PLAN URBANISTIC GENERAL - primaria-livada.ro general PUG Livada... · După succesiuni şi dăruiri...

1

PROIECT NR. 79 / 2011

kStl

S.C. KASSTEL STUDIO S.R.L. Adresa: str. S. Barnutiu, nr. 14, Satu Mare, Satu Mare Telefon: 0743/015808, 0744/327473, 0261/710696 Nr.reg.comert: J30/703/6.6.2005 Cod fiscal: RO 17661147 Cont: RO18BRDE310SV09867123100 Web: www.kstl.ro, E-mail: [email protected]

PLAN URBANISTIC GENERAL

al oraşului LIVADA

BENEFICIAR: PRIMARIA ORASULUI LIVADA

PROIECTANT: S.C. KASSTEL STUDIO S.R.L. SATU MARE, STR. SIMION BARNUTIU, NR. 14

J30/703/2005, RO17661147, 0743015808, 0744 327473 www.kstl.ro, [email protected]

http://www.kstl.ro/

mailto:[email protected]

http://www.kstl.ro/


2

kStl


PROIECT Nr. 79/2011

PLAN URBANISTIC GENERAL al oraşului LIVADA

B O R D E R O U - piese scrise -

Listă de semnături şi Colectiv de elaborare

Memoriu general

1. Introducere

2. Stadiul actual al dezvoltării

3. Propuneri de dezvoltare urbanistică

4. Concluzii – măsuri în continuare

ŞEF PROIECT, arh. Gheorghe ILEA Satu Mare, mai 2015

http://www.kstl.ro/


3

kStl


PROIECT Nr. 79/2011


B O R D E R O U - piese desenate -

URBANISM U1. Incadrare in teritoriu sc. 1 : 25 000 U2. Situatia existenta – disfunctionalitati LIVADA sc. 1 : 10 000 U3. Situatia existenta – disfunctionalitati DUMBRAVA sc. 1 : 10 000 U4. Situatia existenta – disfunctionalitati ADRIAN sc. 1 : 10 000 U5. Situatia existenta – disfunctionalitati LIVADA MICA sc. 1 : 10 000 U6. Reglementari urbanistice LIVADA sc. 1 : 10 000 U7. Reglementari urbanistice DUMBRAVA sc. 1 : 10 000 U8. Reglementari urbanistice ADRIAN sc. 1 : 10 000 U9. Reglementari urbanistice LIVADA MICA sc. 1 : 10 000 U10. Proprietatea asupra terenurilor LIVADA, LIVADA MICA sc. 1 : 10 000 U11. Proprietatea asupra terenurilor DUMBRAVA sc. 1 : 10 000 U12. Proprietatea asupra terenurilor ADRIAN sc. 1 : 10 000 U13. Profile stradale: 1-1,1A -1A, 1B – 1B sc. 1 : 100 U14. Profile stradale: 2-2,3 -3 sc. 1 : 100 U15. Racorduri cu drumuri nationale sc. 1 : 100 U16. Racorduri cu drumuri nationale sc. 1 : 100

ECHIPARE EDILITARA E1. Reglementari – alimentare cu apa canalizare LIVADA, LIVADA MICA sc. 1 : 10 000 E2. Reglementari – alimentare cu apa canalizare DUMBRAVA sc. 1 : 10 000 E3. Reglementari – alimentare cu apa canalizare ADRIAN sc. 1 : 10 000 E4. Reglementari – alim. cu energ. el., gaz, telecom. LIVADA , LIVADA MICA sc. 1 : 10 000 E5. Reglementari – alim. cu energ. el., gaz, telecom. DUMBRAVA sc. 1 : 10 000 E6. Reglementari – alim. cu energ. el., gaz, telecom. ADRIAN sc. 1 : 10 000 ŞEF PROIECT, arh. Gheorghe ILEA Satu Mare, mai 2015

http://www.kstl.ro/


4

kStl


PROIECT Nr. 79/2011


LISTĂ DE SEMNĂTURI

COORDONATOR, arh. GHEORGHE ILEA

DIRECTOR TEHNIC, arh. CASANDRA IULIA ILEA

ŞEF PROIECT, c.arh. GHEORGHE ILEA

COLECTIV DE ELABORARE - Urbanism: arh. GHEORGHE ILEA arh. CASANDRA IULIA ILEA ing. ADRIAN GHEORGHIU

- Edilitare: ing. ADRIAN GHEORGHIU

Satu Mare, mai 2015

http://www.kstl.ro/


5

kStl


PROIECT Nr. 79/2011


MEMORIU GENERAL

1. INTRODUCERE

1.1. Date de recunoaştere a P.U.G.

Denumirea lucrării : PLAN URBANISTIC GENERAL AL ORAŞULUI LIVADA

Beneficiar : CONSILIUL LOCAL LIVADA

Proiectant general : S.C. KASSTEL STUDIO S.R.L. SATU MARE

Colaboratori : S.C. C/A ACCES S.R.L. SATU MARE

Data elaborării : 2011 - 2015 1.2. Obiectul P.U.G.

Solicitări ale temei program

În conformitate cu legea nr. 350 / 2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, Planul Urbanistic General are caracter director şi de reglementare operaţionala. Fiecare localitate trebuie să întocmească Planul Urbanistic General, să îl actualizeze la 5 – 10 ani şi să îl aprobe, aceasta constituind baza legală pentru realizarea programelor ăi acţiunilor de dezvoltare. Necesitatea ca amenajarea teritoriului să asigure o viziune unitară de integrare, coordonare a elementelor intersectoriale şi cooperare între autorităţi, se

http://www.kstl.ro/


6 impune datorită existenţei a numeroşi agenti publici şi privaţi care sunt implicaţi actualmente în dezvoltarea şi modificarea organizării spaţiului. Promovarea acestei politici integratoare se concretizează în elaborarea unor planuri urbanistice generale la nivel local, care prezintă cadrul de desfăşurare al acţiunilor sociale şi economice, corelate cu obiectivele de interes naţional şi judeţean. În cazul de faţă, proiectul de urbanism în faza de PLAN URBANISTIC GENERAL, se referă la întreaga zonă aparţinătoare oraşului Livada: teritoriul administrativ şi localităţile componente. Necesitatea şi oportunitatea actualizării Planului Urbanistic General şi a Regulamentului Local de Urbanism al oraşului Livada este fundamentată pe mai multe categorii de considerente:

a) Considerente de ordin general: - În conformitate cu legislaţia actuală pentu orice lucrări de construire, reconstruire, consolidare, modificare, extindere, schimbare de destinaţie sau de reparare a construcţiilor de orice fel, precum şi a instalaţiilor aferente acestora, este necesară emiterea certificatului de urbanism şi a autorizaţiei de construire. Aceste acte de autoritate ale administraţiei publice locale se emit în conformitate cu prevederile Planului Urbanistic General şi a celorlalte documentaţii de urbanism aprobate şi a regulamentelor de urbanism aferente. b) Considerente specifice:

- stabilirea şi delimitarea teritoriului intravilan al localităţilor componente şi a trupurilor dispersate in relaţie cu teritoriul administrativ

- stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan, respectiv zonificarea functională a acestora

- organizarea reţelei de circulaţie - delimitarea zonelor de servitute şi de protecţie - modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare, respectiv

stabilirea traseelor, coridoarelor de circulaţie şi de echipare prevăzute în documentaţiile de urbanism la nivel naţional si judeţean

- evidenţierea formelor de proprietate si circulaţia juridică a terenurilor - stabilirea condiţiilor de amplasare şi conformare a volumelor construite,

amenajate şi plantate Intravilanul propus prin Planul Urbanistic General va respecta opţiunile populaţiei şi tendinţele de dezvoltare a zonelor de locuit şi a amplasamentelor pentru investiţii, în concordanţă cu strategia de dezvoltare a localităţilor oraşului Livada. Prioritaţi necesare a fi studiate în Planul Urbanistic General:

În condiţiile evoluţiei conjuncturale preconizate, actualele perimetre destinate locuirii, dotărilor social-culturale şi administrative, activităţilor economice, transporturilor, lucrarilor edilitare, spaţiilor verzi şi sportive, este necesar să fie redimensionate.

Prioritară este modernizarea infrastructurii în localităţile componente (căi de comunicaţii, străzi, alimentare cu apa, canalizare), asigurând prin aceasta condiţia de bază a dezvoltării economico-sociale şi creşterea fondului locativ.

Legislatia in baza careia s-a elaborat documentatia: Prezenta documentaţie - ”PLAN URBANISTIC GENERAL şi REGULAMENT LOCAL DE URBANISM – ORAŞ LIVADA, JUDEŢ SATU MARE” s-a elaborat în conformitate cu LEGEA 350 / 2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismului, cu modificările şi completările ulterioare şi cadrul de

7 conţinut al documentaţiilor de urbanism şi amenajare a teritoriului, respectiv Reglementarea Tehnică - GHID PRIVIND METODOLOGIA DE ELABORARE ŞI CONŢINUTUL-CADRU AL PLANULUI URBANISTIC GENERAL, indicativ GPO 38 / 99, aprobat cu Ordinul Nr. 13 / N / 10.03.1999 al M.L.P.A.T., H.G. 525 / 1996, republicat, pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism şi reglementarea tehnică – GHID PRIVIND ELABORAREA ŞI APROBAREA REGULAMENTELOR LOCALE DE URBANISM, indicativ G.M. - 007 - 2000, aprobat cu Ordinul Nr. 21 / N / 10.04.2000 al M.L.P.A.T..

Prevederi ale programului de dezvoltare a oraşului:

Orasul Livada nu are un program de dezvoltare aprobat, acesta fiind in curs de elaborare. Propunerile din prezentul P.U.G. cu privire la stabilirea limitei intravilanului au fost aprobate de Consiliul local al orasului Livada prin HCL nr. 26/14.07.2011, in urma consultarii populatiei in baza ordinului nr. 2701/30.12.2010 al MDRT.

Solicitările fundamentale privind dezvoltarea localităţilor au fost introduse în prevederile P.U.G.

Ediţii anterioare de P.U.G., modificări sau completări necesare: Oraşul Livada nu are un P.U.G. şi R.L.U. avizate şi aprobate conform legii nr. 350/2001. 1.3. Surse documentare

Lista studiilor si proiectelor elaborate anterior, date statistice:

- Plan de amenajare a teritoriului naţional: P.A.T.N.

- Planul de amenajare a teritoriului judeţean: P.A.T.J.

- Suportul topografic al U.A.T. Livada - sc. 1 : 25.000, vizat O.C.P.I.

- Suportul topografic al localităţilor componente: Livada, Livada Mică,

Dumbrava si Adrian – sc. 1 : 5000, vizate de O.C.P.I.

- P.U.Z.-uri avizate şi aprobate in U.A.T. oraş Livada

- Proiectul drumului expres Petea - Satu Mare - Baia Mare

- Regulamentul ariilor naturale protejate „Râul Tur”

- Lista monumentelor istorice şi de arhitectură

- Studii geotehnice

- Studiu pentru determinarea zonelor cu risc natural din judetul Satu Mare

pe unitati admninistrativ teritoriale,

- Date statistice furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică şi

Consiliul Judeţean.

- Date furnizate de primaria oraşului Livada.

8

2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII 2.1. Evoluţie

U.A.T. oraş LIVADA are o suprafata de 11.678 ha şi este situat în zona de nord-est a judeţului Satu Mare. Are in componenţă 4 localităţi: Livada, Livada Mica, Dumbrava si Adrian, şi un număr de 36 trupuri dispersate situate in teritoriul administrativ.

Localitatea de reşedinţă – Livada – se află la 47°51' latitudine nordica şi 23°08' longitudine estica.

Prima atestare documentară a localităţii Livada datează din 1270, când satul a intrat în posesia familiei Móric. Familia Sárközy, posesoare ulterior a localităţii se presupune a se trage din această familie medievală. După succesiuni şi dăruiri posesorul s-a schimbat des, până când, în urma unei căsătorii, familia Vécsey a devenit stăpâna localităţii, pe care a păstrat-o timp de mai mult de două secole. Această perioadă a fost hotărâtoare în procesul de formare a localităţii actuale.

Localitatea Livada Nouă (Újlak) este amintită prima dată în documente din prima jumătate a secolului al XVI-lea ca fiind în proprietatea unor nobili. O parte aparţinea familiei Móric, iar ulterior se impune familia Ujlaki precedată de alte familii nobiliare, cele mai importante fiind Péchy, Péterfy, Kende şi Weisz.

Localitatea a fost pustiită de mai multe ori de oştile năvălitoare în special în urma cărora, spre sfârşitul secolului al XVIII-lea, numărul locuitorilor s-a redus simţitor. Pentru înlocuirea lor ajung în localitate colonişti ruteni şi slovaci, de unde provine majoritatea credincioşilor greco-catolici şi romano-catolici.

Al doilea război mondial a adus distrugeri materiale şi de vieţi omeneşti. Majoritatea importantei comunităţi izraelite şi-a pierdut viaţa în taberele morţii, moşierii au părăsit localitatea, iar în octombrie 1944 a avut loc şi o bătălie mai mică între trupele sovietice şi germane pe teritoriul Livadei, în care şi biserica romano-catolică a suferit daune importante în urma unui atac de branduri.

Din evoluţia în timp se poate menţiona: - în anul 1457 s-a terminat Biserica Reformată - între anii 1760-1764 s-a construit castelul Vecsey - în anul 1740 avea o fabrică de caramida, una de tiglă şi una de ardere a

varului - în secolele XV - XVI existau puternice domenii feudale si individuale - în secolele XVII – XIX Livada era un centru vamal si avea relaţii

comerciale frecvente cu populatia din zonele Maramureş, Chioar, Oaş şi chiar Moldova

- în a doua jumatate a secolului XX se infiinţeaza statiunea experimentală agricolă, o fabrică de prelucrare a inului si cânepei, mai multe unităţi agrozootehnice si piscicole, precum şi liceul agricol; tot în această perioadă pe teritoriul comunei au funcţionat mai multe CAP-uri

- în anul 1987 s-a inaugurat calea ferata normală intre Satu Mare şi Bixad, înlocuind-o pe cea ingusta, care dacta din secolul XIX.

- în anul 2006 Livada este declarat oraş prin legea 322/14 iulie 2006 - dupa 1990 s-au retrocedat terenurile agricole conform legii 18/1991 a

fondului funciar, s-au desfiinţat unităţile agrozootehnice; tot în această perioada s-au construit 400 locuinţe individuale, s-au înfiinţat alte unităţi industriale şi agrozootehnice private.

Localitatile componente, Livada Mică, Dumbrava şi Adrian nu au o importanţa deosebită din punct de vedere istoric, fiind atestate documentar astfel:

9 - Livada Mică: 1927 - Dumbrava: 1890 - Adrian: sec. XVI

2.2. Elemente ale cadrului natural - Caracteristicile reliefului Teritoriul administrativ al oraşului Livada este situat într-o zonă de câmpie cuprinsâ între lunca Someşului şi a Turului, având un aspect general neted al câmpiei, monoton, înclinată uşor de la est spre vest, cu altitudini de 126m – 142m, aşezată în nord-vestul ţării, în partea de nord-est a judeţului Satu Mare. - Reţeaua hidrografică Din punct de vedere hidrogeologic, teritoriul administrativ al oraşului Livada se afla in bazinul hidrografic al râului Tur.

UAT Livada este străbătută de la sud la nord de pâraiele Racta şi Egher ce confluează la sud de satul Adrian. Pârâul Egher primeşte ca afluent dreapta (la est de Livada) valea Somoga Caldă ce vine din est, din zona Păşunea Mare. În nord, în apropierea hotarului cu comunele Gherţa Mică şi Turulung, curge de la est la vest râul Tur.

în zona de nord a localitatii Adrian, în apropierea râului Tur sunt amenajate bazine si ferme pisciole. De asemenea, prin exploatarea produselor de balastiera s-au format mai multe lacuri care pot fi amenajate ca zone de agrement:

- în sudul localitatii Adrian - în estul şi vestul localităţii Livada În zona de nord a UAT Livada (in vecinatatea localităţii Adrian), respectiv în

zona de nord-est (în vecinătatea localităţii Livada) în zone situate în extravilan se remarcă existenţa ariilor naturale protejate ale rezervaţiei „Râul Tur”, care se află în custodia Societăţii Carpatina Ardeleana Satu Mare, care reglementeaza statutul acestor zone prin regulamentul ariilor naturale Râul Tur. - Clima

Pe fondul climatului temperat continental moderat, UAT oraş Livada se află sub influenţa maselor de aer vestice (oceanice), umede şi cu variaţii termice moderate ale temperaturii aerului între vară şi iarnă.

Temperatura medie anuală a aerului variază între 10-11°C în Câmpia Someşului scăzând uşor spre extremitatea estică (Piemontului Oaşului); în luna ianuarie, temperatura medie se situează la –2°...–3°C, în iulie înregistrându-se temperaturi ce depăşesc 20°C. Precipitaţiile medii anuale totalizează o cantitate de 600 – 700 mm în regiunea de câmpie şi chiar 800 mm, din care precipitaţiile solide căzute în sezonul rece determină acoperirea solului cu strat de zăpadă timp de 45 – 65 de zile. Cantităţile maxime căzute în 24 de ore, care pot declanşa viituri locale şi inundaţii, înregistrează circa 100 – 140 mm/24 ore.

UAT Livada se alfă în : - zona eoliană „A”, presiunea dinamică de bază: 0,30 KN/mp, conform

stas 10101/20/90 - zona de încărcare cu zăpadă „A”, având greutatea de referinţă de 0,9

N/mp, conform stas 10101/21/92 Vânturile dominante sunt din direcţia sud-vest.

10 - Caracteristicile geotehnice UAT Livada este situată din punct de vedere seismic în zona seismică „E” cu coeficientul Ks = 0,12, perioada de colţ Tc = 0,7 sec, intensitatea Ie = VII MSK-

64, conform normativ P100/92. Nivelul apei freatice, în general, variază între 2 3 m. - Riscuri naturale Cele doua pârâuri, Racta si Egher, care traverseazâ teritoriul administrativ Livada de la sud la nord sunt doar parţial regularizate şi prezintă un risc redus de inundaţii. Raul Tur este indiguit, având albia majoră inundabilă. In teritoriul administrativ Livada nu sunt zone cu risc de alunecări de teren. 2.3. Relaţii în teritoriu Teritoriul administrativ al oraşului Livada este situat în zona de nord-est a judeţului fiind traversat de 2 drumuri naţionale importante: DN1C Cluj Napoca – Baia Mare – Halmeu, respectiv DN19 Oradea - Satu Mare - Sighetu Marmatiei, care se intersecteaza la 2 km de extremitatea vestică a localităţii Livada. Oraşul Livada se afla situat la 22 km de reşedinţa de judeţ, municipiul Satu Mare. Relaţia cu localităţile componente Livada Mică, Dumbrava şi Adrian se face prin drumul comunal DC9.

În vecinătatea sudica a UAT Livada (pe teritoriul administrativ al comunei Odoreu si al comunei Medieşu Aurit) este stabilit traseul drumului expres Petea – Satu Mare – Baia Mare (82,34 km) cu o legătură propusă cu intersecţia dintre DN19 si DN1C prin localitatea Dumbrava (conform planşa U1 – Încadrare în teritoriu).

De asemenea, teritoriul administrativ este străbătut de linia ferată Satu Mare – Bixad, cu gară de călători în Livada şi haltă în Livada şi Dumbrava.

Teritoriul administrativ al orasului Livada se învecinează: - la est: comuna Oraşu Nou, comuna Racşa, comuna Călineşti-Oaş - la nord-est: comuna Gherţa Mică - la nord: comuna Turulung - la vest: comuna Agriş, comuna Odoreu - la sud: comuna Medieşu Aurit

2.4. Activităţi economice Activitaţile economice existente pe teritoriul UAT Livada sunt:

industrie, construcţi, servicii Principalele unităţi industriale, de depozitare, de constructii şi de servicii sunt: - SC NORDYN COMPANY SRL – schele pentru săli de sport - SC TARR SRL – construcţii, desfacere materiale de construcţii - SC MARMURA-FABI SRL – prelucrare marmură - SC ROSU COMPANY SRL - construcţii, desfacere materiale de

construcţii - SC EUROLITHOS SRL - prelucrare marmură - SC NORDSTERN SRL – producţie furaje - SC POLILEMN SRL – confecţionare sicrie

11 - SC ELGOMAR SRL – confecţionare incălţăminte - SC SMART ROMANIA SRL – producţie piese auto - SC VACOND SRL – producţie asfalt - Sectia DRUMURI NATIONALE – întreţinere drumuri - SC PRODEXIM SRL – construcţii, fabricare şi desfacere materiale de

construcţii - SC TERMOBLOK SRL - construcţii, desfacere materiale de construcţii - SC PINTEA CONSTRUCT SRL - construcţii, desfacere materiale de

construcţii - SC VARGA QUATRO SRL – producţie şi desfacere panificaţie

activitati agricole Suprafaţa agricolă a UAT Livada este de 7848 ha, şi are următoarele folosinţe: - arabil 6136 ha (+ cele din intravilan) 78,1 % - păşuni 1318 ha 16,8 % - fâneţe 378 ha 4,8 % - vii 15 ha 0,2 % - livezi 6 ha 0,1 %

Suprafaţa arabilă a fost cultivată în anul 2008 cu următoarele culturi

principale : - porumb 2.700 ha - grâu 352 ha - orz 41 ha - floarea soarelui 20 ha - cartofi 50 ha - ovaz 100 ha

Nr. animale la nivelul anului 2010 se prezintă după cum urmează : - bovine 936 capete - cabaline 255 capete - ovine 1.600 capete - caprine 115 capete - porcine 2.320 capete - păsări 7.157 capete - iepuri 450 capete

Producţia piscicolă este realizată în unităţile situate în zona localităţii

Adrian. Producţia de fructe este reprezentată de livezile situate în cadrul gospodăriilor individuale dominată de următoarele specii : meri, peri, gutui, pruni, caise, piersici, cireşi, vişini, nuci, etc.

Fondul silvic este reprezentat de 2683 ha păduri.

Activitatea agricolă este organizată în gospodării individuale sau în unităţi mai importante cum ar fi: - SC DA SRL – staţiune de cercetare - SC NORDYN COMPANY SRL – ferme agricole - SC AGROPIG SRL – ferma de porci - SC AGRONORD HOLDING SRL – depozit de cereale, fabrică de

nutreţuri combinate

12 2.5. Populaţia. Elemente demografice şi sociale

- Numărul de locuitori

1992 7063 locuitori

2002 7004 locuitori

2010 7017 locuitori din care 3425 locuitori de sex

masculin si 3592 de sex feminin

Dinamica populaţiei în perioada 1992 - 2010 este uşor pozitivă. - Structura populaţiei pe localitati si pe principalele grupe de vârstă (2002) Conform recensământului din 2002 rezultă :

Total 0-14 ani 15-59 ani 60 şi peste

TOTAL ORAS 7004 1401 21,8 % 4532 64,7 % 947 13,5%

LIVADA 5056 1076 21,3 % 3304 65,3 % 676 13,4%

LIVADA MICĂ 321 70 19,1 % 216 64,3 % 35 16,6 %

DUMBRAVA 1115 281 25,2 % 683 61,3 % 151 13,5%

ADRIAN 512 98 21,8 % 329 67,3 % 85 10,9 %

- Structura populaţiei active pe localitati (2002) Conform recensământului din 2002 rezultă :

Populatie activa

Populatie ocupata

Populatie

neocupata

TOTAL ORAS 2544 36,3 % 2357 92,6 % 187 7,4 %

LIVADA 1772 35,0 % 1630 91,2 % 142 8,8 %

LIVADA MICĂ 124 38,6 % 101 81,5 % 23 18,5 %

DUMBRAVA 457 41,0 % 441 96,5 % 16 13,5%

ADRIAN 191 237,3 % 185 96,8 % 6 3,2 %

Se remarcă existenţa unei populaţii active neocupate de 187 persoane, 7,4 % din totalul populaţiei active a oraşului Livada. Structura populaţiei pe localitati si pe nationalitati (2002) Conform recensământului din 2002 rezultă:

13

Structura populaţiei pe localitati si pe sexe (2002) Conform recensământului din 2002 rezultă :

Total Femei Barbati

TOTAL ORAS 7004 3583 51,2 % 3421 48,8 %

LIVADA 5056 2560 50,6 % 2496 49,4 %

LIVADA MICĂ 321 162 50,5 % 159 49,5 %

DUMBRAVA 1115 583 52,3 % 532 47,7 %

ADRIAN 512 278 54,3 % 234 45,7 %

- Structura populaţiei pe localitati dupa religie (2002)

Conform recensământului din 2002 rezultă :

Total Români Maghiari Romi Germani Ucrainieni Alţii

TOTAL

ORAS

7004 2409 34,4

%

4221 60,3

%

317 4,5

%

13 0,2

%

41 0,5

%

3 0,04

%

LIVADA 5056 1071 21,2

%

3654 72,1

%

317 4,5

%

13 0,2% 41 0,5

%

1 0,02

%

LIVADA

MICĂ

321 318 99,1

%

3 0,9

%

0 0 % 0 0 % 0 0 % 0 0 %

DUMBRAVA 1115 1001 89,8

%

82 7,3

%

0 0 % 0 0 % 0 0 % 0 0 %

ADRIAN 512 19 3,7

%

491 95,9

%

0 0 % 0 0 % 0 0 % 2 0,4

%

Total Ortodocşi Romano-catolici

Reformaţi Greco-catolici

Altelel

TOTAL

ORAS

7004 2139 30,5% 1848 26,4% 1170 16,7% 1736 24,8% 111 1,6%

LIVADA 5056 849 16,8% 1649 32,6% 866 17,1% 1624 32,1% 68 1,3%

LIVADA

MICĂ

321 313 97,5% 3 0,9% 2 0,6% 3 0,9% 0 0%

DUMBRAVA 1115 960 86,1% 54 4,8% 35 3,1% 27 2,4% 39 3,5%

ADRIAN 512 17 3,3% 142 27,7% 267 52,1% 82 16,0% 4 0,8%

14 Numar de gospodării, suprafaţa locuibilă (2002) Conform recensământului din 2002 rezultă:

Număr gospodării

Suprafaţa locuibila

(mp)

Suprafaţa locuibila/ locuitor

(mp)

Număr locuinţe

Număr locuitori

TOTAL ORAS 2028 81057 11,6 2102 7004

LIVADA 1449 60225 11,9 1498 5056

LIVADA MICĂ 110 3082 9,6 104 321

DUMBRAVA 312 11569 10,4 342 1115

ADRIAN 157 6181 12,0 158 512

- Structura populaţiei active pe sectoare (2002) Conform recensământului din 2002 rezultă :

Navetişti

Numărul navetiştilor şi persoanelor plecate din comună pentru lucru în diferite ţări din Uniunea Europeană în anul 2010 s-a ridicat la cca. 200 de persoane care reprezintă 5% din populaţia comunei. Disfuncţionalităţi Pentru oprirea plecării din ţară a tinerilor pentru a găsi un loc de muncă, este necesară dezvoltarea activităţii economice pentru a crea locuri noi de muncă în satele aparţinătoare ale oraşului.

Total Sector primar

Sector secundar

Sector terţiar

În căutarea unui loc de muncă

TOTAL

ORAS

2544 856 30,5% 864 34,1% 633 24,9% 61 2,4%

LIVADA 1772 448 25,3% 655 37,0% 527 29,7% 46 2,6%

LIVADA

MICĂ

124 44 35,5% 36 29,0% 21 16,9% 4 3,2%

DUMBRAVA 457 261 57,1% 116 25,4% 64 14,0% 5 1,1%

ADRIAN 191 103 53,9% 61 31,9% 21 11,0% 6 3,1%

15 2.6. Circulaţia

Teritoriul administrativ al oraşului Livada este traversat de 2 drumuri naţionale importante:

1. DN1C Cluj Napoca – Baia Mare – Halmeu, respectiv 2. DN19 Oradea - Satu Mare - Sighetu Marmaţiei, Aceste drumuri au îmbrăcăminte asfaltică în stare corespunzătoare şi se

intersectează la 2 km de extremitatea vestică a localităţii Livada. În zona de est există DJ197, care face legatura între DN19 şi localităţile din

zona Călineşti-Oaş – drum cu îmbrăcăminte asfaltică. Pe baza măsurătorilor şi a constatărilor făcute la faţa locului, în funcţie de

natura imbrăcăminţii părţii carosabile, reţeaua de străzi existente se prezintă astfel: Livada: - străzi cu îmbrăcăminte asfaltică …………10,485 m - străzi pietruite, nemodernizate………….. 34,467 m Livada Mică:

- străzi cu îmbrăcăminte asfaltică …………… 5,822 m - străzi pietruite, nemodernizate………….. 11,220 m

Dumbrava: - străzi cu îmbrăcăminte asfaltică …………… 428 m - străzi pietruite, nemodernizate………….. 4,253 m

Adrian:: - străzi cu îmbrăcăminte asfaltică …………… 520 m - străzi pietruite, nemodernizate………….. 2,496 m Traseul DN 19 şi DN1C care traversează localitatea Livada, este în curs de

reabilitarea şi modernizarea profilului stradal. Legătura între Livada şi localităţile aparţinătoare Livada Mică, Dumbrava şi

Adrian, se face prin DC9, care are imbrăcăminte asfaltică în stare bună. Celelalte străzi din localităţile componente sunt pietruite, prezintă degradări

şi denivelări accentuate, ceea ce face ca în timpul sezonului rece sau al precipitaţiilor abundente să devină parţial necirculabile.

Evacuarea apelor de pe partea carosabilă nu este rezolvată corespunzător, rigolele de scurgere a apelor pluviale fiind colmatate parţial sau total.

Toate străzile necesită modernizarea profilului stradal: carosabil, zone verzi, rigole ape pluviale, trotuare.

Circulaţia pietonală se desfaşoară pe trotuarele existente şi pe partea carosabilă, fiind necesară modernizarea şi extinderea acesteia pe toate străzile existente.

UAT Livada este străbătută de linia ferată Satu Mare – Bixad, cu gări existente în localităţile Livada şi Dumbrava (haltă), respectiv transport de calatori si marfă. 2.7. Intravilan existent. Zone funcţionale. Bilanţ teritorial Intravilanul existent materializat în partea desenată este preluat din documentaţia topografică vizată de OCPI Satu Mare, şi este conform unui PUG întocmit de SC EDILINNE MODE&PROIECT SRL care nu a fost avizat şi aprobat

16 si nu a fost întocmit pe suport topografic, la care s-au adăugat suprafeţele din PUZ-urile avizate si aprobate. Bilanţul teritorial al suprafeţelor existente cuprinse în teritoriul administrativ prezintă categoriile de folosinţă ale terenurilor după cum urmează:

BILANŢUL TERITORIAL AL CATEGORIILOR DE FOLOSINŢĂ ÎN UAT LIVADA SITUATIA EXISTENTA

Bilanţul teritorial al suprafeţelor cuprinse în intravilanul existent se prezintă în tabelul de mai jos:

BILANŢUL TERITORIAL AL SUPRAFEŢELOR CUPRINSE ÎN INTRAVILANUL EXISTENT

ZONE FUNCŢIONALE

SUPRAFAŢA – ha - PROCENT % DIN TOTAL

INTRAVILAN Livada

Livada Mică

Dumbrava Adrian Alte

trupuri TOTAL

Locuinţe şi funcţiuni complementare

98,73 9,71 31,85 14,15 8,78 163,23 10,89%

Unităţi industriale şi depozite

52,32 0,41 - 4,86 34,91 92,49 6,17%

Unităţi agrozootehnice 0,73 - - - 29,57 30,30 2,02%

Instituţii şi servicii de interes public

27,74 0,55 1,39 0,68 3,38 33,74 2,25%

Căi de comunicaţie şi transport rutier

55,11 4,44 20,00 5,29 1,19 86,02 5,74%

Căi de comunicaţie şi transport feroviar

9,18 - 1,01 - 0,05 10,24 0,68%

Spaţii verzi, sport, agrement, protecţie

14,12 - - - 16,18 30,30 2,02%

Construcţii tehnico-edilitare

1,04 - - - 131,53 132,57 8,84%

Gospodărie comunală cimitire

6,86 0,25 0,69 0,87 1,73 10,40 0,69%

Terenuri libere – agricole

471,89 42,77 290,16 51,52 4,89 861,24 57,44%

Ape 2,83 0,25 3,11 4,25 2,92 13,36 0,89%

Pădure 15,94 - - - - 15,94 1,06%

Terenuri neproductive 12,04 1,56 - 5,82 - 19,42 1,30%

TOTAL INTRAVILAN EXISTENT

768,52 59,94 348,21 87,43 235,13 1.499,24 100,00%

TERITORIUL ADMINISTRATIV

CATEGORII DE FOLOSINŢĂ (HA)

AGRICOL NEAGRICOL TOTAL

Arabil Păşuni fâneţe

Livezi Păduri Ape Drum Curţi-constr.

Neprod.

Extravilan 4.838,20 2.198,22 1,07 2.633,98 300,50 151,56 75,52 12,65 10.211,69

Intravilan 861,24 - - 15,94 13,36 96,21 460,55 19,42 1.466,73

Total 5.699,44 2.198,22 1,07 2.649,93 313,86 247,77 536,07 32,07 11.678,42

% din total 48,80 18,82 0,01 22,69 2,69 2,12 4,59 0,27 100,00

17 ZONE FUNCŢIONALE Locuinţe şi funcţiuni complementare

LIVADA - 768,52 ha cuprinde şi terenul agricol în intravilan. La recensământul din anul 2002 s-au înregistrat:

- 1498 de locuinţe - 1449 gospodării - 5056 locuitori - aria locuibilă totală: 60225 mp - aria locuibilă / locuitor : 11,9 mp - densitatea de locuire la 5056 locuitori este 6,58 loc/ha. Locuinţele existente, în marea lor majoritate, sunt locuinţe individuale, cu

regim mic de înălţime, parter, parter si un etaj, proprietate privată, aflate în general în stare bună.

Există în zona centrală a localităţii Livada un nucleu de locuinţe colective cu regim de inălţime P+1-P+4 etaje, proprietate privată sau de stat, aflate în general în stare proastă, cu finisaje degradate parţial, şi cu incintele neamenajate corespunzător.

LIVADA MICĂ - 59,94 ha cuprinde şi terenul agricol în intravilan. La

recensământul din anul 2002 s-au înregistrat: - 104 locuinţe - 110 gospodării - 321 locuitori - aria locuibilă totală: 3082 mp - aria locuibilă / locuitor : 9,6 mp - densitatea de locuire la 321 locuitori este 5,35 loc/ha. Locuinţele existente, în marea lor majoritate, sunt locuinţe individuale, cu


DUMBRAVA - 348,21 ha cuprinde şi terenul agricol în intravilan. La recensământul din anul 2002 s-au înregistrat:

- 342 locuinţe - 312 gospodării - 1115 locuitori - aria locuibilă totală: 11569 mp - aria locuibilă / locuitor : 10,4 mp - densitatea de locuire la 1115 locuitori este 3,20 loc/ha. Locuinţele existente, în marea lor majoritate, sunt locuinţe individuale, cu


ADRIAN – 87,43 ha cuprinde şi terenul agricol în intravilan. La recensământul din anul 2002 s-au înregistrat:

- 158 locuinţe - 157 gospodării - 512 locuitori - aria locuibilă totală: 6181 mp - aria locuibilă / locuitor : 12,0 mp - densitatea de locuire la 512 locuitori este 5,85 loc/ha.

18 Locuinţele existente, în marea lor majoritate, sunt locuinţe individuale, cu

regim mic de înălţime, parter, parter si un etaj, proprietate privată, aflate în general în stare bună. UNITĂŢI INDUSTRIALE ŞI DEPOZITE

Principalele unităţi industriale, de depozitare şi de construcţii existente în localităţile componente Livada, Livada Mică, Dumbrava, Adrian şi teritoriul administrativ al UAT Livada:

- SC NORDYN COMPANY SRL – schele pentru săli de sport - SC TARR SRL – construcţii, desfacere materiale de construcţii - SC MARMURA-FABI SRL – prelucrare marmură - SC ROSU COMPANY SRL - construcţii, desfacere materiale de

construcţii - SC EUROLITHOS SRL - prelucrare marmură - SC NORDSTERN SRL – producţie furaje - SC POLILEMN SRL – confecţionare sicrie - SC ELGOMAR SRL – confecţionare incălţăminte - SC SMART ROMANIA SRL – producţie piese auto - SC VACOND SRL – producţie asfalt - Sectia DRUMURI NATIONALE – întreţinere drumuri - SC PRODEXIM SRL – construcţii, fabricare şi desfacere materiale de

construcţii - SC TERMOBLOK SRL - construcţii, desfacere materiale de construcţii - SC PINTEA CONSTRUCT SRL - construcţii, desfacere materiale de

construcţii - SC VARGA QUATRO SRL – producţie şi desfacere panificaţie

UNITĂŢI AGROZOOTEHNICE

În UAT Livada s-a dezvoltat o activitate agricolă complexă în cadrul gospodăriilor individuale, după cum ar fi:

- cultura plantelor - creşterea animalelor - cultura viţei de vie Unitati agricole mai importante: - SC DA SRL – staţiune de cercetare - SC NORDYN COMPANY SRL – ferme agricole - SC AGROPIG SRL – fermă de porci - SC AGRONORD HOLDING SRL – depozit de cereale, fabrică de

nutreţuri combinate INSTITUŢII ŞI SERVICII DE INTERES PUBLIC

LIVADA Suprafaţa de 27,74 ha include următoarele instituţii şi servicii: Primăria şi Consiliul local, Poliţia, Casa de culturş, Dispensar uman,

Magazinul universal, Dispensarul veterinar, Biserica Catolicş, Biserica Greco-Catolicş, Biserica Reformată, Biserica Ortodoxă, Biserica Penticostală, Sală de sport, Piaţa agroalimentară, Liceu, Şcoală generală, Şcoli primare - 2, Grădiniţe - 3, Ocol silvic, Farmacie, Brutărie, CEC, Bancă, Sediul APIA, Hotel, PSI, Poşta, etc.

LIIVADA MICĂ Suprafaţa de 0,55 ha include: magazin sătesc, căminul

cultural, grădiniţă şi biserica ortodoxă.

19 DUMBRAVA Suprafaţa de 1,39 ha include: Camin cultural, Şcoală

generală, magazin mixt, grădiniţă, dispensar uman, biserica romano-catolică, biserica penticostală, biserica reformată, biserica greco-catolică, ocol silvic.

ADRIAN Suprafaţa de 0,68 ha include: magazin sătesc, căminul cultural,

şcoală generală, grădiniţă, biserica romano-catolică, biserica reformată, dispensar uman.

CĂI DE COMUNICATIE

Rutieră:

LIVADA: 55,11 ha

LIVADA MICĂ: 4,44 ha

DUMBRAVA: 20,00 ha

ADRIAN: 5,29 ha

Căi ferate: LIVADA: 9,18 ha

LIVADA MICĂ: - ha

DUMBRAVA: 1,01 ha

ADRIAN: - ha

SPAŢII VERZI, SPORT

Suprafaţa de 14,12 reprezintă parcul dendrologic, terenul de sport, zona de

agrement şi mici scuaruri din localitatea Livada.

GOSPODĂRIE COMUNALĂ, CIMITIRE LIVADA Suprafaţa de 6,86 ha reprezintă trei cimitire si gospodăria de apa. LIVADA MICA Suprafaţa de 0,25 ha reprezintă un cimitir. DUMBRAVA Suprafaţa de 0,69 ha reprezintă doua cimitire.

ADRIAN Suprafaţa de 0,87 ha reprezintă un cimitir.

APE LIVADA: 2,83 ha


DUMBRAVA: 3,11 ha

ADRIAN: 4,25 ha

20

PĂDURI

În intravilanul localităţii Livada există o pădure in suprafaţă de 15,94 ha.

TERENURI NEPRODUCTIVE

LIVADA: 12,04 ha


DUMBRAVA: -

ADRIAN: 5,82 ha

ALTE TRUPURI

In terotoriul administrativ al orasului Livada exista 36 trupuri dispersate cuprinse in intravilan cu o suprafata totala de 235,13 ha (conform tabel – Plansa U1). 2.8. Zone cu riscuri naturale Cele doua pârâuri, Racta si Egher, care traverseazâ teritoriul administrativ Livada de la sud la nord sunt doar parţial regularizate şi prezintă un risc redus de inundaţii.

Apar totuşi suprafeţe cu exces de umiditate şi băltiri datorită drenajului de suprafaţă şi subteran. Aceste efecte se pot diminua prin amenajări de taluzare şi înierbare, drenări, etc. Râul Tur este indiguit, având albia majoră inundabilă. Din punct de vedere seismic UAT Livada se încadrează în zona seismică E, coeficientul Ks = 0,12, perioada de colţ Tc = 0,7 sec. În teritoriul administrativ Livada nu sunt zone cu risc de alunecări de teren. 2.9. Echipare edilitară existentã

2.9.1. Gospodărirea apelor

Teritoriul administrativ al oraşului Livada se situează în bazinul de apă Someş-Tisa, fiind reprezentat în teritoriu de următoarele corpul de apă al râlui Tur cu următoarele cursuri de apă principale: Tur, Racta, respectiv Egher. Râul tur traversează teritoriul administrativ al oraşului Livada prin partea de nord a lui, de la est la vest. Racta, respectiv Egher, sunt afluenţi ai râului Tur şi au direcţia de curgere sud-nord.

Aceast bazin se află în administrarea Administraţiei Bazinale de Apă Someş-Tisa, din cadrul Administraţiei Naţionale "Apele Române".

Cea mai importantă lucrare hidrotehnică situată pe teritoriul administrativ al oraşului Livada este îndiguirea râului Tur. Zona dintre diguri fiind şi singura zonă inundabilă din teritoriu, în conformitate cu studiile existente la ora actuală.

Lucrări hidroameliorative – practic întreaga suprafaţă a fondului funciar este inclusă în sisteme centralizate de canale de desecare care se descarcă, în principal în râul Tur, prin intermediul unor staţii de pompare.

Disfuncţionalităţile legate de gospodărirea apelor sunt:

21 - există suprafeţe de teren afectate de băltiri locale; - pe teritoriul oraşului există încă importante surse de poluare a apelor

de suprafaţă şi de adâncime: zona urbană şi industrială dar şi surse ca: ferme zootehnice, sisteme locale de canalizare – evacuare dejecţii neepurate etc.

2.9.2. Alimentare cu apă Oraşul Livada dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apă, pe

unele zone ale sale. Localităţile aparţinătoare (Dumbrava, Adrian şi Livada Mică) nu au sisteme de alimentare cu apă.

Sursa de apă potabilă a oraşului Livada este un puţ forat de medie adâncime (cu un debit de maximum 5 l/sec), situat în zona turnului de apă cu o capacitate de 350 mc, alimentând zona centrală a oraşului. Sursele de apă ale majoritatea locuitorilor fiind în continuare puţurile ţărăneşti de mică adâncime (8-10 m) dispersate pe toată suprafaţa localităţilor, care captează apa freatică de mică adâncime.

La ora actuală debitul şi calitatea surselor de apă nu asigură limitele de potabilitate admise conform STAS 1342/1991, respectiv Legea nr.458/2002 privind calitatea apei potabile, completată şi modificată prin Legea nr.311/2004, impunându-se necesitatea unei staţii de tratare.

Gospodăria de apă existentă în zona central - vestică a localităţii este compusă dintr-o staţie de pompare şi un turn de apă, unde se realizează înmagazinarea apei de consum.

Zonele industriale aflate în teritoriul administrativ al oraşului Livada au surse individuale de alimentare cu apă constând din: puţ forat, staţie de pompare şi turn de apă. În teritoriu există şapte astfel de zone.

Disfuncţionalităţile constatate în teritoriul administrativ al oraşului Livada sunt legate, în principal:

- lipsa unei staţii de tratare a apei brute şi a unui rezervor de înmagazinare;

- necesitatea forării a minimum 3 puţuri noi; - lipsa reţelelor de distribuţie în Livada şi în toate localităţile

componente. 2.9.3. Canalizare

Reţeaua de canalizare a apelor menajere a oraşului Livada a fost realizată

în zona centrală a oraşului, zonă unde există şi distribuţie de apă potabilă. În restul zonelor populaţia foloseşte în continuare WC-uri uscate, tip hazna, soluţie ce duce la băltiri de ape şi prezintă pericol epidemiologic.

Canalizarea apelor meteorice este asigurată prin şanţurile marginale ale străzilor, evacuarea acestora făcându-se în canalele existente în zonă, aflate în administrarea, în general, A.N.I.F.-ului.

În zonele din extravilan, urbanizate, sunt asigurate sisteme de vidanjare a apelor uzare colectate în bazine impermeabile şi transportate la staţia de epurare, sau sisteme de epurare locale cu evacuare în canalele existente în zonă.

Staţia de epurare existentă pentru epurarea apelor uzate menajere aferente oraşului Livada are principiul de epurare mecano-biologic, fiind situată în partea de nord a localităţii, în apropierea emisarului: râul Racta.

Principalele disfuncţionalităţi ale sistemului de canalizare sunt următoarele: - capacitate de transport redusă datorită diametrelor depăşite de

evoluţia localităţii, deteriorării şi înnisipării; - zone în intravilan care nu sunt asigurate cu reţele de canalizare;

22 - lipsa totală a canalizării în mediul rural (Dumbrava, Adrian şi

Livada Mică).

2.9.4. Alimentare cu energie electrică În prezent localităţile din teritoriul administrativ al oraşului Livada sunt

alimentate cu energie electrică din sistemul naţional prin intermediul unor posturi de transformare, conectate la liniile de 20 kv care traversează teritoriul.

Pentru alimentarea cu energie electrică a gospodăriei Staţiunii de cercetare există o linie electrică de 110 kv.

Pe teritoriul administrativ al oraşului Livada se află unul din cele mai mari parcuri fotovoltaice din nord-vestul României, care are o suprafaţă de aproximativ 40,9 ha şi este legat la sistemul naţional de distribuţie a energiei electrice prin intermediul unei staţii de transformare 20 kV/110 kV, respectiv prin o linie electrică de 110 kV.

Teritoriul administrativ al oraşului Livada este străbătut, de nord la sud, de o magistrală de trasport energie electrică de 400 kv.

2.9.5. Telefonie

În prezent în localităţile oraşului Livada există centrale telefonice automate,

amplasate în zonele centrale. Oraşul Livada are legături interurbane pe direcţiile Satu Mare, Baia Mare şi

Negreşti-Oaş, prin intermediul unor cabluri de fibră optică, care urmăresc traseul drumurilor judeţene.

2.9.6. Alimentare cu căldură

Pentru alimentarea cu căldură a centrului oraşului Livada au existat centrale

termice, puncte termice. În prezent sistemul centralizat de alimentare cu energie termică a locuinţelor este dezafectat. Populaţia se încălzeşte cu sisteme locale de încălzire. Ca şi combustibili se folosesc cărbuni sau lemne de foc.

2.9.7. Alimentare cu gaze naturale

În prezent oraşul Livada şi localităţile aparţinătoare nu au asigurată

alimentarea cu gaze naturale. Teritoriul administrativ al oraşului este străbătut de la nord la sud de o

magistrală de gaz. Treseul ocoleşte pe la vest localitatea Adrian, continuă printre localităţile Adrian şi Livada, ocoleşte oraşul Livada pe la est, continuând spre sud spre Medieşu Aurit.

2.9.8. Gospodărie comunală - salubrizare

În prezent colectarea deşeurilor se face zilnic şi se transportă la o groapă

de gunoi în afara teritoriului administrativ ce duce la costuri foarte ridicate. Colectarea selectivă a deşeurilor nu se face, nu există depozite sau staţii de anihilare a deşeurilor periculoase industriale sau a animalelor moarte şi nu sunt amenajate platforme pentru depozitarea zăpezii.

Vechea groapă de gunoi a oraşului Livada este propusă spre a fi închisă, ea ne corespunzând actualelor condiţii de mediu.

În oraşul Livada a fost contruită o microstaţie de transfer deşeuri zonală, de unde deşeurile sunt transportate la groapa de gunoi a judeţului Satu Mare, aflată pe teritoriul administrativ al comunei Doba.

23 2.10. Probleme de mediu Cadrul natural prezentat la punctul 2.2. nu prezintă probleme de mediu. Modul de exploatare a resurselor este raţional. Activitatea de bază, agricultura, este realizată prin activitatea gospodăriilor individuale. Cursurile de apă: râul Tur este indiguit, pârâurile Racta si Egher sunt parţial îndiguite şi canalizate, riscul la inundaţii fiind diminuat.

Apar totuşi suprafeţe cu exces de umiditate şi băltiri datorită drenajului de suprafaţă şi subteran. REZERVAŢII NATURALE În zona de nord a UAT Livada (în vecinătatea localităţii Adrian), respectiv în zona de nord-est (în vecinătatea localităţii Livada) în zone situate în extravilan se remarcă existenţa ariilor naturale protejate ale rezervaţiei „Râul Tur”, care se află în custodia Societăţii Carpatina Ardeleana Satu Mare, care reglementează statutul acestor zone prin regulamentul ariilor naturale Râul Tur. PARCURI NATURALE SI MONUMENTE ALE NATURII - În imediata vecinătate a castelului Vécsey se găseşte parcul dendrologic, obiectiv cu valoare de patrimoniu natural - fişa B3 - monument al naturii de interes local; - În parcul dendrologic se găseşte arborele de lalea – fişa B9 - monument al naturii de interes local; - În cimitirul romano-catolic din Livada există un stejar secular – indicativ B32 - monument al naturii de interes local; - În zona de est a localităţii Livada, în vecinătatea DN19 Livada-Negreşti, se află revervaţia de narcise albe – monument al naturii de interes local – indicativ B15. SITURI ARHEOLOGICE In teritoriul administrativ al orasului Livada există un numar de 7 situri arheologice care sunt prezentate pe plansa U1 – Incadrare in teritoriu. MONUMENTE ISTORICE ŞI DE ARHITECTURĂ În localitatea Livada există 4 monumente istorice şi de arhitectură:

- SM-II-m-B-05324 Biserica ucrainiană „Acoperământul Maicii Domnului” (actualmente biserică greco-catolică), str. 23 August (Victoriei), nr. 14 – sec. XVII

- SM-II-m-B-05325 Biserica reformată, str. 23 August (Victoriei), nr. 40 – sec. XV

- SM-II-m-B-05326 Castelul Vécsey, str. Oaşului, nr. 5, construit între 1760-1764

- SM-II-m-B-05327 Biserica „Aflarea Sfintei Cruci” (biserică romano-catolică), str. 23 Scanteii, nr. 1 – sec. XVII

24

Castelul Vécsey

Biserica reformată

Biserica catolică

Biserica ucraineană „Acoperământul Maicii Domnului” (greco-catolică)

25 Cel mai important monument de arhitectură al localităţii, castelul familiei Vécsey a fost construit între 1760-64. Clădirea aflată astăzi în administrarea Direcţiei Judeţene pentru Tineret a avut etaj ornamentat cu sculpturi din lemn, care s-a distrus în urma unui incendiu în 1823, iar castelul s-a acoperit ulterior fără a mai fi reconstruit cel de al doilea nivel. Deasupra intrării centrale se află blazonul familiei Vécsey, iar faţada clădirii este păzită de doi zmei executaţi din alamă pe jgheab, pentru a speria spiritele rele. Castelul este înconjurat de un parc englezesc ideal pentru plimbări, plin cu copaci seculari. În secolul al XX-lea castelul a revenit familiei Sztáray, care au fost nevoiţi să-l părăsească în 1944. După tradiţie, construirea bisericii reformate din Livada a fost finanţată de către Zsuzsanna Báthory în secolul al XV-lea. Sanctuarul gotic este închis cu trei laturi ale unui octogon, ferestrele păstrează încă menourile. Bolta este realizată cu nervuri în arcadă ogivală lată. Pe una dintre cheile de boltă este vizibil un blazon reprezentând o pasăre rănită cu o săgeată în gât, aşezată pe o creangă înflorită. Pe zidul nordic, alături de uşa zidită a fostei sacristii există o inscripţie cu anul 1457. Partea superioară a arcului de triumf este realizată din piatră profilată. Tavanul navei este plat, ferestrele păstrează încă mulurile gotice. Ancadramentul arcuit al uşii principale este construit din piatră profilată decorată, fără timpan. Uşa sudică a fost zidită, dar păstrează încă consola şi ancadramentul profilat. Contraforturile sunt de origine medievală. Din cadrul mobilierului putem menţiona amvonul realizat din piatră, în stil copf, în anul 1791. În faţa bisericii este aşezată clopotniţa construită în 1811. Clopotul a fost realizat în 1935. Biserica romano-catolică a fost construită la finele secolului al XVIII-lea, în stil baroc târziu, sub ctitoria familiei Vécsey. În secolul al XX-lea a fost mărită şi renovată. Biserica greco-catolică a fost înălţată între 1816-1826 şi a fost renovată recent, atât în exterior, cât şi în interior. Biserica ucrainiană „Acoperământul Maicii Domnului” a fost construită la anul 1700. În prezent este biserică greco-catolică. ZONE DE RECREERE

Pe teritoriul administrativ UAT Livada există următoarele zone de recreere: - parcul dendrologic din zona castelului Vécsey - zona de agrement de langă terenul de sport (vecinătatea pârâului

Racta) unde se organizează serbări în aer liber - zona de agrement (pescuit sportiv) - lacurile din vecinătatea localităţii

Adrian

DISFUNCŢIONALITĂŢI – MEDIU

În UAT Livada nu există surse deosebite de poluare a mediului. Gunoiul menajer este colectat in staţia de transfer existentă şi este

transportat la depozitul Doba. Râul Tur este indiguit, având albia majoră inundabilă. Pârâurile Racta si Egher sunt parţial îndiguite şi canalizate, riscul la

inundaţii fiind diminuat. La nivelul teritoriului este necesară punerea în valoare a zonei rezervaţiei

naturale Râul Tur şi aria protejată Natura 2000.

26 2.11. DISFUNCŢIONALITĂŢI

LIVADA - starea proastă a unor clădiri existente în zona de locuit, în special a

locuinţelor colective din zona centrală - lipsa dotărilor sanitare, generată de lipsa parţială a alimentării cu apă şi

a canalizării - starea proastă a unor clădiri reprezentând instituţii şi servicii - starea proasta a castelului Vécsey, care necesita lucrari de restaurare - starea necorespunzătoare în care se afla parcul dendrologic - starea proastă în care se afla zona de agrement şi terenul de sport - dispersarea în teritoriu a unităţilor industriale; necesitatea grupării lor în

cei doi poli în curs de formare la extremităţile estică şi vestică a localităţii - lipsa parţială a alimentării cu apă şi a canalizării - lipsa alimentării cu gaz metan - starea proastă a drumurilor, trotuarelor (profile stradale) - circulaţia de tranzit mare pe DN19 şi DN1C LIVADA MICA

- starea proastă a unor clădiri existente în zona de locuit - lipsa dotărilor sanitare, generată de lipsa alimentării cu apă şi a

canalizării - starea proastă a unor clădiri reprezentând instituţii şi servicii - lipsa alimentării cu apă şi a canalizării - lipsa alimentării cu gaz metan - starea proastă a drumurilor, trotuarelor (profile stradale). - lipsa zone verzi

DUMBRAVA


canalizării - starea proastă a unor clădiri reprezentând instituţii şi servicii - lipsa alimentării cu apă şi a canalizării - lipsa alimentării cu gaz metan - starea proastă a drumurilor, trotuarelor (profile stradale). - terenul de sport existent aflat în extravilan - lipsa zone verzi

ADRIAN


canalizării - starea proastă a unor clădiri reprezentând instituţii şi servicii - lipsa alimentării cu apă şi a canalizării - lipsa alimentării cu gaz metan - starea proastă a drumurilor, trotuarelor (profile stradale).. - lipsa zone verzi

27 2.12. NECESITĂŢI ŞI OPORTUNITĂŢI ALE POPULAŢIEI

Având în vedere faptul că intravilanul existent este cel preluat de la OCPI

Satu Mare la nivelul unui PUG care nu a fost avizat şi aprobat şi nu a fost elaborat pe un suport topografic, în reglementările din prezenta documentaţie s-a ţinut cont de necesitatea modificării intravilanului pe limite de proprietate şi repere naturale existente, şi extinderea acestuia astfel încat să acopere cerinţa actuală de dezvoltare a tuturor zonelor funcţionale.

De asemenea, propunerile de organizare urbanistică au ţinut cont de raportul consultării publicului, în conformitate cu ordinul MDRT nr. 2710/30.12.2010, pentru aprobarea metodologiei de informare şi consultare a publicului cu privire la elaborarea sau revizuirea PUG, raport însuşit de Consiliul Local Livada.

28

3. PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICĂ

3.1. Studii de fundamentare

În afara documentaţiei topografice vizată de OCPI nu s-au elaborat alte studii de fundamentare, zonele cuprinse în intravilanul propus al localităţilor componente asigura satisfacerea nevoilor de organizare urbanistică pentru etapa actuală de dezvoltare. 3.2. Evoluţia posibilă, priorităţi Principalele direcţii de dezvoltare a localităţilor componente a UAT Livada propuse in PUG sunt:

- Introducerea în intravilanului localităţilor a unor zone din extravilan, necesare dezvoltării acestora şi stabilirea limitelor intravilanului pe suport topografic vizat de OCPI, pe repere geografice naturale şi limite de proprietate cadastrală

- Valorificarea terenurilor agricole existente în intravilan prin zonificarea funcţională a acestora

- Creerea a doi poli de dezvoltare economică prin propunerea unor zone de industrie şi depozitare la extremitatea estică (spre Negreşti Oaş) şi la extremitatea vestică (spre Satu Mare) a localităţii Livada

- Eliminarea circulaţiei de tranzit prin localitatea Livada de pe DN 19 şi DN 1C prin propunerea de realizare a drumului expres Petea - Satu Mare – Baia Mare şi a legăturilor acestuia în teritoriu; legătura cu zona Halmeu propusă prin localitatea Dumbrava; legătura cu zona Oaş din apropierea localităţii Apa.

- Eliminarea circulaţiei de tranzit prin localitatea Livada prin realizarea unei centuri de ocol

- Dezvoltarea zonelor verzi, de agrement şi restaurarea parcului dendrologic şi a castelului Vecsey.

Priorităţile de intervenţie în domeniul obiectivelor de utilitate publică sunt: - alimentarea cu apă - canalizarea şi staţia de epurare - alimentarea cu gaz metan - modernizarea drumurilor existente şi a profilelor stradale (trotuare,

rigole, zone verzi) - modernizarea şi dezvoltarea zonelor verzi, de agrement şi sport - modernizarea şi dezvoltarea instituţiilor publice – stabilirea de

amplasamente pentru casă de cultură şi sală de sport, zone de agrement şi sport în localitatea Livada

- amenajarea peisageră a malurilor pârâului Racta şi a zonelor învecinate ca zone verzi, agrement şi promenadă

3.3. Optimizarea relaţiilor în teritoriu Conform P.A.T.J. Satu Mare, oraşul Livada se află în zona de influenţă a municipiului Satu Mare, reşedinţă de judeţ care se află la o distanţă de 22 km (DN19). Prin dezvoltarea instituţiilor şi dotărilor, a infrastructurii şi a relaţiilor existente în teritoriu (drumuri naţionale, judeţene si comunale) oraşul Livada poate deveni un centru de influenţă pentru comunele aflate în zona limitrofă: Medieşu Aurit, Apa, Călineşti-Oaş, Agriş.

29 Relaţia în teritoriul administrativ între resedinţa Livada şi localităţile aparţinătoare: Livada Mica, Dumbrava, Adrian se face prin intermediul DC9 – asfaltat in stare buna. Prin realizarea drumului expres Petea - Satu Mare - Baia Mare şi a legăturilor acestuia cu drumurile existente se va diminua circulaţia de tranzit prin localitatea Livada pe direcţia Satu Mare – Baia Mare, Satu Mare – Negreşti Oaş – Sighetu Marmaţiei. De asemenea, în vederea rezolvării circulaţiei de tranzit pe relaţia Satu Mare – Baia Mare, Satu Mare – Negreşti Oaş, prin această documentaţie se propune o centură de ocol pentru orasul Livada cu următorul traseu:

- intersecţia cu DN 1C Satu Mare (zona de vest a localităţii Livada); ocolirea zonei de est, cu traversarea liniei de cale ferată; zona de sud (limita cu Livada Mică); intersecţie cu DN 1C Livada - Baia Mare (zona de sud a localităţii Livada); ocolirea zonei de sud-est Livada cu traversarea liniei de cale ferată şi intersecţie cu DN19 (zona de est Livada).

Bilanţul teritorial propus a teritoriului administrativ se prezintă în tabelul de mai jos:

BILANŢUL TERITORIAL AL CATEGORIILOR DE FOLOSINŢĂ ÎN UAT LIVADA SITUATIA PROPUSA

3.4. Dezvoltarea activităţilor Având în vedere faptul că principalele unităţi economice sunt situate in localitatea Livada, fiind în general dispersate în teritoriu, se propune creerea a doi poli de dezvoltare economica – zona de industrie şi depozitare – situata la extremitatea estică (spre Negreşti-Oaş) şi la extremitatea vestică (spre Satu Mare). De asemenea, se propune revitalizarea unor zone economice – industrie şi depozitare – care în momentul de faţă sunt nefuncţionale, aflate în stare de degradare. Aceste zone sunt amplasate de regulă în zone de locuit; se propune creerea unor unităţi de mică industrie şi prestări servicii compatibile cu zonele de locuit învecinate. Datorita faptului că agricultura se practică în general în mod individual, ca agricultură de subzistenţă, se propune creerea unor asociaţii agricole, comasarea pe cât posibil a suprafeţelor de teren în vederea optimizării lucrarilor mecanizate ce trebuie efectuate. 3.5. Evoluţia populaţiei

Comparând date statistice de la recensămantul populaţiei din anul 2002, când populaţia totală era de 7004 locuitori, cu date statistice de la nivelul anului 2010, când populaţia totală era de 7017 locuitori, se poate constata o stagnare a

TERITORIUL ADMINISTRATIV

CATEGORII DE FOLOSINŢĂ (HA)

AGRICOL NEAGRICOL TOTAL

Arabil Păşuni fâneţe

Livezi Păduri Ape Drum Curţi-constr.

Neprod.

Extravilan 4.666,14 2.210,00 1,07 2.649,93 303,08 179,60 2,43 43,36 10.055,61

Intravilan - - - - 10,78 102,76 1.509,27 - 1.622,82

Total 4.666,14 2.210,00 1,07 2.649,93 313,86 282,36 1.511,70 43,36 11.678,42

% din total 39,96 18,92 0,01 22,69 2,69 2,42 12,94 0,37 100,00

30 numărului de locuitori (o uşoara creştere); această tendinţă de stagnare se estimează şi pentru următorii ani.

Şi din acest considerent nu se propun extinderi semnificative ale intravilanului, ci doar reasezarea acestuia pe suport topografic, pe limite de proprietate sau pe repere naturale si artificiale, respectiv stabilirea zonelor de protecţie şi servitute şi a echipării tehniceo-edilitare. 3.6. Organizarea circulaţiei

Având în vedere prescripţiile de proiectare în localităţile urbane şi rurale definite în STAS-ul Nr. 10144/1-90, respectiv în Monitorul Oficial Nr. 138-bis – 1998, în vederea îmbunătăţirii circulaţiei rutiere din oraşul Livada şi din localităţile componente ale UAT Livada se propune modernizarea străzilor existente conform următoarelor profile (vezi planşa U13, 14 – Profile stradale): - străzi cu profil transversal 1 – 1, cu o lăţime intre 15,00 – 35,00 m (drumurile naţionale DN19 şi DN1C);

partea carosabilă: 7,00 m acostamente: 0,75 m rigole stradale dalate: 1,00 m zonă verde în acostament: 0,75 – 11,75 m pista biciclisti: 1,0 m trotuare: 1,50 m

- strazi cu profil transversal 1A – 1A la care se pastreaza profilul 1-1 pentru drumul national si se adauga pe o latura profilul unui drum vicinal pentru acces la zonele industriale adiacente:

partea carosabila: 7, 0 m acostamente 0,75 m rigole stradale 1, 0 m zona verde 1,5 m trotuar 1,0 m

- strazi cu profil transversal 1B – 1B la care se pastreaza profilul 1-1 pentru drumul national si se adauga pe ambele laturi profilul unui drum vicinal pentru acces la zonele industriale adiacente; - străzi cu profil transversal 2 – 2, cu o lăţime intre 12,00 – 22,00 m (drumurile comunale, străzile principale);

partea carosabilă: 6,00 m acostamente: 0,75 m rigole stradale: 1,00 m zonă verde în acostament: 0,00 – 5,00 m trotuare: 1,25 m

- străzi cu profil transversal 3 – 3, cu o lăţime intre 9,00 – 12,00 m (străzile secundare);

partea carosabilă: 4,00 m acostamente: 0,50 m rigole stradale: 1,00 m zonă verde în acostament: 0,00 – 1,50 m trotuare: 1,00 m Reţaua stradală propusă va cuprinde:

Livada - străzi cu profil transversal 1 – 1 , 1A- 1A, 1B – 1B, 5,582 Km - străzi cu profil transversal 2 – 2: 19,541 km - străzi cu profil transversal 3 – 3: 16,370 km

Dumbrava - străzi cu profil transversal 1 – 1: 1,855 km

31 - străzi cu profil transversal 2 – 2: 11,862 km - străzi cu profil transversal 3 – 3: 5,070 km

Adrian - străzi cu profil transversal 1 – 1: 0 km - străzi cu profil transversal 2 – 2: 2,092 km - străzi cu profil transversal 3 – 3: 4,429 km

Livada Mică - străzi cu profil transversal 1 – 1: 0 km - străzi cu profil transversal 2 – 2: 3,015 km - străzi cu profil transversal 3 – 3: 1,381 km

Prin realizarea drumului expres Petea - Satu Mare - Baia Mare şi a

legăturilor acestuia cu drumurile existente se va diminua circulaţia de tranzit prin localitatea Livada pe direcţia Satu Mare – Baia Mare, Satu Mare – Negreşti Oaş – Sighetu Marmaţiei. De asemenea, în vederea rezolvării circulaţiei de tranzit pe relaţia Satu Mare – Baia Mare, Satu Mare – Negreşti Oaş, prin această documentaţie se propune o centură de ocol pentru orasul Livada cu următorul traseu:

- intersecţia cu DN 1C Satu Mare (zona de vest a localităţii Livada); ocolirea zonei de est, cu traversarea liniei de cale ferată; zona de sud (limita cu Livada Mică); intersecţie cu DN 1C Livada - Baia Mare (zona de sud a localităţii Livada); ocolirea zonei de sud-est Livada cu traversarea liniei de cale ferată şi intersecţie cu DN19 (zona de est Livada)

UAT Livada este străbătută de linia ferată Satu Mare – Bixad, cu gări

existente în localităţile Livada şi Dumbrava (haltă), respectiv transport de calatori si marfă.

Conform regulamentului general de urbanism publicat în Monitorul Oficial nr. 149/1996 în intravilan, în cazul zonelor construite compact, construcţiile vor fi amplasate obligatoriu la aliniamentul clădirilor existente. Totodată potrivit ordonanţei privind regimul juridic al drumurilor la traversarea localităţilor în zonele unde nu este un aliniament al construcţiilor existente distanţa între gardurile sau construcţiile situate de o parte şi de alta a drumurilor, va fi de 22,00 m pentru drumurile naţionale, de 20,00 m pentru drumurile judeţene şi 18,00 m pentru drumurile comunale.

În extravilan, conform ordonanţei guvernului amintit mai sus, care ulterior a fost modificată şi completată în Monitorului Oficial nr. 541/11.X.2001 în vederea fluidizării traficului se interzice amplasarea oricăror construcţii care generează un trafic suplimentar la o distanţă mai mică de 30 m de marginea părţii carosabile în cazul drumurilor naţionale, tot 30,00 m în cazul drumurilor judeţene şi 18,00 m din ax în cazul drumurilor comunale. 3.7. Intravilan propus. Zonificare funcţională. Bilanţ teritorial Prin reglementările din prezenta documentaţie se propun următoarele modificări ale intravilanelor existente în evidenţa OCPI:

Livada - intravilan existent: 768,52 ha - intravilan propus: 683,07 ha

Dumbrava - intravilan existent: 348,21 ha - intravilan propus: 502,12 ha

32

Adrian - intravilan existent: 87,43 ha - intravilan propus: 111,23 ha

Livada Mică - intravilan existent: 59,94 ha - intravilan propus: 92,44 ha

Astfel, intravilanul localitatilor componente se va modifica de la 1264,11 ha, cat măsoară în prezent, la 1388,86 ha propus.

Această suprafaţă se va scoate etapizat din circuitul agricol, prin efectul autorizaţiei de construire.

Intravilanul propus include toate suprafeţele ocupate de construcţii şi amenajări, precum şi suprafeţele necesare dezvoltării pe o perioadă de 10 ani. Această suprafaţă se scoate etapizat din circuitul agricol, prin efectul autorizaţiei de construire. Bilanţul teritorial al zonelor cuprinse în intravilanul propus pe localitatile componente a orasului Livada se prezinta astfel:

BILANŢUL TERITORIAL AL SUPRAFEŢELOR CUPRINSE ÎN INTRAVILANUL PROPUS

De asemenea in teritoriul administrativ al orasului Livada sunt cuprinse in intravilan un numar de 36 de trupuri dispersate care au o suprafata totala de 233,95 ha. Astfel in intravilanul propus sunt cuprinse un numar de 40 de trupuri (a se vedea tabelul de pe plansa U1 –Incadrare in teritoriu) dupa cum urmeaza:

- trup 1 – Livada - trup 2 – Livada Mica

ZONE FUNCŢIONALE

SUPRAFAŢA – ha - PROCENT % DIN TOTAL

INTRAVILAN Livada

Livada Mică

Dumbrava Adrian Alte

trupuri TOTAL

Locuinţe şi funcţiuni complementare

426,86 85,94 456,02 73,54 8,10 1.050,45 64,7%

Unităţi industriale şi depozite

111,60 - 7,98 9,73 32,27 161,58 10,0%

Unităţi agrozootehnice

0,73 - - 4,75 29,21 34,69 2,1%

Instituţii şi servicii de interes public

37,73 0,55 1,39 0,68 5,00 45,35 2,8%

Căi de comunicaţie şi transport rutier

54,91 5,46 23,96 8,55 0,60 93,48 5,8%

Căi de comunicaţie şi transport feroviar

7,52 - 1,76 - - 9,28 0,6%

Spaţii verzi, sport, agrement, protecţie

32,84 - 4,20 12,84 22,58 72,45 4,5%

Construcţii tehnico-edilitare

1,04 - - - 131,53 132,57 8,2%

Gospodărie comunală cimitire

7,26 0,25 1,88 1,09 1,73 12,20 0,8%

Ape 2,60 0,24 4,95 0,05 2,94 10,78 0,7%

TOTAL INTRAVILAN PROPUS

683,07 92,44 502,12 111,23 233,95 1.622,82 100,0%

33 - trup 3 – Dumbrava - trup 4 – Adrian - trup 5 – 40 – trupuri dispersate in teritoriul administrativ Astfel suprafata totala a intravilanului propus este de 1.622,82 ha. Bilantul suprafeţelor cuprinse în intravilan, pe trupuri se prezintă în tabelul

de mai jos:

UTR. NR. TRUP

DENUMIRE S [ha]

LOCALITĂŢI

1 LIVADA 683,07

2 LIVADA MICĂ 92,44

3 DUMBRAVA 502,12

4 ADRIAN 111,23

TRUPURI ÎN TERITORIUL ADMINISTRATIV

18.1 5 GOSPODĂRIE 0,21


18.3 7 MICROFERMĂ OI 0,57

18.4 8 BALASTIERĂ 4,68

18.5 9 MICROFERMĂ VACI 2,89

18.6 10 FERMĂ VACI 16,01

18.7 11 BALASTIERĂ 6,48

18.8 12 MICROFERMĂ 0,44

18.9 13 STAŢIUNEA DE CERCETARE - DEPOZITE 0,44

18.10 14 STAŢIE DE CARBURANŢI 1,22






18.16 20 SPĂLĂTORIE AUTO 2,16

18.17 21 STAŢIE DE EPURARE 0,54

18.18 22 FABRICĂ DE SICRIE 7,05

18.19 23 FERMĂ PISCICOLĂ 0,57

18.20 24 STAŢIE DE CARBURANŢI, COMPLEX SERVICII AUTO 1,67

18.21 25 MICROFERMĂ 1,03

18.22 26 CANTON SILVIC 0,34



18.25 29 HALTA MUJDENI 0,05



18.28 32 SERE DE LEGUME ŞI PROCESARE 2,64

18.29 33 INDUSTRIE ŞI DEPOZITARE / ZONĂ DE AGREMENT 28,95

18.30 34 STAŢIE DE TRANSFER DEŞEURI 1,18

18.31 35 BALASTIERĂ ŞI PARC FOTOVOLTAIC 138,30

18.32 36 COMPLEX AGROZOOTEHNIC 4,80



18.35 39 INDUSTRIE ŞI DEPOZITARE 2,64

34

18.36 40 INDUSTRIE ŞI DEPOZITARE 0,84

TOTAL LOCALITĂŢI 1.388,86

TOTAL TRUPURI 233,95

TOTAL INTRAVILANE 1.622,82

ZONELE FUNCŢIONALE În determinarea zonificării funcţionale se menţine configuraţia existentă a părţilor ce compun intravilanul. Intravilanul cuprinde 40 trupuri (vezi plansele U10, U11, U12, U13), după cum urmează:

Localităţi componente: o Trup 1 – Livada o Trup 2 – Livada Mică o Trup 3 – Dumbrava o Trup 4 – Adrian o Trup 5 – 40 - Trupuri dispersate in teritoriul administrativ

Zonele funcţionale se prezintă după cum urmează : LOCUINŢE ŞI FUNCŢIUNI COMPLEMENTARE LIVADA – se propune o zona de locuit in suprafata de 426,86 ha cu urmatoarele modificari mai importante:

- Includerea in zona de locuit a terenurilor agricole din intravilan - Trasarea limitei intravilanului pe repere cadastrale ale parcelelor - Scoaterea din intravilan a unor zone neconstruite situate in nordul

localitatii (vecinatatea statiei de epurare), in nord-estul si sud-estul localitatii

DUMBRAVA – se propune o zona de locuit in suprafata de 456,02 ha cu urmatoarele modificari mai importante:

- Includerea in zona de locuit a terenurilor agricole din intravilan - Trasarea limitei intravilanului pe repere cadastrale ale parcelelor

ADRIAN – se propune o zona de locuit in suprafata de 73,54 ha cu

urmatoarele modificari mai importante: - Includerea in zona de locuit a terenurilor agricole din intravilan - Trasarea limitei intravilanului pe repere cadastrale ale parcelelor - Introducerea in intravilan a unei zone situate in nordul localitatii LIVADA MICĂ – se propune o zona de locuit in suprafata de 85,94 ha cu

urmatoarele modificari mai importante: - Includerea in zona de locuit a terenurilor agricole din intravilan - Trasarea limitei intravilanului pe repere cadastrale ale parcelelor - Introducerea in intravilan a unei zone situate in estul localitatii

UNITĂŢI INDUSTRIALE ŞI DEPOZITE LIVADA – se propune o creştere de la 52,32 ha la 111,60 ha, prin propunerea celor doi poli de dezvoltare economică din zona de est, respectiv din

35 zona de vest a localităţii şi prin păstrarea unităţilor economice dispersate cu condiţia ca acestea să fie compatibile cu zonele de locuit învecinate.

DUMBRAVA – se propune o creştere de la 0 ha la 7,98 ha, prin propunerea unei zone de industrie şi depozitare în vecinătatea liniei ferate.

ADRIAN – se propune o creştere de la 4,86 ha la 9,73 ha, prin introducerea în intravilan a suprafeţei aferente balastierei SC TARR SRL până la limita cadastrala.

LIVADA MICĂ – se propune refuncţionalizarea zonei industriale existente în zonă de locuit, urmând ca Livada Mică să beneficieze de unităţile industirale şi de depozitare existente în localitatea Livada, aflată în apropiere.

UNITĂŢI INDUSTRIALE ŞI DEPOZITARE SITUATE ÎN TERITORIUL ADMINISTRATIV– se menţin unităţile existente in suprafata de 32,27 ha. UNITĂŢI AGROZOOTEHNICE LIVADA – 0,73 ha; se menţine ferma de porci situată în zona industrială est pentru care proprietarul deţine acord de mediu.

DUMBRAVA – nu există unităţi agrozootehnice în intravilan. ADRIAN – 4,75 ha; se menţine ferma de porci situată în zona de sud-est pentru care proprietarul deţine acord de mediu.

LIVADA MICĂ – nu există unităţi agrozootehnice în intravilan.

UNITĂŢI AGROZOOTEHNICE SITUATE ÎN TERITORIUL ADMINISTRATIV – se menţin unităţile existente in suprafata de 29,21 ha. INSTITUŢII ŞI SERVICII DE INTERES PUBLIC LIVADA – se propune o creştere de la 27,74 ha la 37,73 ha DUMBRAVA – 1,39 ha, se menţin zonele aferente instutuţiilor şi serviciilor existente. ADRIAN – 0,68 ha, se menţin zonele aferente instutuţiilor şi serviciilor existente. LIVADA MICĂ – 0,55 ha, se menţin zonele aferente instutuţiilor şi serviciilor existente. CĂI DE COMUNICAŢTIE ŞI TRANSPORT RUTIER – 93,48 ha

- se propune modernizarea străzilor existente, conform profil 1-1,1A- 1A, 1B- 1B, 2-2, 3-3 (conform plansa U13, 14);

36 - se propune centura de ocol pentru evitarea circulaţiei de tranzit prin

localitatea Livada, cu zonă de protecţie 22 m din ax; - se preia din PATJ Satu Mare modificarea traseului DN 19 de la

intersecţia cu calea ferată cu ocolirea dealului Mujdeni; - se preia legătura între drumul expres propus Petea - Satu Mare - Baia

Mare şi DN19, DN1C cu zonă de protectie 22 m din ax şi interdicţie de construire temporara pentru zona aferentă în localitatea Dumbrava pana la stabilirea definitiva a traseului;

- se preiau din PATJ propunerea de modernizare a drumurilor de legătură între Adrian şi Drăguşeni (com.Turulung), respectiv Livada şi Gherţa Mică (com.Gherţa Mică).

FEROVIAR – 9,28 ha

- se micsoreaza de la 10,24 ha la 9,28 ha prin scoaterea din intravilan a unei zone, si se stabileste zona de protecţie - 100 m de la limita zonei C.F.

SPAŢII VERZI, SPORT, AGREMENT LIVADA – se propune o creştere de la 14,12 ha la 32,84 ha, astfel:

- se propune amenajarea unei zone verzi, agrement şi sport de-a lungul pârâului Racta, cu interdicţie temporară de construire până la aprobare PUZ, care să cuprindă: reguilarizarea pârâului Racta, trasee pietonale, terenuri de sport, agrement, spaţii pentru recreere şi odihnă, etc.

- se propune restaurarea parcului dendrologic existent situat în vecinătatea castelului Vecsey.

DUMBRAVA – se propune o creştere de la 0 ha la 4,2 ha, astfel:

- se propune introducerea în intravilan a terenului de sport şi a zonei învecinate, şi amenajarea unei zone verzi în vecinătatea cimitirului.

ADRIAN – se propune o creştere de la 0 ha la 12,84 ha, astfel:

- se propune amenajarea unor zone verzi şi a unui teren de sport în nordul localităţii.

LIVADA MICĂ – nu există zone verzi, teren de sport, zonă de agrement:

- se propune utilizarea zonelor propuse în localitatea Livada, adiacenta localităţii Livada Mica.

GOSPODĂRIE COMUNALĂ, CIMITIRE

- se propune păstrarea situaţiei existente a staţiei de epurare situată în zona de nord a localităţii Livada (extravilan), cu o zonă de protecţie de 300 m.

- se propune păstrarea situaţiei existente in ceea ce priveşte cimitirele existente cu stabilirea unei zone de protectie de 50 m.

APE

- se propune amenajarea peisageră a pârâului Racta, a malurilor şi zonelor riverane.

37

LIVADA : 2,6 ha

DUMBRAVA : 4,95 ha

ADRIAN : 0,05 ha


PĂDURI

- se scoate din intravilan suprafaţa de pădure existentă în localitatea Livada.

TERENURI NEPRODUCTIVE Terenurile neproductive se propun a se transforma în terenuri aferente

zonelor functionale din intravilan.

3.8. Măsuri în zonele cu riscuri naturale

Având în vedere că în UAT Livada nu există pericolul inundaţiilor, datorită îndiguirii râului Tur, sau al alunecărilor de teren nu se propun măsuri specifice pentru zone cu riscuri naturale.

Pentru protejarea localităţilor în cazul viiturilor maxime şi al accidentelor la construcţiile hidrotehnice se propune întreţinerea cu stricteţe a digurilor existente a râului Tur. 3.9. Dezvoltarea echipării edilitare

3.9.1. Gospodărirea apelor

Se propun intervenţii pentru eliminarea disfuncţionalităţii sistemelor de desecare (decolmatări de canale) şi a surselor de poluare a apelor de suprafaţă şi de adâncime (ferme zootehnice şi sisteme locale de canalizare – evacuare dejecţii neepurate).

Se propune realizarea unei gospodării de apă şi trei puţuri forate de medie adâncime.

3.9.2. Alimentare cu apă

Pentru îmbunătăţirea confortului locuitorilor oraşului Livada şi a localităţilor aparţinătoare, se propune realizarea unei gospodării de apă cu rezervoare şi staţie de pompare, săparea a 3 noi puţuri de medie adâncime, cu distanţa între ele de minimum 300 m, precum şi extinderea reţelelor de apă existente. Dimensionarea necesarului de apă pentru gospodăriile cu instalaţii interioare de apă şi canalizare şi prepararea apei calde menajere se va face conform SR1343-1/2006.

Pentru zona industrială, care necesită o cantitate mai mare de apă, se recomandă surse proprii de apă (din puţuri forate la medie adâncime).

38 Sursa de alimentare cu apă potabilă a oraşului Livada este un puţ forat

de medie adâncime aflat în parcul dendrologic. În anul 2007 s-a realizat un studiu de fezabilitate privind extinderea reţelei

de alimentare cu apă şi reabilitarea celor existente, iar administratorul actual al reţelelor (SC Apaserv Satu Mare SA) a demarat un proiect de investiţii în vederea realizării noilor investiţii şi aducerea celor existente la standardele în vigoare.

Se propune extinderea reţelelor de distribuţie inclusiv în localităţile aparţinătoare, precum şi realizarea unui sistem computerizat şi automatizat de gestionare integrată a alimentării cu apă.

3.9.3. Canalizare

Se propune extinderea reţelei de canalizare şi realizarea unor staţii de

pompare către zonele periferice, pe străzile unde nu există, precum şi către zona rurală, pentru preluarea apelor uzate menajere.

Pentru a spori capacitatea de transport se propune înlocuirea conductelor cu altele de diametre superioare şi deznisiparea canalelor existente.

Reţeaua de canalizare menajeră va urmări trama stradală, amplasarea facându-se de preferinţă în afara zonei carosabile.

3.9.4. Alimentare cu energie electrică

În privinţa sistemului de alimentare cu energie electrică a localităţii, inclusiv a zonelor propuse a constitui dezvoltări ale intravilanului documentaţia nu propune intervenţii deosebite. Sistemul actual de alimentare cu energie electrică a consumatorilor casnici, economici şi sociali prin posturi de transformare racordată la reţeaua de 20 kV din zonă, asigură necesarul de energie actual. Pentru îmbunătăţirea parametrilor la care funcţionează aceasta, propunem următoarele:

- determinarea căderilor de tensiune la capetele reţelelor de distribuţie de 0,4 kV şi aducerea acesteia la valorile prevăzute de normele tehnice actuale, prin schimbarea secţiunii conductorilor, acolo unde este necesar;

- înlocuirea reţelei supraterane cu reţea subterană în zonele urbanizate;

- extinderea reţelelor de 0.4 kV pe străzile unde există gospodării neelectrificate şi alimentarea electrică a noilor consumatori prevăzuţi a se dezvolta în zonă (economici, alimentari, staţii de carburanţi, locuinţe, dotări sociale, etc.);

- soluţiile tehnice, capacităţile şi caracteristicile vor putea fi stabilite numai la elaborarea documentaţiilor pentru investiţiile de bază;

- revizuirea locală a sistemului în funcţie de dezvoltarea tramei stradale (străzi, legături, amplificări de profile stradale).

3.9.5. Telefonie

Principalele intervenţii avute în vedere a fi operate în sistemul de telefonie fixă sunt:

- sporirea capacităţii centralelor telefonice existente prin trecerea integrală pe sistem digital;

- în funcţie de dezvoltarea zonelor industriale extinderea serviciilor în interiorul acestora;

39 - extinderea reţelelor existente de telecomunicaţii pe străzile din

localităţi, odată cu înregistrarea de solicitări pentru instalarea de noi posturi telefonice tip abonat.

3.9.6. Alimentare cu căldură

Pentru asigurarea căldurii şi apei calde se preconizează utilizarea centralelor proprii, individuale, folosind combustibil lichid, solid sau gazos pentru locuinţe şi dotări.

3.9.7. Alimentare cu gaze naturale

Pentru protejarea magistralei de transport gaze se propune instituirea şi respectarea zonei de protecţie în conformitete cu normativele în vigoare.

În ceea ce priveşte alimentarea cu gaze a localităţilor teritoriului administrativ al oraşului Livada se propune o pozarea unei conducte de repartiţie gaze, de-a lungul drumului naţional DN 1C, din comuna Medieşu Aurit de la staţia de preluare gaze.

Se propune realizare unui SRM pentru oraşul Livada, la sud de calea ferată, de la care se va face distribuţia în teritoriul administrativ al oraşului.

În funcţie de viitorii mari consumatori propunem executarea de reţele de distribuţie separate de reţelele consumatorilor casnici.

3.9.8. Gospodărie comunală - salubrizare

Pentru eliminarea deficienţelor soluţiei actuale pe baza studiilor de fundamentare se propun următoarele intervenţii:

- ecologizarea amplasamentului gropii de gunoi; - investiţii în dotare cu mijloace de colectare şi transport deşeuri

menajere stradale, de volum şi reducerea intervalului de ridicare a deşeurilor; - igienizarea şi dotarea punctelor de colectare din zonele de locuit cu

containere de colectare selectivă a deşeurilor; - extinderea serviciilor de colectare a deşeurilor pe întreg teritoriul

administrativ şi intravilan (inclusiv în zonele rurale); - organizarea colectării selective a deşeurilor la producător (containere

specializate); - organizarea unor zone destinate deşeurilor industriale periculoase

respectiv animalelor moarte (crematoriu); - amenajarea şi dotarea unei staţii de compostare a deşeurilor

vegetale colectate din zonele verzi la grădinăria municipiului; - realizarea unor platforme de depozitare a zăpezii colectate din

domeniul public. 3.10. Protecţia mediului

Cadrul natural al UAT Livada nu prezintă probleme de mediu. Modul de exploatare a resurselor este raţional. Activitatea de bază, agricultura, este realizată in general in gospodăriile individuale ale populatiei. Cursurile de apă: râul Tur este indiguit, pârâurile Racta si Egher sunt parţial îndiguite şi canalizate, riscul la inundaţii fiind diminuat.

40 Apar totuşi suprafeţe cu exces de umiditate şi băltiri datorită drenajului de

suprafaţă şi subteran. Pe teritoriul comunei există zona protejată „Rezervaţia naturală Râul Tur” şi aria protejată Natura 2000.

Pentru diminuarea poluării mediului, în special a zonei de locuit, este necesară extinderea si realizarea alimentării cu apă si a canalizarii localitatilor componente. Se propune transportarea gunoiului menajer la Staţia de transfer Livada dupa care va fi transportat la depozitul Doba. 3.11. Reglementări urbanistice Soluţia generala de organizare şi dezvoltare urbanistică a localităţilor componente este prezentată in partea desenata pe planşele de reglementări urbanistice: U6 – Livada, U7 – Dumbrava, U8 – Adrian, U9 – Livada Mică. Pe planşele mai sus menţionate, întocmite pe suport topografic, sunt prezentate propunerile şi reglementările cu privire la limitele intravilanelor, zonele funcţionale, organizarea căilor de comunicaţie cu propuneri pentru modernizarea acestora pe tipuri de profile stradale propuse, zonele de protecţie pentru obiectivele cu valoare de patrimoniu, zonele de protecţie pe baza normelor sanitare, zonele de protecţie faţă de construcţiile si culoarele tehnice, interdicţiile temporare de construire până la elaborare de planurti urbanistice de zonale sau planuri urbanistice de detaliu care vor fi supuse avizarii si aprobarii. 3.12. Tipuri de proprietate si obiective de utilitate publică – UAT LIVADA Pe planşele U10, U11, U12 sunt prezentate tipurile de proprietate a terenurilor. Tipurile de proprietate în cele 4 localităţi se prezintă după cum urmează : a) Proprietate publică

- Terenuri proprietate publică de interes naţional - Terenuri proprietate publică de interes judeţean - Terenuri proprietate publică de interes local

b) Proprietate privată

- Terenuri proprietate privată a persoanelor fizice sau juridice - Terenuri proprietate privată de interes local

Obiectivele de utilitate publică din UAT Livada se prezintă în tabelul de mai jos:

DOMENII

CATEGORIA DE INTERES DIMENSIUNI

NAŢIONAL JUDEŢEAN LOCAL SUPRAFAŢA TEREN (ha)

LUNGIME (km)

INSTITUŢII PUBLICE ŞI SERVICII

SALĂ DE SPORT X 1,68

CASĂ DE CULTURĂ X 1,04

STADION X 1,94

TERENURI DE SPORT, AGREMENT X 2,75

41 TEREN DE SPORT - DUMBRAVA X 1,87

TEREN DE SPORT - ADRIAN X 2,84

ZONĂ DE AGREMENT - ADRIAN X 17,28

GOSPODĂRIE COMUNALĂ

STAŢIE DE REGLARE MĂSURARE GAZ - SRMP X 0,04

CĂI DE COMUNICAŢIE

MODERNIZARE STRĂZI ÎN INTRAVILAN x x 55,87

CENTURA DE OCOL ORAŞ LIVADA x 6,65

DRUM DE LEGĂTURĂ DRUM EXPRES - DN 1 x 7,19

MODERNIZARE DRUM DE LEGĂTURĂ ADRIAN - DRĂGUŞENI

x 3,89

MODERNIZARE DRUM DE LEGĂTURĂ LIVADA - GHERŢA MICĂ

x 9,32

INFRASTRUCTURĂ MAJORĂ

REŢEA DE REPARTIŢIE GAZ LIVADA - MEDIEŞU AURIT

x 3,26

SALVAREA, PROTEJAREA ŞI PUNEREA ÎN VALOARE A PARCURILOR, REZERVAŢIILOR NATURALE ŞI A MONUMENTELOR

ARIA DE PROTECŢIE SPECIALĂ AVIFAUNISTICĂ - NATURA 2000 (ROSPA0068 LUNCA INFERIOARĂ A TURULUI)

X 5.057,91

SITUL DE IMPORTANŢĂ COMUNITARĂ - NATURA 2000 (ROSCI0214 RÂUL TUR)

X 5.057,91

BISERICA UCRAINEANĂ (GRECO-CATOLICĂ) X 0,53

BISERICA REFORMATĂ X 0,08

CASTELUL VECSEY X 2,00

BISERICA CATOLICĂ X 0,70

PARCUL DENDROLOGIC LIVADA X 6,00

ARBORELE DE LALEA - LIVADA X -

NARCISE ALBE - LIVADA X 3,10

STEJAR SECULAR - CIMITIRUL ROMANO-CATOLIC LIVADA

X -

PARC PROPUS - DUMBRAVA X 0,85

PARC PROPUS - ADRIAN X 0,74

SISTEME DE PROTECŢIA MEDIULUI

PREVENIREA INUNDAŢIILOR - DIGUL RÂULUI TUR

STAŢIE DE TRANSFER A DEŞEURILOR MENAJERE

AMENAJARE PEISAGERĂ A PÂRÂULUI RACTA, A MALURILOR ŞI ZONELOR RIVERANE

CIRCULAŢIA TERENURILOR

- Se propune trecerea in domeniul public a unor terenuri aferente circulatiei carosabile propuse (conform planselor U6 – U9 - Reglementari urbanistice).

42

4. CONCLUZII – MĂSURI ÎN CONTINUARE Priorităţi de intervenţie – obiective de utilitate publica:

Circulatii rutiere - modernizarea drumurilor, a străzilor de interes local - realizarea centurii ocolitoare care va degreva localitatea Livada de traficul de

tranzit

Echipare tehnico-edilitara - extinderea alimentării cu apă a localităţilor Livada, Dumbrava, Adrian şi

Livada Mică. - realizarea canalizării pentru Livada, Dumbrava, Adrian şi Livada Mică. - alimentarea cu gaz - finalizarea lucrarilor pentru statia de transfer deşeuri din localitatea Livada

Institutii publice, sport, spatii plantate agrement - Casa de cultura – Livada - Sala de sport – Livada - Stadion – Livada - Terenuri de sport si agrement – Livada - Terenuri de sport, zone verzi si agrement – Dumbrava - Terenuri de sport, zone verzi si agrement – Adrian Masuri in continuare : Dupa obtinerea tuturor avizelor conform legislatiei in vigoare beneficiarul va supune documentatia spre aprobare in Consiliul Local Livada.

În procesul de aplicare a prevederilor documentaţiei de urbanism si a R.L.U., serviciile tehnice de specialitate ale administraţiei publice locale: - vor eliberara Certificatului de urbanism şi Autorizaţia de construire, sau vor rezolva alte cereri ale colectivităţii locale (succesiune, partaj, înstrăinare, etc) in baza unităţii teritoriale de referinţă (U.T.R.) a amplasamentului; - vor extrage din fişa UTR si din prescripţii specifice (permisiuni, condiţionări, servituţi, restricţii, indici maximi P.O.T. şi C.U.T., regim de aliniere şi înălţime). - la prescripţii specifice ale U.T.R-ului respectiv se vor adăuga prescripţiile specifice zonei şi subzonei din care face parte.

LISTĂ DE RESPONSABILITĂŢI - URBANISM, arh. Gheorghe Ilea arh. Casandra Iulia Ilea ing. Adrian Gheorghiu

- EDILITARE, ing. Adrian Gheorghiu

Satu Mare, mai 2015

PLAN URBANISTIC GENERAL - primaria-livada.ro general PUG Livada... · După succesiuni şi dăruiri...

Documents

Transcript of PLAN URBANISTIC GENERAL - primaria-livada.ro general PUG Livada... · După succesiuni şi dăruiri...