PLANUL DE ACTIUNE AL ENERGIEI DURABILE 2010-2020 - 12 - 2010... · mobilit ătii electrice, ... -...

Primaria Muncipiului Ramnicu Valcea

PLANUL DE ACTIUNE AL ENERGIEI DURABILE

2010-2020

CUPRINS

Capitolul I Rezumatul Planului de Actiune al Energiei Durabila Capitolul II Strategia generala

1. Obiective 2. Cadrul actual si viziunea viitorului 3. Aspecte organizatorice si financiare

Coordonare si structuri organizatorice create Capacitatea personalului alocat Implicarea partilor interesate si a cetatenilor Bugetul alocat Surse de finantare prevazute pentru investitiile din planul de actiune Planificarea masurilor de monitorizare si continuarea acestora

Capitolul III Inventarul emisiilor de baza si interpretarea datelor Nivelul de referinta

Capitolul IV Actiuni si masuri planificate pina in anul 2020

1. Obiective si angajamente pe termen lung, pina in anul 2020 2. Actiuni pe termen scurt si mediu

Planul de Actiune al Energiei Durabile - Municipiul Ramnicu Valcea

3

Capitolul I

Rezumatul Planului de Actiune al Energiei Durabila

Sectorul energetic din municipiul Ramnicu Valcea trebuie să facă faţă principalelor

provocări ce se manifestă prin creşterea competitivităţii economice şi reducerea

impactului asupra mediului.

Planul de Actiune al Energiei Durabile reprezintă un instrument pentru transformarea

Municipiului Ramnicu Valcea în oraş model de eficienţă energetică, elaborat pentru o

perioada de 10 ani (pana in anul 2020).

Politica locala de eficienţă energetică este parte integrantă a politicii energetice nationala

si a statului şi urmăreşte:

a) promovarea eficientei energetice la nivel administrativ;

b) promovarea utilizării la consumatorii finali a surselor regenerabile de energie;

c) educarea şi conştientizarea elevilor asupra importanţei şi beneficiilor aplicării

măsurilor de îmbunătăţire a eficienţei energetice precum si a populatiei municipiului;

d) cooperarea dintre consumatorii finali, producătorii, furnizorii, distribuitorii de energie

şi autorităţile publice în vederea atingerii obiectivelor stabilite de politica naţională si locala

de eficienţă energetică;

e) promovarea si diseminarea rezultatelor cu privire la activitatile din domeniul utilizării

eficiente a energiei şi a surselor regenerabile de energie.

O componentă de maximă importanţă a acestui plan se constituie din: comunicare,

evaluare, diseminare si monitorizare.


4

Capitolul II

Strategia generala

1. Obiective

In conformitate cu prevederile Pactului Primarilor, obiectivul general al Primariei

Municipiului Ramnicu Valcea este de reducere a emisiilor de CO2 cu 20% pana in anul

2020.

2. Cadrul actual si viziunea viitorului

Uniunea Europeană prin protocolul de la Kyoto si-a asumat angajamentul de a reduce

emisiile de gaze cu efect de seră (GES) în perioada 2008-2012 cu 8 % fată de nivelul

acestora în 1990, iar în 2007 s-a angajat să realizez o reducere de cel putin 20% a

emisiilor de gaze cu efect de seră până în anul 2020.

România a semnat protocolul de la Kyoto în 1997 acesta fiind ratificat prin Legea nr

3/2001. Valoarea angajamentului de reducere a emisiilor de GES la acea data a fost de

8% pentru perioada 2008-2012, fată de anul de bază 1989.

Incălzirea globală implică, în prezent, două probleme majore pentru omenire: pe de o

parte necesitatea reducerii drastice a emisiilor de gaze cu efect de ser ă în vederea

stabilizării nivelului concentraţiei acestor gaze în atmosferă care să împiedice influenţa

antropică asupra sistemului climatic şi a da posibilitatea ecosistemelor naturale să se

adapteze în mod natural, iar pe de altă parte necesitatea adapt ării la efectele

schimb ărilor climatice , având în vedere că aceste efecte sunt deja vizibile şi inevitabile

datorită inerţiei sistemului climatic, indiferent de rezultatul acţiunilor de reducere a

emisiilor.

După estimările prezentate în AR4 al IPCC, în Romania se asteaptă o crestere a

temperaturii medii anuale fată de perioada 1980-1990 similare întregii Europe, existând

diferente mici între rezultatele modelelor în ceea ce priveste primele decenii ale secolului

XXI si mai mari în ceea ce priveste sfârsitul secolului:

- între 0,5°C şi 1,5°C pentru perioada 2020-2029;


5

- între 2,0°C şi 5,0°C pentru 2090-2099, în func tie de scenariu (ex. între 2,0°C si

2,5°C în cazul scenariului care prevede cea mai sc ăzută crestere a temperaturii

medii globale si între 4.0°C si 5.0°C în cazul scenariului cu cea mai pronun tată

crestere a temperaturii);

Obiectivele de reducere propuse de IPCC în 2007, au arătat că emisiile globale de gaze

cu efect de seră ar trebui reduse cu cel puţin 50% până în 2050 şi între 80% şi 95% de

ţările industrializate. În anul 2020, cel puţin de la 15% până la 30% dintre emisiile de gaze

ar trebui să fie reduse de ţările industrializate.

Toate ţările europene şi OECD (Organizaţii pentru dezvoltare şi cooperare economică),

incluziv România, sunt privite ca ţări industrializate în procesul Naţiunilor Unite de

schimbare climatică. Pachetul 20/20/20 al Uniunii Europene cuprinzând măsurile pe

problematica schimbării climatice s-a bazat pe constatările IPCC din 2007 (reducerea

până în anul 2020 cu 20% a emisiilor de GES fată de anul 1990, respectiv cu 14 % fată

de 2005 si utilizarea de energie regenerabilă în proportie de 20% din consumul total de

energie).

Între timp, acest pachet nu este suficient de ambiţios. Constatările ştiinţifice s-au schimbat

iar măsurile propuse în cadrul conferintei de la Copenhaga de asemeni au eşuat

deoarece UE, SUA şi China au oferit propuneri şi obiective de reducere slabe. UE deja

dezbate o scădere de 30% a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru anul 2010. Este

nevoie de o scădere de 40% conform studiilor ştiintifice în materie de schimbări climatice.

Acest pachet 20/20/20 al UE ar schimba, desigur, viitoarele obiective naţionale de

reducere.

Obiectivul protocolului de la Kyoto pentru România:

-8% din emisiile de gaz cu efect de seră (GHG) din 1989 până în 2010 (2008-2012),

perioada Kyoto nu va fi efectuată.

Asa cum arată tintele pentru UE, dar si pentru ceilalti mari poluatori din lume, tintele de

reducere, regăsite în lista de propuneri a acordului de la Copenhaga sunt mult prea mici.

Țările industrializate ar trebui să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puţin 95%

până în 2050.


6

Nivelul emisiilor de gaze cu efect de seră ar trebui să ajungă la 1 tonă pe cap de locuitor

pe an (pentru un număr de 9 miliarde de oameni), în anul 2050 pentru a avea o sansă

mare de a rămâne sub 2°C fa tă de încălzirea globală.

România arată că emisiile pe cap de locuitor în 2008 sunt peste linia dintre rosu şi

portocaliu (vezi figura de mai jos). Linia rosie este pentru marile tări industrializate care

emit cantităti mari de CO2, ţări precum SUA, UE, Japonia etc. Linia portocalie este pentru

regiunile emergente cu dezvoltare rapidă precum China si India, Brazilia, Indonezia etc.

linia verde este pentru tările cel mai putin dezvoltate precum Bagladesh, multe state din

Africa etc.

Referindu-se la acest calcul efectuat de Institutul Postdam pentru Cercetarea Impactului

Climatic (PIK) si prezentat de prof. Rahmstorf în Viena 2009, România trebuie să reducă

emisiile de gaze cu efect de seră cu cel putin 80% până în 2050 si presupunând că

anumite emisii care nu sunt bazate pe carbon, precum emisiile de metan din agricultură ar

fi dificil de evitat, atunci înseamnă că în România emisiile de carbon ar trebui să fie


7

eliminate în patru decenii sau cu alte cuvinte : România va folosi în 2050 în proportie de

100% energie regenerabilă.

Alternativa ar fi continuarea arderii combustibililor fosili dar utilizând 100% energie

regenerabilă, care ar duce la emisii zero de CO2. În special, sistemul de încălzire

centralizat ar putea teoretic să folosească CCS ( captarea si stocarea carbonului).

Pentru multi negociatori pe problemele schimbării climatice din tările industrializate si chiar

mai mult pentru tările emergente sau pentru statele în curs de dezvoltare, acest lucru pare

complet nerealist. Dar precum Nicholas Stern a subliniat în raportul sau din 2006

”Economia schimbărilor climatice”, a nu actiona reprezintă cea mai scumpă opţiune.

Costurile economice ale unei afaceri precum scenariile schimbărilor climatice, sunt mult

mai mari (până la 20 de ori) decât costurile unei schimbări dramatice către energii

regenerabile, eficientizare energetică si alte măsuri de reducere. Costurile unei schimbări

climatice ar putea atinge între 5 si 20% din PIB-ul global, în timp ce costurile de

reducere/atenuare ar fi de aproximativ 1% din PIB-ul mondial, poate 2% în cazul în care

sunt luate în considerare obiective mai ambitioase.

Reducerea emisiilor de CO2 va ajuta de asemeni la reducerea concentraţiilor de praf fin,

NOx, CO şi a particulelor de funingine. Imbunătătirea si extinderea trasportului în comun a

mobilitătii electrice, extinderea spatiilor verzi vor reduce nivelul de zgomot din municipiul

Ramnicu Valcea. Eliminarea conţinutului de carbon va produce efecte pozitive pentru

sănătatea cetătenilor municipiului.

Motivul pentru care s-a dorit adoptarea aderarii la Pactul Primarilor si elaborarea Planului

de Actiune Durabila sunt următoarele:

- Calitatea mai bună a vietii

- Crearea de “locuri de muncă verzi” noi si atractive

- Contributia generală la atractivitatea orasului

- Atractivitatea locatiei pentru comerţ si industrie

- Sustinerea cresterii economice

- Diminuarea riscurilor

- Atragerea de investitii

- Alinierea la Politicile International si Nationale legate de reducerea emisiilor de CO2


8

Măsuri de reducere

- Ce presupune o reducere drastică a emisiilor de CO2?

- Ce abordare a problemei este mai eficientă?

- Cât va costa eliberarea Pământului de noxe?

- Cine va suporta aceste costuri?

Acestea sunt doar câteva din întrebările la care liderii politici si factorii de decizie trebuie

să găsească răspunsuri.

Unele dintre optiunile disponibile de reducere sunt de fapt oportunităti de zi cu zi, care pot

genera beneficii sociale si de mediu multiple.

Cele mai multe solutii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera sunt legate de:

- folosirea cu eficientă maximă a resurselor energetice si a energiei de orice fel, în

general, de exemplu în constructii, industrie, aparate electrocasnice

- cresterea utilizării energiei regenerabile (eoliană, solară, de biomasă) si a

instalatiilor de generare combinată a căldurii si electricitătii

- îmbunătătirea transportului public, a infrastructurii si promovarea mijloacelor de

transport nemotorizate

- reducerea emisiilor de dioxid de carbon generate de autoturismele noi

- reducerea emisiilor industriale

- imbunătătirea tehnologiilor utilizate

- reducerea emisiilor din agricultura

- achizitii verzi (green procurement)

- reducerea defrisărilor, promovarea managementului durabil al pădurilor

- plantarea de spatii verzi

- reducerea emisiilor provenite din depozitele de deşeuri

- reciclarea deseurilor

- reducerea consumului de apă pentru uz casnic si industrial

In conformitate cu Manualul pentru Achizitii Publice Verzi publicat de Comisia Europeana

(http://ec.europa.eu/environment/gpp/guideline_en.ht m ) avem precizate urmatoarele


9

date, cu privire la potentialul beneficiilor de mediu in privinta reducerii consumului de

CO2:

Comisia Europeană a cofinanţat un proiect de cercetare — numit Relief (1)— pentru a

evalua în mod ştiinţific potenţialele beneficii de mediu care s-ar obţine dacă achiziţiile

publice verzi ar fi adoptate pe scală largă în UE. Rezultatele au produs următoarele

concluzii:

• Dacă toate autorităţile publice din UE ar cere electricitate „verde”, s-ar economisi

echivalentul a 60 de milioane de CO2, ceea ce este echivalent cu 18 % din angajamentul

UE de reducere a gazelor de seră luat sub Protocolul de la Kyoto. S-ar putea realiza

aproape aceeaşi economisire dacă autorităţile publice ar opta pentru clădiri eco-eficiente.

• Dacă toate autorităţile publice din UE ar opta pentru computere mai eficiente din punct

de vedere energetic, direcţionând astfel întreaga piaţă,aceasta ar duce la economisire de

830.000 tone de CO2.

• Dacă toate autorităţile publice europene ar opta pentru toalete şi instalaţii sanitare

eficiente în clădirile lor, aceasta ar reduce consumul de apă cu 200 milioane tone

(echivalent cu 0.6 % din consumul total al gospodăriilor la nivelul UE).

Evaluarea necesit ăţilor de training şi asigurarea accesului la informa ţiile de mediu

Personalul responsabil cu achiziţiile publice trebuie să-şi însuşească cunoştiinţele juridice,

financiare şi cele legate de mediu pentru a putea decide în ce măsură şi unde pot fi

introduse condiţii de mediu în cadrul achiziţiilor publice, dacă acestea au fost introduse la

nivelul la care se poate obţine cel mai bun raport cost/beneficiu precum şi dacă acestea

corespund priorităţilor de mediu stabilite de autoritatea contractantă.

Stabilirea priorit ăţilor generale pentru a ecologiza achizi ţiile

• Adoptaţi o abordare cât mai progresivă.

Începeţi cu un număr limitat de produse sau servicii al căror impact de mediu este

cunoscut sau unde alternativele ecologice sunt mai uşor disponibile, fără a presupune

costuri suplimentare (de ex.: hârtie reciclată sau echipamente de birou cu mare eficienţă

energetică). În acelaşi timp, asiguraţi-vă că cerinţele caietului de sarcini nu au un impact

negativ asupra mediului înconjurător (de ex.: excluderea folosirii componentelor reciclate).


10

Cum s ă utiliz ăm costurile ciclului de via ţă pentru a promova considera ţiile legate de

mediu (conform Manualul pentru Achizitii Publice Verzi)

Politica de economisire a costurilor – în paralel cu cea de protecţie a mediului – poate fi

pusă în practică prin diverse mijloace, inclusiv prin metoda costurilor ciclului de viaţă.

A. Economisirea de ap ă şi energie

Metoda cea mai simplă de a ameliora raportul cost – eficacitate şi de a face pieţele mai

ecologice este aceea de a economisi apă, energie şi combustibili. Aceste economisiri

prezintă avantaje clare, atât pentru situaţia financiară a autorităţii contractante, cât şi

pentru mediu. Fiind simplu de calculat şi având o latură economică evidentă, costurile

apei şi energiei pot fi folosite drept criterii de atribuire în procedurile de achiziţii publice.

Din punct de vedere ecologic, importanţa utilizării apei şi energiei este incontestabilă, aşa

cum o dovedeşte şi efectul utilizării combustibililor asupra emisiilor de dioxid de carbon

sau asupra producerii deşeurilor.

B. Economisirea costurilor de eliminare

Se întâmplă adesea să neglijăm costurile de eliminare, în cazul lansării unei achiziţii

pentru un produs sau proiect de construcţie. Or, aceste costuri trebuie suportate într-un

moment bine determinat, chiar dacă acest lucru necesită uneori un timp îndelungat. A nu

lua aceste costuri în considerare poate transforma “o afacere bună” întro achiziţie foarte

scumpă. Costurile de eliminare pot să acopere simpla înlăturare fizică sau costurile

stocării în condiţii de siguranţă. Eliminarea deşeurilor este adesea foarte strict

reglementată.

Aceste exemple arată că, integrând în criteriile de atribuire cantitatea şi compoziţia

deşeurilor, puteţi economisi bani şi proteja mediul. Odată ce costul relativ al eliminării

deşeurilor a fost calculat, ar trebui să fie posibilă transpunerea criteriului legat de mediu

referitor la reducerea deşeurilor, într-un criteriu de factură economică.

În România există un important potenţial de cogenerare care poate fi valorificat prin

promovarea cogenerării de înaltă eficienţă bazată pe cererea utilă de energie termică.

Promovarea cogenerării de înaltă eficienţă conduce la:


11

• economii de surse primare de energie faţă de producerea separată de energie electrică;

• reducerea emisiilor cu efect de seră şi în special a emisiilor de CO2.

Eficacitatea măsurii este mai mare dacă în procesul de cogenerare se utilizează drept

combustibil surse regenerabile de energie, în principal biomasă. Prin Hotărârea

Guvernului nr. 219/2007 au fost transpuse în legislaţia românească prevederile Directivei

2004/8/CE privind promovarea cogenerării pe baza cererii de energie termică utilă pe

piaţa internă a energiei şi de modificare a Directivei 92/42/CEE.

Măsurile de reducere a intensităţii carbonului în producerea şi consumul de energie şi

materiale implică tehnologii avansate, noi. Noile tehnologiile, de asemnea, aduc şi alte

beneficii, precum scăderea consumurilor de alte resurse, creşterea nivelului producţiei

saucreşterea valorii proprietăţilor. Reducerea emisiilor de GHG este adeseori însoţită si

de reducerea altor forme de impact negativ asupra mediului, de cum ar fi poluarea locală

a aerului.

3. Aspecte organizatorice si financiare

3.1 Coordonare si structuri organizatorice create

In cadrul Primariei Municipiului Ramnicu Valcea, prin Hotararea de Consiliu Local nr.

196/20.07.2010 si Dispozitia Primarului nr. 4412/29.07.2010, a fost desemnat Comitetul

Energetic din cadrul Primarie Municipiului, dupa cum urmeaza:

Presedinte:

• Romeo Radulescu - primar;

Vicepresedinte:

• Cosmin Constantinescu - viceprimar;

Membrii ai Consiliului Local:

• Mihail Eugen Botea – consilier local PDL;

• Ion Matei – consilier local - PSD ;

• Adrian Iulian Pandurasu – consilier local – PNL;

Membrii:

• Simona Morcov – Director Programe Externe;

• Corina Toma - Consilier;


12

• Maria Feroiu – Director Evidenta Patrimoniu, Cadastru, Gospodarie Comunala si

Servicii Publice;

• Tomescu Stefan - Inspector Directia Evidenta Patrimoniu, Cadastru, Gospodarie

Comunala si Servicii Publice;

• Liliana Mihailescu – Director Dezvoltare Urbana;

• Alexandru Ghibirdic – Director Directia Economico-Financiara;

• Liviu Miftode – Director Investitii si Achizitii Publice;

• Nicolae Mesea – Director Administratie, Juridic, Contencios;

• Laurentiu Teodorescu – Director Administratia Domeniului Public;

• Ion Dascalu – Colaborator Tehnic

Comitetul Energetic astfel constituit, va indeplini atributiile prevazute in Regulamentul de

Organizare si Functionare aprobat prin Hotararea Consiliului Local nr. 196/2010.

Schema de comunicare între echipe si factorii de decizie

3.2 Capacitatea personalului alocat

Personalul alocat pentru elaborarea si implementarea planului dumneavoastra este de

trei persoane cu jumatate de norma.


13

3.3 Implicarea partilor interesate si a cetatenil or

Pentru elaborea si implementarea Planului de Actiune au fost organizate sedinte de lucru

la care au participat membrii Comitetului Energetic dar si invitati ai institutiilor care pot

influenta pozitiv masurile incluse (S.C. CET Govora S.A. - producere şi comercializare

energie electrica şi termica, S.C. HIDROELECTRICA S.A. - producere energie electrica

prin intermediul hidrocentralelor CHE Ramnicu Valcea si Raureni , S.C. CEZ Vanzare

S.A.- distributie si furnizare energie electrica). Pe sit-ul www.primariavl.ro, in cadrul

Proiectelor de la Directia de Programe Externe, se prezinta un sumar al Pactului

Primarilor cu masurile care trebuie intreprinse. Hotararea Consiliului Local nr.

345/23.12.2009 de aprobare a „Planul Energiei Durabile pentru Municipiul Râmnicu

Vâlcea” exista postata pe acelasi site , la Hotarari ale Consiliului Local 2009.

Conştientizarea publicului

Activităţile de conştientizare care vor fi dezvoltate în cadrul acestei acţiunii se vor referi la

conştientizarea publicului larg . Fiecare iniţiativă de constientizare a publicului larg va

trebui să ţină seama de caracteristicile grupului ţintă, precum vârsta, nivelul de cunoştinţe,

interesul, locul geografic, sectorul economic etc.

La sfarsitul anului 2010 au fost difuzate informatii sub forma de flyere – distribuite prin

Centrul de Informare al Primariei - 500 buc precum si sub forma de postere A3 – 150

buc.:

PRIMARIA MUNICIPIULUI RÂMNICU VÂLCEA

PACTUL RIMARILOR o iniţiativă pentru municipalităţi sprijinită de Comisia Europeana, Parlamentul European şi Comitetul Regiunilor ; Pactul Primarilor reprezinta un angajament voluntar al autorităţilor locale în vederea dezvoltării unor planuri locale de acţiune pentru promovarea eficienţei energetice şi a energiei durabile, de reducere a emisiilor de CO2 cu 20% pina in anul 2020. În data de 13.11.2008, Primăria municipiului Râmnicu Vâlcea a aderat la Pactul Primarilor, asumându-şi în acest sens atingerea următoarelor obiective: � reducerea emisiilor de CO2 pe teritoriul municipiului cu 20%

pina in anul 2020;


14

� elaborarea inventarului de bază privind emisiile de CO2 ; � prezentarea Planului de Acţiune privind Energia Durabila

(PAED); � mobilizarea societăţii civile pentru a participa la dezvoltarea planului de acţiune; � prezentarea, o data la doi ani, a raportului de punere in aplicare a

Planului de Acţiune privind Energia Durabila; � organizarea “Zilelor Energiei” sau “Zilelor Pactului Oraşelor”;

“”

PACTUL PRIMARILOR o ini ţiativă pentru municipalit ăţi sprijinit ă de Comisia Europeana, Parlamentul

European şi Comitetul Regiunilor ;

Pactul Primarilor reprezinta un angajament voluntar al autorităţilor locale în vederea dezvoltării unor planuri

locale de acţiune pentru promovarea eficienţei energetice şi a energiei durabile, de reducere a emisiilor de CO2

cu 20% pîna în anul 2020.

În data de 13.11.2008, Primăria municipiului Râmnicu Vâlcea a aderat la Pactul Primarilor, asumându-şi în

acest sens atingerea următoarelor obiective:

� reducerea emisiilor de CO2 pe teritoriul municipiului cu 20% pâna în anul 2020;

� elaborarea inventarului de bază privind emisiile de CO2 ;

� prezentarea Planului de Acţiune privind Energia Durabil ă (PAED);

� mobilizarea societăţii civile pentru a participa la dezvoltarea planului de acţiune;

� organizarea “Zilelor Energiei” sau “Zilelor Pactulu i Oraşelor”;

Ca şi măsuri pentru atingerea obiectivelor, prezentăm urmatoarele : • scăderea consumului de energie prin utilizarea de corpuri de iluminat ecologice;

• utilizarea de centrale termice care să utilizeze ca şi carburant, surse regenerabile;

• utilizarea de panouri fotovoltaice pentru consumul de energie ;

• folosirea mijloacelor de transport cu un prag de emisii redus (ex:180 mg/Km);

• scăderea consumului de energie prin reabilitarea termică a locuinţelor ;

• colectarea selectivă a deşeurilor;

• participarea societăţii civile la dezvoltarea Planului de Acţiune privind Energia Durabila (PAED);

• participarea societăţii civile la organizarea “Ora Pământului” - 27 Martie, “Ziua P ământului” - 22

Aprilie, “S ăptămâna mobilităţii” - 16-22 Septembrie, “Ziua mediului” - 5 iunie;


15

Informarea actorilor locali

Unitatea de Management Energetic este responsabilă cu informarea permanentă a

comunităţii asupra nivelului de atingere a obiectivelor şi ţintelor din Planurile de Acţiuni şi

din PEM. Membrii comunităţii vor fi informaţi asupra situaţiei energetice, a îmbunătăţirilor

aduse şi a acţiunilor care trebuie efectuate în continuare pentru atingerea obiectivelor

fixate.

A) Conştientizare prin mass media

Îmbunătăţirea calităţii şi cantităţii de informaţii transmise de mass-media este un mijloc

eficient de a sensibiliza publicul larg si poate fi realizată prin:

1. Identificarea instituţiei responsabile cu gestionarea acţiunii. Aceasta va fi o companie

de mass media/PR .

2. Desemnarea unui reprezentant al institutiei publice care să elaboreze si sa dezvolte

acţiunile de informare.

3. Elaborarea unor pachete informative pentru presa locala si nationala cu privire la

politicile privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera.

4. Organizarea de seminarii pentru instruirea jurnaliştilor pe teme de schimbări climatice.

Scopul seminariilor va fi îmbunătăţirea înţelegerii aspectelor legate de problematica

schimbărilor climatice în vederea unei abordări profesioniste a aspectelor legate de acest

subiect în mass-media.

B) Conştientizarea publicului prin alte m ăsuri

Se va stabili si un program pentru conştientizarea publicului prin intermediul altor măsuri.

Multe dintre aceste activităţi de conştientizare vor fi iniţiate de instituţii publice sau centre

de informare a publicului.

Efecte preconizate ca urmare a implement ării ac ţiunii de constientizare:

Efectele conştientizării publicului cu privire la reducrea emisiilor de gaze pot fi directe şi/

sau indirecte:

1. Efectele directe, potenţiale, rezultate in urma unei campanii de conştientizare ar fi

acţiunile active întreprinse de persoane, instituţii şi companii în privinţa limitarii emisiilor de


16

gaze cu efect de sera şi/sau luarea în considerare a adaptării la schimbările climatice în

planificarea activităţii.

2. Efectele indirecte, potentiale, s-ar materializa prin din sprijinul populatiei acordat in

elaborarea si implementarea politicilor şi măsurilor de limitare a emisiilor de gaze cu efect

de sera sau de adaptare, pe viitor, la schimbările climatice.

Participarea semnificativă a principalilor factori interesaţi este esenţială pentru elaborarea

şi implementarea Planului de Actiune al Energiei Durabile.

Participarea publicului se va realiza în toate fazele procesului, de la elaborarea de politici

şi măsuri, până la implementarea lor efectivă şi la monitorizarea acestora. Accesul la

informaţii şi transparenţa în luarea deciziilor reprezintă o garanţie că eforturile realizate in

acest sens sunt bine directionate, în avantajul dezvoltării socio-economice atat a

municipiului Ramnicu Valcea cat si a României.

3.4 Bugetul alocat

Asigurarea fondurilor necesare derulării pe termen scurt, mediu si lung a initiativelor de

adaptare este un aspect extrem de important. Fără suficienti bani, adaptarea poate

prezenta riscul de a nu putea fi pusă în practică. Finantarea "reactivă" sau pe termen

scurt, este si mai costisitoare si mai greu de sustinut pe termen lung. Adaptarea nu

previne însă nevoia de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.

Pentru implementarea Planului de Actiune al Energiei Durabile, pina in anul 2020, trebuie

alocata suma estimata de _________, din urmatoarele surse de finantare locale: buget

local si surse de finantare externe: buget de stat si fonduri externe.

3.5 Surse de finantare prevazute pentru investiti ile din planul de

actiune

In conformitate cu calendarul bugetului estimativ pentru Planul de Actiune al Energiei

Durabile, sursele de finantare prevazute pentru realizarea investitiilor sunt urmatoarele:

- buget local;


17

- buget de stat ;

- buget alte surse externe.

Programele de la care autoritatea locala poate absorbi fonduri in vederea punerii in

aplicare aactiunilor-cheie din cadrul Planului, sunt:

- Programul de reabilitare termica a blocurilor de locuinte derulat de Ministerul

Dezvoltarii Regionale si Turismului ;

- Programul „Casa verde” derulat de Ministerul Mediului şi Pădurilor – Administraţia

Fondului de Mediu;

- Programul Operational Regional POR 2007-2013;

- Programul Operational Sectorial „Transport” ;

- Programul Operational Sectorial de Mediu;

- Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice POS CCE;

- Programul INTERREG IV A (Cooperare transfrontalieră);

- Programul INTERREG IV B (Cooperare trans-naţională) - Europa de SUD EST;

- Programul INTERREG IV C (Cooperare inter-regională);

- Programul URBACT (www.urbact.eu) ;

- Fondul Român pentru Eficienţă Energetică (www.free.org.ro) ;

- Mecanismul Financiar SEE si Programul de Cooperare Norvegian cu Romania

(www. norwaygrants.org)

- Programul Fondul Elvetian

3.6 Planificarea masurilor de monitorizare si con tinuarea acestora

Pentru o monitorizare si evaluarea a masurilor stabilite prin Planul de Actiune, Primaria

municipiului Ramnicu Valcea are infiintat Comitetul Energetic din cadrul Primariei

Municipiului .Ca si atributii principale ale Comitetului amintim: „Asigurarea ca Planul

energetic - PE si Planul de actiune pentru energia durabila – PAED, vor atinge

masurile stabilite si obiectivele preconizate” si „Monitorizarea atingerii

obiectivelor stabilite”.

In Conformitate cu Regulamentul de Organizare si functionare al Comitetului

au fost prevazute urmatoarele:


18

„Activitatea de elaborare, coordonare, supervizare si implementare a Planului

energetic- PE si Planului de actiune pentru energia durabila – PAED, se va

realiza respectându-se urmatoarele etape principale:

1. Întâlniri periodice pentru a analiza progrese si probleme;

2. Colectarea datelor pentru elaborarea Planului Energetic si PAED;

3. Colectarea si analizarea datelor pentru finalizarea Inventarului de

baza al emisiilor parte integranta a Planului Energiei Durabile pentru

municipiul Ramnicu Valcea;

4. Analiza si gestionarea riscurilor care pot aparea in cadrul Planului

energetic- PE, Inventarului de baza al emisiilor, Planului de actiune

pentru energia durabila – PAED;

5. Raportari semestriale/anuale privind stadiul implementarii Planului

energetic- PE si Planului de actiune pentru energia durabila – PAED

elaborate de catre secretarul/membrii comitetului pe baza tuturor

datelor colectate prin Comitetul energetic;

6. Raportari bianuale/la doi ani catre cabinetul tehnic European privind

stadiul implementarii masurilor intreprinse in cadrul Planului de actiune

pentru energia durabila – PAED;

7. Participa la receptia bunurilor, serviciilor si lucrarilor incluse in Planul

energetic- PE si Planul de actiune pentru energia durabila – PAED.”


19

Capitolul III

Inventarul emisiilor de baza si interpretarea datel or

Nivelul de referinţă al Programului Energetic Municipal descrie situaţia curentă a

sectorului energetic local la nivelul anului 2008. Pentru acest an si chiar si pentru anul

2009 au fost culese datele necesare elaborarii inventarului de baza privind emisiile de

CO2 necesar includerii acestuia in Planul de actiune privind energia durabila -

obligativitate a Conventiei Primarilor.

Datele generale ale municipiului sunt prezentate la nivelul anului 2007, fiind preluate din

ultimele datele statistice pentru municipiul Ramnicu Valcea.

Municipiul Râmnicu Vâlcea, capitala judeţului Vâlcea , este situat în zona de nord a

Olteniei, la poalele Carpaţilor Meridionali, de-a lungul râului Olt, unul din principalele

cursuri de apă ale României şi în marginea unei artere de circulaţie de mare importanţă

pentru întreaga ţară. Aflat în centrul unei zone de staţiuni balneo-climaterice renumite –

Călimăneşti, Băile Olăneşti, Băile Govora – Râmnicu Vâlcea numără, pentru anul 2007,

aproximativ 111.980 de locuitori, în majoritate de etnie română.

Municipiul Râmnicu Vâlcea este amplasat în Subcarpaţii Getici, la 18 km distanţă de

defileul Oltului in lunca râului şi formează la confluenţă cu râul Olăneşti o zonă de cârlig

cu orientarea N – S. Lărgimea maximă a luncii este de 2,5 km în partea de nord, de 1,9

km în zona centrală si de 2 km în zona sudică.

Zona dealurilor este impadurită cu esenţe de foioase, în care predomină stejarul.

Oraşul se afla pe terasele albiei majore a râului Olt, care sunt evidenţiate mai mult în

partea de vest, deoarece în zona estică dealurile coboară până aproape de firul apei.

Date de bază - Municipiul Râmnicu Vâlcea - 2007

Suprafaţa totală 8.952 ha

Număr de localităţi componente 14

Populaţia 111.342 loc

Densitatea populaţiei 1.2437,7 loc/km2

Latitudine nordică 45º 07’ 15’’


20

Longitudine estică 24º 22’ 21’’

Date colectate necesare inventarului de baza al emi siilor:

S.C. CEZ Vanzare S.A.- distributie si furnizare ene rgie electrica KWh

Categorie consumatori/consum,

vanzare, productie

Energie

electrica -

KWh 2008

Energie

electrica -

KWh 2009

Primaria Municipiului 1,623,443 1,507,244

Cladiri rezidentiale (casnic) 48,229,333 51,982,515

Consumatori industriali 38,004,339 34,987,934

Iluminat public 4,321,992 4,586,858

Rest consumatori 29,444,387 25,229,534

TOTAL 121,623,494 118,294,085

Consum energie electrica CEZ S.A.

0

20,000,000

40,000,000

60,000,000

Prim

aria

Mun

icip

iulu

i

Cla

diri

rezi

dent

iale

(cas

nic)

Con

sum

ator

iin

dust

riali

Ilum

inat

publ

ic

Res

tco

nsum

ator

i

Categorie consumatori

KW

h 2008

2009


21

S.C. CET Govora S.A.Termoficare - producere şi comercializare energie

electrica şi termica Gcal

Consumatori / Vanzare Energie termica 2008 2009

Primaria Municipiului 15,047 14,431

Cladiri rezidentiale (casnic) 225,481 231,022

Consumatori industriali 12,706 13,586

Comert 11,211 11,077

Banci 152 187

Spitale 4,043 2,414

Rest consumatori 5,724 5,833

TOTAL 274,364 278,550

CET Govora SA Termoficare

0

50,000

100,000

150,000

200,000

250,000

Prim

aria

Mun

icip

iulu

i

Cla

diri

rezi

dent

iale

(cas

nic)

Con

sum

ator

iin

dust

riali

Com

ert

Ban

ci

Spi

tale

Res

tco

nsum

ator

i


Gca

l 2008

2009


22

DISTRIGAZ SA mc Consum de gaze 2008 2009 1 Primaria Municipiului 1,819,845 1,622,539 2 Cladiri rezidentiale (casnic) 11,546,000 14,116,000 3 Consumatori industriali 109,209,000 81,032,000 8 Rest consumatori 20,039,049 9,152,177 TOTAL 142,613,894 105,922,716

DISTRIGAZ S.A. Consum gaze

0

20,000,000

40,000,000

60,000,000

80,000,000

100,000,000

120,000,000

Prim

aria

Mun

icip

iulu

i

Cla

diri

rezi

dent

iale

(cas

nic)

Con

sum

ator

iin

dust

riali

Res

tco

nsum

ator

i


mc 2008

2009


23

Motorina Motorina Benzina Benzina Km

parcursi

Km

parcursi

Consumator/

Carburant, Km

parcusri 2008 2009 2008 2009 2008 2009

Primaria Municipiului 640,947 630,948 13,250 12,318 2,151,532 2,103,570

ETA SA - consum carburant

640,947 630,948

13,250 12,3180

100,000

200,000

300,000

400,000

500,000

600,000

700,000

1 2 3 4

consum carburant / an

litri 2008

2009

ETA SA - transport public local

2,151,532 2,103,570

0

500000

1000000

1500000

2000000

2500000

1 2

an

Km

par

curs

i

2008

2009


24

PRIMARIA Municipiului

Consum motorina Km parcursi - motorina

Consum benzina Km parcursi

Total carburant Total km

Categorie consumatori / consumuri

2008 2009 2008 2009 2008 2009 2008 2009 2008 2009 2008 2009 Primaria Mun. Rm. Valcea 187,013 170,000 314,665 285,000 10,246 9,300 115,716 105,009 197,259 179,300 430,381 390,009

TOTAL 187,013 170,000 314,665 285,000 10,246 9,300 115,716 105,009 197,259 179,300 430,381 390,009

Primaria Muncipiului - consumuri

187,013170,000

10,246 9,300

0

50,000

100,000

150,000

200,000

Consummotorina

Consumbenzina

carburant / an

litri 2008

2009

Primaria Municipiului - Km parcursi

314,665285,000

115,716 105,009

0

50,000

100,000

150,000

200,000

250,000

300,000

350,000

Km parcursi motorina

Km parcursi benzina

Km parcursi / an

Kilo

met

ri

2008

2009


25

Nota: In acest consum sunt incluse si autospecialele pentru salubrizarea stradala a

orasului . Aceste utilaje au un consum ridicat (putere mare -doua motoare, consum de

carburant ridicat datorita si vitezei de rulare foarte mici).

Evaluarea referin ţelor existente

S-au identificat surse de poluanţi, tipurile de poluanţi şi proporţiile în care acestea

contribuie (din totalul GES) la încălzirea globală, în sectoarele relevante descrise mai sus.

De asemenea, au fost subliniate domeniile conflictuale în raport cu schimbările climatice si

modul de abordare/soluţionare ale acestora.

Protocolul de la Kyoto nominalizează următoarele gaze cu efect de seră (figura de mai

jos), a căror coeficienţi de încălzire globală sunt diferiţi.

Gaz cu efect de seră Potenţial de încălzire globală

GWP, pentru 100 ani

Dioxid de carbon CO2 1 Metan CH4 21

Protoxid de azot N2O 310 CFC-12 6200

CF4 6500

Hexafluorură de sulf SF6 23900

Potentialul de încălzire globală al GES-urilor

Gazul predominant este CO2-ul iar ţintele multor state şi municipalităţi fac referinţa la CO2.

Primăria municipiului Ramnicu Valcea a decis ca CO2-ul să fie ales ca şi referinţă în

evaluarea datelor şi la stabilirea obiectivelor şi ţintelor Planului de Actiune al Energiei

Durabile.

Rezultatele modului de lucru:

- Inventar de referinţă a emisiilor cu efecte de seră ( GHG: CO2)

- Analiza şi evaluarea situaţiei existente – cantitatea totală de CO2/capita

- Caracterizarea condiţiilor iniţiale

Astfel a fost esenţial a se inventaria emisiile de CO2 pentru un an calendaristic pentru a

stabili punctul de plecare (baseline = de bază, de referintă) în vederea alocării obiectivelor

şi ţintelor cât şi măsurilor relevante pe termen scurt, mediu şi lung iar mai apoi pentru a

evalua modul de atingere al obiectivelor stabilite, evaluare care se va realiza în faza de

monitorizare.


26

Anul de referinţă ales în vederea stabilirii inventarului emisiilor de CO2 a fost anul 2008.

Principala ţintă a unui Inventar de referinţă a emisiilor de gaze cu efect de seră este acela

de a realiza un tablou de ansamblu al situaţiei actuale. Cantitatea totală de emisii de gaze

cu efect de sera ne dă informaţii despre impactul activităţilor de pe raza municipiului

asupra emisiilor cu efecte de seră.

Prin evaluarea situaţiei actuale la nivelul sectoarelor prin cuantificarea cantităţii de emisii

de CO2 se poate determina care sector are cel mai mare impact asupra climei, şi care cel

mai scăzut.

În final însumarea cantităţii de emisii de CO2 pe toate sectoarele analizate ne-a condus la

rezultatul final care a fost alocat numărului de cetăţeni care locuiesc pe raza municipiului.

Astfel s-a putut determina cantitatea de emisii de CO2/capita.

Conform acestei metode de evaluare s-au evaluat date generale pentru toate sectoarele

în vederea cuantificării cantităţii de CO2. Rezultatele au dat direcţii clare în vederea

stabilirii unor măsuri clare în vederea reducerii cantităţii de CO2 la nivelul municipiului.

Prin Hotararea 1069 din 05.09.2007 a fost aprobata Strategia energetica a României

pentru perioada 2007—2020.

Promovarea surselor energetice regenerabile

Evaluarea CE realizată în 2007 privind progresele făcute în dezvoltarea surselor

regenerabile de energie, denumite în continuare SRE, a ajuns la următoarele concluzii:

• La nivel comunitar, s-a stabilit ca până în 2010 un procent de 21% energie electrică

produsă în statele membre UE să provină din surse regenerabile de energie. Acest

obiectiv a fost prevăzut de Directiva 2001/77/CE privind promovarea energiei electrice

produse din surse regenerabile de energie, care stabileste obiective nationale diferentiate.

Având în vedere politicile actuale si eforturile realizate, se asteaptă atingerea unei ponderi

de 19% până în anul 2010. În acest context, UE, după toate probabilitătile, îsi va atinge

obiectivele privind energia regenerabilă stabilite pentru anul 2010.

• Hidrocentralele de mică si mare capacitate reprezintă încă cea mai importantă sursă de

producere de energie electrică din surse regenerabile, contribuind cu 10% la consumul

total de energie electrică în anul 2005.


27

• UE rămâne liderul mondial în ceea ce priveste energia eoliană, detinând 60% din

productia mondială de energie electrică din această sursă. Din anul 2000 până în anul

2007, capacitatea de producere a energiei electrice din sursă eoliană a crescut cu mai

mult de 150% în UE.

• Energia din biomasă constituie 2% din consumul total de energie electrică al UE.

Productia totală de biomasă a crescut cu 18% în 2002, 13% în 2003, 19% în 2004 si 23%

în 2005.

• Puterea fotovoltaică totală instalată în UE a înregistrat o continuă crestere în ultimii 5 ani,

cu o rată de crestere anuală medie de 70%.

• În privinta progreselor înregistrate de statele membre (UE 25) în utilizarea surselor

regenerabile de energie, 9 state membre au înregistrat progrese semnificative în domeniu,

iar 11 state membre nu au realizat tintele propuse.

• Raportul cuprinde de asemenea un număr de 8 actiuni recomandate de Comisie, printre

care implementarea Directivei privind energia electrică produsă din surse regenerabile de

energie, înlăturarea barierelor administrative, îmbunătătirea schemelor-suport,

implementarea Planului de actiune privind biomasa, elaborarea unui nou cadru legislativ

pentru promovarea surselor regenerabile de energie.

În privinta evolutiei SRE pentru producerea căldurii:

- aplicatiile solar-termice progresează. Noile reglementări pentru clădiri au adus un plus

de interes în privinta utilizării acestor surse;

- tinta pentru biomasa solidă nu este sigur că va fi îndeplinită. Cresterea substantială ce

s-a observat după anul 2004, prin aparitia Planului de actiuni pentru biomasă din

decembrie 2005 [2], arată că, în ciuda unor întârzieri, este încă posibil de îndeplinit tinta

propusă. Plantatiile de culturi energetice nu s-au dezvoltat conform asteptărilor. În schimb

se dezvoltă o piată de transfer a biomasei din Europa centrală si de est către tările din

vestul Europei. Pentru noile tări admise în UE se observă o crestere importantă în

valorificarea biomasei, sprijinită într-o anumită măsură de fondurile structurale. În multe

situatii este vorba de înlocuirea gazului natural pentru încălzire cu biomasă;

- utilizarea energiei geotermale si a celei bazate pe biogaz se dezvoltă lent.


28

Situa tia actual ă a sectorului energetic

Poten tialul na tional de resurse energetice

România dispune de o gamă diversificată, dar redusă cantitativ de resurse de energie

primară: titei, gaze naturale, cărbune, minereu de uraniu, precum si de un potential

valorificabil de resurse regenerabile important.

Resurse energetice epuizabile

Zăcămintele de hidrocarburi sunt limitate, pe fondul unui declin al productiei interne si în

conditiile în care nu au mai fost identificate noi zăcăminte cu potential important.

Rezervele actuale de titei sunt estimate la 73,7 milioane tone. Productia anuală de titei a

scăzut de la 14,7 milioane tone în 1976 (anul cu productia de vârf) la 5 milioane tone în

2006.

Zăcămintele de gaze naturale sunt de asemenea limitate, iar după 1990 productia internă

este în declin. Rezervele actuale de gaze naturale sunt estimate la 184,9 miliarde m3.

Productia anuală de gaze naturale a fost de 12,3 miliarde m3 în anul 2006, ceea ce a

reprezentat 69% din consumul national anual total de gaze naturale.

Resursele de huilă din România cunoscute sunt de 755 milioane tone, din care

exploatabile în perimetre concesionate, 105 milioane tone.

Resursele de lignit din România sunt estimate la 1.490 milioane tone, din care

exploatabile în perimetre concesionate, 445 milioane tone. Resursele amplasate în

perimetre noi, neconcesionate, sunt de 1.045 milioane tone. Din rezervele de 1.045

milioane tone lignit din bazinul minier al Olteniei, 820 milioane tone aferente perimetrelor

noi sunt amplasate în continuitatea perimetrelor concesionate, prezentând cele mai

favorabile conditii de valorificare, prin extinderea concesiunilor. Deoarece zăcământul de

lignit din Oltenia este format din 1—8 straturi de cărbune exploatabile, valorificarea

superioară a acestora impune adoptarea urgentă a unor reglementări care să garanteze

exploatarea ratională în conditii de sigurantă totală (pierderi minime) si în conditii de

eficientă.

Rezervele de minereu existente si exploatabile asigură cererea de uraniu natural până la

nivelul anului 2017 pentru functionarea a două unităti nuclearoelectrice pe amplasamentul

Cernavodă. Potentialele noi perimetre de zăcăminte de minereu de uraniu nu pot modifica


29

semnificativ acesta situatie, ceea ce impune adoptarea unor măsuri specifice pentru

asigurarea resurselor de uraniu natural conform necesarului rezultat din programul de

dezvoltare a energeticii nucleare.

Evolutia cererii de energie, la nivel mondial - Sursa: WEO 2006, OECD/IEA 2006

. Situatia resurselor nationale de energie primară


30

In tabelul de mai jos este prezentată estimarea evolutiei rezervelor nationale de titei si

gaze naturale în perioada 2006—2020. Sunt luate în considerare exclusiv rezervele

cunoscute si economic a fi valorificate utilizând tehnologiile actuale. Este de asteptat ca

identificarea de noi zăcăminte si dezvoltarea tehnologică să se

manifeste în timp în sensul cresterii valorilor din tabel.

Resurse energetice regenerabile

Potentialul teoretic al SRE din România este prezentat în tabelul de mai jos. Potentialul

utilizabil al acestor surse este mult mai mic, datorită limitărilor tehnologice, eficientei

economice si restrictiilor de mediu. Un nou studiu pentru evaluarea potentialului real va fi

realizat în anul 2008.


31

Potentialul national al surselor regenerabile (Evaluare ICEMENERG)

Potrivit ultimelor evaluări (2007), potentialul hidroenergetic tehnic amenajabil al României

este de 36.000 GWh/an, din care, raportat la situatia actuală a preturilor din piata de

energie, se pot valorifica, în conditii de eficientă economică, circa 30.000 GWh/an

(potential economic amenajabil).

La finele anului 2006, puterea instalată în centrale hidraulice era de 6.346 MW, energia de

proiect pentru anul hidrologic mediu fiind evaluată la 17.340 GWh/an. Astfel, gradul de

valorificare a potentialului tehnic amenajabil este în prezent de 48%, iar al potentialului

economic amenajabil este de 57,8%.

Harta resurselor regenerabile disponibile, pe regiuni - Sursa: MEF


32

Legenda:

I. Delta Dunării (energie solară);

II. Dobrogea (energie solară si eoliană);

III. Moldova (câmpie si podis — microhidro, energie eoliană si biomasă);

IV. Muntii Carpati (IV1 — Carpatii de Est; IV2 — Carpatii de Sud; IV3 — Carpatii de Vest

(biomasă, microhidro);

V. Podisul Transilvaniei (microhidro);

VI. Câmpia de Vest (energie geotermală);

VII. Subcarpatii (VII1 — Subcarpatii getici; VII2 — Subcarpatii de curbură; VII3 —

Subcarpatii Moldovei: biomasă, microhidro);

VIII. Câmpia de Sud (biomasă, energie geotermală si solară).

Costuri si beneficii

Cu exceptia centralelor hidroelectrice mari, costurile de producere a energiei electrice în

unităti ce utilizează surse regenerabile sunt în prezent superioare celor aferente utilizării

combustibililor fosili, conform Comunicării Comisiei Europene privind promovarea

surselor regenerabile de energie, publicată în decembrie 2005 . Stimularea utilizării

acestor surse si atragerea investitiilor în unităti energetice ce utilizează surse regenerabile

se realizează prin mecanisme de sustinere, în conformitate cu practica europeană.


33

Competitivitatea surselor regenerabile - Sursa: Comisia Europeană — DGTREN [5]

Plajele de variatie a costurilor de productie a energiei electrice din SRE

Premise: 6,5% rata dobânzii, 15 ani perioada de recuperare.

Dezvoltarea durabil ă

• Se va continua promovarea producerii energiei pe bază de resurse regenerabile, astfel

încât consumul de energie electrică realizat din resurse regenerabile de energie electrică

să reprezinte 33% din consumul intern brut de energie electrică în anul 2010, 35% în anul

2015 si 38% în anul 2020. Din consumul intern brut de energie, 11% vor fi asigurate din

surse regenerabile în anul 2010. În anul 2010 se va îndeplini tinta natională stabilită

privind utilizarea surselor regenerabile de energie în productia de energie electrică. Ritmul

de utilizare a surselor regenerabile va continua să crească si după anul 2010, astfel încât


34

productia de energie electrică din aceste surse în anul 2015 să reprezinte 35% din

consumul intern brut de energie electrică, iar în anul 2020 să reprezinte 38%.

• Se vor stimula investitiile în îmbunătătirea eficientei energetice pe întregul lant resurse,

productie, transport, distributie, consum.

• Se va promova utilizarea biocombustibililor lichizi, biogazului si a energiei geotermale.

• Va fi sustinută activitatea de cercetare-dezvoltare si diseminare a rezultatelor cercetărilor

aplicabile.

• Se va continua luarea de măsuri pentru reducerea impactului negativ al sectorului

energetic asupra mediului înconjurător, prin reabilitarea suprafetelor si refacerea mediului

natural afectat de activitătile generate în sectorul energetic, prin promovarea realizării de

proiecte green field, prin realizarea investitiilor prognozate în protectia mediului în

instalatiile mari de ardere din sectorul energetic, prin implementarea mecanismului de

tranzactionare a permiselor de emisii de gaze cu efect de seră, prin realizarea

managementului în sigurantă al deseurilor radioactive, inclusiv constituirea resurselor

financiare necesare pentru depozitarea finală si dezafectarea unitătilor nuclearoelectrice,

prin realizarea de noi capacităti de productie utilizând tehnologii curate de ardere a

combustibililor fosili.

• Va continua programul national de electrificări.

• Se vor lua măsuri pentru reducerea impactului social asupra consumatorilor de energie

defavorizati.

Competitivitatea

• Vor continua dezvoltarea si perfectionarea mecanismelor pietelor concurentiale pentru

energie electrică, gaze naturale, petrol, uraniu, certificate verzi, certificate de emisii de

gaze cu efect de seră si servicii energetice.

• Se vor extinde activitătile operatorului pietei angro de energie electrică din România la

nivel regional, precum si participarea activă la realizarea pietei regionale de energie si a

pietei unice europene.

• Se va liberaliza tranzitul de energie în conditii tehnice controlate de sigurantă în

alimentare si asigurare a accesului permanent si nediscriminatoriu la retelele de transport


35

si la interconexiunile internationale; va creste capacitatea de interconexiune, de la circa

10% în prezent la 15—20% la orizontul anului 2020.

• Va continua procesul de restructurare, crestere a profitabilitătii si privatizării în sectorul

energetic (privatizarea se va realiza atât cu investitori strategici, cât si prin listarea pe

piata de capital).

• Va continua procesul de restructurare pentru sectorul de lignit, în vederea cresterii

profitabilitătii si accesului pe piata de capital.

• Se va mentine accesul la rezervele de huilă, în vederea asigurării securitătii energetice,

în conditii economice adecvate.

Valoarea estimată totală a investitiilor necesare realizării obiectivelor prezentei strategii

este de circa 35 miliarde euro.

Strategia energetică asigură mentinerea preturilor la energie la un nivel corelat cu

suportabilitatea consumatorilor din România, prin utilizarea ratională a surselor primare de

energie nationale si prin asigurarea functionalitătii pietelor de energie.

Protectia socială a salariatilor din sectorul energiei este de asemenea o componentă

importantă a acestei strategii.

Aplicarea prezentei strategii se bazează pe dezvoltarea pietelor concurentiale de energie

electrică, gaze naturale si resurse energetice. România va fi integrată în piata regională

de energie, unde va avea un rol important. România promovează operatorul pietei

nationale de energie electrică — „Opcom” ca operator al pietei regionale.

Pentru buna functionare a sectorului energetic si dezvoltarea acestuia conform

prevederilor prezentei strategii este necesară crearea unui climat stabil si predictibil în

ceea ce priveste cadrul legislativ si de reglementare.


36

Capitolul IV

Actiuni si masuri planificate pina in anul 2020

Obiective si angajamente pe termen lung, pina in an ul 2020

1. Cladiri si facilitati:

o Reabilitare termică a blocurilor 300 buc pina in 2020

o Reabilitare termică la casele de locuinte (300buc pana in 2020);

o Reabilitarea si modernizarea unitatilor de invatamant (200 buc) pina in 2020

o Realizare si afisare certificat energetic la toate cladirile publice aflate sub

administratia Consiliului Local al mun. Rm. Valcea;

o Reducerea alimentarii cu energie termica pe perioadele de neocupare a cladirii si

dotarea corpurilor de incalzire cu robinete termostatice -300 agenti economici cu

suprafete mai mari de 1000 mp;

o Reducerea alimentarii cu energie termica pe perioadele de neocupare a cladirii si

dotarea corpurilor de incalzire cu robinete termostatice -200 locuinte

o Masuri organizatorice de reducere a infiltratiilor de aer rece si de etansare a

elementelor mobile (usi ferstre)

o Imbunatatirea izolatiei termice a sistemelor interioare de distributie a energiei

termice din spatiile neincalzite

Infrastructura

o Înlocuirea semafoarelor din intersecţiile aglomerate şi realizarea de sens giratoare

(giraţii);

o Amenajari strazi si poduri pentru fluidizarea traficului auto;

o Îmbunăţăţirea circulaţiei auto prin sub/supra traversări ale căii ferate ( pasaj Hervil,

pasaj Tudor Valdimirescu, etc.);

o Amenajare de strazi adiacente arterelor principale;

o Creareea, amenajarea si modernizarea de spatii verzii pe raza municipiului;

o Amenajare si modernizare Filarmonica;


37

o Amenajare si modernizare Baza de agrement Ostroveni;

o Amenajare si modernizare Piata Centrala;

o Amenajare parcare supraetajată;

o Amenajare piste biciclişti;

o La constructia de noi spatii de invatamant/cladiri administrative, solicitarea prin

SF/PT de evaluare a soluţiilor moderne de utilizare a luminii naturale in iluminatul

interior.;

Îmbun ătăţirea sistemului de iluminat public

o Înlocuirea lămpilor/corpurilor de iluminat public din cadrul sediilor Primăriei cu

lămpi/corpuri de iluminat cu un consum redus de energie

o Înlocuirea lămpilor/corpurilor de iluminat public stradal cu lămpi/corpuri de iluminat

cu un consum redus de energie;

o Modernizarea instalaţiilor de iluminat interior al clădirilor administrative (gradinite,

scoli, licee) prin echiparea cu surse cu consum redus de energie şi montarea de

sisteme inteligente de control al iluminatului cu respectarea directivei 2002/96/EC. -

Montare celule fotovoltatice la cladirile publice;

o Proiectarea/reabilitarea sistemelor de iluminat pe principii de eficienta energetica si

montarea componentelor de control automat al functionarii cu respectarea directivei

2002/96/EC.

Facilitati pentru servicii private si publice:

o Facilităţi oferite cetăţenilor pentru plata impozitelor la clădirile “verzi” – panouri

fotovoltaice, reabilitare termica, centrale nepoluante, etc.; (200 buc)

Promovarea utiliz ării aparatelor electrice de uz casnic şi a lămpilor eficiente

energetic

o Promovarea şi susţinerea înlocuirii lămpilor incandescente cu lămpi eficiente

energetic şi a înlocuirii aparatelor electrocasnice cu aparate eficiente energetic

(aparate frigorifice, maşini de spălat rufe, etc.) pentru a obţine reducerea

consumului casnic. Etichetele energetice influenţează favorabil comportamentul


38

consumatorilor, prin furnizarea de informaţii care le permit acestora să ia decizia

achiziţionării aparatelor pe baza consumului de energie.

Activitatile se vor derula in perioada 2010-2020.

Buget estimat: 60.240.000 euro

2. Industrie si IMM-uri:

o Retehnologizarea instalatiilor de termoficare urbana din S.C. CET GOVORA S.A.

Rm. Valcea, in vederea conformarii la cerintele de mediu. Proiect finantat cu

fonsduri europene

o Reabilitarea reţelelor de distribuţie secundare ale agentului termic din municipiul

Râmnicu Vâlcea:

Pentru a intelege necesitatea realizarii acestei masuri, este bine de precizat care au

fost emisiile anuale de CO2 aferente pierderilor din anii 2008 si 2009:

2009 2008

Pierderi (MW/an) 94.703 102.181

Emisii aferente pierderilor (tCO2/an) 32.362 36.089


Buget estimat : 12.000.000 euro

3. Transport:

Promovarea utiliz ării biocarburan ţilor pentru transport

În conformitate cu Hotărârea Guvernului nr.1844/2005 privind promovarea utilizării

biocarburanţilor şi a altor carburanţi regenerabili pentru transport, care transpune integral

prevederile Directivei 2003/30/CE, până în 2010 trebuie să se asigure un procent minim

de biocarburanţi sau alţi carburanţi regenerabili de 5,75 %, calculat pe baza conţinutului

energetic al tuturor tipurilor de benzină şi motorină utilizată în transport. Hotărârea

Guvernului nr.456/2007, de modificare şi completare a Hotararii Guvernului nr.1844/2005,


39

prevede introducerea etapizată a unui procent minim de biocarburanţi în carburanţi

convenţionali.

- Scutirea de de accize la produsele energetice (art 201 lit.l – Cod Fiscal).

- Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 125/2006 pentru aprobarea schemelor de plăţi

directe şi plăţi naţionale directe complementare care se acordă în agricultură începând cu

anul 2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.139/2007.

o Realizarea infrastructurii de semnalizare specifică transportului public de calatori

pentru asigurarea reducerii timpului de deplasare in trafic.;

o Înlocuirea mijloacelor de transport public urban poluante cu mijloace de transport

public urban ecologice (fonduri elveţiene);

o Obligativitatea societăţilor comerciale care deţin mai mult de 25 de autovehicule să

dezvolte programe de monitorizare şi gestiune a consumului de carburanţi pentru

parcul de vehicule deţinut.

o Începând cu anul 2015 autorizate doar taxiurile cu un prag de emisii redus (ex:180

mg/Km);



4.Productie locala de energie:

Utilizarea surselor de energie regenerabile

Resursele regenerabile deţin un potenţial energetic important şi oferă posibilităţi reale de

utilizare pe plan local şi naţional. Ele au avantaje de natură economică, avantaje sociale şi

de mediu

Grupul tinta - Gospodării individuale, clădiri publice, sistemul de alimentare centralizat,

sectorul industrial

Promovarea utilizării surselor regenerabile de energie pentru producerea energiei

electrice şi termice:

a) Utilizarea biomasei:

- Centrală termică pe rumeguş şi sistem propriu de distribuţie agent termic


40

- Transformare Punctelor Termice (P.T.) în Centrale Termice (C.T.) cu funcţionare pe

rumeguş

b) Utilizarea energiei solare:

- Preparare apă caldă la C.T. de cartier prin montare colectoare solare

- Prepararea apă caldă menajeră prin panouri solare la unitatile de invatamint (10

proiecte pina in 2020)

c) Utilizarea pompelor de căldura

e) Sistemului de incalzire cu echipamente care utilizeaza resurse regenerabile la

persoane fizice - 300 case

o Realizarea de capacităţi de producere a energiei electrice, prin valorificarea

resurselor energetice regenerabile în municipiul Râmnicu Vâlcea;

o Colectarea si utilizarea gazului metan obţinut de la vechiul depozit de deşeuri

Raureni

o Colectarea si utilizarea gazului metan obţinut din staţia de epurare a municipiului

1tCH4 = 21tCO2



5.Planificarea folosirii terenului

o Sistematizare flux trafic in municipiu;

o Standard pentru construcţie clădire nouă - utilizare surse de energie regenerabilă /

energie solară pentru o producţie de minim 20 % din necesarul de apă caldă de

consum;

o Standard pentru construcţie clădire nouă - consumul de energie primară pentru

încălzire, apă caldă, iluminat, ventilare şi condiţionare aer sub 80 kWh/mp an;

o Standard pentru reabilitare termică clădire existentă - folosirea tehnicilor de ultimă

generaţie care să asigure consum minim pe întreaga durată de viaţă a soluţiei;



41

Buget estimat : 500.000 euro

6. Achizitii Publice:

o Realizarea de caiete de sarcini tip pentru diferite tipuri de bunuri si servicii care sa

respecte criteriile achizitiilor verzi;

o In cadrul modernizarii/reabilitarii sistemelor de iluminat interior solicitarea

obligativitatii achizitiei de produse eficient energetic, cu asigurarea calităţii

necesare desfaşurării activităţilor intelectuale, durata de viată mare si montarea

senzorilor de prezenţă sau după caz a echipamentelor inteligente de modelare a

necesarului de iluminare artificială cu asigurarea optimă a iluminatului natural.

o Concesionările vor avea ca indice de performanţă activitatea care va avea emisia

de gaze cu efect de seră cea mai redusă;

o Solicitarea participanţilor la licitaţii sa indice sursele de energie regenerabile

folosite pentru producere sau punere în practică a serviciilor care fac obiectul

achizitiilor publice;

o Colectarea si analiza datelor privind consumurile lunare (energie, gaz, apa calda,

apa-canal, carburanţi, etc.)


Buget estimat : -

7. Lucrul cu cetatenii si partile interesate

Informare si constientizare

o Mobilizarea cetăţenilor prin informarea acestora despre PAED;

o Instituirea de programe de educaţie a populaţiei în vederea economisirii energiei

electrice;

o Creşterea gradului de reciclare a deşeurilor prin programe de conştientizare a

cetăţenilor;

o Includerea pe site-ul primariei a datelor PAED si stadiul implementarii acestuia

o Cursuri, seminarii, instruiri pentru personalul care implementeaza si raspunde de

Planul de actiune ;


42

o Participarea societăţii civile la organizarea “Ora Pământului” - 27 Martie, “Ziua

Pământului” - 22 Aprilie, “Săptămâna mobilităţii” - 16-22 Septembrie, “Ziua

mediului” - 5 iunie;

o Program educare si constientizare privind colectarea selectiva a deseurilor;


Buget estimat: 21.000 euro

TOTAL GENERAL - BUGET ESTIMAT PAED – 81.761.000 euro

Concluzii

Scopul Planului de Actiune al Energiei Durabile este de a pune în aplicare măsuri de

eficientizare a utilizării resurselor la nivel local, introducerea surselor de energie

regenerabilă prin implementarea de programe şi acţiuni destinate reducerii consumurilor

de energie în sfera serviciilor comunitare de utilităţi publice, în clădirile publice şi în

blocurile de locuinţe construite în perioada 1950-1990.

De asemenea, prezentul program are ca scop informarea şi motivarea cetăţenilor, a

companiilor şi a altor părţi interesate la nivel local cu privire la actiunile din cadrul Planului

de Actiune dar si modul de utilizare a energiei în mod eficient .

Obiectivul prioritar ale Planului de Actiune al Energiei Durabile este de reducere a

emisiilor de gaze cu efect de sera cel putin cu 20% pina in anul 2020 si de promovare a

investitiilor derulate pe raza Municipiului Ramnicu Valcea care sa utilizeze surse

regenerabile de energie.

Programul Energetic Municipal reprezintă un plan coerent, ce necesită pentru

implementarea corectă susţinerea financiară şi politică a comunităţii locale şi care este

parte integrantă a documentelor politice strategice menite să asigure un grad ridicat de

dezvoltare durabilă locală.

PLANUL DE ACTIUNE AL ENERGIEI DURABILE 2010-2020 - 12 - 2010... · mobilit ătii electrice, ... -...

Documents

Transcript of PLANUL DE ACTIUNE AL ENERGIEI DURABILE 2010-2020 - 12 - 2010... · mobilit ătii electrice, ... -...