Plante Oleaginoase Intalnite in Industria Extractiva

8/6/2019 Plante Oleaginoase Intalnite in Industria Extractiva

1/9

3

2 . PLANTE OLEAGINOASE UTILIZATE N INDUSTRIAEXTRACTIV

Uleiurile i grsimile vegetale se gsesc n natur n esutul plantelor, fiindconcentrat n semine, n pulp, n smburele fructelor, n tuberculi sau ngermeni. Pentru ara noastr principala materie prim o reprezint planteleoleaginoase productoare de semine.

Seminele separate de planta mam reprezint germenele unei viitoare

plante. n timpul formrii i maturizrii seminelor oleaginoase, n celule are loc oacumulare de substane oleaginoase (grsimi, albumine, hidrani de carbon), careau rolul de a asigura germenului funciile vitale, pn cnd acesta devine capabils-i asigure singur hrana mineral din sol i aer. Prezena acestor substanehrnitoare, determin valoarea seminelor oleaginoase ca materii prime pentruobinerea uleiului vegetal.

Coninutul de materie gras n aceste pri ale plantei este foarte variabil.La plantele cultivate pentru producia de uleiuri vegetale, coninutul de ulei nsemine, fructe i tuberculi, variaz ntre 18 i 60%.

Dintre plantele oleaginoase n care uleiul este concentrat n semineamintim: floarea soarelui, soia, rapia; ca plante productoare de fructeoleaginoase: mslinul, cocotierul, palmierul; tuberculi oleaginoi producarahidele, iar germeni oleaginoi conine porumbul.

Ca materii prime n ntreprinderile de ulei din Romnia se folosescseminele plantelor oleaginoase i germenii de porumb (deeuri oleaginoase).

2.1. Structura morfologic a seminelor oleaginoase

Seminele oleaginoase se compun din dou pri principale: miezul i

coaja. Miezul cuprinde embrionul, dou cotiledoane i esutul nutritiv,

denumit endosperm. Cotiledoanele i endospermul cuprind substane nutritive derezerv, care se consum n perioada iniial a dezvoltrii plantei noi dinembrion.

Coaja constituie nveliul exterior al seminelor i are rolul de a leapra mpotriva deteriorrilor de ordin mecanic (ocuri), chimic (aciunea gazelori aerului) i biochimic (aciunea enzimelor).


2/9

4

n funcie de grosimea i aderena cojilor de miez, seminele oleaginoase sempart n semine decorticabile (floarea soarelui, soia, ricin) i seminenedecorticabile (inul, rapia).

Seminele oleaginoase ca orice organism, se compun dintr-un numr marede celule. O celul este nconjurat de membran, iar n interiorul ei se gsesc:

oleoplasma, granulele de proteine (aleuron), nucleul i ali compui organici.2.2. Compoziia chimic a seminelor oleaginoase

Pe lng lipide, seminele oleaginoase conin n proporii mari proteine,zaharide i ap. n cantiti mici se gsesc fosfatide, steride, ceruri, substanecolorante i ali compui chimici, care se extrag o dat cu uleiul i poart numelede substane care nsoesc materia gras.

Raportul cantitativ ntre miez i coaj variaz n limite destul de largi.Astfel: la seminele de floarea soarelui, coninutul de coaj este 23 27%, la cele

de soia ntre 6 10%, la seminele de in i rapi ntre 4 6%.Compoziia chimic este alctuit din: Lipide sunt esteri ai alcoolilor cu acizii grai. n funcie de natura

alcoolilor coninui n molecula lor, lipidele se clasific astfel: lipide simple ilipide complexe.

Proteinele se cumuleaz mai ales n miezul seminelor, n timp ce coajaconine o cantitate mic de proteine. n timpul prjirii seminelor, proteinelesufer modificri structurale, dintre care cea mai important o constituiedenaturarea termic.

Gliceridele sunt grsimi vegetale, care dup starea lor de agregare sempart n: grsimi lichide sau uleiuri i grsimi solide la temperatura mediuluiambiant. La rndul lor uleiurile se mpart n uleiuri sicative, semisicative inesicative. n contact cu aerul, uleiurile sicative au proprietatea de a setransforma dup 5-6 zile ntr-o pelicul elastic i rezistent la intemperii.

Zaharurile sunt substane extractive neazotate, care se gsesc nseminele oleaginoase, sunt mai uor sau mai greu asimilabile, n funcie de grupadin care fac parte.

Apa se gsete n seminele oleaginoase n proporie variabil, nfuncie de categoria seminelor i calitatea lor.

Substanele minerale sunt reprezentate de macroelemente (C, H, N, S,K, Na, Ca, P, Fe) i microelemente (Mg, Zn, I, Mo, Mn) i sunt n proporiivariabile funciede soi, afrofond, etc.


3/9

5

2.3. Floarea soarelui

Floarea soarelui (Helianthus annuus), face parte din familia compozitelor,este originar din America central i a fost adus n Europa n secolul al XVI lea .

n prezent floarea soarelui constituie una din principalele culturioleaginoase, n producia mondial de semine oleaginoase ocup locul al doileadup soia.

Smna de floarea soarelui se compune din nveliul exterior (coaja), opieli subire (tegumentul) i miezul.

Coaja conine puin ulei (0,7 1%), componenii principali ai acesteia fiind

celuloza i nemiceluloza. Coaja are o structur poroas, din care motiv absoarbeo cantitate mare de ulei, ceea ce ngreuneaz procesul de extragere a uleiului lapresare.

Lipidele (uleiul), proteinele i substanele extractive neazotate suntconcentrate n miezul seminelor.

Cojile care rezult la decorticarea seminelor se folosesc n ntreprinderile de uleidrept combustibil, sau ca materie prim pentru fabricarea furfurolului, un solvent utilizla rafinarea uleiurilor.

Ulei natural de floarea-soarelui este de o culoare ceva mai inchisa, avand in pluaroma distincta, de planta, pe care variantele prelucrate nu o mai pastreaza.

Este foarte bogat in vitaminele E si F, in acizi grasi nesaturati (extrem desanatos si pentru inima si vasele de sange), precum si in substante cu efecteantiinfectioase, stimulatoare ale activitatii hormonale, regenerative etc.Caracteristile calitative ale semintelor de floarea-soarelui destinateindustrializarii sunt, in principal, urmatoarele:

continutul in umiditate


4/9

6

continul de corpuri stine

seminte cu defecte

masa hectolitrica a semintelor de floarea-soarelui variaza intre 40 s

42 kh/hl.

Caracteristicile fizice ale uleiului din floarea soarelui:

densitatea la 20 grade = 0,92;

vascozitate (CST) la 20 grade = 55 - 61;

punctul de fuziune = - 16 grade;

punctul de rupere = - 5 grade;

PCI (Kcal/kg) = 9032;

In ultima perioada se discuta tot mai mult de folosirea uleiurilor vegetale cabiocarburanti.

Uleiul din floarea soarelui, utilizat ca si carburant are avantajul ca este usor depastrat, este stabil, nu este periculos, este putin poluant, nu are risc foarte mare deinflamare si are un indice de evapoare aproape de zero.

Uleiul din floarea soarelui contine intre 10-15% oxigen, ceea ce duce laameliorarea combustiei si la diminuarea nivelului poluarii.

Utilizarea florii soarelui in constructii este un alt motiv de cultivare aacestei plante.

Prin industrializare, dupa extragerea uleiului, raman sroturile, utilizate casursa de proteina in hrana animalelor si materie prima pentru concentrate de

proteine in industria mezelurilor.Din cojile semintelor se fabrica furfurolul folosit in industria fibrelor artificiale, amaselor plastice. Macinate, cojile se folosesc la fabricarea drojdiei furajere, circa

150 kg /tona produs.


5/9

7

2.4. Soia

Soia (Glyccine hispita Max), face parte din familia leguminoaselor i esteo plant originar din China. n prezent soia este prima cultur oleaginoas dinlume ca producie de ulei. Ca toate leguminoasele, planta de soia prezint perdcin nodoziti pe care se gsesc bacterii fixatoare de azot, care triesc n soli au capacitatea de a fixa n combinaii organice azotul atmosferic, mbogindastfel solul n azotul necesar dezvoltrii plantelor.

Soia are multiple ntrebuinri, fiind o plant bogat att n ulei, ct i nproteine. Astfel, fina de soia este un produs de o mare valoare nutritiv, iar

rotul de soia este unul din cele mai bune nutreuri.Din uleiul de soia se recupereaz lecitina, folosit ca emulgator n

fabricarea margarinei, n industria cosmetic i farmaceutic, la fabricareaciocolatei, etc.

Fructul plantei de soia este o pstaie care conine trei pana la cinci seminte.Samanta de soia constituie 8-9% din greutatea semintelor.

Samanta de soia este acoperita cu cu o coaja subtire, concrescuta de miez,sfaramicioasa si care se separa usor.

Soia are multiple intrebuintari astfel ca faina de soia are o mare valoare

nutritiva.Ca forma semintele de soia seamana cu boabele de mazare, fiind putinaplatizate. Culoarea semintelor variaza de la galben pana la maro-deschis; existasi varietati de culoare neagra si pestrita.


6/9

8

2.5. Rapia

Rapita (Brassica napus L. oleifera) se cultiva ca planta oleaginoasa dinsecolul XVI-lea. Inrudit cu rapita este mustarul negru care contine 23-28% ulei.Se cultiva doua varietati de rapita: rapita colz si rapita naveta.

Rapita colz are forma de pastaie cu 4-7 seminte si un continult ridicat deulei (38-44%). Rapita naveta are seminte mai marunte decat varietatea colza, cuun continut de ulei 33-38%. Uleiul vegetal extras din seminele de rapi aredou mari ntrebuinri n domeniul alimentar i domeniul biocombustibilului.Pretabilitatea i eficiena culturii fiind raportat difereniat la aceste utilizrii i la

posibilitile de valorificare a produsului finit.Uleiul vegetal de rapi este astfel utilizat n:

industria agroalimentar, industria combustibililor.

Se situeaza pe locul cinci, sub aspectul productiei de ulei comestibil, intreplantele oleaginoase.

Uleiul de rapita are largi utilizari industriale si alimentare ; turtele de rapitaobtinute din procesare au o buna valoare furajera, fiind bogate in proteine(38-

42%), glucide si saruri minerale ; paiele de rapita se folosesc in industriamaterialelor de constructii ;

Rapita se recolteaza timpuriu, motiv pentru care constituie o bunapremergatoare pentru grau si orzul de toamna . Rapita este o excelenta plantamelifera timpurie( asigura circa 50 kg miere/ha).


7/9

9

2.6. Ricinul

Ricinul (Ricinus communis) face parte din familia euphorbiaceelor. Secultiva din timpurile cele mai vechi mai ales in China si Egipt, unde uleiul dericin a fost folosit ca medicament. Fructul ricinului este o capsula formata din treicomponente, in care se gaseste cate o seminta.. Samanta de ricin este acoprrita cuo coaja care nu este concrescuta cu endospermul. In aceasta se geseste tesut bogatin ulei. Continutul de ulei al cojii variaza intre 2.5 si 3.3 %.Uleiul de ricin terapeutic nu este toxic. Efectul toxic, in cazul ingerarii deseminte, se manifesta prin coagularea fibrinei, aglutinarea eritrocitelor, lezarea

peretilor vaselor sanguine, iritarea mucoasei gastro-intestinale, leziuni hepatice sirenale. Ingerarea a 5-6 seminte de catre un copil sau 10 seminte de catre un adult

poate provoca moartea acestora.Ricinul este un arbust adus din India in Europa cu milenii in urma.

Fructul de ricin este o capsula formata din trei compartimente, in care se

gaseste cate o samanta.Semintele de ricin ,asemanatoare boabelor de fasole, au forma ovaidala_alungita,cu suprafata neteda si lucioasa. Ele sunt pestrite: pe un font cenusiu-albastru

pana la brun roscat se afla un mosaic de alb pana la brun deschis.


8/9

10

2.7. Mslinele

Este la ora actuala cel mai folosit ulei in diversele tratamente naturiste,atat intern, cat si extern.

Avand o culoare verzuie (datorata continutului de clorofila) si un gustusor aromat, uleiul de masline este un excelent reintineritor, un protector alvaselor de sange si al aparatului cardiac, un antiinfectios bland si eficient. Uleiulde masline trebuie realizat dupa standarde internationale, tinand cont de metodade producere, de nivelul de aciditate si de caracteristicile organice.Culoarea nu dovedeste intotdeauna calitatea uleiului. Nuanta unui bun ulei demasline poate sa varieze de la verde (daca are clorofila ca element principal) panala galben auriu (daca are caroten);

Gustul si mirosul uleiului de masline sunt excelente. Daca uleiul este putinamar, asta inseamna ca maslinele nu au fost pe deplin coapte atunci cand au fostculese.. Aciditatea uleiului de masline nu trebuie sa depaseasca 3.3 grade.

In Grecia, este considerat a fi cel mai bun ulei acela care nu depaseste 0.5grade aciditate.Metodele de culegere, depozitare si presare a uleiului de masline pot afecta

nivelul de aciditate. Oxidarea este cauza cea mai importanta care duce ladeteriorarea uleiului de masline.

Sunt folosite procese de filtrare pentru a indeparta sedimente si reziduuriobtinand astfel ulei de masline extra virgin cu aciditate sub 1%. Asemeni


9/9

11

vinurilor distinse, uleiul de masline este evaluat in functie de gust si de nivelulaciditatii inaintea imbutelierii.

Proprietatile (aroma, culoarea, valoarea nutritiva) fiecarui tip de ulei suntinfluentate de calitatea solului, climat, varietea si varsta maslinilor, metodele deobtinere.

Daca procesul de obtinere s-a desfasurat corespunzator, uleiul pastreazain intregime savoarea, aroma si proprietatile nutritive ale maslinelor din care afost extras.

In tari dezvoltate se consuma mai mult peste, fructe si legume proaspeteiar principala sursa de grasimi este uleiul de masline.

Acesta contine grasimi monosaturate ce au un important rol inimpiedicarea acumularii de colesterol, reducand depozitele asimilate.

Uleiul de masline ofera si alte beneficii, fiind bogat in antioxidanti sivitamine cu efect de prevenire a imbatrinirii celulelor.

Seminte de floarea soarelui, in, cnep, rapi.

Plante Oleaginoase Intalnite in Industria Extractiva

Documents

Transcript of Plante Oleaginoase Intalnite in Industria Extractiva