5.4. Plansee5.4.1. Definitia si rolul planseelor.1. Definitie. Planseele sunt subsisteme structurale principale ale sistemului cladire. Planseele au alcatuire simpla medie sau complexa. Planseele sunt subsisteme orizontale. Uneori pot avea nclinari mici sau foarte mici. 2. Rol.n sistemul cladire planseele ndeplinesc doua categorii de roluri: a. structurale b. functionale a. Din punct de vedere structural planseele contribuie esential la comportarea sistemului cladire la toate tipurile de actiuni.

a.1. Planseele preiau direct ncarcarile din exploatare, corespunzatoare functionalitatii sistemului cladire; a.2. Planseele transmit ncarcarile din exploatare mpreuna alte tipuri de ncarcari verticale si orizontale subsistemului structural vertical al peretilor. b. b.1. Din punct de vedere functional planseele au mai m 19119c217t ulte roluri principale. Compartimenteaza pe naltime subsistemul spatiului interior al ntregului sistem cladire;

b.2. Separa subsistemul spatiului interior de mediul exterior atunci cnd face parte din subsistemul anvelopei, ca planseu de acoperis terasa; b.3. Izoleaza termic, acustic, mpotriva apei etc. parti diferite ale subsistemului spatiului interior corespunzator cerintelor determinate de destinatia si importanta acestora;

b.4. Asigura posibilitatea amplasarii subsistemului casa scarii, ceea ce permite circulatia pe verticala n sistemul cladire.b.5. Raspunde cerintelor estetice determinate de amplasamentul, destinatia, si importanta sistemului cladire.

5.4.2. Tipuri de plansee.1. a. b. c. Planseele se pot deosebi dupa mai multe criterii, printre care principale sunt urmatoarele: pozitia n sistemul cladire; materialul din care este realizat; conlucrarea cu elementele verticale.

a. Dupa pozitia n sistemul cladire planseele pot fi: a.1. plansee intermediare sau plansee de nivel curent: a.2. plansee peste subsol; a.3. plansee de nchidere sau de terasa; a.4. plansee cu pozitii sau functiuni speciale: de balcon, carosabile, peste spatii de trecere, ganguri etc.

b. Dupa materialul din care sunt realizate planseele pot fi: b.1. plansee din beton armat monolit sau prefabricat; b.2. plansee cu grinzi metalice si corpuri de umplutura; b.3. plansee din lemn; b.4. plansee cu bolti si arce de zidarie. c. Dupa conlucrarea cu elementele structurale verticale planseele pot fi:

c.1. plansee care asigura conlucrarea cu elementele portante verticale pentru preluarea ncarcarilor orizontale din seism, vnt etc. c.2. plansee care nu asigura conlucrarea elementelor portante verticale.

2. n fig. 5.4.1. sunt date n sectiune cteva tipuri caracteristice de plansee frecvent ntlnite n practica:

a. b. c. d.

plansee cu pardoseala simpla; plansee cu dala flotanta; plansee de terasa; plansee peste subsol.

3. n raport cu pozitia pe care o are si cu rolul pe care l ndeplineste n acea pozitie, alcatuirea complexa a planseului la intrados si la extrados difera. Extradosul unui planseu terasa are o alcatuire complexa n raport cu planseul peste subsol al carui extrados este simplu dar are intradosul cu alcatuire speciala, n care trebuie prevazut stratul de termoizolatie.

5.4.3. Exigentele planseelor.1. a. b. d. a. Exigentele la care trebuie sa raspunda planseele corespunzator destinatiei si importantei sistemului cladire din care fac parte sunt: Exigente de rezistenta si stabilitate; Exigente functionale; Exigente secundare. Exigentele de rezistenta si stabilitate se refera la:

c. Exigente economice;

a.1. evitarea deformatiilor verticale; a.2. evitarea vibratiilor; a.3. rezistenta la socuri; a.4. durabilitate; a.5. rezistenta la foc.

Fig. 5.4.1. Tipuri de plansee b. Exigentele functionale la care trebuie sa raspunda planseele sunt:

b.1. confort termic;

b.2. confort acustic; b.3. protectie mpotriva umiditatii; c. Exigentele economice se refera la costurile materialelor puse n opera, la costurile de manopera si transporturi, respectiv la costurile de investitii n conditiile asigurarii unor performante tehnice corespunzatoare destinatiei si importantei sistemului cladire care se proiecteaza si se construieste. Exigentele secundare sunt:

d.

d.1. adaptare la utilizare; d.2. aspect estetic; d.3. accesibilitate la ntretinere si reparatii curente sau capitale. 2. Exigente speciale. Exigentele expuse sunt valabile la plansee n general. n cazuri speciale nsa, planseele trebuie sa raspunda la exigente speciale. Spre exemplu planseul peste adapostul de protectie civila trebuie sa reziste n cazul unei explozii. Alte situatii speciale pot fi ntlnite n cazul unor cladiri de importanta vitala pentru societate corespunzator Clasei de importanta I.

5.4.4. Plansee din beton armat monolit cu placi.5.4.4.1. Plansee din beton armat monolit cu placi simple fara grinzi. 1. Descrierea solutiei. Planseele din beton armat monolit fara grinzi se folosesc atunci cnd suprafata de acoperit nu depaseste mp. Este o solutie care se adapteaza usor sistemului structural de tip fagure, cu pereti structurali desi, vezi partea a sasea "Sisteme structurale". n aceasta solutie placa de planseu se aseaza direct pe peretii structurali prin intermediul centurilor. Corespunzator restrictiei date de suprafata si de sistemul structural fagure,

dimensiunile traveelor si deschiderilor, 4,50 m.

si

sunt relativ mici: 3,00

2. Planseul cu placi simple fara grinzi este descris n vederea n plan din fig. 5.4.2. si n sectiunea verticala longitudinala din fig. 5.4.3. Rezemarea placii planseului pe peretii structurali prin intermediul centurilor de exterior, termoizolate si centurilor de interior este expusa n fig. 5.4.4. n detaliile A si B. 3. Avantajele acestui tip de planseu sunt structurale si functionale. Avantajele structurale se refera mai ales la gradul nalt de continuitate al elementelor turnate monolit. Acest tip de planseu conlucreaza bine cu elementele structurale verticale, asigurnd transmiterea ncarcarilor orizontale. Avantajele functionale sunt legate de usurinta de finisare clasica uscata, de planeitatea usor de obtinut la executie, de ntretinerea si repararea accesibila. Totodata, executia este simpla, necesitnd cofraje simple, usor de confectionat. 4. Dezavantajul consta n executia direct pe santier, ceea ce conduce la costuri ridicate ale manoperei, comparativ cu folosirea elementelor prefabricate care sunt produse industrial. 5.4.4.2. Plansee din beton armat monolit cu placi si grinzi pe o singura directie. 1. Descrierea solutiei. Planseele cu placi si grinzi dispuse pe o singura directie se folosesc atunci cnd suprafata de acoperit depaseste 25 30 mp. 2. Comparativ cu tipul de planseu cu placi simple, se admite ca, n aceasta solutie, latura de pe directia scurta ramne comparabila, n timp ce cealalta latura are o lungime mai mare. Se poate preciza astfel ca, n acest caz, suprafata de acoperit are o latura scurta si o latura lunga. Paralel cu latura scurta a suprafetei, si deci cu peretele

structural de pe directia scurta, se dispun grinzi paralele ntre ele. n aceasta situatie dimensiunea interax ntre peretii structurali de pe directia scurta creste considerabil, vezi fig. 5.4.8. 3. Planseul din beton armat monolit cu placi si grinzi pe o singura directie este prezentat n vedere n plan n fig. 5.4.5. si n sectiunea verticala longitudinala 2-2 n fig. 5.4.6. Detaliile de rezemare pe centurile exterioare si grinzile interioare sunt date n fig. 5.4.7., A si C. 4. Solutia acestui planseu este recomandata n cazul sistemelor structurale cu pereti structurali portanti rari de tip celular.

5. Avantajele structurale sunt aceleasi ca n cazul planseelor cu placi simple fara grinzi. 6. Solutia prezinta dezavantaje de natura functionala si economica. Executia, ntretinerea si repararea este mai putin simpla ca n cazul precedent. Costurile manoperei sporesc. 5.4.4.3. Plansee din beton armat monolit cu placi, grinzi principale si grinzi secundare. 1. Aceasta solutie de planseu este reprezentata n fig. 5.4.8., fig. 5.4.9. si fig. 5.4.10. 2. Atunci cnd dimensiunile interax ntre peretii structurali sunt mai mari dect n cazul precedent, pe directia lunga , care, n acest caz, are o dimensiune mare, se introduc grinzi cu sectiuni relativ mici denumite grinzi secundare, paralele cu peretii structurali de pe aceasta directie, fig. 5.4.8. 3. Solutia se foloseste, ca si cea precedenta, n cazul sistemelor structurale cu pereti portanti de tip celular.

Fig. 5.4.2. Plansee cu placi. Vedere n plan.

Fig. 5.4.3. Plansee cu placi. Sectiune verticala longitudinala 1-1.

Fig. 5.4.4. Plansee cu placi. Detalii. Notatii.

Fig. 5.4.5. Plansee cu placi si grinzi pe o singura directie. Vedere n plan.

Fig. 5.4.6. Plansee cu placi si grinzi pe o singura directie. Sectiune verticala longitudinala 2-2.

Fig. 5.4.7. Plansee cu placi pe o singura directie. Detalii. Notatii.

Fig. 5.4.8. Plansee cu placi, grinzi principale si grinzi secundare. Dispunerea n plan a grinzilor.

Fig. 5.4.9. Plansee cu placi, grinzi principale si grinzi secundare. Sectiune verticala longitudinala 3-3.

Fig. 5.4.10. Plansee cu placi, grinzi principale si grinzi secundare. Detalii. Notatii.

5.4.5. Plansee din beton armat monolit cu placi si nervuri.

5.4.5.1. Plansee din beton armat monolit cu placi si nervuri dese dispuse pe o directie. 1. Descrierea solutiei. Planseele cu nervuri se folosesc n cazul dimensiunilor mari pentru ambele laturi ale suprafetei de acoperit. n mod deosebit latura scurta are dimensiuni sporite m. Nervurile sunt grinzi cu sectiune redusa. Dispunerea nervurilor n planseul cu nervuri dese pe o singura directie se face paralel cu latura scurta, pe directia axelor transversale 1 si 2. Distantele ntre nervuri sunt mici: n literatura de specialitate se recomanda cm 2. n fig. 5.4.11, fig. 5.4.12 si fig. 5.4.13. este descrisa solutia acestui tip de planseu: dispunerea nervurilor n plan, sectiunea longitudinala 4-4 prin planseu n care sunt amplasate nervurile la distante cm. Detaliul D precizeaza configuratia amplasarii nervurilor sub placa de planseu. 3. Planseul cu nervuri dese distribuite pe o singura directie poate prelua ncarcari mari, peretii de compartimentare putnd fi repartizati n orice mod, corespunzator functionalitatii sistemului cladire. 4. Spatiul de acoperit poate avea functionalitatea de sala, dimensiunile mari pe care le poate avea acest tip de planseu permitnd utilizarea lui n acest scop. 5.4.5.2. Plansee din beton armat monolit cu placi si nervuri dese dispuse pe doua directii. 1. n cazul acestui tip de planseu distributia nervurilor se face pe ambele directii si . Aceasta este deosebirea ntre cele doua solutii. Distantele ntre nervuri se recomanda sa fie aceleasi cm. 2. Solutia de planseu cu nervuri dese pe ambele directii este expusa n fig. 5.4.14., fig. 5.4.15. si fig. 5.4.16. Detaliul E pune n evidenta ambele nervuri, pe cele doua directii. 3. Placa de planseu are dimensiuni reduse cm.

4. Acest planseu, ca si precedentul, are dezavantajul unei manopere sporite ceea ce conduce la un pret ridicat de investitie.

Fig. 5.4.11. Plansee cu placi si nervuri dese dispuse pe o directie. Dispunerea nervurilor n plan.

Fig. 5.4.12. Plansee cu placi si nervuri dese dispuse pe o directie. Sectiune verticala longitudinala 4-4.

Fig. 5.4.13. Plansee cu nervuri dese. Detalii. Notatii.

Fig. 5.4.14. Plansee cu nervuri dese dispuse pe doua directii. Dispunerea nervurilor n plan

Fig. 5.4.15. Plansee cu nervuri dese dispuse pe doua directii. Sectiune verticala longitudinala 5-5

Fig. 5.4.16. Plansee cu nervuri dese dispuse pe doua directii. Detalii. Notatii.

5.4.6.

Plansee din beton armat monolit cu placi pe retele de grinzi.

5.4.6.1. Plansee din beton armat monolit cu placi pe retele de grinzi dispuse ortogonal.

1.

Descrierea solutiei. Grinzile, care pot avea aceeasi naltime, se dispun la distante sensibil mai mari ca n cazul planseelor cu nervuri dese, si anume 0,70 2,00 m. Solutia, descrisa n fig. 5.4.17., fig. 5.4.18. si fig. 5.4.19., se caracterizeaza prin capacitate portanta mare. Peretii de compartimentare pot fi amplasati fara restrictii, corespunzator functionalitatii impuse de partiul de arhitectura.

2.

3. Acest tip de planseu are o buna comportare mecanica, putnd sa distribuie ncarcarile n mod aproximativ uniform pe ambele directii. 4. Planseele pe retele de grinzi au un consum mare de materiale si manopera. Din acest motiv costurile acestei solutii sunt ridicate. 5. Din punct de vedere estetic planseele pe retele de grinzi sunt deosebite si de aceea sunt indicate sa fie folosite la sali de expozitii, spatii de nvatamnt, sali de spectacole etc.

5.4.6.2. Plansee din beton armat monolit cu placi pe retele de grinzi dispuse oblic.1. Deosebirea ntre cele doua solutii consta n distributia oblica a grinzilor sub placa. 2. Spre deosebire de planseul cu retea ortogonala de grinzi, care are o buna comportare la un raport al laturilor de 1,5, acest planseu are o buna comportare la rapoarte mai mari, pna la 3, ceea ce nseamna suprafete de acoperit mai alungite.

3. Solutia de planseu cu grinzi dispuse oblic este prezentata n fig. 5.4.20. si fig. 5.4.21.

Fig. 5.4.17. Plansee cu placi pe retele de grinzi dispuse ortogonal.

Fig. 5.4.18. Plansee cu placi pe retele de grinzi dispuse ortogonal. Sectiune verticala longitudinala 5-5

Fig. 5.4.19. Plansee cu placi pe retele de grinzi dispuse ortogonal. Detalii. Notatii.

Fig. 5.3.20. Plansee cu placi pe retele de grinzi dispuse oblic. Caseta cu laturi inegale.

Fig. 5.3.21. Plansee cu placi pe retele de grinzi dispuse oblic. Caseta cu laturi egale.

5.4.7. Plansee din beton armat monolit fara grinzi.5.4.7.1. Plansee din beton armat monolit fara grinzi, cu capiteluri. 1. Descrierea solutiei. Planseele cu capiteluri se mai numesc plansee ciuperca. Acest tip de planseu se poate folosi la deschideri si travee de aceleasi dimensiuni, care pot fi destul de mari m. Stlpul se evazeaza la partea sa superioara sub forma de capitel, ceea ce da numele acestei solutii: planseu cu capiteluri. Latimea evazarii stlpului este de:

Evazarea se face cu aceeasi dimensiune pe ambele directii, obtinndu-se un capitel patrat. 2. Solutia planseului cu capiteluri este descrisa n fig. 5.4.22., fig. 5.4.23. si fig. 5.4.24. Sectiunea care precizeaza alcatuirea capitelului este data n detaliul G. si fig. 5.4.25., unde sunt prezentate alte doua variante: capitel cu doua pante; capitel cu placa de reazem. Planseele cu capiteluri se folosesc atunci cnd sunt de preluat ncarcari din exploatare mari si foarte mari. Din acest motiv, dar si datorita capitelului de la partea superioara a stlpului, planseele cu capiteluri se folosesc mai ales n domeniul industrial sau la constructii speciale.

3.

4. Planseul fara grinzi cu capiteluri are o buna comportare la ncarcari din exploatare, distribuind aproximativ uniform ncarcarile pe

ambele directii. Pozitia peretilor de compartimentare poate fi oarecare. 5. Placa acestui planseu este de grosime mica, asemenea planseului pe retele de grinzi. 5.4.7.2. Plansee din beton armat monolit fara grinzi. Dala groasa. 1. Descrierea solutiei. Acest planseu are n general aceleasi caracteristici cu cel precedent. Se deosebeste prin absenta capitelului. Din aceasta cauza, planseul tip dala are un aspect mai deosebit.

2. Solutia este descrisa n fig. 5.4.26. si fig. 5.4.27. n vedere n plan si n sectiune longitudinala. Se remarca simplitatea acestui planseu, care totusi are o capacitate portanta mare. 3. Datorita acestor caracteristici estetice deosebite, precum si bunei comportari mecanice la ncarcari si gabarite mari, planseul de tip dala se foloseste la cladiri social culturale: sali de spectacole, cladiri administrative etc. 4. Ambele solutii de plansee fara grinzi au costuri de investitie mari. 5. Planseele ciuperca si planseele dala groasa sunt usor accesibile lucrarilor de ntretinere curenta si reparatii periodice.

Fig. 5.4.22. Plansee cu placi fara grinzi, cu capiteluri.

Fig. 5.4.23. Plansee fara grinzi, cu capiteluri. Sectiune verticala longitudinala 6-6

Fig. 5.4.24. Detaliu de capitel fara placa.

Fig. 5.4.25. Tipuri de capitel: a. Capitel cu doua pante; b. Capitel cu placa de reazem

Fig. 5.4.26. Planseu dala groasa

Fig. 5.4.27. Planseu dala groasa. Sectiune verticala longitudinala 7-7

Fig. 5.4.28. Detaliu planseu dala groasa.

5.4.8. Alte tipuri de plansee.5.4.8.1. Planseu din grinzi metalice cu bolti de zidarie.

1.

Descrierea solutiei. Planseele cu grinzi metalice se realizeaza din profile metalice grele dispuse paralel la distante medii de cca. l = 1,00 2,00 m. ntre aceste profile se construieste bolta de zidarie care are grosimea de 1/2 C sau 1C. Bolta de zidarie se aseaza pe talpa inferioara a profilului. Boltile de zidarie dau mpingeri care pot fi preluate prin tiranti dispusi alternativ la distante de 1,50 2,50 m.

2. Solutia descrisa este prezentata n fig. 5.4.29., att n sectiune, ct si n plan. n sectiunea prin acest planseu sunt figurate si straturile de pardoseala. Astfel, sub solutia aleasa de pardoseala de lemn se afla un strat de umplutura. Acest strat ndeplineste mai multe roluri, n principal de egalizare pentru asternerea pardoselei si de termoizolatie. Grinzile metalice necesita protectie mpotriva coroziunii. Executarea boltilor de beton necesita cofraje de lemn. 3. Domeniul de utilizare. Planseul metalic cu bolti de zidarie este un planseu greu. Este nsa un planseu robust, care are capacitate portanta mare, rezistnd la ncarcari mari din exploatare. De aceea, planseul metalic cu bolti de zidarie se foloseste la cladiri industriale, hale cu ncarcari mari sau plansee izolate cu ncarcari mari. Solutia aceasta se ntlneste la multe din cladirile existente. Intradosul acestui planseu nu este plan si prin urmare este discutabil din punct de vedere estetic. Utilizarea actuala a acestei solutii este redusa sau inexistenta: solutiile moderne au nlocuit si nlocuiesc acest tip de planseu. Deoarece poate fi ntlnit n fondul de constructii existent, cunoasterea solutiei este necesara. Repararea si consolidarea unui planseu cu grinzi metalice si bolti de zidarie, n functie de situatia existenta n teren, pot avea diferite grade de dificultate. 5.4.8.2. Planseu din grinzi metalice si placi din beton. 1. Descrierea solutiei. Planseul cu grinzi metalice si bolti din beton este o varianta a planseului cu grinzi metalice si bolti din zidarie. Bolta din beton simplu are o grosime relativ redusa cm. Ca o particularitate, deschiderea dintre grinzile metalice poate creste pna la cofraje de lemn. m. Executarea boltilor de beton necesita

2.

Solutia este prezentata n fig. 5.4.30. Straturile de umplutura si pardoseala pot fi identice cu cele de la solutia precedenta.

3. Domeniul de utilizare. Solutia poate fi adoptata pentru planseele cladirilor cu ncarcari mari din domeniul industrial, social cultural si al constructiilor civile. Ca si planseul cu grinzi metalice si bolti din zidarie aceasta solutie de planseu, cu grinzi metalice si bolti din beton simplu, preia si transmite ncarcari mari din exploatare. 5.4.8.3. Plansee metalice cu placi din beton. Descrierea solutiei. Planseele metalice cu placi din beton simplu sau beton armat prezentate n fig. 5.4.31. sunt de fapt variante mbunatatite ale planseului din grinzi metalice din profile grele cu bolta din beton simplu. Solutia consta din nlocuirea boltii din beton simplu cu o placa fie din beton simplu, fie din beton armat monolit. Aceasta placa se poate dispune la partea superioara, fig. 5.4.31.a. fie la partea inferioara, fig.5.4.31.b. Solutia poate fi mbunatatita prin prefabricarea placii din beton armat, fig. 5.4.31.c. n acest mod, se trece la un alt domeniu de solutii de planseu: plansee din grinzi si corpuri de umplutura. 5.4.8.4. Plansee din lemn. 1. Descrierea solutiei. Planseele din lemn se pot ntlni sau se pot realiza ntr-o mare varietate de solutii. Cteva posibilitati de realizare, ncepnd cu solutia cea mai simpla de planseu cu grinzi din lemn si podina de uzura, sunt expuse n fig. 5.4.32.a, b, c, d. n cele mai multe cazuri, distanta ntre grinzi este relativ mica m. 2. Planseele din lemn necesita protectie mpotriva focului, a umiditatii, a putrezirii, a impactului etc. Aceste plansee trebuie, de aceea, ignifugate, antiseptizate, ventilate etc. 3. Prin posibilitatile mari de prelucrare a lemnului, prin frumusetea acestui material, planseele din lemn pot avea un deosebit aspect este

Fig. 5.4.29. Planseu cu grinzi metalice si bolti de zidarie.

Fig. 5.4.30. Planseu cu grinzi metalice si placi de beton.

Fig. 5.4.31. Plansee metalice cu placi.

Fig. 5.4.32. Plansee din lemn.

5.4.9. Plansee. Geometria zonelor aferente.5.4.9.1.Plansee cu placi. Geometria zonelor aferente.1. Schemele de descarcarea placilor sunt precizate n fig. 5.4.33. fig. 5.4.36. Schemele de descarcare sunt precizate att n plan, ct si sectiune verticala.

2.

Zona aferenta de descarcare a unui element este suprafata geometrica de pe care preia ncarcari.

3. Descarcarea placilor de beton armat monolit, n cazul planseului cu placi simple, pe elementele perimetrale, se produce dupa linii la 45 conform fig. 5.4.33. 4. n sectiunea 1-1 se pune n evidenta geometria zonelor aferente elementelor verticale n plan vertical. 5. n fig. 5.4.35. se expun etapele referitoare la transmiterea ncarcarilor verticale pentru peretele din axul modular de referinta 1. a. b. zona de placa aferenta pentru axul 1; nsumarea ncarcarilor din planseu de pe zona aferenta, care se transmit peretelui din ax 1; reactiunea din planseu transmisa peretelui din ax 1.

c.

6. Aceleasi etape sunt parcurse n expunerea din fig. 5.4.33. pentru un perete interior care aduna ncarcari de pe zone aferente de ambele parti ale axului modular de referinta. 5.4.9.2. Plansee cu placi si grinzi pe o singura. Geometria zonelor aferente. 1. Geometria zonelor aferente n acest caz este expusa n fig. 5.4.37 fig. 5.4.39.

2. Placile din beton armat monolit se descarca la 45 pe elementele perimetrale. 3. n cazul acestui planseu cu grinzi pe o singura directie, placa se descarca pe doua tipuri de elemente perimetrale : a. b. pereti structurali portanti; grinzi de planseu.

4. Descarcarea placii se face astfel: a. b. mai nti placa descarca pe grinzile de planseu; apoi grinzile descarca pe elementele verticale, pereti.

5. n fig. 5.4.38. este reprezentata schema de ncarcare a grinzilor cu zonele aferente corespunzatoare fiecarei grinzi. 6. n fig. 5.4.39. sunt date schemele de descarcare n sectiune verticala.

Fig. 5.4.33. Plansee cu placi. Geometria zonelor aferente. Schema de descarcare a placilor n plan.

Fig. 5.4.34. Plansee cu placi. Geometria zonelor aferente.

Schema de descarcare a placilor n sectiune verticala 1 - 1.

Fig. 5.4.35. Plansee cu placi. Transmiterea ncarcarilor din placi la pereti. Zona aferenta ax 1.

Fig. 5.4.36. Plansee cu placi. Transmiterea ncarcarilor din placi la pereti. Zona aferenta ax 2.

Fig. 5.4.37. Plansee cu placi si grinzi pe o singura directie. Geometria zonelor aferente. Schema de descarcare a placilor pe elementele perimetrale de reazem: centuri si grinzi

Fig. 5.4.38. Plansee cu placi si grinzi pe o singura directie. Geometria zonelor aferente. Descarcarea grinzilor pe elementele verticale.