JU DEŢU L T IM IŞCOM ITETUL LO C A L A L COM UNEI BUCOVAT

N ESEC R ET Exemplarul nr.l

A PRO BP R EŞED IN T E DE ŞED INŢA

Breca Ciprian Gheorghe

PLANUL DE ANALIZA SI ACOPERIRE ARISCURILOR

Adoptat si aprobat in şedinţa Consiliului din data de 16 august 2012 cu hotararea nr.11 /2012

PRIMAR

Jivan Tibe/rtfjónel

întocmit,Inspector Proiecţie Civila

1

R O M A N I AJUDEŢUL TIMIŞ

CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI BUCOVĂŢStr. Principală, Nr. 178 ; Tel. :0256/2%282, Fax:0256/2%283

E-mail: priniaria.bucovat.tni@ gmaiI.coni

HOTARAREANr.il din 16.08.2012

Priv ind aprobarea Planului de anali/.ă şi acoperire a riscurilor din com una BUCOVAT pentru anul 2012

Consiliul Local al comunei Bucovat:

Analizând referatul de specialitate nr. 9056 din 15.12.2011 privind necesitatea aprobării Planului de analiză şi acoperire a riscurilor si ţinând cont de raportul comisiei de specialitate din cadrul Consiliului Local al Comunei Bucovat;

Având în vedere:- prevederile art.4. alin. 1, ale art. 13, lit. a din Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva

incendiilor, actualizata;- Legea nr. 481/2004 privind protecţia civilă, modificată şi completată;- Ordonanţa de Urgenta a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă;- Ordinul M.A.I. nr. 132/2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiza si acoperire a riscurilor s i a structurii planului de an lai za si acoperire a riscurilor ;

în temeiul art. 36, alin. 1 si alin. 2 lit. d coroborat cu alin. 6 lit.a pct. 8 din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, cu modificările şi completările ulterioare;

HOTĂRĂŞTE:

Art. 1 - Se aprobă Planului de analiză şi acoperire a riscurilor al comunei Bucovat, conform anexei I care face parte integrantă din prezenta hotărâre.Art. 2 - Persoanele fizice sau juridice sunt obligate sa ia masurile necesare pentru apararca împotriva incendiilor, prevenirea s i , după caz, gestionarea situaţiilor de urgenta, in condiţiile legii.Ari. 3 - Cu ducere la îndeplinire se însărcinează Şef Serviciu Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă.Art. 4 - Hotărârea se comunică;

- Prefecturii Judeţului Timiş;- Compartimentelor dc specialitate din primărie;

Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă al judeţului Timiş;- Publică prin afişare.

CONTRASEMNEAZĂ,SECRETAR,

Laura Elena MITRULESCU

CAPITOLUL I. DISPOZIŢII GENERALE

1. Secţiunea 1. Definiţie, scop, obiective

Planul de analiză şi acoperire a riscurilor din comuna Bucovat reprezintă documentul care cuprinde riscurile potenţiale identificate la nivel de administraţie locală.

Scopul Planului de analiză şi acoperire a riscurilor este acela de a permite autorităţilor şi celorlalţi factori de decizie să facă alegerile cele mai bune posibile referitoare Ia:

• prevenirea riscurilor;• amplasarea şi dimensionarea unităţilor operative;• stabilirea concepţiei şi elaborarea planurilor de intervenţie în situaţii

de urgenţă;• alocarea resurselor (forţelor şi mijloacelor) necesare.

Obiectivele Planului de analiză şi acoperire a riscurilor sunt:• crearea unui cadru unitar de acţiune pentru prevenirea şi

managementul riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă;• amplasarea şi dimensionarea unităţilor operative;• stabilirea concepţiei şi elaborarea planurilor de intervenţie în situaţii

de urgenţă;• alocarea resurselor (forţelor şi mijloacelor) necesare.

2. Secţiunea a 2-a. Responsabilităţi privind analiza şi acoperirea riscurilor

Responsabilităţile privind analiza şi acoperirea riscurilor revin tuturor factorilor care, potrivit legii, au atribuţii ori asigură funcţii de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă în profil teritorial (autorităţi ale administraţiei publice centrale de specialitate şi locale, inspectoratele teritoriale pentru situaţii de urgenţă, alte organe şi organisme cu atribuţii în domeniu).

în conformitate cu Hotărârea de Guvern nr. 2288 din 9 decembrie 2004 pentru aprobarea repartizării principalelor funcţii de sprijin pe care le asigură ministerele, celelalte organe centrale şi organizaţiile neguvernamentale privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă sunt repartizate următoarele funcţii de sprijin :

• Monitorizarea pericolelor şi riscurilor specifice, precum şi a efectelor negative ale acestora;

• Informarea, înştiinţarea şi avertizarea;• Planificarea şi pregătirea resurselor şi serviciilor;• Comunicaţii şi informatică;• Căutarea, descarcerarea, salvarea persoanelor;• Evacuarea persoanelor, populaţiei sau bunurilor periclitate;• Acordarea asistenţei medicale de urgenţă;• Prevenirea îmbolnăvirilor în masă;• Localizarea şi stingerea incendiilor;• Neutralizarea efectelor materialelor periculoase:

• Asigurarea transportului forţelor şi mijloacelor de intervenţie, persoanelor evacuate şi altor resurse;

• Efectuarea lucrărilor publice şi inginereşti la construcţiile, instalaţiile şi amenajările afectate;

• Asigurarea apei şi hranei pentru persoanele şi animalele afectate sau evacuate;

• Asigurarea cazării şi adăpostirii persoanelor afectate sau evacuate;• Asigurarea energiei pentru iluminat, încălzire şi alte utilităţi ;• Efectuarea depoluării şi decontaminării;• Menţinerea şi restabilirea ordinii publice;• Logistica intervenţiei;• Reabilitarea zonei afectate;• Acordarea de ajutoare de primă necesitate, despăgubiri şi asistenţă

socială şi religioasă

1.2.1. Acte normative de referinţa

• ORDONANŢA DE URGENŢĂ Nr. 21 din 15 aprilie 2004 privind SistemulNaţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, actualizata;

v A

• HOTAR ARE Nr. 1489 din 9 septembrie 2004 privind organizarea şifuncţionarea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, actualizata;

V A § t

• HOTARARE Nr. 1490 din 9 septembrie 2004pentm aprobarea Regulamentuluide organizare şi funcţionare şi a organigramei inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, actualizata;

• HOTĂRÂRE Nr. 1491 din 9 septembrie 2004 pentru aprobareaRegulamentul ui-cadru privind structura organizatorică, atribuţiile,funcţionarea şi dotarea comitetelor şi centrelor operative pentru situaţii de urgenţă;

A»

• 1 IOT ARARE Nr. 1492 din 9 septembrie 2004 privind principiile de organizare,funcţionarea şi atribuţiile serviciilor de urgenţă profesioniste;

w A

• HOTARARE de Guvern nr. 2288 din 9 decembrie 2004 pentru aprobarearepartizării principalelor funcţii de sprijin pe care le asigură ministerele, celelalte organe centrale şi organizaţiile ncguvcrnamentale privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă;

• HOTĂRÂRE nr. 547 din 09/06/2005 pentru aprobarea Strategiei naţionale deprotecţie civilă;

• LEGE Nr. 481 din 8 noiembrie 2004 privind protecţia civilă, actualizata;• LEGE Nr. 307 din 12 iulie 2006 privind apărarea împotriva incendiilor,

actualizata;• ORDIN Nr. 360 din 14 septembrie 2004 pentru aprobarea Criteriilor de

performanţă privind structura organizatorică şi dotarea serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă;

• ORDIN Nr. 1134 din 13/01/2006 pentru aprobarea Regulamentului privindplanificarea, pregătirea, organizarea, desfăşurarea şi conducerea acţiunilor de intervenţie ale serviciilor de urgenţă profesioniste, actualizata;

• HOTĂRÂRE Nr. 642 din 29 iunie 2005 pentru aprobarea Criteriilor declasificare a unităţilor administraţiv-teritoriale, instituţiilor publice şi operatorilor economici din punct de vedere al protecţiei civile, în funcţie de tipurile de riscuri specifice;

• ORDIN Nr. 2/211/118 din 5 ianuarie 2004 pentru aprobarea Procedurii dereglementare şi control al transportului deşeurilor pe teritoriul României;

• ORDIN Nr. 638/420 din 12 mai 2005 pentru aprobarea Regulamentuluiprivind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale;

• ORDIN Nr. 1474/ 2006 pentru aprobarea Regulamentului de planificare,organizare, pregătire si desfăşurare a activităţii de prevenire a situaţiilor de urgenta;

• ORDIN Nr. 736 din 22 iulie 2005 privind instituirea serviciului de permanenţăla toate primăriile din zona de risc în caz de iminenţă a producerii unor situaţii de urgenţă;

• ORDIN Nr. 886 din 30 septembrie 2005 pentru aprobarea Normelor tehniceprivind Sistemul naţional integrat de înştiinţare, avertizare şi. alarmare a populaţiei;

• ORDIN Nr. 823/1427 din 15 august 2006 pentru aprobarea procedurilor decodificare a atenţionărilor şi avertizărilor meteorologice şi a avertizărilor şi alertelor hidrologice;

• ORDIN Nr. 1184 din 6 februarie 2006 pentru aprobarea Normelor privindorganizarea şi asigurarea activităţii de evacuare în situaţii de urgenţă;

• ORDIN Nr. 1995/1160 din 18 noiembrie 2005 pentru aprobareaRegulamentului privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice riscului la cutremure şi/sau alunecări de teren*);

• ORDIN Nr. 718 din 30 iunie 2005 pentru aprobarea Criteriilor de performanţăprivind structura organizatorică şi dotarea serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă, actualizata;

• ORDIN Nr. 1084 din 22 decembrie 2003 privind aprobarea procedurilor denotificare a activităţilor care prezintă pericole de producere a accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase şi, respectiv, a accidentelor majore produse;

• ORDIN Nr. 1259 din 10 aprilie 2006 pentru aprobarea Normelor privindorganizarea şi asigurarea activităţii de înştiinţare, avertizare, prealarmare şi alarmare în situaţii de protecţie civilă;

• HOTĂRÂRE Nr. 1579 din 8 decembrie 2005 pentru aprobarea Statutuluipersonalului voluntar din serviciile de urgenţă voluntare;

• ORDIN Nr. 1494 din 7 noiembrie 2006 pentru aprobarea Normelor tehniceprivind organizarea şi funcţionarea taberelor pentru sinistraţi în situaţii de urgenţă;

• ORDONANŢA DE URGENŢĂ Nr. 1 din 21 ianuarie 1999 privind regimulstării de asediu şi regimul stării de urgenţă, actualizata;

4

• ORDIN Nr. 1474 din 12 octombrie 2006 pentru aprobarea Regulamentului deplani licăre, organizare, pregătire şi desfăşurare a activităţii de prevenire a situaţiilor de urgenţă;

• ORDIN Nr. 551/1475 din 8 august 2006 pentru aprobarea Regulamentuluiprivind monitorizarea şi gestionarea riscurilor cauzate de căderile de grindină şi secetă severă, a Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă în domeniul fitosanitar - invazii ale agenţilor de dăunare şi contaminarea culturilor agricole cu produse de uz fitosanitar şi a Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă ca urmare a incendiilor de pădure:

• HOTĂRÂRE Nr. 1040 din 9 august 2006 pentru aprobarea Planului naţionalde asigurare cu resurse umane, materiale şi financiare pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă

1.2.2. Structuri organizatorice implicate

Comitetul local pentru situaţii de urgenţă: servicii dcconcentrate, descentralizate si de gospodărire comunala, instituţii, regii autonome si societăţi comerciale, reprezentanţi ai agenţilor economici care, prin specificul activitatilor desfasuratc, constituie factori dc risc potenţial generatori de situaţii de urgenta;

• Primăria comunei Bucovat;• Consiliul Local al comunei Bucovat;• Comitetul pentru Situaţii de Urgenţă al comunei Bucovat• Postul dc Poliţia al comunei Bucovat:• Dispensar uman• Circumscripţie sanitar veterinară •• Şcoala generală clasele 1 VIII Bucovat;• S.C. TOUR MIRINVEST S.R.L• S.C. PRIMA TOUR S.R.L• S.C RODION S.R.L• S.C BELLA M S.R.L• S.C LAND TRADE S.R.L• S.C LACI CONSTRUCT S.R.L• CCC PRIGOREANA S.R.L• S.C PUNTO PARQUET S.R.L• S.C PORTA FORTUNA S.R.L• S.C CARPAT LAND S.R.L• S.C CARIMBO S.R.L• S.C ASDAN MARKET S.R.L.• S.C DI-ANA-TOM S.R.L.• S.C KOVACS&KOVACS S.R.L.• S.C COMPANIA RUSTICANA S.R.L.• S.C DIONYSOS EDESIA S.R.L,• ICAS TIMIŞOARA

5

1.2.3. Responsabilităţi ale organismelor şi autorităţilor cu atribuţii în domeniu

LISTA ACTIVITĂŢILOR SPECIFICE CARE SE ÎNDEPLINESC ÎN CADRUL FUNCŢIILOR DE SPRIJIN

1. Monitorizarea pericolelor şi riscurilor specifice, precum şi a efectelor negative ale acestora

A. Centralizarea datelor şi informaţiilor privind monitorizarea pericolelor şi riscurilor specifice, precum şi a efectelor negative ale acestora:' Ministerul Administraţiei şi Internelor/Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă.

B. Monitorizarea pericolelor:• monitorizarea calităţii aerului: Ministerul Mediului şi Pădurilor;• monitorizarea factorilor de mediu: Ministerul Mediului şi Pădurilor;• monitorizarea pericolelor seismice: Institutul Naţional pentru Fizica Pământului

- ÏNFP - Bucureşti şi Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii şi Economia Construcţiilor - ÎNCERC - Bucureşti;

• monitorizarea fenomenelor hidrologice pe cursurile de apă şi a calităţii apeloracestora: Ministerul Mediului şi Pădurilor, Administraţia Naţională "Apele Române";

• monitorizarea principalelor lucrări hidrotehnice: administratorul lucrăriihidrotehnice, Ministerul Mediului şi Pădurilor şi Ministerul Economiei , Comerţului si Mediului de Afaceri;

• monitorizarea fenomenelor meteorologice periculoase: Ministerul Mediului şiPădurilor, Administraţia Naţională de Meteorologie;

• monitorizarea stării de sănătate a populaţiei: Ministerul Sănătăţii;• monitorizarea transporturilor de substanţe chimice periculoase: Ministerul

Transporturilor si Infrastructurii;• monitorizarea activităţilor din domeniul nuclear, precum şi a transporturilor de

combustibil nuclear şi materiale radioactive: Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare;

• monitorizarea siguranţei în construcţii: Inspectoratul de Stat în Construcţii;• monitorizarea obiectivelor economice sursă de risc chimic: Ministerul Mediului

şi Pădurilor, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Economiei , Comerţului si Mediului de Afaceri şi Agenţia Naţională pentru Substanţe şi Preparate Chimice Periculoase;

• monitorizarea obiectivelor economice sursă de risc la incendii şi explozii:Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Ministerul Economiei , Comerţului si Mediului de Afaceri ;

• monitorizarea obiectivelor sursă de risc nuclear şi radiologie: ComisiaNaţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare şi Agenţia Nucleară;

• monitorizarea transporturilor de materiale explozive militare: MinisterulApărării Naţionale;

6

• monitorizarea obiectivelor militare, sursă de risc la explozii: Ministerul ApărăriiNaţionale;

• monitorizarea pericolelor şi riscurilor specifice, semnalate în plan extern şiasigurarea colaborării cu organismele autorizate în domeniu, la nivel internaţional: Ministerul Afacerilor Externe, prin Unitatea de- Criză care îndeplineşte funcţiile centrului operativ;

• monitorizarea pericolelor pentru reţelele de comunicaţii şi informatice:Ministerul Comunicaţiilor şi Societarii Informaţionale, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Autoritatea Naţională dc Reglementare în Comunicaţii;

• monitorizarea pericolelor nucleare în instalaţiile speciale de cercetarc-dezvoltare: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului si Sportului;

• monitorizarea infrastructurilor critice stabilite de autorităţile administraţieipublice centrale: comitetele ministeriale pentru situaţii de urgenţă;

• monitorizarea siguranţei alimentelor - Autoritatea Naţională Sanitară Veterinarăşi pentru Siguranţa Alimentelor. •

C. Evaluarea riscurilor specifice:• îmbolnăviri în masă: Ministerul Sănătăţii/Direcţia Generală de Sănătate Publică

şi Inspecţia Sanitară dc Stal, Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile şi Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor;

• epizootii/zoonoze: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi AutoritateaNaţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, în colaborare cu Ministerul Sănătăţii;

• căderi dc obiecte cosmice: Ministerul Educaţiei, Cercetării Tineretului siSportului /Agenţia Spaţială Română, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Apărării Naţionale;

• prăbuşiri de teren cauzate dc. explozii miniere: Ministerul Economiei,Comerţului si Mediului de Afaceri şi administratorii exploatărilor geologice;

• prăbuşiri de teren în zone urbane: Ministerul Transporturilor si Infrastructurii ,Ministerul Administraţiei şi Intemelor/administraţia publică locală;

• alunecări dc teren: Ministerul Administraţiei şi Internelor/Agenţia Naţională dcCadastru şi Publicitate Imobiliară şi Ministerul Transporturilor si Infrastructurii;

• ameninţări biologice: Ministerul Sănătăţii şi Autoritatea Naţională SanitarăVeterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor;

• ameninţări ecologice: Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul Mediului şiPădurilor;

• ameninţări la adresa infrastructurilor critice: Ministerul Transporturilor siInfrastructurii, Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, Ministerul Economiei, Comerţului si Mediului de Afaceri, Ministerul Mediului şi Pădurilor, Ministerul Sănătăţii, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Serviciul de Protecţie şi Pază.

7

D. Evaluarea efectelor negative:• ale situaţiilor dc urgenţă care s-au produs: Ministerul Administraţiei şi

Internelor/autoritatea administraţiei publice locale;• ale stărilor potenţial generatoare de situaţii de urgenţă: conform

responsabilităţilor de monitorizare şi evaluare a pericolelor şi riscurilor specifice.

2. Informarea, înştiinţarea şi avertizarea

A. Informarea şi educarea preventivă a populaţiei:• Ministerul Administraţiei şi Internelor/autorităţile administraţiei publice locale;• Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tinerertului si Sportului prin instituţiile de

învăţământ;• Ministerul Sănătăţii;• Mass-media.

A

B. înştiinţarea autorităţilor administraţiei publice:• asupra stărilor potenţial generatoare de situaţii de urgenţă: autorităţile

administraţiei publice centrale de specialitate cu responsabilităţi de monitorizare a pericolelor şi riscurilor specifice;

• asupra producerii situaţiilor de urgenţă: administratorii obiectivelor sursă dcrisc sau, după caz, administratorii proprietăţilor afectate.

C. Avertizarea populaţiei:• prin sisteme şi mijloace tehnice de avertizare şi alarmare publică: Ministerul

Administraţiei şi Intemelor/Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă;• prin mass-media: Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale,

Societatea Română de Radiodifuziune, Societatea Română de Televiziune, societăţi private de radioteleviziune, societăţi de presă şi internet.

3. Planificarea şi pregătirea resurselor şi serviciilor

• pentru intervenţie operativă: Ministerul Administraţiei şi Internelor/Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă;

• pentru punerea la dispoziţie, conform legii, a unor resurse materiale şi umane:Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale;

• asigurarea finanţării măsurilor de protecţie a infrastructurilor critice: MinisterulFinanţelor Publice, ministerele de resort şi patronatele.

4. Comunicaţii şi informatică

• asigurarea funcţionării reţelei de comunicaţii - informatică pentrumanagementul situaţiilor de urgenţă: Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale;

s

10. Neutralizarea efectelor materialelor periculoase

a) stabilirea perimetrelor de securitate: Ministerul Administraţiei şi Internclor/Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă;

b) evacuarea locală a populaţiei existente în interiorul perimetrului dc securitate: Ministerul Administraţiei şi Internelor;

c) intervenţia operativă cu mijloace şi materiale de neutralizare a efectelor materialelor periculoase: autoritatea administraţiei publice centrale de specialitate care are în coordonare/subordonare sau sub autoritate, după caz, astfel de agenţi.

11. Asigurarea transportului forţelor şi mijloacelor de intervenţie, persoanelor evacuate şi altor resurse

a) elaborarea concepţiei privind variantele dc transport ale demnitarilor care beneficiază de protecţie şi constituirea parcului de mijloace necesare realizării acesteia: Serviciul de Protecţie şi Pază, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Transporturilor si Infrastructurii, Ministerul Apărării Naţionale şi Serviciul Român de Informaţii;

b) asigurarea transportului urban necesar pentru realizarea evacuării: Ministerul Administraţiei şi Internelor/administraţia publică locală;

c) stabilirea şi pregătirea punctelor de îmbarcare a evacuaţilor din zonele afectate, în termen dc 2 ore de la declararea stării de urgenţă: ministerele de resort sau autorităţile locale, după caz;

d) realizarea graficului de transport şi asigurarea mijloacelor necesare pentru efectuarea evacuării, în termen de 6 ore de la declararea stării de urgenţă: Ministerul Transporturilor si Infrastructurii;

e) asigurarea transportului pentru persoanele şi bunurile evacuate: Ministerul Economiei şi Comerţului si Mediului de Afaceri şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale;

0 supravegherea, fluidizarea şi controlul circulaţiei auto: Ministerul Administraţiei şi Intemelor/Inspectoratul General al Poliţiei Române;

g) controlul şi evidenţa auto-evacuării: Ministerul Administraţiei şi Internclor/Inspectoratul General al Poliţiei Române şi Inspectoratul Naţional pentru Evidenţa Populaţiei;

h) transportul resurselor necesare pentru intervenţie şi asistenţă de primă necesitate în situaţii dc urgenţă: Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul Administraţiei şi Internelor.

i) transportul forţelor şi mijloacelor pentru intervenţie operativă la lucrările de gospodărire a apelor: Ministerul Mediului şi Pădurilor - Administraţia Naţională "Apele Române".

12. Efectuarea lucrărilor publice şi inginereşti de reabilitare la construcţiile, instalaţiile şi amenajările afectate

11

® asigurarea legăturilor de telecomunicaţii speciale: Serviciul de Telecomunicaţii Speciale;

® refacerea operativă a sistemului public de comunicaţii: operatorii de telefonie fixă şi mobilă.

5. Căutarea, desearcerarea şi salvarea persoanelor

• căutarea-salvarea prin structuri operative specializate: Ministerul Administraţieişi Intcrnelor/Inspcctoratul General pentru Situaţii de Urgenţă;

• stabilizare şi triaj medical: Ministerul Sănătăţii/Direcţia Generală de SănătatePublică;

• transport sanitar şi evacuare cu mijloace de intervenţie specifice: MinisterulSănătăţi i/Direcţi a Generală de Sănătate Publică;

• căutarea şi salvarea persoanelor: Serviciile SALVAMONT, serviciileSALVAM AR şi alte servicii de profil.

6. Evacuarea persoanelor, populaţiei sau bunurilor periclitate

• asigurarea protecţiei persoanelor cu funcţii de conducere din instituţiilefundamentale ale statului în locurile în care acestea vor 11 evacuate şi a pazei noilor sedii de lucru, precum şi a reşedinţelor puse la dispoziţie: Serviciul dc Protecţie şi Pază şi Ministerul Administraţiei şi Internelor;

• asigurarea locală a măsurilor pentru evacuare: Ministerul Administraţiei şiInternelor/autorilatea administraţiei publice locale;

• evidenţa populaţiei evacuate: Ministerul Administraţiei şiInternclor/Inspectoratul General al Poliţiei Române/Inspectoratul Naţional pentru Evidenţa Populaţiei;

• asigurarea primirii şi cazării persoanelor evacuate: Ministerul Administraţiei şiInternelor/fiecare unitate administrativ-teritorială locală;

• instalarea taberelor de evacuaţi: Ministerul Administraţiei şiinternelor,inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă;

• recepţia şi depozitarea bunurilor evacuate: fiecare unitate pentru bunurileproprii;

• evacuarea animalelor: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şiautorităţile administraţiei publice locale;

• evacuarea valorilor culturale importante şi a bunurilor de patrimoniu:Ministerul Culturii şi Cultelor şi autorităţile administraţiei publice locale;

• evacuarea valorilor de tezaur: Ministerul Finanţelor Publice, Banca Naţională aRomâniei;

• evacuarea penitenciarelor, spitalelor, azilurilor de bătrâni: ministerele care au însubordine astfel de obiective;

• securitatea şi paza zonelor evacuate: Ministerul Administraţiei şiIntemelor/Comandamcntul Naţional al Jandarmeriei Române;

9

• controlul circulaţiei: Ministerul Administraţiei şi Intemelor/InspectorâtulGeneral al Poliţiei Române/Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră;

• evacuarea fondului arhivistic naţional: Ministerul Administraţiei şiInternei or/ Arhive Ie Naţi onale;

7. Acordarea asistenţei medicale de urgenţă

• suplimentarea capacităţii de spitalizare: fiecare unitate spitalicească;• instalarea spitalelor de campanie: Ministerul Apărării Naţionale;• asigurarea asistenţei medicale pentru structurile de intervenţie operativă:

Ministerul Administraţiei şi Internelor/inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă;

• acordarea asistenţei medicale de urgenţă: Ministerul Sănătăţii şi unităţilesanitare din reţelele sanitare proprii ale altor ministere şi organe centrale;

• acordarea primului ajutor premedical: Societatea Naţională de Cruce Roşie dinRomânia;

• asigurarea de medicamente şi instrumentar medical: Ministerul Sănătăţii,Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale şi Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat.

8. Prevenirea îmbolnăvirilor In masă

• stabilirea dimensiunilor şi caracteristicilor zonelor de carantină: MinisterulSănătăţii/Direcţia Generală de Sănătate Publică şi inspecţia Sanitară de Stat şi Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimcntclor/Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor;

• securitatea şi paza perimetrului zonelor dc carantină: Ministerul Administraţieişi internclor/Comandamentul Naţional al Jandarmeriei;

• măsuri profilactice: Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentruSiguranţa Alimentelor, Ministerul Sănătăţii/Direcţia Generală dc Sănătate Publică şi Inspecţia Sanitară de Stat, Ministerul Mediului şi Pădurilor şi Societatea Naţională de Cruce Roşie din România.

9. Localizarea şi stingerea incendiilor

a) localizarea, limitarea propagării, stingerea şi lichidarea consecinţelor incendiilor, inclusiv a incendiilor în masă: Ministerul Administraţiei şi Internelor prin Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, cu forţele şi mijloacele inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă şi alte forţe şi servicii specializate existente;

b) localizarea şi stingerea incendiilor la obiectivele din subordine/coordonare: Ministerul Economiei, Comerţului si Mediului de Afaceri, Ministerul Transporturilor si Infrastructurii şi Ministerul Apărării Naţionale;

c) localizarea şi stingerea incendiilor la fondul forestier: Ministerul Agriculturii, şi Dezvoltării Rurale şi autorităţile administraţiei publice locale.

10

a) evaluarea rapidă a stabilităţii structurilor şi stabilirea măsurilor de intervenţie în primă urgenţă la construcţiile vulnerabile şi care prezintă pericol public: Inspectoratul de Stat în Construcţii, Corpul experţilor tehnici şi asociaţiile profesionale în construcţii;

b) nominalizarea responsabilităţilor în realizarea măsurilor dc intervenţie de primă urgenţă: Ministerul Transporturilor si Infrastructurii, Ministerul Administraţiei şi Internelor/administraţia publică locală;

c) efectuarea lucrărilor publice şi inginereşti la construcţiile, instalaţiile şi amenajările afectate: ministerele şi instituţiile publice - Ia obiectivele din subordine/coordonare.

13. Asigurarea apei şi hranei pentru persoanele şi animalele afectate sau evacuate

a) asigurarea apei şi hranei pentru persoane:- în primele 72 ore de la evacuare sau la instituirea stării de alertă, după caz:

Ministerul Administraţiei şi Internelor/administraţia publică locală;- ulterior primelor 72 ore, până la încetarea evacuării sau a situaţiei de urgenţă:

Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat;b) asigurarea apei şi hranei pentru animale: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării

Rurale;c) verificarea şi asigurarea apei potabile, prepararea şi distribuirea hranei pentru

persoanele afectate sau evacuate: Ministerul Sănătăţii/Direcţiile de Sănătate Publică Judeţene şi a municipiului Bucureşti, Societatea Naţională de Cruce Roşie din România.

14. Asigurarea cazării şi adăpostirii persoanelor afectate sau evacuate

a) asigurarea măsurilor necesare pentru realizarea protecţiei populaţiei în adăposturi colective: Ministerul Administraţiei şi Interneior/autoritatea administraţiei publice locale;

b) asigurarea cazării persoanelor evacuate: Ministerul Administraţiei şi Internelor/administraţia publică locală. Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului si Sportului, Ministerul Apărării Naţionale, Agenţia Naţională pentru întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie, Societatea Naţională de Cruce Roşie din România.

15. Asigurarea energiei pentru iluminat, încălzire şi alte utilităţi

a) asigurarea autonomiei energetice pentru fiecare facilitate critică dc răspuns la urgenţă, pentru minim 72 ore: conducătorul/adminislratorul fiecărei facilităţi;

b) asigurarea energiei electrice: Ministerul Economiei »Comerţului si Mediului de Afaceri;

c) refacerea operativă a avariilor produse în reţelele de transport şi distribuţie a energiei electrice: Ministerul Economiei, Comerţului si Mediului dc Afaceri;

d) refacerea operativă a avariilor produse în reţelele de transport şi distribuţie a gazelor naturale: Ministerul Economiei, Comerţului si Mediului de Afaceri.

16. Efectuarea depoluării şi decontaminării

12

a) supravegherea gradului de contaminare în perimetrul raioanelor de intervenţie: Ministerul Administraţiei şi Internelor, Serviciul de Protecţie şi Pază, Ministerul Mediului şi Pădurilor şi Agenţia Naţională pentru Substanţe şi Preparate Chimice Periculoase;

b) aplicarea măsurilor de limitare a împrăştierii substanţelor poluante sau contaminatoare pentru asigurarea protecţiei populaţiei surprinse în perimetrul raioanelor de intervenţie: Ministerul Administraţiei şi Internelor;

c) efectuarea depoluării şi decontaminării: Ministerul Economiei, Comerţului $j Mediului de Afaceri, Ministerul Transporturilor si infrasructurii pentru obiectivele din subordine/coordonare şi Ministerul Mediului şi Pădurilor;

d) stabilirea priorităţilor pentru monitorizarea gradului de contaminare şi centralizarea datelor privind contaminarea teritoriului naţional: Ministerul Administraţiei şi Internelor/Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă-, Ministerul Mediului şi Pădurilor şi Ministerul Sănătăţii;

e) stabilirea priorităţilor pentru efectuarea decontaminării şi depoluării: Ministerul Administraţiei şi Internelor/Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă;

0 asigurarea operativă a forţelor şi mijloacelor dc sprijin precum şi a materialelor necesare pentru realizarea decontaminării populaţiei, căilor rutiere şi clădirilor: Ministerul Administraţiei şi Internelor şi la solicitarea organelor locale, personalul din unităţile specializate ale Ministerului Apărării Naţionale, cu materialele necesare, puse la dispoziţie de Ministerul Administraţiei şi Internelor;

g) supravegherea gradului de contaminare, evaluarea efectelor asupra sănătăţii şi monitorizarea stării de sănătate a populaţiei: Ministerul Sănătăţii;

h) efectuarea decontaminării populaţiei: Ministerul Administraţiei şi Internelor şi la solicitarea organelor locale, personalul din unităţile specializate ale Ministerului Apărării Naţionale, cu materialele necesare, puse la dispoziţie de Ministerul Administraţiei şi Internelor;

i) supravegherea gradului de contaminare în mediul urban şi rural, evaluarea efectelor şi realizarea decontaminării: Ministerul Administraţiei şi Intemelor/administraţia publică locală;

j) supravegherea gradului de contaminare a culturilor, fondului forestier şi păşunilor şi evaluarea efectelor directe şi indirecte asupra oamenilor şi animalelor: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor;

lc) decontaminarea terenurilor şi rezervaţiilor: Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Mediului şi Pădurilor;

l) supravegherea gradului de contaminare a păşunilor, evaluarea efectelor directe şi indirecte asupra animalelor şi oamenilor, realizarea decontaminării: Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor;

m) realizarea decontaminării animalelor şi produselor vegetale şi animale: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Agenţia Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor în colaborare cu autorităţile administraţiei publice locale;

n) supravegherea gradului de contaminare, evaluarea efectelor asupra mediului şi depoluarea.cursurilor de apă: Ministerul Mediului şi Pădurilor şi agenţii poluatori;

13

o) supravegherea gradului de contaminare, evaluarea efectelor şi depoluarea marină şi costieră, în caz de poluare cu hidrocarburi şi alte substanţe dăunătoare: Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Ministerul Mediului şi Pădurilor, Ministerul Transporturilor si Infrastructurii şi Ministerul Economiei , Comerţului si Mediului de Afaceri.

17. Menţinerea şi restabilirea ordinii publice

a) menţinerea şi restabilirea ordinii publice: Ministerul Administraţiei şi Intemelor/Inspectoratul General al Poliţiei Române/Comandamentul Naţional al Jandarmeriei Române, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră; Ministerul Justiţiei/Administraţia Naţională a Penitenciarelor;

b) menţinerea ordinii publice: consiliile locale prin Poliţia comunitară;c) sprijin logistic pentru restabilirea ordinii publice: Ministerul Apărării Naţionale;d) stabilirea, potrivit competenţelor, a legalităţii intervenţiei: Ministerul Public.

18. Logistica intervenţiilor

- asigurarea bazei materiale pentru realizarea funcţiilor de sprijin: fiecare organ al administraţiei publice centrale de specialitate pe domeniul lui de activitate, precum şi pentru obiectivele din coordonare/subordine sau de sub autoritatea acestuia.

19. Reabilitarea zonei afectate

- restabilirea stării provizorii de normalitate: Ministerul Administraţiei şi internelor şi celelalte ministere (instituţii) pentru obiectivele din coordonare/subordonare sau de sub autoritate, pe domeniile de competenţă.

• 20. Acordarea de ajutoare de primă necesitate, despăgubiri şi asistenţă socială şi religioasă

a) acordarea dc ajutoare umanitare de primă necesitate pentru populaţia afectată: se stabilesc de Ministerul Administraţiei şi Intemelor/Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi Administraţia FJ^ţîonală a Rezervelor de Stat;

b) asigurarea asistenţei umanitare de urgenţă pentru un număr dc până la 10.000 victime, prin resursele şi infrastructura proprie, şi peste 10.000 victime prin Mişcarea Internaţională de Cruce Roşie şi Semilună Roşie: Societatea Naţională de Cruce Roşie din România;

c) acordarea de ajutoare şi despăgubiri financiare pentru populaţie, agenţi economici, instituţii şi unităţi administraţiv-teriloriale afectate: Ministerul Muncii, Familiei si Protecţiei Sociale, Ministerul Administraţiei şi Internelor/autorităţile administraţiei publice locale şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale;

d) stabilirea şi aplicarea măsurilor de asistenţă socială: Ministerul Muncii, Familiei si Protecţiei Sociale

14

e) acordarea asistenţei religioase şi sociale: : Ministerul Muncii, Familiei si Protecţiei Sociale, organizaţiile religioase legal constituite cu sprijinul Ministerul Culturii şi Cultelor.

f) acordarea asistenţei psihologice: Ministerul Sănătăţii şi Societatea Naţională de Cruce Roşie din România, cu sprijinul Colegiului psihologilor sau altor organizaţii profesionale ale acestora.

15

CAPITOLUL II.CARACTERISTICILE UNITĂŢII

ADMINISTRATIVE TERITORIALE ale comunei Bucovat

2.1. Secţiunea 1 . Amplasare geografică şi relief

Comuna Bucovat este situată la o distanţa de 14 km. de municipiul Timişoara. Amplasare :

• 45°45’2"N• 21°22'59"E

Localitatea Bucovat 1492 - prima atestare documentară, in anul 1926 - se întemeiază localitatea Bazoşu Nou cu colonişti ardeleni;

Pe teritoriul localităţii au fost descoperite urme arheologice începând cu epoca fierului, dar mai ales din neolitic. Prima atstare documentară este din 1492. Sursele documentare de după cucerirea Banatului dc habsburgi, însemnează satul cu numele Bucova (la 1723). Prima şcoală a fost construită pc la 1774. în 1776, avea 82 casc.

2.1.1. Aspecte administrative

- Compunerea zonei de competenţă :- Centrul administrativ : Bucovat- 1 sat aparţinător :

• Baz.osu Nou;Faţă de reşedinţa comunei satul Baz.osu Nou este aşezat la distanta dc 3 km.

- --! VL" -L 1

2.1.2. Suprafaţă, vecinătăţi

Suprafaţa totală este dc~!?252 ha din care 431 ha intravilan .şi 2821 ha extravilan. 'Teritoriul comunei sc învecinează cu :

Comuna Bucovat sc învecinează la N cu Rcmetea Mare, la L cu satul Baz.osu Vechi, la S cu Chevcrcsul Mare, la V cu Moşniţa Nouă si la N-V cu Ghiroda.

La limita sudului, comuna este delimitată de râul Bcga.

2 .ii..3. Forme de relief, specifităti, influente

Comuna Bucovat este situată în partea central - estica a judeţului Timiş, intre doua râuri, Bega la nordul comunei respectiv Timiş la sudul comunei.

în norcUvcstg-sc întinde, pe.-vreo cinci kilometri, pădurea Bistra. Pădurea Bislra este, în cea mai -mare- parte a -sa,--pădure cultivată.în est. langa Baz.osu Nou, este o altă pădure, respectiv parcul dcndrologic. In zilele noastre, rezervaţia dcndrologică Bazoş sc întinde pe 60 hectare, în hotarul localităţii Baz.osu Nou, comuna Remetca Mare. Ea cuprinde Parcul Mare, Parcul American şi

15

multe pepiniere destinate cultivării speciilor exotice. Prin schimb internaţional s-a uşii îmbogăţirea fondului botanic la aproape 800 de taxoni. provenind de pe cinci

continente. Are cea mai completă colecţie de stejari americani şi carya din ţară. Din i 994 a fost declarat arie protejată pentru ocrotirea biodiversităţii, genofondului, ocofondului şi pentru păstrarea echilibrului ecologic în judeţul Timiş. Face parte din Asociaţia Internaţională a Grădinilor Botanice. Reprezintă una dintre atracţiile turistice ale judeţului Timiş.

Parcul Dendrologic Bazoş s-a născut prin străduinţa contelui Ludovic Ambrozy, care a fost ambasador al Imperiuluii Austro-IJngar în Statele Unite ale Amcricii. între 1909 şi J914 acesta a amenajat şi a populat pădurea aparţinând moşiei familiei cu zeci de specii botanice provenind de pe continentul nord american. în special de la arboretumul Univerşitătii Harvard. în 1934 a fost cumpărat de Casa Pădurilor Statului fiind dat in folosinţă Institutului dc Cercetări şi Amenajări Silvice. Din 1954 a primit statutul de rezervaţie ştiinţifică, iar în 1982 a fost declarat monument al naturii.

2.1.4. Caracteristici pcdologicc ale solului

Structura fondului funciar pe categorii de folosinţă este prezentată în tabelul următor:

Nr.cri. Categoric Suprafaţa

(ha) ’I. Arabil 24332. Păşune 386'ij . Faneaţă 1,194. Livadă 05 Teren neagricol 79

k _ Teren neproductiv 15

2.2. Secţiunea a 2 - a . Caracteristici climatice

în apropierea comunei îşi desfăşoară activitatea staţia meteorologică Timişoara (alt. 86 m).

Teritoriul comunei aparţine în întregime sectorului cu clima continental- moderată caracterizată prin veri calde cu precipitaţii relativ bogate şi ierni blânde datorită deselor pătrunderi de aer cald mediteranean, care fac ca stratul de zăpadă să ti bă un caracter episodic.

¿2.1. Regimul climatic, specificităţi, inffiuenle

Radiaţia şofară globală este cuprinsă între valori mai mari de 122,5 kcal/cm .an în extremitatea vestică a judeţului şi valori mai mici de 115,0 kcal/cm2. an în extremitatea estică.

16

Circulaţia generată a atmosferei se caracterizează prin frecvenţa deosebit de nare a pătrunderilor de aer temperat-oceanic din nord, nord-vest, mai ales vara şi în anotimpurile de tranziţie şi prin frecvenţa mai mare a pătrunderilor de aer tropicai- maritim în sud-vest şi sud, mai ales în semestrul rece. La acestea se adaugă iarna şi în anotimpurile de tranziţie, pătrunderile de aer arctic din nord, precum şi cele de aer temperat-continental din nord-est şi est. Foarte rar au loc invazii de aer tropical- continental din sud-estşi sud.

Tem peratura aerului este slab diferenţiată ca urmare a uniformităţii reliefului. Mediile anuale sunt apropiate de 11,0°C în ţinutul cu climă de câmpie (10.9 C Lugoj) şi scad cu 1,0-2,0°C pe dealurile din estul judeţului.

Mediile lunii cca mai caldă (iulie) depăşesc 21 "C în câmpie (21,4°C la Lugoj) şi coboară până sub 18,0°C în est. Mediile lunii cca mai rece (ianuarie) sunt mai mari de - 2,0°C în câmpie şi cresc la valori mai mari de -l,0"C în estul judeţului. Maximele absolute au atins 42,5°C la Jimbolia (1 iulie 1950), iar minimele absolute au atins - 35,3°C la Timişoara (24 ianuarie 1963).

Numărul mediu al zilelor de îngheţ este mai mic de 100 în câmpie (91 la Timişoara)

Precipitaţiile atmosferice prezintă variaţii ample de peste 80,0 mm chiar în cadrul ţinutului cu climă de câmpi.

Cantităţile medii anuale totalizează 734,0 mm la Făget şi 605 mm la Lugoj. Cantităţile medii lunare cele mai mari cad în iunie, însumând 98,1 mm la Făget şi 77,3 mm 1a Lugoj. Cantităţile medii lunare cele mai mici cad în februarie (39,8 mm la Făget; 37,1 mm la Lugoj) sau manie.

Stratul de zăpada este instabil, şi are grosimi neînsemnate. Durata mediu anuală este de 29,8 zile la Timişoara şi creşte la 40-50 zile pe dealurile din est. Grosimile medii ating maximum 8,0 cm în ianuarie şi cca. 10,0 cin în est.

V ânturile sunt influenţate dc relief, mai ales sub raportul frecvenţei pe diferite direcţii. Frecvenţele medii anuale înregistrate la Timişoara evidenţiază predominarea vânturilor din nord (16,9%) şi est (15,0%), urmate dc cele din nord-vest (9,1%) şi sud (8,4%). Frecvenţa medie a calmului este de 20.9% la Timişoara şi 19,5% la Sânnicolau Mare. Vitezele medii anuale pe cele 8 direcţii cardinale şi intcrcardinalc oscilează între 2,2 şi 3,8 m/s la Timişoara şi între 1,2 şi 3,1 m/s la Sânnicolau Mare.

Precipitaţiile atmosferice reprezintă alt element meteorologic foarte important în caracterizarea climatică a unei regiuni, o verigă însemnată a circulaţiei apei în natură, cu implicaţii deosebite în anumite activităţi, precum cel agricol.

Continental ismul arealului studiat sc manifestă prinţi-o repartiţie neuniformă a precipitaţiilor pe parcursul anului, cu cantităţi suficiente, care permit menţinerea umidităţii în sol în această parte a ţării.

Cantităţile de precipitaţii cred dc la vest la est, cu valori dc 530 mm la Sfmnicolaui Mare şi 634 mm la Lugoj.

Maximul pluviometric se produce în luna iunie, ca urmare a intensificării iiv¡taţii ciclonicc din nordul Oceanului Atlantic sau din bazinul Mării Meditcrane.

în sezonul cald (IV-1X) se înregistrează în jur dc 60 % din totalul anual dc precipitaţii, iar vara se evidenţiază cele mai mari valori.

Cât de variabile sunt precipitaţiile în timp şi spaţiu o confirmă abaterile dc Ja valorile multianuale (normale). Excesul de umiditate sc constată în anii când sc depăşesc valorile multianuale, cei mai umezi ani au fost 1969 şi 1999. Deficitul dc

17

r^zeală arc o pondere mai redusă decât excesüi şi se produce în anii cu precipitaţii oiiuaîe sub valorile multianuale. Anul 2000 este considerat un an deosebit de cald şiuscat.

Cantităţile maxime căzute în 24 de ore se numără printre parametrii de mare importanţă practică, care alături de cantitatea de apă rezultată dintr-o singură ploaie, reprezintă dimensiunea de risc a respectivei caracteristici climatice. Valoarea cea mai marc. 100 mm s-a înregistrat ia Timişoara, în anul ] 9 15.

Arealul studiat, prin caracteristicile climatice face parte din categoria topoclimatului de câmpie. Particularităţile geomorfologice referitoare la altitudine mică, întindere mare, relativă uniformitate, absenţa obstacolelor orografice şi deschiderea largă către toate direcţiile de vânt, determină unele particularităţi ale zonei dc câmpie. Aici au loc advccţiile simultane ale maselor dc aer, precum şi o repartiţie relativ uniformă a parametrilor climatici, a unui bilanţ radiaţi v şi caloric cu valori dintre cele mai mari, uşor diferenţiate longitudinal.

Regiune dc câmpie care acoperă cea mai mare parte a judeţului Timiş, beneficiază de un climat temperat-continental moderat cu influenţe oceanice şi submediteraniene.

2.2.2. Regimul precipitaţiilor — medii lunare şi multianuale (imn)

INr.Crt.

Luna I II 111 r v V VI VIIStaţia1 Timişoara 39.8 _36,0 36,7 48,7 64,6 76,1 63,0

Nr.Crt.

Luna VIII IX X XI XII ANUALStaţia

1 Timişoara 49.8 40,3 38,9 48,2 49,8 591,9

2.2.3. Temperaturi - lunare si anuale ( °C )

Nr.Crt.

Luna I II 111 IV V VI VIIStaţia

I Timişoara - u 1,3 5,8 11,1 16,4 _ 19,4 21,2

Nr.Crt.

Luna VIII IX X XI XII ANUALStat ia

1 Timişoara 20,7 16,3 11,2 5,8 1,2 10.9

Referitor Ia temperaturile maxime şi minime extreme, sc constată că acestea se nregistrează în condiţii de regim anticiclonic, vara cu invazii ale aerului tropical şi iama

. le aerului arctic din nord sau nord-esi.

..2.4. Fenomene meteorologice extreme

în categoria fenomenelor de risc climatic, semnalate în zona dc câmpie a Banatului, pot îl menţionate în sezonul caid: grindina, vijelia şi ceaţa, iar în sezonul rece: chiciura şi poleiul.

îs

Din analiza datelor de la staţiile meteorologice din ţinuturile joase de câmpie, sc constată în medie 2 zile la majoritatea staţiilor, în schimb la Banloc se înregistrează cele mai multe cazuri, în medie 8 zile pe an.

Referitor Ia fenomenele periculoase din sezonul rece, se constată în medie 4-6 zile pe an cu depuneri de chiciură şi 2-5 zile pe an cu polei.

2,3. Secţiunea a 3 - a . Reţeaua hiotlrografică

Bazinul hidrografic Timiş este cel mai extins din judeţ (total bazin, inclusiv cel din judeţul Caraş-Severin-5248 km2). Râul Timiş îşi adună primele ape din Munţii Ţarcu-Godeanu şi Semenic, ca apoi, pana la trecerea frontierei, pe o distanţă de 241 km să adune încă 80 de afluenţi. Pe teritoriul judeţului Timiş parcurge 141,6 km, între localităţile Jena şi Grăniceri, drenând o suprafaţă dc 2500 km2.

Fenomenele de îngheţ (curgeri de sloiuri, gheaţă la mal, pod de gheaţă) apar cu o frecvenţă dc 90% din ierni, durata medie fiind de 35-40 de zile, iar podul de gheaţă cu o frecvenţă de 85% din ierni, cu o durată medic de 25 dc zile.

2.3.1. Cursurile dc apă

Râul Timiş constituie frontiera de sud a comunei iar Bega la nord dc comuna Bucovat.

Satul Bucovat este străbătut dc 2 parauri numite dc localnici Bistra respectiv larcos, in anotimpul caid acestea sunt secate.

2.3.3. Lacuri:

Nu sunt lacuri pc teritoriul comunei

2.3.4. Acumulări piscicole:

Nu sunt acumulări piscicole pe teritoriul comunei

:,3 .5 . Amenajări hidrotehnice:

Digurile din comună

NR.cri Denumire dig

Lungimekm

Lăţimela

coronament

înălţimemedie

Staretehnica

1. D ig B e g a m a l s t â n g 7,200 4 B u n a2. D ig T i m i ş m a l d r e p t | 5,100 3 4 B u n a i

19

: ii. Populaţie

COMUNA TOTAL MASCULIN FEMININ[BUCOVAT 2008 695 710

Populaţia băştinaşă a comunei Bucovat arc doua componente: localnici bănăţen ardeleni colonişti la începutul 1926 an in care se înfiinţează satul Bazosu Nou.

Evoluţia populaţiei din localitatea Bucovat

Recensământul1'1 Structura etnică

Anul Populaţia Români IVIasliia ri (icrmnni Alteetnii

1880 1.430 1.220 169 39 2

1900 1.634 1.366 205 46 17

1941 1.172 1.023 112 29 8

.1977 1.391 1.248 89 7 47

1191992 1.058 909 28 2 (113

romi)

Evoluţia populaţiei din localitatea Bazosu Nou

Recensământul^ Structura etnică

Anul Populaţia w * - Alte Romani etnii

1941 254 252 2

1956 271 271

1941 260 260

1977 361 358 3

1992 270 270

2002 260 259 1

20

In comuna Bucovat sunt 628 gospodării, după cum urmează pe localităţi:> Bucovat 375 gospodării cu o populaţie de 1100 locuitori> Bazosu Nou 120 gospodării cu o populaţie de 294 locuitori

2.5. Secţiunea a 5 - a . Cai de transport

Comuna Bucovat este străbătută de D.J. 609L (Timişoara -Remetea Marc -Bazosu Nou). Lungimea drumurilor este de aproximativ 17 Km.

2.5.1» Rutiere

i) uni uri judeţene

D.J Sectoare de drum609F Timişoara -Remetea Marc - Bazosu Nou L — 17 Km

2.5.2. Căi Ferate

TipulLiniei şi nr.

Nr.merstren

— ----------- --- ----------------------------- -----------------

Ruta

Nu exista

2.5.3. Reţele de conducte magistrale

Nu sunt reţele de conducte magistrale pe teritoriul comunei

2.6. Secţiunea a 6 - a . Dezvoltare economică

Pc raza comunei funcţionează un număr de 46 societăţi comerciale care au ca obiect de activitate, începând de la prestările de servicii în agricultură şi continuând cu industria uşoară,industria lemnului,ateliere confecţii metalice.

Doi întreprinzători au deschis în sat ateliere pentru prelucrarea lemnului. Doua pensiuni, un restaurant si un hotel-reslaurant, Urma producătoare de tamplarie PV' , pat in magazine alimentare si doua cafc baruri.

Operatori economici importanţi

- SC Prima four SRL- SC SC Tour Mirinvest SRL- SC DI-ANA-TOM SRL- SC DIONYSOS EDESIA SRL- SC AVLMIX J SRL

SC AGRIPROD EXIM CI URI AC GROUP SRL

’ DOVAI DISTRJBUTION SRL

A gricuftura -

Ca şi în urmă cu unul sau două secole, ocupaţiile de bază ale localnicilor rămân creşterea animalelor şi cultivarea cerealelor.

Comuna Bucovat dispune de păşuni întinse între localităţile din zonă. Moştenite din vremea Paşalâcului fimişoara, creşterea ovinelor şi cultivarea cucurudzului (porumbului) sunt sectoarele agricole cu cea mai mare pondere.

2.7. Secţiunea a 7 - a . Infrastructuri locale

Educaţie - învii mân t : în centrul dc comună funcţionează o şcoală cu opt clase, cu limba dc predare română. Tot aici este şi o grădiniţă de copii.

Sănătate : în raza administrativ-teritorială a comunei funcţionează 1 cabinet medical uman, având în componenţă 1 medic gencralişt şi un asistent generalist, si o farmacie umana.

Cultură: Localitatea dispune de doua cămine cultural. liste, dc asemenea, racordată la o reţea de internet wireless.

Sport şi turism :Amatorii de fotbal dispun dc un teren, la marginea satului, pe izlazul comunei.

Jocurile sportive tradiţionale, care astăzi nu se mai practică, erau fuga (asemănătore jocului de oină) şi ţoagrclc. Pentru amândouă jocurile se foloseau bâte şi mingi din cârpe, dc mărimea unui pumn. Mingea era numită loptă.

Fuga, mai dinamică, era jucată în special dc copii, în timp ce ţoagrele, mai statice, erau jucate mai ales de tineri, băieţi şi fete.

Copii practicau şi alergarea cu cercul.

Turism în zonă :• In localitatea Bazosu Nou se alia situai parcul Dendrologic• La 6 kilometri spre sud, se găseşte plaja Albina.

Religie : Marea majoritate a locuitorilor din Bucovat sunt creştin - ortodocşi. Biserica ortodoxă, ridicată în anul 1800, are hramul Sfanţul Gheorghe.Dintre credincioşii neoprotestanţi, stabiliţi în localitate în ultimele decenii, baptiştii si adventiştii au lăcaş dc cult.

felcfonie: Comuna dispune dc centrală telefonică digitală, fiind operabile şi serviciile dc telefonic mobilă (Vodafonc, Orange)

Servicii comunitare : Paza contra incendiilor este asigurată de către formaţia de pompierii voluntari.

Reţea dc energic electrică.

'•!£ rg ii* rg % t^ ioox iiţiis ^ y c -^ tf ite r iiie •

în zona se organizează renumiteie rugi bănăţene după cum urmează :« in localitatea Buccvat - 23 aprilie (hramul bisericii - Sfanţul Gheorghe)• In localitatea Bazosu Nou - i 4 octombrie (hramul bisericii-¿fanta Paraschi va)

23

CAPITOLUL IIíANALIZA RISCURILOR GENERATOARE

DE SITUAŢII! DE URGENŢĂ

3.L Secţiunea 1 . Analiza riscurilor naturale

3.1.1.1. Fenomene meteorologice periculoase

Ploile abundente se produc de regulă în perioadele aprilie-iunie, octombrie- noicmbric.

Depunerile de chiciură, polei, îngheţuri timpurii sau târzii, secetă pot afecta întreg teritoriul comunei. Numărul mediu anual de zile cu polei este între 1,7-2,7.

Numărul mediu anual dc zile cu viscol în judeţ 1.1 în zona de vest a judeţului.

Vijeliile (furtuni) cu rafale mai mari de 12 m/s şi intensificări bruşte dc peste 20 m/s se produc în perioada mai-august

Căderile de grindină se produc de regulă în perioada iunie-uugust şi pot afecta întregul teritoriu al judeţului.

Conform mediilor multianuale referitoare Ia referitoare la regimul precipitaţiilor, termic şi higrometric, există annual perioade dc secetă, perioade tară precipitaţii (14 zile consecutive în perioada rece ajuriului şi zece zile consecutive în sezonul dc vegetaţie)

3.1.1.1.1. I n u n d a ţ i i_____. . * j

Riscul producerii inundaţiilor datorită ploilor abundente şi topirii bruşte azăpezii se datorează, pc dc o parte, caracteristicilor cursurilor dc apă din România, amplasării unor importante obiective în zone inundabile, iar pe de altă parte insuficienţei lucrărilor cu rol de apărare împotriva inundaţiilor.

Prin revărsarea creată de creşterea debitelor datorată unor ploi abundente şi îndelungate sau suprapunerea ploilor abundente peste stratul de zapada, urmat de topirea brusca a zăpezilor. Aceste inundaţii sc pot produce, de regulă, pe cursurile de apă neamenajate integral :

- râul Hcga, situat la graniţa dintre comuna Rcmetea Mare si comuna Bucovat- râul Timiş, situat intre comuna Cheveresul Marc si comuna Bucovat

ipuri dc risc generatoare dc situaţii de urgenţă:a) inundaţii, prin revărsările naturale ale cursurilor dc apa, datorate creşterii debitelor

sau blocajelor produse de gheţuri, plutitori, aluviuni şi avalanşe dc zăpadă şi prin scurgeri de pe versanţi;

mmdaţii provocate dc accidente sau avarii la construcţiile hidrotehnice; z) fenomene meteorologice periculoase: ploi torenţiale, ninsori abundente, furtuni şi iscole, depuneri de gheaţă, chiciură, polei, îngheţuri timpurii sau târzii, grindină şi

secetă (hidrologică).

Sunt expuse direct sau indirect acestor tipuri de risc:a) populaţia, precum şi bunurile sale mobile şi imobile;b) obiectivele sociale;c) capacităţile productive (societăţi comerciale, platforme industriale, centrale

electrice, ferme agrozootehnice şi altele);d) barajele şi alte lucrări hidrotehnice care reprezintă surse de risc în aval, în cazul

producerii de accidente;e) căile dc comunicaţii rutiere, feroviare, reţelele de alimentare cu energie electrică,

gaze, sursele şi sistemele de alimentare eu apă şi canalizare, staţiile de tratare şi de epurare, reţelele dc telecomunicaţii şi altele;

0 mediul natural (ecosisteme acvatice, păduri, terenuri agricole, intravilanul localităţilor şi altele).

Ploi cu intensităţi excepţionale s-au produs în perioada 14.04-19.04.2005 însumând 110,2 I/mp Ia Timişoara, 140.3 1/mp Ia Făget. 135.11/mp la Surduc .

3.1.1.1.2. Furtuni, tornade, secetă. îngheţ

In categoria fenomenelor de risc climatic, semnalate în zona de câmpie a Banatului, pot (î menţionate în sezonul cald: grindina, vijelia şi ceaţa, iar în sezonul rece: chiciura şi poleiul.

furtuna = perturbaţie atmosferică care implică variaţii mari ale presiunii şi vitezei vântului pe zone cu raza de la I km(tornade) şi până la 3000 km (ciclon).

Frecventa % medic anuală a vânturilor pe direcţii :

Statia N NE E SE s sv V NV CalmTimişoara J 6 ,9 15,0 7,4 8,4 8,6 7,0 9,1 20,9

viscol vânt puternic, care depăşeşte tăria 4 pe scara Beaufort însoţit de ninsoare sau dc lapoviţă.

Viscolele pot fi :- Violente (v>I 7m/s.);- Tari (16m/s.>v> 11 m/s.);- Moderate (10m/s.>v>6m/s.):- furtuni(v>17m/s.).

Referitor la fenomenele periculoase din sezonul rece, se constată în medic 4-6 zile pe an cu depuneri de chiciură şi 2-5 zile pe an cu polei.

25

medie şi extrem ă a primului şi a ultimului îngheţ

Staţia

Data medie Durata medie a intervalului fără

îngheţ

Date extremePrimul

îngheţ

Ultimul

îngheţ

Prim ul

îngheţUltimulîngheţ

Timişoara 29 X 11 IV 202 zile 1 X 19 V

3.1.1.2. Incendii dc pădure

PcrioadeJe dc producere a acestora sunt în special primăvara, lunile martie - aprilie iar unele şi în perioada dc toamnă, propagarea incendiilor în fondul forestier facându-se din terenurile agricole şi păşunile limitrofe pădurii

Posibilă zonă dc manifestare în zona pădurii de pe malul stâng al râului Timiş. Nu s-au înregistrat până în prezent;

3.1.1.3 Avalanşe

Avalanşele pot antrena cantităţi importante din stratul de zăpada de suprafaţă, ce pot disloca apoi şi porţiuni de staturile mai vechi, cu elemente de sol ce pot provoca distrugeri importante.

Riscul pentru producerea acestora este catalogat de nivelul patru, cel mai mare pe scala europeană a clasificărilor dc acest gen agreată şi în România.

La altitudini de peste 1.800 de metri este posibil să apară spontan asemenea fenomene.

3.1.1.4. Fenomene distructive de origine geologica

3.1.1.4.1 Cutremure

Din punct de vedere seismic România a fost încadrată de specialiştii Băncii Mondiale în categoria ţărilor cu risc seismic ridicai, dacă Vrancea este prima zona seismică a României atunci Banatul este cu siguranţă a doua zonă seismică atât din punct de vedere al numărului dc evenimente cât şi prin energia eliberată.

Cutremurele produse în judeţ reprezintă o serie dc caracteristici specifice:* adâncimile focarelor sunt mici. între 5 şi 15 km- suprafeţele zonelor epicentrale, unde efectele sunt maxime, sunt foarte reduse® izoscistele au forme uşor eliptice până la circulare* prezintă un număr relativ mic de preşocuri, urmate fiind de un număr foarte marc

de replici sau postşocuri• principalele falii delimitate au orientări şi profunzimi diferite• focarele principalelor cutremure din judeţ se află la intersecţia sau în apropierea

intersecţiei dintre faliile geologice dc vârste diferite26

! isfributîa în spaţiu a cpicentrelor acestor cutremure evidenţiază un număr relativ mare de zone cu risc seismic ridicat, astfel:

" zone cu cutremure cu intensitate în epicentru de 8' Mcreolii: o Banloc-Ofseniţa o Voitcg o Şag-Parţa o Vinga-Variaş

® zone cu cutremure cu intensitate de 7 ' Mercalli:o Periam. Sânnicolau Marc, Sânmihaiu Român, Jimbolia şi la graniţa cu

Serbia-M un lenegru (Srbski-1 te bej). o Timişoara, Săcălaz, Peciu Nou, Ciacova, Recaş şi Buziaş.

Sunt definite 8 principale falii seismice:- Timişoara Vest; Săcălaz-Sânmihaiu Român; Banloc-Licbling-

Buziaş; Voiteg-Peciu Nou-Cărpiniş; Vinga-Variaş; Buziaş-Recaş- Vinga; Bccicherecu Mic-Maşloc şi Sacoşu Mare-Arad.

Avariile şi caracterul distructiv al unui eventual cutremur este foarte divers şi gradat în judeţ, cu tendinţă clară de concentrare în zonele mobilate cu clădiri joase, construite până în anul 1940 .

Din multitudinea zonelor seismice din Banat, judeţul Timiş are şi el cateva zone cu risc seismic ridicat. Amintim zonele cele mai importante cu intensităţile, perioada şi numărul de evenimente produse:

Nr.crt. Zona cpicentrală

Inste.şitateamaximă

observatăAnul Număr dc

evenimente

1 Sânnicolaul Mare VII 1879 72 Barateaz VII 19003 Periam - Vâri aş VII 1859 44 Jimbolia - Bulgăruş VII 1941 35 Cârpi niş V 1889 46 Sânandrei Hodon V 1950 27 Recaş V 1896- 1902 28 Timişoara (Mehala) VII 1879 189 Sân mi hai - Şacal z VI 1973 4IO Şag - Paria VII 1959 81 i Rudna - Ciacova V 1907 212 l.iebling - Voiteg V1I-VII1 1991 813 Banioc - Ofseniţa vn-vm 1915-1991 10

Evoluţia fenomenelor în perioada 1994-2006’ 991 : Cutremur a avui Ioc în 02.12. ora 10.49. a avut o magnitudine dc 5,7 grade scara Richter. cu epicentrele la Banioc şi Timişoara.

Efectele cutremului din 199Iau fost:• I I localităţi afectate;© pierderi umane : l mort, 23 răniţi

27

• clădiri afectate : distruse 861, avariate 69/• persoane sinistrate: 1550

2000 : 2 cutremure ( 23.03-magniuidine 2.6 grade scara Richter. epicentru Banloc şi 30.10 - magnitudine 3,5 grade scara Richter, epicentru Chevereşu Mare). Cutremurele nu au produs pagube.2001 : 2 cutremure cu magnitudine de 3 grade scara Richter la Jebel (19.09) şi 4 grade scara Richter la Sacoşu Turcesc (20.06). Cutremurele nu au produs pagube.

3.1.1.4.2. Alunecări de teren

Localităţile comunei nu sunt situate în zona de producere a alunecărilor de teren

3.1.2. Riscuri tehnologice

Localităţile comunei nu sunt situate în zona de producerea a unor explozii,

3.1.2.3. Transporturi

3.1.2.3.1. Transporturi rutiere

Situaţiazonelor cu trafic intens de pe DJ

Nr.Crt.

Denumiredrum

Localitate PoziţieKm

Trafic mediu zilnic anual în 2005(nr.vehicole)

1 DJ 609F Remctea Mare 5 120

3.1.2.3.2.- Transporturi feroviare:

Accidentele majore pe căile ferate sunt considerate cele care au ca urmare distrugerea sau avarierea materialului rulant, a căii, a bunurilor transportate, vătămarea integrităţii corporale, perturbaţii în circulaţia trenurilor sau în activitatea de manevră.

3.L2.3.3. Transportul fluvial şi maritim

Nu este cazul

3.1.2.3.4. Transportul aerian

2S

. .calităţile comunei nu sunt situate în interiorul culoarului de zbor.

?. 1.2.3.5. Transportul prin reţele magistrale

Localităţile comunei nu sunt situate în zona de transport prin reţele magistrale

3 .1.2.4 Nucleare

Judeţul Timiş conform analizei Consiliului Naţional de Control al Activităţii Nucleare nu este înregistrat cu risc de accident nuclear şi numai cu risc dc urgenţe radiologice.

Riscul nuclear cel mai important este localizat în zona Pecs Ungaria, din cauza existentei centralei nucleare cu 4 reactoare (putere instalată 550 MW), situată la cea 140 Km dc graniţa cu Romania (implicit judeţul Timiş) şi cca. 220 Km dc municipiul Timişoara.

Specialiştii maghiară apreciază ca zone periculoase în cazul producerii unui accident la centrala nucleară, cele cu raze dc 30 Km (Zona I-a de urgenţă) şi 80 Km (Zona Il-a de urgenţă)

3.1.2.5. Poluare ape

Sc pot produce la apele de suprafaţă şi ale solului urmare a deversărilor de deşeuri chimice periculoase, pesticide, nămol de epurare, sau alte tipuri de deşeuri periculoase.

3.1.2.6. Prăbuşiri de construcţii, instalaţii sau amenajări

Cutremurele ar putea produce avarii, mai ales Ia clădirile vechi, dinainte de 1940.

3.1.2.7. Eşecul utilităţilor publice

Se pot produce avarii grave Ia reţeaua de transport a energiei electrice:• deficienţe tehnice la alimentare (3 de localităţi);

Sc pot produce avarii la liniile telefonice la:• releele de conexiune cu alte judeţe:• centralele dc telecomunicaţii.

'. I 2.8. Căderi de obiecte din atmosfera sau din cosmos

frecvenţa de risc ca urmare a căderii unor obiecte din atmosferă sau din cosmos esie considerată drept scăzută în judeţul Timiş.

Se pol produce în orice loc de pe teritoriul comunei.

Ca urmare a numeroaselor confruntări armate şi a acţiunilor militare aeriene şi restre de pe teritoriul ţării noastre în timpul celor două războaie mondiale, în majoritate

zonelor României au rămas neexpiodatc însemnate cantităţi de muniţii cc diferite tipuri şicalibre.

Nu s-au descoperit muniţie pe teritoriul administrativ al comunei.

Localităţi din judeţ unde s-au descoperit muniţii neexpiodatc :- Oraşul Buziaş (bombe de aruncător, proiectile de artilerie, grenade de mână,

mine antipersonal şi antitanc şi cartuşe);- Localiatatea Bacova (proiectile de artilerie, bombe de aruncător, grenade de

mână şi cartuşe);

Existenţa acestor muniţii a căror descoperire se realizează, dc regulă, ca urmare a unor lucrări agricole, industriale, silvice sau chiar prin spălarea naturală a unor terenuri, a provocat, acolo unde neştiinţa sau inconştienţa unor oameni a permis-o, numeroase victime omeneşti şi pagube materiale.

Ca urmare a efectelor mânuirii necorcspunzătoare a muniţiilor neexpiodatc şi a pagubelor materiale cauzate de explozii de muniţii, în perioada 1999-2006 în ţară, s-au tras următoarele concluzii, destul de îngrijorătoare:

> Majoritatea victimelor sunt copii sau persoane de vârsta a. treia:> Multe dintre accidentele prezentate s-au petrecut ca urmare a acţiunii cu

diferite scule (aparat dc sudură, aparat de tăiat metale), sau direct ca urmare a lovirii sau încălzirii acestora;

y Deşi muniţia descoperită este foarte veche şi prezintă un grad avansat de degradare, componentele acestora sunt toate active, manipularea necorcspunzătoare ducând la explozia instantanee a acesteia;

> Deşi acţiunile preventive sunt numeroase, acestea executându-sc atât în şcoli cât şi în cadrul diferitelor convocări, nu sc acorda atenţia deosebită acestor muniţii neexplodate;

> Accidentele în rândul populaţiei civile ca urinare a mânuirii imprudente a muniţiilor descoperite neexplodate au fost pc tot teritoriul ţării.

v funtfie neexplodată.

V 3. Riscurile biologice

EPIDEMII:-se pot produce în judeţul Timiş, ca urmare a apariţiei unor focare de infecţie. Riscurile cele mai mari le prezintă localităţile situate pe principalele căi de comunicaţie şi marile aglomerări urbane. Timişoara şi Lugoj, oraşele judeţului, localităţile dispuse pe principalele cursuri.

30

r r-r: a epidemiologică referitor la evoluţia bolilor infecţioase estimează:pe termen scurt şi mediu (3-6 luni) existenţa riscului creşterii morbidităţii prin boli cu transmitere aeriană (viroze respiratorii, pneumonii şi gripe) în contextul evoluţiei ciclice sezoniere a acestora (sezon rece), vor fi afectate zonele urbane aglomerate precum şi locuitorii din zonele afectate de inundaţii

o pe termen lung existenţa riscului creşterii morbidităţii la aceleaşi categorii de boli infecţioase în mediu rural şi îndeosebi la anumite grupuri cinice (rromi) care se sustrag programului obligatoriu de vaccinare şi nu sunt înscrişi la medici de familie

EPIZOOTII:-pot aparea frecvent în zonele unde se cresc un număr mare do animale, în gospodarii particulare sau la complexele dc creştere a acestora.

Identificarea riscurilor asupra sănătăţii animalelor:Având în vedere faptul că judeţul Timiş este un judeţ de graniţă cele mai mari

riscuri asupra sănătăţii animalelor sunt factorii virali şi mircobiologici patogeni, care produc boli de mare difuzabilitate transmisibile la animale:

- A - 010 - febra aftoasă- A - 130 pesta porcină clasică- A - 150 pesta aviară (influenţa aviară - gripa aviară)- A - 090 - blue tongue (boala limbii albastre)- Antrax- Tetanosul- BotulismulTeritoriul judeţului Timiş este indemn de aceste boli.

Controlul apei, alimentelor - produse dc origine animală şi furajelor.Prin planul cifric al acţiunilor sanitare veterinare medicii veterinari de stat

efectuează acţiuni de depistare îri unităţile de tăiere privind principalele boli transmisibile Ia om (zoonoze);

- I richineloza - B - 225- Cisticercoza — B 252- Echinococoza — B — 053

Listcrioza C' 611- Salmoneloza C —620

Tuberculoza — B - 105 Leptospiroza B - 056 Antrax B —051

- Bruceloza- B - 103, B — 151, B - 152, B 153- Campliobactcrioza B — 104

Botulism C —615- Rabie B - 058

Paraziteze la peşti

31

3.1.4. Riscurile de incendiu

Statistica incendiilor din judeţ

TOTAL INTERVENŢII PENTRU STINGEREA INCENDIILOR LA COMUNĂ ÎN PERIOADA 01.01.2008-31.12.2008

NT.crt. Comuna / AN 2011 TOTAL

1 Bucovat - -

3.1.5. Riscurile sociale .

• în localitatea Bucovat - 23 aprilie (Sfanţul Gheorghe)• în localiatatea Bazosu Nou- 14 octombrie (Sfânta Paraschiva)

CAPITOLUL I V. ACOPERIREA RISCURILOR

Secţiunea /. Concepţia desfăşurării acţiunilor de protecţie-intervenţieElaborarea concepţiei de desfăşurare a acţiunilor de protecţie-intervenţie constă în

stabilirea etapelor şi fazelor de intervenţie, în funcţie de evoluţia probabilă a situaţiilor de urgenţă, definirea obiectivelor, crearea de scenarii pe baza acţiunilor de dezvoltare, a premiselor referitoare Ia condiţiile viitoare (completarea alternativelor faţă de obiectivele urmărite, identificarea şi alegerea alternativei de acţiune optime şi care recomandă planul de acţiune ce urmează să fie aplicat), selectarea cursului optim de acţiune şi stabilirea dispozitivului de intervenţie, luarea deciziei şiprecizarca/transmitcrea acesteia Ia structurile proprii şi celor de cooperare.

Secţiunea a 2-a. Etapele de realizare a acţiunilorDesfăşurarea intervenţiei cuprinde următoarele operaţiuni principale:

- alertarea şi/sau alarmarea unităţilor şi a subunităţilor pentru intervenţie;- informarea personalului de conducere asupra situaţiei create;- deplasarea la locul intervenţiei;- intrarea în acţiune a forţelor, amplasarea mijloacelor şi realizarea

dispozitivului preliminar de intervenţie;- transmiterea dispoziţiilor preliminare;- recunoaşterea, analiza situaţiei, luarea deciziei şi darea ordinului de

intervenţie;- evacuarea, salvarea şi/sau protejarea persoanelor, animalelor şi bunurilor;- realizarea, adaptarea şi finalizarea dispozitivului dc intervenţie la situaţia

concretă;- manevra dc forţe;- localizarea şi limitarea efectelor evenimentului (dezastrului);- înlăturarea unor efecte negative ale evenimentului (dezastrului);- regruparea forţelor şi mijloacelor după îndeplinirea misiunii;- stabilirea cauzei producerii evenimentului şi a condiţiilor care au favorizat

evoluţia acestuia;- întocmirea procesului-verbal de intervenţie şi a raportului de intervenţie;- retragerea forţelor şi mijloacelor de la locul acţiunii în locul de dislocare

permanentă;- restabilirea capacităţii de intervenţie;- informarea inspectorului gencral/inspectorului-şef/comandantului şi a

eşalonului superior.

A lertarea pentru intervenţie cuprinde recepţionarea şi înregistrarea anunţului, transmiterea acestuia şefului gărzii de intervenţie (comandantului acţiunii) şi adunarea personalului în vederea deplasării la locul acţiunii.

Recepţionarea apelului se face prin dispeceratul cu număr de apel unic 112 sau prin declanşarea sistemului dc observare-alarmarc automată a incendiilor. Operaţiunea de alertare se efectuează prin declanşare a, de către radiotelefonistul de serviciu a semnalelor acustice şi optice stabilite sau la ordinul comandantului intervenţiei.

- » nJJ

Deplasarea Ia locul intervenţiei este precedată de adunarea efectivelor, ca urmare a declanşării semnalului de alertare.

Deplasarea la locul acţiunii se face în coloană, pe itinerarul ordonat, respectând regulile de circulaţie, în condiţii de siguranţă folosindu-se, la nevoie, mijloacele de avertizare sonoră şi optică, astfel încât să se ajungă la locul intervenţiei în timpul cel mai scurt, în condiţii de siguranţă şi cu capacitatea de intervenţie completă.

Intrarea în acţiune a forţelor, amplasarea mijloacelor şi realizarea dispozitivului preliminar de intervenţie

Recunoaşterea, analiza situaţiei, luarea deciziei şi darea ordinului de intervenţie sunt activităţi care încep imediat, după sosirea la locul acţiunii, se continuă pe toată durata intervenţiei şi constau în cercetarea directă, în scopul cunoaşterii situaţiei şi obţinerii datelor necesare pentru luarea deciziei.

Evacuarea, salvarea şi/sau protejarea persoanelor, animalelor şi bunurilor seexecută concomitent cu operaţiunile de localizare şi limitare a efectelor evenimentului (dezastrului), de către personalul stabilit şi pregătit în acest scop.

Operaţiunile dc evacuare, salvare şi/sau protejare a persoanelor şi animalelor se organizează şi se execută distinct şi prioritar, în situaţiile când:

a) evenimentul ameninţă direct viaţa sau încăperile în care se găsesc persoane ori animale, iar căile de evacuare sunt blocate de incendiu sau dărâmături;

b) încăperile în care se găsesc persoane şi/sau animale sunt inundate de fum şi gaze toxice;

c) există pericol dc explozie sau de prăbuşire a unor instalaţii şi/sau elemente de construcţie;

d) există persoane care sunt în imposibilitatea de a se evacua din locurile afectate de eveniment;

c) s-a produs panică în rândul persoanelor ca urmare a situaţiei de la locul acţiunii.

Evacuarea animalelor se execută cu ajutorul îngrijitorilor, folosind procedee şi metode în raport cu specia acestora şi gradul de dezvoltare a evenimentului, de forţele şi mijloacele la dispoziţie.

Limitarea distrugerii bunurilor materiale se execută când acestea nu sunt ameninţate direct dc efectele evenimentului, nu împiedică accesul la locul acţiunii şi nu creează pericol de dezvoltare şi propagare. în primă urgenţă se evacuează materialele şi substanţele cu pericol de explozie, precum şi bunurile de valoare. Bunurile evacuate se depozitează în locuri ferite de efectele incendiului, ale apei şi precipitaţiilor atmosferice, asigurând protecţia acestora împotriva incendierii sau reaprinderii.

Localizarea şi limitarea efectelor evenimentului (dezastrului) este operaţiunea în care se realizează limitarea agravării situaţiei de urgenţă, protecţia construcţiilor, instalaţiilor şi amenajărilor periclitate şi se creează condiţiile pentru lichidarea acesteia cu forţele şi mijloacele concentrate Ia locul intervenţiei

34

Evenimentul se consideră localizat atunci când propagarea şi dezvoltarea acestuia este întreruptă, protecţia vecinătăţilor este sigură şi sunt create condiţii pentru lichidarea acestuia cu forţele şi mijloacele la dispoziţie.

Stabilirea cauzelor producerii evenimentului şi condiţiilor care au favorizat evoluţia acestuia, constituie acţiunile şi activităţile desfăşurate în scopul procurării, analizării şi exploatării datelor şi informaţiilor şi problemelor de orice natură, aprecierii corecte a condiţiilor care au favorizat evoluţia evenimentului şi identificarea celor care au determinat dezvoltarea şi propagarea acestuia.

Stabilirea cauzelor producerii evenimentului se face potrivit reglementărilor aprobate de ministrul administraţiei şi internelor referitoare la cercetarea la faţa locului.

Conform Ordinului nr. 718 din 30 iunie 2005 pentru aprobarea Criteriilor de performanţă privind structura organizatorică şi dotarea serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă, derularea intervenţiei se face gradual, după caz, astfel:

- alarmarea serviciului voluntar, concomitent cu anunţarea/alertarea structurilor profesioniste de intervenţie ale inspectoratului pentru situaţii de urgenţă judeţean, precum şi a serviciului privat/voluntar cu care s-a încheiat un contract/o convenţie de intervenţie;

- intervenţia propriu-zisă efectuată de serviciile voluntare;- sprijinul acordat intervenţiei (în tehnică şi personal specializat) de către

serviciul privat/voluntar eu care s-a încheiat un conlract/o convenţie de intervenţie;

- sprijinul acordat intervenţiei (în tehnică şi personal specializat) de către structurile profesioniste.

Serviciul de urgenţă voluntar solicită în sprijin intervenţia serviciilor de urgenţă private şi a celor voluntare cu care a încheiat contracte/convenţii de intervenţie sau, după caz, a serviciilor dc urgenţă profesioniste, ori de câte ori amploarea situaţiei de urgenţă depăşeşte capacitatea de răspuns a acestuia

Secţiunea a 3-a. Faze de urgenţa a acţiunilor

în funcţie de locul, natura, amploarea şi evoluţia evenimentului, intervenţiile serviciilor pentru situaţii de urgenţă sunt organizate astfel:

- urgenţa I - asigurată dc Serviciul voluntar pentru situaţii de urgenţă al comunei Bucovat;

- urgenţa a Il-a - asigurată de garda de intervenţie a Staţiei de pompieri Timişoara;

- urgenţa a ITT-a - asigurată de către subunităţile Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „BANAT" al Judeţului Timiş;

- urgenţa a IV-a - asigurată prin grupări operative, dislocate la ordinul inspectorului general, al inspectoratului General, în cazul unor intervenţii de amploare şi dc lungă durată.

35

Forţele de intervenţie specializate acţionează conform domeniului lor de competenţă, pentru:

- salvarea şi/sau protejarea oamenilor, animalelor şi bunurilor, evacuarea şi transportul victimelor, cazarea sinistraţilor, aprovizionarea cu alimente, medicamente şi materiale de primă necesitate;

- acordarea primului ajutor medical şi psihologic, precum şi participarea la evacuarea populaţiei, instituţiilor publice şi operatorilor economici afectaţi;

- aplicarea măsurilor privind ordinea publică pe timpul producerii situaţiei de urgenţă specifice;

- dirijarea şi îndrumarea circulaţiei pe direcţiile şi în zonele stabilite ca accesibile;

- diminuarea şi/sau eliminarea avariilor la reţele şi clădiri cu funcţiuni esenţiale, a căror integritate pe durata cutremurelor este vitală pentru protecţia civilă: staţiile dc pompieri şi sediile poliţiei, spitale şi alte construcţii aferente serviciilor sanitare care sunt dotate cu secţii de chirurgie şi de urgenţă, clădirile instituţiilor cu responsabilitate în gestionarea situaţiilor de urgenţă, în apărarea şi securitatea naţională, staţiile de producere şi distribuţie a energiei şi/sau care asigură servicii esenţiale pentru celelalte categorii de clădiri menţionate, garajele de vehicule ale serviciilor de urgenţă de diferite categorii, rezervoare de apă şi staţii dc pompare esenţiale pentru situaţii de urgenţă, clădiri care conţin gaze toxice, explozivi şi alte substanţe periculoase, precum şi pentru căi dc transport, clădiri pentru învăţământ;

- limitarea proporţiilor situaţiei de urgenţă specifice şi înlăturarea efectelor acesteia cu mijloacele din dotare.

Conform Hotărârii nr. 547 din 9 iunie 2005 pentru aprobarea Strategiei naţionale de protecţie civilă, în timp de pace, principalele misiuni strategice sunt:

- stabilirea forţelor şi mijloacelor pentru realizarea unui nivel al capacităţii dc răspuns cât mai apropiat nevoilor determinate de numărul şi gradul de pericol al surselor de risc luate în evidenţă şi monitorizate;

- realizarea măsurilor necesare pentru informarea oportună a factorilor de decizie şi alarmarea populaţiei referitor la iminenta producere a dezastrelor naturale şi/sau tehnologice sau declanşarea prin surprindere a unor acţiuni militare din interior sau exterior;

- realizarea măsurilor de protecţie a populaţiei şi animalelor, bunurilor materiale, valorilor de patrimoniu şi factorilor de mediu conform situaţiilor dc risc la care ar putea fi supus teritoriul naţional prin evacuare, adăpostire, apărare NBC şi asistenţă sanitară;

- pregătirea personalului de conducere în domeniul protecţiei civile din administraţia publică centrală şi locală, de la nivelul instituţiilor publice şi agenţilor economici prin şedinţe teoretice şi practice, cursuri şi convocări în ţară şi străinătate;

Secţiunea a 4-a. Acţiunile de protecţie-intervenţie

36

- instruirea populaţiei neîncadrate, a studenţilor şi elevilor, în vederea însuşirii regulilor de comportare înainte, pe timpul şi după producerea dezastrelor sau acţiunilor militare, precum şi pentru acordarea autoajutorului sau a primului ajutor, în caz de dificultate;

- luarea în evidenţă a tuturor surselor şi zonelor de risc natural şi tehnologic existente pc teritoriul, în spaţiul aerian şi maritim al României;

- elaborarea prognozelor privind urmările probabile ale producerii unor dezastre, calculul necesarului de forţe şi mijloace de intervenţie pentru diferite variante;

- monitorizarea parametrilor de stare cuantificabili Ia toate sursele de risc luate în evidenţă, culegerea şi prelucrarea datelor şi informaţiilor referitoare la depăşirea limitelor de atenţie;

- iniţierea şi elaborarea de acte normative, regulamente, instrucţiuni şi norme cu privire la organizare, funcţionare şi principiile de întrebuinţare a structurilor de protecţie civilă pe timp de pace, criză sau război;

Măsuri pe timpul producerii dezastrului:- salvarea (prevenirea şi protecţia) populaţiei, animalelor, bunurilor materiale şi

valorilor de patrimoniu, de acţiunile distructive ale dezastrelor prin înştiinţare, alarmare şi evacuare sau dispersare temporară, adăpostire, descarcerare;

- decontaminarea chimică radioactivă a personalului, terenului, clădirilor, instalaţiilor şi echipamentului, în cazul producerii unor accidente nucleare sau chimice;

- limitarea şi înlăturarea avariilor la reţelele de utilitate publică;- izolarea focarelor epidemiilor sau epizootiilor;- acordarea primului ajutor, trierea şi evacuarea răniţilor Ia formaţiunile

medicale fixe sau mobile cclc mai apropiate;- acordarea asistenţei medicale specializate şi spitalizarea persoanelor rănite,

arse, iradiate, contaminate, intoxicate;- amenajarea unor spaţii dc locuit improvizate sau specializate, inclusiv a unor

tabere de sinistraţi (refugiaţi), pentru persoanele rămase iară locuinţe;- paza şi supravegherea zonelor calamitate; colectarea, depozitarea, transportul

şi distribuirea ajutoarelor umanitare de strictă necesitate pentru populaţia rămasă fără locuinţe;

- paza şi însoţirea convoaielor umanitare;- înlăturarea tuturor urmărilor dezastrelor şi participarea la refacerea condiţiilor

pentru reluarea, în stare de normalitate a activităţilor sociale şi economice;

în toate situaţiile în care se participă la acţiunile de limitare şi înlăturare a efectelor distructive provocate de avarii, explozii, accidente, calamităţi, catastrofe sau atac din aer, comandantul forţelor ce intervin, în raport cu misiunile primite, are următoarele obligaţii:

a) sa asigure verificarea instalaţiilor fixe de stingere şi punerea în funcţiune a celor care nu au fost afectate;

b) să realizeze dispozitive de acţiune adecvate;c) să asigure alimentarea continuă cu apă a autospecialelor;

37

d) să realizeze dispozitive de rezervă de la surse de apă naturale, bazine şi răcitoare, pentru a avea continuitate în acţiune în cazul producerii unor avarii în reţeaua de hidranţi;

e) să acţioneze cu prioritate pentru salvarea răniţilor, accidentaţilor şi evacuarea victimelor;

f) să acţioneze pentru prevenirea producerii de explozii, incendii, inundarea unor subsoluri sau canale tehnologice şi punerea în stare liberă a unor gaze toxice, care pot afecta securitatea personalului, precum şi unele puncte vitale ale obiectivului;

g) să organizeze stingerea incendiilor cu prioritate în clădirile în care se află persoane şi instalaţii vitale şi periculoase la incendiu sau este prezent pericolul de explozie;

h) să organizeze, împreună cu specialiştii obiectivului, închiderea vanelor de pe conductele de gaze şi lichide combustibile.care pot alimenta focarele de incendiu;

i) să organizeze stingerea eşalonată a incendiilor în cazul producerii simultane a acestora, începând cu cele care periclitează viaţa persoanelor şi instalaţiile vitale;

j) să destine forţele necesare pentru supravegherea arderii dirijate, acolo unde vanele de pe conducte de gaze şi lichide combustibile au fost deteriorate, precum şi pc timpul descongestionării instalaţiilor avariate;

k) să organizeze evacuarea apei din subsoluri şi canalele tehnologice;l) să ia măsuri pentru protecţia personalului, tehnicii şi materialelor de intervenţie;m) să asigure rezerva dc forţe şi mijloace, substanţe de intervenţie, carburanţi,

lubrifianţi, echipament de protecţie şi hrană din surse proprii sau, după caz. să solicite sprijinul autorităţilor administraţiei publice locale şi agenţilor economici.

Pentru intervenţia la limitarea şi înlăturarea efectelor distructive ale seismelor, comandantul unităţii şi subunităţii are următoarele obligaţii:

a) să stabilească locurile unde sunt surprinse persoane sub dărâmături şi unde s-au produs incendii şi avarii în reţelele dc alimentare cu energie electrică, gaze şi apă;

b) să stabilească şi să destine forţele şi mijloacele necesare în fiecare punct de intervenţie pentru salvarea persoanelor, stingerea incendiilor, evacuarea apei din subsoluri şi alimentarea cu apă a populaţiei;

c) să raporteze eşalonului superior situaţia creată în zona de competenţă sau raionul de intervenţie, măsurile întreprinse, nevoile de sprijin şi orice schimbare în situaţia operativă;

d) să stabilească misiunile de îndeplinit la fiecare punct de intervenţie, metodele şi procedeele de acţiune;

e) să participe Ia organizarea cooperării cu celelalte forţe care acţionează în cadrul punctului de intervenţie;

f) să asigure sistemul dc legături pentru informare, conducere şi cooperare;g) să stabilească măsurile de protecţie a personalului, tehnicii şi materialelor dc

intervenţie;h) să asigure schimbul de efective, masa şi odihna acestora;i) să asigure rezerva de substanţe de intervenţie, carburanţi, lubrifianţi,

echipament şi mijloace de protecţie;j) să execute control permanent de sprijin şi îndrumare la toate punctele de

intervenţie.

38

Pentru intervenţia la limitarea şi înlăturarea efectelor distructive ale inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţiile hidrotehnice, efectivele vor fi pregătite şi dotate cu echipament adecvat şi utilaje (veste de salvare, bărci, mijloace de comunicaţii şi informatică etc.), iar unitatea şi subunitatea va îndeplini următoarele misiuni:

a) participă la salvarea persoanelor surprinse de viitură sau izolate pe insule, în/pe case sau în copaci;

b) participă la evacuarea produselor petroliere, materialelor şi substanţelor care în contact cu apa reacţionează producând gaze inflamabile sau toxice şi incendii;

c) participă la evacuarea bunurilor materiale şi animalelor periclitate;d) acţionează la stingerea incendiilor de lichide combustibile care ard pe suprafaţa

apei şi a altor incendii produse ca urmare a efectelor inundaţiilor;e) acţionează pentru evacuarea apei din subsoluri, beciuri şi canale tehnologice în

care sc află instalaţii vitale pentru funcţionarea obiectivelor, precum şi la gospodăriile cetăţeneşti;

f) participă la alimentarea cu apă a populaţiei din zona calaraitată şi a unităţilor industriei alimentare;

g) participă la spălarea instalaţiilor tehnologice, când acest lucru sc impune, pentru repunerea lor în funcţiune.

Evacuarea apei din obiective şi locuinţele cetăţenilor se execută dc regulă, cu motopompe, folosind la nevoie, ejectoarele pentru ape mici, iar transportul apei potabile se realizează cu autopompe cisternă, dezinfectate şi avizate de organele sanitare din zonă. Spălarea instalaţiilor tehnologice se face cu ajutorul motopompelor şi autopompclor cisternă.

în scopul înlăturării efectelor distructive ale accidentelor de cale ferată, rutiere sau aeriene, alunecărilor de teren, înzăpezirilor şi altor catastrofe, unitatea/subunitatca este obligată să intervină pentru salvarea oamenilor, acordarea ajutorului medical de urgenţă, stingerea incendiilor, evacuarea animalelor şi a bunurilor materiale, precum şi pentru protecţia vecinătăţilor şi mediului.

Misiunile concrete în cazul intervenţiilor pentru limitarea şi înlăturarea consecinţelor negative provocate de avarii, explozii, accidente, calamităţi naturale şi catastrofe, se stabilesc în raport cu forţele disponibile şi mijloacele tehnice specifice cu care sunt înzestrate serviciile profesioniste pentru situaţii de urgenţă, în vederea îndeplinirii misiunilor fiind antrenate şi serviciile voluntare/private pentru situaţii de urgenţă.

în situaţia avarierii sediilor sau adăposturilor în care se află personal propriu, comandantul ia măsuri pentru:

- precizarea locurilor în care s-au produs distrugeri sau avarii şi amploarea acestora;

- acordarea ajutorului medical de urgenţă persoanelor care au avut dc suferit;- executarea de către personalul specializat a cercetării N.B.C.R. în perimetrul de

distrugere şi în apropierea acestuia;- evacuarea răniţilor şi a celor infectaţi Ia locurile stabilite pentru acordarea

asistenţei medicale şi tratarea specială;

39

- participarea personalului propriu, alături de foitele şi mijloacele prevăzute să intervină, la acţiunile de limitare şi lichidare a efectelor provocate de avarii, explozii, calamităţi, catastrofe sau atac din aer;

- salvarea, recuperarea şi evacuarea în locurile stabilite, a documentelor arhivei, tehnicii, aparaturii şi celorlalte materiale din dotare;

- degajarea, dezactivarea şi dezinfectarea terenului, construcţiilor şi instalaţiilor;- refacerea capacităţii de acţiune prin completarea stocurilor de materiale şi

alimente, reorganizarea efectivelor şi restabilirea sistemului de legături.

Secii unea a 5-a. Instruirea

Pregătirea forţelor profesioniste de intervenţie se realizează în cadrul instituţiilor abilitate prin lege, pe baza unor programe adecvate avizate de inspectoratele pentru situaţii de urgenţă judeţene şi al municipiului Bucureşti şi aprobate de comitetele judeţene/municipiului Bucureşti.

Pregătirea forţelor specializate voluntare de intervenţie se realizează în cadrul ONG-urilor cu scop similar.

Personalul serviciilor voluntare se antrenează, după caz:- în poligoanele de antrenament proprii, dotate cu aparate, utilaje,-aparatură şi

echipamente specifice intervenţiei în situaţii de urgenţă, inclusiv pentru concursurile profesionale;

- în poligoanele de antrenament ale inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă judeţene/al municipiului Bucureşti sau ale serviciilor private, în baza unor protocoale.

Pregătirea forţelor specializate voluntare de intervenţie se realizează în cadrul ONG-urilor cu scop similar.

Prefecţii, primarii şi conducerile tehnico-administrative ale operatorilor economici şi instituţiilor au obligaţia de a asigura cunoaşterea de către forţele destinate intervenţiei, precum şi de către populaţie, a modalităţilor de acţiune conform planurilor de analiză şi acoperire a riscurilor aprobate.

Planificarea, organizarea şi desfăşurarea pregătirii din cadrul autorităţilor, organismelor şi structurilor cu atribuţii în domeniul situaţiilor de urgenţă sc execută având la bază următoarele acte normative:

• Legea nr. 481/2004 privind protecţia civilă, completată, actualizata;• Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor;• Legea nr. 446/2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare, actualizata;• Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011,actualizata;• Hotărârea Guvernului României nr. 308/1995 privind organizarea şi

funcţionarea activităţii de pregătire în domeniul protecţiei civile;• Ordinul Ministrului Administraţiei şi Internelor nr. 712/2005 privind instruirea

salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă, modificat şi completat prinO.M.A.I. nr. 786/2005;

40

• Ordinul Ministrului Administraţiei şi Internelor nr. 718/2005 pentru aprobarea Criteriilor de performanţă privind structura organizatorică şi dotarea serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă;

• Ordinul Ministrului Administraţiei şi internelor nr. 1474/2006 pentru aprobarea Regulamentului de planificare, organizare, pregătire şi desfăşurare a activităţii de prevenire a situaţiilor de urgenţă;

• Hotărârea Guvernului României nr. 1579/2005 pentru aprobarea Statutului personalului voluntar din serviciile de urgenţă voluntare;

• Ordinul Ministrului Administraţiei şi Internelor nr. 160/2007 pentru aprobarea Regulamentului de planificare, organizare, desfăşurare şi finalizare a activităţii de prevenire a situaţiilor dc urgenţă prestate de serviciile voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă;

• Hotărârea Guvernului României nr. 160/2007 privind portul, descierca, condi’iile de acordare şi folosire a uniformei, echipamentului de protecţie şi semnelor distinctive ale personalului serviciilor pentru situaţii de urgenţă voluntare/private;

• Dispoziţia Inspectorului general nr. 1122/J.G./23.09.2005 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a documentelor de organizare, planificare şi evidenţă a învăţământului din instituţiile de pregătire din subordinea Inspectoratului General;

• Ordinul Inspectorului general nr. 629 I.G. din 13.12.2006 privind organizarea şi desfăşurarea pregătirii în domeniul situaţiilor de urgenţă în anul 2006.

Obiectivele pregătirii în domeniul situaţiilor de urgenţă

Obiective generaleîndeplinirea atribuţiilor ce revin autorităţilor administraţiei publice locale şi

structurilor cu atribuţii în domeniu pentru prevenirea şi gestionarea situaţiilor dc urgenţă.

Obiective specifice• Optimizarea activităţii de stabilire a măsurilor şi acţiunilor specifice pentru

gestionarea situaţiilor de urgenţă civilă;• Redimensionarea Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă şi a Centrului

operativ potrivit necesităţilor operative şi volumului sarcinilor de îndeplinit;• Asigurarea fundamentării corecte a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor

la nivelul unităţii administrative teritoriale;• Elaborarea Ia nivel local a Planului pentru asigurarea resurselor umane,

materiale şi financiare necesare gestionării situaţiilor dc urgenţă;• Redellnirea misiunilor, atribuţiilor şi competenţelor structurilor eu

responsabilităţi pentru gestionarea şi intervenţia la situaţii dc urgenţă prin coordonarea metodologică a constituirii, pregătirii şi funcţionării organismelor, structurilor şi serviciilor pentru management şi intervenţie în situaţii de urgenţă;

• Colaborarea administraţiei locale şi continuarea dezvoltării relaţiilor cu instituţile similare din străinătate;

41

• Derularea programului de dotare şi operaţionalizare a Serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă;

• Desfăşurarea activităţilor de pregătire în comun a echipelor voluntare săecializate pe categorii de riscuri, în cadrul exerciţiilor de alarmare şi aplicaţiilor organizate de către Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă "Banat5' al Judeţului Timiş.

Pregătirea în domeniul situaţiilor de urgenţă se va realiza pe niveluri de competenţă, structuri funcţionale şi pe categorii de personal, fiind structurată astfel:

1. Pregătirea personalului de conducere din cadrul administraţiei publice locale cu atribuţii în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă;

2. Pregătirea membrilor Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă, Centrului Operativ cu activitate temporară, a personalului de specialitate cu atribuţii în domeniile apărării împotriva incendiilor şi protecţiei civile, precum şi a personalului Serviciului Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă;

3. Pregătirea salariaţilor şi a populaţiei neâncadrate în muncă.

executa prin: a Pregătirii pentru

Pregătirea personalului nominalizat Ia punctele nr. 1 şi 2 se vaa) cursuri organizate Ia Centrul Naţional de Perfecţionare

Managementul Situaţiilor de Urgenţă Ciolpani, Centrul Naţional pentru Securitate la Incendiu şi Protecţie Civilă Bucureşti şi Centrul Zonal de Pregătire Cluj - Napoca.

b) convocări, instructaje, antrenamente de specialitate, aplicaţii, exerciţii şi concursuri organizate de către Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă “Banat” al Judeţului Timiş la nivel judeţean şi de către Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă al nvcl interjudeţean şi naţional.

Personalul de conducere din cadrul administraţiei publice locale cu atribuţii în domeniul managementului situaţiilor dc urgenţă (primarul, viceprimarul şi secretarul), va participa o dată la 2-4 ani Ia un curs de pregătire cu scoatere de la locul de muncă, cu durata de 5 zile. Ia Centrul Zonal de Pregătire Cluj-Napoca. Cursurile sunt organizate pe serii.

Preşedintele Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă şi membrii acestuia vor îndruma conducerile unităţilor de învăţământ pentru desfăşurarea pregătirii în domeniul situaţiilor de urgenţă în condiţii de eficienţă şi vor asigura asistenţă de specialitate.

3. Pregătirea salariaţilor şi a populaţiei neâncadrate în muncă.

Salariaţii primăriei, şcolilor de pe teritoriul comunei precum şi cei din operatorii economici se pregătesc prin instructaje şi antrenamente de avertizare, alarmare, evacuare, adăpostire şi prim ajutor, în funcţie de tipurile de risc la care sunt supuşi. Categoriile de instructaje, principiile, modalităţile, cerinţele şi condiţiile organizării activităţii dc instruire sunt stabilite prin O.M.A.I. nr. 712/2005, modificat şi completat prin O.M.A.I. nr. 786/2005.

•42

Populaţia neîncadrată în muncă se instruieşte prin participarea la exerciţiile de alarmare publică, aplicaţiile şi exerciţiile de specialitate, prin intermediul mass-media şi prin acţiunile derulate de organizaţiile neguvernamentale, potrivit specificului acestora.

Secţiunea a 6-a. Realizarea circuitul informaţional-decizional şi decooperare

Sistemul informaţional-decizional cuprinde ansamblul subsistemelor destinate observării, detectării, măsurării, înregistrării, stocării şi prelucrării datelor specifice, alarmării, notificării, culegerii şi transmiterii informaţiilor şi a deciziilor de către factorii implicaţi în acţiunile de prevenire şi gestionare a unei situaţii de urgenţă.

Informarea secretariatelor tehnice permanente ale comitetelor ierarhic superioare asupra locului producerii unei situaţiei de urgenţă specifică, evoluţiei acesteia, efectelor negative produse, precum şi asupra măsurilor luate, sc realizează prin rapoarte operative.

Primarii, conducerile comitetelor judeţene/locale pentru situaţii de urgenţă şi cele ale unităţilor social-economice amplasate în zone de risc, au obligaţia să asigure preluarea de la staţiile centrale şi locale a datelor şi avertizărilor meteorologice şi hidrologice, în vederea declanşării acţiunilor preventive şi de intervenţie.

43

COMPUNEREAdispozitivelor de intervenţie, în funcţie de organizarea acţiunilor, pe urgenţe

Elemente componente ale dispozitivelor de intervenţie

UrgenţeI a Il-a a III-a a IV-a

Forţele serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă din sectorul (sectoarele) de stingere • • © •

Forţele serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă din sectorul (sectoarele) de supraveghere • • •

Forţele serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă din sectorul (sectoarele) de alimentare cu apă

• • • •

Forţele serviciilor voluntare/private pentru situaţii de urgenţă • o •

Forţele (elementele) de poliţie • • • •Forţele (subunităţile) de jandarmi • • •Fonnaţiunilc de protecţie a mediului • • •Formaţiunile sanitare • • • •Serviciul de ambulanţă • • • •Alte forţe şi mijloace, în funcţie de caracteristicile intervenţiei

• 9 • •

Comandantul intervenţiei • • • •Telefonistul radist • • • •Grupa operativă şi punctul de comandă mobil al unităţii • • •Grupa operativă şi punctul de comandă înaintat al I.G.S.U.

• • •

Locul (raionul) de evacuare a bunurilor materiale • • • •Locul (raionul) de evacuare a animalelor • • •Punctul medical (punctul avansat de asistenţă medicală)

• • • •

Locul (raionul) dc evacuare a răniţilor • 9 © &Punctul dc asistenţă tehnică • • •Grupările operative • 9

Rezerva (rezervele) de forţe, mijloace şi substanţe pentru stingere la dispoziţia unităţii

• • •

Rezerva generală, Ia dispoziţia inspectorului general al I.G.S.U.

•_______ 1

44

CAPITOLUL V. RESURSE UMANE, MATERIALE Şl FINANCIAREA

In funcţie de categoriile de riscuri identifícate, mecanismele şi condiţiile de producere/manifestare, amploarea şi efectele posibile ale acestora se vor stabili tipurile de forţe şi mijloace necesare de prevenire şi combatere a riscurilor, astfel:

- inspecţii de prevenire;- subunităţi de intervenţie pentru stingerea incendiilor;- formaţiuni de asistenţă medicală de urgenţă şi descarcerare;- formaţiuni de protecţie civilă (echipe căutare-salvare, NBC şi pirotehnice);- alte formaţiuni de salvare (Crucea Roşie, SALVAMONT, scafandri

profesionişti ş.a.);- grupe de sprijin.Activităţile preventive planificate, organizate şi desfăşurate în scopul acoperirii

riscurilor sunt:- controale şi inspecţii de prevenire- avizare/autorizare de securitate la incendiu şi protecţie civilă- acordul- asistenţa tehnică de specialitate- informarea preventivă- pregătirea populaţiei- constatarea şi sancţionarea încălcărilor ia prevederile legale- alte forme

Pe lângă structurile serviciilor publice comunitare profesioniste pentru situaţii de urgenţă, mai pot acţiona:

- unităţile poliţiei, jandarmeriei şi poliţiei de frontieră;- structurile poliţiei comunitare;- unitatea specială de aviaţie a M.A.I.;- unităţile specializate/detaşamente din cadrul Ministerului Apărării Naţionale;- unităţile pentru asistenţa medicală de urgenţă ale Ministerului Sănătăţii;- organizaţiile nonguvemamentale specializate în acţiuni de salvare;- unităţile şi formaţiunile sanitare şi de inspecţie sanitar-veterinară;- formaţiuni de pază a persoanelor şi a bunurilor;- detaşamente şi echipe din cadrul serviciilor publice descentralizate şi

societăţilor comerciale specializate, incluse în planurile dc apărare şi dotate cu forţe şi mijloace de intervenţie;

- formaţiunile de voluntari ai societăţii civile specializaţi în intervenţia în situaţii de urgenţă;

- organizaţi în ONG-uri cu activităţi specifice.

Forţele auxiliare se stabilesc din rândul populaţiei şi salariaţilor, formaţiunilor dc voluntari, altele decât cele instruite special pentru situaţii de urgenţă, care acţionează conform sarcinilor stabilite pentru formaţiile de protecţie civilă organizate la operatorii economici şi societăţile comerciale în planul de apărare specific.

Resursele financiare necesare acţiunilor şi măsurilor pentru prevenirea şi gestionarea unei situaţii de urgenţă specifice se suportă, potrivit legii, din bugetul de stat

- 4 5 -

şi/sau din bugetele locale, după caz, precum şi din alte surse interne şi internaţionale, în scopul realizării acţiunilor şi măsurilor de prevenire, intervenţie operativă, recuperare şi reabilitare, inclusiv pentru dotarea cu utilaje, echipamente, materiale şi tehnica necesare şi pentru întreţinerea acestora, precum şi pentru pregătirea efectivelor, atât pentru forţele profesioniste cât şi pentru forţele specializate voluntare din cadrul societăţii civile.La nivelul unităţii administrativ - teritoriale Făget, există următoarele structuri cu atribuţii în domeniul situaţiilor de urgenţă:

Urnen ta I• Comitetul Local pentru Situaţii dc Urgenţă;• Centrul operativ pentru situaţii de Urgenţă;- Serviciul voluntar pentru situaţii de urgenţă,:- şef serviciu voluntar;- compartiment de prevenire, format din voluntari având atribuţii de

prevenire a riscurilor producerii unor situaţii de urgenţă, prin activităţi dc îndrumare şi control;

- echipaj dc intervenţie pentru stingerea incendiilor;- formaţie de salvare şi prim ajutor.- Staţia de pompieri TimisoaraUrgenta a H-a

A

In funcţie de gravitatea potenţialelor riscuri existente la nivelul unităţii administrativ - teritoriale, pe lângă membrii S.V.S.U. mai pot participa: Postul de Poliţie al comunei Bucovat, medicul uman, medicul veterinar, echipe de cetăţeni.

Când situaţia o cere, se solicita sprijinul forţelor serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă, în speţă de la Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Banat al Judeţului Timiş

46

CAPITOLUL VI. Logistica acţiunilor

Forţele şi mijloacele de intervenţie în cazul produceri unei Situaţii de Urgenţă sunt cele stabilite în Planul de apărare a comunei. Acestea se organizează, se stabilesc şi se pregătesc conform planului teoretic de pregătire pentru anul 2007.

Logistica acţiunilor de pregătire teoretică şi practică de prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenţă, se asigură de către autorităţile, instituţiile şi operatorii economici cu atribuţii în domeniu în raport de răspunderi, măsuri şi resurse necesare.

Anexa nr. 1

Lista autorităţilor şi factorilor care au responsabilităţi în analiza şi acoperirea riscurilor în comuna Bucovat

Nr.crt.

Denumire autoritate Coordonateautoritate

Pcrsoană(c) de contact

Atribuţii în PAAR. conform fişei nr.

1 Primăria comunei Bucovat

Telefon 0256/296283

Fax 0256/296283

Jivan Tiberiu ionel Primar

0762213530Fişa nr. 1

2 Primăria comunei Bucovat

Telefon 0256/296283

Fax 0256/296283

Pop Gheorghc Viceprimar

0762213540Fişa nr. 2

3 Primăria comunei Bucovat

Telefon 0256/296283

Fax 0256/296283

Mitrulescu Laura- Elena

Secretar 0769046395

Fişa nr. 3

4 Dispensarul uman al comunei Bucovat

Telefon0256/310002

Tarniceru Lucretia Medic uman 0720920020

Fişa nr. 4

5

Dispensarul veterinar al

comunei Remetea Mare

Telefon0256/230187

Rado iu loan Medic veterinar

0723356783Fişa nr. 5

6 Postul de Poliţie al comunei Bucovat

Telefon0256/296263

Pasca Daniel poliţist

0723057122Fişa nr. 6

7 Şcoala generală cu al comunei Bucovat

Telefon 0256/286265

Fax 0256/289265

Bogici Velinca Director şcoală 0745211737

Fişa nr. 7

Anexa nr. 2.1. la PAAR comuna ßueovat

AUTORITATEA: PRIMARUL COMUNEI BUCOVAT Fişa nr. 1I.-GESTIONAREA RISCURILORa.-monitorizarea permanentă î.- parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, ele şi transmiterea datelor la autorităţile competente;

- ia decizii privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă;

- asigură aplicarea prevederilor legislaţiei pe linia gestionării situaţiilor de urgenţă;

b.-controlul preventiv al autorităţilor pe domenii de competenţă;

- conduce activitatea Comitetului Local pentru Situaţii dc Urgenţă al comunei Bucovat;

- convoacă întrunirea Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă al comunei Bucovat;

- aprobă planurile operative şi de pregătire pe linia protecţiei civile şi a altor activităţi desfăşurate la nivelul unităţii administraţi v- tcritorialc;

c.-informare preventivă a populaţiei asupra pericolelor specifice unităţii administrativ teritoriale şi asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol;

în ce domeniu de competenţă; periodicitate

d.-exerciţii şi aplicaţii; - aprobă planificarea exerciţii lor şi a altor activităţi desfăşurate la nivelul comunei Bucovat;

II.-RESURSE NECESAREa.-monitori zarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc şi transmiterea datelor la autorităţile competente;

aparatură/cchipamente de măsură/control necesare; loc de amplasare

b.-controlul preventiv al autorităţilor pe domenii de competenţă;

materialc/cchipamente necesare

c.-informare preventivă a populaţiei asupra pericolelor specifice unităţii administrativ teritoriale şi asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol:

materiale informaţi ve/documentare, rapoarte, planuri de urgenţă, pliante, mass-media, filme, con ferinte, simpozioane, afişe, campanii informative, Porţile deschise....

d.-exerciţii şi aplicaţii; nateriale/echipamente necesare; Ioc de desfăşurare

-1 -

ii).-INTERVENŢIEa.-al armare conduce acţiunile dc prevenire prin

înştiinţare şi alarmare a acţiunilor de protecţie prin adăposti re şi evacuare a populaţiei din zonele de risc din comuna Bucovat;

b.-acţiuni dc 1 căutare/salvare/descarccrare

- asigură desfăşurarea acţiunilor pentru salvarea oamenilor, animalelor şi bunurilor materiale

1 c.-asistenţă medicală asigură desfăşurarea acţiunilor pentru acordarea primului ajutor, evacuarea şi transportul victimelor, cazarea sinistraţilor, aprovizionarea cu alimente şi asistenţă sanitară a persoanelor afectate, retragerea din consum a produselor contaminate;.

d.-acţiuni de îndepărtare a manifestării pericolului produs

asigură desfăşurarea acţiunilor de limitare şi dc înlăturare a efectelor dezastrelor.

e.-acliuni de limitare a consecinţelor unui pericol

ce activităţi întreprinde; cu cc mijloace; timp de intrare în acţiune

f.-acţiuni dc înlăturare a efectelor unui eveniment

.

- stabileşte împreună cu managerii agenţilor economici şi unităţile de profil, acţiuni şi măsuri operative pentru decontaminarea solului în zonele afectate, identificarea şi înhumarea persoanelor decedate, repunerea în stare de funcţionare a serviciilor şi utilităţilor de gospodărie.

Notă: se completează doar rubricile corespunzătoare competenţelor

A nexa nr. 3 la PA AR B u co v a ţ

COMPONENŢAnominală a structurilor cu atribuţii în domeniul gestionării situaţiilor de urgenţă

Nr.Crt NUME SI

PRENUME

FUNCŢIAADMINISTRATIVA

SI UNITATEAFUNCŢIA IN COMSIE

Telefoane

serviciu domiciliu mobil fax

1 Jivan Tiberiu Ionel Primar Preşedinte CLU 0256/296282 - 0762213530 0256/296283

2 Pop Gheorghe Viceprimar Vicepreşedinte CLU 0256/296282 - 0762213540 0256/296283

3 MitrulescuLaura-Elena Secretar Secretarul CLU 0256/296282 - 0769046395

1

0256/296283

4 TamiceruLucretia Medic uman

Membru -responsabil cu asistenţa medicală de urgenţă în caz de dezastre şi epidemii

0256/310002 - 0720920020 -

5 Rad oi loan Medic veterinarMembru -responsabil cu asistenţa la epizooti, supravegeherea contam i nări i produselor animale

0256/230187 0256/310117 0723356783 -

6 Pasca Daniel Şef post de poliţie Membru -responsabil cu planificarea acţiunilor poliţiei 0256/296263 - 0723057122 -

7 Bogici Velinca Director şcoală Membru responsabil cu educaţia şcolară 0256/296265 - 0745211737 0256/296265

8 Meda Marian PreotMembru-responsabil cu asistenţa religioasă şi filantropică

- - 0722433030 -

9 CrainiceanuEleodor Agent agricol

Membru responsabil cu activităţi de inventariere, evaluare, expertizare pagube.

0256/296282 - 0762213537 0256/296283

10 Şef serviciu voluntar Membru - specialist consultant

COMPONENŢA CENTRULUI OPERATIV

Nr.Crt NUME SI

PRENUME

FUNCŢIAADMINISTRATIVA

SI UNITATEA FUNCŢIA IN COMSIE

Telefon ne

serviciu domiciliu mobil fax

1 Şeful centrului2 Membru3 Membru4 Membru i

SCHEMA F U X I U ll INFORMATIONAL DE AVERTIZARE - ALARM ARE IN CAZ DE INUNDAŢII, FENOM ENE M ETEOROLOGICE PERICULOASE SI ACCIDENTE LA CONSTRUCŢIILE HIDROTEHNICE AL COMUNEI BUCOVAT

\

/

COM ITETUL JUDEŢEAN PENTRU SITU A T» DE URGENTA

TIMIŞTel ;0256 490488; 0256490592 Fax;0256 493132

CENTRUL OPERATIONAL AL C.J.S.U. TIM IŞ

Tel: 112; 982;0256434871; 0256 434870 Fax:0256 435875, 0256430615

SISTEMULHIDROTEHNIC

STATIAHIDROMETRICA

CENTRU OPERATIONAL AL INSPECTORATULUI PENTRU SITUAŢII DE URGENTA” BANAT”

Tel: 112; 982;0256434870; 0256434871; Fax: 0256435875 0256430615

c o m i t f : t u lSITUAŢII

LOCAL PENTRU IE URGENTA

Tel: 0256/296 282 FAX 0256/296283

A.N. ‘APELE ROM ANE’ DIRECŢIA APELOR BANAT Tel: 0256207824; 0256220076 Fax:0256220078

AGENŢIA LOCALA DE PR O TECŢIE A M EDIULUI

TIM ISOARA Tcl:0256491844 Fax:0256 491845

FORM AŢIE DE INTERVENŢIE

Tel: 0766296636

POST DE PO LITIE

I ei: 0256/296263

ŞCOALA GENERALA CLS. Ï-VTII

Tel: 0256/296265

DISPENSARUMAN

Tel:0256310002

AGENŢI ECO N O M ICI DE PE RAZA

COMUNEI Conform anexei

A n ex a nr. 5 Ia PAAR BUCOVĂŢ

Locuri / spaţii de evacuare în caz de urgenţă

Nrcrt

Localitatea unde se evacuează

G radde

cvac.

Nr.gospodării

Mijloc de transport

Localitatea unde se

evacueazăLocaţia

1. BUCOVĂŢ parţialiO gospodării (25 persoane)

autoevacuare 2 tractoare cu remorcă BUCOVĂŢ Cămin cultural

Şcoala generală

1'

BAZOŞU NOU parţial 6 gospodării (18 persoane)

autoevacuare 2 tractoare cu remorcă BAZOSU NOU Cămin cultural

Anexa nr. 6 la PAAR Bucovat

Conţinutul cadru al Raportului operativ

1. Locul, data şi ora producerii dezastrului; elemente descriptive;2. Situaţia la locul evenimentului:- Persoane decedate- Persoane traumatizate: pierderi de vieţi, răniţi, arşi, contaminaţi etc.- Persoane în pericol/evacuate/relocate- Locuinţe şi anexe gospodăreşti afectate:

- Distruse- Avariate

- Suprafaţa de manifestare a dezastrului:- Judeţe- Localităţi

- Surse de mare risc- Obiective socio-economice- Teren agricol- Situaţia căilor de comunicaţii: drumuri naţionale, judeţene şi comunale avariate

sau distruse, poduri şi podele avariate sau distruse, a liniilor de telecomunicaţii şi transpon a energiei electrice, precum şi a reţelelor de transport ale operatorilor energetici;

- Animale mari moarte sau ameninţate- Distrugeri de alte bunuri

3. Forţe şi mijloace de intervenţie- existente- necesare din alte judeţe4. Măsuri urgente întreprinse;5. Data şi ora trecerii de la o etapă a operaţiunilor de intervenţie la alta;6. Cereri de forţe, materiale, mijloace şi asistenţă tehnică internă şi internaţională;7. Alte date şi elemente în raport de evoluţia situaţiilor critice intervenite, durata

acestora, măsuri luate: forţe şi mijloace cu care s-a acţionat, rezultate obţinute, nr. persoanelor şi gospodăriilor evacuate, măsuri de cazare, ajutoare asistenţă sanitară.

*) NOTĂ:Rapoartele operative se transmit din 12 în 12 ore de la notificarea situaţiei de

urgenţă specifice şi ori de câte ori situaţia impune. Rapoartele comitetelor locale se transmit secretariatelor tehnice permanente ale comitetelor judeţene, respectiv comitetului municipiului Bucureşti şi de către acestea din urmă către Secretariatul tehnic permanent al Comitetului ministerial şi către Secretariatul tehnic permanent al Comitetul naţional

A nexa nr. 6 la PAAR B ucovat

CONŢINUTUL RAPORTULUI DE SINTEZĂ privind apărarea împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice

periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice .şi poluărilor accidentale din localitatea Bucovăţ in perioada...........

Rapoartele de sinteză se întocmesc de către comitetele locale pentru situaţii de urgenţă şi se transmit centrului operativ al sistemului de gospodărire a apelor şi la centrul operaţional al inspectoratului pentru situaţii de urgenţă judeţean, în termen de maxim 30 de zile de la producerea fenomenelor.

Rapoartele de sinteză se întocmesc pe baza constatărilor efectuate la nivelul comitetelor locale de către comisii numite de primari şi validate de către comisiile de specialitate pe domenii (construcţii, agricol, drumuri, reţele electrice, telefonice, edilitar-gospodăreşti etc.), numite de prefecţi. Din aceste comisii vor face parte şi reprezentanţi ai Administraţiei Naţionale "Apele Române" (Sisteme de Gospodărire a Apelor sau Sisteme Hidrotehnice).

Raportul de sinteză va conţine:1. evoluţia fenomenelor hidrometeorologice în raport cu mărimile caracteristice de

apărare (cantităţi de precipitaţii căzute-precipitaţii maxime înregistrate şi precipitaţii cumulate care au condus la inundaţii, cursurile de apă pe care s-au produs, niveluri atinse în raport cu mărimile caracteristice de apărare, debite maxime înregistrate, comparaţia acestora cu debitele de calcul ale digurilor şi cu debitele maxime istorice, viteze ale vântului, diametrul maxim al grindinci, grosimi maxime ale stratului de zăpadă, ctc.), precum şi producerea şi evoluţia poluării accidentale;

2. organizarea şi desfăşurarea acţiunilor operative de apărare (măsuri preventive, măsuri de intervenţie operativă, măsuri, de evacuare, forţe şi unităţi care au acţionat, funcţionarea fluxului informaţional de a vertizarc-al armare a populaţiei, funcţionarea fluxului informaţional cu ţările vecine);

3. efectele fenomenelor hidrometeorologice, poluărilor accidentale-pagube fizic şi valoric, cuprinse într-un tabel întocmit după modelul de mai jos:

Model:

.Municipiul, oraşul, comuna/localit¿ţi

aparţinătoare

Obiect:ve afectateCauzele afectării

f i 7. i c valoric (mii. iei)

- victimé omeneşti- nr. r.rt.se riin care

- revărsare râu, pârâu, vale

I Satul ........ I* distruse j |nepermanentă|• avariate (nominalizareaj- nr. anexe gospodăreşti lui) ___|- nr. obiective blocaje desocio-economice {se gheţurime n ş i o ne a z ă ş coa 1 a, - scurgeri de pegrădiniţa, spitalul, versanţibiserica, etc.) - băltiri, ape- nr. poduri şi podeţe interne, etc.- km DN - evacuări din- km DJ+DC lacuri do- km drum forestier acumulare

ha teren agricol - grindină,- km reţele de alimentare furtună, căderic:u apă masive de- nr. fântâni zăpadă, depuneri- animale moarte de gheaţă şi- nr. construcţiilor chiciură, etc.hidrotehnice (nominalizare: - rupere digdig, râu ... reg. râu, etc., râu, avarieredeţinător) baraj, etc.- reţele electrice- reţele telefonice

- ctc.

TOTAL UNIT ADM TBRIT - victime omeneşti ValoareNr. total localităţi - nr. case din care (mii. lei)afectata

i

• distruse* avariate- nr. anexe gospodăreşti- nr. obiective socio-occnomicc

nr. poduri şi podeţe- km DN- km DJ+DC- km drum forestier- ha teren agricol- km reţele de alimentare cu apă- nr. fântâni- animale moarte- nr. construcţiilor hidrotehnice- reţele electrice- reţele telefonice

»

Pierderile dc vieţi omeneşti se vor menţiona nominal, cu specificarea împrejurărilor în care au survenit;

4. comportarea lucrărilor dc gospodărire a apelor cu rol de apărare împotriva inundaţiilor din administrarea primăriilor.

5. raportul se semnează de către preşedintele comitetului local pentru situaţii de urgenţă.

A n exa nr. 01 la FAAJR B u c o v a i

Reguli de comportare în cazul producerii unei

situaţii de urgenţă

1

A nexa n r ,0 !} ¡la !

GHID PRACTICPENTRU TOATE URGENTELE

1. Lanternă şi baterii de rezervă

2. Aparat de radio portabil şi baterii de rezervă

3. Extinctor P C I ^___

4. T rusă de prim -ajutor medical

5. Stoc de alimente (suficientă pentru cel puţin trei zile)

6. A p ă de băut: cel puţin un litru pentru fiecare adult pe zi

2

Anexa nr.O^f la PAA.R ftucovat

INUNDAŢII5

CE ESTE O INUNDAŢIE ?

O inundaţie este imersiunea mai mult sau mai puţin rapidă a unei suprafeţe sub diferite nivele de apă. Este produsă de ploi puternice.

(Înainte d e i n u n d a ţ i e—

[-) Informaţi-vă despre semnele de avertizare şi procedurile de evacuare

□ în cazul riscului de eminent de inundaţie opriţi dispozitivele de încălzire, de alimentare cu gaz şi electricitate

□ Mutaţi mobila dumneavoastră, echipamentele electrice şi alte obiecte personale la etajele superioare

□ Puneţi substanţele toxice, precum pesticidc şi insecticide, într-un loc

j PE TIMPUL INUNDAŢIEIsigur astfel încât să se evite poluarea

Dacă sunteti în interior:

O Fiţi calm

□ Avertizaţi-vă vecinii şi ajutaţi, în special persoanele handicapate, copii şi pe cei bătrâni

□ Informaţi-vă despre pericol şi evoluţia sa. Ascultaţi la radio

□ Nu folosiţi telefonul, pentru a nu încărca reţeaua

□ Părăsiţi-vă cât mai repede casa atunci când vi sc cere de către cei însărcinaţi cu operaţiunile de urgenţă

3

A nexa nr.Q5} la P A A R B u c o v a t

CD Folosiţi itinerariul indicat de către cei responsabili. Nu o luaţi pc scurtături, riscaţi să intraţi singur în vreo capcană sau să intraţi într-u'n loc periculos

□ Faceţi aranjamentele necesare pentru animalele domestice

□ Luaţi cu dumneavoastră numai ce este absolut necesar (trusa de prim ajutor, documente de identitate şi personale şi medicamente)

Dacă sunteţi într-o maşină:

□ Evitaţi să conduceţi pc drumuri inundate, riscaţi să fiţi duşi de curent

Q Dacă sunteţi prinşi într-o zonă inundată şi automobilul dumneavoastră nu mai porneşte, părăsiţi-1 cereţi ajutor pentru dumneavoastră şi pentru pasagerii dumneavoastră.

DUPĂ [INUNDAŢIECD Ajutaţi pe cei răniţi. Aduceţi trusa dumneavoastră de prim ajutor

□ Ascultaţi radioul şi urmăriţi instrucţiunile celor însărcinaţi cu operaţiunile de salvare

□ Piti atenţi înainte de a intra în casă. Verificaţi-i soliditatea structurii (crăpături ale pereţilor, tavanelor, geamurile ferestrelor sparte şi alte dărâmături periculoase)

CD Turnaţi imediat circa 2 litrii de dezinfectant în apele stătătoare

CD Nu drenaţi toată apa odată (aceasta poate strica fundaţiile). îndepărtaţi numai câte o treime din volumul de apă pc zi

□ Nu locuiţi într-o casă în care există apă stătută

LD Pili atenţi să nu vă electrocutaţi. Purtaţi cizme de cauciuc când nivelul apei este cu peste 5 cm peste pardoseală

4

A n ex a n r .0 % la PA A R B u c o v a t

□ Asiguraţi-vă că nici un cablu electric nu vine în contact cu apa. in zonele inundate opriţi imediat curentul de la întrerupătorul principal, dacă nu este deja întrerupt.

□ Dacă pardoseala de lângă tabloul de siguranţe este umed. aşezaţi o pătură astfel încât să staţi pe o suprafaţă uscată şi să folosiţi o unealtă uscată pentru a opri curentul

□ Dacă aveţi suspiciuni că apa destinată pentru consum a fost contaminată, folosiţi apă îmbuteliată sau fierbeţi apa contaminată timp dc 5 minute. Puteţi să adăugaţi şi două bucăţi de dezinfectant pentru fiecare litru de apă contaminată. Lăsaţi-o timp de 30 de minute, după care o puteţi consuma.

[») Spălaţi sau sterilizaţi oalele şi ustensilele. Folosiţi apă fiartă sau o soluţie dc sterilizare (aproximativ o linguriţă de dezinfectant într-o chiuvetă plină de apă)

□ Nu vă încălziţi casa la o temperatură de peste 4° Celsius înainte ca toată apa provenită din inundaţie să se fi uscat

□ Goliţi casa de toate materialele murdare şi ude şi de dărâmături

□ Ştergeţi noroiul şi pământul rămas şi aruncaţi mobila, dispozitivele gospodăreşti, hainele şi aşternuturi le contaminate.

□ Curăţaţi şi lustruiţi toate suprafeţele şi structurile cu dezinfectant. Asiguraţi-vă că există o bună circulaţie a acrului pentru evacuarea fumului

5

Anexa nr.O^ Ia PA AR lîucovat

F U R T U N I

O furtună este caracterizată prin vânturi violente şi ploi torenţiale; este provocat de

CE ESTE O FURTUNĂperturbări atmosferice violente ce se petrec deasupra solului şi mării.

□ Pregătiţi o trusă de urgenţă: pături, trusă de prim ajutor medical, lanternă, radio

î n a i n t e d e f u r t u n ă

cu baterii, acte de identitate şi documente personale

□ Alegeţi-vă adăpostul dumneavoastră pentru furtuni: subsol, pivniţă. în caz contrar sub piese solide de mobilier aflate la parter în mijlocul casei şi departe de pereţii exteriori şi ferestre

□ Curăţaţi periodic ramurile uscate ale arborilor şi tăiaţi arborii uscaţi pentru a reduce riscul căderii lor peste casa dumneavoastră

Q l Fixaţi pe sol structurile nesigure şi toate obiectele mobile din casă precum şi pe cele care pot fi demontate

□ Fixaţi un punct de întâlnire pentru toată familia, în caz de furtună, când se întâmplă să nu fie împreună toţi membrii familiei (la şcoală, la lucru, etc.) sau dacă casa este distrusă.

ÎN CAZUL UNUI P E R IC O L IM INENT

Dacă sunteţi în interior:

□ Evitaţi părăsirea casei voastre

□ Ascultaţi informaţii Ia radio sau la televizor

□ închideţi uşile şi ferestrele

□ întăriţi ferestrele de geam cu zăbrele (aplicate în stea sau în cruce

6

Anexa n r .o i la PAAR B ucovat

Q Mutaţi în interior tot mobilierul şi obiectele care ar putea fi duse departe de ânt sau apă

□ Adunaţi animalele în cele mai solide staule şi lăsaţi-le stocuri de furaje şi apă

Q Dacă aţi fost sfătuit să părăsiţi localul faceţi-o. luaţi cu dumneavoastră trusa pentru urgenţe

Dacă sunteţi afară:

□ Dacă nu vedeţi un adăpost, staţi întins într-un şanţ sau într-o râpă .şi protejaţi-vă capul

□ Nu vă aventuraţi niciodată pc apă într-o barcă. Dacă sunteţi deja pe apă întoarceţi-vă Ia ţărm imediat ce vedeţi că vremea rea se apropie

Dacă sunteţi într-un autovehicul

□ Ieşiţi afară şi îndepărtaţi-vă de el. vântul poate să-l răstoarne sau chiar să-l proiecteze în aer

PE TIMPUL FURTUNII

Fiţi calm

[-3 Nu părăsiţi casa

□ Adunaţi-vă toţi într-un adăpost sau, dacă nu este disponibil, într-o cameră aleasă dinainte

□ Ascultaţi radioul

□ Nu folosiţi telefonul, nu încărcaţi reţeaua

□ Urmăriţi instrucţiunile primite de la autorităţi şi echipele de salvare

□ într-o furtună cu descărcări electrice, protejaţi-vă de fulgere, în special prin aruncarea obiectelor metalice, opriţi curentul electric, telefonul şi televizorul. Evitaţi să staţi pe un loc înalt sau sub un copac. Staţi în autoturismul dumneavoastră.

7

A nexa nr.O T ia PA AR B ucovat

D U PĂ FURTUNĂ

O Fiţi calm şi evitaţi panica

□ Aduceţi trusa de prim ajutor medical la cei răniţi sau prinşi sub dărâmături

□ Nu staţi sub cabluri electrice căzute

□ Nu folosiţi telefonul exceptând urgenţele reale. Lăsaţi linia liberă pentru autorităţi.

□ Nu consumaţi apă decât după ce aţi fiert-o timp de 10 minute sau dezinfectaţi-o cu tablete de clor sau dezinfectant (o bucată de dezinfectant pentru 1 litru de apă sau, dacă apa este tulbure, adăugaţi 3 bucăţi şi lăsaţi-o timp de 30 de minute)

Şi

în caz de întrerupere lungă a curentului electric, verificaţi conţinutul frigiderelor aruncaţi hrana stricată

8

Anexa nr.O^ la PAAR Bucovat

CURENŢI RECI

CE ESTE UN CURENT RECE

Curenţii reci pot afecta chiar şi regiunile temperate. Se produc atunci când masa de aer arctic sau antarctic provoacă o scădere rapidă a temperaturii obişnuite. Acest fenomen reprezintă o ameninţare asupra vieţii umane şi poate cauza stricăciuni considerabile asupra infrastructurii şi mediului, în special când aprovizionarea cu energie electrică este întreruptă

ÎNAINTE DE APARIŢIA CURENŢILOR RECI

Q Dacă casa dumneavoastră are o sursă independentă de rezervă pentru sistemul de încălzire (sobe, încălzire cu gaz) aprovizionaţi combustibil de rezervă sau cumpăraţi un sistem care nu se bazează pe electricitate

□ Mobilaţi o cameră izolată (de preferat iară ferestre) cu destinaţia de cameră de urgenţă pentru întreaga familie şi stocaţi echipamentul de urgenţă acolo: lanterne, radio portabil, lumânări, chibrituri, stocuri de hrană şi apă de băut, pături sau saci de dormit, etc.

□ Golirea instalaţiilor de apă şi încălzire centrală pentru a evita stricăciunile provocate de îngheţarea în caz de întrerupere a aprovizionării cu electricitate

Q La începerea sezonului rece echipaţi-vă autoturismul cu echipamentul de supravieţuire: lopată, lanţuri de zăpadă, lumini de avarie, saci de dormit, hrană de rezervă etc.

f PE TIMPUL MANIFESTĂRII CURENŢILOR RECI

Dacă sunteţi în interior

□ Ţineţi geamurile şi uşile închise pentru a menţine o temperatură confortabilă pe o durată cât mai lungă posibilă

9

Anexa nr.G ï ia PA AR â a c -m -

J tivitaţi deschiderea uşilor şi ferestrelor

G Nu părăsiţi casa pe timpul furtunii, exceptând cazurile extreme

□ Porniţi sistemele de încălzire de rezervă înainte de scăderea temperaturii

□ Asiguraţi-vă că stocul de supravieţuire este depozitat şi aveţi suficiente rezerve de hrană şi apă

Dacă sunteii într-un autovehicul

□ Conduceţi cu atenţie şi folosiţi numai drumurile principale

□ Dacă se deteriorează condiţiile de drum şi de vreme, opriţi şi adăpostiţi-vă într-o casă

□ Dacă autovehiculul dumneavoastră este imobilizat

[ Staţi în autovehicul ventilându-1 prin sistemul dc ventilare interior

f Porniţi motorul cât mai puţin posibil şi asiguraţi-vă că zăpada nu blochează instalaţia de evacuare (riscul intoxicării cu monoxid de carbon)

[ Aprindeţi numai lumina dc interior şi lumina de poziţie

[ Mişcaţi braţele şi picioarele, mâinile şi tălpile

\ Invitaţi să aţipiţi

DUPĂ T R E C E R E A C U R ENŢILOR RECI

□□□□

Fiţi calm

Verificaţi dacă în apropiere este cineva rănit sau în dificultate şi ajutaţi-l

Ascultaţi radioul

Colaboraţi cu echipele de salvare dacă vi se cerc ajutorul

IO

□ După reconectarea instalaţiei electrice asiguraţi-vă că conductele şi instalaţiile funcţionează corect şi umpleţi radiatoarele înainte de repornirea centralei termice

Anexa nr.O'ţ- la PAAR Bucovat

A V A L A N Ş E

CE ESTE O AVALANŞĂ

O avalanşă este o masă imensă de zăpadă care se desprinde singură şi alunecă la vale luând cu ca tot ce întâlneşte în cale

ÎNAINTE DE AVALANŞĂ

□ Informati-vă despre pericolul avalanşelor în zona în care locuiţi sau staţi

LD Păstraţi întotdeauna la îndemână o trusă de urgenţă conţinând: hrană, haine, pături, medicamente, trusă de prim ajutor medical, lanternă, radio portabil, acte de identitate, documente personale

□ în cazul unui pericol imediat închideţi uşile şi ferestrele şi, dacă este posibil, consolidaţi obloanele

A

In staţiunile pentru sporturi de iarnă

Q Informaţi-vă privind riscul unei avalanşe de la instructorii de schi şi de la personalul pistei de schi

PE TIM PUL AVALANŞEI

□ Respectaţi cu scrupulozitate toate semnele (indicatoarele rutiere, marcajele)

L3 Nu depăşiţi zonele marcate ale pistelor deschise

Q l Nu schiaţi niciodată singur; că itinerariul precis al dumneavoastră este cunoscut şi echipaii-vă singur cu o lumină de localizare şi lopăţică pentru zăpadă

12

Anexa n r .01- la PAAR B ucovaí

Dacă sunteţi în interior

□ Păstraţi-vă calmul, şi în măsura în care este posibil, ajutaţi vecinii aflaţi în dificultate

□ Ascultaţi radioul

□ Nu folosiţi telefonul dacă nu aveţi să comunicaţi ceva important

□ Urmaţi ordinele autorităţilor şi echipelor dc salvare, în special cele cu privire la evacuarea oamenilor şi a fermelor dc animale. In cazul evacuării opriţi gazul, electricitatea şi alimentarea cu apă. încuiaţi uşa.

□ Nu folosiţi autovehiculul personal

Dacă sunteţi afară

□ Dacă are Ioc o avalanşă: Alergaţi în lateral pentru a scăpa din calea avalanşei

□ Dacă sunteţi prins de avalanşa: Faceţi mişcări largi dc înot pentru a sta în partea de sus a avalanşei

□ Dacă avalanşa va acoperit: Mişcaţi braţele şi picioarele astfel încât să vă asiguraţi o cavitate cu aer înainte ca zăpada să se aşeze. Nu strigaţi astfel încât să vă salvaţi forţele.

DUPA AVALANŞADacă sunteţi acoperit de stratul de zăpadă al avalanşei

Q Fiţi calm. Serviciile de salvare sunt pe urma dumneavoastră,

în caz con tra r

□□□

Fiţi calm

Verificaţi dacă în apropiere este cineva rănit sau în dificultate şi ajutaţi-l

Ascultaţi radioul

Colaboraţi cu echipele de salvare dacă vi se cere ajutorul

13

Anexa nr.O“E la P A A R B ucovat

I N C E N D I I

1 CE ESTE UN INCENDIU?Un foc care se răspândeşte şi produce pagube importante, funcţie de tipul materialelor arse

ÎNAINTE DE INCENDIU□ Ascundeţi chibriturile şi brichetele din aria de acţiune a copiilor

□ Nu păstraţi produse inflamabile aproape de sursele de căldură (alcool, butelii de gaz, hârtie, haine etc.)

□ Evitaţi produceţi supraîncălzire. Spre exemplu nu acoperiţi televizoarele şi echipamentele care se încălzesc.

□ Aveţi grijă de lumânări. Stingeţi-lc înainte de părăsirea încăperii.

□ Aveţi grijă şi Ia cenuşă. Pot conţine cărbuni timp de mai multe zile. Dacă doriţi să Ie păstraţi puneţi-o într-un container neinflamabil

□ Nu fumaţi niciodată în pat

□ Folosiţi numai scrumiere neinfîamabilc şi aşteptaţi câteva orc, înainte de a le goli într-un coş cu resturi din hârtie sau într-o pungă de gunoi

□ Nu părăsiţi bucătăria când încălziţi unt sau ulei pe o plită încălzită. înainte de părăsirea casei dumneavoastră verificaţi dacă toate plitele încălzite sunt oprite

□ Memoraţi numele de telefon de la serviciile de (pompier, protecţia civilă etc.)

ÎN TIM PUL INCENDIULUI

□ Acţionaţi cu calm şi în mod chibzuit, evitaţi panica

□ Cereţi asistenţă şi daţi-lc adresa dumneavoastră foarte precis

Q Opriţi alimentarea cu gaz şi electricitate

□ Folosiţi mijloacele disponibile pentru a lupta cu focul. Nu încercaţi niciodată să stingeţi incendiul ţiţeiului cu apă. Când echipamentul electric ia foc deconectati-1 de la curent.

14

A n exa nr. O 4- ia PAAR B u c o v a r

□ Părăsiţi clădirea

□ încercaţi să salvaţi persoanele şi animalele în pericol (acoperiţi oamenii ale căror haine ard în pături sau haine şi rostogoli-i pe pământ)

□ Dacă casa scărilor şi coridoarele sunt pline cu fum, staţi întinşi pe jos, evitaţi curentul de aer prin închiderea uşilor şi ferestrelor. Stropiţi frecvent uşa cu apă şi acoperiţi găurile de aerisire cu cârpe umede. Faccţi-vă cunoscută prezenţa prin afişarea dumneavoastră Ia ferestre (fără să le deschideţi)

□ Dacă sunteţi într-un Ioc plin de fum staţi aproape de pământ, unde aerul rămâne mai proaspăt

□ Nu vă asumaţi niciodată riscul de a trece prin foc

DUPĂ INCENDIU

□ Urmaţi ordinele echipei de salvare

□ Verificaţi-vă casa

□ Ajutaţi-vă vecinii şi oamenii aflaţi în dificultate (trusa de prim ajutor)

15

A nexa nr. 0 4 ia PA A R B u c o v a t

INCENDII FORESTIERE

CE ESTE UN INCENDIU FORESTIER?

Un incendiu forestier este un incendiu care începe şi se întinde în păduri, terenuri cu arbuşti sau tufişuri

ÎNAINTE d e i n c e n d i u

□ Respectaţi instrucţiunile privind interzicerea aprinderii focului şi fumatului în păduri, plantaţii, complexe agricole, case de lemn etc., pe timp uscat sau vânturilor violente

□ Păstraţi gardul şi împrejmuirile (pe o rază de cel puţin 50 m) curate, iară tufişuri sau lemn uscat, hârtie, paie şi materiale inflamabile care alimenta incendiile de teren

□ Păstraţi chibriturile şi brichetele în afara razei de acţiune a copiilor şi avertizaţi-i despre primejdia pc care o poate reprezenta focul

□ Memoraţi numerele de telefon ale pompierilor, protecţiei civile sau serviciilor de poliţie

□ Verificaţi-vă acoperişul: ţigle lipsă sau deplasate pot permite să se extindă focul dacă un foc izbucneşte prin apropiere. Curăţaţi frunzele uscate şi acele dc pin do pc acoperiş şi din jgheaburi

□ Verificaţi starea tuturor deschizătorilor: obloanele acoperă complet? Aţi închis uşile cum trebuie

( PE TIM PUL INCENDIULUI

Dacă incendiul a început

□ Atacaţi incendiul începând din partea dc jos

□ Folosiţi apă, sau dacă focul arde mocnit, loviţi-J cu o ramură sau înăbuşiţi-1 cu hainele

16

Anexa nr.QT- la PAAR Bucovat

J Alertaţi serviciile de urgenţă (pompieri, protecţie civilă, poliţie) şi oamenii care trăiesc în vecinătatea suprafeţei afectate.

G Deschideţi porţile proprietăţii dumneavoastră astfel încât să uşureze accesul serviciilor de urgenţă

□ închideţi toate buteliile cu gaz localizate în exterior şi mutaţi-Ie departe de casă

Dacă sunteţi în interior:

□ Aduceţi furtunurile de grădină, ar putea fi utile pentru stingerea focurilor reziduale, după stingerea incendiului principal

□ Staţi refugiat în interior

□ închideţi obloanele şi ferestrele, acoperiţi ferestrele de ventilare şi ieşirile ventilatoarelor cu cârpe umede

□ încercaţi să evitaţi faceţi curent (de aer)

□ Păstraţi-vă calmul chiar dacă fumul intră în casă în ciuda ctanşării uşilor şi ferestrelor

□ Nu vă părăsiţi casa până când autorităţile sau serviciile dc salvare vă transmit ordinul de a o evacua. O casă bine protejată furnizează cel mai hun adăpost.

Dacă sunteţi afară:

□ Nu vă apropiaţi niciodată dc o zonă incendiată

□ Deplasaţi-vă departe, în direcţia opusă

□ Dacă sunteti prins în mijlocul unui incendiu:

S Aveţi grijă de haine (evitaţi materialele sintetice)

S Căutaţi un paravan (rocă, perete sau val dc pământ

S Dacă aveţi apă, umeziţi hainele şi acoperiţi-vă gura şi nasul cu o cârpă umedă pentru a vă proteja dc fum şi dc acrul fierbinte

Ducă sunteţi în autovehicul:

□ Conduceţi încet

□ Dacă este timp, căutaţi o zonă curată şi opriţi

□ Dacă frontul de foc trece nu vă părăsiţi autovehiculul17

□ Veri ficaţi dacă vă este închis autovehiculul

□ Păstraţi întotdeauna în autovehicul nişte apă, pentru a umezi o cârpă care poate ii folosită pentru a vă acoperi gura şi nasul

UN FRONT DE FOC TRECE REPEDE (60 Ia 90 de secunde)

| DUPĂ INCENDIUI r n i » —. — — ■ i — — — — —

Li Părăsiţi casa numai dacă toate părţile corpului dumneavoastră sunt protejate

□ Inspectaţi-vă casa şi stingeţi tot ce arde (uşi, obloane, acoperiş ctc.)

□ Verificaţi acoperişul, rama dc lemn şi aticul şi stingeţi jarul care s-ar fi putut infiltra sub ţigla acoperişului şi prin lucarne

□ Udaţi vegetaţia din apropiere şi stingeţi orice flacără

Q Ajulaţi-vă vecinii şi persoanele aflate în pericol (prim ajutor medical)

□ Urmăriţi instrucţiunile autorităţilor şi echipelor de salvare.

A n e x a n r . O7 la P A A F h m ec */ai

18

A n e x a n r . O ' ţ ia P A Â R

CUTREMURE

CE ESTE UN CUTREMUR?

Un cutremur este o deplasare violentă a rocilor Ia adâncimi mari, în interiorul pământului creând deplasări subterane sau la suprafaţa pământului şi rezultând vibraţii ale pământului ce se transmit Ia clădiri

ÎNAINTE DE CUTREMUR

□ Aflaţi de unde se opreşte apa, electricitatea şi gazul şi cum se face aceasta.

□ Fixaţi ferm, de pereţi, etajerele şi rafturile de căiţi

□ Plasaţi obiectele grele cât mai jos posibil

PE TIMPUL CUTREMURULUI

Dacă sunteţi în interior

UI Nu vă repeziţi să ieşiţi afară. Sunteţi mai în siguranţă în interior

□ Adăpostiţi-vă în cadrul unei uşi, sub o masă, sub o bancă, sub un birou şi ţineţi-vă de el pentru a-i urma mişcările

□ Dacă nu există mobilier solid staţi lângă un perete interior şi protejaţi-vă capul şi viaţa

□ Dcpărtaţi-vă de surse de foc, ferestre şi balcoane

□ Nu folosiţi lifturile

Dacă sunteţi afară:

□ Deplasaţi-vă repede spre un teren deschis

19

A

□ in depărtaţi-vă de structuri, clădiri, pereţi înalţi, cabluri suspendate, cabluri electrice şi alte structuri care se pot prăbuşi

3 Daca sunteţi prins dc cutremur lângă o clădire înaltă sau pe o stradă îngustă adăpostiţi-vă sub verandă sau în cadrul unei uşi astfel încât să vă protejaţi de căderea obiectelor.

DUPĂ CUTREMURDacă sunteţi în autovehicul:

□ Opriţi autovehiculul şi rămâneţi în el.

□ Evitaţi podurile, viaductele şi alte structuri care sc pot prăbuşi.

Dacă sunteţi rănit

LI Nu intraţi în panică, staţi calm.

□ Atrageţi atenţia prin toate mijloacele (folosiţi un fluier, ciocăniţi pereţii ctc.)

Dacă nu sunteţi rănit

□ Opriţi orice sursă de incendiu

□ Opriţi toate sursele de încălzire.

□ în cazul producerii unor avarii, închideţi aprovizionarea cu electricitate, apă şi gaze.

□ Nu folosiţi chibrituri sau brichete din cauza riscului unor scurgeri de gaze.

□ Ascultaţi Ia radio şi urmaţi instrucţiunile celor însărcinaţi cu operaţiunile de salvare.

□ Acordaţi primul ajutor celor care au nevoie (trusa dc prim ajutor medical)

□ Folosiţi telefonul numai dacă sunteţi în pericol. Aceasta pentru a nu supraîncarcă reţeaua telefonică care csic foarte importantă pentru serviciile de salvare şi medicale.

□ Nu intraţi în clădirile avariate, chiar dacă credeţi să sunt sigure.

□ în caz unor replici la cutremur rămâneţi unde sunteţi şi protejaţi-vă singur.

□ Raţionalizaţi-va stocurile de hrană şi apă de băut.

A n exa n r . Î 6 Ia P A A R B u c o v a t

20

Anexa n r .O f la PAAR Bucovat

ALUNECĂRI DE TERENCE ESTE O ALUNECARE DE TEREN

□ O alunecare de teren este o deplasare mai mult sau mai puţin violentă a terenului de Ia suprafaţa sau subteran; depinde de natura şi structura straturilor geologice. Este produsă de procese lente de disoluţie şi/sau de eroziune rezultând din acţiunea apei şi omului.

ÎNAINTE DE ALUNECAREA DE TEREN

□ Informaţi-vă privind semnalele de avertizare şi procedurile de evacuare

□ Păstraţi întotdeauna la îndemână trusă de urgenţa. Aceasta trebuie să conţină mai ales: actele de identitate, documente personale, medicamente personale, trusa de prim ajutor, radio portabil, lanternă, o pătură (în caz de evacuare), rezerve de hrană şi apă de băut (în caz că sunteţi prins de dezastru)

PE TIMPUL ALUNECĂRII DE TEREN

Dacă sunteţi în interior:

□ Urneaţi instrucţiunile primite de la autorităţi şi echipele de salvare, în special celeprivind evacuarea populaţiei şi fermelor de animale. -

□ Ascultaţi radioul.

O Folosiţi telefonul numai în caz de urgenţă.

CD Dacă aveţi timp. opriţi alimentarea cu electricitate, apă şi gaze

L J închideţi uşile, ferestrele şi obloanele

□ Nu folosiţi autovehiculul dumneavoastră.

Dacă sunteţi afară:

21

'-.Ui . O-j' <•*». I'' t i . i - i . L - ~.u CG/â.a

Fugiţi din calea alunecării (deplasaţi-vă spre lateral;

L 3 Deplasaţi-vă cât puteţi de repede pe un loc înalt.

- J nu vă întoarceţi decât după ce a trecut pericolul.

□ Nu intrati în clădirile avariate

DUPĂ ALUNECAREA DE TEREN

Staţi calm

□ Verificaţi dacă prin apropiere sunt răniţi şi ajutaţi-i.

□ Ascultaţi radioul.

d Colaboraţi cu echipele de salvare dacă va fi nevoie.

22

A n e x a n r . O ţ ia PAARBucovat

ERUPŢIA VULCANICĂ

CE ESTE O ERUPŢIE VULCANICĂ?

O erupţie vulcanică este caracterizată prin curgere de lavă care variază în volum, consistenţă, întindere şi viteză de curgere.

ÎNAINTE DE ERUPŢIA VULCANICĂ

□ Informaţi-vă privind semnalele de avertizare şi procedurile de evacuare.

□ Păstraţi întotdeauna Ia îndemână trusă de urgenţă. Aceasta trebuie să conţină mai ales: actele de identitate, documente personale, medicamente personale, trusa de prim ajutor, radio portabil, lanternă, o pătură (în caz dc evacuare), rezerve de hrană şi apă de băut (în caz că sunteţi prins de dezastru)

PE TIMPUL FRIJPTIEI VULCANICE

Cd Intraţi în casă sau în adăpost. Nu încercaţi să fugiţi.

□ Staţi înăuntru şi ascultaţi radioul.

□ Urmaţi instrucţiunile primite de la autorităţi.

d Nu mergeţi să luaţi copii de la şcoală, profesorii vor avea grijă de ei.

□ Nu folosiţi telefonul, lăsaţi liniile libere pentru serviciile de salvare.

□ Nu vă adăpostiţi pe firul văii.

□ în caz de emisii de gaze sau cenuşă fierbinte protejaţi-vă nasul şi gura cu o cârpă ruptă, de preferat umedă.

□ Evacuaţi zona numai când aţi primit de Ia autorităţi, instrucţiuni să o faceţi.

23

L- O'4- -

[ duDUPA ERUPŢIA VULCANICĂ

□□□□

Staţi calmi

Verificaţi dacă prin apropiere sunt răniţi şi ajutaţi-i.

Ascultaţi radioul.

Colaboraţi cu echipele de salvare dacă va fi nevoie.

* "■ •¿•'uXOYa't

24

Anexa nr.OT la PAAR Bucovat

ACCIDENTE DE TRANSPORT

CE SUNT ACCIDENTELE DE TRANSPORT

Accidentele majore aeriene, pe calea ferată, rutier şi cele maritime sunt similare prin faptul că implică deplasarea rapidă a vehiculelor care transportă mulţi oameni mari cantităţi de bunuri şi substanţe care pot produce direct sau indirect pagube oamenilor şi mediului.

Accidentele aeriene pot li de origine naturală, tehnică sau umană (greşeli/necunoaştere, neglijenţe etc.).

Accidentele pe calea ferată când trenurile călătoresc pe aceeaşi linii sau când un tren deraiază din cauza unei defecţiuni a materialului rulant, alunecări de teren, avalanşe sau, pot apare şi, din cauza răutăţii umane.

Accidentele rutiere sunt fără îndoială cele mai frecvente accidente majore şi, în plus, produc cele mai multe pagube.

Dezastrele maritime au fost foarte mult diminuate datorită îmbunătăţirii sistemelor de navigaţie şi tehnologiei de construcţie a navelor. Oricum, transportul maritim poate fi o sursă de dezastre ecologice foarte întinse, în special când sunt naufragiate tancuri petroliere sau sunt aruncate peste bord containere cu produse periculoase.

ÎNAINTE DE ACCIDENTUL PE TRANSPORT

□ Informaţi-vă privind pericolele potenţiale implicate de folosirea diferitelor forme de transport

□ Studiaţi regulile de comportare (instrucţiuni tip poster, instrucţiuni scrise sau demonstraţii de protecţie) publicate de companiile dc transport acordate dc echipaj.

Q în cazul unui pericol iminent asiguraţi-vă că ştiţi unde se găseşte echipamentul de protecţie şi siguranţă

□ Luaţi cu dumneavoastră o lanternă, o pătură, trusa dc prim ajutor medical şi o hartă a zonei în care călătoriţi.

25

-

Anexa nr. Oţ la PAAK Bucovat

l PE TfMPIJL ACC1DKNT1 JLi;i !)R TRANSPORT

Dacă siintcti o victimă a unui accident:

□ Păstraţi-vâ calmul şi evitaţi panica.

^ Ajutaţi, cât puteţi, membrii familiei dumneavoastră şi alte victime aflate în dificultate.

□ Urmaţi ordinele căpitanului, echipajului sau şoferului dc autobuz.

Q în cazul iminenţei unui ciocniri sau naufragiu încercaţi să ieşiţi din cabină şi să scăpaţi rapid din resturile accidentului, în special dacă există riscul de incendiu sau scurgeri periculoase. în depărtaţi-vă la o distanţă dc siguranţă.

□ Dacă este posibil începeţi procesul de salvare prin alertarea serviciilor de securitate.

Dacă sunteţi martorul unui accident:

Q Dacă este un accident rutier semnalaţi-I şi marcaţi-l: prin lumini de avarie, triunghiuri reflectorizante, oameni postaţi înainte şi după zona în care s-a produs accidentul.

- J Alertaţi serviciile dc salvare (pompieri, protecţie civilă, poliţie etc.) şi prccizaţi-le locul precis şi natura accidentului, numărul aproximativ al victimelor şi tipul materialelor avariate eu această ocazie. Localizarea unui accident pe calea ferată poate fi stabilit prin inscripţiile de pe stâlpii dc lângă calea ferată.

□ Nu interveniţi dacă serviciile dc salvare sunt deja în acţiune. în acest caz îndepărtaţi-vă de zona accidentului.

[ J j Nu atingeţi resturile avariate decât dacă există riscul izbucnirii unui incendiu.

□□

Nu fumaţi.

Dacă sunt transportate substanţe periculoase, îndepărtaţi-vă.

v - 26

im O t if?.\ :r A A & JQ»l8CQvaK

D U P Ă A C C I D E N T U L D E T R A N S P O R T

C-l Fiţi calm şi evitaţi panica.

□ Urmaţi instrucţiunile serviciilor de salvare.

□ Dacă este nevoie, colaboraţi cu echipele de salvare şi cu cei însărcinaţi să facă investigaţii privind accidentul.

27

A nexa nr. O? la PA A R B u eo v a t

DEZASTRU CHIMIC

| CE ESTE UN DEZASTRU CHIMIC

Un dezastru chimic este un eveniment accidental ce se produce pe o platformă chimică .si conduce la consecinţe imediate şi serioase pentru populaţia din împrejurimi, proprietăţi şi mediu. Poluarea accidentală cu produse periculoase poate avea ca rezultat formarea unor nori toxici care nu sunt întotdeauna vizibili şi care pot fi inodori (nu pot 11 perceptibili prin miros).

ÎNAINTE DE DEZASTRUL CHIMIC

Ci) Informaţi-vă privind semnalele de avertizare şi procedurile de evacuare.

□ Păstraţi întotdeauna la îndemână trusă de urgenţă. Aceasta trebuie să conţină mai ales: actele de identitate, documente personale, medicamente personale, trusa de prim ajutor, radio portabil, lanternă, o pătură (în caz de evacuare), rezerve de hrană şi apă de băut (în caz că sunteţi prins de dezastru)

PE TIMPUL DEZASTRULUI CHIMIC

□ Planificaţi şi organizaţi etanşarea casei dumneavoastră, în special dacă locuiţi lângă o companie care utilizează sau produce substanţe chimice periculoase

imediat după ce auziţi SEMNALUL DE AVERTIZARE:

□ Staţi calm.

□ Staţi în interior şi ascultaţi la radio.

J Urmaţi instrucţiunile autorităţilor şi echipelor de salvare28

A n exa nr. O f la PAAR B u c o v a t

Dacă sunteţi în interior:

d Staţi în interior şi închideţi toate uşile şi ferestrele. Astupaţi toate golurile de aerisire şi opriţi ventilaţia, sistemele de aer condiţionat şi de încălzire.

□ Depărtaţi-vă de ferestre: cea mai bună protecţie este dată de o cameră Iară ferestre şi cu un punct de alimentare cu apă.

□ Nu aprindeţi nici o flacără (pericol de explozie)

L J Nu folosiţi telefonul, lăsaţi linia liberă.

□ Nu mergeţi să vă lua ţi copii de la şcoală, profesorii vor avea grijă de ci.

Q Aşteptaţi instrucţiunile autorităţilor sau semnalul de terminare a alarmei înainte de părăsirea adăpostului.

□ Dacă autorităţile vă dau instrucţiuni să evacuaţi zona, luaţi cu dumneavoastră un radio portabil, haine călduroase, medicamente personale necesare, acte de identitate, documentele dumneavoastră personale şi bani.

Dacă sunteţi afară:

□ Acoperiţi-vă nasul şi gura eu o, de preferat cârpă umezită, mergeţi la cea mai apropiată clădire (incintă închisă) şi adăpostiţi-vă pe timpul întregii perioade de interdicţie.

Q Vehiculele nu furnizează protecţie bună.*XDacă,sunteţi în autovehicul:

L ] Opriţi ventilaţia şi închideţi ferestrele. Ascultaţi radioul şi mergeţi în adăpostul cel mai apropiat.

în toate cazurile:

□ Dacă consideraţi că aţi fost expus la un produs toxic, faceţi duş, schimbaţi-vă hainele şi mergeţi să vă vadă un doctor imediat cc alarma s-a terminat.

DUPĂ DEZASTRUL C H IM IC

29

/ . j j ' i . ' â jki*-. 0*4- ¿s » t . A x - ¿b u c o v a t*

L J Urmaţi instrucţiunile primite de ia autorităţi şi serviciile de salvare (pompieri, protecţie civilă, poliţie ele.)

Q Ajutaţi pc cei aliaţi în dificultate (răniţi, copii, pe cei în vârstă şi persoanele handicapate) şi dacă este nevoie colaboraţi cu echipele de salvare.

30

A nexa nr. O1} ía P A A R B u c o v a t

DEZASTRU NUCLEARj CE ESTE UN DEZASTRU NUCLEAR?

Un dezastru nuclear este un eveniment accidental ce se petrecut intr-o instalaţie sau pe timpul transportului materialelor radioactive clin care rezultă o emisie de radiaţie ionizantă care este mai mult sau mai puţin periculoasă pentru om şi pentru mediu.

ÎNAINTE d e d e z a s t r u l n u c l e a r

□ Informaţi-vă privind semnalele de avertizare şi procedurile de evacuare.

~ Păstraţi întotdeauna Ia îndemână trusă de urgenţă. Aceasta trebuie să conţină mai ales: actele dc identitate, documente personale, medicamente personale, trusa de prim ajutor, radio portabil, lanternă, o pătură (în caz de evacuare), rezerve dc hrană şi apă de băut (în caz că sunteţi prins de dezastru)

□ Planificaţi şi organizaţi etanşarea casei dumneavoastră, în special dacă locuiţilângă o instalaţie nucleară • ,

PE TIMPUL DEZASTRULUI NUCLEAR

Imediat după ce auziţi SEMNALUL DE AVERTIZARE:

□ Staţi calm.

□ Staţi în interior şi ascultaţi Ia radio.

□ Urmaţi instrucţiunile autorităţilor şi echipelor de salvare

Dacă sunteţi în interior:

[-1 Staţi în interior şi închideţi toate uşile şi ferestrele. Astupaţi toate golurile de aerisire şi opriţi ventilaţia, sistemele dc aer condiţionat şi de încălzire.

3!

A nexa n r .0% la P A A R B u c o v a t

□ Nu folosiţi telefonul, lăsaţi liniile libere.

LJ Nu mergeţi să vă luaţi copii de Ia şcoală, profesorii vor avea grijă de ei.

Q Nu părăsiţi adăpostul fără autorizarea autorităţii publice..

O Dacă autorităţile vă dau instrucţiuni să evacuaţi zona, luaţi cu dumneavoastră un radio portabil, haine călduroase, medicamente personale necesare, acte de identitate, documentele dumneavoastră personale şi bani.

Dacă sun te ţi a fa ră :

□ Acoperiţi-vă nasul şi gura cu o. de preferat câipă umezită, mergeţi la cea mai apropiată clădire şi adăpostiţi-vă pe timpul întregii perioade de interdicţie.

□ Vehiculul nu furnizează protecţie bună.

Dacă sunteţi în autovehicul:

□ Opriţi ventilaţia şi închideţi ferestrele.

GD Ascultaţi radioul şi mergeţi în adăpostul ccl mai apropiat.

Dacă consideraţi că aţi fost expus la pulberea radioactivă dezbrăcaţi în exterior hainele contaminate, înainte de a intra în zona închisă. Apoi faceţi duş, dacă este posibil, schimbaţi-vă hainele.

[ PUPĂ DEZASTRUL NUCLEAR

□ Urmaţi instrucţiunile primite de la autorităţi şi echipele de salvare' •— ** 9' •

□ Ajutaţi pe cei aflaţi în dificultate şi dacă este nevoie colaboraţi cu echipele de salvare.

□ Dacă vi s-a ordonat, afară nu atingeţi obiectele, hrana sau apa care pot fi contaminate.

32

Anexa n r.Q ţ la PAAR

LISTA DE CONTROL ÎN CAZUL UNEI EVACUĂRI

□ T r u s a d e p r i m a j u t o r m e d i c a l

O L a n t e r n ă , r a d i o ş i b a t e r i i d e r e z e r v ă

□ D o c u m e n t e i m p o r t a n t e ş i b a n i

Li H r a n ă

C i S a c i d e d o r m i t ş i p ă t u r i

Li U n r â n d d e h a i n e d e s c h i m b

O E f e c t e d e t o a l e t ă ş i p e r s o n a l e

33

Anexa nr. (Jţ. la PAAR Biicovat

NUMERE DE TELEFON UTILE

□ P r o t e c ţ i a c i v i l ă

□ P o m p i e r i _ _ _ _

□ Politie

□ A m b u l a n t ă•f

□ D o c t o r

C 2 S p i t a l

L Ü G a z e

3 E l e c t r i c i t a t e

□ S t a t i i d e r a d i o

□ T e l e v i z i u n e34