PAPARĂ(PÂRGARU)IULIANA

PI IIIGRUPA 2

PLANTE CU FLORI

,,Florile sunt simboluri frumoase ale naturii, prin care ne arată cât de mult ne iubeşte.,,

Johann Wolfgang Goethe

Alcătuirea unei plante( cu flori)

Observăm că fiecare plantă este alcătuită din următoarele părţi componente:

Rădăcină, tulpina, frunza, floarea, fructul, sămânţa

După funcţiile pe care le îndeplinesc organele sunt grupate în:

Organe vegetative – rădăcina, tulpina, frunzele. Acestea asigură nutriţia (hrănirea) plantei.

Organe de înmulţire – floarea din care se va forma fructul cu seminţe. Seminţele ajută la reproducerea (înmulţirea) plantei.

rădăcina

tulpina

frunza

sămânţa

fructul

floarea

Rădăcina- alcătuire şi funcţii

Rădăcina este organul care, la majoritatea plantelor, se află în pământ, unde se ramifică. Rădăcinile nu au niciodată frunze sau muguri.

Rădăcina se ramifică în sol.

După modul de ramificare deosebim mai multe tipuri de rădăcini:

Rădăcină pivotantă- prezintă o rădăcină principală care are forma unui ţăruş (pivot), iar rădăcinile secundare sunt mici. Ea poate pătrunde adânc în pământ.

Rădăcina rămuroasă- la care ramificaţiile secundare întrec în lungime şi chiar în grosime, rădăcina principală. Rădăcina are aspectul unor ramuri.

Ele pătrund adânc în pământ şi se ramifică pe o suprafaţă foarte mare

Rădăcină firoasă- la care rădăcina principală moare de timpuriu. Rădăcinile secundare pornesc de la nodurile bazale ale tulpinii şi formează un mănunchi de fire.

Ele se ramifică mai mult la suprafaţa solului.

Funcţiile rădăcinii

Rădăcina îndeplineşte mai multe funcţii în viaţa plantei:

Fixează planta în sol şi îi dă stabilitate.

Adâncimea la care poate pătrunde rădăcina în sol depinde de specia din care face parte planta şi totodată de condiţiile de viaţă (structura solului, cantitatea de apă din sol, distribuirea sărurilor minerale).

Unele plante îşi ramifică rădăcina orizontal, mai la suprafaţă, altele cresc vertical şi pătrund adânc în sol .

Absoarbe apa cu sărurile minerale.

Zona rădăcinii prin care planta absoarbe apa cu sărurile minerale este cea acoperită de perişorii absorbanţi.

Perişorii absorbanţi, foarte fini, dar foarte numeroşi, alunecă printre particulele de pământ şi aisgură absorbţia apei din sol.

Rădăcina conduce seva brută prin vasele lemnoase, şi seva elaborată prin vasele liberiene.

De la perişorii absorbanţi

până la vasele lemnoase seva circulă prin îmbibare, de la celulă la celulă.

După ce a ajuns la vasele

lemnoase, seva urcă prin ele spre tulpină şi în final ajunge la frunze.

Aici este pregătită seva elaborată care este condusă prin vasele liberiene prin tulpină, spre rădăcină şi frunze pentru a le hrăni.

Tulpina este organul vegetativ cae sustine frunzele florile si fructele. Plantele au o tulpina principala din care se desprind tulpini laterale. Tulpina prezinta portiuni umflate numite noduri despartite de portiuni lungi numite intre noduri. In dreptul nodurilor se prind frunzele iar la subsoara lor se gasesc muguri numti muguri laterali.Vârful tulpinii se termina cu un mugure terminal. Din muguri se dezvolta frunzele si florile.Tulpinile tinere impreuna cu mugurii, frunzele si ramurile noi alcatuiesc un lastar.

Tulpiniile sunt:1.aeriene 2.subterane3.acvatice

-tulpinile aeriene sunt cele mai comune, pozitia lor este dreapta -unele plante au tulpini agatatoare -tulpinile volubile se inalta prin rasucirea lor pe un suport - tulpini taratoare (pe pământ) -tulpinile subterane se devolta in pamant şi au aspect de radacina -tulpinile acvatice apartin plantelor care traiesc in apa

Functiile tupinii:

a. sustine frunzele, florile si fructeleb. conduce seva bruta si seva elaborata in tot corpul plantei

Prima functie e importanta deoarece frunzele nu pot prepara hrana plantei decat atunci cand se afla la luminaSeva bruta urca prin vasele lemnoase ale tulpinei pana in frunze, iar seva elaborata este transportata prin vasele liberiene la toate organele plantei

Frunza este principalul organ vegetativ al palntei care are culoarea verde. este simpla la majoritatea plantelor şi este foarmata din trei parti:-limbul,petiolul, teaca

LIMBUL este cea mai importanta parte a frunzei unde are loc prepararea hranei- este strabatut de niste vinisoare numite nervuri- plantele pot fi usor cunoscute dupa forma frunzelorLimbul poate fi in forma de: ac ,linie ,lance ,inima,oval ,sageataLa unele plante limbul frunzei are marginea crestata sau dintata , la alta intraga . La numeroase frunze aceste crescaturi fromeaza lobi .

PETIOLUL este codita care sustine limbul si il indeparteaza de tulpina. Unele plante au frunzele lipite de petiol.

TEACA este partea inferioara a petiolului care se lateste si frunza se prinde de tulpina. Pe langa frunzele care au loc in prepararea hranei exista frunze care indeplinesc alte functii.-unele frunze s-au transformat in spini cu rol de aparare-varful frunzelor s-a transformat in carcei cu rol de fixare -frunzele din bulb sunt organe de depozitare a unor substante de rezervala unele plante carnivore frunzele sunt adevarate capcane pentru insecte (Roua-cerului, Nepenthes) ...

Floarea reprezintă organul de înmulțire al plantelor angiosperme (seminţele sunt închise în fruct)Floarea prezintă o codiţă numită pedicel prin care se prinde de

tulpină şi care o îndepărtează de aceasta. Pedicelul se termină la partea superioară cu o umflătură în formă de păhărel numită receptacul. Pe ea stau prinse piesele florale: învelişul floral şi organele de reproducere.

Învelişul floral cuprinde:

Sepale- frunzuliţe verzi(în număr de cinci la caissau cireş). Totalitatea lorformează caliciul.

Petale (frunze alb –mov)în număr de cinci.

Totalitatea petalelorformează corola.

Caliciul şi corolainvelesc organele dereproducere

Androceul - partea bărbătească a florii

Cuprinde totalitateastaminelor.

Staminele sunt formate din:• filament şi antere ce conţin grăuncioare cu polen.

Polenul conţinecelule reproducătoarebărbăteşti.

Gineceul-partea femeiasca a florii

Pistilul reprezintăpartea femeiască a floriişi este format din ovarcu ovule, stil şi stigmatlipicios.

Ovulele sunt celulelereproducătoare femeieşti.

Flori unisexuate

Flori femeiesti numaicu pistil

Flori barbatesti numaicu stamine

Funcţiile floriiFloarea este organul ce

asigură înmulţirea plantei. Din ea se formează fructele şi seminţele, ca rezultat a două procese: polenizarea şi fecundarea.

Polenizarea este fenomenul de transmitere al polenului din anterele staminei pe stigmatul gineceului.

După locul de unde provine polenul deosebim:

polenizarea directă(autopolenizare) are loc

atunci când polenul de pe stamine ajunge pe stigmatul aceleiaşi flori.

polenizarea indirectă (încrucişată) are loc atunci când polenul din anterele unei flori trece pe stigmatul altei flori, dar care aparţine aceleiaşi specii

Cine poate transporta polenul?

Insectele şi păsările. La numeroase plante

problema transportului polenului este rezolvată de deplasarea insectelor care se aşază pe aceste flori pentru diferite motive şi anume:

multe specii de insecte iau polenul care constituie hrană pentru larvele lor (albinele)

florile secretă o substanţă dulce- nectarul- care constituie hrană pentru multe insecte

aici insectele găsesc protecţie.

Dacă florile sunt mici, ele sunt grupate în inflorescenţe (lfoarea soarelui, salcâm).

Când insectele pătrund în floare, granulele de polen cu suprafaţa lor neregulată se prind pe picioare şi abdomenul acestora. Insectele devin astfel mijlocul de transport al polenului. Ele pot lăsa polenul pe stigmatul altor flori, pe care se aşază ulterior, efectuând astfel polenizarea.

Polenizarea mai poate fi făcută şi de către alte animale, în afara insectelor.

Pasărea colibri, ce caută nectar şi insecte. Are un cioc lung şi

subţire pe care-l introduce în floare.

Polenizarea artificială- este polenizarea făcută de om. Ea poate fi de două feluri:

o polenizare suplimentară- care o completează pe cea naturală.o polenizare dirijată- pentru a obţine varietăţi noi de plante, cu

importanţă economică.Reţineţi! Ornamentele de pe grăunciorul de polen sunt specifice

fiecărei specii. Fiecare plantă recunoaşte propriul polen şi polenul, care aparţine speciei sale.

După grăuncioarele de polen bine conservate în roci s-au identificat tipurile de plante ce au trăit în diferite ere geologice.

Vântul. Este un alt mijloc de transport al polenului.Plantele polenizate prin vânt prezintă flori mici, puţin colorate, la care

petalele pot lipsi. La unele, staminele au un filament lung şi subţire de care atârnă anterele care se leagănă sub acţiunea vântului, făcându-le să lase uşor polenul (mâţişorii).

Grăuncioarele de polen sunt foarte mici şi foarte uşoare. Unele plante au grăuncioarele de polen ancorate cu doi saci cu aer, ce la fac să plutească.

Grăuncioarele de polen sunt răspândite de vânt la întâmplare şi pe distanţe mari. Plantele produc o cantitate mare de polen pentru ca o parte să aibă şansa fecundaţiei. Mult polen se pierde plutind în aer, sub formă de nori galbeni, sau formând pelicule galbene pe suprafaţa apei sau a solului.

FecundaţiaPentru ca floarea să formeze fruct cu seminţe nu este suficient ca polenul

să ajungă pe stigmat. El trebuie să-şi continue drumul până la ovulele din ovar. De aceea, polenul, după ce a ajuns pe sitgmatul lipicios şi umed, „încolţeşte” adică se îmbibă cu apă, se umflă, crapă şi formează un tub polinic care pătrunde prin stil şi ajunge în ovar. Aici, o celulă bărbătească din grăunciorul de polen se uneşte cu celula femeiască din ovul şi formează celula-ou, ce va genera embrionul.

Unirea celulei bărbăteşti din grăunciorul de polen cu celula femeiască se numeşte FECUNDAŢIE.

Această unire este indispensabilă pentru ca ovulele să se transforme în seminţe. După fecundaţie, ovarul îşi continuă creşterea şi se transformă în fruct.

Înflorirea plantelor este influenţată de anumiţi factori de mediu cum ar fi:

Temperatura-unele plante înfloresc numai după ce au stat la temperatura scăzută (grâul de toamnă).

Altele înfloresc la temperaturi ridicate(gladiola,macul,albăstrelele,cârciumăreasa).

Lumina - favorizează înflorirea atunci când este intensă şi o reduce atunci când este mai slabă.

CLASIFICAREA PLANTELOR FLORICOLEClasificarea plantelor floricole dupa diverse criterii, permite cunoasterea cu mai multa usurinta a numeroaselor specii, diferite ca insusiri biologice si decorative, precum si a unor asemanari si deosebiri in ceea ce priveste tehnologiile lor de cultura..Criteriile cele mai importante sunt:- durata ciclului biologic;-- locul si modul de cultura;-- insusirile decorative;-- modul de intrebuintare.

Clasificarea dupa durata ciclului biologic:1) Plante anuale2) Plante bienale3) Plante perene

Clasificarea dupa locul si modul de culturaPlantele floricole ce se pot cultiva in:-spatii acoperite, sere, rasadnite, solarii, camere de locuit-- afara, direct in teren neprotejat în conditii naturale

Clasificarea dupa insusirile decorative:

1) Plante floricole decorative prin flori: crinul, bujorul, garoafa, petunia, laleaua, dalia.

2) Plante floricole decorative prin frunze: begonia, colocazia, ferigile, plantele de mozaic.

3) Plante floricole decorative prin fructe: asparagus, ardeiul ornamental, tartaguta.

Calsificarea dupa modul de intrebuintare:

Specii folosite la decorarea interioarelor (apartamente, birouri etc). Aici se incadreaza majoritatea plantelor de sera cultivate in vase ca: ficus, croton, ciclamen,ferigi, palmieri si florile taiate ale speciilor cultivate fie in sera, fie in camp: garoafa,gladiola, laleaua, bujorul, crizantema.

Specii folosite la decorarea ferestrelor, balcoanelor, teraselor  Aici pot fi incadrate atat plantele de sera cat si de gradina. exemple: muscata, petunia, zoreaua, asparagus, ficus, begonia, filodendron, etc

Specii folosite la decorarea spatiilor verzi (gradini, parcuri, sosele, etc.).- nalba de gradina, cala, dalia, lupinul, bujorul;-plantele urcatoarese folosesc la imbracarea stalpilor, peretilor si gardurilor sau aunor suporti special confectionati.

Aceste specii pot fi volubile (zoreaua), cu carcei(mazarichea de gradina), cu radacini adventive (iedera)

Bazinele, cascadele, lacurile se decoreaza cu cyperus, stanjenel de apa, nufar etc.

Dupa locul de origine:

- plante originare din zonele temperate –panseluţa, irisul

-plante originare din zonele subtropicale

-plante originare din zonele tropicale -plante din zona de stepă: tinuturi cu o oarecare umiditate, urmata de seceta,

perioada in care plantele rezista prin bulbi, rizomi, tuberculi.

Arbori şi arbuşti cu flori

Arborii şi arbuştii sunt printre cele mai mari investiţii pe care le poate face un grădinar. Răsplata apare primăvara când înfloresc şi crează o imagine de vis. Pe măsură ce anotimpurile trec şi arborii şi arbuştii se schimbă ajungând la capătul ciclului toamna târziu când şi ultima frunză ruginie a căzut. În continuare vom prezenta câţiva dintre cei mai frumoşi arbori şi arbuşti.

Arborele de Iudeea

Arbore de laleaArborele de mătase

Magnolia

Dove- arborele cu flori albe ca batista

http://hixipixi.sunphoto.ro/diferite_flori-tufe-arbusti/LYAOGEEMHCBDLKORNIS

Pomi fructiferi

ciresprunFlori de mar

păr

gutui

Plante cu tulpini aeriene

Flori cu tulpini agăţătoare

Flori cu tulpini volubile

Plante cu tulpini taratoare

Flori cu tulpini subterane

Flori cu tulpini acvatice

http://dli.ro/planta-de-apartament-allamanda-cathartica-liana-cu-flori-de-lapte.html/allamanda-cathartica

. Florile au fost mult timp admirate și folosite de oameni pentru a infrumuseta mediul lor, dar, de asemenea, ca obiecte de romantism, ritual, religie, medicină și ca o sursă de hrană.

Un aranjament floral este rezultatul unei activitati manuale.Se poate prezenta sub diverse forme: un buchet, un ornament pentru vaze, un bol cu flori, un cos cu flori sau o coroana, reprezentand o combinatie armonioasa de forme, linii, marimi si culori dispuse dupa anumite legi si principii.

Interiorul casei poate fi decorat si el cu flori.Florile din ghiveci, compozitiile florale, vazele cu flori, ornamentele de pe pereti fac atmosfera caminului mai placuta si casa mai primitoare.Acelasi lucru este valabil si pentru exteriorul casei.

Cadourile si buchetele frumoase, aranjate si ambalate cu gust, pot aduce bucurie prietenilor si rudelor noastre; de asemenea, prin intermediul florilor si aranjamentelor florale putem exprima si transmite cele mai nobile sentimente care caracterizeaza omul.

Aranjamentele florale sunt folosite pentru a crea o atmosfera placuta cu ocazia nuntilor, Craciunului, a onomasticilor, cu ocazia evenimentelor majore din viata unui om(nunti , botezuri, inmormatari).

Mirosul de flori proaspete este capabil de a aduce un zambet pe fata cuiva. Acesta este motivul pentru care simbolizeaza iubirea, afectiunea si fericirea. Ele sunt o parte minunată a naturii şi joacă un rol foarte important în ciclul de viaţă al unei plante. Parfumul lor este extras şi este larg utilizat in parfumuri si odorizantele de cameră, etc

Unele plante au câte o singură floare, aşezată în vârful tulpinii (laleaua), altele au mai multe flori, dar aşezate din loc în loc pe tulpină (macul, trandafirul).

Acestea sunt flori simple.

Unele plante au flori mici, grupate sub diferite forme pe aceeaşi codiţă;

Acestea sunt inflorescenţe (liliacul, salcâmul).

Plante care înfloresc noaptea

Trompeta îngeruluiRegina nopţiiFloarea lunii

Iasomia de noapteBrumărele de noapte

Cactuşii

Cactusul este o planta diferita de altele prin modul in care se dezvolta, traieste si supravietuieste. Plantele sunt raspandite in multe zone ale lumii, deserturile din Mexic si Statele Unite fiind o casa pentru numeroase specii de cactusi. Majoritatea prefera un mediu arid, dar exista cateva care traiesc in padurile tropicale din America Centrala si de Sud, precum si in California

Flori urât mirositoare

Floarea cadavru

...există si o floare numita cameleon, care îsi schimbă culoarea de câteva ori pe zi? Dimineaţa este alba, apoi roz, la prânz este roşu aprins, seara este violetă, apoi violet închis, iar noaprea devine din nou albă?

...frumoasele flori de magnolie apar inaintea frunzelor?

...există o varietate de trandafiri cu florile verzi?

…cele mai mici si mai usoare seminte din lume sunt cele de orhidee. Astfel, 1000 de seminte ale acestei frumoase plante cântaresc mai putin de 1 mg.

…din aproximativ 3000 de flori ale unui arbore de cacao care se deschid peste an, doar 30 ajung sa faca seminte din care se extrage cacao.

…tulpina nufarului de balta poate atinge pana la 5 m inaltime. Floarea acestuia se ofileste in momentul in care este rupta, chiar daca este pusa imediat in apa?

Ştiaţi că?

...bambusul, hrana naturală a ursilor panda, infloreste abia dupa 100 de ani? 

…o veche legendă spune că narcisele au apărut la moartea lui Narcis, un tânar singuratic care se plăcea pe sine însusi si adora să se plimbe prin păduri si pe câmpii?

…bulbii de narcisă erau folosiţi de soldţii romani răniti. Deoarece acestia sunt ortăvitori, atunci când soldaţii erau grav raniti ii mâncau pentru a muri fără dureri?

…dacă pui un trandafir alb intr-o glastră cu apă colorata, petalele trandafirului se vor colora si ele?

…un botanist a inventat ceasul din flori, după ce a descoperit ca unele specii de flori se trezesc si dorm la ore exacte. Astfel, el a platat flori intr-o anumită ordine si a creat un adevărat ceas, deoarece florile acestor plante se deschid pe rând, indicând ora respectivă?

…mirosul florii de cactus american se poate simţi si de la o distantă de 1 km si este cea mai puternic parfumată floare cunoscută? …există in Peru, o specie de cactusi care se pot deplasa. Acestia nu au radacini ci au doar niste excrescente care sunt acoperite cu ţepi. Când vântul bate puternic, acest cactus se deplasează pe distanţe foarte mari, luându-şi hrana şi apa din aer?

cameleonul

Albumela - Floarea de colt (Lentopodium alpinium). •Angelica (Angelica archangelica).•Brandusa galbena (Crocus moesiacus),•Bulbucul (Trollius europeans)•Garofita Pietrii Craiului (Dianthus callizonus).•Ghimpee (Ruscus aculeatus).•Ghintura galbena (Gentiana lutea).•Iedera alba (Dafne blagayana).•Laurul (llex aquifolium).•Laleaua pestrita - Biblica (Tritilaria meleagris).•Loricele (Larix decidua, varianta polonica).•Mesteacanul pitic (Betula nana).•Papucul doamnei (Cypripedium calceolus).•Pinul (pinus sylvestris).•Smirdarul (Rhododendron kotschyi).•Sangele voinicului(Nigrittella nigra si Nigrittella rubra).•Strugurele ursului.•Stanjenelul (Iris graminea).

Plante ocrotite de lege în România

Sfârşit