Aşezare din epoca neolitică şi epoca bronzului Comana - "Dealul Morii"Aşezare din epoca neolitică şi epoca bronzului Comana - Puţul PopiiAşezare din epoca neolitică Comana - Valea lui Moş IonAşezare din epoca neolitică Comana - Măgura de pe Valea

GoiiAşezare din epoca neolitică şi epoca fierului Vlad Ţepeş - Dealul OltenilorAşezare din epoca fierului Vlad Ţepeş - ButurugiBiserica Adormirea Maicii Domnului BudeniConacul Kogălniceanu BudeniMănăstirea Delta Neajlovului ComanaMănăstirea Comana ComanaBalta Comana ComanaParcul Natural Comana ComanaBiserica Sf. Nicolae ComanaCasa Domnească ComanaCabana "Fântâna cu nuc" ComanaMausoleul Eroilor din primul război mondial ComanaBiserica Adormirea Maicii Domnului GrădişteaConacul Grădişteanu Grădiştea

10 Cosoba Biserica Adormirea Maici Domnului Conacul Nica Dorobanţu (azi D.G.A.I.A. Giurgiu)

11 Crevedia Mare

Biserica Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena - 1890 Crevedia MareBiserica Sfântu Gheorghe - 1890 Crevedia MicăDepozitul de tutun - începutul sec. XX Crevedia MareSit Arheologic Cetatea Fetii Crevedia Mare


Conacul Drugănescu Stoeneşti, Str. Mizeu - Punte, nr. 622

Biserica Buna Vestire Drugăneşti Stoeneşti, strada spre bisericăBiserica Cuvioasa Paraschiva Stoeneşti

Biserica Sf. Nicolae Floreşti, str. PrincipalăConacul Djuvara Floreşti, str. PrincipalăBiserica sf. Voievozi Floreşti, str. Principală

13 Găiseni Mănăstirea Vovidenia - 1430 CăscioareleBiserica SF. Nicolae (fostul Schit Strâmbu) - 1512 GăiseniConacul Dobrescu, în prezent Centru de recuperare neuropsihiatrică

Cărpenişu, str. Principală

14 Găujani Aşezare şi necropolă din epoca bronzului; aşezare dacică ("La seră")

Găujani

Aşezare din epoca bronzului - cultura Tei ("Valea lui Guţu Gheorghe")

Găujani

Aşezări din epoca fierului şi din sec. III-IV ("La Pepenişte") GăujaniAşezări din sec. III-IX, X-XI şi XV ("La Canalul Mare") GăujaniAşezări din sec. III-IV şi X-XI (pe terasa mijlocie a Gârlei Pasărea)

Cetăţuia

15 Ghimpaţi Aşezări din epoca: bronzului, fierului şi feudală Ghimpaţi - punctul Dăneasca16 Gogoşari Casa memorială "Petre Ghelmez" Gogoşari

Biblioteca "Petre Ghelmez" Gogoşari17 Iepureşti Biserica Sf. Nicolae Iepureşti

Biserica Sf. Mihail şi Gavril GorneniSituri arheologice Muzeul comunei Pădurea Iepureasca Balta Bălăria

18 Mîrşa Biserica Sf. Nicolae, 1890 MârşaConacul N. Cioflec, ulterior Oscar Han, 1850 MârşaConacul Dr. Lazarovici, azi dispensar, sec. XIX MârşaAşezare din epoca bronzului - cultura Tei Mârşa, în dreapta drumului

spre Roata de JosAşezare din epoca medievală timpurie Mârşa, în stânga drumului spre

Obedeni şi Goleasca19 Singureni Biserica Sf. Ioan Botezătorul (1867) Crânguri, șos. Călugăreni

Conacul Nicu Cantacuzino (1840 - 1866) Singureni, str. BisericiiBiserica Sf. Constantin și Elena (1854) Singureni, str. BisericiiConacul Mociornița (1920 - 1930) Singureni, str. PlatuluiSpitalul Singureni (1910) Singureni, str. PrincipalăConac, azi Societatea Agricolă Singureni (1850) Singureni, str. AgricultorilorBiserica Sf. Constantin și Elena (prima jumătate a sec. XVIII)

Stejaru

Secțiunea 7 – Infrastructuri locale2.7.1 Instituții publice

(conform datelor din planurile de analiză și acoperire a riscurilor ale localităților din județul Giurgiu)


Unitatea administrativ - teritorială

Instituţii publice

1 Giurgiu Municipiul Giurgiu

Școala gimnazială Sfântu GheorgheȘcoala gimnazială Mircea cel BătrânȘcoala gimnazială nr. 3Școala gimnazială Mihai EminescuȘcoala gimnazială nr. 5Școala gimnazială Savin Popescu

Școala gimnazială nr. 7Școala gimnazială Acad. Marin VoiculescuȘcoala gimnazială nr. 10Școala gimnazială de artă Victor KarpisColegiul Național Ion MaiorescuLiceul Teoretic Tudor VianuLiceul teoretic Nicolae CartojanLiceul Tehnologic Ion BarbuLiceul Tehnologic Miron NicolescuColegiul Tehnic Vice - Amir. Ioan BălănescuSeminarul Teologic Teoctist PatriarhulLiceul TehnologicGrădinița cu program prelungit PrichindeiiGrădinița cu program normal nr. 6Grădinița cu program prelungit Scufița RoșieGrădinița cu program normal nr. 3Grădinița cu program prelungit Căsuța FermecatăGrădinița cu program prelungit Dumbrava MinunatăGrădinița cu program normal nr. 1Grădinița cu program normal nr. 8Grădinița cu program normal nr. 9Teatrul Tudor VianuCasa de cultură Ion VineaMuzeul Teohari AntonescuMuzeul de istorie - arheologieDirecția pentru cultură, culte și patrimoniu cultural naționalBiblioteca I. A. BasarabescuCentrul pentru conservarea și valorificarea tradiției și creației populareȘcoala de Arte și Salonul ArtelorȘcoala de muzică și arte plastice Victor KarpisPalatul elevilorCasa de cultură a Poliției de FrontierăBiserici ortodoxe - 7Biserica româno - catolicăBiserica baptistăBiserica adventistăBiserica penticostală

2 Bolintin Vale

Bolintin Vale PrimăriaPost poliţieCasa de Cultură

Malu Spart Casa de Cultură Fundaţia "Dimitrie Bolintineanu"Bolintin Vale Spitalul orăşenesc

BibliotecăBiserica Adormirea Maicii Domnului

Bolintin Vale Biserica Acoperământul Maicii DomnuluiBiserica Sfântul Ioan RusulGrădiniţa

Crivina GrădiniţaSuseni GrădiniţaMalu Spart GrădiniţaBolintin Vale Şcoala cu clasele I - VIII

Malu Spart Şcoala cu clasele I - VIIICrivina Şcoala cu clasele I - IVSuseni Şcoala cu clasele I - IVBolintin Vale Liceul tehnologic "Dimitrie Bolintineanu"

Şcoala de arte şi meseriiClubul elevilor

Bolintin Vale Baza sportivă Poşta

RomtelecomJudecătoriaCasa de Economii şi ConsemnaţiuniCasa de Ajutor ReciprocBCRRaiffeisen BankCasa de PensiiSocietate de Asigurări

3 Mihăileşti Mihăileşti PrimăriaŞcoala nr. 1

Popeşti Şcoala nr. 3Drăgănescu Şcoala nr. 2Novaci Şcoala nr. 4 Grădiniţe - 5Mihăileşti Grup Şcolar

Dispensare medicale - 3Farmacii - 3Cabinete medicale individuale - 4Cabinete stomatologice individuale - 2Dispensar veterinarPost poliţie


Adunaţii Copăceni

PrimăriaCămin culturalPost poliţie

Mogoşeşti Unitate medico - socialăAdunaţii Copăceni

Biserica

Dărăşti Vlaşca BisericaMogoşeşti BisericaVarlaam Biserica

SpitalDispensare medicale - 3

Adunaţii Copăceni

Şcoala generală I - IVŞcoala generală V - VIII

Dărăşti Vlaşca Şcoala generală I - VIIIMogoşeşti Şcoala generalăVarlaam Şcoala generală

Grădiniţe - 5Farmacii - 3

Dărăşti Vlaşca Azil de bătrâni SC Sky Expert Group SRL Cabinete stomatologice individuale - 2

5 Băneasa Băneasa PrimăriaPost poliţieCămin cultural

Cabinete medicale individuale - 3Şcoli generale - 6Grădiniţe - 5Staţiunea de cercetări în domeniul îmbunătăţirilor funciare

6 Bolintin Deal

Grădiniţe - 2Şcoli primare şi gimnaziale - 2Dispensar medicalFarmacii - 2Cabinete medicale individuale de familie - 2Cabinete stomatologice individuale - 2SpitalDispensar medicalFarmacii - 2Cabinete medicale individuale - 2Cabinete stomatologice individuale - 2

7 Bucşani Bucşani PrimăriaPost poliţie

Grădiniţe - 5Bucşani Şcoala generală I - VIII

BisericaPodişor Şcoala generală I - VIII

BisericaVadu Lat Şcoala generală I - VIII

BisericaAngheleşti Şcoala generală I - IVObedeni Şcoala generală I - IV

BisericaUieşti Şcoala generală I - IV

BisericaGoleasca Şcoala generală I - IV

Biserica Şcoala de artă şi meserii

SpitalBucşani Dispensar medical

FarmacieCabinet medicalCabinet stomatologicCabinet medical de specialitateDispensar veterinar

8 Bulbucata Bulbucata Primăria PoştaBulbucata Şcoala generală I - VIII

Grădiniţa Institutul Pasteur

BibliotecaCămin culturalBiserica Sf. GheorgheBiserica Sf. ŞtefanDispensar umanPost poliţie

9 Buturugeni Buturugeni Şcoala generală I - VIII PrisiceniŞcoala generală I - VIII

Dispensar umanDispensar veterinarPrimăriaPost poliţiePostaBiserica ortodoxă

Pădureni Şcoala generală I - VIIIDispensar umanBiserica ortodoxăBiserica baptistaCămin cultural

Poşta Şcoala generală I - VIII10 Călugăreni Călugăreni Primăria

Post poliţie nr. 1Poşta RomânăŞcoala gimnazială nr. 1Liceul tehnologic "Mihai Viteazul"Dispensar medicalFarmaciiFiliala CECENELBiserica Adormirea Maicii Domnului

Uzunu Oficiu PoştalŞcoala gimnazială nr. 2GrădiniţaDispensar umanDispensar veterinarFarmacie

Hulubeşti Şcoala gimnazială nr. 3Dispensar umanOficiu PoştalBiserici - 2

Brăniştari Biserici - 2Dispensar umanGrădiniţa

Crucea de Piatră

GrădiniţaBiserica

11 Clejani Clejani PrimăriaPost poliţie

Dispensar umanCabinet stomatologicFarmacieCabinet veterinarGrădiniţe - 3Şcoli primare şi gimnaziale - 4Biserica

12 Colibaşi Colibaşi Şcoala generală nr. 1Grădiniţa

Câmpurelu Şcoala generală nr. 2Colibaşi Dispensar umanCâmpurelu Dispensar umanColibaşi Farmacie

Câmpurelu Farmacie Cabinet veterinarColibaşi Primăria

Post poliţiePoştaBiserica Sf. Parascheva (1880)

Câmpurelu Biserica Sf. Parascheva (sec. XIX)Colibaşi Cămin cultural

Bibliotecă13 Comana Comana Primăria

Şcoala generalăBudeni Şcoala generalăFalaştoaca Şcoala generalăGrădiştea Şcoala generalăVlad Ţepeş Şcoala generală Grădiniţe - 6Comana Cămin CulturalBudeni Cămin CulturalComana Dispensar umanVlad Ţepeş Dispensar umanGrădiştea Dispensar umanBudeni Cabinet medicalComana Dispensar veterinarComana - 2, Budeni, Falaştoaca, Grădiştea, Vlad Ţepeş

Biserici - 6

Comana, Budeni, Grădiştea, Vlad Ţepeş

Farmacii - 6

BibliotecăComana Post poliţie Mănăstiri - 2Comana Liceul tehnologic nr. 1

14 Cosoba PrimăriaŞcoala generalăGrădiniţa

15 Crevedia Mare

Crevedia Mare PrimăriaŞcoala cu clasele I - VIII

Crevedia Mică Şcoala cu clasele V - VIIIŞcoala cu clasele I - IV

Găiseanca Şcoala cu clasele I-IVGrădiniţa

Sf. Gheorghe Şcoala cu clasele I - IVGrădiniţa

Dealu Şcoala cu clasele I - IVGrădiniţa

Crevedia Mică GrădiniţaCrevedia Mare Grădiniţa

Cămin cultural Cabinete medicale - 2

Cabinet stomatologicFarmacie

Crevedia Mare Post poliţie16 Daia Daia Primăria

Post poliţieBiserica


Stoeneşti PrimăriaBiserica Buna VestireBiserica Cuvioasa ParaschivaConacul DrugănescuŞcoala generală I - VIIICămin culturalPost poliţieDispensar umanStaţie de pompare şi stocare petrolMonumentul eroilor neamului

Floreşti Biserica Sf. NicolaeConacul DjuvaraŞcoala cu clasele I - VIIIGrădiniţaCămin culturalMonumentul eroilor neamului

Palanca Biserica Sf. VoievoziŞcoala cu clasele I - VIIIGrădiniţaDispensar umanMonumentul eroilor neamului

18 Frăteşti Frăteşti PrimăriaPost poliţieŞcoala nr. 1Şcoala nr. 2Biserica

Remuş ŞcoalaCetatea GrădiniţaBălănoaia Grădiniţa Grădiniţe - 2

MuzeuFrăteşti Cămin culturalRemuş Cămin cultural Dispensare medicale - 3

19 Găiseni Găiseni PrimăriaBiserica Sf. NicolaeŞcoala generală I - VIIIGrădiniţaCămin culturalPost poliţieDispensar umanMonumentul eroilor neamului

Căscioarele Biserica Vovidenia Şcoala generală I - VIIIGrădiniţaDispensar

Cărpenişu BisericaŞcoala generală I - IVGrădiniţaDispensar

Podu Popa Nae BisericaDispensar uman

20 Găujani Găujani PrimăriaBibliotecaCămin culturalPost poliţieGrădiniţa

Pietrişu GrădiniţaGăujani Şcoala generală I - VIII "Draghici Davila"Pietrişu Şcoala generală I - VIII FarmacieGăujani Dispensar uman

Cabinet medical Biserici - 5

21 Ghimpaţi Ghimpaţi PrimăriaPost poliţieCămin cultural

Naipu Cămin culturalGhimpaţi Enel

Gospodăria de apă potabilăNaipu - Copaciu

Gospodăria de apă potabilă

Ghimpaţi Sala de sportCentrul de permanenţă

Farmacii - 2Cabinete medicale individuale - 3Cabinet stomatologic

Ghimpaţi Dispensar veterinarŞcoala generală I - VIII

Valea Plopilor Şcoala generală I - IVCopaciu Şcoala generală I - IVNaipu Şcoala generală I - VIIIGhimpaţi Şcoala generală I - IV

GrădiniţaNaipu Grădiniţa Grădiniţe - 3Ghimpaţi BisericaCopaciu BisericaNaipu BisericaValea Plopilor Biserica Biserica Crovu

22 Gogoşari Gogoşari Primăria Post poliţieŞcoala generală "Marin Gh. Popescu"Cămin cultural "Stancu Nedea"Biblioteca "Petre Ghelmez"Casa memorială "Petre Ghelmez"Dispensar uman

Staţia de alimentare cu apăIzvoru Dispensar uman

Şcoala generală "Marin Dracea"Gogoşari BisericaIzvoru Biserica Răleşti Biserica Drăghiceanu Biserica

23 Gostinari Gostinari PrimăriaŞcoala generală I - VIIIŞcoala generală I - IV

Mironeşti Şcoala generală I - IVBiserica

Gostinari GrădiniţaMironeşti GrădiniţaGostinari Dispensar medical

FarmacieCabinet medical individualCămin culturalPost poliţie

24 Gostinu Gostinu PrimăriaPost poliţieCămin culturalOficiul poştalBisericaGrădiniţaŞcoala primară şi gimnazialăDispensar medical umanDispensar veterinarFarmacieCabinet medical individual

25 Grădinari Grădiniţe de copii - 3Şcoli primare şi gimnaziale - 3Dispensar medicalCabinete medicale individuale de familie - 2Cabinet stomatologic individualCabinet medical de specialitateFarmacie

26 Greaca Greaca PrimăriaŞcoala cu clasele I - VIII

Puţu Greci Şcoala cu clasele I - IVZboiu Şcoala cu clasele I - IVGreaca Cămin cultural

Dispensar umanGrădiniţa

Puţu Greci GrădiniţaGreaca BisericaPuţu Greci BisericaZboiu BisericaGreaca Post poliţie

27 Herăşti GrădiniţaHerăşti Şcoala generalăMiloşeşti Şcoala generală

Cămin culturalHerăşti Primăria

Post PoliţieDispensarBiserica

MuzeuHerăşti Banca Carpatica

28 Hotarele Hotarele PrimăriaGrup şcolar "Udriste Nasturel"Post poliţieDispensar umanDispensar veterinarParohia 1Parohia 2Parohia ScărişoaraAdministraţia financiarăPoşta şi TelecomunicaţiiCEC BankBanca CarpaticaAPIA

29 Iepureşti Iepureşti Primăria Grădiniţe - 2

Şcoli primare şi gimnaziale - 3Dispensar medicalFarmacieCabinet medical individualCabinet stomatologic individual

Iepureşti BisericaGorneni Biserica

30 Isvoarele Isvoarele PrimăriaPost poliţieGrădiniţa de copiiCăminul cultural

FarmacieIsvoarele Şcoala generalăTeiuşu Şcoala generală

31 Izvoarele Izvoarele Primăria Post poliţie

Grădiniţe - 4Şcoli primare şi gimnaziale - 3

Izvoarele Cămin culturalValea Bujorului

Cămin cultural

Biblioteca32 Joiţa Joiţa Primăria

Şcoala I - VIIIGrădiniţaDispensar medicalBiserica

Bîcu Şcoala I - VIIIGrădiniţaDispensar medical

Biserica33 Letca Nouă Letca Nouă Şcoala generală

Letca Veche Şcoala generalăMilcovăţu Şcoala generalăLetca Nouă Primăria

Post poliţiePoşta

Letca Veche PoştaMilcovăţu PoştaLetca Nouă GrădiniţaLetca Veche GrădiniţaMilcovăţu GrădiniţaLetca Nouă Cămin culturalLetca Veche Cămin culturalMilcovăţu Cămin culturalLetca Nouă Biblioteca

Dispensar umanBiserica

Letca Veche BisericaMilcovăţu Biserica

Dispensar uman34 Malu Malu Primăria

Post poliţieBisericaŞcoala generală I - VIIIGrădiniţaDispensar medicalBibliotecaCămin cultural

35 Mihai Bravu

Mihai Bravu PrimăriaBisericaPost poliţieŞcoala generală I - IVŞcoala generală I - VIIIGrădiniţaDispensar umanBiblioteca comunalăPoşta

36 Mîrşa Mîrşa PrimăriaPost poliţieCămin culturalBiserica Sf. NicolaeGrădiniţe - 2Şcoala generală I - VIIIDispensar umanDispensar veterinarFarmacie

37 Ogrezeni Grădiniţe - 2Dispensar umanPrimăriaŞcoala cu clasele I - VIII - 2Şcola cu clasele I - IV - 2

Biserici - 4Biblioteca comunală

38 Oinacu Oinacu PrimăriaCămin culturalCabinete medicale - 2FarmacieDispensar veterinarBiserica

Braniştea BisericaOinacu Post poliţie

Casa de copii "Sf. Maria"Şcoala generală I-VIII

Braniştea Şcoala Comasca Şcoala Braniştea Grădiniţa Comasca Grădiniţa Oinacu Grădiniţa

39 Prundu Prundu PrimăriaŞcoala generală nr. 1Şcoala generală nr. 2

Puieni Şcoala generalăPrundu Grădiniţe - 2 Cămine culturale - 2

Cabinete medicale de familie - 2Prundu Dispensar veterinar

Poşta RomânăPost poliţie

Biserici - 340 Putineiu Putineiu Primăria

Grădiniţe de copii - 3Şcoli primare şi gimnaziale - 3Dispensare medicale - 2Farmacie

41 Răsuceni Răsuceni Primăria Şcoli generale

GrădiniţePost poliţie

42 Roata de Jos

Roata de Jos PrimăriaBiserica Sf. NicolaeŞcoala generală I - VIIIGrădiniţaCămin culturalPost poliţieDispensar umanMonumentul eroilor

Cartojani Şcoala generalăGrădiniţa

Roata Mică GrădiniţaCătunu Şcoala generală I - IV

GrădiniţaSadina Biserica Adormirea Maicii Domnului

Dispensar uman

Şcoala generală I - IVGrădiniţa

Farmacii - 343 Săbăreni Săbăreni Primăria

Şcoala generală I - VIIIBisericaDispensarul uman

44 Schitu Schitu PrimăriaŞcoalaPost poliţieBiserica

Vlaşin ŞcoalaGrădiniţaDistrict DrumuriBisericaDispensar uman

Bila ŞcoalaCămin culturalPoştaBisericaDispensar uman

Cămineasca ŞcoalaBiserica

45 Singureni Singureni PrimăriaPost poliţiePoştaBiserica Sf. Constantin și ElenaCăminul pentru persoane vârstniceŞcoala generală cu clasele I - VIIIGrădinițaDispensar medicalFarmacie

Crînguri Şcoala generală cu clasele I - IVGrădiniţaDispensar umanBiserica Sf. Ioan Botezătorul

Stejaru Şcoala generală cu clasele I - IVGrădiniţaBiserica Sf. Constantin și Elena

46 Slobozia Slobozia PrimăriaŞcoalaGrădiniţaPoştaCămin culturalPost poliţieBiserica

47 Stăneşti Stăneşti PrimăriaŞcoala generală I - VIIIGrădiniţaDispensarPost poliţieBiserica

Cămin culturalGhizdaru Şcoala generală I - IV

GrădiniţaBiserica

Onceşti GrădiniţaBiserica

Bălanu GrădiniţaBiserica

48 Stoeneşti Stoeneşti Primăria Post poliţieŞcoala generală I - VIII

Ianculeşti Şcoala generală I - IVMirău Şcoala generală I - IVStoeneşti GrădiniţaTangîru Grădiniţa Mirău BisericaTangîru BisericaStoeneşti BisericaIanculeşti BisericaStoeneşti Cabinet medical individual

49 Toporu Toporu Primăria Post poliţie

Şcoli generaleGrădiniţe

50 Ulmi Grădiniţe - 6Şcoli primare şi gimnaziale - 4Dispensare medicale - 2Puncte farmaceutice - 2Cabinete stomatologice individuale - 2

51 Valea Dragului

Valea Dragului PrimăriaŞcoala generală I - VIIIŞcoala generală I - IVGrădiniţa

Ciocoveni Şcoala generală I - IVValea Dragului Dispensar uman

Dispensar veterinarPost poliţieCămin culturalBiserica

52 Vărăşti Vărăşti PrimăriaŞcoala generală I - VIII

Dobreni Şcoala generală I - VIIIcartier Obedeni

Şcoala generală I - IV

Vărăşti GrădiniţaDobreni Grădiniţacartier Obedeni

Grădiniţa

Vărăşti Post poliţieCămin culturalBiserica

Dobreni Biserica

cartier Obedeni

Biserica

Vărăşti Dispensar uman Dispensar veterinar

Centrul de cultură PAPI (Punct Acces pentru Informare)53 Vedea Căminul cultural

Vedea Primăria Biblioteca

Grădiniţe - 2Şcoala generalăBiserica "Sf. Pantelimon"FarmacieCabinet medical individual de familieCabinet stomatologic individual

54 Vînătorii Mici

Grădiniţe de copii - 6 (unele în şcoli)Vînătorii Mici Cămin cultural

PrimăriaPost poliţie

Izvoru Şcoala generalăVînătorii Mari Şcoala generalăVînătorii Mici Şcoala generalăPoiana lui Stângă

Şcoala generală

Zădăriciu Şcoala generalăCupele Şcoala primarăCorbeanca Şcoala primarăIzvoru BisericaVînătorii Mari BisericaVînătorii Mici BisericaPoiana lui Stângă

Biserica

Zădăriciu BisericaCupele BisericaIzvoru Spitalul de PneumoftiziologieVînătorii Mari DispensarVînătorii Mici Cabinet veterinar

Situația numerică a unităților de învățământ din județul Giurgiu(conform datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Giurgiu)

Nr. crt. Localitate Grădiniţe Şcoli Licee

Nr. unităţi Nr. preşc. Nr. unităţi Nr. elevi Nr. unităţi Nr. elevi1 Giurgiu 6 1561 10 4721 8 47902 Bolintin Vale - 309 2 1172 1 15793 Mihăileşti - 202 744 1 2754 Adunaţii Copăceni - 127 1 519 - -5 Băneasa - 133 1 422 - -6 Bolintin Deal - 139 1 474 - -7 Bucşani - 133 1 393 - -8 Bulbucata - 47 1 122 - -9 Buturugeni - 107 1 341 - -10 Călugăreni - 140 1 499 1 40911 Clejani - 60 1 450 - -

Nr. crt. Localitate Grădiniţe Şcoli Licee

Nr. unităţi Nr. preşc. Nr. unităţi Nr. elevi Nr. unităţi Nr. elevi12 Colibaşi - 70 1 275 - -13 Comana - 214 1 577 - -14 Cosoba - 73 1 246 - -15 Crevedia Mare - 147 1 547 - -16 Daia - 68 1 172 - -17 Floreşti - Stoeneşti - 225 2 830 - -18 Frăteşti - 143 1 341 - -19 Găiseni - 132 1 553 - -20 Găujani - 75 1 245 - -21 Ghimpaţi - 166 1 554 - -22 Gogoşari - 43 1 186 - -23 Gostinari - 45 1 231 - -24 Gostinu - 69 1 132 - -25 Grădinari - 84 1 274 - -26 Greaca - 60 1 164 - -27 Herăşti - 50 1 171 - -28 Hotarele - 85 226 1 58929 Iepureşti - 75 1 139 - -30 Isvoarele - 40 1 131 - -31 Izvoarele - 94 2 253 - -32 Joiţa - 72 1 306 - -33 Letca Nouă - 93 1 373 - -34 Malu - 49 1 134 - -35 Mihai Bravu - 66 1 223 - -36 Mîrşa - 55 1 267 - -37 Ogrezeni - 100 1 433 - -38 Oinacu - 75 1 186 - -39 Prundu - 107 1 407 1 6240 Putineiu - 80 1 166 - -41 Răsuceni - 45 1 215 - -42 Roata de Jos - 268 2 762 - -43 Săbăreni - 62 1 227 - -44 Schitu - 44 1 134 - -45 Singureni - 65 1 274 - -46 Slobozia - 59 1 172 - -47 Stăneşti - 81 1 186 - -48 Stoeneşti - 50 1 185 - -49 Toporu - 51 1 170 - -50 Ulmi - 213 2 702 - -51 Valea Dragului - 85 1 232 - -52 Vărăşti - 136 1 481 - -53 Vedea - 47 1 225 - -54 Vînătorii Mici - 140 1 485 - -

TOTAL 6 6959 66 23049 13 7704

Situația numerică a unităților sanitare din județul Giurgiu(conform datelor furnizate de Direcţia de Sănătate Publică Giurgiu)


CMI Spitale Laboratoare (de stat şi particulare) Alte tipuri

Număr Personal Număr

unităţi

Personal Număr unităţi

Personal Număr unităţi

Personal

Medici As. med. Medici As.

med.Pers.

auxiliar Medici As. med. Medici As.

med.1 Giurgiu 40 40 54 1 48 269 163 10 5 35 2 11 612 Bolintin Vale 7 7 10 1 8 17 12 3 Mihăileşti 4 4 3 4 Adunaţii Copăceni 3 3 3 1 2 2 1 5 Băneasa 1 1 3 6 Bolintin Deal 2 2 4 1 19 49 27 1 57 Bucsani 1 1 1 1 3 14 16 8 Bulbucata 1 1 2 9 Buturugeni 1 1 3 10 Călugăreni 2 2 3 11 Clejani 2 2 2 1 612 Colibaşi 2 2 2 13 Comana 3 3 7 1 314 Cosoba 0 0 0 15 Crevedia Mare 2 2 2 16 Daia 1 1 2 17 Floreşti - Stoeneşti 3 3 8 18 Frăteşti 3 3 6 19 Găiseni 1 1 2 20 Găujani 1 1 1 21 Ghimpaţi 3 3 3 1 622 Gogoşari 1 1 2 23 Gostinari 1 1 1 24 Gostinu 1 1 1 25 Grădinari 2 2 3 26 Greaca 1 1 1

27 Herăşti 1 1 1 28 Hotarele 3 3 2 29 Iepureşti 1 1 1 30 Isvoarele 1 1 1 31 Izvoarele 2 2 4 32 Joiţa 1 1 1 33 Letca Nouă 1 1 1 34 Malu 1 1 1 35 Mîrşa 1 1 1 36 Mihai Bravu 1 1 1 37 Ogrezeni 2 2 2 38 Oinacu 2 2 3 39 Prundu 2 2 3 40 Putineiu 1 1 1 41 Răsuceni 0 0 0 42 Roata de Jos 3 3 4 43 Săbăreni 2 2 3 44 Schitu 1 1 1 45 Singureni 1 1 1 46 Slobozia 1 1 1 47 Stăneşti 1 1 1 48 Stoeneşti 1 1 1 49 Toporu 1 1 1 50 Ulmi 3 3 5 51 Valea Dragului 1 1 1 52 Vînătorii Mici 1 1 1 1 3 31 29 53 Vărăşti 1 1 1 54 Vedea 1 1 2 Total 127 127 175 6 83 382 248 10 5 35 6 11 81

2.7.2 Rețele de utilități (conform datelor din planurile de analiză și acoperire a riscurilor ale localităților din județul Giurgiu)Nr. crt. Localitatea Apă Canalizare Electrice (km) Gaze Altele

1 Giurgiu da (25 puțuri de mică adâncime, 12 puțuri de mare adâncime)

da da da (din anul 2008) Rezerva de apă de incendiu - 109

hidranți exteriori în funcțiune.

2 Bolintin Vale da - 6 km (doar la blocurile de locuinţe din centrul oraşului Bolintin Vale)

da - doar la blocurile de locuinţe din centrul oraşului Bolintin Vale

da Telefonie

Celelalte gospodării - puţuri în pânza freatică sau puţuri forate.

Evacuarea apelor uzate se face: centralizat - gravitaţional într-o staţie de pompare intermediară (cheson); în bazine vidanjabile,

circa 30 %; la suprafaţa terenului, necontrolat, cu pericol de poluare a

pânzei freatice.

Gospodăria de apă - 3 puţuri forate cu adâncimea de 70 m, debit de 5 l/s fiecare; 1

rezervor de 500 m³ din beton armat suprateran; staţie de pompare echipată cu 2

hodrofoare cu volum de 5000 l fiecare; staţie de clorinare cu clor gazos pentru

clorinarea apei; aparat de clorinat tip CC1; conducta de aducţiune de la puţuri la

rezervor; conducta de refulare de la staţia de pompare la reţeaua de distribuţie existentă.

3 Mihăileşti da, în oraşul Mihăileşti - 2,8 km da, în oraşul Mihăileşti - 3 km da da - 583 din 2850 gospodării

4 Adunaţii Copăceni da 5 Băneasa nu nu da nu 6 Bolintin Deal nu nu da da - 40 km 7 Bucşani da 8 Bulbucata nu nu da nu 9 Buturugeni da - 10,5 km (racordaţi 400 cetăţeni) da 10 Călugăreni nu nu da nu 11 Clejani da 12 Colibaşi proiect nu da Telefonie prin

fibră optică - 12 km

13 Comana Reţea de alimentare cu apă potabilă - 10,46 km

nu da nu

Staţie de alimentare cu apă potabilă în Comana şi Vlad Ţepeş (în folosinţă în 2012)

- 500 m³

14 Cosoba da - 12,5 km 15 Crevedia Mare nu nu da nu Reţea fixă, reţele

mobile, internet16 Daia da 17 Floreşti - Stoeneşti nu nu da da - 23,5 km 18 Frăteşti da, în Frăteşti şi Remuş - 30 km proiect în lucru da nu 5 hidranţi subterani

- 2 în Remuş, 3 în Frăteşti

serviciu de salubrizare

19 Găiseni nu nu da nu 20 Găujani da Telefonie fixă prin

fibră optică21 Ghimpaţi da nu da Teritoriul este

străbătut de conducta de gaze ce

face alimentarea municipiului

Giurgiu.

22 Gogoşari da - 5 km, numai în satul Gogoşari nu da nu 23 Gostinari nu nu da nu 24 Gostinu nu nu da nu 25 Grădinari da, în localitatea Gradinari 26 Greaca nu nu da nu Telefonie fixă,

televiziune prin cablu, internet,

serviciu de salubrizare

27 Herăşti nu nu da nu 28 Hotarele alimentare cu apă - faza de execuţie nu da nu 29 Iepureşti da 30 Isvoarele nu nu da nu serviciu de

salubrizare SC Hortimpe Lilyan

Agro SRL31 Izvoarele da nu da nu 32 Joiţa da - 42 km da - 17,5 km da - 10 km 33 Letca Nouă nu nu da nu 34 Malu da - 4 puţuri şi 2 bazine a 750 m³ fiecare -

700 gospodării racordatenu da nu Romtelecom,

Nextgen, Orange,

Vodafone, Cosmote

35 Mihai Bravu în curs de realizare nu da nu 36 Mîrşa conductă apă - 42 km nu da conductă gaz metan

- 9 kmRomtelecom,

Orange, Vodafone, Cosmote

37 Ogrezeni 38 Oinacu da (Oinacu, Braniştea), în curs Comasca nu da nu 39 Prundu proiect alimentare cu apă potabilă nu da nu Romtelecom40 Putineiu da 41 Răsuceni da 42 Roata de Jos proiect alimentare cu apă potabilă Canalizare cu staţie de epurare - 3

kmda în curs de finalizare

43 Săbăreni nu nu da Conducta de gaze Gura Şuţii - Bucureşti

traversează UAT.

44 Schitu nu nu da nu (conducta magistrală

traversează comuna de la nord la sud -

est)

45 Singureni nu nu da nu cablu de fibră optică, centrală

telefonică digitală46 Slobozia da da da 47 Stăneşti nu nu da nu 48 Stoeneşti da 49 Toporu da 50 Ulmi 51 Valea Dragului nu nu da nu 52 Vărăşti nu nu da nu reţea telefonie53 Vedea da 54 Vînătorii Mici în curs de realizare în Vînătorii Mici şi

Izvorunu da proiect

2.7.3 Locuri de adunare și cazarea populației în situații de urgență(conform datelor din planurile de analiză și acoperire a riscurilor ale localităților din județul Giurgiu)

Nr. crt. Localitatea Localitatea de

dispunere Locul de dispunere Nr. locuri de cazare

Nr. locuri pentru servit hrana

Nr. porţii care se

pot prepara

Observaţii

1 Giurgiu Giurgiu Centru de primire Giurgiu Nord 25 25 25 -Hotel Vlașca 102 150 150 Motel Prietenia 176 100 100 Hotel Steaua Dunării 392 300 400 Hotel Sud 320 - - Hanul Cosminului 156 600 1000 D.A.S. 50 - - Stadionul Marin Anastosovici Școala generală nr. 10 Școala generală nr. 5 Seminarul Teologic Liceul Miron Nicolescu – sala de sport Sala de sport – Școala generală nr. 8

2 Mihăileşti Mihăileşti SC Dovinot SRL 40 100 -

SC Dovinot SRL – 250 porţii, SC Girucs SRL – 200 porţii, SC Costela SRL – 100

porţii

SC Nivex SRL 30 70 -SC Costela SRL 40 80 -Grup Şcolar Mihăileşti 150 - -Şcoala nr. 1 250 250

550Drăgănescu Şcoala nr. 2 50 50Novaci Şcoala nr. 3 100 100Popeşti Şcoala nr. 4 150 150

3 Bolintin Vale

Bolintin Vale SC Soleil SRL 16 16 16

-SC Casa Bobe SRL 20 20 20Liceul tehnologic "Dimitrie Bolintineanu" 370 260 260Sala de sport Şcoala I-VIII 100 - -

Malu Spart Cămin cultural 20 20 20


Adunaţii Copăceni Cămin cultural 200 100 -

-Mogoşeşti Şcoala 100 - -Varlaam Şcoala 100 - -Dărăşti Vlaşca Şcoala 100 - -

5 Băneasa Băneasa Cămin cultural 1500 750 750

-

ICITID 1500 750 750Sala de sport 1096 548 548Dispensar 150 75 75

Băneasa

Şcoala 1750 875 -PietreleFrasinSf. Gheorghe

6 Bolintin Deal

Bolintin Deal Cămin cultural 400 - - -

7 Bucşani BucşaniŞcoala I-VIII

50 20 -

-

Podişor 50 20 -Vadu Lat 50 20 -Angheleşti

Şcoala I-IV

50 20 -Obedeni 50 20 -Uieşti 50 20 -Goleasca 50 20 -

8 Buturugeni Sat Buturugeni Cămin cultural 80 80 80 -Sat Pădureni Cămin cultural 50 50 509 Bulbucata Bulbucata Cămin cultural 150 30 -

- Şcoala gimnazială Nichifor Crainic 50 50 -Teişori Grădiniţa 40 15 -Făcău Şcoala generală 30 - -

10 Călugăreni Călugăreni Hanul Călugărenilor Primăria Călugăreni 60 25 25 Hrana se asigură din sursele

proprii ale primăriei şi va fi preparată de serviciul

voluntar.

Grup Şcolar Agricol 600 150 150Şcoala veche 100 50 50Şcoala I-VIII 250 80 80

Hulubeşti Şcoala I-VIII 250 80 80

Uzunu Şcoala veche 40 10 10Şcoala I-VIII 120 50 50

Crucea de Piatră Grădiniţa 100 30 30Brăniştari Fosta şcoală 190 60 60

11 Clejani Clejani Primăria 25 25 25 -12 Colibaşi Colibaşi Stadion 200 200 200

-Primăria 600 600 600Cămin cultural 200 - -Şcoala generală nr. 1 200 - -

Cîmpurelu Şcoala generală nr. 2 200 - -13 Comana Comana Str. Şerban Cantacuzino 100 50 50 Numai o singură masă pe zi

Cămin cultural 300 Şcoala generală 300

Grădiştea Şcoala generală 300 Budeni Şcoala generală 100 Vlad Ţepeş Şcoala generală 600 Centru de zi pentru asistenţa socială 200 200

14 Cosoba Cosoba, str. Principală, nr. 598

Şcoala gimnazială nr. 1 200 - - -Grădiniţa 60 - - -

15 Crevedia Mare

Crevedia Mare Primăria 15 15 15

-

Cămin cultural 20 20 20Şcoala generală I-VIII 20 20 20

Crevedia Mică Şcoala generală V-VIII 15 15 15Şcoala generală I-IV 10 10 10Ferma zootehnică 10 10 10

Dealu Şcoala generală I-IV 10 10 10Sf. Gheorghe Şcoala generală I-IV 10 10 10Găiseanca Şcoala generală I-IV 10 10 10

16 Daia Daia Cămin cultural 150 - - -17 Floreşti

StoeneştiSat Stoeneşti, str. 1 Decembrie 1918, nr. 123

Primăria Floreşti Stoeneşti 10 10 10 Hrană SC La Hap SRL

Stoeneşti, str. 1 Apartament cu 2 camere 10 10 10 -

Decembrie 1918, nr. 118

18 Frăteşti Frăteşti Şcoala nr. 1 140 100 100

Şcoala nr. 2 40 30 30Cămin cultural 65 50 50

Remuş Şcoala 300 150 150Cămin cultural 100 50 50SC Andaluzia SRL 75 30 30SC Galeria SRL 70 30 30

Cetatea Grădiniţa 100 50 50Bălănoaia Grădiniţa 100 45 45

19 Găiseni Găiseni Cămin cultural 500 200 - Hrană SC Newmarpit SRLŞcoala generală 300 100 -

-

Grădiniţa 150 20 -Biserica 50 - -

Căscioarele Şcoala generală 250 20 -Grădiniţa 100 - -Biserica 50 - -

Cărpenişu Biserica 25 20 -Şcoala generală 50 - -

20 Găujani Găujani Cabinet medical 100 100 100

-

Cămin cultural 100 - -Şcoala generală 300 300 300

Pietrişu Şcoala generală I-VIII 300 300 300Găujani Grădiniţa 100 100 100Pietrişu Grădiniţa 100 100 100

21 Ghimpaţi Ghimpaţi Cămin cultural 100 - - -Şcoala generală I-VIII 100 - -Centrul de sănătate 50 50 -Sala de sport 200 - -

Valea Plopilor Şcoala generală I-IV 100 - -Copaciu Şcoala generală I-IV 100 - -Naipu Cămin cultural 100 - -

Şcoala generală I-VIII 100 - -22 Gogoşari Gogoşari Şcoala generală „Marin Gh. Popescu” 400 - -

-

Cămin cultural „Stancu Nedea” 400 - -Dispensar uman 200 - -Biserica 100 - -

Izvoru Şcoala generală „Marin Dracea” 250 - -Biserica 150 - -Dispensar uman 250 - -

Drăghiceanu Biserica 100 - -Fosta şcoală 100 - -

23 Gostinari Gostinari Cămin cultural 20 - - -Şcoala 20 - -24 Gostinu Gostinu Cămin cultural 50 50 20 -Şcoala generală nr. 2 50 50 2025 Grădinari Tântava CITO Tântava 200 200 200 -26 Greaca Greaca Cămin cultural 350 100 -

-

Dispensar 100 - -Şcoala 420 - -Grădiniţa 200 - -

Puţu Greci Şcoala generală 150 - -Zboiu Şcoala 100 - -

Biserica 50 - -27 Herăşti Miloşeşti Cămin cultural 30 10 -

-Herăşti Şcoala generală 300 50 pe serie 50 pe seriePrimăria Herăşti 200 35 pe serie 35 pe serie

28 Hotarele Hotarele Grup Şcolar Udrişte Năsturel 200 100 100-Dispensar uman 150 100 100

Şcoala generală Hotarele Deal 100 80 8029 Isvoarele Isvoarele Primăria 30 20 - -

Şcoala generală 20 - -Cămin cultural 50 - -

Teiuşu Şcoala generală 20 - -30 Izvoarele Izvoarele Cămin cultural 10 10 10 -

Chiriacu Clădire curte dispensar uman 10 10 10Valea Bujorului Şcoala 6 6 6Petru Rareş Şcoala 4 4 4Radu Vodă Şcoala 5 5 5Dimitrie Cantemir Fosta secţie SMA 4 4 4

31 Joiţa Joiţa Şcoala I-VIII 350 - -

Şcoala veche 50 - -Biserica 100 - -

Bîcu Şcoala I-VIII 100 - -Biserica 40 - -

32 Letca Nouă Letca Nouă Cămin cultural 150 150 Hrană rece

-

Şcoala 25 - -Dispensar 30 - -Biserica 50 - -SC Romnasa SRL 350 - -

Letca Veche Cămin cultural 100 100 -Şcoala 20 - -Cămin cultural 70 - -Magazin mixt 150 - -Biserica 50 - -SC Bucur SRL 200 - -

Milcovăţu Cămin cultural 200 200 -Şcoala 150 - -Biserica 50 - -Dispensar 20 - -Magazin mixt 100 - -

33 Malu Malu Primăria Malu 20 20 20

-Bloc Malu 75 35 35Şcoala gimnazială "Ioan Bădilă" 300 110 110Cămin cultural 500 200 200

34 Mîrşa Mîrşa Primăria 150 - - -Cămin cultural 200 - -Biserica Sf. Nicolae 100 - -

Şcoala generală I-VIII 500 - -35 Mihai

BravuMihai Bravu Şcoala I-VIII 60 - -

-Pavilioane administrative Garnizoana Mihai Bravu 300 - -

36 Ogrezeni Ogrezeni Biserica baptistă 120 20 20

-

Biserica ortodoxă 170 20 20Bălăşoieni Biserica creştin ortodoxă 80 20 20Hobaia Biserica creştin ortodoxă 70 15 15Ogrezeni Şcoala generală 500 - -Bălăşoieni Şcoala generală 300 - -Ogrezeni Şcoala primară 100 - -Hobaia Şcoala primară 50 - -

37 Oinacu Oinacu Cămin cultural 50 50 -

-Şcoala 20 - -Casa de copii „Sf. Maria” 50 50 -

Braniştea Şcoala 40 - -Comasca Şcoala 20 - -

38 Prundu Prundu Cămin cultural 20 20 Hrană rece -39 Roata de

JosRoata de Jos, str. Republicii, nr. 65

Primăria Roata de Jos 35 35 50-Şcoala Roata de Jos 20 - -

Şcoala Cartojani 20 - -40 Săbăreni Săbăreni Primăria Săbăreni 20 20 20 Cazare fără paturi

Şcoala generală I-VIII 250 - - -41 Schitu Bila Cămin cultural 100 - -

-

Şcoala 80 - -Schitu Şcoala 40 - -Cămineasca Şcoala 80 - -Vlaşin Şcoala 100 - -

Grădiniţa 20 - -42 Singureni Singureni Şcoala generală 20 - - -Spital 30 - -43 Stăneşti Stăneşti Şcoala generală nr. 1 300 300 300 Spaţiu încălzit

Cămin cultural 250 300 300 -

Grădiniţa 30 25 25Primăria 350 400 400Dispensar 80 100 100

Ghizdaru Şcoala generală nr. 2 300 350 350Sediul fostei primării 100 100 100

Grădiniţa 40 40 40Bălanu Grădiniţa 60 50 50

Şcoala 150 200 200Sediul fostei grădiniţe 25 20 20Sediul fostei primării 50 70 70

Onceşti Grădiniţa 50 60 -44 Stoeneşti Stoeneşti Şcoala generală I-VIII 200 - -

-Ianculeşti Şcoala generală I-IV 80 - -Mirău Şcoala generală I-IV 40 - -

45 Toporu Toporu Cămin cultural 20 20 20 -46 Valea

DraguluiValea Dragului Primăria Valea Dragului 50 50 50 Hrana SC Scorpions SRL

Şcoala generală I-VIII 30 -47 Vărăşti Vărăşti Primăria Vărăşti 20

-Școala generală I-VIII 15 15 15Școala generală I-IV 10 10 10Cămin cultural 200 - -

Dobreni Şcoala 15 15 1548 Vedea Vedea Fosta gospodărie comunală 30 30 -49 Vînătorii

MiciVînătorii Mici Primăria 20 20 20

-

Şcoala generală 50 - -Cămin cultural 50 - -Biserica 30 - -

Vînătorii Mari Şcoala generală 70 - -Izvoru Şcoala generală I-IV 70 - -

Spitalul de Pneumoftiziologie 50 - -Zădăriciu Şcoala generală V-VIII 40 - -

Capitolul III - ANALIZA RISCURILOR GENERATOARE DE SITUAŢII DE URGENŢĂ

Secţiunea 1 - Analiza riscurilor naturale3.1.1 Fenomene meteorologice periculoase3.1.1.1 InundațiiTeritoriul judeţului Giurgiu este brăzdat de o bogată reţea hidrografică cu debite mai

ridicate, toamna si primavara în cursul anului. Inundaţiile cele mai frecvente sunt cauzate de revărsări apelor curgătoare sau formării unor

torente, ca urmare a unor ploi abundente de lungă durată, a topirii rapide a straturilor de zăpadă, a blocării cursurilor de apă de către gheţuri sau creării unor baraje datorate formarii aluviunilor si a colmatarii albiilor in zonele podurilor si podetelor, sau a ruperii digului de protectie construit dea lungul fluviului Dunarea.

Procesul de revărsare din albiile râurilor care poate cuprinde întinse suprafeţe de teren este însoţit de crearea unui front de apă-undă de viitură – care depinde ca mărime de cantitatea, durata precipitaţiilor şi distribuţia în cazul bazinului hidrografic.

Pe teritoriul judeţului cursurile de apă au un caracter liniar cu varsare in bazinul dunarean, toate râurile care compun bazinul hidrografic al judetului, îşi au originea izvoarelor în teritorii administrative ale altor judeţe.

Din datele pe care le deţinem şi din analiza făcută considerăm că toate localităţile judeţului pot fi afectate de acest tip de dezastru.

Fenomenele de iarnă (gheaţă la mal, podul de gheaţă, scurgeri de sloiuri) încep să apară pe râuri în prima decadă a lunii noiembrie şi se pot menţine până la începutul lunii martie, în această perioadă, datorită schimbărilor climaterice rapide se pot depăşi cotele normale, apa revărsându-se pe suprafeţe întinse.

Inundaţiile produse pe teritoriul judetului Giurgiu (referinţa anul 2005 - 2013)Urmare a precipitaţiilor abundente înregistrate în judeţul Giurgiu şi judeţele limitrofe cât şi

a topirii stratului de zăpadă s-au produs creşteri de niveluri şi debite pe râurile Neajlov, Dîmbovnic, Sabar şi Glavacioc, înregistrându-se următoarele niveluri maxime: Neajlov la PH Vadu Lat 230 cm în data de 17 februarie 2005, fiind depăşită cota de inundaţie cu 30 cm, Neajlov la PH Călugăreni 278 cm în data de 19.02.2005 fiind depăşită cota de inundaţie cu 18 cm şi Sabar la Poienari 220 cm în data de 18.02.2005 fiind depăşită cota de inundaţie cu 20 cm. Aceste depăşiri de cote şi niveluri au produs următoarele efecte negative:

- au fost afectate 8 localităţi (7 din revărsarea râului Neajlov respectiv Crevedia Mare, Bucşani, Clejani, Bulbucata, Iepureşti, Singureni şi Călugăreni şi o localitate din revărsarea râului Glavacioc respectiv Ghimpaţi);

- situaţia pagubelor pe localităţi se prezintă astfel:1. Crevedia Mare – 50 ha teren agricol cultivat, 50 ha păşune, 150 m DC şi 1 podeţ;2. Bucşani – 30 ha teren agricol cultivat, 31 ha păşune şi 20 m DC;3. Clejani – 250 ha teren agricol cultivat, 200 ha păşune şi 80 m DC;4. Bulbucata – 20 ha teren agricol cultivat şi 20 m DC;5. Iepureşti – 100 ha teren agricol cultivat, 90 ha păşune şi 2 podeţe;6. Singureni – 1 ha teren agricol cultivat şi 15 ha păşune;7. Călugăreni – 5 gospodării, 6 ha teren agricol cultivat, 150 ha păşune;8. Ghimpaţi – 35 ha păşune;

- circulaţia pe drumurile afectate s-a desfăşurat cu dificultate sau a fost întreruptă pentru anumite perioade de timp.

Aprilie – mai 2005: datorită precipitaţiilor înregistrate în judeţul Giurgiu şi judeţele limitrofe s-au produs creşteri de niveluri şi debite pe râurile care străbat judeţul Giurgiu, scurgeri de pe versanţi şi inundări ale unor terenuri. Aceste depăşiri de cote şi niveluri ca şi cantitatea mare de precipitaţii căzută într-un interval scurt au produs următoarele efecte negative: 110 ha culturi, 3885 ha păduri şi 37 ha islazuri.

1 - 16 iulie 2005: datorită precipitaţiilor, cu caracter de torenţialitate, ce au depăşit în unele localităţi, în 24 de ore media multianuală înregistrată în luna iulie, căzute în judeţul Giurgiu şi

judeţele limitrofe s-au produs creşteri de niveluri şi debite pe râurile care străbat judeţul Giurgiu, înregistrându-se următoarele niveluri maxime: Argeş la PH Malu Spart 234 cm în data de 13.07.2005, fiind depăşită cota de atenţie cu 24 cm, Argeş la PH Grădinari 347 cm în data de 14.07.2005, fiind depăşită cota de inundaţie cu 97 cm, Argeş la PH Budeşti (jud. Călăraşi) 367 cm în data de 13.07.2005, fiind depăşită cota de inundaţie cu 57 cm, Neajlov la PH Vadu Lat 182 cm în data de 06.07.2005, fiind depăşită cota de atenţie cu 32 cm, Neajlov la PH Călugăreni 342 cm în data de 07.07.2005 fiind depăşită cota de pericol cu 17 cm şi Glavacioc la PH Crovu 330 cm în data de 04.07.2005 fiind depăşită cota de pericol cu 30 cm precum şi scurgeri de pe versanţi.

15 - 25 august 2005: datorită precipitaţiilor căzute în bazinele superioare ale râurilor Argeş, Neajlov şi Sabar s-au produs creşteri de niveluri şi debite, înregistrându-se următoarele niveluri maxime: Argeş la PH Malu Spart 292 cm în data de 18.08.2005, fiind depăşită cota de inundaţie cu 52 cm, Argeş la PH Budeşti (jud. Călăraşi) 317 cm în data de 22.08.2005, fiind depăşită cota de inundaţie cu 17 cm, Neajlov la PH Vadu Lat 170 cm în data de 19.08.2005, fiind depăşită cota de atenţie cu 20 cm, Neajlov la PH Călugăreni 292 cm în data de 21.08.2005 fiind depăşită cota de inundaţie cu 32 cm, Glavacioc la PH Crovu 220 cm în data de 19.08.2005 fiind depăşită cota de atenţie cu 20 cm şi Sabar la PH Poienari 218 cm fiind depăşită cota de inundaţie cu 18 cm precum şi scurgeri de pe versanţi. Depăşirile de cote şi niveluri şi scurgerile de pe versanţi produse în lunile iulie şi august au avut următoarele efecte negative:

- au fost afectate 26 localităţi astfel:1. Giurgiu – 28 case şi 4 anexe gospodăreşti avariate;2. Bolintin Vale – 1 construcţie hidrotehnică;3. Mihăileşti – 1 podeţ;4. Adunaţii Copăceni – 1 pod, 1295 ha teren agricol şi 10 fântâni;5. Bucşani – 1 podeţ;6. Călugăreni – 2 case avariate, 1,5 km de drum judeţean, 235 ha teren agricol şi 100 fântâni;7. Colibaşi – 1 construcţie hidrotehnică;8. Crevedia Mare – 0,28 km DJ+DC şi 2 poduri;9. Grădinari – 1 podeţ;10. Găiseni – 2 podeţe;11. Gogoşari – 1 casă avariată;12. Gostinari – 1 podeţ şi o construcţie hidrotehnică;13. Ghimpaţi – 24 case distruse, 13 avariate, 34 anexe gospodăreşti afectate, 1 obiectiv social-economic (casa parohială), 4 poduri şi podeţe, 3 km DJ+DC, 640 ha teren agricol, 152 fântâni şi 2 construcţii hidrotehnice;14. Greaca – 1 casă avariată;15. Isvoarele – 3 case distruse, 6 avariate, 5 anexe gospodăreşti avariate, 201,1 ha teren agricol, 801 fântâni, 139 animale moarte şi o construcţie hidrotehnică avariată;16. Izvoarele – 5 case avariate, 2 anexe gospodăreşti, 3 poduri şi podeţe, 1,8 km DJ+DC, 757,12 ha teren agricol, 11 fântâni şi 2 construcţii hidrotehnice;17. Hotarele – 26 case distruse, 89 avariate, 10 anexe gospodăreşti, 1 obiectiv social-economic (biserica), 900 ha teren agricol, 1500 fântâni şi 3 construcţii hidrotehnice;18. Hereşti – 2 case avariate, 1 km de DC şi 32 punţi pietonale;19. Joiţa – 1 podeţ şi o construcţie hidrotehnică;20. Letca Nouă – 1 casă avriată, 2 anexe gospodăreşti, 1 obiectiv social-economic (canton silvic), 61 ha teren agricol şi o construcţie hidrotehnică;21. Ogrezeni – 1 construcţie hidrotehnică;22. Răsuceni – 3 case distruse, 3 avariate, 3 anexe gospodăreşti, 1 podeţ, DJ+DC 0,5 km şi 187,8 ha teren agricol; 23. Schitu – 2 case distruse, 11 avariate, 9 anexe gospodăreşti, 2 poduri şi podeţe, 1,798 km DJ+DC, 63,6 ha teren agricol, 7 fântâni şi 2 construcţii hidrotehnice;24. Stoeneşti – 1 casă avariată, 11 anexe gospodăreşti, 3 podeţe, 0,5 km DJ+DC, 390 ha teren agricol şi 85 fântâni;25. Vînătorii Mici – 0,3 km DJ şi DC;

26. Vărăşti – 2 case distruse, 3 avariate, 3 anexe gospodăreşti, 446,8 ha teren agricol şi 10 fântâni;- circulaţia pe drumurile judeţene afectate s-a desfăşurat cu dificultate sau a fost blocată

pentru anumite perioade de timp;- 20 de localităţi au rămas fără alimentare cu energie electrică, echipe ale societăţii electrica

acţionând pentru remedierea defecţiunilor apărute la 150 posturi de transformare;- circulaţia pe linia 103 Bucureşti – Progresu – Giurgiu a fost întreruptă datorită deplasării

pilei nr. 2 a podului amplasat peste râul Argeş, sat Grădiştea, comuna Comana, structura metalică a podului prăbuşindu-se în albia râului Argeş, legătura feroviară între Bucureşti şi Giurgiu fiind deviată pe relaţia Videle.

19 - 28 septembrie 2005: datorită precipitaţiilor căzute în această perioadă s-au produs creşteri de niveluri şi debite, înregistrându-se următoarele niveluri maxime: Argeş la PH Grădinari 482 cm în data de 22.09.2005, fiind depăşită cota de pericol cu 132 cm, Neajlov la PH Vadu Lat 313 cm în data de 23.09.2005, fiind depăşită cota de pericol cu 53 cm, Neajlov la PH Călugăreni 385 cm în data de 24.09.2005 fiind depăşită cota de pericol cu 35 cm, Glavacioc la PH Crovu 288 cm în data de 24.09.2005 fiind depăşită cota de inundaţie cu 38 cm şi Sabar la PH Poienari 298 cm în data de 23.09.2005 fiind depăşită cota de inundaţie cu 98 cm precum şi scurgeri de pe versanţi. Depăşirile de cote şi niveluri şi scurgerile de pe versanţi produse în această perioada au avut următoarele efecte negative:

- au fost afectate 32 localităţi, astfel:1. Giurgiu - 7 case avariate, 1 anexă şi 2 fântâni;2. Mihăileşti – 42 de case avariate, 7 în pericol de prăbuşire, 18 anexe avariate, 2 anexe distruse şi 100 fântâni,;3. Bolintin Vale – 4 case avariate, 1 în pericol de prăbuşire, 1 anexă avariată, 100 fântâni, 0,5 km drum forestier, 50 ha pepinieră, 10.000 puieţi, 26 mc masă lemnoasă ;4. Adunaţii Copăceni – 6 case avariate, 1 în pericol de prăbuşire, 1 casă distrusă, 8 anexe avariate, 4 anexe distruse, DN 5 afectat pe o porţiune de 0,2 km, DJ 412 A afectat pe o porţiune de 500 m,;5. Bolintin Deal – 5 case avariate, 800 fântâni şi DC afectate pe o suprafaţă de 0,8 km;6. Bucşani – 1 pod afectat, 20 fântâni, 1,5 km DC şi o traversare pietonală ;7. Bulbucata – 1 casă avariată, 3 anexe avariate, DC 4 km, 30 fântâni, 50 ha teren agricol cultivat şi 30 ha păşune;8. Cosoba – 10 case avariate, 60 de fântâni, străzi 4,2 km şi DJ 601 A 2,2 km;9. Crevedia Mare – 1 casă avariată, 20 fântâni, DC 0,2 km, 1 podeţ şi 100 ha teren agricol cultivat,;10. Colibasi –1 casă avariată;11. Clejani – 5 case avariate, 3 anexe avariate, 30 fântâni, DC 140 0,9 km;12. Călugăreni – 16 case avariate, DC 107 1 km, 1 podeţ pe DC 107, 100 fântâni, 423 ha teren agricol cultivat şi 600 ha păşune;13. Comana – 14 case avariate;14. Floreşti Stoeneşti – 2 case avariate, 100 fântâni, 100 ha teren agricol cultivat şi 1 pod din lemn peste râul Sabar pe DC 152;15. Găiseni – 4 case avariate, DJ 401A 0,2 km, 300 ha teren agricol cultivat şi 50 paşuni; 16. Ghimpaţi – DJ 603 deversat pe o porţiune de 200 m şi 1 podeţ;17. Hotarele - 16 case distruse, 186 case avariate;18. Izvoarele – 10 case avariate, 27 anexe, 10 poduri şi podeţe şi 15 fântâni;19. Iepureşti – 3 case afectate, 1 anexă, 1 podeţ peste râul Neajlov pe DC 105, 15 fântâni, DJ 411 0,15 km şi 400 ha teren agricol cultivat;20. Joiţa – pod peste râul Ciorogârla distrus, DJ 601 A 1,7 km, şi DJ 602 1,1 km;21. Letca Nouă – 1 case avariată, 10 ha teren agricol cultivat şi 22 ha păşune;22. Mârşa – 1 casă avariată, 1 anexă avariată şi 100 fântâni; 23. Ogrezeni –100 fântâni;24. Roata de Jos – 4 fântâni, 7 traversări pietonale şi 30 fântâni;25. Răsuceni – 1 casă avariată;26. Săbăreni – 4 case avariate, DJ602 2,5 km, podeţ pe DC 143, şi 40 ha teren agricol cultivat;27. Schitu – 18 anexe gospodăreşti,18 curţi, 3 podeţe, 22 fântâni, 70 ha teren agricol cultivat şi 240 ha păşune ;

28. Stoeneşti – 1 casă avariată;29. Toporu - DJ 503 afectat de apa pe o suprafaţă de 2000 m;30. Singureni – 3 case avariate, 2 anexe avariate, DJ 411 1 km, 20 fântâni şi grădini 0,13 ha;31. Ulmi –32 case avariate, 1 anexă, DJ 601 E 1,5 km, străzi 4 km;32. Vărăşti – 6 case avariate;

- circulaţia pe drumurile naţionale afectate s-a desfăşurat cu dificultate şi a fost blocată pentru anumite perioade de timp;

- circulaţia pe drumurile judeţene afectate s-a desfăşurat cu dificultate sau a fost blocată pentru anumite perioade de timp.

2 - 8 octombrie 2005: datorită precipitaţiilor abundente înregistrate in zilele de 02-03.10.2005 ce au depăşit capacitatea de preluare a rigolelor şi sistemului de canalizare precum şi scurgerilor de pe versanţi au fost afectate:

- 5 localităţi respectiv Cosoba, Clejani, Hotarele, Ulmi şi Vărăşti;- situaţia pagubelor pe localităţi se prezintă astfel:

1. Cosoba – 11 case;2. Clejani – 1 casă şi 5 curţi;3. Hotarele – 4 case;4. Ulmi – 25 curţi + anexe gospodăreşti şi incinta şcolii din satul Ghionea;5. Vărăşti – 2 curţi şi 50 ha teren agricol;

Datorită depăşirii cotei de pericol pe fluviul Dunărea, pagubele produse în perioada 01 – 17 aprilie 2006:

- 4265 ha pădure, din care 260 ha împăduriri şi regenerări naturale;- 1350 mc material lemnos;- 150 ha terenuri neproductive;- s-a întrerupt alimentarea cu energie electrică a depozitului de carburanţi Cioroiu, a unui atelier flotant aparţinând Giurgiu – NAV şi a unui post de transformare de la prefabricate Giurgiu;- alimentarea cu apă a mun. Giurgiu a fost restricţionată pe timp de noapte din cauza dificultăţii evacuării apelor uzate epurate în fluviul Dunărea.

Apele fluviului Dunărea au depăşit cotele de inundaţie şi atenţie în martie 2010 în zona Malu Roşu unde a fost ridicat un dig de protecţie din saci cu nisip. În judeţ au fost produse următoarele efecte:Vedea-Pietrosani (comunele Vedea şi Găujani)

-exces de umiditate – 380 ha,-luciu de apă în incintă – 90 ha grau

Vedea-Slobozia (comunele Malu şi Slobozia)

-exces de umiditate – 280 ha,-luciu de apă în incintă – 7 ha rapita si 3 ha grau

Malu Roşu-Gostinu (comunele Gostinu şi Oinacu)

-luciu de apă în incintă – 45 ha din care ogor 25 ha, păşune 20 ha

Gostinu-Greaca (comunele Prundu şi Greaca)

-luciu de apă în incintă – 323 ha din care grâu 203 ha, orz 40 ha, rapiţă 80 ha.

Tronson Gaujani - Greaca 2800 ha padure – inundata in zona dig mal, fara a fi afectate plantatiile, din care: Gaujani – 210 ha, Vedea – 550 ha, Malu – 340 ha, Slobozia – 300 ha, Giurgiu – 450 ha, Oinacu – 200 ha, Gostinu – 500, Prundu – 250.

De asemenea, din cauza topirii zăpezii mai multe râuri au depăşit cotele de atenţie, situaţia fiind următoarea:

Râul Staţia hidrometricăNeajlov Vadu Lat Neajlov CălugăreniGlavacioc CrovuSabar PoienariPagube înregistrate:Comuna Din revărsarea cursurilor de apă Din topirea zăpeziiVânătorii -teren agricol şi 50 ha păşuni 12 ha teren arabil şi 3 curţi

MiciCrevedia Mare

-teren agricol şi 200 ha păşuniDC193 şi DJ601- se circulă cu dificultate

Bucşani 100 ha teren agricol şi 300 ha păşuniPod din tuburi metalice peste râul Neajlov la Vadu LatPod din ţeavă metalică Bucşani-Obedeni- 4 curţi

2 curţi

Clejani 150 ha teren agricol şi păşuni2 curţiDC140 Pod de tuburi (Neajlov – Podul Doamnei)

Bulbucata DC139 - se circulă cu dificultate15 anexe gospodăreşti40ha teren agricol şi 60 ha păşuni

15 anexe

Iepureşti teren arabil şi păşuni – 9 ha1 iaz piscicol

Singureni teren agricol şi păşune – 320 hapadure – 420 ha

Călugăreni 1000 ha teren arabil şi păşuniDC107 Călugăreni - Hulubeşti

3 case

Roata 11 curţiDJ 611 Sadina – Cartojani3 podeţe80 ha teren arabil şi păşuni

Mihăileşti 3 case – a fost evacuată apa de ISU

Ulmi 0,5ha teren agricolSăbăreni 10 ha teren agricol

8 curţi1 casă - a fost evacuată apa de ISU

În perioada 29 – 30 iunie 2013, pe teritoriul județului Giurgiu s-au inregistrat precipitații însemnate cantitativ cu caracter de torențialitate asociate cu scurte intensificări ale vântului și pe alocuri cu descărcări electrice. Cantitățile de precipitații cele mai însemnate au căzut în zonele de sud, sud - vest și centrul județului Giurgiu. Media multianuală a cantităţii de precipitaţii înregistrată la Staţia Meteorologică Giurgiu pentru luna iunie este de 70 l/mp. Cantitățile maxime de precipitații înregistrate la Stația Meteorologică Giurgiu și la posturile pluviometrice ale S.G.A. Giurgiu amplasate pe teritoriul județului Giurgiu, în zonele sus menționate au fost următoarele:

Nr.crt. Post pluviometric

Precipitatiiinregistrate in data de 29.06.2013 (l/mp/24

ore)

Precipitatiiinregistrate in data de 30.06.2013

(l/mp/24 ore)

Precipitatiicumulate

29-30.06.2013(l/mp/48 ore)

1 Municipiul Giurgiu (Statia meteo. Giurgiu) 12.2 85.6 97.82 Canton II Vedea ( comuna Gaujani) 31.0 35.0 66.03 Canton III Vedea ( comuna Gaujani) 30.0 110.0 140.04 Canton IV Vedea ( comuna Vedea) 30.0 60.0 90.05 Canton V Vedea ( comuna Vedea) 20.0 110.0 130.06 Canton VI Cazemata ( comuna Slobozia) 0 112.0 112.07 Canton I Oinacu ( comuna Oinacu) 25.0 108.0 133.08 Canton II Gostinu ( comuna Gostinu) 23.0 107.0 130.0

9 Canton 3 Baneasa ( comuna Gostinu) 28.0 135.0 163.010 Canton 4 Baneasa ( comuna Baneasa) 25.0 135.0 160.011 Canton 4+500 Gostinu ( comuna Gostinu) 0 109.0 109.012 Comana 38.0 124.5 162.513 Singureni 0 128.0 128.014 Crovu 38.2 100.4 138.615 Calugareni 17.4 152.5 169.916 Facau 11.4 93.5 104.9

Aceste precipitații abundente au condus la producerea de viituri de tip ,,flash-flood” cu afectarea în special a terenurilor agricole și a gospodăriilor amplasate în zonele sus menționate. Principalele mecanisme de inundare au fost de tipul: depășirea capacităților de transport ale văilor locale, canalelor și rigolelor de colectare și evacuare a apelor pluviale și scurgerea de pe versanți. Pe toate cursurile de apă cadastrate care străbat teritoriul județului Giurgiu, nu s-au înregistrat depășiri ale mărimilor caracteristice de apărare împotriva inundațiilor.

În data de 29.06.2013 s-a intrat în dispozitivul de apărare împotriva inundațiilor. Președintele Comitetului județean pentru situații de urgență Giurgiu a dispus următoarele măsuri (care au fost aduse la indeplinire de structurile implicate in gestionarea situatiilor de urgenta generate de fenomenele meteorologice periculoase sus mentionate): monitorizarea permanenta a fenomenelor vizate; asigurarea fluxului informational operativ - decizional; instituirea seviciului de permanenta la primarii; angrenarea serviciului voluntar pentru situatii de urgenta din cadrul C.L.S.U. pe timpul producerii situatiilor de urgenta; angrenarea fortelor si mijloacelor proprii ale I.S.U. ,,Vlasca” al judetului Giurgiu si C.L.S.U. in scopul asigurarii interventiei pentru revenirea la stadiul de normalitate; supravegerea permanenta a zonelor de risc; analizarea capacitatilor de interventie, dirijarea forteleor si mijloacelor de interventie; verificarea si monotorizarea lucrarilor hidrotehnice cu rol de aparare impotriva inundatiilor; asigurarea cunoasterii in permanenta a situatiei operative din zonele cu risc de inundatii; informarea cu maxima operativitate a centrului operational al I.S.U „Vlasca”al judetului Giurgiu si centrului operativ al S.G.A Giurgiu, in legatura cu eventualele situatii deosebite generate de fenomene hidrologice si masurile intreprinse.

De asemenea, in urma verificarilor in teren conducerea C.J.S.U. Giurgiu a dispus masuri si responsabilitati concrete privind monitorizarea permanenta a fenomenelor vizate si desfasurarea actiunilor operative de aparare pentru limitarea si diminuarea efectelor negative produse de fenomenele meteorologice periculoase inregistrate (precipitatii abundente). Sistemul de Gospodarire a Apelor Giurgiu a monitorizat permanent cantitatile de precipitatii inregistrate, evolutia nivelurilor si debitelor raurilor si starea tehnica a lucrarilor hidrotehnice cu rol de apara impotriva inundatiilor, inclusiv a acumularilor mici din categoriile de importanta c si d. Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta „Vlasca” al judetului Giurgiu a actionat cu forte si mijloace (motopompe, autospeciale) pentru evacuarea apelor pluviale din gospodariile afectate din comunele: Comana, Ghimpati, Fratesti, Calugareni, Adunatii Copaceni, Greaca, Isvoarele, Mihai Bravu. In data de 02.07.2013, ora 09.00 s-a iesit din dispozitivul de aparare impotriva inundatiilor.

Efectele fenomenelor hidrometeorologice Dupa trecerea undei de viitura si iesirea din dispozitivul de aparare impotriva inundatiilor, la Ordinul Prefectului – judetul Giurgiu nr. 131 din 02.07.2013 s-a constituit o comisie de evaluare a pagubelor cu specialisti din cadrul Institutiei Prefectului - Judetul Giurgiu, Consiliului Judetean Giurgiu, Sistemului de Gospodarire a Apelor Giurgiu, Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta „Vlasca” al judetului Giurgiu, Compartimentului Control si Inspectie pentru Calitatea Lucrarilor de Constructii Giurgiu, Directiei pentru Agricultura Judeteana Giurgiu, Directiei de Sanatate Publica

Giurgiu, Unitatii Teritoriale de Retele Giurgiu – Sucursala de Distributie si Furnizare Energie Electrica ,,Muntenia Sud” si reprezentantii Comitetelor Locale pentru Situatii de Urgenta ale unitatilor administrativ teritoriale afectate. Evaluarea pagubelor, in conformitate cu prevederile proceselor verbale incheiate de catre comisie in urma deplasarii in teren si a verificarilor efectuate la fata locului, este prezentata in tabelul de mai jos:

Nr.crt.

Bazin hidrografic,municipiul,orasul,comuna/localitatiapartinatoare /

Obiective afectate

Cauzele afectariifizic valoric(mii lei)

1. B.H.Argescomuna Adunatii Copaceni

-nr.case avariate:5-nr.anexe gospod.avariate:2-ha gradini:0,0835-ha teren agricol:90-t.grau boabe (depozit):72

1.752,7 378,1 835,0

332.000,046.800,0

pluviala- flash- floodscurgere de pe versanti

381.765,8 2. B.H.Arges

comuna Calugareni

-nr.case avariate:9-nr.anexe gospod.avariate:8-ha gradini:0,074-ha teren agricol:0,52

5.547,91.458,6

740,02.500,0

pluviala- flash- floodscurgere de pe versantirevarsare vale locala

10246,53. B.H.Arges

comuna Comana-nr.case avariate:6 2679,8 pluviala-

flash- floodscurgere de pe versanti

4. B.H.Dunarecomuna Fratesti

-nr.case avariate:1 15.000,0 pluviala- flash- floodcapacitate caseta ape pluviale DN5 depasita

5. B.H.Argescomuna Ghimpati

-nr.ob. socio-economice:1-ha gradini:0,504-ha teren agricol:0,25

2402,92540,01250,0

pluviala- flash- floodscurgere de pe versanti

6192,96. B.H.Dunare

comuna Greaca-ha teren agricol:747,87 3.365.696,0 pluviala-

flash- floodscurgere de pe versanti

7. B.H.Dunarecomuna Prundu

-ha teren agricol:910 3.387.000,0 pluviala- flash- floodscurgere de pe versanti

Total Județul Giurgiu

-nr.case avariate:21-nr.anexe gospod.avariate:10-nr.ob. socio-economice:1-ha gradini:0.6615-ha teren agricol:1.748,64-t.grau boabe (depozit):72

24.980,41836,72402,94115,0

7.088.446,046.800,0

7.168.581,0

3.1.1.2 Furtuni, tornade, secetă, îngheţ, înzăpeziri etc.Ninsorile abundente din perioada ianuarie – februarie 2012 şi vântul puternic, care în rafale

a depăşit pe alocuri şi 80 km/h au condus la înzăpezirea, pe perioade determinate de timp, a drumurilor naţionale, judeţene şi comunale din judeţ precum şi izolarea faţă de căile de comunicaţie rutiere şi feroviare a mai multor localităţi.

Administraţia Naţională de Meteorologie a emis în această perioadă 4 informări meteo, 12 avertizări de fenomene meteo periculoase imediate, 8 atenţionări meteo cod galben şi 5 avertizări meteo cod portocaliu. Toate atenţionările/avertizările au fost transmise membrilor Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă Giurgiu şi preşedinţilor comitetelor locale atât prin SMS cât şi prin fax, odată cu principalele măsuri pe care aceştia trebuie să le ia pentru protejarea populaţiei.

În vederea stabilirii principalelor măsuri care trebuiau luate în funcţie de situaţia operativă din judeţ cu scopul prevenirii unor situaţii de urgenţă majore şi diminuării efectelor produse, CJSU Giurgiu s-a întrunit în şedinţă extraordinară de patru ori şi a participat la 11 videoconferinţe cu primul ministru şi membrii CNSU.

Preşedintele Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă Giurgiu a coordonat misiunile şi acţiunile de intervenţie stabilind, în cadrul unei şedinţe a CJSU, că salvarea vieţii reprezintă prioritatea zero pentru toţi cei implicaţi, urmând asigurarea energiei electrice şi deblocarea căilor de acces.

Primele ninsori abundente au fost în data de 25 ianuarie 2012, din cauza cărora în noaptea dintre 25 şi 26 ianuarie 2012 cele mai multe drumuri din judeţ s-au blocat, inclusiv o porţiune din DN5. În dimineaţa zilei de 26 ianuarie 2012 în jurul orei 07.00 au fost constituite două echipe de coordonare a acţiunilor de intervenţie, evacuare şi salvare a persoanelor, una din direcţia Giurgiu – Uzunu – Călugăreni constituită din prefectul judeţului, preşedintele Consiliului Judeţean şi prim adjunctul inspectorului şef al ISU şi una în zona Adunaţii Copăceni – Călugăreni constituită din subprefectul judeţului şi inspectorul şef al ISU Vlaşca. Au fost constituite trei detaşamente formate din 15 pompieri şi 30 jandarmi care s-au deplasat cu 4 autospeciale în zona Plopşoru – Uzunu – Călugăreni pentru a veni în sprijinul persoanelor blocate în această zonă. Aceştia au distribuit apă, ceai, alimente şi combustibil şi au acţionat pentru evacuarea şi transportul persoanelor înzăpezite. Au fost salvate şi evacuate aproximativ 300 persoane şi 60 autovehicule din acea zonă. La nivelul judeţului s-a constituit o comisie care a solicitat ANRSE alimente şi carburanţi, fiind primite de la rezervele statului 3 tone motorină 3 tone benzină, 996 litri apă, 226,8 kg alimente. Acestea au fost distribuite persoanelor afectate de ninsori care au rămas blocate în autoturisme (pe DN5, pe A1, în Vama Giurgiu).

În toată această perioadă utilajele de deszăpezire au acţionat atât pe drumurile judeţene cât şi pe cele naţionale, fiind cazuri când s-a depăşit zona de competenţă dacă a fost necesară salvarea vieţii unor persoane. Este de apreciat ajutorul pe care l-au dat:- reprezentanţii SDN Bucureşti Sud pentru finalizarea unei acţiuni ample de salvare desfăşurată în zona Frasinu-Băneasa (07.02.2012) când, pe lângă degajarea căilor de acces, au pus la dispoziţie motorină pentru alimentarea unei ambulanţe care trebuia să transporte doi pacienţi la spital;- Consiliul Judeţean Giurgiu în cazul copilului de la Stâlpu - Bulbucata (08.02.2012) – utilajele au acţionat, împreună cu cele ale Primăriei Bulbucata pentru eliberarea drumului de zăpadă, iar o wolă a Consiliului Judeţean a mers în faţa ATVM de la Spitalul Floreasca trimisă în zonă în urma solicitării adresate domnului dr. Raed Arafat.

În cazul unei gravide de la Podul Doamnei care a avut complicaţii s-au deplasat şi au acţionat, concomitent, atât utilajele SDN cât şi cele ale Consiliului Judeţean pentru ca ambulanţa să preia pacienta (aceasta a născut în ambulanţă, fiind ulterior preluată de elicopterul SMURD).

Sunt numai câteva exemple dintre multe altele pentru care apreciem activitatea desfăşurată, echipele de deszăpezire răspunzând prompt solicitărilor.

În perioada ianuarie februarie, din cauza vântului puternic mai mulţi stâlpi de electricitate sau fire de înaltă tensiune s-au rupt. 114 localităţi au rămas fără energie electrică fiind afectate 648 reţele de medie tensiune. Deşi la începutul perioadei comunicarea dintre Dispeceratul ISU şi reprezentanţii ENEL a fost deficitară, lucrurile au intrat în normalitate echipele ENEL acţionând cu profesionalism şi reuşind în timp scurt remedierea defecţiunilor apărute. Acest lucru a fost realizat şi cu ajutorul primit de la Bazele de deszăpezire, utilajele acţionând pentru deblocarea căilor de acces către zonele afectate, astfel încât maşinile ENEL să se poată deplasa în zonele cu probleme.

Pentru ca personalul bazelor de deszăpezire să intervină în vederea degajării drumurilor naţionale şi judeţene, CNADNR, respectiv preşedintele Consiliului Judeţean Giurgiu au decis, cu

avizul Serviciului Poliţie Rutieră, închiderea unor drumuri naţionale sau judeţene potrivit competenţelor, lucru decis în cadrul şedinţelor extraordinare ale CJSU.

Având experienţa lunii ianuarie când au existat cazuri în care nu s-a putut ajunge la persoanele care solicitau ajutorul echipelor de intervenţie în data de 2 februarie 2012 preşedintele CJSU, domnul prefect Robert Ioan Cristoi a dispus intrarea în dispozitiv a echipajelor mixte formate din cadre militare de la ISU, IJJ şi ITPF care şi-au desfăşurat activitatea temporar în localităţile Mihăileşti, Clejani, Ghimpaţi, Prundu, Călugăreni, Roata de Jos şi Toporu. Aceştia au desfăşurat 32 de misiuni pentru salvarea vieţii persoanelor din localităţile menţionate sau apropiate acestora, timpul de răspuns fiind semnificativ mai mic ţinând cont şi de condiţiile meteo extreme. În baza unui protocol avizat de către prefectul judeţului Giurgiu, încheiat între I.S.U. Giurgiu şi Societatea de Cruce Roşie - Filiala Giurgiu, a fost constituită o echipă de salvatori formată din subofiţeri pompieri, voluntari ai Crucii Roşii Giurgiu pregătiţi pentru acordarea primului ajutor, jandarmi care s-a alăturat echipajelor mixte.

În toată această perioadă primarii au asigurat permanenţa la sediul primăriilor, existând o permanentă colaborare între aceştia şi personalul ISU cu care au menţinut permanent legătura având în vedere că toate apelurile de urgenţă au fost direcţionate către Dispeceratul ISU. Acestora li s-au recomandat următoarele: gravidele în lună terminală, cardiacii, dializaţii, bolnavii cronic cu probleme grave, copiii grav bolnavi – să fie îndrumaţi spre spitale. Familiile cu copii mici să aibă medicamente de primă urgenţă pentru a putea fi îndrumaţi telefonic de medici, provizii de medicamente, lapte praf, alimente, apă, etc.. Deasemenea li s-a comunicat că este necesar să pregătească adăposturile temporare şi să fie în măsură să distribuie alimente, apă, ceai persoanelor înzăpezite. Dacă există persoane vârstnice, în imposibilitatea de a-şi întreţine condiţiile minime de supravieţuire (încălzire, hrană) să fie ajutaţi de persoane desemnate de primărie. Majoritatea primarilor au răspuns pozitiv la solicitările de ajutor fiind de menţionat reprezentanţii Primăriei Călugăreni pentru modul în care au acţionat când a fost închis DN5 asigurând cazare şi microclimat persoanelor rămase blocate, precum şi cei ai Primăriilor Herăşţi, Bulbucata, Singureni, Malu, Buturugeni, Mihai Bravu, Prundu.

Pentru a se gestiona cât mai bine situaţiile de urgenţă, instituţiile care asigură funcţii de sprijin au avut câte un reprezentant în Dispecerat, de unde a coordonat forţele şi mijloacele proprii (ex: Consiliul Judeţean, SAJ).

Toate informaţiile despre situaţia operativă au fost transmise în dinamică prin SMS, lucru care a avut un mare impact asupra celor implicaţi datorită faptului că deţineau informaţii despre starea drumurilor, localităţile fără energie electrică, persoanele blocate/salvate, misiunile executate.

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă “Vlaşca” al judeţului Giurgiu a fost instituţia către care s-au îndreptat toate informaţiile, unde s-au coordonat acţiunile de intervenţie şi s-au centralizat forţele, mijloacele şi misiunile executate de toate structurile din judeţ (instituţii membre CJSU, CLSU). Din acest motiv, în acea perioadă comanda inspectoratului a fost prezentă 24/24 în unitate, personalul desfăşurându-şi activitatea în ture de 24/48 ore pentru a asigura permanenţă la toate nivelurile (Centrul operaţional, Logistică, Inspecţia de prevenire). În toată această perioadă, din cauza fenomenelor meteo periculoase, au fost preluate peste 860 apeluri de urgenţă, din care 520 în luna ianuarie (24 – 31.01.2012) şi 340 în perioada 02.02 – 13.02.2012.

Pentru sprijinirea persoanelor din localităţile izolate Crucea Roşie a înfiinţat un centru de colectare a ajutoarelor în cadrul hipermaerketului Kaufland. În data de 15.02.2012 prefectul judeţului a stabilit o Comisie de analiză pentru distribuirea ajutoarelor umanitare. Comisia a întocmit o notă cu propuneri pentru acordarea acestor ajutoare şi a înaintat-o prefectului spre aprobare.

Pentru distribuirea ajutoarelor au fost constituite echipe mixte formate din reprezentanţă ai ISU, IJJ, Crucea Roşie– Filiala Giurgiu şi IPJ. Au fost distribuite cantităţile de 9,562 tone de alimente în localităţile: Izvoru, Toporu, Isvoarele, Valter Mărăcineanu, Băneşti, Cucuruzu, Carapancea, Satul Nou, Angheleşti, Puieni, Vadu Lat, Mirău, Teişor, Valea Dragului, Stejaru, Chirculeşti, Puţu Greci, Zboiu, Priboiu, Coteni, Făcău. La distribuirea ajutoarelor au participat peste 100 persoane şi 15 autovehicule (autocamioane, autospeciale, autoturisme). Este de apreciat şi disponibilitatea unor agenţi economici care au venit în sprijinul persoanelor care au solicitat ajutor.

Zăpada abundentă a creat în probleme locuitorilor din mediul rural. O mare parte dintre locuinţe au fost acoperite de zăpadă. Inspectorii din cadrul Inspecţiei de prevenire a ISU “Vlaşca” Giurgiu au verificat în teren, în perioada 22 - 24 februarie 2012 dacă există încă locuinţe înzăpezite în localităţile care au fost mai mult timp izolate, iar specialiştii Compartimentului Control şi Inspecţie pentru Calitatea Lucrărilor de Construcţii Giurgiu au stabilit gradul de afectare a structurii de rezistenţă a acestora. Pentru a veni în sprijinul persoanelor care au gospodăriile afectate 4 echipe de intervenţie din cadrul Detaşamentului de pompieri Giurgiu, formate din câte 5 militari şi mijloacele tehnice aferente, au acţionat în satele Toporu, Zboiu, Chirculeşti şi Valter Mărăcineanu pentru eliberarea acestor case prin crearea unui spaţiu curăţat de zăpadă în jurul locuinţelor. Situaţii deosebite au fost în satele Toporu, unde o casă construită din paiantă situată pe DJ 503, nr. 876, era înzăpezită, grav afectată, pereţii având tencuiala afectată de infiltraţii şi Zboiu unde locuinţa unei familii cu 14 copii era acoperită de zăpadă pe trei laturi. Au fost depuse toate eforturile de către toţi factorii responsabili din judeţ pentru a sprijini familiile care sunt în pericol de a rămâne fără locuinţă. Tot în această perioadă, în urma hotărârii preşedintelui CJSU, echipe mixte coordonate de DSP au evaluat starea de sănătate a populaţiei din zonele afectate.

Au fost situaţii critice, situaţii în care viaţa atârna de un fir de aţă şi pentru care s-au făcut eforturi supraomeneşti 24 de ore din 24, colaborarea dintre echipele de intervenţie fiind foarte importantă şi de apreciat, având în vedere rezultatele acţiunilor. Eforturile depuse la Giurgiu au fost apreciate la nivel naţional fiind un judeţ exemplu, o parte dintre activităţi urmând să fie preluate la nivel naţional: echipele mixte de intervenţie, încheierea protocolului cu Societatea Naţională de Cruce Roşie – Filiala Giurgiu. Modul în care toţi cei care implicaţi în gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice sezonului rece au colaborat a fost unul deosebit, reacţia imediată în situaţii limită ducând la salvarea vieţii oamenilor.

Scurt bilanţ:- au fost blocate temporar 5 drumuri naţionale, 16 drumuri judeţene, tronsoanele de căi ferate Giurgiu-Grădiştea şi Giurgiu-Videle, iar cele mai multe drumuri comunale au fost impracticabile;- au rămas blocate în trafic peste 350 auto şi 700 de persoane;- Au fost adăpostite 182 de persoane: 70 la Primăria Călugăreni, 50 la Liceul Călugăreni, 10 la Primăria Herăşti, 3 la Biserica Crucea de Piatră, 40 la SC Mavrexim SRL, 2 la Primăria Crevedia Mare, 3 la District Vlaşin şi 4 la Hotel SUD;- Au fost temporar izolate din punct de vedere al comunicaţiilor rutiere 24 sate: Toporu, Răsuceni, Satu Nou, Tomuleşti, Cucuruzu, Carapancea, Izvoru, Băneşti, Chiculeşti, Stăneşti, Onceşti, Radu Vodă, Petru Rareş, Coteni, Valter Mărăcineanu, Ghizdaru, Făcău, Băneşti, Angheleşti, Puieni, Mirău, Teişor, Stejaru, Puţu Greci.- în zilele în care judeţul Giurgiu se afla sub incidenţa codului portocaliu şi ninsorile erau abundente unităţile de învăţământ au avut cursurile suspendate temporar prin decizia inspectorului şcolar general; - elicopterul SMURD a fost intervenit de 4 ori (ianuarie - pentru o gravidă din Prundu şi 2 persoane care necesitau dializă din Mihai Bravu, februarie - pentru o gravidă din localitatea Podu Doamnei;- Direcţia de Sănătate Publică a luat măsuri pentru internarea în unităţile spitaliceşti a pacienţilor care aveau nevoie de dializă în momentul în care au fost înştiinţaţi despre fenomenele meteo;- Au fost primite peste 860 de apeluri de urgenţă prin sistemul 112.

Cazuri deosebite (exemple):1. 26.01.2012 - 2 persoane înzăpezite pe DJ 603 între localităţile Mihai Bravu şi Uzunu sunt

în şoc hipotermic. Un echipaj din cadrul Detaşamentului Mihai Bravu cu o autospecială şi 4 servanţi dotaţi cu lopeţi, folii aluminizate, targă şi pături s-a deplasat în zona respectivă. La ieşirea din localitatea Mihai Bravu nu s-a mai putut înainta cu autospeciala aşa că au înaintat pe jos, circa 4 km, au identificat prima persoană (Florea Maria de 80 ani) aceasta refuzând transportul (era în maşină împreună cu fiica şi ginerele acesteia). Întrucât aceasta a fost stabilizată şi nu era în pericol iminent i-a distribuit pături şi folii aluminizate. Echipajul s-a deplasat către cea de a doua persoană (Mohamed Mustafa de 52 de ani) care era în soc hipotermic, l-au acoperit cu pături, l-au luat pe

targă, l-au transportat spre satul Uzunu şi l-au cazat în casa unui cetăţean. Ulterior a fost preluat de către ambulanţa SAJ şi transportat la UPU (ora 17:34). După aceea echipajul s-a întors a preluat-o pe Florea Maria, care de data aceasta a acceptat transportul şi a predat-o ambulanţei SAJ (ora 15:35). Ulterior au fost convinse şi ajutate şi celelalte 2 persoane (fiica şi ginerele) să se deplaseze către satul Uzunu unde au fost adăpostite la o locuinţă din sat.

2. 04.02.2012 - La ora 20.31, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Vlaşca” al judeţului Giurgiu a fost solicitat să intervină pentru salvarea a trei cetăţeni bulgari rămaşi înzăpeziţi pe DJ 411, între localităţile Singureni şi Călugăreni unde zăpada avea între 2 şi 3 m înălţime. Prin cooperare cu Consiliul Judeţean Giurgiu, în coordonarea primului adjunct al I.S.U. Giurgiu, lt. Col. Stancu Marius şi directorul S.C. Euro Tehno Grup, dl. Alexandru Andrei s-a acţionat cu două utilaje de deszăpezire şi un echipaj mixt I.S.U. şi I.J.J. care încadrează în această perioadă autospeciala de descarcerare grea detaşată pe raza comunei Călugăreni. Până la sosirea echipelor specializate, şeful S.V.S.U. Singureni s-a deplasat la locul intervenţiei, de unde a transmis în permanenţă date operative necesare operaţiunilor de salvare. Activitatea de deszăpezire a fost finalizată la ora 22.40, iar deplasarea cetăţenilor străini a fost asigurată până în Punctul de Trecere a Frontierei Giurgiu – Ruse.

3. 07.02.2012 - La ora 10.55 I.S.U. Giurgiu a fost solicitat să intervină pentru a prelua o femeie de 19 ani, gravidă, in travaliu, din localitatea Novaci şi la care ambulanţa nu a putut ajunge.

Iniţial cazul a fost preluat de către S.A.J. Giurgiu, cu ambulanţă de la Mogoşeşti, care însă a rămas blocată în comuna Adunaţii Copăceni. În aceste condiţii, singura posibilitate ca această gravidă să primească ajutor medical calificat a fost ca salvatorii din echipajul integrat format din paramedici I.S.U. şi jandarmi, dislocat la Mihăileşti să meargă pe jos, până la caz, înfruntând condiţiile meteo, transportând apoi pe targă femeia gravidă, pe o distanţă de 2 kilometri, de unde aceasta a fost preluată de către echipajul S.M.U.R.D. Ghimpaţi. Rapiditatea şi profesionalismul echipajelor de la Ghimpaţi şi Mihăileşti au făcut posibilă salvarea gravidei, care a fost transportată la Spitalul Universitar unde urmează să nască.

4. 08.02.2012 - Două elicoptere SMURD au realizat misiuni în judeţul Giurgiu pentru a prelua cazurile medicale la care echipajele din Giurgiu nu au putut ajunge din cauza drumurilor înzăpezite. Primul elicopter a aterizat la ora 10.30, pentru a prelua două persoane dializate din Isvoarele şi Hotarele. Cei doi dializaţi au fost transportaţi la o unitate medicală din Bucureşti. Echipajul S.M.U.R.D. Clejani sprijinit de utilaje de la Secţia Drumuri Naţionale – Baza Bucşani, Drumuri Judeţene - Baza nr. 2 Centru şi Primăria Clejani, a reuşit să ajungă la ora 10.30 la femeia gravidă din loc. Podul Doamnei, la doar câteva minute după ce aceasta născuse. Paramedicii de la S.M.U.R.D. Clejani au monitorizat mama şi nou născutul până la elicopterul S.M.U.R.D. cu care aceştia au fost transportaţi, în jurul orei 11.35, la Spitalul Universitar din Bucureşti.

5. 13.02.2012 - Au fost înregistrate 3 cazuri deosebite, unde intervenţiile au fost îngreunate de drumurile impracticabile. La Răsuceni, sat Carapancea s-a intervenit la un traumatism prin cădere (B.F. 30 ani), unde a intervenit echipajul mixt de la Garda Ghimpaţi. Pompierii şi jandarmii au mers prin zăpadă 2 km pentru a prelua persoana care avea nevoie de ajutor. Pacientul a fost preluat apoi de o ambulanţă S.A.J. Giurgiu. Tot în Răsuceni au mai fost două cazuri, unul în comună şi unul în Satul Nou, unde a fost nevoie ca utilajele de deszăpezire de la Drumuri Judeţene să acţioneze atât dinspre Prunaru şi Răsuceni, cât şi dinspre Drăgăneşti Vlaşca. Pacienta cu metroragie, din Satul Nou a fost adusă pe un drum peste câmp până la echipajul SAJ Giurgiu cu un tractor pus la dispoziţie de un localnic din comuna Toporu. Pacienta cu dureri abdominale, din comuna Răsuceni a fost preluată de echipajul SAJ Giurgiu, în jurul orei 04.53, imediat ce barajul de zăpadă de pe drumul dintre Prunaru şi Răsuceni a fost spart după foarte multe ore de muncă. În tot acest timp, pacientele au primit consiliere medicală prin telefon de la medicul SAJ Giurgiu, situaţia acestora fiind monitorizată permanent.

Situația utilajelor şi mijloacelor de deszăpezire pentru sezonul rece 2012 – 2013la nivelul județului Giurgiu

a) drumuri naţionale:

DN Km Denumire utilaj 2012 - 2013Necesar Asigurat Grad acoperire %

Total general 294,54

Unimog echipat 12 16 >100Încărcător 6 8 >100

Auto cu RSP şi lamă 12 17 >100Autofreză 12 3 25

Buldoexcavator 6 6 100Autogreder - 1 -Remorcher 6 1 16,66

Macara peste 30 to 6 1 16,66Autoutilitară 6 3 50

Mijloace de transport material antiderapant - 32 -

TOTAL 66 88 (55+33)* 83,33*55 conform Normativului, 33 alte utilaje care nu sunt prevăzute de acesta.

BAZA Km Denumire utilaj 2012 - 2013Necesar Asigurat Grad acoperire %

Greaca0246/246126

Dragu Constantin

07451224880742358598

55,98

Unimog echipat 2 2 100Încărcător 1 1 100

Auto cu RSP şi lamă 2 2 100Autofreză 2 0 0

Buldoexcavator 1 1 100Autogreder - - -Remorcher 1 0 0

Macara peste 30 to 1 0 0Autoutilitară 1 0 0


Total 11 10 90,90

Călugăreni0246/281241

Ştefan Nicolae07451224910742358593

55,20


Auto cu RSP şi lamă 2 4 >100Autofreza 2 1 50

Buldoexcavator 1 1 100Autogreder - 1 -Remorcher 1 0 0



Total 11 20 >100

Remuş0246/230596Peilmuş Nicu07451224870742358597

57,46






Total 11 23 >100

Vlaşin0246/213537Martac Liana07443195960742358596

36,40






Total 11 9 81,81

Mihăileşti0246/278520

Mihai Gheorghiţă07451224950742358591

42,50

Unimog echipat 2 3 >100Încărcător 1 1 100





Total 11 18 >100

Bucşani0246/263077Iordan Costel07451224920742358592

47,00






Total 11 8 72,72

Locul de dispunere a bazelor de

deszăpezire aparţinând SDN

Nr. autospeciale de deszăpezire

Mijloace de transport material

antiderapant

Alte mijloace tehnice

Gradul de asigurare cu

materiale consumabile

( %)Baza Călugăreni,sat Călugăreni

4 ATB3 Unimog1 buldoexcavator2 încărcătoare1 autogreder

7 1 autoturism1 autofreză

31,74 sare107 nisip

Total 20

11 7 2 69,37

Baza Remus, sat Remuş,comuna Frăteşti

5 ATB4 Unimog1buldoexcavator

9 1 autoturism 21,02 sare50,74 nisip

2 încărcătoare1 autoremorcher

Total 23 13 9 1 35,88Baza Vlasin, sat Vlaşin,comuna Schitu

1 ATB2 Unimog1buldoexcavator1 încărcător1 autofreză

3 - 43,23 sare46,35 nisip

Total 9 6 3 - 44,79Baza Greaca, sat Greaca

2 ATB2 Unimog1 buldoexcavator1 încărcător

4 - 49,46 sare38,47 nisip

Total 10 6 4 - 43,96Baza Mihailesti,oraş Mihăileşti

4 ATB2 Unimog1buldoexcavator1 încărcător1 automacara

6 1 autoturism1 autofreza1 Unimog

44,73 sare142,52 nisip

Total 18 9 6 3 93,62Baza Bucsani, sat Bucşani

1 ATB2 Unimog1buldoexcavator1 încărcător

3 - 2,22 sare21,28 nisip

Total 8 5 3 - 11,72Total general 88 50 32 6 ~50

b) drumuri judeţene

DJ Km Denumire utilaj 2012 - 2013Necesar Asigurat Grad acoperire %

Total general 461,35

Utilaj multifuncţional 16 0 0Încărcător 2 3 >100

ATB cu RSP şi lamă 16 8 50Buldoexcavator 2 6 >100

Autogreder - 6 -Tractor - 12 -

Autoutilitară 4 5 >100

TOTAL 40 40 (22+18)* 55

*22 conform Normativului, 18 alte utilaje care nu sunt prevăzute de acesta.

BAZA Km Denumire utilaj 2012 - 2013Necesar Asigurat Grad acoperire %

Baza nr. 1 Sud DJTADJCT GRFix 0246/212054Fax 0246/212657

Ungureanu Gheorghe

0722366083

143,35

Utilaj multifuncţional 5 0 0

Încărcător - - -Auto cu RSP şi

lamă 5 2 40

Buldoexcavator 1 2 >100Autogreder - 2 -

Tractor - 2 -Autoutilitară 1 2 >100

Total 12 10 76,92

Baza nr. 2 Centru S.C. Construct Plus

S.R.L. Adunaţii Copăceni

Fix 0246/210704Fax 0246/210704

D-ul Matei

120,43


Încărcător 1 1 100Auto cu RSP şi

lamă 4 2 50

Buldoexcavator - 1 -Autogreder - 1 -

Tractor - 2 -Autoutilitară 1 1 100

Total 10 8 80

Baza nr. 3 EstS.C. Hidroconstruct

Montaj S.R.L. Herăşti

0246/253479Muntean Constanţa

0722641127

51,00


Încărcător 1 1 100Auto cu RSP şi

lamă 2 1 50

Buldoexcavator 1 1 100Autogreder - 1 -


Total 7 9 >100

Baza nr. 4 Nord S.C. Style Construct

S.R.L. GrădinariIon Duculeci 0722294112

146,57


Încărcător - 1 -Auto cu RSP şi

lamă 5 3 60

Buldoexcavator - 2 -Autogreder - 2 -


Total 11 13 >100

Locul de dispunere a bazelor de

deszăpezire aparţinând

structurilor de drumuri judeţene

Nr. autospeciale de deszăpezire

Mijloace de transport material

antiderapant

Alte mijloace tehnice

Gradul de asigurare cu

materiale consumabile

( %)

Baza nr. 1 Sud 2 ATB2 Autogreder 2 Buldoexcavator

2 2 autoturisme ARO

Nisip – 25%CaCl – 10%

Total 10 6 2 2 17,5%Baza nr. 2 Centru, Adunaţii Copăceni

2 ATB1 Autogreder1 IF1 Buldoexcavator

2 1 autoturism Nisip – 25%Sare - 15%

Total 8 5 2 1 20%Baza nr. 3 Est, Herăşti 1 ATB

1 Autogreder1 IF1 Buldoexcavator 2 tractoare cu semipurtat


Total 9 6 2 1 20%Baza nr. 4 Nord, Grădinari

3 ATB2 Autogreder1 IF2 Buldoexcavator2 tractoare cu semipurtat


Total 13 10 2 1 22,5%Total general 40 27 8 5 20 %

3.1.2 Incendii de pădure Zona împădurită care aparţine Direcţiei Silvice Giurgiu este gestionată de patru ocoale

silvice, si anume Giurgiu, Comana, Bolintin Vale si Ghimpati.Fondul forestier este situat in zone usor accesibile, in interiorul carora sunt amenajate cai de

acces, fiind practicabile in orice anotimp al anului. Suprafaţa fondului forestier din judetul Giurgiu este de 37905 ha, din care 36.152 ha

administrate de Regia Nationala a Padurilor, reprezentând 95 % din suprafaţa impadurita a judeţului, fiind repartizată în cadrul a patru ocoale silvice. Din totalul suprafeţelor ocupate de păduri, 40 % sunt păduri de răşinoase, 39 % fag, 12 % stejar, 6 % diverse de esenţă tare, 3 % diverse de esenţă moale. Densitatea medie a pădurilor este de 0,6. Altitudinea medie a fondului forestier este de 150 m.

Zonele cel mai greu accesibile tehnicii de stingere a incendiilor sunt cele de deal, Padurea Golasei – Bucsani, unde datorita tehnicii de interventie cu deplasament foarte greu, peste 20 de tone si in cea mai mare parte uzata fizic, se poate ajunge foarte greu.

Vulnerabilitatea la incendii a fondului forestier creşte primăvara, înaintea apariţiei vegetaţiei şi toamna, după uscarea vegetaţiei, în perioadele de secetă şi în perioadele de flux sporit de turişti.

Zonele cele mai vulnerabile la incendii sunt: - Padurea Balaria, Ocolul Silvic Ghimpati, in teritoriul careia se gasesc puturi de sonda,

unele in exploatare altele in conservare; - Padurea Rusii lui Asan, Ocolul Silvic Bolintin Vale, care este traversata de trasee

electrice de inalta tensiune si de autostrada Bucuresti – Pitesti. Descărcările electrice, principala sursa de producere a incendiilor la paduri, sunt frecvente

pe toată suprafaţa fondului forestier.

3.1.3 Fenomene distructive de origine geologică3.1.3.1 CutremureCutremur - mişcare vibratoare a scoarţei terestre, generată de o ruptură brutală în aceasta, ce

poate duce la victime umane şi distrugeri materiale.Ca urmare a condiţiilor geografice şi geologice, în judeţul Giurgiu nu există pericolul real al

manifestării acţiunilor distructive a unor cutremure de pământ, alunecări de teren şi/sau dezastre complementare acestora.

Judeţul Giurgiu este situat în partea de sud a ţării şi este supus efectelor unui tip de mişcare seismică.

Activitatea seismică Zona seismică este o sursa activa şi persistentă de cutremure de pământ cu caracter specific. În zona Vrancea exista si focare seismice care produc cutremure de pământ normale, intracrustale, cu adâncimi mai mici de 60 km . Proiecţia verticala a focarelor cutremurelor vrâncene cu M > 4 (M – intensitatea cutremurelor pe scara Richter, magnitudinea ) evidenţiază două zone seismice:o zona situată în scoarţa terestra cu o grosime de 38 km şi înclinaţie 55 grade sub Carpaţi. Focarele se găsesc la adâncimi de 14-45 km,o zonă situată în mantaua superioară cu o grosime de 44 km şi înclinaţie de 68 grade sub Carpaţi. Focarele se găsesc la adâncimi cuprinse între 40-70 km. Exista şi o lacuna seismică, o zona cu un minim de activitate la adâncimi cuprinse între 40-70 km .

Distribuţia cutremurelor în timp cu magnitudinea M > 4 produse în zona Vrancea arata că cea mai importanta activitate seismică s-a observat în anii: 1940, 1941, 1942, 1948, 1959, 1977, 1990, 1992, 1994, 1997, 2002, 2003, 2005.

Analizând aceste perioade se poate concluziona că mişcările seismice manifestă tendinţa de a se produce în grupe sau roiuri (replicile cutremurelor din 1940 si 1977), fenomen destul de rar în domeniul cutremurelor intermediare . Magnitudinea maxima a cutremurelor produse in regiunea VRANCEA este estimată pe baza : datelor de observaţie; consideraţiilor seismtectonice; corelaţia dintre activitatea seismică şi magnitudinea maximă observată.

Activitatea seismică posibilă este definită de către : indicele de seismicitate – nr. mediu anual de cutremure de pământ cu M>4 ; activitate de risc – nr. mediu anual de cutremure cu M>4 care afectează unitatea de suprafaţa şi indică valori deosebit de ridicate pentru regiunea Vrancea; riscul seismic – probabilitatea de apariţie a unui cutremur distrugător in regiunea Vrancea, într-o anumita perioadă de timp.

Zonarea seismică în România a fost realizată prin analiza critică a informaţiilor macroseismice în ultimii 900 de ani şi studii seismice efectuate în perioada 1960 – 1992 Concluziile care reies din analiza regiunii seismice Vrancea spun că aceasta este zona cea mai importanta dintre cele zece în România, caracterizata prin: energia mare a cutremurelor de pământ ; arie eliptică alungită pe direcţia NE-SV, cu izoseismele dinspre munţii Carpaţi mai strâns distanţate ; caracterul persistent al epicentrelor ; perioade de revenire de 30 – 50 ani a unor cutremure violente (perioada 1800 – 1977) şi o succesiune sistematică: 50 cutremure cu M > 5 grade pe scara Richter începând cu anul 1900 ; prezenţa numeroaselor fracturi superficiale; prezenţa în zona a focarelor de cutremure normale, cu adâncimi până la 60 km şi factori de distribuţie a energiei. Analiza riscului seismic stabileşte că există probabilitatea de 90% ca în regiunea seismică Vrancea să se producă un cutremur de pământ cu magnitudinea maxima de cel puţin M = 7,5 grade pe scara Richter, în perioada anilor 1999 – 2011. Mişcarea seismică poate fi însoţită de apariţia unor fluidizări, tasări, falieri, surpări, alunecări de teren (locale) datorită apelor subterane, a infiltraţiilor din apele meteorice de suprafaţă, care modifică capacitatea de rezistenţă, de forfecare a rocilor şi stivelor de depuneri sedimentare.

Distanţa faţă de zona epicentrală Vrancea este de 140 km.Teritoriul judeţului se macrozonează din punct de vedere seismic într-o singură zonă, zona

D, conform Normativului P 100/1991. Caracteristici ale cutremurele de pământ specifice judeţului Giurgiu:

Riscul seismelor intracrustale/intermediare (I), din zona epicentrală Vrancea, cu caracteristicile: adâncimea focarului, pentru cele mai frecvente cutremure = 130 – 150 km; magnitudinea maximă aşteptată = 7,5 grade R; intensitatea maximă aşteptată I IX MSK; coeficient de acceleraţie – Zona A, ks = 0,32; perioada spectrului de proiectare Tc = 1,5 s; succesiunea seismică: 50 – 92 seisme pe an, cu M = 5 grade R;

Riscul seismelor de suprafaţă din zona cutremurelor făgărăşene, cu caracteristicile: adâncimea focarului, pentru cele mai frecvente cutremure = 70 km; magnitudinea maximă aşteptată = 7 grade R; intensitatea maximă aşteptată I VIII MSK; coeficient de acceleraţie – Zona C, ks = 0,20; perioada spectrului de proiectare Tc = 1 s; succesiunea seismică: la o perioadă de 73 de ani, cu M = 5 grade R.Datele specifice pentru judeţul Giurgiu:

- magnitudinea maximă aşteptată = 7,2 grade R;- coeficient de acceleraţie – Zona D, ks = 0,16.

Vulnerabilitatea

Clădiri vulnerabile = 17.106Gospodării vulnerabile = 26.298Populaţie posibil afectată în:- locuinţe = 51.318- gospodării = 78.894

Volumul probabil de distrugeri şi pierderi

IMSK

Număr de clădiri vulnerabile17.106

Număr gospodării vulnerabile26.298

Avarii 25-35% Distrugeri Avarii 10-15% DistrugeriParţiale 5-10% Totale 2-3% Parţiale 1-2% Totale

VIII 4276–5987 855-1710 342-513 2629-3944 262-525

Număr de locuitori în clădiri vulnerabileNOAPTEALocuitori în clădiri vulnerabile = 51.318

ZIUALocuitori în clădiri vulnerabile = 34.212

Pierderi generale din care: Pierderi generale din care:

536

Urgenţe absolute 139

352

Urgenţe absolute 92Tratament ambulatoriu 185 Tratament ambulatoriu 120Răniţi foarte uşor 46 Răniţi foarte uşor 30Victime depăşite 93 Victime depăşite 62Morţi 73 Morţi 48

3.1.3.2 Alunecări de terenAlunecările de teren pot apărea şi ca dezastre complementare mişcării seismice pe tot

teritoriul judeţului Giurgiu. Lichefierile şi tasările se produc, de regula, în zonele de depozite afânate şi/sau de materiale necoezive care au umiditate redusa. Alunecările de teren nu produc pierderi şi distrugeri aşa de mari ca alte calamităţi. Ele sunt totuşi periculoase putând conduce la distrugerea unor construcţii prin deplasarea straturilor de roci sau prin acoperire, pot bara cursul unor ape curgătoare creând lacuri de acumulare temporare sau permanente, cu consecinţele ce urmează apariţiei acestora sau pot produce chiar distrugerea unor baraje, prin formarea unui val puternic la pătrunderea în lac, în mod brusc a unui volum mare de rocă (Vaiont – Italia, 1963). Se produc datorită unor fenomene naturale sau ca urmare a unor activităţi umane.

Principalele caracteristici ale alunecărilor de teren specifice teritoriului naţional:Adâncimea suprafeţei de alunecare

de suprafaţă; de mică adâncime; adânci; foarte adânci

< 1 m= 1-5 m= 5-20 m> 20 m

Viteza de alunecare extrem de rapidă;foarte rapidă;rapidă;moderată;lentă;foarte lentă;extrem de lentă.

> 3 m/s= 3 m/s-0,3 m/min= 0,3 m/min-1,5 m/zi= 1,5 m/zi-1,5 m/lună= 1,5 m/lună-1,5 m/an= 1,5 m/an-0,06 m/an< 0,06 m/an

Distanţa de deplasare

alunecări propriu-zise;alunecări tip curgeri de teren.

Distanţa de evoluţie a alunecării pe versant

alunecări deplasive de la baza versantului în direcţia opusă deplasării acumulatorului – deci caracter regresiv.Alunecări detrusive – evoluţie în direcţia acumulatului de alunecare – caracter progresiv.

Alunecări de teren produse pe teritoriul judeţului Giurgiu au fost semnalate în comuna Prundu, sat Puieni în data de 06.04.2006. În zona Uliţa lui Brezoi în partea de sud – est a satului s-a produs o alunecare de teren pe o fâşie de circa 150 m lungime şi circa 60 m lăţime de o parte şi de alta a uliţei fiind afectate:

a) uliţa satului pe o lungime de circa 150 m, cu producerea unei falii aproximativ la jumătatea fâşiei, cu următoarele dimensiuni: lungime cca = 25 m., lăţime = cca 8 m., adâncime = cca 1,5 m. Tot în această zonă a fost afectat şi un stâlp de alimentare cu energie electrică care s-a deplasat cu cca 1,5 m şi s-a prăbuşit cu cca 0,8 m faţă de poziţia iniţială, rămânând totuşi funcţional;

b) au fost afectate un număr de 6 case, după cum urmează:- Ciobanu Dumitru (casa 2 camere, în curs de refacere după un incendiu parţial în 2005 – pericol de prăbuşire – stare de colaps – nelocuibilă – construcţie din paiantă – învelitoare din azbociment- 2 ape – 2 persoane, locuită de 2 persoane de 74 şi 72 ani dorm afară – falie paralelă cu curbele de nivel de aprox. 50 cm adâncime, în locuinţă);- Stăvarnă Gheorghe (casă 6 camere – construcţie din chirpici – şarpantă 2 ape, învelitoare din ţiglă – falie aprox. 50 cm adâncime, paraleleă cu curbele de nivel, la limita construcţiei – pericol, nu poate fi locuită – 2 persoane);- Poenaru Nicolae (casă, construcţie din chirpici, 3 camere, nelocuită – crăpături la pereţi datorită unor deplasări mai vechi ale terenului);- Bratu Marian (casă 2 camere – pericol – stare de colaps – construcţie din paiantă – învelitoare din azbociment – locuită dispusă paralel cu curbele de nivel – deplasări de teren curte, falie paralelă cu curbele de nivel);- Păduraru - casă 3 camere – construcţie din chirpici – învelitoare din ţiglă, deformată – alunecări – tasări aprox. 50 cm – falie paralelă cu curbele de nivel (în faţa casei aprox. 1 m);- Şerbu Lina (casă 2 camere – pericol de prăbuşire – stare de colaps - construcţie din chirpici – învelitoare din ţiglă – alunecări – tasări aprox. 50 cm – falie paralelă cu curbele de nivel).

Secţiunea 2 - Analiza riscurilor tehnologice3.2.1 Riscuri industrialePericolul producerii unor accidente rutiere, feroviare, fluviale cum ar fi:

- coliziuni şi răsturnări de autovehicule în care sunt angrenate persoane, mărfuri, produse inflamabile sau toxice.- ciocniri şi deraieri de trenuri în care sunt angrenate persoane, mărfuri, produse inflamabile şi toxice şi alte valori materiale, producându-se victime sau pagube importante.- coliziuni sau răsturnări de nave/barje care transportă lichide combustibile, substanţe chimice sau deşeuri radioactive.

Asemenea accidente pot avea loca. Pe drumurile naţionale

DN 5 Bucureşti – GiurgiuDN 5B Giurgiu – GhimpaţiDN 6 Bucureşti – AlexandriaDN 61 Ghimpaţi – GăeştiDN 41 Daia – OlteniţaDN 5C Giurgiu – ZimniceaAutostrada A1 Bucureşti – PiteştiDJ. 411 Comana - HotareleDJ. 503 Giurgiu – ToporuDJ. 503A Giurgiu – RăsuceniDJ. 504 Giurgiu – PutineiuDJ. 504A Giurgiu- Izvoru DJ. 603 Schitu – Comana

b. Pe căile ferateGiurgiu – Grădiştea Giurgiu – Videle

În planurile de apărare împotriva dezastrelor localităţile dispuse pe traseul acestor drumuri naţionale şi căi ferate au prevăzut măsuri pentru limitarea şi înlăturarea urmărilor unor asemenea tipuri de dezastre.

Aceste substanţe pot fi de o diversitate mare şi cu efecte (consecinţe) variate în caz de accidente.

Substanţele periculoase (S.P.) sunt considerate acele produse chimice care, pe timpul transportului, cu mijloace auto sau pe calea ferată ( în cisterne, containere ori alte ambalaje), din cauza unor accidente de circulaţie, avarii la mijlocul de transport sau ambalaj, reacţii chimice neprevăzute, nerespectări ale normelor tehnice de ambalare şi transport sau altor factori neprevăzuţi, pot conduce la apariţia unor explozii, incendii, emisii de gaze, vapori toxici sau răspândiri de substanţe periculoase pe sol şi în mediul înconjurător.

S.P. pot fi transportate în stare de gaz (la presiune normală, gaz comprimat, gaz lichefiat), lichidă şi solidă (compact, cristal, pulberi).

Mijloacele de transport al S.P. trebuie trebuie să fie marcate cu indicatoare de avertizare, care se folosesc pe plan internaţional.

Indicatoarele de avertizare sunt dreptunghiuri (30x40cm) de culoare portocalie, având în interior înscrise două, sub formă de fracţie; astfel, la numărător sunt 2-4 cifre care reprezintă tipul de pericol, iar la numitor 4 cifre, care reprezintă tipul substanţei periculoase.

Aceste tipuri de accidente se pot produce pe oricare drum judeţean sau comunal care tranzitează localităţi în care se află agenţi economici care depozitează sau comercializează mărfuri, produse inflamabile şi toxice sau valori materiale.

Conform Sistemului Informaţional de clasificare a S.P., clasele şi subclasele de S.P. indică tipul pericolului, astfel:

1. Explozie.2. Emisie/scăpări de gaze sau vapori, datorate presiunii din recipient, unor reacţii

chimice sau altor factori.3. Inflamabilitatea lichidelor, vaporilor şi /sau gazelor.4. Inflamabilitatea substanţelor solide.5. Efecte datorate oxidării sau arderilor6. Toxicitate7. Radioactivitate8. Efecte datorate acţiunilor corozive şi/sau caustice9. Pericolul unei reacţii puternice, spontane10. Reacţie periculoasă cu apa11. Pericol de extindere a efectului distructiv

Dublarea unei cifre are semnificaţia amplificării corespunzătoare a pericolului.Accidente deosebit de grave la conductele magistrale de transport petrolier la exploatările

petroliere Roata de Jos şi Bolintin Vale;Poluări majore ale factorilor de mediu şi/sau cursurilor de apă interioară, cu hidrocarburi sau

alte substanţe. Poluarea accidentală masivă a mediului se poate produce, în principal, prin:

- eşapări necontrolate a unor produşi ai arderii fără neutralizare, cu efecte nocive ale ecosistemului;- evacuări, deversări de produse sau amestecuri de produse chimice pe sol;- evacuări, deversări masive de produse sau amestecuri chimice în sistemul de canalizare, cu depăşirea capacităţii de preluare şi tratare ape, care ajung în apele subterane sau de suprafaţă;- coliziuni de nave care transportă mărfuri şi substanţe chimice periculoase în apele teritoriale române;- infestarea solului cu substanţe petroliere prin ifiltraţii favorizate de unele defecţiuni la bazinele subterane sau semiângropate din reţeaua operatorilor economici- infestarea solului ca urmare a unor proceduri greşite sau necontrolate privind ameliorarea calităţii acestuia cu substanţe chimice active;

- defecţiuni majore la sistemele de epurare – neutralizare a apelor reziduale sau a produşilor secundari rezultaţi din procesele tehnologice ale operatorilor economci care prelucrează, manipulează, depozitează substanţe chimice, toxice periculoase;- accidente produse pe căile rutiere şi feroviare de transport în care sunt implicate capacităţi încărcate cu mărfuri periculoase;- infestarea solului pe suprafeţe întinse ca urmare a scăpării de sub control a instalaţiilor pentru extracţie petrolieră, a erupţiilor de sondă sau a neîntreţinerii cuvelor de retenţie, amanajate în jurul puţurilor acestora dar şi datorită fisurării, neetanşeităţii la îmbinări a conductelor magistrale pentru transportul produselor petroliere către parcurile de separatoare, către depozitele temporare de ţiţei, sau rafinării. Obiectivele şi operatorii economici care utilizează frecvent reţeaua rutieră, feroviară şi fluvială pentru transportul materialelor periculoase, precum şi cei care depozitează materiale şi substanţe periculoase sau deţin instalaţii prin care acestea se transvazează, sunt nominalizate în documentele operative. Datele şi informaţii corespunzătoare criteriilor de clasificare a unităţilor administrativ – teritoriale (UAT) din punct de vedere al protecţiei civile, în funcţie de tipurile de riscuri specifice nu exclud manifestarea la nivelul localităţilor a unor riscuri neidentificate la momentul actualizării prezentei scheme.

Operatorii economici care utilizează frecvent reţeaua rutieră şi feroviară pentru transportul materialelor periculoase sunt: SC PANEBO 94 SRLSC DELTA GAS SRLSC CRIMBO GAS SRL SC PETROM SASC SHELL GAS SRL execută frecvent transporturi de gaz petrolier lichefiat in cisterne rutiere şi feroviare căt şi distribuirea acestuia către consumatori in recipienţi metalici cu capacităţi intre 9,5 şi 11,5 kg cât şi distribuţie GPL auto din schiduri in rezervoare auto pe ititnerariul Rafinăria Petrobrazi - GiurgiuSNP PETROM execută transporturi de uleiuri uzate clasa 9 cu autocisterne, şi butoaie de la Rafinăria PETROBRAZI la S.C. AZOCHIM CĂLUGARENI SA S.C. ALCEDO HEREŞTI SA execută transporturi de îngrăsăminte chimice , fungicide , pesticide , insecticide şi alte produse chimice folosite ca amelioratori ai calităţii solului. La stabilirea rutei de transport, în cazul transportului rutier, se va avea în vedere ocolirea localităţilor mari (oraşelor).

3.2.2 Riscuri de transport și depozitare produse periculoase3.2.2.1 Transport rutierMunicipiul Giurgiu este nodul de intersectare a unor artere rutiere importante, cu trafic

intens: D.E. 85; D.N. 41; D.N.5B; D.N.5C; D.J. 503; D.J. 504.Concluzia este că pe aceste artere, probabilitatea producerii accidentelor de circulaţie este

mare, ceea ce este demonstrat şi de cazuistică. Mai multe drumuri din judeţ sunt necorespunzătoare traficului carese desfăşoară pe ele. DN 5C a fost iniţial drum judeţean, ulterior fiind transformat în drum naţional, dar nefăcându-se lucrări de consolidare ale acestuia. Drumul naţional este tranzitat de utilaje de mare tonaj (autotiruri, autocamioane, alte utilaje grele), ceea ce determină producerea unor trepidaţii ale solului peste limitele admise cu impact distructiv asupra locuinţelor care conduc la fisurarea graduală şi la slăbirea elementelor de construcţie. DN 5C nu a fost reabilitat de peste 20 de ani, singurele lucrări de reparaţii fiind acoperirea gropilor cu plombe asfaltice. Locuinţele aflate adiacent drumului naţional sunt expuse riscului de prăbuşiere generând numeroase pagube mariale şi, posibil, pierderea de vieţi omeneşti. Persoanele care locuiesc de-a lungul drumului naţional (378) au întocmit o listă cu semnături şi au semnalat aspectele menţionate mai sus autorităţilor competente. Această situaţie a fost discutată în şedinţa Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă Giurgiu din luna mai 2010, drumul fiind propus să facă parte dintr-un program de reabilitare cu fonduri europene.

3.2.2.2 Transport feroviarStaţia de cale ferată importantă Gara Giurgiu Nord care este triaj si Giurgiu Oras care este

terminal de cale ferată, are şi remiza de locomotive. În punctele triaj se fac multe manevre pentru direcţionarea garniturilor de marfa si calatori pe cele doua directii, Bucuresti şi Videle .

În cazul unui accident feroviar major pot avea loc urmări diverse cum ar fi:- un număr mare de victime – în situaţia unui accident feroviar în care au fost implicate trenuri de persoane (tamponări, deraieri);- distrugerea (avarierea) garniturilor de tren;- producerea unor accidente chimice în situaţia distrugerii (avarierii) unor vagoane ce transportă substanţe toxice care pot provoca efecte grave asupra populaţiei;- incendii produse (din diferite condiţii) la garniturile de tren.

Urmarea acestor motivaţii, regionala de cai ferate Bucureşti, care administrează aceste magistrale au întocmit Planul de protecţie şi intervenţie pentru situaţii de urgenta fiind în măsură să gestioneze şi să asigure managementul acţiunilor dar si comitete locale pentru situaţii de urgenta in a căror raza de responsabilitate exista gări, staţii sau cai ferate.

3.2.2.3 Transport fluvialDunărea, cea mai mare şi mai importantă arteră hidrografică, udă teritoriul judeţului pe o

lungime de 75 km, constituind limita lui sudică şi în acelaşi timp un sector al graniţei de stat cu Bulgaria. Datorită revărsărilor frecvente, cauzate de creşterile mari ale debitelor şi de panta mică de scurgere, care transformau lunca într-un domeniu al apelor şi al vegetaţiei acvatice, Dunărea a fost îndiguită pe cuprinsul întregului său curs din regiunea de câmpie. Lăţimea albiei minore este, în general, de 750 m la nivelurile minime şi de 950 m la nivelurile medii multianuale. În cadrul albiei, prin depuneri mai însemnate de aluviuni, se formează ostroave cu lungimi de până la 6 km şi lăţimi de câteva sute de metri, care alipindu-se de mal alcătuiesc mici depresiuni alungite, numite japşe sau lişteve.

Debitul mediu multianual înregistrat la Giurgiu este de 5.930 m3/s. La ape scăzute, debitul este de 1.450 m3/s, iar la niveluri maxime se apropie de 16.000 m3/s.

Afluenţii tributari direct Dunării, care nu intră în componenţa bazinului hidrografic al Argeşului, sunt reduşi ca lungime şi au un regim strâns legat de precipitaţiile locale şi de izvoarele provenite din pânza freatică a Câmpiei Burnazului. De aceea, pe văile lor au fost amenajate iazuri cu folosinţe piscicole şi pentru irigaţii (Parapanca, Zboiu).

Albia fluviului Dunărea poate transporta pe tronsonul aferent judeţului, în regimul parametrilor hidrologici modificaţi, prin îndiguirea aproape continuă de pe malul românesc, debite maxime anuale între 13.400 m3/s - 17.100 m3/s. Regimul debitelor maxime naturale este influenţat şi controlat prin cele două acumulări de la Porţile de Fier.

Fluviul Dunărea cu un stoc mediu la intrarea în ţară de 170 miliarde m3/an ar putea fi cea mai bogată sursă de apă, însă caracterul său internaţional impune anumite limitări în utilizarea apelor sale, de aceea se consideră ca resursă numai jumătate din volumul mediu multianual scurs pe Dunăre (85 miliarde m3/an).

3.2.2.4 Transport aerian Judeţul Giurgiu este traversat de 5 culoare aeriene de zbor astfel:

- 4 culoare de zbor aerian internaţional;- 1 culoar de zbor aerian pentru transport intern.

După direcţiile de zbor acestea se împart în:- de la nord la sud in ambele sensuri pe direcţia localităţilor:

o Drăgăneasca-Buturugeni Călugăreni Băneasa Gostinu;o Vânătorii Mici - Crevedia Mare – Bulbucata – Băneasa – Gostinu;

- de la nord la nord-est in ambele sensuri pe direcţia localităţilor:o Joiţa - Crevedia Mare - Roata de Jos;

- de la est la sud-est in ambele sensuri pe direcţia localităţilor:o Toporu – Vedea.

Judeţul nu dispune de Aeroport .

3.2.2.5 Transport prin rețele magistraleEnergia electricăProducţia, transportul şi distribuţia energiei electrice au constituit activităţi cu tradiţie în

judeţul Giurgiu, utilizarea energiei electrice pentru iluminatul public, ca forţă motrice pentru antrenarea maşinilor şi utilajelor industriale sau în activităţi casnice făcându-se simultan cu celelalte localităţi ale ţării.

Unitatea reprezentativă pentru producerea energiei electrice este Centrala termoelectrică SCUT Giurgiu, cu o putere instalată de 500 MW, care face parte din „ S.C. Termoelectrica S.A. – Filiala Electrocentrale Bucureşti ” şi care utilizează drept combustibil cărbune si păcură fiind foarte aproape de finalizare investiţia având ca scop alimentarea cu gaz metan a centralei , aceasta fiind conectată la S.E.N. prin liniile electrice de înaltă tensiune care traversează judeţul Giurgiu.

Distribuirea energiei electrice se realizează de către unitatea teritorială a S.C. FDFEE Electrica Giurgiu S.A. – SDFEE Giurgiu, ce deserveşte beneficiari grupaţi în mari consumatori, mici consumatori şi consumatori casnici.

Volumul instalaţiei al SDFEE GiurgiuInstalaţia tipul

CE 110 kV

CE URB

AN

PEEXTERI

OR

PE Bolintin

Vale

PE Bolintin

Deal

PE Mihăileşti

PEGhimp

aţi

PECălugăreni Total

Staţii el. (buc.) 9 9Trafo 110 / M.T. 25 25Trafo M.T. / M.T. 1 1LEA 110 Kv (km) 325,2 325,2LEA 20 kV (km) 101,2 487,715 632,073 287,93 241,87 449,27 333,864 2533,922LEA 10 kV (km) 0 0 0 0 0 0 0 0LEA 6 kV (km) 16,9 0 0 0 0 0 0 16,9LEA j.t. (km) 256,3 629,497 799,675 262,3 240,2 786,883 349,893 3324,748LES 20 kV (km) 184,5 10,115 68,083 61,95 15,313 17,742 29,283 386,986LES 10 kV (km) 11,1 0 0 0 0 0 0 11,1LES 6 kV (km) 91,8 0 0 0 0 0 0 91,8LES j.t. (km) 494,3 17,939 99,472 233,2 34,104 33,6 65,79 978,405PTA (buc) 87 284 366 167 109 264 142 1419PTZ (buc) 385 29 107 98 28 49 59 755Trafo M.T./ j.t. (buc.) 549 324 535 293 150 327 214 2392

Gaze naturaleMagistrala de alimentare cu gaze care se afla în curs de finalizare si care traversează judeţul

de la nord la sud, va fi deservita de sectorul Rom Gaz Ploieşti si de Distrigaz Giurgiu.

Reţeaua şi volumul gazelor naturale distribuiteLocalităţi în care se distribuie gaze naturale (număr) 3

din care: -municipii şi oraşe 3Lungimea simplă a conductelor de distribuţie a gazelor (km) 100Volumul gazelor naturale distribuite (mii m3) 3500

din care: -pentru uz casnic 250

Energia termicăEnergia termică produsă în judeţ este utilizată pentru desfăşurarea unor procese de producţie

industriale, pentru încălzirea locuinţelor şi pentru prepararea apei calde menajere. Unitatea reprezentativă pentru producerea energiei termice este Centrala termoelectrică SCUT Giurgiu, care utilizează drept combustibil cărbune si păcură .

3.2.3 Riscuri nucleareJudeţul Giurgiu se află la 340 km de Centrala atomoelectrică de la Cernavodă şi la 57 km de

Institutul de Fizică Atomică de la Măgurele.

3.2.4 Riscuri poluare apeCalitatea apelor de suprafaţă şi a celor subterane este influenţată direct de activităţile umane

din zonă.In ceea ce priveşte apele de suprafaţă, încadrarea lor în categoriile de calitate este

următoarea:- Fluviul Dunărea este de categoria I-a de calitate pe tot parcursul pe teritoriul judeţului.- Râul Argeş este, de asemenea, de categoria I-a de calitate până la confluenţa cu Neajlovul, în continuare, până la vărsarea în Dâmboviţa, fiind de categoria a II-a de calitate.- Râul Neajlov este de categoria I-a de calitate de la intrarea în judeţ până la confluenţa cu Dâmbovnic, fiind apoi de categoria a II-a de calitate până la vărsarea în Argeş.- Râul Sabar este de categoria a III-a de calitate pe tot teritoriul judeţului.- Râul Bratilov este de categoria a II-a de calitate până la confluenţa cu râul Milcovăţ, acesta fiind de categoria a III-a de calitate pe tot teritoriul judeţului.- Râurile Glavacioc şi Câlniştea sunt de categoria a II-a de calitate de la intrarea în judeţ până la vărsarea în Neajlov.

Pe teritoriul judeţului Giurgiu, Dâmbovnicul este de categoria a III-a de calitate până la confluenţa cu Neajlovul, Ciorogârla este tot de categoria a III-a de calitate, iar Dîmboviţa este de categoria I-a de calitate.

Teritoriul judeţului Giurgiu înregistrează o mare densitate a reţelei hidrografice, în regim natural şi artificial. După geneză şi caractere generală, apele de pe teritoriul judeţului se încadrează în trei mari categorii: râuri, lacuri şi ape freatice.

Râurile, reprezentate de apele curgătoare cu curs permanent sau temporar, formează o reţea a cărei densitate este de aproape 25 km/100 km2, fiind tributare la două bazine hidrografice: Argeş şi Dunăre.

Regimul de scurgere a râurilor este caracterizat de o evidentă variaţie de debite de la un anotimp la altul. Vara se înregistrează valori reduse sau se întrerupe complet scurgerea la râurile mai mici. În schimb, debitele cresc mult în timpul ploilor de toamnă şi mai ales de vară, când nivelul apelor poate depăşi malurile albiei minore. Abundenţa ploilor în ultimii ani (1941, 1955, 1970, 1975, 1999, 2000, 2002, 2004, 2005, 2006) a provocat inundaţii pe mari suprafeţe, afectând terenuri agricole, locuinţe, drumuri.

Reţeaua hidrografică este completată de 13,44 km2 suprafeţe de bălţi şi lacuri naturale şi 28,07 km2 suprafeţe de lacuri şi acumulări artificiale (iazuri, heleştee).

Argeşul colectează cea mai mare parte a apelor curgătoare din judeţ, având, pe cei 113 km cât măsoară pe teritoriul judeţului, o pantă medie de scurgere de 0,99% (0,99 m/km). Debitele înregistrează valori destul de diferite de la o perioadă la alta, debitele maxime anuale înregistrează 1.910 m3/s la Malu Spart şi aproape 3.000 m3/s la ieşirea de pe teritoriul judeţului. Lucrările de îndiguire şi cele de regularizare a cursului său superior, prin crearea de bazine de retenţie cu funcţie hidroenergetică, au limitat mult inundaţiile.

Bazinul râului Argeş - se caracterizează printr-o vale lungă cu multe meandre, iar în aval de barajul Mihăileşti secţiunea de scurgere este amenajată având formă trapezoidală, cu lăţimea la bază de 60 m, pentru debite uzuale de 250 mc/s.

Sub regim hidrologic, râul Argeş prezintă un regim modificat de scurgere datorat amenajărilor hidrotehnice complexe, baraje şi lacuri de acumulare pe tronsonul amonte, precum şi regularizarea lui în aval de barajul Mihăileşti. Pentru teritoriul judeţului Giurgiu important este faptul că regularizarea debitelor pe râul Argeş a făcut ca debitul mediu zilnic să nu scadă sub 20-25 m3/s, debit necesar asigurării cu apă brută a prizei Crivina RGA Bucureşti pentru alimentarea cu apă a capitalei.

Principalii afluenţi ai râului Argeş de pe teritoriul judeţului Giurgiu sunt: - Neajlovul cu Câlniştea şi Dâmbovnicul;- Sabarul cu Ciorogârla (care de fapt înseamnă Dâmboviţa ca urmare a derivaţiei Brezoaiele-jud. Dâmboviţa).

Neajlovul, cu un debit mai redus (6,4 m3/s la Călugăreni – debit mediu anual) şi cu o pantă de scurgere, mai ales după confluenţa cu Câlniştea, măsoară 100 km pe teritoriul judeţului, regimul

său hidrologic fiind influenţat de condiţiile climatice ale Câmpiei Române. Cel mai important afluent al său este Câlniştea, care are apă mai ales în perioadele ploioase, în timpul verilor secetoase prezentând caracterul unei văi mlăştinoase. Afluenţii Câlniştei au acelaşi regim hidrologic (Glavaciocul unit cu Milcovăţul, Porumbeni şi Izmar) din care cauză pe văile lor s-au construi numeroase bazine de retenţie, cu o apreciabilă importanţă piscicolă.

Sabarul, numit Răstoaca în cursul său superior, îşi poartă apele, bogate în zilele cu precipitaţii abundente, dar sărace în perioadele secetoase, printr-un curs domol şi sinuos, pe o lungime de 85 km. El limitează lunca Argeş-Sabar pe o lungime de peste 50 km şi are un debit mediu anual, la Bolintin Vale, de 2,13 m3/s. Afluentul său, Ciorogârla, o fostă viroagă, devenită arteră hidrografică prin unirea cu Dâmboviţa, este mai mult o înşiruire de mici arii lacustre sau mlăştinoase, activizate de ploi sau de deversările din Dâmboviţa.

Densitatea medie a reţelei hidrografice pe teritoriul judeţului Giurgiu este de 0,24 km/km2.Pe teritoriul judeţului Giurgiu nu sunt semnalaţi poluatori şi nici agenţi economici ce

deversează ape reziduale direct în bazinul hidrigrafic dunărean .Cazurile monitorizate cu privire la poluarea apelor din cadrul bazinului hidrografic au avut

ca origine obiective economice din afara zonei de competenţă a judeţului Giurgiu , atât pe cursurile de apă interioare căt şi pe cursul fluviului Dunărea.

Gospodărirea complexă a apelorAnaliza gospodăririi complexe a apelor la nivelul judeţului Giurgiu a fost elaborată conform

P.A.T.N. secţiunea a II-a APA, trimisă spre consultare consiliilor judeţene în anul 1995 şi completată cu observaţiile acestora. In forma finală a fost avizată de Guvernul României şi trimisă pentru discutare şi aprobare la Senatul României.

Activitatea de gospodărire complexă a apelor comportă realizarea acumulărilor pe râuri pentru acoperirea debitelor necesare diverselor folosinţe, precum şi realizarea lucrărilor de derivaţii, regularizări de râuri, îndiguiri şi apărări de maluri.

AcumulăriNrcrt

Denumirealacului

Cursul de apă

V total(mil. m3 )

Supraf.apei laN.N.R. (ha)

Categoria de folosinţă

LACURI NATURALE1 Comana Neajlov 6,00 1.200 Piscicultură

LACURI DE ACUMULARE2 Mihăileşti Argeş 102,13 1.013 Complexă3 Grădinari Ilfovăţ 12,40 179 Complexă4 Făcău Ilfovăţ 3,00 83 Irigaţii

DerivaţiiNr. Crt.

Denumirealucrării

Amplasamentpriză

Locul de debuşare

Lungime (km)

DebitulTranzitat (m3/s)

1 DerivaţiaBrezoaiele Râul Argeş Râul Ciorogârla 10,0 300,0

2 Derivaţia Ogrezeni Râul Argeş Staţia tratare Roşu

(Râul Dâmboviţa) 19,5 8,0

3 Derivaţia Grădinari Râul Argeş Acumularea

Grădinari 7,0 2,5

Îndiguiri, regularizări şi apărări de maluriNr.crt.

Denumirealucrării

Cursul de apă

Lungime regularizare (km.)

Lungimeîndiguiri (km.)

1 Acum.Grădinari Podu Ilfovăţului Ilfovăţ 8 -2 Podu Papa Nae Argeş - -3 Căscioarele Argeş - 64 Ogrezeni Argeş - 25 Colibaşi Argeş - 6

6 Comana Neajlov - 107 Gostinari Argeş - 54

3.2.5 Eşecul utilitaţilor publicePână în prezent in teritoriul administrativ al judeţului Giurgiu nu au fost înregistrate eşecuri

ale utilităţilor publice dar pot fi menţionate unele stări favorizante eşecurilor utilităţilor publice astfel:

Sistemul de alimentare cu energie electrică- ruperea conductorilor electrici de înaltă tensiune cauzată de precipitaţiile abundente de zăpadă , îngheţ, depuneri de polei;- vânt puternic;- temperaturi ce pot conduce la dilatarea conductorilor peste limita admisă ce generează scurtcircuit electric prin fleşare directă ;- contracţii ale conductorilor electrici datorate temperaturilor scăzute.

Sistemul de evacuare a apelor provenite din precipitaţii Până in prezent au fost înregistrate cazuri de eşecuri ale sistemului de evacuare a apelor

provenite din precipitaţii cauzate de următorii factori: - subdimensionarea reţelei de evacuare a apelor pluviale;- capacitate redusă volumetric al cuvelor de retenţie privind preluarea apelor provenite din precipitaţii;- capacitate subdimensionată a pompelor de evacuare a apei stocată în cuvele de retenţie;- creşterea nivelului apei fluviului Dunărea peste cotele de inundaţie;- subdimensionarea numărului de guri geiger care preiau apa pluvială;

3.2.6 Căderi de obiecte din atmosferă sau din cosmosSe pot produce în oricare zonă a judeţului prin prăbuşirea unor sateliţi, rachete de plasare a

acestora pe orbită, meteoriţi sau componente din echipamentele de transport şi plasare pe orbita extraterestră care pot provoca iradierea sau contaminarea populaţiei şi mediului înconjurător peste limitele maxime admise de 5mSv/an (500 mrem/an). Urgenţele radiologice şi căderile de obiecte cosmice, datorită evoluţiei aleatoare a factorilor de mediu şi a gradelor şi tipurilor extrem de diversificate.

3.2.7 Muniţie neexplodatăÎn urma luptelor purtate în al doilea Război Mondial de către trupele române, germane şi

sovietice, pe raza judeţului Giurgiu, frecvent sunt descoperite elemente de muniţie neexplodată.Situația localităţilor din județul Giurgiu unde au fost descoperite elemente de muniţie

neexplodată la nivelul anului 2012 este următoarea:LOCALITATEA Asanarea munițieiBaneasa 6Calugareni 1Clejani 1Comana 1Daia 1Fratesti 1Giurgiu 4Malu 1Mihai Bravu 1Slobozia 1Stanesti 1Ulmi 1TOTAL 20

Secțiunea 3 – Analiza riscurilor biologice

EpidemiiJudeţul Giurgiu având o populaţie cu cea mai mică rată de şomaj, pericolul apariţiei unor

epidemii este mai puţin probabil.Acest fenomen poate apărea pe timpul unor dezastre de mare amploare sau lungă durata.In ultimii 10 ani bolile care au evoluat pe teritoriul judeţului sunt: meningita acută virala cu

virusul West-Nile; boala diareica acută la copii din colectivităţi; hepatita acută epidemică; rujeola la adolescenţi.

Aceste boli au fost în creştere dar focarele au fost oprite la timp datorită măsurilor ferme întreprinse.

În cazul unor dezastre de mari proporţii exista pericolul apariţiei următoarelor boli care dacă nu sunt oprite în faza incipienta pot deveni epidemii. Acestea sunt: holera, hepatita acuta de tip B, febra tifoida, leptospiroza, trichineloza.

Având în vedere posibilităţile multiple de apariţie şi evoluţie rapidă a bolilor care pot deveni epidemii s-a întocmit Planul de protecţie si intervenţie în caz de epidemii care cuprinde principalele masuri profilactice şi de intervenţie.

Planul de protecţie şi intervenţie este gestionat de către Direcţia de Sănătate Publică Giurgiu, prin specialiştii din compunerea acestora, echipa mobila antiepidemica, centrele locale permanente de asigurarea asistentei medicale.

Principalele măsuri care se iau sunt:- supravegherea asanării zonelor afectate de dezastru;- intensificarea măsurilor sanitare epidemice;- controlul surselor de apă potabilă, al depozitării, preparării şi distribuirii alimentelor;- distrugerea vectorilor de boli transmisibile;- controlul îndepărtării rezidurilor lichide şi solide;- controlul stării igienice şi al asigurării medicale în taberele de sinistraţi;- urmărirea evoluţiei afecţiunilor la victimele dezastrului şi sprijinirea recuperărilor cât mai grabnice;- aprecierea consecinţelor ulterioare ale dezastrului şi luarea de măsuri pentru lichidarea şi limitarea lor.

EpizootiiGestionarea şi managementul măsurilor de protecţie şi intervenţie în caz de epizootii sunt

asigurate de Direcţia Sanitar-Veterinară Giurgiu.Bolile la animale care au evoluat în ultimii 10 ani pe teritoriul judeţului sunt:

- tuberculoza bovină;- leucoza enzootică bovină;- anemia infecţioasa a solipedelor.

Aceste boli sunt transmisibile la om (cu excepţia anemiei infecţioasa a solipedelor) dar fenomenul nu s-a produs deoarece s-a intervenit prompt şi operativ.

De asemenea evoluţia bolilor a fost stopată la timp fapt pentru care nu s-au transformat în epizootii.

În cazul unor dezastre de mari proporţii şi lunga durata pot apărea şi evolua următoarele boli (la animale) care se pot transforma în epizootii: febra aftoasă; antraxul.

Direcţia Sanitar - Veterinară Giurgiu a întocmit Planul de protecţie şi intervenţie în caz de epizootii, în care sunt stipulate masurile profilactice şi de intervenţie în special pentru a stopa fenomenul de evoluţie al acestor boli în faza incipienta.

De asemenea este delimitată zona antiepizootică în jurul municipiului Giurgiu, iar personalul sanitar-veterinar este pregătit pentru asigurarea gestionării şi managementului tuturor acţiunilor.

In colaborare cu Direcţia de Sănătate Publică sunt stabilite şi măsurile profilactice şi de intervenţie urgentă în cazul apariţiei bolilor infecto-contagioase transmisibile de la animal la om.

In ultimii 10 ani nu s-au produs epizooti pe arii extinse care sa poata fi considerate risc si care sa necesite masuri speciale,singulare fiind cele cu Gripa Aviara de la Bulbucata.

Secțiunea 4 – Analiza riscurilor de incendiu

Riscul de incendiu este definit ca fiind probabilitatea globală de izbucnire a unui incendiu determinat de interacţiunea materialelor şi substanţelor combustibile cu sursele potenţiale de aprindere, în anumite împrejurări, în acelaşi timp şi spaţiu.

Judetul Giurgiu dispune are o platforma economica diversificata, in care isi desfasoara activitatea operatori economici cu capital de stat, privat, strain si mixt.

In general profilul de activitate al acestora are un procent de vulnerabilitate redus la incendiu, aceasta ca urmare al noilor tehnologii de inalta performanta implementate, rezultanta fiind determinata de cazuistica monitorizata la nivel judetean.

Riscul de incendiu, este frecvent in special in gospodariile cetatenesti, acesta fiind determinat in cele mai multe cazuri, de exploatarea in conditii de nesiguranta a mijloacelor de uz casnic, a instalatilor utilitare de incalzire, cat si a nerespectarii celor mai elementare norme de prevenire a incendiilor.

Conform datelor statistice înregistrate la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă “Vlaşca” al judeţului Giurgiu, în anul 2012 unitatea a fost solicitată la 691 incendii, din care: 227 incendii, din care:

172 stinse de către serviciile profesioniste 39 stinse de către serviciile profesioniste în cooperare cu S.V.S.U. 12 stins de către S.V.S.U. înaintea sosirii serviciilor profesioniste 1 stins de către S.P.S.U. înaintea sosirii serviciilor profesioniste 3 altele

464 incendii de vegetaţie uscată, din care: 365 stinse de către serviciile profesioniste 75 stinse de către serviciile profesioniste în cooperare cu S.V.S.U. 24 stins de S.V.S.U.

Pe timpul intervenţiilor la cele 227 incendii au fost protejate bunuri şi instalaţii în valoare de peste 74.170.918 lei. Pagubele produse la incendii au fost estimate la 2.847.780 lei.

Media intervenţiilor la suta de mii de locuitori a fost de 79,79.Media la mia de kilometri pătraţi 64,38.În anul 2012 incendiile s-au manifestat la următoarele tipuri de proprietăţi:

- 80 % la proprietăţi individuale (locuinţe, anexe, bunuri, mijloace de transport);- 8 % pe domeniul public/privat al statului;- 11 % domeniul privat român/străin;- 1 % altele.

Cele 227 incendii au fost determinate în principal de următoarele împrejurări:- 27 % instalaţii electrice defecte;- 17 % focul deschis;- 14 % mijloc de încălzire improvizat;- 8 % acţiuni intenţionate;- 8 % fumatul;- 6 % jocul copiilor cu focul;- 20 % altele.

Incendiile au avut ca sursă de aprindere:- 34 % flacăra;- 25 % scurtcircuitul electric;- 23 % jar sau scântei;- 18 % alte surse.

Incendiile de pădurePădurile din cadrul Ocolului Silvic Giurgiu, în componenţă au arbori din specia salcâm, în

procent de 33 %, salcie şi plop în proporţie de 77 %, arboret, tufăriş şi vegetaţie diversă.Suprafeţele împădurite se extind pe 8.700 ha, în special de-a lungul fluviului Dunărea, în

proporţie de 75%, celălalt procent fiind reprezentat de Ostrovul Lungu, Mocanu, Camadinu şi pădurile din zona Vlaşinu şi Plopşoru. Aceste suprafaţe de pădure este administrată de cele 4 districte, în subordinea cărora aflându-se câte 6 cantoane silvice.

Pădurile din această zonă nu sunt străbătute de căi de acces principale sau de linii electrice.

Pe timp nefavorabil, în general toamna şi iarna, căile de acces spre aceste suprafeţe de pădure sunt greu practicabile sau nepracticabile cu excepţia celor din zona Vlaşinu şi Plopşoru.

Pădurile din cadrul Ocolului Silvic Comana, în componenţă au arbori de esenţă tare, din speciile stejar – 15%, gârniţă – 55%, ulm – 20%, salcâm – 10%, tufăriş, arboret şi vegetaţie diversă.

Suprafeţe împădurite se extind pe 9.597 ha, find administate de 6 districte, fiecare district având în subordine câte 6 cantoane silvice.

Aproximativ 35% din suprafaţa pădurilor administrate de Ocolul Silvic Comana este situată de-a lungul râului Argeş, 45% fiind constituită din trunchiuri de pădure situate în extravilanul localităţilor Comana, Vlad Ţepeş, Mihai Bravu, Călugăreni şi Singureni, iar 20% o reprezintă trunchiul de pădure Coasta lui Tudorache situată în partea de nord vest a fondului forestier şi are ca vecini Balta Comana şi Balta Neajlovului. Această ultimă suprafaţă este vulnerabilă la incendii datorită distrugerii prin ardere a stufului de către localnici. În cazul în care arderea este scăpată de sub control, incendiul se poate extinde cu repeziciune la pădure şi poate provoca iniţierea unui incendiu în masă cu distrugeri însemnate.

Fondul forestier Comana, este străbătut de o reţea hidrografică abundentă, situaţie care poate compensa în perioadele de criză asigurarea apei prin transport în zona calamitată, dacă sunt amenajate pe aceste cursuri de apă rampe de alimentare care să asigure posibilităţi practice de alimentare pe tot timpul anului. Rampele de alimentare pot fi amenajate pe următoarele cursuri de apă: râul Argeş care străbate fondul forestier Comana de la nord vest la sud est şi delimitează prin maluri următoarele trunchiuri de pădure: Vâltoarea, Popeşti, Stochiţei, Pâslari, Grădiştea, Ciumaţi, Chichineţe, Moarta; Râul Sabar; râul Neajlov; Pârâul Câlniştea, Vadul zboiu şi canale de irigaţii.

În general toate pădurile din fondul forestier Comana se învecinează cu terenuri agricole pe care se cultivă păioase şi culturi înalte. Căile de acces în pădure sunt în general amenajate, fiind practicabile pe tot parcursul anului.

Pentru reducerea riscului incendiilor în masă, pădurea este parcelată, iar între parcele există fâşii izolatoare de protecţie cu lăţimea de 5 m arate şi întreţinute permanent.

Liniile de înaltă tensiune care trec prin pădure sunt izolate faţă de coronament prin defrişarea arborilor de-a lungul acestora, pe fâşii cu lăţimea de 20 m, măsuraţi în stânga şi în dreapta de la mediana traseului de conductori.

Pădurile din cadrul Ocolului Silvic Bolintin, se desfăşoară pe o suprafaţă de 10.998,3 ha având în componenţă păduri cu arbori din specia stejar în proporţie de 70%, gârniţă 20%, plop şi salcie 10%.

Arboretul, tufărişul şi vegetaţia diversă fac parte componentă a faunei pădurilor fondului forestier. Fondul forestier este administrat de 7 districte, acestea având în subordine câte 7 cantoane silvice.

Partea de nord est a fondului forestier este mărginită de malurile râului Argeş, sursă potenţială de apă pentru intervenţie în caz de incendiu în masă, întrucât malurile permit alimentarea cu apă, a tehnicii în orice perioadă a anului.

Drumuri comunale, căi de comunicaţii rutieră (autostrada), cale ferată străbat fondul forestier Bolintin, situaţie care conduce la mărirea riscului de incendiu, dar totodată în cazul unui eventual incendiu în masă, acestea sunt de mare folos, întrucât sun practicabile indiferent de anotimp, uşor accesibile pentru executarea oricărei intervenţii.

Aceste drumuri au şi rol de fâşie de protecţie, asigurând protecţia între parcele sau trunchiuri de pădure, având lăţimi de la 40 m (autostrada) la 6 m (drumurile comunale şi forestiere).

Ca şi în celelalte păduri, din punct de vedere al prevenirii incendiilor, pădurile din cadrul fondului forestier Bolintin, ca o măsură în plus sunt parcelate prin fâşii de protecţie, compuse din benzi arate, cu lăţime de 5 m.

Pădurile din cadrul Ocolului Silvic Ghimpaţi, se întind pe o suprafaţă de 8.620 ha, sunt aadministrate de 5 districte, fiecare district având în subordine câte 5 cantoane silvice. Esenţa lemnoasă este compusă din stejar 60%, salcâm 12%, răşinoase 1%, diverse specii tari 20%, diverse specii moi 10%, arboret, tufăriş şi vegetaţie diversă.

Căile de acces în pădure, în general, sunt greu practicabile pe timp favorabil şi nepracticabile în zona pădurilor Iepureşti Deal, Singureni Deal, Dârza, Ghimpaţi, naipu, Letca Veche, datorită terenurilor accidentate şi a formelor de relief (dealuri, povărnişuri).

Intervenţia în caz de incendiu în masă în această zonă se poate realiza numai pe cale aeriană sau folosindu-se efective mari de cetăţeni.

Absenţa surselor de apă din zona greu accesibilă şi a fâşiilor de protecţie de pe versanţii dealurilor pot conduce la extinderea cu repeziciune a unui eventual focar de incendiu, care degenera cu uşurinţă şi în timp scurt într-un incendiu în masă.

Aceste suprafeţe de pădure ocupă aproximativ 40% din fondul forestier al Ocolului silvic Ghimpaţi.

Celelalte suprafeţe de pădure sunt străbătute de o reţea hidrografică considerabilă cu debit de apă în toate anotimpurile anului, în unele zone cu posibilităţi de alimentare reduse datorită lipsei rampelor de alimentare amenajate. Rampele de alimenatre pot fi amenajate pe râurile Glavacioc, Neajlov şi Milcovăţ.

Pădurea Mereni-Ştefeni şi Letca-Nifon sun străbătute de o linie energetică de înaltă tensiune, protejată faţă de pădure şi coronamentul acesteia.

Pentru reducerea riscului incendiilor în masă, pădurea este parcelată, iar între parcele există fâşii izolatoare de protecţie cu lăţimea de 5 m arate şi întreţinute permanent.

Secțiunea 5 – Analiza riscurilor sociale Riscurile sociale sunt fenomene determinate in general de factori psihosociali, politici si

socio-umani, pe fondul apariţiei la nivel macro al nemulţumirilor, neîncrederii sau a adversitatii intre grupuri etnice, politice si religioase.

In prezent in zona de competenta a judetului Giurgiu, riscul social este atât controlat cat si diminuat ca urmare a aplicării la nivel zonal a unor politici economico-sociale compatibile cu mediul socio-uman.

Garantarea drepturilor, asigurarea protecţiei sociale fara a se atinge interesele personale licite ale individului, valorile patrimoniale ale acestuia, apartenenţa politica, obiceiurile etnice, confesiunea religioasa, naţionalitate si convingerile politice sunt factori determinanti ai climatului normal.

Efectele negative ca rezultanta a tensiunilor sociale in cele mai dese cazuri apar ca urmare a nerespectarii sau incalcarii ,,drepturilor omului,,, aceasta fiind latura determinanta in toate mediile care concura la tulburarea stării de normalitate la nivel oricărei comunitati.

Privind retrospectiv, in judeţul Giurgiu au fost înregistrate evenimente negative, astfel:Interetnice: - Ogrezeni – 1990;

- Bâcu – 1990-2003;- Bolintin Deal –1990;

Spectatori, suporteri, participanţi la manifestări sportive, scăpaţi de sub control:- Giurgiu – 2007.

Sărbători legale, religioase, târguri şi alte manifestări care pot crea riscuri sociale: 1 ianuarie – Sărbătorirea anului nou; 6 ianuarie – Boboteaza; 22,23,24 aprilie – Zilele oraşului Giurgiu – sărbătorirea Sfântului mucenic Gheoghe, patronul spiritual al oraşului Giurgiu; 29 aprilie - Ziua Veteranilor de Război; aprilie – mai – Învierea Domnului – Sfintele Paşti; 1 mai – Ziua internaţională a muncii; 9 mai - Ziua Uniunii Europene; 1 iunie – Ziua internaţională a copilului; 13 iunie - Ziua Eroilor; 26 iunie - Ziua Drapelului Naţional; 29 iunie – Ziua Dunării; 29 iulie - Ziua Imnului Naţional; 15 august – Ziua Marinei și Sf. Maria; august – Bâlciul anual; 1 decembrie – Ziua naţională a României;

25 decembrie – Crăciunul.

Având în vedere că actualele spații din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență “Vlașca” al județului Giurgiu - Detașamentul de pompieri Giurgiu sunt subdimensionate, este necesară dimensionarea spaţiilor pentru depozitarea, păstrarea şi verificarea tehnicii de intervenţie (garaj auto pentru minim 10 autospeciale de intervenţie, stand pentru revizii tehnice cu toată dotarea necesară desfăşurării reviziilor şi reparaţiilor şi reabilitarea depozitului de carburanţi din cadrul Detaşamentului de pompieri Giurgiu).

La nivelul Inspectoratului pentru Situații de Urgență “Vlașca” al județului Giurgiu, este necesară dezvoltarea capacităţii de intervenţie prin:- achiziţionarea de tehnică pentru toate tipurile de risc identificate (pirotehnic, evacuare şi supravieţuire în situaţii de urgenţă);- achiziţionarea de autospeciale de stingere cu apă şi spumă de capacitate mărită (8000 - 10000 litri de apă) având în vedere lipsa rețelelor de alimentare cu apă și, în special, a hidranților, conform situației prezentate la punctul 2.7.2 Rețele de utilități;- achiziționarea de: autospecială pentru transportul muniţiei neexplodate (având în vedere faptul că actuala autospecială este improprie și nu asigură protecția și siguranța personalului pe timpul transportului muniției);- achiziționarea de 42 autospeciale pentru lucrul cu apă şi spumă în conformitate cu capitolul III art. 8 din O.M.A.I. nr. 360 din 14.09.2004 pentru aprobarea Criteriilor de performanţă privind structura organizatorică şi dotarea serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă), având în vedere faptul că, la nivelul județului Giurgiu, sunt 16 autospeciale în cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență “Vlașca” al județului Giurgiu și 7 autospeciale în subordinea consiliilor locale (Bolintin Deal – 2, Bolintin Vale, Clejani, Răsuceni, Toporu, Vedea);- achiziționarea de modul pentru decontaminare personal, echipamente şi accesorii pentru alpiniştii de intervenţie, autospecială pentru purificarea apei, echipamente pentru salvare din medii ostile vieţii etc.

De asemenea, ținând cont de faptul că succesul acțiunilor de intervenție depinde în foarte mare măsură de nivelul de pregătire al forțelor de intervenție, este necesar ca, la nivelul județului Giurgiu, să se construiască și să se amenajeze un centru de pregătire al serviciilor de urgență (profesioniste, voluntare, private), precum și al altor structuri de management și gestionare a situațiilor de urgență.

Operaţionalizarea serviciilor de urgenţă voluntare din subordinea consiliilor locale în vederea asigurării dotării cu utilaje şi autospeciale de intervenţie pe tipuri de risc:

1. Autospeciale pentru stins incendii:- necesar - 36 buc. (conform O.M.A.I. nr. 718/2005, modificat şi completat cu O.M.I.R.A. nr. 195/2007, o autospecială revine la cel mult 2000 de gospodării);- existent - 7 buc.2. Motopompe pentru stins incendii şi evacuarea apei:

- necesar - 45 buc. (pentru localităţile în care există riscul de inundaţii);- existent - 28 buc.

3. Bărci pneumatice:- necesar - 45 buc. (pentru localităţile în care există riscul de inundaţii);- existent - 2 buc.4. Buldozere/excavatoare:

- necesar - 54 buc.;- existent - 20 buc.

5. Autosanitară:- necesar - 30 buc. (la stabilirea acestui număr s-au luat în calcul localităţile care

sunt poziţionate pe DN-uri şi pe Autostrada Bucureşti - Piteşti);- existent - 0 buc.

6. Autospecială pentru descarcerare:- necesar - 30 buc. (la stabilirea acestui număr s-au luat în calcul localităţile care

sunt poziţionate pe DN-uri şi pe Autostrada Bucureşti - Piteşti);- existent - 0 buc.

7. Autospecială de decontaminare şi protecţie CRBN:- necesar - 10 buc. (la stabilirea acestui număr s-au luat în calcul localităţile care

au pe raza lor operatori economici cu risc chimic, radiolog şi nuclear);- existent - 0 buc.

8. Autoturisme: - necesar - 54 buc. (necesare şefilor de servicii în vederea deplasării în timp optim la intervenţii);

- existent - 3 buc.9. Autospecială transport:

- necesar - 54 buc. (necesare pentru asigurarea logistică a intervenţiilor);- existent -1 buc.

10. Tractoare şi remorci:- necesar - 54 buc. (necesare pentru asigurarea logistică a intervenţiilor);- existent - 33 buc.

11. Microbuze pentru transport voluntari (în operaţiunile de intervenţie şi pentru activităţile de prevenire a situaţiilor de urgenţă):

- necesar - 54 buc.; - existent - 4 buc.

Capitolul IV – ACOPERIREA RISCURILOR

1. Măsuri de protecţie în caz de inundaţii. Impotriva inundatiilor, indiferent de cauza lor, este posibil sa se asigure masuri de prevenire

si protectie astfel incat sa se diminueze sau sa se elimine actiunea lor distructiva. In spatiul administrativ al judetului Giurgiu, pericolul cel mai mare de inundatie il reprezinta

fluviul Dunarea care margineste frontiera judetului pe o distanta de 74 de kilometri şi apele care fac parte din bazinul hidrografic al Judeţului.

Protectia spatiului administrativ al comunitatilor prin care fluviul trece, respectiv com. Gaujani, Vedea, Malu, Giurgiu, Gostinu, Prundu si Greraca este asigurata de digul de protectie, care este construit de-a lungul cursului Dunarii, de la intrare in spatiul administrativ al judetului si pana la iesire.

Atribuţii şi responsabilităţi ale instituţiilor privind acoperirea riscurilor în caz de inundaţii Un bun management al riscului la inundaţii este rezultatul unor activităţi intersectoriale,

interdisciplinare care cuprind managementul apelor, amenajarea teritoriului şi dezvoltarea urbană, protecţia naturii, dezvoltarea agricolă şi silvică, protecţia infrastructurii de transport, protecţia construcţiilor şi protecţia zonelor turistice, protecţia comunitară şi individuală, fiecărui sector revenindu-i atribuţii în realizarea unor activităţi specifice. Actorii implicaţi în managementul riscului la inundaţii au atribuţii şi responsabilităţi stabilite prin legi specifice sectorului de activitate. În consecinţă, în prezenta strategie sunt prezentate în cele ce urmează numai acele sarcini destinate prevenirii, protecţiei şi diminuării efectelor inundaţiilor care necesită realizarea corelată sau simultană a acţiunilor şi măsurilor destinate atingerii obiectivelor strategiei.

Se face remarca că atribuţiile ce le revin factorilor implicaţi în timpul producerii fenomenului de inundaţii sunt prezentate foarte succint, ele făcând obiectul legislaţiei existente privind managementul situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii.a) Sistemul de Gospodărire a Apelor Giurgiu

Măsurile şi activităţile ce trebuie adoptate în sectorul de activitate al Serviciului de Gospodărire a Apelor sunt de cea mai mare importanţă în reducerea riscului şi a pagubelor produse de inundaţii. Ele se diferenţiază în funcţie de etapa în care se realizează: înainte, în timpul sau după producerea fenomenului de inundaţii.

Adaptarea acţiunilor, măsurilor şi soluţiilor de prevenire, de protecţie şi de pregătire preconizate trebuie să fie adecvate condiţiilor climatice actuale şi viitoare, precum şi a altor schimbări ce s-ar putea produce.Măsuri şi acţiuni preventive:

elaborarea Strategiei Proprii de management al riscului la inundaţii; elaborarea planurilor bazinale de management al riscului la inundaţii ca parte componentă a

schemelor – cadru de amenajare şi gospodărire a apelor, valabile până cel mai târziu la data de 31 decembrie 2009, respectiv a schemelor directoare pe bazine sau grupuri de bazine hidrografice ce se vor elabora până cel târziu la data de 31 decembrie 2009;

asigurarea de resurse (materiale, financiare, umane) la nivel judeţean pentru intervenţia operativă;

elaborarea Programului de Prevenire, Protecţie şi Diminuare a Efectelor Inundaţiilor, incluzând şi acţiunile şi măsurile pentru înlăturarea efectelor distructive apărute în albiile cursurilor de apă în zonele critice (poduri, podeţe, îngustări de albii);

elaborarea prognozelor meteorologice şi hidrologice şi a avertizărilor şi diseminarea acestora către autorităţi;

implementarea de noi sisteme informaţionale de colectare a datelor şi de avertizare – alarmare pentru cazuri de inundaţii;

introducerea unor sisteme de alarmare – avertizare a autorităţilor şi populaţiei pentru cazuri de incidente şi accidente la baraje aflate în zona de competenţă ale SGA;

controlul şi reglementarea utilizării albiilor şi a malurilor cursurilor de apă; întreţinerea corespunzătoare a cursurilor de apă cadastrate; întreţinerea infrastructurilor hidrotehnice şi asigurarea funcţionării lor în condiţii de

siguranţă în exploatare;

coordonarea elaborării hărţilor de hazard şi a hărţilor de risc la inundaţii la nivelul bazinelor sau grupurilor de bazine hidrografice;

participarea la analiza şi evaluarea permanentă a pagubelor potenţiale ce le-ar putea produce inundaţiile infrastructurilor inginereşti de protecţie, infrastructurilor de transport, construcţii, turistice;

participarea la elaborarea unui sistem de comunicare şi educare a populaţiei în vederea cunoaşterii riscului la inundaţii, a consecinţelor acestuia şi a modului de comportare înainte, în timpul şi după trecerea fenomenului de inundaţii;

sprijinirea introducerii unui sistem de asigurări de bunuri şi persoane pentru cazuri de inundaţii, care poate contribui activ la reducerea pagubelor potenţiale prin excluderea sau limitarea expunerii la riscuri excesive, constituind totodată un mijloc de a face suportabilă convieţuirea cu inundaţiile;

elaborarea regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă în caz de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase şi accidente la construcţii hidrotehnice;

participarea la elaborarea planurilor operative de intervenţie în situaţii de urgenţă; elaborarea periodică de analize privind gradul de protecţie asigurat de sistemele de protecţie

existente şi sporirii acestuia; elaborarea de propuneri de acte normative privind gradul de risc acceptabil la inundaţii,

pentru populaţie, obiective social – economica şi de mediu; responsabilitatea realizării şi implementării în conformitate cu legislaţia în vigoare a

studiilor de fezabilitate şi a proiectelor de interes naţional pentru infrastructurile inginereşti destinate reducerii vârfurilor hidrografelor undelor de viitură şi a celorlalte proiecte de protecţie a populaţiei şi a bunurilor împotriva inundaţiilor şi de amenajare a cursurilor de apă;

responsabilitatea elaborării unor metodologii şi a conţinutului cadru al unor proiecte directive privind amenajarea cursurilor de apă pe care se produc viituri rapide;

reglementarea extragerii materialelor de construcţii din albiile cursurilor de apă prin menţinerea unui echilibru dinamic în timp şi spaţiu al hidrosistemului cursului de apă şi prin delimitarea unor spaţii de mobilitate ale albiilor cursurilor de apă;

introducerea de noi concepte de amenajare a cursurilor de apă, de renaturare a râurilor şi reconstruire a unor zone inundabile;

procurarea şi orientarea fondurilor necesare realizării măsurilor de gestionare a riscului la inundaţii prevăzute în proiectele de interes naţional.

Măsuri şi acţiuni operaţionale pe timpul producerii fenomenului de inundaţii: elaborarea prognozelor meteorologice şi hidrologice şi identificarea posibilităţilor de

formare a viiturilor pe cursurile de apă; prognoza evoluţiei propagării viiturilor în lungul cursurilor de apă; avertizarea autorităţilor competente şi a populaţiei asupra întinderii, severităţii şi duratei

inundaţiilor; activarea în cadrul instituţiilor pentru intervenţia de urgenţă în care este implicat în

conformitate cu legislaţia existentă specifică; activarea structurilor proprii implicate în gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice; menţinerea integrităţii şi funcţionalităţii infrastructurilor de protecţie împotriva inundaţiilor

şi exercitarea controlului asupra stării acestora; asigurarea surselor de aprovizionare cu apă a populaţiei racordate la sistemul centralizat de

alimentare cu apă.Responsabilităţi după trecerea fenomenului de inundaţii:

analiza stării fizice şi funcţionale a infrastructurilor hidrotehnice de protecţie împotriva inundaţiilor şi adoptarea de măsuri pentru refacerea celor distruse sau avariate;

acţiuni pentru îndepărtarea obstacolelor din albiile minore ale cursurilor de apă şi asigurarea scurgerii normale a apelor;

elaborarea de tehnici, metode şi metodologii pentru evaluarea impactului economic, social şi de mediu produs de inundaţii;

revizuirea planurilor bazinale de management al riscului la inundaţii şi a celor operative de intervenţie;

participarea cu expertiză calificată la activităţile de reconstrucţie şi de înlăturare a efectelor dăunătoare mediului produse în inundaţii;

reconstrucţia şi regenerarea mediului înconjurător afectat de inundaţii; revizuirea sistemelor de avertizare – alarmare după trecerea fenomenului de inundaţii.

b) Direcţia pentru Agricultură Județeană Giurgiu şi Direcţia Silvica GiurgiuMăsuri şi acţiuni preventive:

zonarea teritoriului agricol şi silvic din zona de competenţă şi introducerea practicilor unei agriculturi durabile;

analiza stării actuale şi funcţionalitatea lucrărilor de amenajare a torenţilor în sectoarele agricole şi silvice şi stabilirea necesarului de lucrări pentru reabilitarea sistemelor existente de combatere a eroziunii solului şi de amenajare a torenţilor;

menţinerea în stare de funcţionare a infrastructurilor de protecţie împotriva inundaţiilor şi a celor de îmbunătăţiri funciare, cu efecte asupra scurgerii sau evacuării apelor din teritoriile amenajate;

identificarea zonelor de risc la eroziune şi degradare a solului şi ierarhizarea lor în vederea promovării de noi lucrări antierozionale şi de combatere a degradării terenurilor;

amenajarea bazinelor hidrografice torenţiale şi de reducere a eroziunii solului din patrimoniul agricol şi silvic, pe baza unui plan de amenajare concordat cu planurile bazinale de gestionare a riscului la inundaţii;

acţiuni de împădurire a zonelor de formare a viiturilor, a zonelor inundabile, a luncilor râurilor;

exploatarea judicioasă a pădurilor existente şi realizarea de noi suprafeţe împădurite pentru reducerea debitelor maxime;

planificarea corelată cu planul bazinal de management al riscului la inundaţii a realizării unor zone hidrologice speciale care să producă atenuarea undelor de viitură prin deversarea şi inundarea dirijată a unor terenuri;

realizarea de lucrări de ameliorare a terenurilor degradate în bazinele hidrografice torenţiale; elaborarea unor ghiduri privind modul de utilizare a terenurilor din zonele agricole şi silvice

pentru prevenirea producerii unor viituri rapide; elaborarea unui ghid de utilizare şi management al terenurilor din zonele inundabile; participarea la implementarea unui sistem de asigurări de bunuri şi persoane pentru cazuri de

inundaţii; stimularea deţinătorilor de terenuri agricole pentru a practica o agricultură durabilă; finanţarea din fonduri publice a lucrărilor cu rol de apărare împotriva inundaţiilor.

Măsuri în timpul producerii fenomenului de inundaţii: supravegherea şi asigurarea funcţionării infrastructurilor de protecţie împotriva inundaţiilor

şi a celor din bazinele hidrografice torenţiale; asigurarea asistenţei sanitar – veterinare; participarea la acţiunile operative de intervenţie conform reglementărilor specifice existente

privind managementul situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii.Măsuri după trecerea inundaţiilor:

analiza modului de comportare a infrastructurilor inginereşti de protecţie împotriva inundaţiilor, a stării lor fizice şi funcţionale şi adoptarea de măsuri de refacere, reabilitare şi reconstrucţie;

analiza stării tehnice şi funcţionale a lucrărilor de amenajare a torenţilor şi de combatere a eroziunii solului şi adoptarea măsurilor de reabilitare, refacere sau reconstrucţie;

reanalizarea şi amendarea planurilor de amenajare a bazinelor hidrografice torenţiale şi de combatere a eroziunii solului;

finanţarea din fonduri publice a refacerii lucrărilor cu rol de apărare împotriva inundaţiilor afectate de viituri.

c) Institutii judetene in structura Ministerului Transporturilor

Măsuri preventive: elaborează şi supun spre aprobare proiecte legislative privind amenajarea teritoriului,

urbanismului şi siguranţei construcţiilor; organizează elaborarea, avizarea şi aprobarea reglementărilor tehnice privind utilizarea

terenurilor, amplasarea şi realizarea construcţiilor în zonele inundabile în vederea stabilirii prin documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism a modalităţilor de reducere a vulnerabilităţii acestor zone;

reanalizarea secţiunii de scurgere a podurilor şi podeţelor aflate în administrarea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului şi adoptarea de măsuri adecvate pentru asigurarea scurgerii debitelor de viitură, evitarea blocării lor cu plutitori sau gheaţă, măsuri de reducere a afuierilor albiilor râurilor în zona podurilor, întreţinerea albiilor minore în zona podurilor;

reanalizarea stării podurilor şi podeţelor aflate în administrarea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului şi măsuri de reparare a infrastructurilor şi suprastructurilor acestora;

avizarea studiilor şi hărţilor de identificare a hazardurilor naturale, cutremure, alunecări de teren, inundaţii, conform competenţelor conferite de lege;

realizarea de studii şi proiecte privind inundabilitatea drumurilor naţionale, a căilor ferate şi a zonelor turistice aglomerate în vederea adoptării de acţiuni şi măsuri de reducere a riscului la inundaţii şi ierarhizarea acestora în funcţie de gravitatea situaţiei.

Măsuri în timpul producerii fenomenului de inundaţii: adoptarea de acţiuni şi măsuri şi mobilizarea resurselor pentru asigurarea circulaţiei pe

drumurile naţionale şi pe calea ferată; alte acţiuni şi măsuri din sectorul său de activitate ce-i revin din planurile operative de

intervenţie conform legislaţiei existente privind managementul situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii.

Măsuri după producerea fenomenului: analiza stării fizice şi funcţionale a infrastructurii de transport aflată în administrarea

Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului şi adoptarea de măsuri pentru repararea, reabilitarea şi reconstrucţia acestora;

verificarea actualizării în conformitate cu prevederile legale în vigoare de către autorităţile administraţiei publice a planurilor de amenajare a teritoriului în zonele afectate de inundaţii;

urmărirea actualizării hărţilor de risc la inundaţii de către autorităţile administraţiei locale şi avizarea acestora în conformitate cu prevederile legale;

procurarea fondurilor necesare pentru elaborarea de studii şi proiecte privind inundabilitatea infrastructurii de transport, a zonelor aglomerate şi a zonelor turistice sau pentru reconstrucţia acestora.

d) Instituţii din structura Ministerului Afacerilor InterneMăsuri şi acţiuni preventive:

monitorizarea pericolelor şi riscurilor specifice, precum şi a efectelor negative ale acestora; primirea şi diseminarea avertizărilor privind posibilitatea producerii inundaţiilor către

autorităţile locale, comunităţi umane şi cetăţeni; planificarea şi pregătirea resurselor şi serviciilor pentru intervenţia operativă; participarea la elaborarea unor ghiduri / manuale conţinând activităţile, responsabilităţile

autorităţilor locale în domeniul gestionării inundaţiilor şi a modului de acţionare înainte, în timpul şi după producerea inundaţiilor;

participarea la elaborarea unui sistem de comunicare şi de educare a populaţiei asupra riscului la inundaţii, a modului de acţionare înainte, în timpul şi după trecerea fenomenului de inundaţii şi asupra rolului protecţiei individuale în caz de inundaţii;

sprijinirea autorităţilor locale în vederea elaborării propriilor strategii de protecţie împotriva inundaţiilor;

editarea unor pliante personalizate pentru zonele inundabile conţinând un minim de informaţii privind riscul la inundaţii care să fie difuzate locuitorilor din aceste zone, inclusiv cu ocazia serviciilor curente asigurate de autorităţile locale şi de poliţie;

elaborarea unor planuri prealabile de orientare şi dirijare a circulaţiei pe drumurile publice în cazul producerii unor inundaţii potenţiale sau avariei unor structuri (poduri);

Măsuri în timpul producerii inundaţiilor:Ministerului Administraţiei şi Internelor îi revin în gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice

la inundaţii următoarele atribuţii conferite de legislaţia în vigoare: diseminarea către autorităţile administraţiei publice locale a mesajelor de avertizare în caz

de inundaţii şi avertizarea populaţiei prin sisteme şi mijloace tehnice de avertizare şi alarmare publică;

înfiinţarea unor centre de informare în zona inundată pe durata situaţiei de urgenţă care să îndeplinească şi funcţia de transmitere a avertizării individuale a cetăţenilor în cazul în care sistemele de înştiinţare – alarmare nu sunt disponibile;

căutarea, descarcerarea, salvarea persoanelor; asigurarea împreună cu autorităţile administraţiei publice locale a măsurilor pentru

evacuarea persoanelor sau bunurilor periclitate potrivit planurilor întocmite, evidenţa populaţiei evacuate, asigurarea primirii şi cazării persoanelor evacuate, instalarea taberelor de evacuaţi, recepţia şi depozitarea bunurilor evacuate, securitatea şi paza zonelor evacuate;

participarea conform legislaţiei la asigurarea transportului forţelor şi mijloacelor de intervenţie, a persoanelor evacuate, asigurarea apei şi a hranei;

menţinerea şi restabilirea ordinii publice; asigurarea asistenţei medicale pentru structurile de intervenţie operativă.

Măsuri după trecerea inundaţiilor: asigură securitatea şi paza perimetrelor de carantină; reabilitarea zonei afectate pentru obiectivele din coordonarea / subordonarea sau de sub

autoritatea Ministerului Administraţiei şi Internelor; acordarea de ajutoare umanitare de primă necesitate pentru populaţia afectată; participarea la elaborarea unor studii de evaluare a impactului economic, social şi de mediu

ca urmare a inundaţiilor; participarea la restaurarea funcţionării serviciilor esenţiale; soluţionarea cererilor şi apelurilor populaţiei privind păstrarea ordinii şi apărarea vieţii şi a

proprietăţii.e) Instituţii din structura Ministerului Economiei Măsuri preventive:

asigurarea funcţionării în siguranţă a infrastructurilor hidrotehnice aflate în administrarea agenţiilor din subordine;

implementarea sistemelor de avertizare – alarmare a autorităţilor şi a populaţiei din aval de baraje pentru cazuri de accidente sau incidente la acestea de către agenţii economici aflaţi în subordine;

informarea populaţiei situate în avalul barajelor asupra modului de comportare în caz de incidente sau accidente la barajele din administrarea agenţiilor din subordine;

responsabilitatea elaborării de studii privind capacitatea de transport a albiilor cursurilor de apă din aval de barajele din administrare şi adoptarea de acţiuni şi măsuri pentru corelarea acestor capacităţi cu debitele evacuate din lacurile de acumulare de către agenţii economici aflaţi în subordine;

verificarea permanentă a stării de funcţionare în siguranţă, în exploatare, a barajelor şi a lacurilor de acumulare aflate în administrarea agenţiilor din subordine şi implementarea măsurilor de reparaţii, reabilitare, reconstrucţie sau abandonare.

Măsuri în timpul producerii fenomenului de inundaţii: aplicarea prevederilor regulamentelor de exploatare a barajelor şi lacurilor de acumulare în

condiţii de viitură în conformitate cu regulamentele bazinale de exploatare corelată a lacurilor de acumulare din bazinul hidrografic în diverse scenarii de formare şi apariţie a viiturilor de către agenţii economici aflaţi în subordine;

supravegherea funcţionării în siguranţă a barajelor şi lacurilor de acumulare aflate în administrarea agenţiilor din subordine şi controlul respectării regulamentelor privind evacuarea debitelor maxime;

aplicarea prevederilor specifice din planurile operative de intervenţie prevăzute în legislaţia existentă specifică privind gestionarea situaţiilor de urgenţă provocate de inundaţii.

Măsuri după trecerea fenomenului de inundaţii: repunerea în funcţiune a liniilor de transport a energiei electrice care au legătură directă cu

asigurarea energiei electrice în zonele inundate, avariate sau parţial distruse în aceste zone; priorităţile în alimentarea cu energie electrică vor fi în următoarea ordine:

- alimentarea agenţilor economici care au activităţi pentru care lipsa energiei electrice poate provoca accidente cu periclitarea vieţilor omeneşti sau pagube materiale importante;

- asigurarea integrităţii liniilor, staţiilor şi posturilor de transformare care sunt implicate direct în alimentarea cu energie electrică a punctelor unde se pot monta pompe pentru diminuarea efectelor inundaţiilor (avarierea imobilelor, infrastructurii, culturilor agricole etc.);

- asigurarea energiei electrice instituţiilor care au legătura directă cu menţinerea stării de sănătate a populaţiei (spitale, creşe, grădiniţe, şcoli, locuinţe şi spaţii de cazare provizorii cu asigurarea serviciilor adiacente: apă potabilă, căldură, hrană etc.).

analiza modului de comportare şi a stării fizice şi funcţionale a infrastructurilor hidrotehnice aflate în administrarea agenţiilor din subordine şi adoptarea de măsuri de reparaţii, reabilitare sau reconstrucţie.

f) Instituţii din structura Ministerului SănătăţiiAcţiuni preventive:

elaborarea unui ghid privind educarea şi comportamentul populaţiei din zonele cu risc pentru inundaţii (manevre de prim-ajutor ce se întreprind până la sosirea echipajelor de specialitate, realizarea unei rezerve minimale de materiale, efecte personale, alimente şi apă potabilă pentru subzistenţa în astfel de situaţii, comportament şi deprinderi pentru păstrarea şi menţinerea unei igiene individuale şi comunitare adecvate);

responsabilitatea elaborării unor studii pentru cunoaşterea stării de sănătate a populaţiei şi a persoanelor vulnerabile din comunităţile situate în zone potenţial inundabile;

constituirea punctelor de prim-ajutor, unde persoanele sinistrate se pot adresa pentru asistenţă medicală calificată preventivă şi curativă;

Acţiuni în timpul desfăşurării fenomenului de inundaţii: atribuţiile ce revin Ministerului Sănătăţii privind managementul situaţiilor de urgenţă

generate de inundaţii; adoptarea de măsuri antiepidemice; controlul calităţii apei potabile; asigurarea asistenţei psihologice pentru persoanele traumatizate ca urmare a producerii

fenomenului de inundaţii.Măsuri după trecerea fenomenului:

monitorizarea calităţii apei, cu efectuarea de analize şi consultanţă de specialitate privind dezinfecţia fântânilor şi altor surse de apă;

acordarea de asistenţă medicală şi asistenţă psihologică persoanelor afectate de inundaţii; evaluarea stării de sănătate a colectivităţilor afectate şi adoptarea de măsuri de reabilitare şi

refacere.g) Instituţii din structura Ministerului Educaţiei şi Cercetării

lansarea de programe de cercetare - dezvoltare destinate managementului riscului la inundaţii, soluţionării unor aspecte privind influenţa schimbărilor climatice asupra ciclului hidrologic şi a măsurilor adecvate de adaptare la aceste schimbări;

elaborarea unor programe curriculare de educaţie şi formare în rândul copiilor şi tinerilor a unei mentalităţi de protecţie a apei, de înţelegere a fenomenelor de inundaţii şi de învăţare a modului de convieţuire cu acestea;

elaborarea unor cărţi şi jocuri pentru copii şi tineret destinate înţelegerii fenomenului de inundaţii, a riscului asociat acestora şi a modului de comportare înainte, în timpul şi după trecerea fenomenului;

lansarea unor proiecte şcolare cu premii, cu temă destinate perceperii corecte a cursului de apă ca pe un ecohidrosistem complex de mare importanţă pentru viaţă şi sănătatea omului.

h) Instituţii din structura Ministerului Finanţelor Publice Avizarea indicatorilor tehnico - economici ai studiilor de fezabilitate pentru investiţiile care

se supun aprobării Guvernului, având ca obiect managementul riscului la inundaţii şi care se realizează din fonduri publice, potrivit competenţei stabilite prin lege sau din creditele externe contractate sau garantate de stat, indiferent de valoarea acestora.

i) Consiliul Judeţean GiurgiuAcţiuni preventive:

elaborarea şi implementarea planurilor de amenajare a teritoriului în corelare cu prevederile prezentei strategii;

identificarea zonelor inundabile de pe raza judeţului aflate în jurisdicţia lor; elaborarea planurilor judeţene operative de apărare împotriva inundaţiilor în conformitate cu

legislaţia specifică existentă privind managementul situaţiilor de urgenţă; conducerea şi deciderea procedurilor de reglementare a utilizarii terenurilor din zonele

inundabile şi aplicarea legislatiei nationals Tn domeniul utilizarii terenurilor din zonele inundabile;

elaborarea strategiei de protecţie împotriva inundaţiilor la nivel judeţean pe baza cunoaşterii vulnerabilităţii fizice, economice, culturale şi a sistemului de valori;

elaborarea unei carte privind riscul la inundaţii, destinată primăriilor, comunităţilor umane şi instituirea la nivel de judeţean a unui serviciu permanent de monitorizare a fenomenelor de inundaţii şi a consecinţelor acestora;

coordonarea activităţilor de elaborare a hărţilor de identificare a hazardurilor, a hărţilor de hazard şi a hărţilor de risc la inundaţii la nivel de judeţ, precum şi coordonarea elaborării acestor documentaţii la nivelul unităţilor administrativ - teritoriale componente;

aprobă organizarea protecţiei civile la nivelul unităţii administrativ - teritoriale, analizează anual şi ori de câte ori este nevoie activitatea desfăşurată şi adoptă măsuri pentru îmbunătăţirea acesteia;

participă, potrivit legii, la asigurarea finanţării măsurilor şi a acţiunilor de protecţie civilă, precum şi a serviciilor de urgenţă şi a structurilor care au atribuţii legale în acest domeniu;

stabilesc, în condiţiile legii, taxe speciale pe linia protecţiei civile; înfiinţează, în condiţiile legii şi cu avizul Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de

Urgenţă, cursuri de formare şi evaluare a personalului din serviciile voluntare de urgenţă; gestionează, depozitează, întreţin şi asigură conservarea aparaturii şi a materialelor de

protecţie civilă prin serviciile specializate din subordine; asigură spaţiile necesare funcţionării Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă

corespunzătoare, paza şi securitatea acestora şi a centrelor operaţionale, precum şi spaţiile pentru depozitarea materialelor de intervenţie;

elaborareză planurile de evacuare a persoanelor şi a bunurilor şi asigură utilităţile necesare in situaţii de urgenţă;

organizarea consultării populaţiei comunităţilor umane în ceea ce priveşte strategia de dezvoltare regională ţinând seama de strategia naţională de gestionare a inundaţiilor şi a anchetelor corespunzătoare;

consultarea, înainte de adoptarea oricărei decizii a structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale prevăzute de lege, în toate problemele care le privesc în mod direct potrivit legii şi preluarea punctelor de vedere oportune în conţinutul proiectelor actelor normative;

aprobă planurile anuale şi de perspectivă pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare destinate prevenirii şi gestionării situaţiilor de urgenţă;

întreprinderea de acţiuni pentru informarea, educarea şi pregătirea populaţiei privind modul de comportare înainte, în timpul şi după producerea fenomenului şi a rolului protecţiei individuale.

Acţiuni în timpul producerii fenomenului de inundaţii:

acţiuni prevăzute de legislaţia în vigoare privind managementul situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii;

organizarea evacuării persoanelor din zona inundabilă şi asigurarea necesităţilor de hrană, medicamente şi asistenţă sanitară;

asigurarea ordinii publice, protecţia vieţii şi a proprietăţii; coordonarea acţiunilor de ajutor a populaţiei din zonele afectate; asigurarea fondurilor necesare activităţilor ce se demarează în această etapă; aplicarea planurilor proprii de apărare în cazul producerii unor situaţii de urgenţă datorate

inundaţiilor, fenomenelor meteo periculoase sau accidentelor la construcţiile hidrotehnice.Acţiuni după trecerea fenomenului:

coordonarea acţiunilor pentru asigurarea hranei, îmbrăcămintei şi a locuirii temporare pentru persoanele afectate de inundaţii;

supravegherea stării de sănătate a populaţiei afectate şi a stării mediului afectat; restabilirea serviciilor esenţiale; implementarea sistemului de acordare a ajutoarelor financiare; gestionarea răspunsurilor la apelurile populaţiei; revizuirea şi actualizarea planului de amenajare a teritoriului; coordonarea activităţii de reconstrucţie şi revenirea la viaţa normală; organizează elaborarea de studii de evaluare a pagubelor economice, sociale şi de mediu

produse de inundaţii.j) Consiliile locale (municipale, orăşeneşti şi comunale)Acţiuni preventive:

Protecţia împotriva inundaţiilor constituie o responsabilitate comună a autorităţilor centrale şi locale, a populaţiei şi a operatorilor economici.

Autorităţile locale şi populaţia oricărei comunităţi umane expusă riscului la inundaţii trebuie sa fie pregatite să facă faţă fenomenului de inundaţii, ele flind primele care iau contact cu fenomenul şi să adopte propriile măsuri până la intervenţia autorităţilor centrale.

aprobă organizarea protecţiei civile la nivelul unităţii administrativ-teritoriale, analizează anual şi ori de câte ori este nevoie activitatea desfăşurată şi adoptă măsuri pentru îmbunătăţirea acesteia;

participă, potrivit legii, la asigurarea finanţării măsurilor şi a acţiunilor de protecţie civilă, precum şi a serviciilor de urgenţă şi a structurilor care au atribuţii legale în acest domeniu;

stabilesc, în condiţiile legii, taxe speciale pe linia protecţiei civile; înfiinţează, în condiţiile legii şi cu avizul Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de

Urgenţă, cursuri de formare şi evaluare a personalului din serviciile voluntare de urgenţă; gestionează, depozitează, întreţin şi asigură conservarea aparaturii şi a materialelor de

protecţie civilă prin serviciile specializate din subordine; asigură spaţiile necesare funcţionării inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă

corespunzătoare, paza şi securitatea acestora şi a centrelor operaţionale, precum şi spaţiile pentru depozitarea materialelor de intervenţie;

consultarea, înainte de adoptarea oricărei decizii a structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale prevăzute de lege, în toate problemele care le privesc în mod direct potrivit legii şi preluarea punctelor de vedere oportune în conţinutul proiectelor actelor normative;

aprobă planurile anuale şi de perspectivă pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare destinate prevenirii şi gestionării situaţiilor de urgenţă;

autorităţile locale trebuie sa se îngrijească să aibe elaborate planurile urbanistice generale ale localităţii, corelate cu prevederile hărţilor de hazard şi de risc natural şi să asigure respectarea prevederilor acestor documentaţii;

autorităţile locale trebuie sa se îngrijească de elaborarea hărţilor de identificare a hazardurilor, a hărţilor de hazard şi a hărţilor de risc la inundaţii la nivelul unităţii administrativ - teritoriale;

stabilirea propriilor obiective de protecţie a populaţiei împotriva inundaţiilor şi stabilirea măsurilor de prevenire şi intervenţie în cazul producerii acestora;

asigurarea resurselor financiare, umane şi materiale pentru prevenirea fenomenului de inundaţie, precum şi a celor necesare intervenţiei operative în cazul producerii acestuia;

determinarea necesităţilor comunităţii locale privind resursele mobilizabile, contribuţii în muncă, materiale de construcţii, mijloace de transport, contribuţii financiare în caz de inundaţii;

autorităţile locale sunt responsabile pentru mobilizarea populaţiei la acţiunile de apărare împotriva inundaţiilor şi organizarea de exerciţii / aplicaţii, sub conducerea organelor abilitate în vederea pregătirii intervenţiei operative, a evacuării, precum şi pentru diseminarea avertizărilor pentru cazuri de inundaţii, menţinerea legii şi a ordinei;

controlul utilizării albiilor şi malurilor cursurilor de apă necadastrate; întreţinerea corespunzătoare a infrastructurilor hidrotehnice aflate în administraţia

autorităţilor locale şi asigurarea funcţionării lor în siguranţă; autorităţilor locale le revin responsabilităţi în ceea ce priveşte informarea şi educarea

populaţiei pentru situaţii de inundaţii, precum şi în implicarea acesteia în realizarea de proiecte de protecţie împotriva inundaţiilor, protecţia naturii, gestionarea resurselor de apa etc.;

autorităţile locale sunt responsabile pentru asigurarea scurgerii apelor provenite din precipitaţii de pe micile cursuri de apă sau canale, şanţuri, de pe raza lor de acţiune administrative şi întreţinerea şi îmbunătăţirea capacităţilor de transport ale albiilor micilor cursuri de apă ce traversează localităţile din jurisdicţia lor;

autorităţile locale trebuie să-şi asigure fondurile necesare pentru a-şi promova propriile opţiuni de protecţie locală împotriva inundaţiilor;

autorităţile locale trebuie să se implice în elaborarea planurilor de apărare împotriva inundaţiilor prevăzute în legislaţia existentă privind managementul situaţiilor de urgenţă a comunităţilor pe care le conduc, să stabilească locurile de refugiu şi să asigure prevenirea şi minimizarea riscurilor la inundaţii a bunurilor publice / comunitare (spitale, policlinici, şcoli);

autorităţile locale poartă responsabilitatea respectării legislaţiei în ceea ce priveşte utilizarea terenurilor în zonele inundabile;

implementarea prevederilor planurilor de amenajare a teritoriului şi decizii privind utilizarea terenurilor din zonele inundabile;

participarea la elaborarea harţilor de risc la inundaţii; organizarea acţiunilor de realizare a consensului între cei responsabili cu activităţile de

protecţie împotriva inundaţiilor şi populaţie, realizarea unor grupuri de lucru pentru desemnarea celor mai bune practici în domeniul agricol şi silvic destinate a reduce riscul la inundaţii;

elaborarea propriei strategii şi a propriilor planuri de protecţie împotriva inundaţiilor; organizarea unor registre de monitorizare permanentă a inundaţiilor şi a efectelor acestora; reabilitarea capacităţii de evacuare a podurilor şi podeţelor de pe căile de comunicaţii aflate

în jurisdicţia lor; controlul utilizării terenurilor în conformitate cu planul de amenajare al teritoriului; încheierea de convenţii de întrajutorare în caz de inundaţii cu localităţile învecinate.

Acţiuni în timpul producerii fenomenului de inundaţii: activităţile cuprinse în legislaţia în vigoare privind managementul situaţiilor de urgenţă; menţinerea în stare de funcţionare a drumurilor judeţene şi a drumurilor de acces în zonele

inundate; asigurarea ordinei publice şi protecţia vieţii şi a bunurilor; coordonarea acţiunilor de ajutor; asigurarea asistenţei medicale; evacuarea persoanelor în locuri dinainte stabilite şi asigurarea condiţiilor de trai; coordonarea acţiunilor pentru asigurarea necesităţilor esenţiale ale persoanelor sau

comunităţilor izolate; asigurarea sănătăţii animalelor afectate de inundaţii;

organizarea şi instruirea grupurilor de voluntari în vederea participării la acţiunile de salvare - evacuare a populaţiei afectate de inundaţii.

Acţiuni după trecerea fenomenului: mobilizarea comunităţii la acţiunile privind activităţile de înlăturare a efectelor inundaţiilor,

de refacere a locuinţelor şi gospodăriilor afectate de inundaţii; mobilizarea comunităţii la acţiunile de aprovizionare cu hrană, îmbrăcăminte şi distribuirea

acestora, precum şi pentru cazarea în locuinţe temporare; acţiuni pentru restabilirea serviciilor de bază şi aprovizionarea cu hrană, îmbrăcăminte,

asigurarea de locuinţe temporare şi a igienei; asigurarea condiţiilor pentru asistenţă sanitară; coordonarea activităţilor de reconstrucţie şi restaurare a activităţii normale; organizarea activităţii de ajutor financiar; gestionarea răspunsurilor la apelurile populaţiei; revizuirea planurilor operative de apărare pentru situaţii de urgenţă; elaborarea unor studii privind pagubele economice, sociale şi de mediu provocate de

inundaţii.k) Comunităţile locale

Stabilirea propriilor obiective de apărare împotriva inundaţiilor Clarificarea problemelor pe care inundaţiile le ridică în faţa comunităţii şi organizarea de

dezbateri publice asupra soluţiilor propuse. Elaborarea de studii socio-economice privind condiţiile economice, sociale, culturale şi de

mediu ale comunităţii. Participarea la acţiunile de protecţie şi de apărare împotriva inundaţiilor. Cunoaşterea locurilor de refugiu, a depozitelor de alimente pentru cazuri de urgenţă. Realizarea de locuinţe în zonele de rise la inundaţii după proiecte adecvate acestor zone

(structură, subsoluri, număr de nivele, accese pentru o evacuare uşoară etc.).l) Cetăţenii

Acceptarea faptului că locuirea într-o zonă inundabilă comportă riscuri. Adoptarea de măsuri proprii pentru reducerea riscului la inundaţii la locuinţe şi anexe

gospodăreşti cu respectarea cadrului legal privind construirea şi locuirea. Respectarea, cunoaşterea şi aplicarea deciziilor organelor cu atribuţii şi responsabilităţi în

gestionarea situaţiilor de urgenţă privind protecţia, intervenţia, evacuarea şi refacerea în cazul producerii inundaţiilor.

Participarea ca voluntari la acţiunile de salvare - evacuare a populaţiei afectate de inundaţii, precum şi la acţiunile de refacere.

Încheierea de asigurări pentru cazuri de inundaţii. Cunoaşterea modului de comportare înainte, în timpul şi după trecerea inundaţiilor.

Informarea şi educarea populaţieiÎn această acţiune trebuie să se implice toate autorităţile, societatea civilă, cetăţenii.

În vederea informării şi educării populaţiei în problemele inundaţiilor, autorităţile cu atribuţii şi responsabilităţi în gestionarea situaţiilor de urgenţă provocate de inundaţii vor elabora ghiduri, îndrumare, pliante, afişe ce vor cuprinde informaţii asupra cauzelor producerii inundaţiilor, a modalităţilor de prevenire a acestora, precum şi a acţiunilor de protecţie şi intervenţie individuală şi de grup.

Distribuţia materialelor informative referitoare la prevenirea şi protecţia populaţiei în caz de inundaţii se face prin grija autorităţilor administraţiei publice locale cu participarea activă a instituţiilor de cult şi de învăţământ.

În zonele expuse riscului la inundaţii trebuie utilizate forme speciale de comunicare cu populaţia, de educare a acesteia în care trebuie să se implice toate instituţiile statului şi ale comunităţii.

Populaţia trebuie învăţată cum să se comporte înainte de inundaţii, în timpul acestora, în timpul evacuării şi după trecerea fenomenului. Ideea de bază trebuie să fie aceea că fiecare comunitate situată într-o zonă inundabilă trebuie să fie adaptată inundaţiilor, pornind de la ideea că vieţuirea într-o zonă inundabilă atrage în mod inevitabil consecinţe.

În vederea adaptării la inundaţii a comunităţii trebuie realizate campanii de informare adaptate pe nevoile comunităţii

Transmiterea şi recepţionarea mesajelor de avertizare pentru cazuri de inundaţii Un loc aparte în managementul riscului la inundaţii îl joacă modul în care sunt transmise şi

recepţionate mesajele de avertizare. Experienţa inundaţiilor produse în anul 2005, au dovedit cu prisosinţă acest lucru. Mesajele trebuie să precizeze clar şi concis ce se întâmplă şi unde, ce semnificaţie au ele pentru populaţia ţintă şi ce trebuie ea să facă. Aceste mesaje constituie legătura critică în informaţia comunicată privind inundaţiile aşteptate. Ele constituie semnalul pentru cei expuşi riscului să treacă la acţiune înainte ca inundaţiile să se producă, ori să atingă niveluri critice.

Un mesaj de avertizare converteşte o informaţie tehnică privind predicţia asupra inundaţiilor şi o traduce într-un mesaj pentru cei expuşi riscului. Pentru a avea succes şi populaţia să reacţioneze pozitiv, el trebuie să provină de la o instituţie credibilă (de exemplu Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor), să fie atât informativ cât şi persuasiv şi clar pentru receptori. Eficacitatea mesajului depinde foarte mult de natura comunităţii şi de cunoştinţele acesteia privind fenomenul de inundaţii. Populaţia unei comunităţi nu constituie un grup uniform care crede şi acţionează în acelaşi mod, cu aceleaşi valori, percepţii şi aşteptări. Există foarte multe populaţii, iar organismele responsabile pentru diseminarea avertizării trebuie să înţeleagă pe deplin cerinţele şi caracteristicile populaţiei specifice, sau a grupurilor din raza lor de acţiune.

Populaţia diferă foarte mult din punct de vedere al experienţei privind inundaţiile, al stării financiare sau emoţionale ca şi al factorilor sociali (vârstă, structura familiala etc.). Construcţia unui mesaj de avertizare implică o adevărată artă a comunicării, iar specialiştii în mass-media pot fi de mare ajutor. Ei pot ajuta ca mesajul să fie:- scurt (spre exemplu la radio nu trebuie să depăşească 30 secunde de citit);- ordonat, astfel încât să constituie cea mai importantă ştire pentru populaţie;- limbajul utilizat să fie clar şi să se evite jargonul.

Mesajul trebuie să fie persuasiv, adică să nască o anumita emoţie sau sentimente; limbajul trebuie să fie reţinut şi să nu fie agresiv în privinţa cauzelor inundaţiilor sau să creeze panică; tonul mesajului este deosebit de important. Mesajul trebuie sa fie:- pozitiv, mai mult decât negativ, axat pe ce să facem decât pe ce să nu facem (spre exemplu: stai în casă decât nu-ţi părăsi locuinţa);- să sugereze acţiunea mai mult decât inacţiunea;- să invite la sociabilitate mai mult decât la izolare;- să fie viguros (spre exemplu: aceste inundaţii au capacitatea să spulbere vehiculele de pe şosea iar oamenii se pot îneca).

Căile de diseminare a avertizării la inundaţii pot fi:- mesaje radio;- mesaje televizate (prezentat cu scris în mişcare, la ştiri sau în pauză);- ziare locale sau regionale;- telefon;- fax;- din uşă în uşă.

Mesajele radio au numeroase dezavantaje mai ales în zonele metropolitane, deşi există numeroase posturi de radio. Mulţi nu aud întregul mesaj; alte posturi aşteaptă anumite ore pentru a face comunicatul. Mesajele radio sunt foarte eficace pentru gospodine şi mai ales transmise înainte de micul dejun şi dimineaţa. Mai mult, în cazul radioului, nu există modalitatea de a afla cine a auzit mesajul, şi cine nu sau cine a auzit doar o parte din mesaj.

Din aceste motive, cel mai eficace sistem de avertizare este cel specific, transmis personal, dar persoana trebuie să fie capabilă să relateze mesajul şi să fie credibilă.

Un lucru deosebit de important în transmiterea mesajelor de avertizare îl constituie confirmarea. Problema este dificilă, iar cea mai buna soluţie o constituie confirmarea telefonică la Serviciul Special de Urgenţă sau la centrul de informare înfiinţat ad-hoc în zonă.

2. Modul de gestionare a accidentelor rutiere şi feroviare cu substanţe periculoase În Europa transportul rutier de mărfuri periculoase este reglementat de ”Acordul European

referitor la transportul rutier internaţional de mărfuri periculoase” (ADR), încheiat la Geneva la 30.09.1957. Începând cu data de 1 ianuarie 1995, România respectă prevederile acestui acord la care a aderat prin Legea nr.31/1994 promulgată prin Decretul nr.75/1994 al Preşedintelui României ( M.O. partea I nr. 136/31.05.1994).

Transportul feroviar de mărfuri periculoase se desfăşoară după ”Regulamentul privind transportul internaţional feroviar al mărfurilor periculoase”(RIN) valabil de la 01.01.1991.

Rareori mărfurile periculoase sunt la originea unui accident , dar ele pot mării considerabil consecinţele unui accident în care sunt implicate:- poluarea apelor de suprafaţă, a celor subterane;- evacuarea cartierelor de locuinţe;- alte catastrofe.

Greşelile cele mai frecvente ale conducătorilor de autovehicule care transportă mărfuri periculoase sunt în ordine descrescătoare:- viteza nelegală sau neadaptată;- pierderea controlului vehiculului;- nerespectarea timpilor de odihnă; - folosirea mijloacelor de transport neadecvate sau neechipate corespunzător.

Măsuri ce trebuie luate în caz de accident sau incidentMăsurile de prevenire adoptate după accident sau incident cu referiri particulare la primul

ajutor, la securitatea rutieră şi la cunoaşterea echipamentului ADR au o importanţă deosebită pentru protecţia :- dumneavoastră;- participanţilor la trafic;- mediului (aer, apă, sol);- vehiculele.

În cazul pierderii substanţei transportate în urma unui accident sau incident rutier sau datorită nefuncţionării sistemelor de siguranţă există o serie de norme generale de comportament în caz de urgenţă:- menţinerea calmului;- îndepărtarea dacă este posibil a autovehiculului de pe partea carosabilă;- oprirea motorului;- scoaterea bornelor de la bateriile acumulatoare;- acordarea ajutorului victimelor; să se evite materialul deversat;- să se delimiteze zona accidentului pe o rază mai ampla în funcţie de produsul scurs şi pentru a evita apropierea curioşilor sau a amatorilor;- menţinerea cu spatele la vânt;- avertizarea autorităţilor competente informându-le de natura şi cantitatea pierderii;- avertizarea fabricii producătoare de materiale periculoase.

Activităţile Inspectoratului pentru Situații de Urgență ˮVlașcaˮ al județului Giurgiu în caz de accident chimic pe timpul transportului

La primirea informaţiei despre producerea accidentului pe timpul transportului substanţelor periculoase cu mijloace auto sau pe cale ferată, ISU execută următoarele activităţi:a) Culegerea datelor şi informaţiilor despre accident :- timpul şi locul producerii accidentului;- tipul mijlocului de transport;- situaţia accidentului (fisură în rezervor, răsturnare, împrăştiere pe teren, incendiu , etc);- direcţia şi viteza vântului la sol;- detalii despre teren;

- persoane şi bunuri în pericol.b) Înştiinţarea autorităţilor publice interesate:- Inspectoratul de Poliție Județean Giurgiu;- Inspectoratul de Jandarmi Județean Giurgiu;- Primăria localităţii pe raza căreia s-a produs incidentul;- Staţia de salvare;- SMURD;- Agenţia pentru Protecţia Mediului Giurgiu;- Comisariatul Regional Argeș al Gărzii Naţionale de Mediu – Comisariatul Judeţean Giurgiu;- Direcţia Pentru Agricultură Județeană Giurgiu – Unitatea Fitosanitară;- Administraţia domeniului public.c) Dispoziţii preliminare se transmit organelor care urmează să realizeze acţiunile urgente de protecţie şi se referă la:- oprirea circulaţiei;- stabilirea şi marcarea unei zone de izolare;- evacuarea tuturor persoanelor din această zonă;- interzicerea accesului în zona de izolare a persoanelor neautorizate;- adăpostirea prin izolare în locuinţe a persoanelor de pe direcţia vântului, etanşarea uşilor şi a ferestrelor.d) identificarea substanţei periculoase:- interogarea şoferului;- consultarea documentelor de transport;- identificarea etichetelor de avertizare şi a indicatoarelor de avertizare înscrise pe vehicul;- identificarea naturii şi tipului substanţei periculoase.e) evaluarea pericolului:- evaluarea zonelor în funcţie de natura substanţei periculoase stabilindu-se:o zona de răspândire;o zona de pericol;o zona de izolare;o zona de evacuare.f) aplicarea măsurilor de protecţie şi intervenţie - protecţia şi intervenţia se realizează în funcţie de natura substanţei periculoase.

3. Proceduri specifice de intervenţie şi coordonarea acţiunilor de răspuns în caz de alunecări, cutremure şi prăbuşiri de teren

Alunecare de teren - deplasare a rocilor şi/sau a masivelor de pământ care formează versanţii unor munţi sau dealuri, a pantelor unor lucrări de hidroamelioraţii sau a altor lucrări funciare, ce poate produce victime umane şi pagube materiale.

Cutremur - mişcare vibratoare a scoarţei terestre, generată de o ruptură brutală în aceasta, ce poate duce la victime umane şi distrugeri materiale.

Efectele negative ale alunecărilor de teren:- blocarea totală sau parţială a accesului;- sistarea furnizării utilităţilor (energie electrică, gaze naturale,apă);- imposibilitatea desfăşurării unor acţiuni de aprovizionare;- sistarea activităţilor la obiectivele socio- economice;- afectarea unor construcţii civile, operatori economici.

Monitorizarea pericolelor, riscurilor specifice şi efectelor negative:- centralizarea datelor;- monitorizarea pericolelor;- evaluarea riscurilor;- evaluarea efectelor negative.

Managementul intervenţiei la alunecările de teren:- concentrarea forţelor şi mijloacelor;- organizarea dispozitivului de acţiune;

- realizarea/ dislocarea căilor de acces;- identificarea persoanelor afectate, izolate;- organizarea salvării şi evacuării persoanelor şi animalelor afectate.-organizarea salvării bunurilor de patrimoniu.

Acţiuni/măsuri/competenţe ale forţelor de intervenţieÎn funcţie de natura dezastrului sau a substanţelor periculoase implicate se solicită

intervenţia de urgenţă a altor structuri specializate de la: CNCAN - Comisia Naţională a Controlului Activităţii Nucleare; ARR - Autoritatea Rutieră Română; AFER - Autoritatea Feroviară Română; ANSPCP- Autoritatea Naţională a Substanţelor şi Preparatelor Chimice Periculoase; D.S.P- Direcţia de Sănătate Publică D.S.V. - Direcţia de Sănătate Veterinară; A.N.M.- Agenţia Naţională a Mediului, I.S.C.- Inspectoratul de Stat în Construcţii, Garda de Mediu; S.G.A- Serviciul de Gospodărire a Apelor; Crucea Roşie.

4. Proceduri specifice de intervenţie şi coordonarea acţiunilor de răspuns în caz de gripă aviară, epizootii Gripa aviară este o boală cauzată de un virus, care poate produce îmbolnăviri la curci, raţe, potârnichi, fazani, găini, păsări acvatice şi migratoare. Porcul şi probabil şi alte specii contractează infecţia, nu contactează boala cu manifestări specifice, dar o pot retransmite păsărilor sau, după o mutaţie genetică, omului sau altor specii. Cu cât contactul dintre păsările eliminatoare şi cele receptive este mai strâns, cu atât mai uşor se poate transmite infecţia direct, pe cale respiratorie sau digestivă.

Efectele negative ale gripei aviare:Cele mai multe cazuri de infecţie la om au apărut ca urmare a contactului direct cu păsările

infectate. Perioada de incubaţie a bolii este de 2-17 zile, în medie aproximativ 7 zile, şi are următoarele manifestări:- boală cu debut brusc(apariţie bruscă);- febră peste 380 C;- disfagie(dificultate al înghiţire);- dispnee(respiraţie îngreunată);- tuse.

Monitorizarea pericolelor, riscurilor specifice şi efectelor negative:- centralizarea datelor;- monitorizarea pericolelor;- evaluarea riscurilor;- evaluarea efectelor negative.

Managementul intervenţiei la epizootii:- concentrarea forţelor şi mijloacelor; constituirea unui centru de criză la nivel judeţean;- organizarea dispozitivului de acţiune; furnizarea unei liste a centrelor locale de control al bolii;- măsurile aplicate în caz de suspiciune sau confirmare a influenţei aviare:

* realizarea carantinei zonei afectate; * identificarea persoanelor afectate, izolate; * organizarea evacuării persoanelor afectate; * organizarea eutanasierii animalelor afectate; * organizarea decontaminării personalului.

Acţiuni/măsuri/competenţe ale forţelor de intervenţie.Se pot utiliza măsurile de profilaxie sanitară: izolarea strictă a focarelor – DSV/IJJ,

distrugerea tuturor păsărilor bolnave–DSV/IJJ,curăţarea şi dezinfecţia riguroasă a adăposturilor şi a tuturor spaţiilor de cazare–DSV/IJJ/ISU, ecarisarea şi procesarea carcaselor şi a tuturor surselor posibile de contaminare-DSV, controlul vectorilor în populaţiile de păsări-DSV, interzicerea contactului cu păsări cu un status de sănătate necunoscut, controlul traficului de persoane – DSV/DSP/IJJ. În cazul unui focar se aplică: tăierea sau uciderea integrală a păsărilor în efectivul afectat, ecarisarea carcaselor şi a produselor provenite de la acestea, curăţirea şi dezinfecţia.

Nr Ora ajungerii în Activitatea ce se desfăşoară Mijloace la dispoziţie

crt raion Efective Tehnică şi materiale

1 C Solicitarea de către DSV / Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Şef COJ, subofiţer

operativ/dispeceratTelefon fix, mobil, IC, fax2 C+ 5 – C+10 Ordinul inspectorului şef pentru

intervenţie (transmiterea la subunităţi)

3 C+ 10 – C+70 Intervenţia eşalonului ISU 10 persoane / subunitate

Mijloace specifice de protecţie pe efectiv

4 C+75 – C+160 Intervenţia grupării operative a ISU 5 persoane Mijloace specifice de protecţie pe efectiv

5 C+50 Forţe care participă la nivel de SVSU SVSU / raioane de intervenţie

Mijloace specifice de protecţie pe efectiv

6

C+80

Intervenţia forţelor structurilor cu care se cooperează - I.P.J. 15 persoane Mijloace specifice de

protecţie pe efectiv

- I.J.J. 16 persoane Mijloace specifice de protecţie pe efectiv

- Gp. Mob. de Jandarmi 25 persoane Mijloace specifice de protecţie pe efectiv

C+5 – C+80

Intervenţia structurilor judeţene cu funcţii de sprijin: - Direcţia de Sănătate Publică, - DSV - APM - Crucea Roşie

Echipe specializateMijloace specifice de protecţie pe efectiv şi mijloace de intervenţie

Nr. crt. Localitatea Risc Acoperire

1 Giurgiu Inundații - Fluviul Dunărea Diguri de apărare - 4 kmTransport și depozitare produse periculoase (SC Panebo 94 SRL, SC Delta Gas SRL, SC

Terminal Gas SRL, SC Petrom SA, SC Shell Gas SRL)

Transport rutier (DE 85, DN 41, DN 5 B, DN 5 C, DJ 503, DJ 504) 2 Bolintin

Vale Inundaţii Argeş şi Sabar: Crivina - 5 gospodării, 20 ha teren agricol; Bolintin Vale - 10

gospodării, 12 ha teren agricol; Suseni - 9 gospodării; Malu Spart - 2 gospodării.Diguri de protecţie în zona Malu Spart - Valea

Timpuriu, 150 ml str. Palanca, gospodăria Vasilescu A 200 ml, balta Crivina 300 ml.

Inundaţii în zona Ocol Malu Spart - 12 gospodării Lucrări de amenajare a rigolelor pentru scurgere, achiziţionarea unor utilaje (pompă sumersibilă, autospecială, 4 furtune tip B, 2

racorduri B-C, 4 furtune tip C).Incendii - SC Romsilva SA Ocol Bolintin Vale

3 Mihăileşti Inundaţii - Râul Argeş: 49 case, 20 anexe, 100 fântâni inundate Dig de protecţieCutremur - 12 gospodării

Transport rutier - SC Delta Gas LNC SRL Mihăileşti, SC Crimbo Gas 2003 SRL - transport GPL în cisterne rutiere

Epizootii - SC Avicola Bucureşti SRL (263773 păsări), SC Golden Chichen SRL (110104 păsări), SC Agronutrisco Impex SRL (380481 păsări), SC Silver Hawk SRL (124000

păsări), SC Mixalim Impex SRL (134658 păsări)4 Adunaţii

CopăceniInundaţii - Râul Argeş Dig de protecţie

Înzăpeziri - DN 5: Adunaţii Copăceni - 1 Decembrie; DN 5 A: Adunaţii Copăceni - Varlaam - Mogoşeşti; DJ 412 A: Adunaţii Copăceni - Dărăşti Vlaşca

Blocarea cursurilor de apă pe râul ArgeşRiscuri industriale - substanţe organice

Riscuri biologice (epizootii / zoonoze): SC Trm Tnuva Rom Milk SRL, SC Ferma Animalelor, SC Agroiancu SRL

5 Bolintin Deal

Riscuri industriale - SC Skandia Britte SRL - GPL Carburant (30 t); SC Pagrom Impex SRL - lacuri şi vopsele (0,5 t); 4 blocuri de locuit; 12 agenţi economici; 5 gospodării

Intervenţia SVSU

Accidente substanţe periculoase (cisterne auto) - locuinţele situate de-a lungul DJ 601 şi DJ 401

Incendii de pădure

Fenomene meteo periculoase - inundaţii Sabar şi Argeş: 174 ha teren agricol şi gospodăriile situate de-a lungul râului.

Lucrări de regularizare prin apărări de mal şi reprofilări de albii. Canalele Valea Răstoaca şi

Valea RogoazaFenomene meteo periculoase - înzăpeziri: DJ 601: Bolintin Deal - Bolintin Vale; DJ 401:

Bolintin Deal - Tântava; A1 Km 19 - 26.Intervenţia SVSU

Fenomene meteo periculoase - furtuni, tornade, îngheţ: 1800 gospodării.Fenomene meteo periculoase - ploi torenţiale: 190 gospodării în Bolintin Deal pe străzile

Barbu Lăutaru, Mărăşeşti, Tudor Vladimirescu, Zambile, Lalele, Nicolae Grigorescu şi 352 ha teren arabil.

Decomatări, regularizări, rectificări ale albiilor

6 Bucşani Inundaţii - Râul Neajlov (8 gospodării, SC Oana SRL, SC Miorod SRL, DJ 412 C, 34 ha teren agricol, 4 ha păşune) şi Râul Dâmbovnic (6 gospodării, DC 311, 17 ha teren agricol,

70 ha păşune)

7 Buturugeni Inundaţii - pârâul Ilfovăţ: 11 gospodării, 15 ha teren agricol. Avertizarea celor 6 societăţi - balastiere de pe malul râului Argeş (SUT Carpaţi, SC Crisab

SA, SC Eurocenter SRL, SC Energoconstrucţia SA, SC Alaizmat SRL)

Avarie la barajul Grădinari - 160 de gospodării, 1400 ha teren.

8 Călugăreni Inundaţii râul Câlniştea - 5,4 km DC 107 Călugăreni - Hulubeşti Înzăpeziri - DN 5 Daia - Uzunu - Călugăreni - Adunaţii Copăceni; DJ 411 Singureni -

Călugăreni - Comana; DJ 603 Stoeneşti - Uzunu - Mihai BravuIncendii - Rezervaţia Comana - 769 ha

Alunecări de teren - Uzunu, Crucea de PiatrăAccidente rutiere - DN 5 Giurgiu - Bucureşti

Muniţie neexplodată9 Clejani Inundaţii - râul Neajlov: 30 ha lunca râului, 15 case.10 Colibaşi Inundaţii - râul Argeş: 113 persoane, 40 gospodării, 40 anexe gospodăreşti, 160 animale,

640 păsări, 50 ha teren agricol, un pod pe DJ 412, 3 km DC.Malul stâng al râului a fost îndiguit pe o

distanţă de 4,91 km.Inundaţii - râul Sabar: 50 persoane, 15 gospodării, 17 anexe gospodăreşti, 60 animale, 220

păsări, 30 ha teren agricol.Malul drept al râului a fost îndiguit pe o

distanţă de 9,4 km.Avarie la CH barajul Mihăileşti pe râul Argeş: 2500 persoane, 780 gospodării, 690 anexe gospodăreşti, 2300 animale, 4200 păsări, 1800 ha teren agricol, 2,5 km DJ 412, 11,5 km

DC, 25 km reţele electrice.

Instalarea a 2 tabere de sinistraţi în locaţia "deal Dobreni" în tarlaua T28, arabil A179, pe DE

168, şi locaţia "deal Gostinari" la intersecţia DJ 412 cu DN 5A.

Incendii de pădure: pădurea situată în N-E localităţii la graniţa cu judeţul Ilfov, 38,7 ha

pădure în locaţiile Moarta şi Răioasa.Accidente rutiere - DJ 412

11 Comana Incendii 4 hidranţi în satul Comana (cu o conducta de 1,8 km); staţia de alimentare cu apă 500 m³;

râurile Neajlov, Argeş, GurbanuInundaţii - râul Argeş - Budeni, Comana, Falaştoaca, Grădiştea: 540 gospodării, 700 ha

teren agricol, 300 ha păşune, 5 km DN, 2 km cale feratăÎndiguiri

Inundaţii - râul Neajlov - Budeni, Comana, Falaştoaca: 270 gospodării, 500 ha teren agricol, 200 ha păşune, 4 ha pădure în zona bălţii

Inundaţii - râul Gurbanu - Comana, Vlad Ţepeş: 20 gospodării, pădure, 2 ha teren arabilPloi abundente sat Comana - 10 gospodării Canal de colectare a apelor pluviale

Explozii - centre de distribuire a buteliilor de aragaz: 10 în Comana, 7 în Grădiştea, 6 în Falaştoaca, 5 în Budeni, 4 în Vlad Ţepeş

Alunecări de teren - Comana, partea dreaptă a râului Neajlov, în zona Valea Morii: 21 gospodării cu 64 persoane; Grădiştea, terenul unde este construită biserica; porţiunea (500

m) de dig a DJ 411Înzăpeziri 1 buldoexcavator Primăria Comana; utilaje SC

Agroaur SRLMuniţie neexplodată - Balta şi Lunca Neajlovului; satul Falaştoaca; Lunca Argeşului

Pericol de poluare a râurilor Argeş şi Neajlov - poate fi afectată SC Baltic Marine Group care se alimentează cu apă din râul Argeş

Epizootii 12 Cosoba Substanţe toxice (clor) - 250 locuitori pot fi intoxicaţi cu clor în caz de accident la SC Apa

Nova SA.

Inundaţii - râurile Dâmboviţa şi Ciorogârla: 60 case, 80 anexe gospodăreşti, 140 persoane, 3 cai, 5 bovine, 35 porcine.

Lucrări de regularizare

Cutremur: 30 - 50 persoane. 13 Crevedia

Mare Inundaţii - râul Neajlov - 15 gospodării, 100 ha teren agricol, 100 ha păşune Lucrări de regularizare pe râul Neajlov, dig de

protecţie 1300 m.Înzăpeziri: DC legătura între DN 61 şi DJ 601; DN legătura între Crevedia Mare şi Dealu;

DN legătura între Dealu şi Bucşani.


Riscuri industriale - azotat de amoniu Accidente rutiere - autostrada

Incendiu

Inundaţii - revărsarea râului Argeş Supraînlţare dig - apărare mal Căscioarele15 Frăteşti Inundaţii - Frăteşti - Valea Onceşti Lucrări de regularizare

Înzăpeziri: DN 5: Giurgiu - Bucureşti, între Remuş - Frăteşti; DN 5 B: Giurgiu - Ghimpaţi, la nord de satul Bălănoaia; DC 115: Remuş - Cetatea - Bălănoaia; DC 116: Frăteşti -

Cetatea - Bălănoaia.

Riscuri industriale - SC Azochim SRL - punct de lucru Frăteşti.Accidente rutiere şi feroviare - DN 5, DN 5 B, CF Giurgiu - Videle

Epizootii - SC La Tara SRL (1,3 milioane păsări)16 Găiseni Inundaţii - râul Argeş Supraînălţare dig - apărare mal Căscioarele

Alunecări şi prăbuşiri de teren: Găiseni, zona La Saivane, pe malul Argeşului; Căscioarele, Linia din Sus şi zăvoiul La Majuru; Podu Popa Nae, în totalitate.

17 Găujani Inundaţii - Dunărea: 10 ha păşune comunală Lacurele, 50 ha teren arabil SC Agozootehnica SA Vedea, 5 case în Pietrişu.

Incendii de mare amploare - Staţia PecoÎnzăpeziri - DN 5 C, drumurile comunale

18 Ghimpaţi Inundaţii - râul Glavacioc Incendiu - explozie - SC OMV Petrom Marketing SRL, SC Panebo 94 SRL

Accidente rutiere - DN 6, DN 5, DN 61Poluarea pârâului Râiosul - Sc Holland Dairy Farm (789 bovine, Naipu)

19 Gogoşari Accidente rutiere - DJ 504A traversează mai multe văi şi dealuri şi are multe curbe. Înzăpeziri - DJ 504 A la intrare în Gogoşari şi între Drăghiceanu şi Izvoru; DC 120

Gogoşari - Răleşti 1 buldoexcavator - Primăria Gogoşari

Inundaţii - SC Pesco SRL Lucrări de îndiguire executate de SC Pesco SRLInundaţii - râul Parapanca: Izvoru - 6,45 ha teren agricol, 24,05 ha păşune, 17 gospodării,

SC Microdinamic SRL; Drăghiceanu - 5 ha păşune, 10 gospodării, 2 km DJ 504A, 169 m DC 120 Gogoşari - Răleşti; Gogoşari - 8 ha lizieră salcâmi, 17 gospodării, 11 ha teren

arabil, 3 ha păşune20 Gostinari Inundaţii - râul Argeş Lucrări de regularizare

Înzăpeziri - DJ 411 între Comana şi Mironeşti; DJ 412 între Gostinari şi Prundu Muniţie neexplodată

21 Gostinu Inundaţii - Dunărea Lucrări de regularizareIncendii

22 Grădinari Inundaţii prin revărsări de râuri

Înzăpeziri DJ 412 A şi DJ 401 A Intervenţia SVSUEpizootii / zoonoze. 5 SC cu 1.013.016 capete păsări în zona limitrofă comunei (Mihăileşti)

23 Herăşti Incendii de pădure - 150 ha Accidente rutiere - DJ 401A

24 Iepureşti Epizootii (SC Jack Moric Com SRL, Gorneni) 25 Isvoarele Inundaţii - râul Argeş şi bazinul piscicol Lucrări de regularizare prin apărări de mal sau

reprofilări de albiiÎnzăpeziri: DN 5 A, între Isvoarele şi Hotarele - 0,9 km; drumurile săteşti - 3 km.

26 Izvoarele Incendii Tractor + vidanja de tras și refulat apa, buldoexcavator, 6 pichete PSI (lopeți, târnăcoape, găleți, cangi, tirnuri, 15

stingătoare)27 Joiţa Accident la Staţia de pompare - tratare Arcuda - SC Apa Nova Bucureşti SA - intoxicare

350 locuitori

Incendii de pădure - 56 haInundaţii râurile Dâmboviţa şi Ciorogârla - 2 case, 3 anexe, 140 persoane, 3 porci, 26 păsări Lucrări de regularizare

Cutremur - 40 locuitori, 100 case Epizootii - 3 cai, 3 bovine, 50 porci, 1500 păsări

28 Letca Nouă Alunecări de teren - Letca Veche - 50 gospodării Inundaţii - terenurile arabile de pe malurile râurilor, Canton Letca Veche, 7 gospodării

Letca Nouă, 2 gospodării MilcovăţuCrearea unui dig de pământ în jurul Cantonului

din Letca Veche; consolidarea digului de pe Râul Bratilov

29 Malu Inundaţii - Dunărea: 60 gospodării, 570 animale, 2406 ha teren agricol, 350 ha păşune Lucrări de regularizare prin apărări de mal şi reprofilări de albii

Înzăpeziri - DN 5C Giurgiu - Zimnicea Tractor cu plug, buldoexcavator - primăria30 Mihai

Bravu

31 Mîrşa Inundaţii - Râul Dâmbovnic: 92 gospodării, 30 ha teren agricol Lucrări de regularizare prin apărări de mal şi reprofilări de albii

32 Ogrezeni Incendii de pădure - risc mic Cutremure - 1900 gospodării şi anexe

Accidente substanţe periculoase (cisterne auto): locuinţele situate de-a lungul DJ 412 A şi DJ 412 C

Inundaţii râul Argeş - risc mic datorită fluxului de apă preluat de canale Lucrări hidrotehnice de bună calitate. Evacuare

în afara zonelor locuite, în zona "Dolia"33 Oinacu Inundaţii - Dunărea: 38 persoane în Oinacu, 20 persoane în Comasca şi Braniştea

Incendii de pădure - ComascaAccidente rutiere (DJ 507 face legătura între DN 5 şi Vama Giurgiu)

Epizootii (SC Poultec SRL Braniştea)34 Răsuceni Inundaţii - Râul Câlniştea, Valea Lui Damian confluenţa cu valea Porumbeilor, Siliştea şi

Izmar

Riscuri biologice - SC Suraki SRL (220 struţi), SC Agroseb SRL (314 bovine)35 Roata de Jos Alunecări şi prăbuşiri de teren - în Cartojani, pe malul râului Dâmbovnic: 5 locuinţe

Incendiu / Explozie - Schela Roata36 Săbăreni Inundaţii - Pârâul Ilfovăţ: 50 gospodării, 180 ha teren agricol

Înzăpeziri. DJ 602 între Pădurea Râioasa şi Joiţa; DC 143 între Săbăreni şi sat Zurbaua, comuna Dragomireşti Vale, judeţul Ilfov; DC143 A între Săbăreni şi sat Bâcu, comuna

Joiţa; DC 146 între Săbăreni şi sat Gulia, comuna Tărtăşeşti, judeţul Dâmboviţa.37 Schitu Inundaţii - Râul Câlniştea: 20 familii în Bila, 12 familii în Cămineasca.

Incendii de pădure la Cantonul Ogarca.38 Singureni Inundaţii - Râul Neajlov: 41,7 ha teren intravilan Lucrări de regularizare prin apărări de mal şi

reprofilări de albiiÎnzăpeziri - DC 105 și DJ 411

39 Slobozia Inundaţii - Dunărea Dig de apărare40 Stăneşti Secetă: 2200 locuitori, 300 bovine, 250 caprine, 250 cabaline, 800 ovine, 800 porcine,

18000 păsări, 7000 ha teren arabil.

Furtuni - lipsa energiei electrice pentru 1200 gospodăriiÎnzăpeziri - DJ 503, DJ 503 A, DJ 504, DC 117, DC 118

Incendii de pădure - 50 haTransport rutier produse periculoase - Bălanu: 40 gospodării, 120 persoane

Alunecări de teren - Stăneşti: 4 gospodării, 12 persoane (Valea Mare)Inundaţii - Stăneşti: 15 gospodării, 40 persoane; Ghizdaru: 20 gospodării, 50 persoane;

Onceşti: 4 gospodării, 10 persoane41 Toporu Inundaţii Lucrări de regularizare prin apărări de mal şi

reprofilări de albiiEpizootii la cele 2 ferme zootehnice

42 Ulmi Accidente - substanţe periculoase (cisterne auto)

Inundaţii - satele Icoana, Poenari şi Moşteni Dig de protecţie43 Valea

Dragului Inundaţii - 190 ha teren arabil, 90 ha păşune

Înzăpeziri44 Vărăşti Viitura de pe pârâul Cocioc - 150 ha teren

Înzăpeziri - DJ 401 2 depozite cu agregate minerale45 Vînătorii

Mici Inundaţii - Râul Neajlov: Vînătorii Mici, Izvoru, Corbeanca, Vâlcelele, Zădăriciu

Incendii de pădure: Pădurea Căscioarele, Pădurea Vâlcelele - 709 ha(conform datelor din planurile de analiză și acoperire a riscurilor ale localităților din județul Giurgiu)

Anexa nr. 1Lista autorităţilor şi factorilor care au responsabilităţi în analiza şi acoperirea riscurilor

COMITETUL JUDEŢEAN PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ GIURGIUInstituţia Nume Prenume Calitate Funcţia Mobil Fix Fax

Instituţia Prefectului - Judeţul Giurgiu CRIŞUNINA CARMEN Preşedinte Prefect 0746292265 214941

214263 / 214526

Consiliul Judeţean Giurgiu MUSTĂŢEA VASILE Vicepreşedinte Preşedinte 0721263123 0372462611

0372462651 / 0372462665 email

S.C. "AZOCHIM" S.R.L. Călugăreni ANTON SINEL Membru Director 0722328771 281222 281222Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă "Vlaşca" al judeţului Giurgiu APOSTOL EMIL Membru Inspector şef 0753049950

211212 / 212124 212229

A.N.I.F. - Filiala Giurgiu ARDEI DUMITRU Membru Director 0722707669 211209216052 / 0213112300

Compartimentul Control şi Inspecţie pentru Calitatea Lucrărilor de Construcţii Giurgiu BĂRDĂUNE PETRE Membru Inginer 0720888311 213206 213206Comisariatul Regional Argeş al Gărzii Naţionale de Mediu - Comisariatul Judeţean Giurgiu BREAZU DANA Membru Comisar 0749011855

216502 / 0346401025

216502 / 0346401026

Structura Teritorială pentru Probleme Speciale Judeţul Giurgiu BUGA

DAN COSTEL VIOREL Membru Şef structură 0722607262 214596 214596

S.R.I. - Direcţia Judeţeană de Informaţii Giurgiu BUJAN

SILVIU DĂNUŢ Membru

Locţiitor comandant unitate

0733520278 / 0727337555 202900 202943

Secţia "Drumuri Naţionale" Bucureşti - Sud CAPRĂ ALEXANDRU Membru Şef secţie 0754070375 0213186708

0213186708 / 0213186707

S.C. Global Energy Production S.A. CEPRAGA SORIN Membru Director general0769060259 / 0769060260

0769060256 / 0769060257 216665

S.C. "ALCHIMEX" S.A. Herăşti CRÎNGUŞI CLAUDIU Membru Director 0722205719

0213108478 / 0213108484 / 247772

0213108655 / 247773

Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Giurgiu DEMETER TIBERIU Membru Inspector şef 0749678296 219631 215539

Direcţia judeţeană de Statistică Giurgiu DESCULŢUIRINA ALEXANDRA Membru Director executiv 0723596715 214914 218932

Direcţia Silvică Giurgiu DUMITRESCU DAN Membru Director 0722273837218238 / 218239 218292

Unitatea Teritorială de Reţele Giurgiu - Sucursala de Distribuţie şi Furnizare Energie Electrică "Muntenia Sud" GHEBAN CONSTANTIN Membru Director 0722501487 ROMTELECOM S.A. - Centrul operaţiuni Teleorman - Giurgiu GOGOAŞĂ MARIAN Membru Specialist suport 0766505878

217454 / 215349 215100

Oficiul Judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Giurgiu ILIE VASILE Membru Director 0731606388

219400 / 217210 216444

Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Giurgiu IOAN DANIEL Membru Şef ITPF

0762226511 / 0743169473 213640 211785

Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Giurgiu IONESCU

LAURENŢIU COSTEL Membru Director executiv

0721525899 / 0724025445

215108 / 213316 212224

S.C. WIROM GAS S.A. Bucureşti - Punct de lucru Giurgiu IOSIF

NICOLAE GABRIEL Membru

Şef servicu tehnic - exploatare 0723363714

213030 / 213023 213125

Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Giurgiu MARIN CONSTANTIN Membru

Director executiv relaţii contractuale

0728141000 / 0742141000 216796 216202

Direcţia de Sănătate Publică Giurgiu MARINESCU PAUL Membru Director executiv 0722254267 214176 217251C.N. Administraţia Porturilor Dunării Fluviale S.A. Giurgiu MATEI CRISTIAN Membru Director general 0725222230

213003 / 211528 0213110521

Societatea Naţională de Cruce Roşie - Filiala Giurgiu MĂCELARU MARIAN Membru Director 0744535745 0346566137

SSM - S.C. RUUKKI S.R.L. NAEMONICA GABRIELA Membru

Responsabil mediu 0733104378

Centrul Militar Judeţean Giurgiu PANĂ GHEORGHE Membru Comandant0731357399 / 0727376348

217571 / 213095 215589

Inspectoratul Teritorial de Muncă Giurgiu PANĂ IONEL Membru Inspector şef 0745990198 218754 218754

Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Giurgiu PATENTAŞU PETRE Membru Director executiv

0723605969 / 0785258512 230491 210442

Agenţia Teritorială ARR Giurgiu PEICEA ALEXANDRU Membru Şef agenţie0730087123 / 0721275299 218265 218265

Inspectoratul Judeţean Şcolar Giurgiu PETRE PETRE MembruInspector şcolar general 0720064066 214255 214537

C.F.R. Călători Giurgiu PÎRLOG GABRIELA Membru Şef staţie 0721280979 211098 211098Agenţia pentru Protecţia Mediului Giurgiu POPESCU IOANA Membru Director executiv 0746248609 214760 211410Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Giurgiu RADU ION Membru Director executiv 0723155296

212038 / 216638 219313

Oficiul Judeţean Poştal Giurgiu RĂDOI FLOREA Membru Şef 0744216709 216979 212000Staţia Meteorologică Giurgiu SIMA LILIANA Membru Şef staţie 0727306739 211040 211040Oficiul Judeţean de Telecomunicaţii Speciale Giurgiu SINDIE LIVIU Membru Şef oficiu 0722664815 215098 214856

S.C. "ALCEDO" S.R.L. Herăşti STĂNCESCU CONSTANTIN Membru Director 0722249745253513 / 253515 0214043144

Serviciul de Ambulanţă Judeţean Giurgiu STOENESCU IULIAN MembruManager general interimar 0723600895 214054 214054

Sistemul de Gospodărire a Apelor Giurgiu STOICA DRAGOŞ Membru Director 0740247805

278278 / 270952 / 0214689357 0214689305

Inspectoratul de Poliţie Judeţean Giurgiu TACHE VASILE Membru Inspector şef 0757060601207001 / 213212

219754 / 207120

S.C. "PANEBO GAZ" S.R.L. Giurgiu VĂDUVA ALEXANDRU Membru Director 0722630727 0346566912 0346566912Direcţia Generală a Finanţelor Publice Giurgiu VELICAN VIRGINIA Membru Director executiv 0744525562 213069 218718

COMITETE LOCALE PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

Localitate Nume Prenume Calitate Mobil Fix Fax

Adunaţii Copăceni

TACHE ION Preşedinte 0722230675

282170 282176CIUCĂ CONSTANTIN Vicepreşedinte 0731313373ENE AUREL Şef S.V.S.U. 0731313383NICULAE COSTIN Secretar 0723611637

Băneasa

ROTARU ION Preşedinte 0766286850

285101 0372870181MARTIN VIRGIL MARIAN Vicepreşedinte 0766131432

MARTIN DANA Şef S.V.S.U. 0766131430CHIRIAC IOANA Secretar 0726552586

Bolintin Deal

BĂNICĂ EMILIAN Preşedinte 0726141291

273074 273074OPRESCU COSTEL Vicepreşedinte 0726141293TUDOR CONSTANTIN Şef S.V.S.U. 0723274186

NUŢĂ COSTAN SORIN Secretar 0735456994

Bolintin Vale

SUGUREL NICOLAE Preşedinte 0735537612271187 269241

270990 / 0372875174

ROTARU TĂNASE Vicepreşedinte 0735537613CODIN ŞTEFAN Şef S.V.S.U. 0735537616BRAN RODICA Secretar 0735537614

Bucşani

PĂTRĂŞESCU RADU Preşedinte 0724322310

263075 263075PURCARU GHEORGHE Vicepreşedinte CÎŢAN MARIANA Şef S.V.S.U. 0722378243GRIMPELS NELU Secretar 0731732054

Bulbucata

ANDREI LUCIA Preşedinte 0723214451

275312 275433ACHEAUA LAUREN'IU Vicepreşedinte 0727947253NIDELEA MARIN Şef S.V.S.U. 0730559017CHINA MIHAI Secretar 0730559021

Buturugeni

PREDA DUMITRU Preşedinte 0720285910

277110 277168MIHAI MARIAN Vicepreşedinte 0733555457DĂNĂLACHE MIHAI Şef S.V.S.U. 0765502010STAN DUMITRU Secretar 0733555458

Călugăreni

VOINEA MARIN Preşedinte 0731731689

281313 281240POPESCU MIHAI Vicepreşedinte 0722894898SINGUREANU ŞTEFAN Şef S.V.S.U. 0731731613 SCARLAT GHEORGHE Secretar 0726279265

Clejani

NIDELEA FLORIN Preşedinte 0722325006

261176 261003 / 0346816521

CONSTANTIN COSTIN Vicepreşedinte 0762767001STAN MARIN Şef S.V.S.U. 0766623860CONSTANTIN MĂRIOARA Secretar 0723351382

Colibaşi

STOICA CONSTANTIN Preşedinte 0723650830

227111 227111 / 227277

DRAGNEA MARIAN Vicepreşedinte 0730033643

MUSAT GHEORGHE Şef S.V.S.U. 0730033644 / 0723641250

ILINCA MARIN Secretar 0730033640

Comana ENACHE AUREL FLORIAN Preşedinte 0766300194

0756166007283302 283114 283303

283302 / 283114

OTETARU CĂLIN Vicepreşedinte 0766331127

STAN MARIA TUTINA Şef S.V.S.U. 0756166005 /

0766692187CRĂCIUN ION Secretar 0724950302

Cosoba

LIXANDRU GABRIEL Preşedinte 0723368645

253739 253887LIXANDRU MIRCEA Vicepreşedinte 0720061779ENACHE DUMITRU Şef S.V.S.U. 0729906960

MÂNZU CRISTINA Secretar 0722538272 / 0720071328

Crevedia Mare

VASILICĂ ELENA Preşedinte 0733672151

264155 264266GHEORGHE MARIN Vicepreşedinte 0733672155 / 0726829737

MILITARU MARIA Şef S.V.S.U. 0725897644MINDRICEL FLORENTINA Secretar 0733672154

Daia

BARBU VASILE Preşedinte 0722609643

244085 244085ŞTEFAN DOREL Vicepreşedinte 0722684940FLORESCU MARIAN Şef S.V.S.U. 0724216983CHIRAN NICULINA Secretar 0724216981

Floreşti - Stoeneşti

DUMITRU CONSTANTIN Preşedinte 0720018721

256005 256258LAZĂR CONSTANTIN Vicepreşedinte 0725212702CRĂCIUN MONICA Şef S.V.S.U. 0725217464CRISTEA VASILICA Secretar 0725212703

FrăteştiCĂRĂŢEANU MARIAN Preşedinte 0730114429

0372755850 / 0373501070

0373501069DOGARU DUMITRU Vicepreşedinte 0732818151

VASILE PETRUTA Şef S.V.S.U. 0726278937

Găiseni

MANEA GHEORGHE Preşedinte 0766071901

259117 259193

STAICU ALEXANDRU Vicepreşedinte 0721127711 / 0766071902

PREDA ELENA Şef S.V.S.U. 0769482172 / 0766071908

PLOSCAN PETRIŞOR MANDEL Secretar 0766071903

Găujani

MARCU DUMITRU Preşedinte 0722379220

250822 250822SOARE MARIN Vicepreşedinte 0722552273CIOCAN IONEL Şef S.V.S.U. 0762676940DUNĂRE AURICA Secretar 0724097494

Ghimpaţi

CĂRĂPĂNCEANU CONSTANTIN Preşedinte 0721263140

276409 276256IONESCU ION Vicepreşedinte 0727706574IVAN AUREL Şef S.V.S.U. 0727706896PENCIU MARIA Secretar 0729031047

Giurgiu

BARBU NICOLAE Preşedinte 0725770010 / 0722360575

213587 / 213588 / 211627 / 215631

215405

CHIRA STĂNEL SVSU 0726790901

VLADU ALEXANDRU Vicepreşedinte 0725770008 / 0722330834

POPAZU LIVIU Vicepreşedinte 0725770009 / 0730505505

ROŞU PETRE Secretar 0722329464

CIOBANU LAZĂR Director economic 0721272482 SVSU

219409 219409

Gogoşari DAIA DĂNUŢ Preşedinte 0762667363 228114 228159

RĂUŢĂ GHEORGHE Vicepreşedinte 0769371766PÂRVU LOREDANA Şef S.V.S.U. 0784779958CHELU SEPTEMBRIE Secretar 0784217929

Gostinari

MARIN ION Preşedinte 0730033632

259368 259367DRĂGAN GHEORGHE Vicepreşedinte 0730033630 MINEA MARIAN Şef S.V.S.U. 0730033636 CĂLIN COSTEL Secretar 0730033633

Gostinu

VĂCARU DUMITRU Preşedinte 0722454874229141 229106 229141

PESTRIŢU MARIAN Vicepreşedinte 0762268710PESTRIŢU MARIAN Şef S.V.S.U. 0762268710TARU FLOAREA Secretar 0731357625

Grădinari

TUDOR FLOREA Preşedinte 0732147160 / 0722451277

251514 251514DUMITRACHE GHEORGHE Vicepreşedinte 0732147165FICA SAMUEL Şef S.V.S.U. 0733684853DOGARU PETRUŢA Secretar 0732147161

Greaca

SURDULEASA FLORENTIN MIHAI Preşedinte 0766412616

246042 246042TÎRNARU VASILE Vicepreşedinte 0766540015BENGHE ION Şef S.V.S.U. 0769095994MINCIU MARIANA Secretar 0769095984

Herăşti

CICIREAGĂ ION Preşedinte 0726731695

253495 253495SIMION FLORIAN Vicepreşedinte 0723345244DOCIU NICOLAE Şef S.V.S.U. BARBU MARIA Secretar 0769917073

Hotarele

MANEA SILVIAN Preşedinte 0766488977 / 0727306238

247205 247205PARASCHIV GHEORGHE Vicepreşedinte 0722208005BEBERECHE MARIAN Şef S.V.S.U. 0768147261MARCU ADRIAN Secretar 0723000492

IepureştiCEAUŞU COSTIN Preşedinte 0722619850

232188 / 232168 232168ZLATE DUMITRU Vicepreşedinte 0722989744

NANU ION 0729260243

Isvoarele

NOAPTE GHEORGHE Preşedinte 0722433379

DUMITRAŞCU ION Vicepreşedinte 0722223156LOGOFĂTU NICUŞOR Secretar 0733053957ILIE ION Şef S.V.S.U. 0722565250

Izvoarele

STANCIU ALIN BĂNICĂ Preşedinte 0765202111 248104 / 248016 248104CAZACU SILVIU Vicepreşedinte 0766643656

DAIA GHEORGHE Şef S.V.S.U. 0768109523CHIVU FLOREA Secretar 0762261723

Joiţa

TĂNASE CONSTANTIN Preşedinte 0733076281

252250 252168PARASCHIV VASILE PETRESCU Vicepreşedinte 0733076282

IORGULESCU EMANOIL Şef S.V.S.U. 0733076283DRAGOMIR BEBE DAN Secretar 0725225788

Letca Nouă

NEGRU MARIAN Preşedinte 0761581545

260015 260015LUCA ILIE Vicepreşedinte 0722393357DAN IOANA Secretar 0720053348BĂLOSU MARIA Şef S.V.S.U. 0766248510

Malu

ŞOAVĂ EUGEN Preşedinte 0766526378 0723634242

241106 241106JANTEA MIREL Vicepreşedinte 0766107963PEIA MIHAI Şef S.V.S.U. 0767363716DAIA MARIN Secretar 0766537689

Mihai Bravu

NIŢU ION Preşedinte 0726893894

286115 286115

NICHITA CRISTIAN Vicepreşedinte 0723432793

IUGA-MATEI GHEORGHE Secretar 0752449643 / 0723306551

PETCU DANIEL Şef S.V.S.U. 0752449641 0729284870

Mihăileşti

DOBRE MIHAI Preşedinte 0744211739 / 0726098893

278004 278392STANCU GHEORGHE Vicepreşedinte 0729223175

ZANFIR CORNEL Şef S.V.S.U. 0731364235 / 0728827106

PRICA MIRELA Secretar 0731364237

Mîrşa

DRĂGAN VIRGINIA Preşedinte 0733066526

268187 268235 268187

BADEA ŞTEFAN Vicepreşedinte 0733066451

STANCIU MIHAI SEBASTIAN Şef S.V.S.U. 0733066456

0732899600RAVAS LUMINIŢA Secretar 0733066452

Ogrezeni

JIPA JEAN Preşedinte 0723149892 / 0722468854

250234 / 250230 250234

LUPU DĂNUŢ CRISTIAN Vicepreşedinte 0722663732 /

0730091737ZOTA MARIUS Şef S.V.S.U. 0761088808

GHEORGHE ION Secretar 0744348768 / 0722586792

Oinacu

BURTAVEL ION LAURENŢIU Preşedinte 0722392607

239143 239145ROŞCA CONSTANTIN Vicepreşedinte 0728249393JURUBIŢĂ CLAUDIU Şef S.V.S.U. 0727341272

MIHALCEA ION Secretar 0735185941 0727564958

Prundu

CORBEA CĂTĂLIN Preşedinte 0766460315245151 245117 245120CRISTESCU GIGI Vicepreşedinte 0766370461

NEDELCU LIVIA Şef S.V.S.U. 0760505767STOICA IOANA Secretar 0766723204

Putineiu

BREAZU GHEORGHE Preşedinte 0726205469

0372772771 233103TOPALĂ PETRIŞOR

IONICĂ Vicepreşedinte 0720051638

CĂCIULAN LEONIDA SOCRATE Şef S.V.S.U. 0731342187

DAMIAN VIORICA Secretar 0720023753

Răsuceni

SPĂLATU COSTEL Preşedinte 0727796010

238142 238142MAREŞ FLORIN Vicepreşedinte 0724510699MOCANU ALEXANDRU Şef S.V.S.U. 0726352416DOMILOIU GEORGE Secretar 0762285833

Roata de GHIDĂNAC MARIN Preşedinte 0728486401 266115 266115

Jos 266103VOICU ION Vicepreşedinte 0731327828MOROCAN ILIE Şef S.V.S.U. 0731327874ALEXANDRESCU CAMELIA Secretar 0731327830

Săbăreni

IOSIF VIOREL Preşedinte 0722796674

253293 253358PAVEL FLORIN Vicepreşedinte 0726755674DUŢĂ SANDU Şef S.V.S.U. 0726755676NICA MIRELA Secretar 0726755675

Schitu

PAŞOL IONEL Preşedinte 0766300699

276219 890699VLAD NICOLAE Vicepreşedinte 0733674925MUŞAT PAUL DOREL Şef S.V.S.U. 0733674927GAVRILESCU AURELIA Secretar 0733674924

Singureni

PĂTULEANU MARIAN Preşedinte 0721680625

234213 234213TĂGÂRŢĂ ŞTEFAN Vicepreşedinte 0733334130PUIU MIHAIL Şef S.V.S.U. 0766536418DRAGNE GHEORGHE Secretar 0723291589

Slobozia

GHEONU MIHAI Preşedinte 0733945860

242089 242079MEZAROŞ NECULAE Vicepreşedinte 0721483243PANAIT STANCU Şef S.V.S.U. 0733945865GHIŢĂ DUMITRU Secretar 0733945863

Stăneşti

ŞIU SILVIAN Preşedinte 0723561427

235107 235107BIBICĂ NICOLAE Vicepreşedinte 0733334119 SĂRĂCILĂ FLORIN NICU Şef S.V.S.U. 0733334121BĂICEANU COSTEL Secretar 0723334120

Stoeneşti

ENE ILIE Preşedinte 0747339688

234521 234520NIDELEA ION Vicepreşedinte

DUMITRESCU PETRUŢ VALENTIN Şef SVSU 0761524594

DOBRE AUREL Secretar 0762421101

Toporu

IONESCU CONSTANTIN Preşedinte 0724096536 / 0734735000

236107 236107DOBRICĂ VALENTIN Vicepreşedinte 0734735003BĂDĂLĂU IONEL Şef S.V.S.U. 0724956380POPAZU EUGENIA Secretar

Ulmi

PETRE NICOLAE Preşedinte 0735786311

255046 255049MANOLACHE IONEL PETRE Vicepreşedinte 0735786312

TRICĂ FLORIN Şef S.V.S.U. 0735786317LAZĂR EMILIAN Secretar 0735786314

Valea Dragului

MOTOTOLEA MARIN Preşedinte 0723837094

258878 258872COMĂNESCU PETRE Vicepreşedinte 0723582237TĂNASE NICOLAE Şef S.V.S.U. 0729149534DINU DUMITRU Secretar 0727081591

Vărăşti

PREDA VASILE Preşedinte 0731333737

237121 237205MARCU GHEORGHE Vicepreşedinte 0725218598ŢANE IONEL Şef S.V.S.U. 0731333741DANCU MARIA Secretar 0731333739

Vedea

BĂLAN MARIAN Preşedinte 0766586298

240120 240120GHIMUŞ MARIN Vicepreşedinte 0768311914CRAICIU DUMITRU Şef SVSU 0725562893CLEJANU LUCIAN Secretar 0766362857

Vînătorii Mici

NEACŞU MARIN Preşedinte 0731368740

265026 265026NĂSTĂSILĂ MARIAN Vicepreşedinte 0731368742

CIRIMPEI CARMEN Secretar 0731368741 / 0727815977

Anexa nr. 2

Atribuţiile autorităţilor şi responsabililorcuprinşi în Planul de analiză și acoperire a riscurilor la nivel județean

PREFECT AL JUDEŢULUI GIURGIU / PREŞEDINTE C.J.S.U. Preşedintele C.J.S.U. - convoacă întrunirea comitetului, stabileşte ordinea de zi şi conduce şedinţele acestuia; semnează hotărârile, planurile, programele, regulamentele şi hotărârile adoptate; semnează avizele, acordurile, împuternicirile, protocoalele şi proiectele; îl informează operativ pe preşedintele comitetului ierarhic superior. PREŞEDINTE AL CONSILIULUI JUDEŢEAN GIURGIU / VICEPREŞEDINTE C.J.S.U. Vicepreşedintele C.J.S.U. - îndeplineşte obligaţiile preşedintelui în lipsa acestuia, precum şi cele ce îi revin ca membru al comitetului. Participă la şedinţele comitetului; prezintă informări şi puncte de vedere; urmăreşte aplicarea problemelor dezbătute, concluziile rezultate, măsurile şi hotărârile adoptate; menţine permanent legătura cu centrul operaţional.

INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ “VLAȘCA” AL JUDEȚULUI GIURGIU / MEMBRU C.J.S.U / COORDONATOR GRUP DE SUPORT TEHNIC Membru C.J.S.U. - participă la şedinţele comitetului; prezintă informări şi puncte de vedere; informează operativ conducătorul instituţiei / unităţii pe care o reprezintă asupra problemelor dezbătute, concluziile rezultate, măsurile şi hotărârile adoptate şi urmăresc aplicarea acestora în sectoarele de competenţă; menţin permanent legătura cu centrul operativ. Coordonator grup de suport tehnic – asigură coordonarea şi conducerea grupului de specialişi cu privire la analiza situaţiei, elaborarea de alternative de acţiune, înaintarea de propuneri privind cursul optim al acţiunilor; participă la acţiunile de cooperare cu alte grupuri de suport tehnic constituite în cazul evenimentelor complexe. Activităţi specifice instituţiei reprezentate: a) organizează şi desfăşoară activităţi specifice de prevenire a situaţiilor de urgenţă; b) participă la identificarea, înregistrarea şi evaluarea tipurilor de risc şi a factorilor determinanţi ai acestora şi întocmeşte schema cu riscurile teritoriale din zona de competenţă, pe care o supune aprobării prefecului; c) exercită coordonarea, îndrumarea şi controlul tehnic de specialitate al activităţilor de prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenţă; d) acordă asistenţă tehnică de specialitate privind gestionarea situaţiilor de urgenţă; e) monitorizează prin centrUL operational evoluţia situaţiilor de urgenţă şi informeazăoperativ prefectul judeţului şi Inspectoratul General; f) planifică, organizează şi desfăşoară pregătirea pentru răspuns, în cazul situaţiilor de urgenţă, a subunităţilor de intervenţie din subordine; g) face propuneri Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă şi Inspectoratului General privind gestionarea şi managementul situaţiilor de urgenţă; h) urmăreşte aplicarea regulamentelor privind gestionarea situaţiilor de urgenţă şi a planurilor de intervenţie şi de cooperare specifice tipurilor de riscuri; i) asigură transmiterea operativă a deciziilor, dispoziţiilor şi ordinelor şi urmăreşte menţinerea legăturilor de comunicaţii între centrul operaţional şi centrele operative implicate în gestionarea situaţiilor de urgenţă, precum şi cu dispeceratul unic integrat pentru apeluri de urgenţă şi cu dispeceratul propriu şi forţele care intervine în acest scop; j) centralizează solicitările de resurse necesare pentru îndeplinirea funcţiilor de sprijin pe timpul situaţiilor de urgenţă şi le înaintează organismelor şi organelor abilitate; k) gestionează baza de date referitoare la situaţiile de urgenţă din zona de competenţă; l) îndeplineşte orice alte atribuţii şi sarcini privind gestionarea situaţiilor de urgenţă, prevăzute de lege sau stabilite de organismele şi organele abilitate.

INSPECTORATUL DE POLIŢIE JUDEȚEAN GIURGIU / MEMBRU C.J.S.U. Membru C.J.S.U. - participă la şedinţele comitetului; prezintă informări şi puncte de vedere; informează operativ conducătorul instituţiei / unităţii pe care o reprezintă asupra problemelor dezbătute, concluziile rezultate, măsurile şi hotărârile adoptate şi urmăresc aplicarea acestora în sectoarele de competenţă; menţin permanent legătura cu centrul operativ. Activităţi specifice instituţiei reprezentate: a) Raportează date şi informaţii privind situaţia existentă în locurile afectate; b) Sprijină formaţiunile specializate în acţiunile de salvare a oamenilor, animalelor şi bunurilor aflate în pericol; c) Participă la asigurarea măsurilor de ordine publică şi luare în evidenţă a populaţiei atunci cînd situaţia impune evacuarea temporară, în punctele de adunare îmbarcare, pe timpul transportului şi în punctele de primire evacuaţi; d) Desfăşoară activităţi pentru identificarea victimelor şi întocmesc situaţia cu persoanele dispărute; e) Asigură controlul şi îndrumarea circulaţiei rutiere, acordând prioritate traseelor pe care se execută evacuarea populaţiei, bunurilor materiale, valorilor din patrimoniul naţional; f) Asigură deplasarea forţelor şi mijloacelor de intervenţie pentru limitarea şi înlăturarea urmărilor dezastrelor; g) Asigură menţinerea ordinii publice în localităţile şi zonele în care s-au produs dezastre şi intensifică măsurile de prevenire şi combatere a infracţiunilor sau altor manifestări antisociale;h) Participă la realizarea măsurilor stabilite de comitetul judeţean pentru situaţii de urgenţăpentru normalizarea situaţiei în zona afectată; i) Participă la mobilizarea populaţiei apte de muncă, mijloacelor de transport şi tehnice pentru desfăşurarea acţiunilor de intervenţie; j) Acţionează pentru prevenirea panicii în rândul populaţiei; k) Întăresc paza sediilor proprii şi a obiectivelor date în competenţă.l) asigură, în colaborare permanentă cu centrul operaţional al inspectoratului judeţean pentru situaţii de urgenţă, întocmirea rapoartelor operative zilnice, a rapoartelor de sinteză atât în timpul situaţiilor de urgenţă, cât şi după încetarea acestora, precum şi transmiterea lor la structurile ierarhic superioare.

INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN GIURGIU / MEMBRU C.J.S.U. Membru C.J.S.U. - participă la şedinţele comitetului; prezintă informări şi puncte de vedere; informează operativ conducătorul instituţiei / unităţii pe care o reprezintă asupra problemelor dezbătute, concluziile rezultate, măsurile şi hotărârile adoptate şi urmăresc aplicarea acestora în sectoarele de competenţă; menţin permanent legătura cu centrul operativ. Activităţi specifice instituţiei reprezentate: a) Participă la menţinerea ordinii publice în localităţile sau zonele afectate, concomitent cu intensificarea măsurilor pentru îndeplinirea misiunilor specifice; b) Participă la salvarea şi evacuarea populaţiei, animalelor şi bunurilor materiale, precum şi la amenajarea locurilor de primire şi cazare a sinistraţilor; c) Asigură paza locurilor de depozitare a bunurilor materiale evacuate; d) Participă cu forţe şi mijloace proprii în zonele afectate de dezastre, la acţiuni de intervenţie pentru limitarea şi înlăturarea acestora; e) Întăresc paza obiectivelor proprii şi a obiectivelor date în competenţă; Execută misiuni de asigurare a securităţii şi pazei zonelor evacuate cît şi a perimetrului zonelor de carantină;f) asigură, în colaborare permanentă cu centrul operaţional al inspectoratului judeţean pentru situaţii de urgenţă, întocmirea rapoartelor operative zilnice, a rapoartelor de sinteză atât în timpul situaţiilor de urgenţă, cât şi după încetarea acestora, precum şi transmiterea lor la structurile ierarhic superioare.

S.R.I. - DIRECŢIA JUDEŢEANĂ DE INFORMAŢII GIURGIU / MEMBRU C.J.S.U.Membru C.J.S.U. - participă la şedinţele comitetului; prezintă informări şi puncte de vedere; informează operativ conducătorul instituţiei / unităţii pe care o reprezintă asupra problemelor

dezbătute, concluziile rezultate, măsurile şi hotărârile adoptate şi urmăresc aplicarea acestora în sectoarele de competenţă; menţin permanent legătura cu centrul operativ. Activităţile specifice instituţiei reprezentate sunt în conformitate cu legislaţia în vigoare.

CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN GIURGIU (PRIN UNITĂŢILE MILITARE DIN JUDEŢ) / MEMBRU C.J.S.U. Comandantul garnizoanei în calitate de membru C.J.S.U. - participă la şedinţele comitetului; prezintă informări şi puncte de vedere; informează operativ conducătorul instituţiei / unităţii pe care o reprezintă asupra problemelor dezbătute, concluziile rezultate, măsurile şi hotărârile adoptate şi urmăresc aplicarea acestora în sectoarele de competenţă.Menţine permanent legătura cu centrul operativ. Activităţi specifice instituţiei reprezentate: a) Participă cu forţe şi mijloace proprii, în zonele afectate de dezastru, la acţiunile de limitare şi înlăturare a efectelor acestora; b) Asigură operativ forţele şi mijloacele de sprijin pentru realizarea decontaminării populaţiei, căilor rutiere şi a clădirilor, la solicitarea autorităţilor administraţiei publice locale, cu materialele necesare puse la dispoziţie de Ministerul Afacerilor Interne; c) Elaborează planurile de protecţie civilă şi de evacuare a personalului militar şi civil şi a bunurilor materiale pentru obiectivele proprii; d) Întocmesc şi actualizează permanent planurile proprii de asigurare cu resurse umane, materiale şi financiare gestionării situaţiilor de urgenţă; e) Constituie conform prevederilor actelor normative specifice cu caracter intern, grupe operative pentru conducerea acţiunilor de intervenţie la dezastre şi stabilesc ofiţeri de legăturăpe lîngă comitetul judeţean / local pentru situaţii de urgenţă; f) Menţin legătura cu inspectoratele pentru situaţii de urgenţă şi înştiinţează eşalonul superior despre situaţiile de pericol sau de producere a unor dezastre, precum şi despre evoluţia ulterioară a acestora; g) Asigură înlăturarea urmărilor dezastrelor în caz că obiectivele sau unităţile proprii sunt afectate şi colaborează cu serviciile de urgenţă profesioniste; h) Asigură intervenţia forţelor şi mijloacelor prevăzute în planurile proprii de asigurare cu resurse umane, materiale şi financiare necesare gestionării situaţiilor de urgenţă; i) Constituie, la ordin, detaşamente de intervenţie şi le asigură tehnică militară şi materiale pe categorii de acţiuni, pentru a putea interveni în sprijinul organelor administraţiei publice, la cererea acestora. În vederea limitării şi înlăturării efectelor dezastrelor, asigurarea materială, tehnică şi medicală se va face din existentul la serviciu, iar la nevoie, de la stocul de mobilizare, cu respectarea reglementărilor în vigoare; j) Asigură asistenţa medicală răniţilor şi persoanelor afectate de dezastre, în limita disponibilităţilor formaţiunii medicale existente a unităţii; k) Asigură sprijin logistic pentru organizarea şi defăşurarea evacuării populaţiei şi bunurilor materiale, amenajarea locurilor de primire şi cazare a sinistraţilor; l) asigură, în colaborare permanentă cu centrul operaţional al inspectoratului judeţean pentru situaţii de urgenţă, întocmirea rapoartelor operative zilnice, a rapoartelor de sinteză atât în timpul situaţiilor de urgenţă, cât şi după încetarea acestora, precum şi transmiterea lor la structurile ierarhic superioare.Asigură ca forţele şi mijloacele angajate în intervenţie să poată trece, la ordin şi în timp scurt, la îndeplinirea misiunii de bază.

SISTEMUL DE GOSPODĂRIRE A APELOR GIURGIU / MEMBRU C.J.S.U. / COORDONATOR GRUP DE SUPORT TEHNIC Membru C.J.S.U. - participă la şedinţele comitetului; prezintă informări şi puncte de vedere; informează operativ conducătorul instituţiei / unităţii pe care o reprezintă asupra problemelor dezbătute, concluziile rezultate, măsurile şi hotărârile adoptate şi urmăresc aplicarea acestora în sectoarele de competenţă; menţin permanent legătura cu centrul operativ.

Coordonator grup de suport tehnic – asigură coordonarea şi conducerea grupului de specialişi cu privire la analiza situaţiei, elaborarea de alternative de acţiune, înaintarea de propuneri privind cursul optim al acţiunilor; participă la acţiunile de cooperare cu alte grupuri de suport tehnic constituite în cazul evenimentelor complexe. - asigură, în colaborare permanentă cu centrul operaţional al inspectoratului judeţean pentru situaţii de urgenţă, întocmirea rapoartelor operative zilnice, a rapoartelor de sinteză atât în timpul situaţiilor de urgenţă, cât şi după încetarea acestora, precum şi transmiterea lor la structurile ierarhic superioare.Activităţi specifice instituţiei reprezentate conform legislaţiei în vigoare.

STAŢIA METEOROLOGICĂ GIURGIU / MEMBRU C.J.S.U. Membru grup de suport tehnic – asigură consultanţa de specialitate în domeniul specific activităţii / instituţiei şi face propuneri coordonatorului grupului de suport tehnic cu privire la analiza situaţiei, elaborarea de alternative de acţiune, înaintarea de propuneri privind cursul optim al acţiunilor; participă la acţiunile de cooperare cu alte grupuri de suport tehnic constituite în cazul evenimentelor complexe.

UNITATEA TERITORIALĂ DE REŢELE GIURGIU - SUCURSALA DE DISTRIBUŢIE ŞI FURNIZARE ENERGIE ELECTRICĂ "MUNTENIA SUD" / MEMBRU C.J.S.U.Membru C.J.S.U. - participă la şedinţele comitetului; prezintă informări şi puncte de vedere; informează operativ conducătorul instituţiei / unităţii pe care o reprezintă asupra problemelor dezbătute, concluziile rezultate, măsurile şi hotărârile adoptate şi urmăresc aplicarea acestora în sectoarele de competenţă; menţin permanent legătura cu centrul operativ. Privind activitatea instituţiei reprezentate - conduce şi coordonează activitatea echipelor de intervenţii proprii pentru limitarea şi înlăturarea urmărilor generate de explozii, accidente şi avarii (după caz) produse la reţelele din sfera de competenţă.- asigură, în colaborare permanentă cu centrul operaţional al inspectoratului judeţean pentru situaţii de urgenţă, întocmirea rapoartelor operative zilnice, a rapoartelor de sinteză atât în timpul situaţiilor de urgenţă, cât şi după încetarea acestora, precum şi transmiterea lor la structurile ierarhic superioare.

S.C. WIROM GAS S.A. BUCUREŞTI - PUNCT DE LUCRU GIURGIU / MEMBRU C.J.S.U. / COORDONATOR GRUP DE SUPORT TEHNICMembru C.J.S.U. - participă la şedinţele comitetului; prezintă informări şi puncte de vedere; informează operativ conducătorul instituţiei / unităţii pe care o reprezintă asupra problemelor dezbătute, concluziile rezultate, măsurile şi hotărârile adoptate şi urmăresc aplicarea acestora în sectoarele de competenţă; menţin permanent legătura cu centrul operativ. Coordonator grup de suport tehnic – asigură consultanţa de specialitate în domeniul specific activităţii / instituţiei şi face propuneri coordonatorului grupului de suport tehnic cu privire la analiza situaţiei, elaborarea de alternative de acţiune, înaintarea de propuneri privind cursul optim al acţiunilor; participă la acţiunile de cooperare cu alte grupuri de suport tehnic constituite în cazul evenimentelor complexe. Privind activitatea instituţiei reprezentate - conduce şi coordonează activitatea echipelor de intervenţii proprii pentru limitarea şi înlăturarea urmărilor generate de explozii, accidente şi avarii (după caz) produse la reţelele din sfera de competenţă.- asigură, în colaborare permanentă cu centrul operaţional al inspectoratului judeţean pentru situaţii de urgenţă, întocmirea rapoartelor operative zilnice, a rapoartelor de sinteză atât în timpul situaţiilor de urgenţă, cât şi după încetarea acestora, precum şi transmiterea lor la structurile ierarhic superioare.

COMPARTIMENTUL CONTROL ŞI INSPECŢIE PENTRU CALITATEA LUCRĂRILOR DE CONSTRUCŢII GIURGIU / MEMBRU C.J.S.U. / COORDONATOR GRUP DE SUPORT TEHNICMembru C.J.S.U. - participă la şedinţele comitetului; prezintă informări şi puncte de vedere; informează operativ conducătorul instituţiei / unităţii pe care o reprezintă asupra problemelor dezbătute, concluziile rezultate, măsurile şi hotărârile adoptate şi urmăresc aplicarea acestora în sectoarele de competenţă; menţin permanent legătura cu centrul operativ.Coordonator grup de suport tehnic – asigură coordonarea şi conducerea grupului de specialişiti cu privire la analiza situaţiei, elaborarea de alternative de acţiune, înaintarea de propuneri privind cursul optim al acţiunilor; participă la acţiunile de cooperare cu alte grupuri de suport tehnic constituite în cazul evenimentelor complexe. Activităţi specifice instituţiei reprezentate: a) dispune deţinătorilor construcţiilor, indiferent de forma de proprietate, efectuarea de expertize tehnice privind asigurarea cerinţei de rezistenţă şi stabilitate a structurilor, în toate cazurile în care se constată necesitatea acesteia; b) dispune, după caz, încetarea exploatării construcţiilor şi retragerea autorizaţiei de funcţionare a acestora, în baza concluziilor fundamentate prin expertiză tehnică; c) verifică respectarea, de către deţinători, a planului de urmărire specială în exploatare a construcţiilor, în conformitate cu reglementările în vigoare; d) asigură instruirea specialiştilor - nominalizaţi în planurile de apărare ale unităţilor administrativ-teritoriale - privind inspecţia post-seism a construcţiilor; e) organizează inspecţia post-seism şi propune Grupului operativ acţiunile tehnicoorganizatorice de intervenţie imediată pentru punerea în siguranţă provizorie a construcţiilor avariate şi urmăreşte aplicarea măsurilor pentru limitarea şi înlăturarea efectelor cutremuruluif) asigură, în colaborare permanentă cu centrul operaţional al inspectoratului judeţean pentru situaţii de urgenţă, întocmirea rapoartelor operative zilnice, a rapoartelor de sinteză atât în timpul situaţiilor de urgenţă, cât şi după încetarea acestora, precum şi transmiterea lor la structurile ierarhic superioare.

DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ GIURGIU / MEMBRU C.J.S.U.Membru C.J.S.U. – participă la şedinţele comitetului; prezintă informări şi puncte de vedere; informează operativ conducătorul instituţiei / unităţii pe care o reprezintă asupra problemelor dezbătute, concluziile rezultate, măsurile şi hotărârile adoptate şi urmăresc aplicarea acestora în sectoarele de competenţă; menţin permanent legătura cu centrul operativ. Activităţi specifice instituţiei reprezentate: a) evaluează, coordonează şi monitorizează modul de asigurare a asistenţei medicale curative şi profilactice din unităţile sanitare de pe teritoriul arondat şi ia măsuri pentru asigurarea accesului la asistenţa medicală a oricărei persoane din raza judeţului; b) urmăresc aplicarea criteriilor de control al calităţii serviciilor medicale; c) coordonează şi monitorizează asistenţa materno-infantilă; d) evaluează resursele umane de la nivelul asistenţei medicale în relaţie cu nevoile comunitare identificate prin acţiuni specifice; e) participă la programele de instruire a personalului din serviciile de sănătate publică şi a populaţiei; f) organizează acţiuni de prevenire a îmbolnăvirilor şi de promovare a sănătăţii;g) asigură, în colaborare permanentă cu centrul operaţional al inspectoratului judeţean pentru situaţii de urgenţă, întocmirea rapoartelor operative zilnice, a rapoartelor de sinteză atât în timpul situaţiilor de urgenţă, cât şi după încetarea acestora, precum şi transmiterea lor la structurile ierarhic superioare.

DIRECŢIA SANITARĂ VETERINARĂ ŞI PENTRU SIGURANŢA ALIMENTELOR GIURGIU / MEMBRU C.J.S.U. / COORDONATOR GRUP DE SUPORT TEHNICMembru C.J.S.U. - participă la şedinţele comitetului; prezintă informări şi puncte de vedere; informează operativ conducătorul instituţiei / unităţii pe care o reprezintă asupra problemelor

dezbătute, concluziile rezultate, măsurile şi hotărârile adoptate şi urmăresc aplicarea acestora în sectoarele de competenţă; menţin permanent legătura cu centrul operativ. Coordonator grup de suport tehnic – asigură coordonarea şi conducerea grupului de specialişi cu privire la analiza situaţiei, elaborarea de alternative de acţiune, înaintarea de propuneri privind cursul optim al acţiunilor; participă la acţiunile de cooperare cu alte grupuri de suport tehnic constituite în cazul evenimentelor complexe. Activităţi specifice instituţiei reprezentate: a) organizează activităţile sanitar-veterinare publice pe întregul teritoriu al judeţului, pentru asigurarea sănătăţii animalelor, sănătăţii publice, protecţiei animalelor, protecţiei mediului şi a siguranţei alimentelor; b) organizează, coordonează, gestionează şi controlează activitatea privind identificarea şi înregistrarea animalelor din judeţ; c) urmăreşte respectarea cerinţelor sanitar-veterinare privind: anunţarea, declararea, notificarea oricărei suspiciuni de boală sau îmbolnăvire; producerea, comercializarea, deţinerea şi utilizarea substanţelor tireostatice, hormonale, beta agoniste ori a altor substanţe similare, pentru administrare la animale producătoare de hrană; supravegherea şi monitorizarea unor substanţe şi a reziduurilor la animale vii, produse şi subproduse destinate consumului uman; supravegherea, prevenirea şi controlul zoonozelor; producerea, testarea, autorizarea, prescrierea, utilizarea, importul, comerţul, tranzitul şi exportul de furaje medicamentate, aditivi furajeri şi de hrană concentrată pentru animale de companie; inspecţii şi controale sanitarveterinare; organizarea şi funcţionarea posturilor de inspecţie la frontieră, precum şi procedurile de efectuare a acestor inspecţii şi controale; producerea, testarea, autorizarea, depozitarea, transportul, comercializarea, utilizarea, importul, tranzitul, exportul şi comerţul cu furaje, materii furajere, premixuri, zooforturi, aditivi furajeri, furaje complete, furaje suplimentare, furaje combinate, alte materii şi produse utilizate în furajarea şi nutriţia animalelor; producerea, testarea, autorizarea, depozitarea, transportul, comercializarea, utilizarea, importul, tranzitul, exportul şi comerţul cu produse medicinale veterinare; d) asigură supravegherea şi controlul privind respectarea condiţiilor generale din domeniul alimentar prin punerea în practică a unor măsuri specifice care să conducă la diminuarea incidenţei şi la eliminarea bolilor transmisibile de la animale la om; e) controlează aplicarea normelor sanitar-veterinare; f) asigură, în colaborare permanentă cu centrul operaţional al inspectoratului judeţean pentru situaţii de urgenţă, întocmirea rapoartelor operative zilnice, a rapoartelor de sinteză atât în timpul situaţiilor de urgenţă, cât şi după încetarea acestora, precum şi transmiterea lor la structurile ierarhic superioare.

MEDICII VETERINARI ZONALI:a) intocmesc si verifica programul cifric anual al actiunilor sanitare veterinare de supraveghere si profilaxie a bolilor la animale si a celor transmisibile la om, pentru zona de activitate, in conformitate cu prevederile Programului de supraveghere, profilaxie si combatere a bolilor la animale, de prevenire a transmiterii de boli de la animale la om si de protectie a mediului” ,in concordanta cu efectivele de animale existente, precum si in functie de situatia epizootologica, si il transmite pentru aprobare la Directia sanitara veterinara si pentru Siguranta Alimentelor Giurgiu si Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor b) monitorizeaza, verifica, urmareste si raspund de efectuarea de catre medicul veterinar de libera practica imputernicit si personalul veterinar autorizat in conditiile legii, a actiunilor veterinare prevazute in ,,Programul de supraveghere, profilaxie si combatere a bolilor la animale, de prevenire a transmiterii de boli de la animale la om si de protectie a mediului”, si transmite in termen la Directia Ssanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor, stadiul realizarii acestuia;c) verifica si contrasemneaza deconturile privind realizarea actiunilor sanitare veterinare de interes public national sanctionand incalcarea prevederilor legale in acest scop d) avizeaza miscarea animalelor de reproductie intre judete, cu aprobarea D.S.V.S.A.

e) controleaza si raspund de modul in care medicul veterinar de liberă practică certifica, dupa caz, starea de sanatate a animalelor, produselor de origine animala, furajelor si a altor produse supuse controlului sanitar veterinar, conform protocolului incheiat cu Directia sanitara veterinara si pentru Siguranta Alimentelor f) inspecteaza si controleaza pe teritoriul stabilit respectarea normelor sanitare veterinare de catre persoanele fizice sau juridice detinatoare de animale, in exploatatii de animale, gospodariile populatiei, fabrici de nutreturi combinate, precum si altor produse supuse controlului sanitar veterinar g) inspecteaza controleaza si raspund, pe teritoriul stabilit, de respectarea conditiilor sanitare veterinare de catre persoanele fizice sau juridice, care efectueaza operatiuni de import, export si tranzit de animale, furaje si alte marfuri supuse controluluih) certifica exportul e animale vii si alte produse supuse controlului sanitar veterinar i) verifica conditiile si intocmeste referatul tehnic în concordanţă cu reglementările in vigoare pentru acordarea autorizatiei/aprobarii sanitare veterinare de functionare a unitatilor si a obiectivelor supuse controlului sanitar veterinar cu exceptia unitatilor care produc j) controleaza, pe teritoriul stabilit, modul cum sunt respectate prevederile actelor normativein vigoare cu referire la depozitarea, circulatia si comercializarea biopreparatelor, medicamentelor si altor produse de uz veterinar, substantelor toxice si stupefiante, tranchilizantelor, substantelor hormonale, biostimulatorilor, suplimentelor proteino-vitaminominerale si furajelor combinate k) verifica asigurarea trasabilitatii animalelor care fac obiectul exportului l) certifica si urmaresc exportul de animale, material seminal, ovule, embrioni, furaje si produse destinate nutritiei animale pe teritoriul de competenta si dispune masurile legale. m) certifica exportul de animale, precum si exportul produselor de origine animala, provenite din unitatile in care nu functioneaza formatiuni veterinare incadrate cu medici veterinari.

ROMTELECOM S.A. - CENTRUL OPERAŢIUNI TELEORMAN – GIURGIU / MEMBRU C.J.S.U.Membru C.J.S.U. – participă la şedinţele comitetului; prezintă informări şi puncte de vedere; informează operativ conducătorul instituţiei / unităţii pe care o reprezintă asupra problemelor dezbătute, concluziile rezultate, măsurile şi hotărârile adoptate şi urmăresc aplicarea acestora în sectoarele de competenţă; menţin permanent legătura cu centrul operativ. Privind activitatea instituţiei reprezentate – conduce şi coordonează activitatea echipelor de intervenţii proprii pentru limitarea şi înlăturarea urmărilor generate de explozii, accidente şi avarii (după caz) produse la reţelele din sfera de competenţă.- asigură, în colaborare permanentă cu centrul operaţional al inspectoratului judeţean pentru situaţii de urgenţă, întocmirea rapoartelor operative zilnice, a rapoartelor de sinteză atât în timpul situaţiilor de urgenţă, cât şi după încetarea acestora, precum şi transmiterea lor la structurile ierarhic superioare.

COMISARIATUL REGIONAL ARGEŞ AL GĂRZII NAŢIONALE DE MEDIU - COMISARIATUL JUDEŢEAN GIURGIU / MEMBRU C.J.S.U. / COORDONATOR GRUP DE SUPORT TEHNICMembru C.J.S.U. - participă la şedinţele comitetului; prezintă informări şi puncte de vedere; informează operativ conducătorul instituţiei / unităţii pe care o reprezintă asupra problemelor dezbătute, concluziile rezultate, măsurile şi hotărârile adoptate şi urmăresc aplicarea acestora în sectoarele de competenţă; menţin permanent legătura cu centrul operativ. Coordonator grup de suport tehnic – asigură consultanţa de specialitate în domeniul specific activităţii / instituţiei şi face propuneri coordonatorului grupului de suport tehnic cu privire la analiza situaţiei, elaborarea de alternative de acţiune, înaintarea de propuneri privind cursul optim al acţiunilor; participă la acţiunile de cooperare cu alte grupuri de suport tehnic constituite în cazul evenimentelor complexe. Activităţi specifice instituţiei reprezentate: a) controlul preventiv la obictivele cu impact semnificativ asupra mediului

b)participa la constatarea, diminuarea sau eliminarea efectelor majore ale poluării asupra factorilor de mediu si la stabilirea cauzelor acestora.c) asigură, în colaborare permanentă cu centrul operaţional al inspectoratului judeţean pentru situaţii de urgenţă, întocmirea rapoartelor operative zilnice, a rapoartelor de sinteză atât în timpul situaţiilor de urgenţă, cât şi după încetarea acestora, precum şi transmiterea lor la structurile ierarhic superioare.

AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GIURGIU / MEMBRU C.J.S.U. / COORDONATOR GRUP DE SUPORT TEHNICMembru C.J.S.U. - participă la şedinţele comitetului; prezintă informări şi puncte de vedere; informează operativ conducătorul instituţiei / unităţii pe care o reprezintă asupra problemelor dezbătute, concluziile rezultate, măsurile şi hotărârile adoptate şi urmăresc aplicarea acestora în sectoarele de competenţă; menţin permanent legătura cu centrul operativ. Coordonator grup de suport tehnic – asigură consultanţa de specialitate în domeniul specific activităţii / instituţiei şi face propuneri coordonatorului grupului de suport tehnic cu privire la analiza situaţiei, elaborarea de alternative de acţiune, înaintarea de propuneri privind cursul optim al acţiunilor; participă la acţiunile de cooperare cu alte grupuri de suport tehnic constituite în cazul evenimentelor complexe. Activităţi specifice instituţiei reprezentate: a)monitorizarea factorilor de mediu in caz de situatii de urgenta; b) recoltari de probe si analize fizico-chimice prin personalul specializat din laborator;c) asigură, în colaborare permanentă cu centrul operaţional al inspectoratului judeţean pentru situaţii de urgenţă, întocmirea rapoartelor operative zilnice, a rapoartelor de sinteză atât în timpul situaţiilor de urgenţă, cât şi după încetarea acestora, precum şi transmiterea lor la structurile ierarhic superioare.

DIRECŢIA SILVICĂ GIURGIU / MEMBRU C.J.S.U. / COORDONATOR GRUP DE SUPORT TEHNICMembru C.J.S.U. - participă la şedinţele comitetului; prezintă informări şi puncte de vedere; informează operativ conducătorul instituţiei / unităţii pe care o reprezintă asupra problemelor dezbătute, concluziile rezultate, măsurile şi hotărârile adoptate şi urmăresc aplicarea acestora în sectoarele de competenţă; menţin permanent legătura cu centrul operativ. Coordonator grup de suport tehnic – asigură consultanţa de specialitate în domeniul specific activităţii / instituţiei şi face propuneri coordonatorului grupului de suport tehnic cu privire la analiza situaţiei, elaborarea de alternative de acţiune, înaintarea de propuneri privind cursul optim al acţiunilor; participă la acţiunile de cooperare cu alte grupuri de suport tehnic constituite în cazul evenimentelor complexe. În cadrul grupului de suport tehnic: a) participă în cadrul grupului de suport tehnic, în colaborare cu inspectoratul judeţean pentru situaţii de urgenţă, la elaborarea planului judeţean de protecţie împotriva incendiilor la fondul forestier naţional, prin corelarea planurilor de apărare întocmite de comitetele municipale, orăşeneşti şi comunale pentru situaţii de urgenţă; b) acordă în cadrul grupului de suport tehnic asistenţă tehnică comitetelor municipale, orăşeneşti şi comunale pentru întocmirea planurilor de apărare specifice; c)în cadrul grupului de suport tehnic participă la coordonarea tehnică a acţiunilor pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de incendiile la fondul forestier produse pe teritoriul judeţului;d)în cadrul grupului de suport tehnic, asigură consultanţa de specialitate, în cadrul comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă, pentru cuprinderea în bugetele locale a cheltuielilor necesare constituirii şi completării stocurilor de materiale şi mijloace de apărare pentru situaţii de urgenţă generate de incendii la fondul forestier naţional; e) în cadrul grupului de suport tehnic, asigură, în colaborare permanentă cu centrul operaţional al inspectoratului judeţean pentru situaţii de urgenţă, întocmirea rapoartelor operative zilnice, a rapoartelor de sinteză atât în timpul situaţiilor de urgenţă, cât şi după încetarea acestora, precum şi transmiterea lor la structurile ierarhic superioare;

f)în cadrul grupului de support tehnic, participă, în comisia stabilită de comitetul judeţean pentru situaţii de urgenţă, la evaluarea şi stabilirea pagubelor produse de incendii la fondul forestier naţional.Activităţi specifice instituţiei reprezentate: a) se precizează datele specificate in Regulamentul privind gestionarea situatiilor de urgenta ca urmare a incendiilor de padure b) controleaza ocoalele silvice / brigăzile din subordine privind modul de actiune in caz de incendiu c) in legatura cu pericolul reprezentat de incendiile de padure sesizeaza primarul si seful postului de politie pentru constientizarea populatiei de obligativitatea respectarii normelor P.S.I. ;actiunea are loc tot timpul anului si in mod deosebit in perioadele de seceta ,primavara si toamna d)coordonezaă şi conduce acţiunea echipelor proprii de intervenţie pentru limitarea şi localizarea incendiilor e)participă la acţiuni de cooperare, în condiţiile legii, pentru limitarea şi stingerea incendiilor produse la vecinătăţi.

DIRECŢIA PENTRU AGRICULTURĂ JUDEŢEANĂ GIURGIU / MEMBRU C.J.S.U. / COORDONATOR GRUP DE SUPORT TEHNICMembru C.J.S.U. - participă la şedinţele comitetului; prezintă informări şi puncte de vedere; informează operativ conducătorul instituţiei / unităţii pe care o reprezintă asupra problemelor dezbătute, concluziile rezultate, măsurile şi hotărârile adoptate şi urmăresc aplicarea acestora în sectoarele de competenţă; menţin permanent legătura cu centrul operativ.Coordonator grup de suport tehnic – asigură consultanţa de specialitate în domeniul specific activităţii / instituţiei şi face propuneri coordonatorului grupului de suport tehnic cu privire la analiza situaţiei, elaborarea de alternative de acţiune, înaintarea de propuneri privind cursul optim al acţiunilor; participă la acţiunile de cooperare cu alte grupuri de suport tehnic constituite în cazul evenimentelor complexe. - asigură, în colaborare permanentă cu centrul operaţional al inspectoratului judeţean pentru situaţii de urgenţă, întocmirea rapoartelor operative zilnice, a rapoartelor de sinteză atât în timpul situaţiilor de urgenţă, cât şi după încetarea acestora, precum şi transmiterea lor la structurile ierarhic superioare; Desfăşoară activităţile specifice instituţiei reprezentate şi prevăzute de legislaţia în vigoare.

SECŢIA "DRUMURI NAŢIONALE" BUCUREŞTI – SUD / MEMBRU C.J.S.U. / COORDONATOR GRUP DE SUPORT TEHNICMembru C.J.S.U. - participă la şedinţele comitetului; prezintă informări şi puncte de vedere; informează operativ conducătorul instituţiei / unităţii pe care o reprezintă asupra problemelor dezbătute, concluziile rezultate, măsurile şi hotărârile adoptate şi urmăresc aplicarea acestora în sectoarele de competenţă; menţin permanent legătura cu centrul operativ. Coordonator grup de suport tehnic – asigură coordonarea şi conducerea grupului de specialişi cu privire la analiza situaţiei, elaborarea de alternative de acţiune, înaintarea de propuneri privind cursul optim al acţiunilor; participă la acţiunile de cooperare cu alte grupuri de suport tehnic constituite în cazul evenimentelor complexe. - asigură, în colaborare permanentă cu centrul operaţional al inspectoratului judeţean pentru situaţii de urgenţă, întocmirea rapoartelor operative zilnice, a rapoartelor de sinteză atât în timpul situaţiilor de urgenţă, cât şi după încetarea acestora, precum şi transmiterea lor la structurile ierarhic superioare.Privind activitatea instituţiei reprezentate – conduce şi coordonează activitatea echipelor de intervenţii proprii pentru limitarea şi înlăturarea efectelor asupra căilor de comunicaţie în competenţă în vederea asigurării viabilităţii acestora.

C.F.R. CĂLĂTORI GIURGIU / MEMBRU C.J.S.U. / COORDONATOR GRUP DE SUPORT TEHNICMembru C.J.S.U: - participă la şedinţele comitetului; îi consiliază pe membrii acestora asupra problemelor tehnice şi de specialitate; asigură documentarea tehnică de specialitate.

Coordonator grup de suport tehnic – asigură consultanţa de specialitate în domeniul specific activităţii / instituţiei şi face propuneri coordonatorului grupului de suport tehnic cu privire la analiza situaţiei, elaborarea de alternative de acţiune, înaintarea de propuneri privind cursul optim al acţiunilor; participă la acţiunile de cooperare cu alte grupuri de suport tehnicconstituite în cazul evenimentelor complexe. Privind activitatea instituţiei reprezentate – conduce şi coordonează activitatea echipelor de intervenţii proprii pentru limitarea şi înlăturarea efectelor asupra căilor de comunicaţie feroviare în competenţă în vederea asigurării viabilităţii acestora. - asigură, în colaborare permanentă cu centrul operaţional al inspectoratului judeţean pentru situaţii de urgenţă, întocmirea rapoartelor operative zilnice, a rapoartelor de sinteză atât în timpul situaţiilor de urgenţă, cât şi după încetarea acestora, precum şi transmiterea lor la structurile ierarhic superioare.

A.N.I.F. - FILIALA GIURGIU / MEMBRU C.J.S.U. / COORDONATOR GRUP DE SUPORT TEHNICMembru C.J.S.U: - participă la şedinţele comitetului; îi consiliază pe membrii acestora asupra problemelor tehnice şi de specialitate; asigură documentarea tehnică de specialitate.Coordonator grup de suport tehnic – asigură consultanţa de specialitate în domeniul specific activităţii / instituţiei şi face propuneri coordonatorului grupului de suport tehnic cu privire la analiza situaţiei, elaborarea de alternative de acţiune, înaintarea de propuneri privind cursul optim al acţiunilor; participă la acţiunile de cooperare cu alte grupuri de suport tehnic constituite în cazul evenimentelor complexe. - asigură, în colaborare permanentă cu centrul operaţional al inspectoratului judeţean pentru situaţii de urgenţă, întocmirea rapoartelor operative zilnice, a rapoartelor de sinteză atât în timpul situaţiilor de urgenţă, cât şi după încetarea acestora, precum şi transmiterea lor la structurile ierarhic superioare.Privind activitatea structurii reprezentate, îndplineşte atribuţiile prevăzute de lege referitoare la sistemul de îmbunătăţiri funciare în sfera de responsabilitate.

SOCIETATEA NAŢIONALĂ DE CRUCE ROŞIE - FILIALA GIURGIU / MEMBRU C.J.S.U.Membru C.J.S.U. - participă la şedinţele comitetului; prezintă informări şi puncte de vedere; informează operativ conducătorul instituţiei / unităţii pe care o reprezintă asupra problemelor dezbătute, concluziile rezultate, măsurile şi hotărârile adoptate şi urmăresc aplicarea acestora în sectoarele de competenţă; menţin permanent legătura cu centrul operativ. Privind activitatea structurii reprezentate: a) acţionează ca auxiliară a autorităţilor publice, în favoarea tuturor celor aflaţi în suferinţă; b)contribuie la ameliorarea stării de sănătate, la prevenirea îmbolnăvirilor şi la alinarea suferinţelor prin programe de întrajutorare în beneficiul colectivităţii; c)organizează la nivel local servicii de ajutoare de urgenţă în favoarea victimelor dezastrelor, indiferent de cauzele şi natura acestora; d)pune la dispoziţie personalul recrutat şi instruit, în vederea îndeplinirii misiunii sale; e)desfăşoară programe de acţiune în vederea îndeplinirii misiunilor sale umanitare, în bazaconvenţiilor încheiate; f)participă în cadrul programelor la recrutarea donatorilor de sînge, la combaterea unor epidemii şi la alte acţiuni.

INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCĂ GIURGIU / MEMBRU C.J.S.U. / COORDONATOR GRUP DE SUPORT TEHNICMembru C.J.S.U. - participă la şedinţele comitetului; prezintă informări şi puncte de vedere; informează operativ conducătorul instituţiei / unităţii pe care o reprezintă asupra problemelor dezbătute, concluziile rezultate, măsurile şi hotărârile adoptate şi urmăresc aplicarea acestora în sectoarele de competenţă; menţin permanent legătura cu centrul operativ.

Coordonator grup de suport tehnic – asigură coordonarea şi conducerea grupului de specialişi cu privire la analiza situaţiei, elaborarea de alternative de acţiune, înaintarea de propuneri privind cursul optim al acţiunilor; participă la acţiunile de cooperare cu alte grupuri de suport tehnic constituite în cazul evenimentelor complexe. Privind activitatea instituţiei reprezentate: a)exercită controlul aplicării unitare a prevederilor legale în domeniile sale de competenţă la toate persoanele juridice şi fizice, denumite în continuare angajatori din sectorul public, mixt, privat şi la alte categorii de angajatori. b)colaborează cu autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, cu alte inspecţii de specialitate ale statului, cu organizaţii neguvernamentale, cu partenerii sociali Prin compartimentul de securitate si sanatate in munca de la ITM Giurgiu, se aduc la îndeplinire următoarele atribuţii legate de prevenirea evenimentelor deosebite: a) controlează aplicarea corectă şi unitară a legilor şi a celorlalte acte normative care reglementează securitatea şi sănătatea în muncă în sectoarele public, mixt şi privat, notificând prin înscrisuri neconformităţile; b) controlează pe parcursul executării şi la punerea în funcţiune a unor obiective, instalaţii şi utilaje aplicarea şi asigurarea măsurilor de securitate şi sănătate în muncă; c) verifică modul de organizare şi funcţionare a comitetelor de securitate şi sănătate în muncă;d) urmăreşte respectarea de către persoanele fizice şi juridice a condiţiilor pentru care s-a eliberat autorizaţia de funcţionare din punct de vedere al protecţiei muncii; e) controlează aplicarea prevederilor legale referitoare la politicile de prevenire bazate pe evaluarea riscurilor; f) controlează aplicarea dispoziţiilor legale referitoare la certificarea echipamentelor tehnice, a echipamentelor individuale de protecţie la producători, importatori şi utilizatori; g) controlează modul în care se face înregistrarea, evidenţa şi raportarea accidentelor de muncă şi bolilor profesionale de către agenţii economici; h) verifică modul în care au fost duse la îndeplinire măsurile dispuse cu ocazia controalelor sau a cercetării evenimentelor; i) supraveghează modul în care se face cercetarea accidentelor soldate cu vătămări grave de către persoanele fizice şi notifică conducerii Inspectoratului cu privire la cele constatate; j)cercetează sub aspectul cauzelor şi al răspunderilor accidentele care au produs invaliditate, deces, precum şi accidentele colective şi incidentele periculoase, întocmind dosar de cercetare; k)controlează din punct de vedere al sănătăţii şi securităţii în muncă locurile de muncă la care activitatea se desfăşoară în condiţii deosebite şi speciale; l) controlează modul în care personalul din unităţi este pregătit să acorde primul ajutor în caz de accidentare, precum şi organizarea şi dotarea echipelor de salvatori pentru situaţiile impuse de specificul activităţii sau prevăzute de lege; m)participă, în condiţiile legii, alături de laboratoarele de specialitate abilitate, la măsurători şi determinări de noxe, în vederea stabilirii categoriilor de salariaţi care pot beneficia de sporuri salariale sau alte drepturi prevăzute de reglementările în vigoare.

DIRECŢIA GENERALĂ A FINANŢELOR PUBLICE GIURGIU / MEMBRU C.J.S.U.Membru C.J.S.U. - participă la şedinţele comitetului; prezintă informări şi puncte de vedere; informează operativ conducătorul instituţiei / unităţii pe care o reprezintă asupra problemelor dezbătute, concluziile rezultate, măsurile şi hotărârile adoptate şi urmăresc aplicarea acestora în sectoarele de competenţă; menţin permanent legătura cu centrul operativ.

SERVICIUL DE AMBULANŢĂ JUDEŢEAN GIURGIU / MEMBRU C.J.S.U.Membru C.J.S.U. - participă la şedinţele comitetului; prezintă informări şi puncte de vedere; informează operativ conducătorul instituţiei / unităţii pe care o reprezintă asupra problemelor dezbătute, concluziile rezultate, măsurile şi hotărârile adoptate şi urmăresc aplicarea acestora în sectoarele de competenţă; menţin permanent legătura cu centrul operativ.Îndeplineşte activităţi specifice, cu referire la: a)asistenţa medicală prespitalicească atît la locul slicitării cît şi pe durata transportului la spital;

b)asistenţă medicală ambulatorie la locul solicitării; c)transporturi nemedicalizate - asigură, în colaborare permanentă cu centrul operaţional al inspectoratului judeţean pentru situaţii de urgenţă, întocmirea rapoartelor operative zilnice, a rapoartelor de sinteză atât în timpul situaţiilor de urgenţă, cât şi după încetarea acestora, precum şi transmiterea lor la structurile ierarhic superioare. PRIMAR / PREŞEDINTE C.L.S.U. Convoacă întrunirea comitetului, stabileşte ordinea de zi şi conduce şedinţele acestuia; semnează hotărârile, planurile, programele, regulamentele şi hotărârile adoptate; semneazăavizele, acordurile, împuternicirile, protocoalele şi proiectele; îl informează operativ pe preşedintele comitetului ierarhic superior. Îndeplineşte atribuţiile şi sarcinile stabilite de lege sau de organele şi organismele abilitate, pe linia situaţiilor de urgenţă.

VICEPRIMAR / VICEPREŞEDINTE C.L.S.U. Vicepreşedintele îndeplineşte obligaţiile preşedintelui în lipsa acestuia, precum şi pe cele ce îi revin ca membru al comitetului.

Anexa nr. 3Situaţia mijloacelor de înştiinţare – alarmare a populaţiei

(conform datelor din planurile de analiză și acoperire a riscurilor ale localităților din județul Giurgiu)Nr. crt. Tip echipament Adresa Loc amplasare Proprietar Mod

acţionare Loc acţionare Stare operativitate

1 Centrală alarmare

Str. Bucureşti, nr. 49 - 45 PC Municipiu CLSU Giurgiu local PC Municipiu funcţionează2 Fdt.Ghiocelului, nr. 8 PC Judeţean CJ Giurgiu local PC Judeţean funcţionează

TOTAL 2 buc.3 F1001 A Str. Uzinei, nr. 3 ISU Vlaşca dispecerat CJ Giurgiu local ISU Vlaşca dispecerat funcţionează

TOTAL 1 buc.4 F1001B

Str. Bucureşti, nr. 49 - 45 PC Municipiu CLSU Giurgiu local PC Municipiu funcţionează5 Calea Bucureşti, nr. 142 CLSU Mihăileşti CLSU Mihăileşti local Birou nu funcţionează6 Str. Libertăţii, nr. 1 CLSU Bolintin Vale CLSU Bolintin Vale local CLSU Bolintin Vale nu funcţionează

TOTAL 3 buc.7 Receptor NEPTUN

Mihai Bravu CLSU Mihai Bravu CLSU Mihai Bravu local CLSU Mihai Bravu nu funcţionează8 Sat Băneasa CLSU Băneasa CLSU Băneasa local CLSU Băneasa nu funcţionează9 Sat Clejani CLSU Clejani CLSU Clejani local CLSU Clejani funcţionează10 Sat Crevedia Mare CLSU Crevedia Mare CLSU Crevedia Mare local CLSU Crevedia Mare nu funcţionează11 Sat Daia CLSU Daia CLSU Daia local CLSU Daia nu funcţionează12 Sat Găiseni CLSU Găiseni CLSU Găiseni local CLSU Găiseni nu funcţionează13 Sat Gostinari CLSU Gostinari CLSU Gostinari local CLSU Gostinari funcţionează14 Gostinu CLSU Gostinu CLSU Gostinu local CLSU Gostinu nu funcţionează15 Str. Libertăţii, nr. 1 CLSU Bolintin Vale CLSU Bolintin Vale local CLSU Bolintin Vale funcţionează16 Sat Letca Nouă CLSU Letca Nouă CLSU Letca Nouă local CLSU Letca Nouă nu funcţionează17 Sat Ulmi CLSU Ulmi CLSU Ulmi local CLSU Ulmi nu funcţionează18 Sat Oinacu CLSU Oinacu CLSU Oinacu local CLSU Oinacu nu funcţionează19 Sat Roata de Jos CLSU Roata de Jos CLSU Roata de Jos local CLSU Roata de Jos nu funcţionează20 Sat Schitu CLSU Schitu CLSU Schitu local CLSU Schitu nu funcţionează21 Slobozia CLSU Slobozia CLSU Slobozia local CLSU Slobozia funcţionează22 Sat Singureni CLSU Singureni CLSU Singureni local CLSU Singureni nu funcţionează23 Sat Stoeneşti CLSU Stoeneşti CLSU Stoeneşti local CLSU Stoeneşti funcţionează24 Sat Toporu CLSU Toporu CLSU Toporu local CLSU Toporu nu funcţionează25 Sat Joiţa CLSU Joiţa CLSU Joiţa local CLSU Joiţa nu funcţionează

TOTAL 19 buc.

Nr. crt. Tip echipament Adresa Loc amplasare Proprietar Mod


26 Receptor Zefir

Str. Bucureşti, nr. 49 - 45 PC Municipiu CLSU Giurgiu local PC Municipiu funcţioneazăCLSU Bolintin Deal CLSU Bolintin Deal CLSU Bolintin Deal local CLSU Bolintin Deal nefinalizat

27 Sat Stăneşti CLSU Stăneşti CLSU Stăneşti local CLSU Stăneşti funcţionează28 Sat Prundu CLSU Prundu CLSU Prundu local CLSU Prundu funcţionează29 Sat Greaca CLSU Greaca CLSU Greaca local CLSU Greaca funcţionează30 Sat Bucşani CLSU Bucşani CLSU Bucşani local CLSU Bucşani funcţionează31 CLSU Adunaţii Copăceni CLSU Adunaţii Copăceni CLSU Ad. Copăceni local CLSU Adunaţii Copăceni funcţionează32 Calea Bucureşti, nr. 142 CLSU Mihăileşti CLSU Mihăileşti local CLSU Mihăileşti funcţionează

TOTAL 8 buc.33 Repetor UUS Sat Ghimpaţi Oficiul Poştal Ghimpaţi CJ Giurgiu centralizat - funcţionează

TOTAL 1 buc.34 Radiotelefoane fixe

Str. Libertăţii, nr. 9 Consig Giurgiu Consig Giurgiu local Dispecerat funcţionează35 Calea Bucureşti, nr. 142 CLSU Mihăileşti CLSU Mihăileşti local Birou Primar funcţionează36 Str. Uzinei ,nr. 3 ISU Vlaşca dispecerat ISU Vlaşca local ISU Vlaşca dispecerat funcţionează37 Comuna Mihai Bravu Subunitate ISU Vlaşca ISU Vlaşca local Centrala telefonică funcţionează38 Sat Copaciu, Comuna Ghimpaţi Subunitate ISU Vlaşca ISU Vlaşca local Centrala telefonică funcţionează39 Sat Găujani, Comuna Găujani Subunitate ISU Vlaşca ISU Vlaşca local Centrala telefonică funcţionează40 Fdt. Ghiocelului, nr. 8 PC Judeţean CJ Giurgiu local PC Judeţean nu funcţionează41 Str. Libertăţii, nr. 1 CLSU Bolintin Vale CLSU Bolintin Vale local CLSU Bolintin Vale funcţionează42 Str. Portului, nr. 1 AZ Libere Giurgiu AZ Libere Giurgiu local Birouri funcţionează43 Şos. Sloboziei, nr. 194 SCUT SA SCUT SA local Dispecerat funcţionează44 Str. Gării, nr. 1 SN CFR Giurgiu SN CFR Giurgiu local Gara Giurgiu oraş funcţionează45 Şos. Ghizdaru, nr. 2 Direcţia Agricolă Giurgiu Direcţia Agricolă

Giurgiulocal Birouri funcţionează

46 Str. Frumoasei ,nr. 2 SDFEE Giurgiu SDFEE Giurgiu local Dispecerat funcţionează47 Str. Portului, nr. 1 Giurgiu NAV SA Giurgiu NAV SA local Dispecerat funcţionează48 Bl. 1907 OCPI Giurgiu OCPI Giurgiu local Birouri funcţionează49 Str. Mircea cel Bătrân, nr.17 Romtelecom SA Giurgiu Romtelecom SA local Birouri funcţionează50 Str. Gloriei, nr. 5 Tracum SA Tracum SA local Birouri funcţionează51 Str. Bucureşti, nr. 49 - 45 PC Municipiu CLSU Giurgiu local PC Municipiu funcţionează

TOTAL 18 buc.52 Radiotelefoane

mobileStr. Bucureşti, nr. 49 - 45 CLSU Giurgiu CLSU Giurgiu local Autoturism funcţionează

53 Str. Uzinei, nr. 3 ISU Vlaşca Magazie CJ Giurgiu local - nu funcţionează



54 Str. Uzinei, nr. 3 ISU Vlaşca CJ Giurgiu local Autoturism funcţionează55 7 buc. Str. Uzinei, nr. 3 ISU Vlaşca ISU Vlaşca local Auto. intervenţie funcţionează56

Calea Bucureşti, nr. 142 Autoturism CLSU Mihăileşti local - funcţionează

57 Str. Libertăţii, nr. 1 Autoturism CLSU Bolintin Vale local - funcţioneazăTOTAL 12 buc.

58 Radiotelefoane portabile 5 buc.

Şos. Sloboziei, nr. 194 SCUT SA SCUT SA local - funcţionează

59 15 buc. Str. Frumoasei, nr. 9 SDFEE Giurgiu SDFEE Giurgiu local - funcţionează60 10 buc. Str. Libertăţii, nr. 9 Consig Giurgiu Consig Giurgiu local - funcţionează61 5 buc. Str. Portului, nr. 1 AZ Libere Giurgiu AZ Libere Giurgiu local - funcţionează62 10 buc. Str. Bucureşti, nr. 49 - 45 CLSU Giurgiu CLSU Giurgiu local - funcţionează63 10 buc. Str. Uzinei, nr. 3 ISU Vlaşca Magazie CJ Giurgiu local - nu funcţionează64 17 buc. Str. Uzinei, nr. 3 ISU Vlaşca Magazie ISU Vlaşca local - funcţionează65 3 buc. Calea Bucureşti, nr. 142 CLSU Mihăileşti magazie CLSU Mihăileşti local - funcţionează66 5 buc. Str. Libertăţii, nr. 1 CLSU Bolintin Vale CLSU Bolintin Vale local - funcţionează

TOTAL 80 buc.67 Sirene de 3 KW

Sat Braniştea Şcoala generală Braniştea CLSU Oinacu local Cofret funcţionează68 Sat Malu Spart, nr. 142B Şcoala generală Malu

SpartCLSU Bolintin Vale local Cofret funcţionează

69 Sat Crivina, nr. 54A SC Apanova SA CLSU Bolintin Vale local Cofret funcţionează70 Calea Bucureşti, nr. 142 CLSU Mihăileşti magazie CLSU Mihăileşti local - nu funcţionează71 Sat Dărăşti Vlaşca Şcoala generală Dărăşti

VlaşcaCLSU Adunaţii Copăceni

local Cofret funcţionează

72 Sat Mogoşeşti Grădiniţa CLSU Adunaţii Copăceni

local Cofret funcţionează

73 Sat Brăniştari Grădiniţa Brăniştari CLSU Călugăreni local Cofret funcţionează74 Sat Floreşti CLSU Floreşti Stoeneşti CLSU Floreşti

Stoeneştilocal Cofret nu funcţionează

75 Oraş Bolintin Vale Magazia CLSU Bolintin Vale

CLSU Bolintin Vale local - nu funcţionează

76 Mîrşa Căminul cultural CLSU Mîrşa local Cofret funcţionează77 Bld. Mihai Viteazul, nr. 5 Staţie sp. vagoane CF

OraşCLSU Giurgiu centralizat PC Municipiu funcţionează



78 Sat Crînguri Şcoala generală Crînguri CLSU Singureni local Cofret nu funcţionează79 Sat Toporu CLSU Toporu CLSU Toporu local Cofret funcţionează80 Sat Vînătorii Mici CLSU Vînătorii Mici CLSU Vînătorii Mici local Cofret funcţionează81 Comuna Cosoba Pilon Primărie2 CLSU Cosoba local Nedefinitivat nu funcţionează82 Sat Răsuceni Şcoala generală Răsuceni CLSU Răsuceni local Cofret funcţionează83 Sat Cucuruzu Mag. CLSU Răsuceni CLSU Răsuceni local - nu funcţionează84 Str. Gloriei, nr. 3 SC Codex SRL CLSU Giurgiu centralizat PC Municipiu funcţionează85 Malu Căminul cultural CLSU Malu local Cofret funcţionează

TOTAL 19 buc.86 Sirene de 5,5KW

Sat Găujani Căminul cultural CLSU Găujani local Cofret funcţionează87 Str. C-tin Brâncoveanu Bloc 64, sc. B CLSU Giurgiu centralizat PC Municipiu funcţionează88 Sat Călugăreni Oficiul poştal Călugăreni CLSU Călugăreni local Cofret funcţionează89 Sat Clejani CLSU Clejani CLSU Clejani local Cofret funcţionează90 Sat Colibaşi Şcoala generală Colibaşi CLSU Colibaşi local Cofret funcţionează91 Sat Comana Şcoala generală Comana CLSU Comana local Cofret funcţionează92 Sat Grădiştea Şcoala generală Grădiştea CLSU Comana local Cofret nu funcţionează93 Sat Crevedia Mare Depozitul de tutun CLSU Crevedia Mare local Cofret nu funcţionează94 Sat Bulbucata Şcoala generală

BulbucataCLSU Bulbucata local Cofret funcţionează

95 Sat Frăteşti CLSU Frăteşti CLSU Frăteşti local Cofret nu funcţionează96 Sat Bucşani Şcoala generală Bucşani CLSU Bucşani local Cofret funcţionează97 Sat Ghimpaţi Căminul cultural CLSU Ghimpaţi local Cofret funcţionează98 Sat Găiseni Post Poliţie Găiseni CLSU Găiseni local Cofret nu funcţionează99 Sat Gogoşari Şcoala generală Gogoşari CLSU Gogoşari local Cofret funcţionează

100 Sat Gostinari CLSU Gostinari CLSU Gostinari local Cofret funcţionează101 Sat Gostinu Căminul cultural CLSU Gostinu local Cofret funcţionează102 Sat Grădinari Şcoala generală Grădinari CLSU Grădinari local Cofret nu funcţionează103 Sat Greaca Şcoala generală Greaca CLSU Greaca local Cofret funcţionează104 Sat Daia Căminul cultural CLSU Daia local Cofret funcţionează105 Şos. Sloboziei, km 4 SC Deltagaz Tehnic

InstalCLSU Giurgiu centralizat PC Judeţean funcţionează

106 Str. Pictor Grigorescu, nr. 4 SC Confor SA CLSU Giurgiu centralizat PC Municipiu funcţionează107 Bld. 1907, nr. 63 SC Velpitar SRL CLSU Giurgiu centralizat PC Judeţean funcţionează



108 Şos. Alexandriei, nr. 7 - 9 Policlinica Giurgiu CLSU Giurgiu centralizat PC Judeţean funcţionează109 Şos. Sloboziei, nr. 22 Staţia CFR SUD CLSU Giurgiu centralizat PC Judeţean nu funcţionează110 Str. C-tin. D. Gherea ,nr.3 -5 Palatul Justiţiei CLSU Giurgiu centralizat PC Judeţean funcţionează111 Şos. Sloboziei, nr. 163 RA ANIF (sist. Irigaţii) CLSU Giurgiu centralizat PC Judeţean funcţionează112 Sat Buturugeni Şcoala generală

ButurugeniCLSU Buturugeni local Cofret funcţionează

113 Sat Iepureşti Oficiul poştal Iepureşti CLSU Iepureşti local Cofret funcţionează114 Şos. Sloboziei, km 5 SC SCUT SA CLSU Giurgiu centralizat PC Judeţean funcţionează115 Bld Republicii, nr. 2L Grup şcolar Bolintin Vale CLSU Bolintin Vale local Cofret funcţionează116 Şos. Bucureşti, nr. 160 Şcoala generală

MihăileştiCLSU Mihăileşti local Cofret funcţionează

117 Sat Popeşti Şcoala generală Popeşti CLSU Mihăileşti local Cofret funcţionează118 CLSU Adunaţii Copăceni CLSU Adunaţii Copăceni CLSU Adunaţii

Copăcenilocal Cofret funcţionează

119 Sat Băneasa Căminul cultural CLSU Băneasa local Cofret funcţionează120 Sat Bolintin Deal Căminul cultural CLSU Bolintin Deal local Cofret funcţionează121 Bld Bucureşti, nr. 351 SC Dunăreana SA CLSU Giurgiu centralizat PC Municipiu funcţionează122 Sat Vedea Şcoala generală Vedea CLSU Vedea local Cofret funcţionează123 Sat Joiţa Staţia captare apă Arcuda SC Apanova SA local Cofret funcţionează124 Str. Tudor Vianu, nr. 61 SC Elco SA CLSU Giurgiu centralizat PC Judeţean funcţionează125 Str. Tudor Vianu, nr. 2 Şcoala generală nr. 1 CLSU Giurgiu centralizat PC Judeţean funcţionează126 Bld. Bucureşti, nr. 12 Direcţia Finanţe Publice

GiurgiuCLSU Giurgiu centralizat PC Municipiu funcţionează

127 Str. 1 Decembrie 1918 Bloc C7 ISCIP, sc. A CLSU Giurgiu centralizat PC Municipiu funcţionează128 Bld. Bucureşti, nr. 80 Spitalul Judeţean Giurgiu CLSU Giurgiu centralizat PC Municipiu nu funcţionează129 Sat Herăşti Bloc de locuinţe CLSU Herăşti local Cofret funcţionează130 Str. 1 Decembrie 1918 Bloc 310 Turn Vamă CLSU Giurgiu centralizat PC Municipiu nu funcţionează131 Sat Ulmi CLSU Ulmi CLSU Ulmi local Cofret funcţionează132 Str. Gării, nr. 182 Service SC Atcom SRL CLSU Giurgiu centralizat PC Municipiu funcţionează133 Bld. Bucureşti Bloc 8/300, sc. C CLSU Giurgiu centralizat PC Municipiu funcţionează134 Bld. Mihai Viteazul, nr. 1 Gara Giurgiu Oraş CLSU Giurgiu centralizat PC Municipiu funcţionează135 Str. Mircea cel Bătrân, bloc

VictoriaBloc 92, sc. C CLSU Giurgiu centralizat PC Municipiu funcţionează



136 Str. Sirenei, nr. 1 SC Atcom SRL CLSU Giurgiu centralizat PC Municipiu funcţionează137 Str. Păcii, nr. 60 Facultatea Uniteh CLSU Giurgiu centralizat PC Municipiu nu funcţionează138 Sat Putineiu Şcoala generală Putineiu CLSU Putineiu local Cofret funcţionează139 Sat Izvoarele Magazie CLSU Izvoarele CLSU Izvoarele local - nu funcţionează140 Sat Joiţa CLSU Joiţa CLSU Joiţa local Cofret funcţionează141 Sat Letca Nouă CLSU Letca Nouă CLSU Letca Nouă local Cofret funcţionează142 Sat Mihai Bravu CLSU Mihai Bravu CLSU Mihai Bravu local Cofret nu funcţionează143 Sat Mihai Bravu Unitatea militară 01069 CLSU Mihai Bravu local Cofret funcţionează144 Sat Oinacu CLSU Oinacu CLSU Oinacu local Cofret funcţionează145 Sat Vărăşti Şcoala generală Vărăşti CLSU Vărăşti local Cofret funcţionează146 Sat Prundu CLSU Prundu CLSU Prundu local Cofret nu funcţionează147 Sat Valea Dragului Căminul cultural CLSU Valea

Draguluilocal Cofret funcţionează

148 Sat Roata de Jos Dispensar veterinar CLSU Roata de Jos local Cofret funcţionează149 Sat Săbăreni Scoala generală Săbăreni CLSU Săbăreni local Cofret funcţionează150 Sat Schitu Post poliţie Schitu CLSU Schitu local Cofret funcţionează151 Sat Slobozia CLSU Slobozia CLSU Slobozia local Cofret nu funcţionează152 Sat Singureni CLSU veche CLSU Singureni local Cofret funcţionează153 Sat Stăneşti Magazin universal CLSU Stăneşti local Cofret nu funcţionează154 Sat Stoeneşti CLSU Stoeneşti CLSU Stoeneşti local Cofret funcţionează155 Sat Hotarele Liceul teoretic Hotarele CLSU Hotarele local Cofret funcţionează156 Sat Ogrezeni Bloc de locuinţe CLSU Ogrezeni local Cofret funcţionează

TOTAL 71 buc.157 Sirene electronice

Baraj Mihăileşti Baraj Mihăileşti, râul Argeş

AN Apele Romăne local Cabină personal tură funcţionează

158 Bld. Bucureşti, nr. 49 - 45 CLSU Giurgiu CLSU Giurgiu local PC Municipiu funcţioneazăTOTAL 2 buc.

159 Staţii radio Fdt. Ghiocelului, nr. 8 PC Judeţean CJ Giurgiu local Sala radio funcţioneazăTOTAL 1 buc.

TOTAL GENERAL 237 buc.

Anexa nr. 4Situaţia resurselor, tabelul cu stocul de mijloace şi materiale de apărare existente(conform datelor din planurile de analiză și acoperire a riscurilor ale localităților din județul Giurgiu)

Nr. crt. Localitatea Denumire Cantităţi / bucăţi Proprietar Adresă Număr de telefon1 Giurgiu Grup electrogen 1 Primăria Giurgiu

Vestă de salvare 20Cort 3Paturi / pături 8Cizme lungi 2Cizme scurte 2Lopeți 2Târnăcoape 2Portavoce 2Stații radio 10Motopompe 3Motofierăstrău 1Autocamion 4 A.D.P.P.

Autobasculantă 6Tractor cu remorcă 6Autoîncărcător 4Buldozer 2Grup electrogen 1Autovidanje 2Tractor cu lamă sau plug 10Motocompresor 1Excavator 2Automacara 1Autoizotermă 1Gredere autopropulsate 1Autocamion 1 Direcția Peisagistică și

Întreținere Spații Verzi

Alte autospeciale 1Încărcător frontal freze 3Drujbe 3Tractor U 650 cu remorcă 1

TV mașină 1Autoturism Logan 1Automacara 1 SC Remont SRL Autoîncărcător 1 SC Zirom SA

Automacara 2Autoîncărcător 1 SC AEP SA Autoîncărcător 1 SC UT SA

Încărcător frontal freze 2Grup electrogen 1Autocamion 1 Armonia Rutieră Autocamion 2 SC Atena SRL Autocamion 2 SC Comat SA Autocamion 1 SC Remat SA Autobuz 12 SC Tracum SA

Microbuz 1Autocar 1Furgonetă 1Autobuz 13 SC Gitour SA

Microbuz 15Autobuz 6 SC Leon Trans SRL

Microbuz 13Autobuz 2 SC Tucă Imp. SRL

Microbuz 1Autocisterne CL 1 Giurgiu Nav SA Tractor cu remorcă 5 SC Financiar Urban SA

Utilaje de împrăștiat material 3Încărcător frontal freze 3Automăturător cu lamă 1Autostropitoare cu lamă 1Buldoexcavator 1Grup electrogen 1 SC Panebo 94 SRL Autocamion 14 AISE Tractor cu remorcă 4 Agroholding Tractor cu remorcă 7 AN Îmbunătățiri Funciare Vest Autocamion 1 AFDJ Căi navigabile

Tractor cu remorcă 1Autoturism 9 Apă Canal

Tractor cu remorcă 2Buldozer 1Autovidanje 1Motopompe 2Motocompresor 1Electropompe 5Microbuz 2Încărcător frontal freze 2Autocamion 1 Constructorul CMGF

Autobasculantă 2Buldozer 1Excavator 1Autoturism 2 SC Consig SA

Autocamion 1Autobasculantă 5Autoîncărcător 1Buldozer 1Autocisterne CL 1Excavator 1Automacara 1Încărcător frontal freze 1Autocamion 2 SC Zona Liberă SA

Autobasculantă 5Încărcător frontal freze 3Tir-uri 5Autoturism Papuc 1Autoturism Hunday Elactra 1Autoturism Hunday Santafe 1Buldoexcavtor 1Motostivuitor 3Autocamion 2 Elco Excavator 1Automacara 2

Autobasculantă 1 Tiai Co

Autoîncărcător 1Excavator 1Grup electrogen 3 SC Aise SA

Excavator 1Tractor cu remorcă 1 SC Fair Play SRL

Autoîncărcător 1Buldozer 1Autospecială de tractat 1Automacara 1Excavator 1 SC Lotus SRL Autoîncărcător 1 SC Dunapref SA

Autospecială de tractat 1Automacara 1Autobasculantă 1 SC Devis Construct SRL

Autospecială de tractat 1Automacara 1Autoturism Renault Kangoo 2 SC Apa Service SA

Autoturism Dacia Logan Ambition 1Autoturism Dacia Logan Laureate 1Autoturism Dacia Logan Van Pack 2Autoturism Dacia Logan Renault Master 2Tractor Foton 1Automacara 1Autoturism Dacia MCV 7 Laureate 1Autolaborator 1Spălător canale tip Woma 1Vidanjă combinată 1Tractor U 650 1Buldoexcavator 1Autoturism 1 Direcția Impozite și Taxe Autoturism 1 Direcția Asistență Socială

Autoutilitară 1Microbuz 2 Casa de Cultură Ion Vinea

2 Bolintin Vale Autospeciala Iveco Magirus 1 SVSU

Furtun tip C 10Furtun B 4Echipament de intervenţie 4Mască contra gazelor 40Chinci 2Funie 20 mStingător P6 10Cozi de lemn pentru unelte 10 PF Jipa Sârmă zincată 5 kgSaci pentru pământ 90Cazmale 12Lopeţi 6Căni de apă 12Târnăcoape 2 Furci 4 Topor 2 Găleţi pentru apă 2 Bidon de plastic 2 Grup electrogen pentru iluminat 1 Cască de protecţie 4 Bocanci 4 Căngi PSI 2 Sfoară pentru legat saci 80 ml Motorină 0,2 to Petrom


Binoclu 1 Primăria Adunaţii Copăceni Adunaţii Copăceni

0246/282170, 0246/282176Receptor radio Zefir 1

Stingătoare 15Furtun PSI 150 mlScări aluminiu 2Cazmale 5Furci 5Târnăcoape 5Răngi 2Cange 2Roabe 2

Topoare 2Găleţi 5Lanterne 2Tărgi 2Lopeţi 5Măşti contra gazelor 8Cleşte 2Centuri PSI 3Cizme 5Pelerine ploaie 5Costume intervenţii 10Drujbe 2Pompr de tras apa 2Motocositor 1Ciocane 2

4 Băneasa Buldoexcavator 1 Pompă de evacuare a apei 1 Buldozer S 650 1 Tractor cu remorcă 1 Ifron 1

5 Bolintin Deal Autobuze 3 PF Microbuze 15 Autobasculante 9 SC Coloso SRL

SC Paul Construct SRL SC MGM SRL

Încărcător frontal 4 SC MGM SRL Autogreder 2 SC MGM SRL SC Paul Construct SRL Tractoare cu remorci 8 Persoane fizice Autospeciale pompieri 2 Primăria Bolintin Deal

6 Bucşani Saci 100 Primăria Bucşani Bucşani 0246/263075Cazmale cu cozi 30Lopeţi 30Sape 30Târnăcoape 5

Târgi lemn pt. cărat pământ 5Fierăstrău 1Cizme 5Mantale de ploaie 3Lanterne 3Căruţe 100 Tractoare cu remorci 40

7 Buturugeni Tractor cu remorcă 1 Gheorghe Tudor Buturugeni 0766460159Tractor cu remorcă 1 Alecu Marian Buturugeni 0744933330Tractor cu remorcă 1 Pârvu Ştefan Pădureni 0727712570Autobasculantă 1 Sulea Nicolae Podu Ilfovăţului 0720665424

8 Călugăreni Automacarale 12 to 3 SC Marexim Group SRL Călugăreni, Şos. Giurgiu - Bucureşti

0246/281058, 0722263941Autocamioane 16 to 5

Pompe de desecări 2Cisternă cu apă 10 to 1Buldoexcavator 1 Primăria Călugăreni Călugăreni, Şos.

Giurgiu - Bucureşti

0246/281313Microbuz 1Tractor cu remorcă 1

9 Colibaşi Buldoexcavator 1 Primăria Colibaşi Colibaşi 0246/227111Autoturism 1Stingătoare cu spumă tip P6 10Lopeţi 10Găleţi 20Cazmale 4Topoare 4Telefoane mobile 10Telefon fix/fax 1

10 Comana Stingător SM100 6 Stingător SM50 1 Stingător P6 39 Casmale 14 Cange 6 Târnăcoape 7 Furtun 5 Lopeţi 13

Găleţi 11 Ladă nisip 2 Buldoexcavator 1 Primăria Comana Comana 0246/283302

11 Cosoba Autoturism 1 Tractor 1 Buldozer 1 Autocamion 1 Remorcă 5 t 1 Motopompă 2 Drujbă Husqva 1 Trusă sanitară 4 Flex unghiular 1 Extintoare 25 Ansamblu protecţie ploaie 6 Cască protecţie 16 Targă pentru scos răniţi 1 Mânuşi protecţie 10 Topoare cu coadă 4 Lopeţi metalice 10 Roabe metalice 2 Găleţi 10 Pelerină protecţie ploaie 12 Măşti contra gezelor 10 Cazma 10 Sape 10 Cizme protecţie 12 Cleşte pentru oţel beton 1 Binoclu 1 Ciocan 1,5 kg 1 Saci rafie 160 Rangă PSI 4 Cange PSI 4 Grup electrogen 1,5 kw 2

12 Crevedia Mare

Motopompă remorcabilă 1 Primăria Crevedia Mare Crevedia Mare 0246/264155Buldoexcavator multifuncţional 1

Vidanja remorcabilă 1Sirenă electrică cu radioreceptor 1Electrogenerator - convertizor sudură 1Stingătoare pulbere P6 24Receptor radio Zefir RK 010 1Saci pentru nisip 125Cazmale cu cozi 30Lopeţi cu cozi 37Găleţi galvanizate 20Greble cu cozi 29Târnăcoape 30Sape cu cozi 7Pelerine ploaie 20Cizme cauciuc 20Măşti gaze 15Costume intervenţii 6Tractor cu remorcă 1 Neagoe Gheorghe Sf. Gheorghe 0723068972Tractor cu remorcă 1 Dascălu Jan Găiseanca Tractor cu remorcă 1 Mărgelatu Ion Crevedia Mare 0722732361Tractor cu remorcă 1 Antonescu George Crevedia Mare 0722514175Tractor cu remorcă 1 Udrea Vasile Crevedia Mică 0721289903Tractor 1 Constantin Cristian Crevedia Mică 0723261522

13 Găiseni Lopeţi 7 Primăria Găiseni Găiseni 0246/259193Cazmale 20Furtun 2 toli 20 mTârnăcoape 2

14 Ghimpaţi Saci pentru pământ 50 Primăria Ghimpaţi Ghimpaţi 0246/276409Bidoane şi canistre pentru petrol 2Cazmale cu cozi 10Lopeţi cu cozi 10Autoturism Dacia 1Tractor cu remorcă 1Roabă metalică 1Drujbă 1Găleţi 2

Frigider 1Motopompă 1

15 Gogoşari Tractor cu remorcă 1 Primăria Gogoşari Gogoşari 0246/228114Tractor cu remorcă 1 Popescu Petrişor Gogoşari 0763013591Tractor cu remorcă 1 Tonca Daniel Izvoru 0766243594Tractor cu remorcă 1 Sima Marin Izvoru 0720241636Tractor cu remorcă 1 SC Agromec Putineiu SA Drăghiceanu 0722302365Tractor cu remorcă 1 SC Fermagro SRL Gogoşari 0726667363Buldoexcavator 1 Primăria Gogoşari Gogoşari 0246/228114Tractoare cu remorci 30 Populaţie Autoturisme ARO 2Microbuze 2Saci pt pământ şi nisip 100 Primăria Gogoşari Gogoşari 0246/228114Sfoară pt legat saci 50 mlCazmale cu cozi 8Dalte metal 4Furci 8Găleţi 5Sape cu cozi 7Târnăcoape 5Cleşti cuie 2Ciocane 3Ferăstrău mână 1Targă 1Cizme de cauciuc 10Pelerine de ploaie 10Paturi 10Pături 10Sârmă neagră 1 kg

16 Izvoarele Pari de lemn 20 Primăria Izvoarele 0246/248104; 0246/248016Scânduri - 4 ml 25

Dulapi - 4 ml 20Cozi de lemn pt unelte 22Profile metalice uşoare 25Scoabe de oţel 50

Cuie 15 kgSârmă neagră 40 kgPlasă de sârmă 200 mlSaci pt pământ şi sfoară 400Funii subţiri 4Pietriş sortat 3 toFolii de polietilenă 100 kgBenzină 100 lCazmale şi lopeţi cu cozi 30Târnăcoape cu cozi 20Furci de fier 40Roabe metalice 10Maiuri pt bătut pământ 15Ciocane 20Fierăstraie 20Drujbe 2Găleţi 30Butoaie de tablă 12Bormaşine 2Flexuri 2Scări metalice 6Motopompă 1Tractor 1Vidanja 1Buldoexcavator 1Stingătoare 15

17 Joiţa Căşti protecţie 16 Primăria Joiţa Joiţa, Calea Bucureşti, nr. 156

0246/252250Cizme cauciuc 15Ciocan 1,5 kg 1Cleşte pentru oţel beton 1Ansamblu protecţie ploaie 6Mănuşi de protecţie 20Cazmale 5Măşti contra gazelor 9Pelerine protecţie ploaie 12

Binoclu 1Drujbă Husqva 1Flex unghiular 1Motopompă 2Grup electrogen 1,5 kw 2Extinctoare 20Saci rafie 6Lopeţi 8Găleţi 10Roabe 1Sape 10Rangă P.S.I. 2Cangă PSI 1Topoare 4Truse sanitare 4Buldozer 2Autocamion 2Autoturism 1Tractor 2Remorcă 5t 1

18 Malu Tractor cu remorcă 1 Primăria Malu 0246241106Buldoexcavator 1Tractor cu remorcă 1 Vacea Petrişor Malu 0766873406Tractor cu remorcă 1 Rugină Linică Malu 0724429811Tractor cu remorcă 1 SC Sam 48 SRL Malu 0722253308Tractor cu remorcă 1 SC Lapmor SRL Malu 0722608247Încărcător frontal 1Saci 50 SC Ris SRL Malu Sfoară pt legat saci 50 ml SC Ris SRL Malu Pietriş sortat 2 m³ Lanternă tubulară mare 1 Baterii lanternă 2 Bidoane şi canistre 2 Cazmale cu cozi 5 Populaţie Lopeţi cu cozi 5 Populaţie

Târnăcoape 2 Populaţie Sape 5 Populaţie Furci 6 Populaţie Tesle 2 Populaţie Roabă metalică 1 Populaţie Ciocane 3 Populaţie Cleşte de cuie 3 Populaţie Patent izolant 2 Populaţie Topoare 5 Populaţie Pilă 1 Fierăstrău 1 Drujbă 1 Cuţit pt cioplit 1 Găleţi 5 Bormaşină electrică portabilă 1 Frigider 1 Aparat foto 1 Radio - telefon fix 1 Calculatoare 2 Rulete 2 Grup electrogen 1 Cablu pt iluminat 50 ml Izolator pt prinderea cablului 5 Agregate pt sudură 1 Motopompă 1 Cizme de cauciuc 10 Mantale de ploaie 10 Pufoaice 30 Căciuli de blană 30 Mănuşi de protecţie 10 Cangi PSI 4

19 Oinacu Buldoexcavator 1 Primăria Oinacu Oinacu 0246/239143Tractor cu remorcă 1Tractoare cu remorci 2 SC Agromaximus SRL Braniştea 0729490230Autoutilitară 1

Tractoare cu remorci 15 Populaţie Saci de rafie 100 Primăria Oinacu Oinacu 0246/239143Lanterne 2Cazmale 15Furci 15Roabă 1Ciocane 3Târnăcoape 8Lopeţi 15Stingătoare PSI 15Găleţi 5Mături 10Saci plastic 50Maiuri 6Topoare 5

20 Schitu Buldoexcavator New Holland 1 Primăria Schitu Schitu 0246/276219Stingătoare PSI 10Saci iută 500Folie plastic 200 kgPelerine ploaie 5Cizme cauciuc 5Cazmale 5Lopeţi 5Furci 5Topoare 3Târnăcoape 3Găleţi tablă 10Targă răniţi 1

21 Slobozia (convenţii)

Alimente şi apă minerală SC Silvana SRL Alimente şi apă minerală SC La Ticu 2005 SRL Tractor cu remorcă 1 Manofu Florea Transport auto Petcu Costel

22 Stăneşti Autoturisme 2 SC Agrokaiser SRL Stăneşti Tractoare cu remorci 5Camioane 2

Încărcător frontal Ifron 1Autoturisme 2 SC Semimpex SRL Stăneşti Tractoare cu remorci 3Autoturisme 3 SC Meridian Prodcom SRL Onceşti Buldoexcavator 1Tractoare cu remorci 5Autoturisme 3 SC Adin SRL Ghizdaru Încărcător frontal Ifron 1Tractoare cu remorci 4Autoturisme 2 SC Agrosteel SRL Ghizdaru Tractoare cu remorci 3Autoturism 1 SC Dănuţ Agro SRL Stăneşti Tractoare cu remorci 3Încărcător frontal Steyer 1

23 Stoeneşti Buldoexcavator 1 Automobil 1 Primăria Stoeneşti Stoeneşti 0246/234521Cordiţa Salvare 2 Stingătoare 9 Găleţi 6 Lopeţi 2 Târnăcoape 3 Topoare 3 Cange PSI 1 Cazmale 3 Răngi 2 Portavoce 2

24 Valea Dragului

Tractoare cu remorci 30 Populaţie şi agenţi economici Valea Dragului Microbuze 2Autosanitară 1Buldoexcavator 1 Valea Dragului

25 Vărăşti Buldoexcavator 1 Primăria Vărăşti Vărăşti 0246/237121Autoturism 1Stingătoare tip G şi tip P 52Lopeţi 15Găleţi 15

Cazmale 10Târnăcoape 7Furci 4Topoare 4Scări 4Tărgi pliante 3Nisip 4 m³

Anexa nr. 5

Schema fluxului informaţional - decizional

PREFECTUL JUDEŢULUI

COMITETUL JUDEŢEAN PENTRU

SITUAŢII DE URGENŢĂ

INSPECTORATUL JUDEŢEAN PENTRU

SITUAŢII DE URGENŢĂ

CENTRUL OPERAŢIONAL

PRIMARUL

COMITETELE LOCALE

PENTRU SITUAŢIIDE URGENŢĂ

CENTRU OPERATIV

CELULA DE URGENŢĂ

Planul de Analiza si Acoperire a Riscurilor · Web viewR O M Â N I A MINISTERUL AFACERILOR INTERNE...

Documents

Transcript of Planul de Analiza si Acoperire a Riscurilor · Web viewR O M Â N I A MINISTERUL AFACERILOR INTERNE...