PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA IVESTI, JUDETUL...

RAPORT DE MEDIU – Actualizare PUG comuna Ivesti, Judeţul Galaţi

Consiliul Local Comuna Ivesti, Judeţul Galaţi 1

RAPORT DE MEDIU

PLAN URBANISTIC GENERAL

COMUNA IVESTI, JUDETUL

GALATI

Beneficiar: Consiliul Local al Comunei Ivesti, Judeţul Galaţi

Autor SC DANIAS SRL – Elaborator studii pentru protectia mediului: Raport de mediu (RM), Raport privind impactul asupra mediului (RIM), Bilant de Mediu (BM), pozitia 224 in Registrul National al Elaboratorilor Atestat emis la 10.06.2010 valabil pana la 10.06.2015

iulie 2012



CUPRINS

Introducere …………………………………………………………………... 4 1. Expunerea continutului si a obiectivelor principale ale planului

sau programului, precum si a relatiei cu alte planuri si programe relevante ………………………………………………………………………

7

1.1. Aspecte generale …………………………………………………………… 7 1.2. Obiectivele Planului Urbanistic General ………………………………. 7 1.3. Relatia PUG cu alte planuri si programe relevante …………………. 9 2. Aspectele relevante ale starii actuale a mediului si ale evolutiei

sale probabile in situatia neimplementarii planului urbanistic general propus ………………………………………………………………

9

2.1. Aspecte relevante ale starii actuale a mediului ……………………… 10 2.1.1. Apa …………………………………………………………………………….. 10 2.1.2. Aer …………………………………………………………………………….. 10 2.1.3. Sol si subsol ………………………………………………………………… 10 2.1.4. Biodiversitate: flora si fauna …………………………………………….. 11 2.1.5. Relief ………………………………………………………………………….. 12 2.1.6. Populatia si sanatatea umana …………………………………………… 14 2.1.7. Patrimoniul cultural, arheologic sau arhitectonic …………………... 17 2.1.8. Cai de comunicatie si transport ………………………………………… 17 2.1.9. Managementul deseurilor ………………………………………………… 17 2.2. Evolutia probabila a mediului in cazul neimplementarii PUG …….. 19 3. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectata

semnificativ ………………………………………………………………….. 22

3.1. Apa …………………………………………………………………………….. 22 3.2. Aer …………………………………………………………………………….. 23 3.3. Sol ……………………………………………………………………………... 23 3.4. Biodiversitate: flora si fauna …………………………………………….. 24 3.5. Mediul social si economic ………………………………………………... 30 3.6. Zgomot si vibratii …………………………………………………………... 30 3.7. Peisajul ……………………………………………………………………….. 30 4. Orice problema de mediu existenta relevanta pentru PUG ……….. 31 5. Obiective de protectie a mediului stabilite la nivel national

relevante pentru PUG ……………………………………………………… 31

5.1. Obiective de protectia mediului stabilite la nivel national, comunitar sau international ………………………………………………

31

5.2. Modul de indeplinire a obiectivelor de protectie a mediului ……… 37 6. Potentialele efecte semnificative asupra mediului …………………. 37 6.1. Metodologia de evaluare utilizata in PUG …………………………….. 37 6.2. Efecte asupra mediului generate de implementarea PUG …………. 38 6.3. Evaluarea efectelor de mediu cumulative ale implementarii PUG

asupra obiectivelor de mediu relevante ………………………………. 44



7. Posibilele efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sanatatii, in context transfrontiera ……………………………………..

47

8. Masuri propuse pentru a preveni, reduce si compensa cat de complet posibil orice efect advers asupra mediului al implementarii PUG ………………………………………………………….

47

8.1 Masuri pentru protejarea factorului de mediu apa ………………….. 47 8.2 Masuri pentru protejarea factorului de mediu aer ………………….. . 48 8.3. Masuri pentru protejarea factorului de mediu sol …………………... 49 8.4. Masuri pentru protejarea factorului de mediu biodiversitate …….. 50 8.5. Masuri de prevenire si reducere a impactului asupra mediului

social si economic …………………………………………………………. 50

9. Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantei optime …………………………………………………………………………

51

10. Descrierea masurilor avute in vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementarii planului ………………….

54

11. Rezumat fara caracter tehnic ……………………………………………. 56 12. Glosar de termeni ………………………………………………………..... 58 13. Bibliografie …………………………………………………………………... 59



INTRODUCERE

Evaluarea de mediu pentru planuri şi programe poate fi definită ca un proces oficial, sistematic şi cuprinzător de evaluare a efectelor unei stra tegii, ale unui plan sau program şi/sau ale alternativelor acestora, incluzând raportul scris privind rezultatele acestei evaluări şi utilizarea acestor rezultate în luarea deciziilor. Evaluarea de mediu pentru planuri şi programe reprezintă un proces de evaluare – aplicat la un stadiu raţional de timpuriu al elaborării strategiilor, planurilor sau programelor – a calităţii mediului şi a consecinţelor implementării acestora, astfel încât să se asigure că orice consecinţă este evaluată în timpul elaborării şi înainte de aprobarea oficială a strategiilor, planurilor sau programelor. Procesul de evaluare de mediu pentru planuri şi programe oferă publicului şi altor factori interesaţi oportunitatea de a participa şi de a fi informaţi cu privire la deciziile care pot avea un impact asupra mediului şi a modului în care au fost luate. Directiva Uniunii Europene privind Evaluarea Strategică de Mediu (SEA) nr. 2001/42/CE a fost adoptată în legislaţia naţională prin HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe. Lista planurilor şi programelor care intră sub incidenţa HG nr. 1076/2004 a fost aprobată prin Ordinul MMGA nr. 995/2006. Prin OM nr. 995/2006 se prevede că planurile urbanistice generale încadrate la pct. 12 - Amenajarea teritoriului şi urbanism sau utilizarea terenurilor, lit. i), intră sub incidenţa HG nr. 1076/2004. Raportul de mediu a fost elaborat în conformitate cu cerinţele HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a a evaluării de mediu pentru planuri şi programe şi cu recomandările cuprinse în Manualul pentru aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe elaborat de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, împreună cu Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului. Pentru evidenţierea zonelor critice din punct de vedere al protecţiei mediului şi transpunerea în termeni concreţi ai disfuncţionalităţilor rurale şi vulnerabilităţii elementelor de risc din teritoriul administrativ al comunei Ivesti şi localităţilor aparţinătoare s-au utilizat, în principal:

metode descriptive cu scopul de a sintetiza seriile de date în indicatori şi indici statistici;

metode calitative pentru evidenţierea unor parametri calitativi ai mediului , dar şi a percepţiei populaţiei faţă de diferite aspecte care caracterizează habitatul;

mijloace şi tehnici de analiză a datelor care au oferit posibilitatea clasificării datelor şi interpretării rezultatelor obţinute în urma prelucrării.

Demersul s-a bazat pe inventarierea şi analiza valorilor distribuţiei în spaţiu şi timp a indicilor de presiune umană, urmărind, pe de o parte, evidenţierea factorilor de stres în funcţie de mărimea, importanţa şi dimensiunea impactului asupra componentelor



naturale ale ecosistemului, iar pe de altă parte, percepţia comunităţii locale asupra principalelor categorii de disfuncţionalităţi ale mediului rural care induc o stare de disconfort în rândurile acesteia. In conformitate cu art. 9, alin. (1) din OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare, solicitarea şi obţinerea avizului de mediu pentru planuri şi programe sunt obligatorii pentru adoptarea planurilor şi programelor care pot avea efecte semnificative asupra mediului. 1. Titularul planului Consiliul Local al Comunei Ivesti, Judeţul Galaţi, telefon: 0236 866004, fax: 0236 866261 Persoana de contact: Primar Ivesti 2. Autorul atestat al raportului de mediu

Autorul atestat de Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile pentru realizarea Raportului de mediu este SC DANIAS SRL, cu sediul social în Galaţi, Strada Saturn nr. 2, Bloc B1, Ap.61, Judeţul Galaţi, CUI RO3814348, J17/438/1993, telefon:0236 412 126, fax: 0236 435180 - Elaborator studii pentru protectia mediului: Raport de mediu (RM), Raport privind impactul asupra mediului (RIM), Bilant de Mediu (BM), pozitia 224 in Registrul National al Elaboratorilor. 3. Denumirea planului Actualizare Plan Urbanistic General - Comuna Ivesti, Judeţul Galaţi 4. Aşezare geografică şi administrativă Comuna Ivesti este situata in partea sud – vestica a judetului Galati, de-a lungul DN 25, la o distanta de cca. 53 km de municipiul galati si cca, 18 km de municipiul Tecuci. Coordonatele geografice ale comunei Ivesti sunt:

450 68'33’’ latitudine nordică şi

270 51'66’’ longitudine estică. Teritoriul administrativ al comunei Ivesti are urmatoarele vecinatati:

la nord - teritoriul administrativ al comunei Umbraresti;

la sud - teritoriul administrativ al comunei Liesti;

la est - teritoriul administrativ al comunei Grivita

la vest - raul Siret, granita cu judetul Vrancea. Comuna Ivesti este formata din 2 sate si anume:

- Ivesti - resedinta de comuna, si - Bucesti.



Fig. 1: Incadrarea Comunei Ivesti în teritoriul Judeţului Galaţi Suprafaţa administrativă a comunei este de 8955 ha: din care 6.614 ha reprezintă teren agricol şi 2.341 ha teren neagricol. Conform Anuarului statistic – ediţia 2008, comuna Ivesti are o populaţie de 9950 locuitori. Suprafaţa agricolă care revine pe un locuitor este de 0,664 ha, iar cea arabilă de 0,534 ha, valorile fiind putin mai mari faţă de mediile pe judeţ (de 0,6 ha şi respectiv 0,5 ha).



1. Expunerea conţinutului şi a obiectivelor principale ale Planului Urbanistic General, precum si a relatiei cu alte planuri si programe relevante

1.1. Aspecte generale

Planul Urbanistic General stabileşte obiectivele, acţiunile şi măsurile de dezvoltare pentru Comuna Ivesti, pe baza analizei pluricriteriale a situaţiei existente. Se propune conturarea unor direcţii de dezvoltare în politica de construire şi de amenajare a teritoriului comunei, pe o perioada de 5 – 10 ani, axată pe delimitarea intravilanului, organizarea zonelor funcţionale, potenţialul uman şi resursele de muncă, populaţia şi aspectele sociale, fondul construit, organizarea circulaţiei, echiparea edilitară şi conservarea mediului. PUG a fost elaborat in scopul:

1. Stabilirii directiilor, prioritatilor si reglementarilor de amenajare a teritoriului si dezvoltare urbanistica a localitatilor si anume :

a stabilirii modului de utilizare a terenurilor şi a condiţiilor de conformare şi realizare a construcţiilor;

stabilirii şi delimitarii zonelor construibile, a zonelor cu interdicţie temporară şi definitivă de construire, precum şi a zonelor funcţionale;

stabilirii şi delimitarii teritoriului intravilan;

evidenţierii deţinătorilor terenurilor şi a modului de circulaţie juridică a terenurilor;

delimitarii suprafeţelor pe care se preconizează realizarea obiectivelor de utilitate publică;

2. Stabiliri zonelor cu riscuri naturale (alunecari de teren, inundatii, neomogenitati geologice, reducerea vulnerabilitatii fondului construit existent);

3. Modernizarii şi dezvoltarii echipării edilitare; 4. Stabilirii şi delimitarii zonelor protejate; 5. Optimizarii relaţiilor localităţilor cu teritoriul lor administrativ şi cu cel judeţean; 6. Fundamentarii realizarii unor investitii de utilitate publica; 7. Asigurarii suportului necesar (operational) pentru eliberarea certificatelor de

urbanism si autorizatiilor de construire

1.2. Obiectivele Planului Urbanistic General

Prin „propunerile de organizare urbanistică” prezentate în PUG – ul comunei Ivesti se trasează liniile directoare de dezvoltare viitoare ale comunei, pe planul organizării teritoriale, reţelele edilitare, managementul deşeurilor, relansarea economică, zone protejate etc. In PUG se propun pentru următorii ani numeroase obiective care vizează organizarea urbanistică, dezvoltarea activităţilor, alimentarea cu energie electrică, infrastructura :

1. Extinderea intravilanului Comunei Ivesti cu 62.25ha; 2. Modernizarea drumurilor comunale



3. Realizarea de alei pietonale in comuna 4. Realizarea unui pod peste raul Barlad in comuna Bucesti 5. extinderea sistemului de alimentare cu apă potabilă in sistem centralizat 6. extinderea retelei de canalizare in sistem centralizat pentru asigurarea evacuarii

apelor uzate menajere si a celor pluviale 7. reabilitarea caminului cultural din localitatea Bucesti 8. construire camin cultural in localitatea Ivesti 9. reabilitare si modernizare a scolilor din comuna 10. construirea de gradinite 11. amenajarea bazei sportive 12. modernizarea si dotarea corespunzatoare a dispensarului uman si a spitalului din

comuna 13. rezolvarea sistemului de depozitare şi colectare a deşeurilor menajere în sistem

centralizat şi pe principii ecologice 14. Extinderea si modernizarea reţelei de energie electrică si telefonie 15. Construire punct de comanda in caz de situatii de urgenta 16. reabilitarea a trei biserici din comuna 17. Construire complex social cu centru de zi 18. Amenajarea de spatii verzi, sport si agreement (locuri de joaca pentru copii,

plantatii de aliniament, zone verzi de protectie) 19. Constructie complex turistic si de agrement 20. Extinderea retelei de alimentare cu gaze naturale

BILANT TERITORIAL - Total comuna Ivesti

ZONE FUNCŢIONALE

EXISTENT PROPUS

Suprafata (ha)

Procent % din total

intravilan

Suprafata (ha)

Procent % din total

intravilan

Zona locuinte 707,56 79,39 732,95 76,87

Institutii si servicii de interes public 23,00 2,58 64,68 6,78

Zona unitati agricole si industriale 47,00 5,27 51,99 5,45

Zona spatii verzi, sport si agrement 58,00 6,51 47,19 4,95

Zona cai de comunicatie rutiera 32,00 3,59 36,00 3,78

Zona cai de comunicatie feroviara 11,00 1,23 11,00 1,15

Zona gospodarie comunala 5,25 0,59 5,25 0,55

Zona constructii aferente retelelor tehnico - edilitare

4,45 0,50 4,45 0,47

Alte zone: ape, terenuri neproductive

3,00 0,34 0,00 0,00

TOTAL INTRAVILAN 891,26 100,00 953,51 100,00

Ca atare, pentru satisfacerea cererilor populaţiei, intravilanul propus se ridică la 953,51 ha pe total comună, rezultând o suprafaţă de 62.25 ha ce se adaugă la cele 891,26 ha existente în intravilan. Suprafaţa introdusă în intravilan de 62,25 ha, va fi repartizată în cea mai mare parte zonei pentru locuinţe, activitati productive si a bazei turistice.



1.3. Relaţia Planului Urbanistic General cu alte planuri şi programe relevante Planul Urbanistic General îşi propune ca prin prevederile sale să devină instrumentul tehnic în activitatea Consiliului Local în probleme legate de gestiunea şi dezvoltarea durabilă a comunei. Planul Urbanistic General, odată aprobat, capătă valoare juridică, constituindu -se în act de autoritate a administraţiei locale şi de clarificare şi soluţionare a conflictelor ce pot să apară între persoane fizice sau între administraţia locală şi persoane fizice. La elaborarea planurilor de urbanism şi de amenajarea teritoriului trebuie respectate prevederile OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, modificată şi completată prin OUG nr. 114/2007, în sensul luării măsurilor de ameliorare a fondului peisagistic natural şi antropic al fiecarei zone şi localităţi, condiţii de refacere peisagistică şi ecologică a zonelor deteriorate şi măsuri de dezvoltare a spaţiilor verzi, de protecţie sanitară a captărilor de apă potabilă şi lucrări de apărare împotriva inundaţiilor. Pentru continuitatea şi aprofundarea propunerilor generale reglementate prin PUG este necesar a se elabora în continuare următoarele documentaţii:

cadastru imobiliar al localităţii (aducere la zi)

planuri urbanistice de detaliu pentru terenurile proprietatea primăriei destinate concesionării

România ca Stat Membru al Uniunii Europene trebuie să atingă un nivel de dezvoltare egal cu cel al Statelor Membre şi să realizeze obiectivele europene de coeziune economică şi socială. Plecând de la această premisă, prioritătile şi măsurile incluse în Planul National de Dezvoltare pentru Coeziune Economică şi Socială (C.E.S.) au rolul de a sprijini dezvoltarea economică şi socială a României. De asemeni, acestea sunt argumentate şi justificate în politicile de dezvoltare sectoriale şi regionale, dar şi în strategiile elaborate de ministerele de resort, precum si in Planurile Regionale de Dezvoltare (P.R.D.), elaborate sub coordonarea Agentiilor de Dezvoltare Regionala (A.D.R.). Din Planul de Urbanism General şi regulamentul local aferent acestuia întocmit de SC CONSPROIECT SA Galati, a rezultat că pentru întocmirea documentatiei de urbanism a fost analizat Planul de Amenajare a Teritoriului National, Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal: Galati-Brăila-Tulcea, Planul de Amenajare a Teritoriului Judetului Galati şi Planul de Urbanism General al comunei Ivesti elaborate în anul 1998 de SC Urban Proiect SA Bucureşti. In P.U.G comuna Ivesti sunt prevăzute obiective care se regăsesc în Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului, Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor, Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor, Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor pentru Regiunea 2 S-E şi Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor al Judeţului Galaţi.

2. Aspectele relevante ale stării actuale a mediului şi ale evoluţiei sale probabile în situaţia neimplementării Planului Urbanistic General propus

Conform prevederilor HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe şi ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE privind evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului, factorii/



aspectele de mediu care trebuie avuţi în vedere sunt: apa, aerul, solul şi subsolul, biodiversitatea, flora şi fauna, populaţia şi sănătatea umană, patrimonul cultural, arheologic şi arhitectonic, căi de comunicaţie şi transport, managementul deşeurilor, factorii climatici, valorile materiale, peisajul, turismul. Problemele de mediu actuale relevante pentru plan au fost identificate pentru fiecare factor/ aspect de mediu prezentat mai sus. A fost ales acest mod de abordare pentru a asigura tratarea tuturor elementelor pe care le presupune evaluarea de mediu. 2.1. Aspecte relevante ale stării actuale a mediului 2.1.1 Apa Principalul emisar al apelor de precipitatii din zona comunei Ivesti il constituie raul Barlad care strabate comuna de la nord la sud. In partea de vest a teritoriului administrativ curge raul Siret, care formeaza de altfel si granita naturala cu judetul Vrancea Din analiza statistica realizata de SGA Galati – Directia Apelor Prut Iasi in perioada 2003 – 2009 s-a constatat ca râul Bârlad este cel mai poluat râu care străbate judeţul Galaţi, în special în lunile de varǎ datoritǎ debitelor reduse, vitezei de curgere relativ mici, oxigenării deficitare care micşorează capacitatea de autoepurare a apelor. In urma monitorizarii realizate in mai multe sectiuni de control s-au constatat urmatoarele:

S-au semnalat depăşiri ale limitelor admisibile atât la regimul oxigenului, cât şi la ionii generali de salinitate şi nutrienţi.

Gradul de poluare este mai pronunţat în lunile de varǎ când substanţele organice reduc concentraţia de oxigen dizolvat în apǎ ca urmare a proceselor biochimice.

Desi in anii 2006 si 2007 evolutia calitativa a apei a cunoscut o imbunatatire, in anii 2008 - 2009 s-a constatat o stare mai puţin bună a calităţii apei râului, datorita viiturilor care s-au inregistrat in perioada aprilie-septembrie 2008, care au contribuit la incarcarea cursului de apa cu materii in suspensie antrenate de pe versanti si din sedimentele depuse.

2.1.2 Aer Din punct de vedere meteoclimatic, zona comunei Ivesti aparţine sectorului de climă excesiv continentală, mai aspra comparativ cu jumatatea sudica a judetului. Precipitatiile medii anuale sunt 430mm/an, iar repartiţia lor este foarte neregulată, cu alternanţe ploioase şi secetoase şi cu o mare frecvenţă a ploilor torenţiale, ceea ce se reflectă în ritmul şi intensitatea proceselor de versant Cea mai mare frecvenţă o au vânturile dinspre nord (25,1%) si nord – vest (8,3%) purtătoare de umiditate. Acestea, alături de structură şi declivitate, explică intensitatea degradărilor de teren pe frunţile de creastă şi versanţi orientaţi în aceeaşi direcţie. In comuna Ivesti mediul inconjurator nu este afectat de fenomene de poluare sau degradari care sa duca la modificari esentiale ale calitatii factorilor de mediu. 2.1.3 Solul şi subsolul In perimetrul comunei Ivesti cele mai extinse si caracteristice soluri sunt cernoziomurile levigate. Cernoziomurile cu subtipurile lor de evolutie (slab, moderat si puternic levigate), ocupa in mare masura culmile largi interfluviale si versantii slab inclinati.



Pe versantii inclinati, erodati, aceste soluri se asociaza cu cernoziomurile in evolutie (semicarbonatice si carbonatice) local chiar cu mici zone de soluri intrazonale halomorfe si hidromorfe

Fig. 2 - Harta geologică a Judeţului Galati

2.1.4. Biodiversitate, floră şi faună În mod natural, teritoriul administrativ al comunei Ivesti aparţine în principal etajului de vegetaţie stepică si intr-o mai mica masura etajului de vegetatie silvostepica. Suprafaţa ocupată de păduri este de 1.456,00 ha., iar suprafata ocupata de vii este de 929 ha. Pe substratul litologic alcătuit din loess care ocupă cea mai mare suprafaţă a judeţului Galaţi, ca şi pe nisipurile de pe valea Bârladului şi Siretului, s -a instalat o vegetaţie ierboasă, tipic de stepă, care apare astăzi numai pe terenurile unde nu se face agricultură. Asociaţiile stepice sunt asemănătoare cu cele ale Europei estice, care se continuă şi pe teritoriul judeţului Galaţi. Vegetaţia de stepă este reprezentată prin graminee şi dicotiledonate. Gramineele sunt prezente prin tufişuri rezistente la uscăciune formate din: păiuşul (Festuca vallesiaca), negara (Stipa capillata), pirul crestat (Agropyrum oristatum), lucerna mică (Medicago minima) etc. În afară de aceste asociaţii de vegetaţie stepică, mai sunt răspândite asociaţii vegetale derivate sau secundare, reprezentate prin Andropogon Ischaemum,

Ivesti



care este rezistentă la păşunat şi se instalează uşor pe terenurile degradate. Pe nisipurile fixate apar: sărăcică (Salsola ruthenica), ciulini (Cecatocarpus arenarius) etc. Apar de asemenea, păduri de stejar în amestec cu tei şi carpen, precum şi păduri de stejar brumăriu, arţar tătăresc sau plantaţii de salcâm. Fauna terestrǎ este bine reprezentatǎ de mamifere rozătoare, amfibieni, reptile, iar dintre păsări mai des întâlnite sunt potârnichea, prepeliţa şi ciocârlia. Pădurile adăpostesc specii de interes cinegetic ca mistreţul şi vulpea. Fauna aparţine biotopului stepei şi silvostepei precum şi biotopului luncilor şi bălţilor. Fauna spontană este reprezentată, atât prin animale sedentare, cât şi migratoare. Elementele faunistice care populează zona silvostepei sunt adaptate agrobiocenozelor (mamifere, pasari etc.). Fauna care populează luncile şi bălţile se compune din mamifere precum: vulpe, vidra, iar dintre păsări: starci, egrete, raţe, pescăruşi etc. Modificările care au avut loc în biotop au avut ca urmare şi reducerea lor ca număr şi arie de răspândire. Pe teritoriul administrativ al comunei Ivesti se află următoarele zone protejate:

• Aria de Protecţie Speciala Avifaunistica ROSPA0071 „Lunca Siretului Inferior” declarata parte integranta a reţelei ecologice europene Natura 2000 in România prin H.G. nr.1284/ 24.10.2007

• Situl de importanta comunitara ROSCI 0162 Lunca Inferioara a Siretului. 2.1.5. Relieful Comuna Ivesti este situata in zona de campie, pe partea stanga a raului Barlad care strabate comuna de la nord la sud. Raul Siret realizeaza granita naturala cu judetul Vrancea. Practic, comuna Iveşti este situată in terasa Bârladului, cât şi-n lunca interfluviului Bârlad-Siret. Teritoriul comunei este situat pe partea stângă a râului Bârlad, având o înclinare dinspre nord spre sud, cotele variind între +30,00 - +35,00m. Unitatea geografică majoră care se regăseşte pe întreg teritoriul administrativ al comunei Ivesti este Câmpia Română reprezentată prin extremitatea nord-estică a acesteia - Câmpia (de terase) tabulară a Tecuciului, parte integranta a Podisului Moldovenesc, brazdat in aceasta zona de raurile Siret si Barlad. Câmpia Tecuciului are aspect de golf, pătrunzând adânc în partea de sud-vest a Podişului Moldovei, între Colinele Tutovei la nord şi nord-vest şi Podişul Covurlui la est. Altitudinile maxime pe care le atinge relieful în arealul comunei coboară sub 45,00 m, iar trăsătura esenţială a zonei o constituie predominarea câmpurilor largi şi puţin înclinate spre vest în zona satului Ivesti, respectiv spre est în extremitatea nord-vestică a satului Podoleni - în zona propusă pentru extinderea acestuia. Relieful actual al teritoriului comunei Ivesti reprezintă încă porţiuni ale câmpiei lacustre pliocen-cuaternare originare. Dintre factorii modelatori ai reliefului, un rol important şi activ l-au avut reţeaua hidrografică şi procesele de versant. Terasele din lungul reţelei hidrografice dovedesc că apele şi-au păstrat direcţia de curgere din pliocen şi datorită mişcărilor tectonice pozitive din cuaternar, care au afectat şi teritoriul comunei Ivesti. Concomitent s-au desfăşurat şi procesele de versant, amplificate sau atenuate de condiţiile climatice: calde în neogen, cu alternanţe periglaciare şi interperiglaciare în pleistocen, temperat-continentale cu nuanţe excesive în prezent.



Lunca Bârladului este şesul care însoţeşte valea Bârladului şi reprezintă cel mai tânăr relief fluviatil - holocen, fiind constituit prin eroziunea, transportul şi depunerea materialelor din amonte, acestea formând o microgeomorfologie caracteristică. De asemenea este şi cea mai joasă treaptă de relief, relativ plană, cu mici pante longitudinale. Defrisarile si extinderea culturilor agricole au accentuat eroziunea suprafetelor inclinate mai inalte, au crescut debitele solide ale apelor si au fost accentuate procesele aluviale si coluvio –proluviale ale zonelor mai joase.

Fig. 3 - Harta unităţilor de relief

Din interpretarea stratificaţiei întâlnite în forajele executate în timp, se disting următoarele zone geomorfologice:

A. Terasa superioară situată în extremitatea estică a teritoriului comunei, cu cote cuprinse între +35,00 - +46,00m. Această zonă este acoperită în general de culturi de vie, pomi, teren arabil.

B. Terasa inferioară de tip A, cu cote cuprinse între +25,00 - +35,00m. Această terasă se caracterizează prin prezenţa în suprafaţă a unui relief eolian reprezentat prin dune de nisip, aproape stabilizat, pe alocuri acoperite de prafuri argiloase – nisipoase loessoide. Suprafaţa terasei inferioare este acoperită de case parter – parter + 1etaj din paiantă şi cărămidă, cât şi de teren arabil cu culturi de porumb, viţă de vie, pomi fructiferi.

C. Zona de luncă, cuprinde zonele din comună cu cote între +18,00 - +25,00m, cu porţiuni inundabile la precipitaţii abundente, prezentând diguri în zona Siretului. Această zonă este acoperită parţial cu construcţii parter – parter+1etaj din paiantă şi cărămidă, şi parţial cu izlaz, teren arabil, culturi de vie, pomi. În zona de izlaz există exces de umiditate, cu vegetaţie caracteristică.

Ivesti



În ceea ce priveşte deplasările de teren - factorul declanşator pentru acestea este apa, precipitaţiile căzute pe versant, care provoacă apariţia alunecărilor sau reactivarea unora mai vechi, concomitent cu inundaţiile. Alunecările de teren sunt categoria cea mai importantă a deplasărilor de teren. Relieful cu pante pronuntate ale campiei inalte si prezenta pamantului loessoid fac ca acesta sa se erodeze, iar particulele de pamant sa fie antrenate usor de apele d in precipitatii Seismic, teritoriul administrativ al comunei se încadrează în zona de hazard seismic descris de valoarea de vârf a acceleraţiei orizontale a terenului ag = 0,28g (acceleraţia terenului pentru proiectare), determinată pentru intervalul mediu de recurenţă de referinţă (IMR) corespunzător stării limită ultime. Valoarea perioadei de control (colţ) a spectrului de răspuns este Tc = 1,0 s. Acesta este afectat de mişcările - cutremurele moldavice, ale căror două focare sunt tributare zonei Vrancea:

- în interiorul depresiunii subcarpatice a Vrancei, cu hipocentri la adâncimi cuprinse între 100 şi 200 km;

- la exterior, în zona Focşani – Mărăşeşti - Tecuci, cu hipocentri mai puţin adânci, 60 km.

2.1.6. Populaţia si sanatatea umana Conform datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică in anul 2009, populaţia totală stabilită a comunei Ivesti număra 9950 locuitori, din care 4.876 bărbaţi (49,00%) şi 5.074 femei (51,00 %). În privinţa densităţii populaţiei (număr locuitori raportaţi la suprafaţa teritoriului administrativ al comunei), comuna Ivesti dispune de 105 loc/km2.

Fig. 4 - Gruparea unităţilor teritoriale în judeţul Galaţi după densitatea populaţiei



Activitatea economică în comună este destul de dezvoltată. În prezent, potenţialul economic al comunei Iveşti este constituit din agricultură, industrie, comunicaţii şi prestări servicii. În comună funcţionează şi exploataţii agricole organizate de:

S.C DIMA 3 M IMPEX SRL, SC VINTON SRL, SC PRODGRAIN SRL Şendreni, SC CETRERAŞ COM SRL, SC CAMBIOS AGROPREST SRL,

Dotarea cu maşini şi utilaje agricole este corespunzătoare. Producătorii agricoli dispun în prezent de un parc compus din 65 tractoare şi alte maşini şi utilaje agricole. Industria este reprezentată în comună de societăţile:

SC Derby SRL – producător de produse artizanate din lemn şi furnir, Ateliere de confecţii mobilă si tâmplărie, Atelier de confecţii metalice, Secţie de împletituri răchită.

În comună funcţionează şi o bază de recepţie a cerealelor şi un siloz pentru păstrarea cerealelor aparţinând SC CEREALCOM SA Galaţi, sifonării, ateliere de reparaţii tâmplărie şi reparaţii mecanice, un restaurant cu sală de nunţi, două spalătorii auto, salon de fizioterapie, trei supermarket-uri, etc. Resursele de muncă şi populaţia ocupată Emigrările masive de populaţie tânără din comună au condus inevitabil la diminuarea contingentului fertil şi în consecinţă la reducerea fertilităţii şi a natalităţii, concomitent cu creşterea indicatorilor mortalităţii. In ceea ce priveşte locurile de muncă în localitatea Ivesti, acestea sunt cu preponderenţă în agricultură şi în sfera serviciilor.

Starea de sănătate a populaţiei Starea de sănătate a populaţiei comunei Ivesti este monitorizată în cadrul a doua dispensare umane, a spitalului de boli cronice, a doua cabinete stomatologice, iar ca personal de specialitate – 4 medici, 2 stomatologi si 15 asistenti medicali. Asistenta sanitar-veterinara este asigurata de doi medici veterinari si patru tehnicieni veterinari.

Activităţi economice Comuna Ivesti face parte din rândul comunelor cu activităţi preponderent agricole si legumicole. Funcţia agricolă a comunei Ivesti se materializează în producţia vegetală, producţia animalieră, elemente de activităţi adiacente precum prelucrarea primară a produselor vegetale şi animaliere (produse de lapte de vacă şi oaie), preponderente mai ales în sectorul privat. De asemenea, tot în sprijinul activităţii agricole acţionează şi resortul economic de valorificare pe piaţa liberă a produselor agroalimentare obţinute.

a) Agricultura

O analiză a producţiilor medii la principalele culturi agricole ale comunei Ivesti faţă de întregul judeţ, în anul 2009, este prezentată în tabelul de mai jos:

Culturi agricole principale Comuna Ivesti Judeţul Galaţi % faţă de judeţ

Grâu, kg/ha 419 2.641 18,59

Porumb, kg/ha 3.061 1.828 167,45

Floarea soarelui, kg/ha 930 821 113,27



Se observă că producţiile agricole (dominante pe teritoriul agricol) sunt mult mai mari (cu excepţia celei de grau) fata de cele ale judeţului, ceea ce confirmă valoarea agricolă a solurilor comunei ca fiind foarte bună. Activităţile specifice agriculturii - servicii mecanizate – se desfăşoară în cadrul unor asociaţii agricole (societăţi agricole cu personalitate juridică şi asociaţii familiale). Morile de pe teritoriul comunei, prelucrează resursele locale de grâu, porumb, seminţe de floarea soarelui. Producţia animalieră

Efectivele de animale prezente în comună pentru anul 2008 se regăsesc în mare parte în gospodăriile populaţiei şi sunt evidenţiate în tabelul de mai jos.

Efective de animale (nr.) 2008

bovine 955

porcine 766

păsări 24500

ovine şi caprine 2850

familii de albine 200

b) Industria

Conform datelor furnizate de Direcţia de statistică, numărul mediu al salariaţilor în anul 2005, din totalul comunei a fost următorul:

Comuna Ivesti 2005

Industrie 156

Constructii -

Comerţ 54

Transport 45

Administraţie publică 18

Învăţământ 88

Activitati financiar bancare si de asigurari 1

Sănătate şi asistenţă socială 27

TOTAL 396

Dotările existente în cadrul comunei Ivesti sunt următoarele: INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII

- Primarie si Consiliu Local; - 5 Scoli; - 5 Gradinite; - 3 Biserici; - Camin cultural; - 2 Dispensare umane; - Spital boli cronice - 2 cabinete medicale - 4 Farmacii;

SPATII PLANTATE, SPORT SI AGREMENT

- Stadion „Nicu Nor”



- Sala de sport

GOSPODARIE COMUNALA 3 Cimitire;

DESTINATIE SPECIALA Politie;

2.1.7. Patrimoniul cultural, arheologic sau arhitectonic Pe teritoriul comunei Ivesti nu figurează monumente istorice. Dotările cu caracter religios (biserici) nu necesită zone extinse de protecţie. 2.1.8. Căi de comunicaţie şi transport Principalele căi de comunicaţie de pe teritoriul administrativ al comunei Ivesti sunt: Rutiere:

Drumul national DN25 Sendreni - Tecuci;

Drumul judetean DJ254

Drumul comunal : DC 57

Feroviare:

calea ferată Galaţi - Tecuci, prevazuta cu doua statii CFR: statia Ivesti si halta Bucesti

2.1.9. Managementul deseurilor Conform prevederilor HG nr. 349/ 2005, spatiile de depozitare din mediul rural aveau termen de reabilitare pana la 16 iulie 2009 prin salubrizarea zonei si reintroducerea acesteia in circuitul natural sau prin inchidere conform „Indrumarului de inchidere a depozitelor existente neconforme de deseuri nepericuloase” prevazut in anexa 2 a Ordinului 1274/ 2005 privind emiterea avizului de mediu la incetarea activitatilor de eliminare a deseurilor, respectiv depozitare si incinerare, completat cu Ord. Nr. 120/ 2008. Pana la 16.07.2009 locuitorii comunei transportau deseurile din gospodarii la cele trei platforme de gunoi neconforme din comuna. Platforma neconforma de gunoi (SMA) din satul Ivesti avea o suprafata estimata de 0,5 ha, iar platformele neconforme de gunoi din satul Bucesti (Pod Livada si Pod Balastiera) aveau o suprafata estimata de 0,75 ha fiecare. La sfarsitul lunii iunie 2009, Consiliul local a reusit reabilitarea celor trei platforme conform prevederilor legale, urmand o procedura simplificata: compactare, acoperire si uniformizare a stratului de pamant. 2.2. Evoluţia probabilă a mediului în cazul neimplementării Planului Urbanistic

General Aceasta parte a raportului prezinta principalele subiecte abordate si identifica problemele legate de mediu si sanatate publica. Analiza situatiei actuale privind calitatea si starea mediului natural, precum si a situatiei economice si sociale a relevat o serie de aspecte semnificative privind evolutia probabila a acestor componente. In aprecierea evolutiei diferitelor componente ale



mediului trebuie luat in considerare faptul ca un plan urbanistic general creeaza un cadru pentru dezvoltarea si modernizarea zonei prin mijloace specifice. Acest tip de plan poate, pe de o parte, genera presiuni asupra unor componente ale mediului, iar pe de alta parte, poate solutiona anumite probleme de mediu existente. De asemenea, trebuie luat in considerare că un plan urbanistic general, prin specificul său, nu se poate adresa tuturor problemelor de mediu existente, ci doar celor care pot fi solutionate prin mijloace urbanistice. Pe de alta parte, propunerile privind planificarea si regulamentul local de urbanism aferent iau in considerare criteriile de protectie atat a sănătătii umane, cat si a mediului natural si construit. In continuare este prezentata sub forma tabelara evolutia factorilor de mediu ca: apa, aer, sol, biodiversitate, sanatatea populatiei, patrimoniul arhitectonic, arheologic si cultural, peisajul, mediul social si economic, in situatia neimplementarii PUG al comunei Ivesti.



Evoluţia factorilor de mediu in situaţia neimplementării masurilor din Planul Urbanistic General

Factori de mediu

Aspect identificat Propuneri PUG Efecte in cazul neimplementarii propunerilor

Apa Neacoperirea cu servicii de utilitate publica (alimentare cu apa) pentru întreaga comuna Lipsa sistem de canalizare si staţie de epurare Lipsa partiala a rigolelor si santurilor de scurgere sau intretinerea celor existente

Extinderea sistemului de alimentare cu apa asigurându-se in acest fel necesarul de apa pentru întreaga comuna Realizarea unui sistem de colectare ape uzate pentru întreaga comuna Realizarea unui sistem de colectare a deseurilor si directionarea lor la un depozit de deseuri autorizat Amenajarea de santuri si rigole pe marginea drumurilor pentru colectarea apelor pluviale din zonele de locuit

Neimplementarea PUG va conduce in continuare la degradarea calităţii apelor de suprafaţa si adâncime, in proces continuu de degradare datorita exploatării intensive a resurselor de apa freatica si a lipsei unui sistem centralizat de alimentare si evacuare/ tratare ape uzate.

Aer Infrastructura rutiera necorespunzătoare calitativ Utilizarea combustibilului solid in instalatii cu randament scăzut pentru incălzirea locuintelor si necesităti gospodăresti Lipsa spatii verzi amenajate Poluarea generata de depozitarea necontrolata a deşeurilor menajere

Consolidarea si refacerea infrastructurii rutiere ce traversează teritoriul administrativ al comunei Amenajarea zonelor verzi, a unor spatii verzi de protectie intre unitatile economice si vecinatati. Inserarea unor spatii verzi amenajate (de tip parc) pentru imbunatatirea microclimatului Realizarea unui sistem de colectare a deseurilor si directionarea lor la un depozit de deseuri autorizat

Gradul de degradare a drumurilor va creste; Relaţiile de comunicare dintre localitati vor fi din ce in ce mai restrânse Consumul de combustibil va creste si implicit emisiile de gaze cu efect de sera Nemulţumirea populaţiei si creşterea fenomenului migrator.

Sol Lipsa sistem de canalizare si tratare apa uzata Poluarea generata de depozitarea necontrolata a deseurilor menajere

Realizarea unui sistem de colectare ape uzate pentru intreaga comuna Realizarea unui sistem de colectare a deseurilor si directionarea lor la un depozit de deseuri autorizat

Neimplementarea PUG va conduce in continuare la degradarea calităţii solului, având in vedere ca in prezent se confrunta cu probleme privind depozitarea necontrolata a deşeurilor, poluarea solului datorata lipsei unui



sistem centralizat de colectare a apelor menajere, alunecărilor de teren

Sănătatea populaţiei

Lipsa sistem alimentare cu apa, sistem de canalizare si tratare apa uzata Poluarea generata de depozitarea necontrolata a deşeurilor menajere Lipsa spatii verzi amenajate

Extinderea sistemului de alimentare cu apa asigurandu-se in acest fel necesarul de apa pentru intreaga comuna. Realizarea unui sistem de colectare ape uzate pentru intreaga comuna Realizarea unui sistem de colectare a deseurilor si directionarea lor la un depozit de deseuri autorizat Amenajarea zonelor verzi, a unor spatii verzi de protectie intre unitatile economice si vecinatati. Inserarea unor spatii verzi amenajate (de tip parc) pentru imbunatatirea microclimatului

Neimplementarea PUG va avea o influenta negativa asupra stării de sănătate si confort a populaţiei, apariţia unor boli specifice, având in vedere lipsa dotărilor de utilitate publica (alimentare cu apa, reţea de canalizare si staţie de epurare, management defectuos al deşeurilor menajere, spatii verzi si agrement)

Riscuri naturale

Alunecari de teren Executia de lucrari pentru stabilirea zonelor cu alunecari de teren Delimitarea zonei cu riscuri naturale Se instituie “interdictie de construire “ in zonele cu risc

Neimplementarea PUG va conduce la mărirea suprafeţelor afectate de fenomenele de alunecare de teren.

Peisajul Lipsa spatiilor verzi, a zonelor de joacă si recreere.

Amenajarea zonelor verzi, a unor spatii verzi de protectie intre unitatile economice si vecinatati. Inserarea unor spatii verzi amenajate (de tip parc) pentru imbunatatirea microclimatului.

Neimplementarea PUG va avea efecte negative asupra peisajului deoarece in continuare se vor depozita haotic deşeurile, spatiile verzi vor fi in continuare neamenajate sau inexistente, se va contrui fara a se respecta regulamentul de urbanism local



Zonare teritoriala

Extinderea zonei de locuit prin completarea zonelor existente sau reparcelare in cadrul zonelor de locuit. Intravilanul existent este mai mic decat necesarul de dezvoltare al localitătii.

Introducerea in intravilan a unei suprafete de 62,25 ha cu destinatie de locuinte si functiuni complementare

Se va construi fără a respecta regulamentul de urbanism local

Mediul social si economic

Infrastructura rutiera necorespunzătoare calitativ Sistem de management defectuos al deşeurilor Neacoperirea cu servicii de utilitate publica Introducerea in intravilan a unei suprafete de 62,25 ha

Consolidarea si refacerea infrastructurii rutiere ce traversează teritoriul administrativ al comunei Realizarea unui sistem de colectare a deseurilor si directionarea lor la un depozit de deseuri autorizat Extinderea sistemului de alimentare cu apa asigurându-se in acest fel necesarul de apa pentru întreaga comuna Realizarea unui sistem de colectare ape uzate pentru intreaga comuna

Neimplementarea PUG va conduce la diminuarea in continuare a standardului de viata al cetăţenilor din comuna, datorita lipsei locurilor de munca, a infrastructurii, a utilitătilor publice

Ca si o concluzie, se poate remarca ca implementarea acestui plan va avea un impact pozitiv, mai ales asupra economiei comunei, prin creşterea nivelului de trai al populaţiei din zonă (crearea de noi locuri de muncă), dezvoltarea infrastructurii, a reţe lelor de utilităţi.



3. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectată semnificativ

Avand in vedere suprafata teritoriului administrativ al comunei pe care se va interveni pentru realizarea obiectivelor prevazute in PUG se apreciaza ca impactul asupra mediului rezultat în urma implementării proiectelor de dezvolta re se va resimti numai la nivel local şi în imediata vecinătate a acestuia. Acest lucru se datoreaza atat lucrărilor de construcţii ce se vor efectua si care implică organizări de şantier, excavări de material şi lucrări de execuţie, cat si amplasarii noilor cladiri fata de cele existente. Din analiza facuta in teren se pot desprinde o serie de alti factori care prin problemele ce le ridica, pot influenta la nivel punctual sau zonal starea calitatii factorilor de mediu, si anume:

Degradarea severa a unor terenuri datorită eroziunii, excesului de umiditate, sărături, etc.

Folosirea îngrăşămintelor chimice şi a pesticidelor, fără îndrumarea şi controlul specialiştilor;

Lipsa perdelelor de protecţie, a plantaţiilor de aliniament de -a lungul căilor de comunicaţie cu trafic intens (DJ, DC );

Inexistenţa sistemelor de canalizare stradală pentru apele uzate menajere, depozitările la întâmplare a deşeurilor menajere şi a gunoiului de grajd, folosirea fertilizanţilor în agricultură, a surselor de apă (fântâni) incorect construite şi amplasate, fără asigurarea zonelor de protecţie sanitară, determină prin spălări si infiltratii de ape meteorice, impurificarea apelor de suprafaţă şi mai ales, si mai ale a celor subterane cu substanţe chimice şi bacteriologice peste limite admise.

3.1. Apa

a) Alimentare cu apă potabilă În prezent în comuna Ivesti există sistem centralizat de alimentare cu apă. Sursa de alimentare cu apă o constituie pânza de apă subterană captată prin intermediul a 3 (trei) puţuri forate (din care forajul F3 este nefuncţional), amplasate în partea nord –vestică a localităţii Iveşti, în albia majoră a râului Bârlad, la cca. 200 m faţă de albia veche. Forajul F1 are debitul de exploatare de 2,8l/s iar forajul F2 are debitul de exploatare de 2,6 l/s. Apa captata este clorinata si stocata in doua rezervoare cu cu capacitatea de 80mc, respectiv 200mc. Lungimea retelei de distributie este de 11km. Operatorul sistemului de alimentare cu apa potabila este SC Apa Canal SA.

b) Evacuarea apelor uzate menajere / canalizarea

Cele dou sate nu dispun de sisteme centralizate de canalizare, apele uzate menajere provenite din locuinţele individuale fiind colectate în bazine proprii, cea mai mare parte în regim absorbant. În zona centrală a satului Iveşti există o reţea de canalizare a apelor uzate, aceasta deservind 7 blocuri cu apartamente. Apele uzate de tip menajer rezultate de la consumatori sunt canalizate prin două reţele din tuburi din beton (una cu Dn 500 mm şi lungimea de cca. 0,580 km, cealaltă cu Dn



400 mm şi lungimea de 2,275 km), apoi epurate mecanic prin decantare într-un bazin de beton, prevăzut cu 5 (cinci) compartimente, după care sunt evacuate gravitaţional în albia veche a râului Bârlad printr-o conductă din beton cu Dn 300 mm. Sistemul de canalizare din localitatea Iveşti deserveşte 135 locuitori si 4 agenţi economici, racordaţi la sistemul de canalizare ape uzate. 3.2. Aer Principalele surse poluare a aerului in zona care face obiectul prezentei evaluari sunt reprezentate de:

numărul mare de autovehicule ce tranzitează zona;

procese de ardere a combustibililor (gazoşi, lichizi, solizi) pentru încălzirea locuinţelor

emisiile caracteristice rezultate din procesele de fermentaţie a gunoiului de grajd. Poluanţii sunt: pulberi în suspensie, oxizii de azot (NO2), oxizii de sulf (SO2), oxizi de carbon (CO, CO2). Aceştia sunt caracteristici atat arealelor cu densitate mare a locuintelor, cat si celor din lungul principalelor artere de circulaţie (DN25). Poluanţii principali asociaţi acestor surse se încadrează în limitele impuse de Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului. Distribuţia spaţială a concentraţiilor de poluanţi este variabilă fiind în strânsă corelare cu tipul surselor, amplasarea acestora, nivelul emisiilor şi condiţiile topoclimatice. În zonă nu sunt surse majore de poluare a aerului. Prin Ordinul nr. 1269/2008 privind încadrarea localităţilor în cadrul Regiunii 2, potrivit prevederilor Ordinului ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerărilor urbane şi clasificarea aglomerări lor şi zonelor pentru evaluarea calităţii aerului în România, localitatea Ivesti, din judeţul Galaţi a fost încadrată astfale:

1. în lista 2 – unde nivelurile concentraţiilor unuia sau mai multor poluanţi sunt intre valoarea limita si valoarea limita plus marja de toleranta

sublista 2.2. – pentru pulberi în suspensie (PM10); 2. lista 3 – unde nivelurile concentraţiilor unuia sau mai multor poluanţi sunt mai

mici decât valoarea limită stabilită conform Ordinului 592/2002:

sublista 3.2. – zonă pentru care nivelurile concentraţiei unuia sau mai multor poluanţi sunt mai mici decât valoarea limită, dar se situează între pragul superior de evaluare si pragul inferior de evaluare pentru dioxid de sulf (SO2);

sublista 3.3. – zonă pentru care nivelurile concentraţiei unuia sau mai multor poluanţi sunt mai mici decât valoarea limită dar nu depăsesc pragul inferior de evaluare pentru dioxid de azot si oxizi de azot (NO2/ NOx), plumb (Pb), monoxid de carbon (CO) şi benzen (C6H6).

3.3. Sol Poluarea solului în zonă este determinată de activităţile agricole şi zootehnice, ca urmarea a utilizării unor tehnologii de fertilizare inadecvate tipului de sol din zonă, respectiv utilizarea unor doze mai mari de fertilizanţi fără să fie realizate studii pedologice şi agrochimice, depozitarea gunoiului de grajd pe platforme neamenajate (platforme neimpermeabilizate fără sistem de colectare a levigatului).



Depozitarea deşeurilor menajere în depozite neconforme din punct de vedere al legislaţiei de mediu au contribuit la poluarea solului în zonele aferente amplasamentelor acestora. Totusi, managementul corect al deseurilor menajere la nivelul comunei, precum si inchiderea celor trei platforme de deseuri neconforme din punct de vedere al legislatiei de mediu, au contribuit la reducerea poluării solului in zonele aferente amplasamentelor acestora. Lipsa unui sistem de canalizare centralizat şi utilizarea unor sisteme tip bazin absorbant (latrină) neimpermeabilizate contribuie la contaminarea solului, subsolului şi a apei freatice. Pentru protecţia solului, in special a zonelor cu risc natural, sunt necesare lucrări de amenajare şi consolidare a terenurilor în pantă, precum şi împădurirea acestora.

Conform prevederilor Ordinului 1552/743 din 2008 emis de MMDD si MADR pentru aprobarea listei localitătilor pe judete unde există surse de nitrati din activităti agricole, comuna Ivesti este nominalizată. 3.4. Biodiversitate Pe teritoriul administrativ al comunei Ivesti se află următoarele zone protejate:


• Situl de importanta comunitara ROSCI 0162 Lunca Inferioara a Siretului. Prezentarea sitului ROSPA0071 - Lunca Siretului Inferior. Conform HG 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, Anexa 1 - Lista ariilor de protecţie specială avifaunistică şi Formularului Standard Natura 2000 (conform Anexei 4 la HG 1284/2007) se prezintă următoarele caracteristici principale ale sitului desemnat: Denumirea sitului: ROSPA0071 - Lunca Siretului Inferior Localizarea sitului: Unităţile administrativ teritoriale în care este localiza t situl şi suprafaţa unităţii administrativ teritoriale cuprinsă în sit (în procente): • Judeţul Brăila: Măxineni (4%), Silistea (4%), Vădeni (5%), • Judetul Vrancea: Adjud (31%), Biliesti (35%), Garoafa (18%), Homocea (18%), Mărăsesti (16%), Nănesti (10%),Ploscuteni (30%), Pufesti (17%), Ruginesti (4%), Suraia (21%), Vânători (12%), Vulturu (6%), • Judetul Galati: Brănistea (58%), Cosmesti (28%), Fundeni (79%), Independenta (46%), Ivesti (4%), Liesti (5%), Movileni (30%), Nămoloasa (40%), Nicoresti (15%), Piscu (33%), Poiana (39%), Schela (2%), Slobozia Conachi (<1%), Sendreni (3%), Tudor Vladimirescu (59%), Umbrăresti (15%). Coordonatele sitului: - Latitudine: N 450 52’ 42’’ - Longitudine: E 27º 16' 58'' Suprafaţa sitului (ha): 38 496.0



Altitudine (m): Min.: 0; Max.: 303; Med.: 33 Regiunea biogeografică: Continentală şi stepică Regiunile administrative NUTS % Numele judeţului RO021 4.5 Brăila RO024 66.4 Galaţi RO026 9.1 Vrancea

Fig. 5. Harta ROSPA0071 - Lunca Siretului Inferior



Tabel 3: Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global A229 Alcedo atthis 15-25 p D B C C A029 Ardea purpurea 5-12 p D B C C A024 Ardeola ralloides 5-10 p D B C C A060 Aythya nyroca 20-25 p 100-150 i C B C C A196 Chlidonias hybridus 80-100 p 380-450 i C B C C A031 Ciconia ciconia 300-500 i C B C C A081 Circus aeruginosus 6-12 p C B C B A038 Cygnus cygnus 4-10 i D B C C A027 Egretta alba 15-30 p 50-160 i C B C C A026 Egretta garzetta 20-45 p 80-180 i C B C C A189 Gelochelidon nilotica 5-10 i B B C B A135 Glareola pratincola 10-14 i C B C C A022 Ixobrychus minutus 10-15 p C B C C A338 Lanius collurio 15-25 p D B C C A339 Lanius minor 20-35 p C B C C A177 Larus minutus 20-35 i D B C C A023 Nycticorax nycticorax 20-30 p C B C C A019 Pelecanus onocrotalus 60-75 i C B C C A034 Platalea leucorodia 5-20 p C B C C A132 Recurvirostra avosetta 5-12 p 25-30 i C B C C A193 Sterna hirundo 3-5 p 30-50 i D B C C Alte specii importante de floră şi faună Cat.: I Specia: Vertigo angustior Populaţie: C Motiv: C Cat.: I Specia: Vertigo moulinsiana Populaţie: C Motiv: C



Caracteristici generale ale sitului Cod % CLC Clase de habitate N04 2 331 Plaje de nisip N06 3 511, 512 Râuri, lacuri N06 12 511, 512 Râuri, lacuri N07 5 411, 412 Mlaştini, turbării N09 4 321 Pajişti naturale, stepe N12 37 211 - 213 Culturi (teren arabil) N14 8 231 Păşuni N16 21 311 Păduri de foioase N26 8 324 Habitate de păduri (păduri în tranziţie) Alte caracteristici ale sitului: Este o zonă de subsidenţă cu altitudini reduse (aprox. 5m). Se întâlnesc păduri de luncă. Flora de lunca joasa inundabila este intens reprezentata de asociatii vegetale specifice din genurile Pragmites, Typha, Nimphoides, Scirpus si altele. Este o zona aflată în calea migratiei numeroaselor specii de pasari acvat ice: ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea), treskiornitide (Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia), anatide (Cygnus olor, Anser anser, Anas querquedula, Anas clypeata, Aythya ferina, Aythya nyroca), ralide (Gallinula chloropus, Fulica atra), charidriiforme (Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Limosa limosa, Tringa totanus, Tringa ochropus), laride (Larus ridibundus), sternide (Sterna hirundo, Chlidonias hybridus), hirundinide (Riparia riparia, Hirundo rustica), sylviide (Acrocephalus sp.) s.a. Calitate şi importanţă: Lunca Siretului Inferior se întinde pe raza judeţelor Galaţi, Brăila, Vrancea. Vulnerabilitate: Activităţi antropice cu impact negativ asupra ecosistemului: păşunat, pescuit, vânătoare, extragere de nisip şi pietriş, poluarea apei. Tab. 4 : Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată Cod Activitate Intensitate % Infl. 140 Păşunatul C 0 - 300 Extragere de nisip si pietris A 0 - 701 Poluarea apei B 0 - 164 Curatarea padurii C 0 + 220 Pescuit sportiv B 0 0 230 Vanatoare C 0 - 421 Depozitarea deseurilor menajere B 0 - 502 Drumuri, drumuri auto C 0 - 503 Linii de cale ferata, TGV C 0 0 952 Eutrofizarea B 0 - 941 Inundatii B 0 + Tab. 5: Activităţi şi consecinţe în jurul sitului Cod Activitate Intensitate % Infl. 403 Habitare dispersata B 0 0 421 Depozitarea deseurilor menajere C 0 -



Managementul sitului Situl ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior este atribuit in custodie Asociatiei pentru Conservarea Diversitatii Biologice Focsani, in baza conventiei de custodie nr. 0046/23.02.2010. Urmeaza sa se stabileasca structura administrativă a sitului, care să elaboreze Planul de Management şi regulamentele specifice acestui sit, conform prevederilor OUG nr.57/2007. Prezentarea sitului ROSCI0162 - Lunca Inferioara a Siretului. Prin Ordinul M.M.D.D. nr. 2387/2011 a fost declarat Situl de Importanț ă Comunitară ROSCI 0162 Lunca Inferioară a Siretului. Conform formularului standard Natura 2000 obiectivele de protecț ei ale acestei arii naturale protejate sunt specii de mamifere, reptile, amfibieni , peș ti ș i nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE. Lutra lutra – vidra Răspândită din Europa până în Asia centrala si nordul Africii. La noi, localizata în delta si pe lânga râurile de munte bogate în păstrăvi. Trăieș te în apa ș i pe uscat, având vizuina cu doua intrări. Se hrăneș te cu peș ti, broaș te, raci, mamifere mici, acvatice. Răspândirea vidrei la noi depinde de posibilitatea procurării hranei ei de baza: peș ele. Tocmai de aceea biotopul vidrei îl constituie ț ărmurile împădurite ale apelor curgătoare ș i stătătoare,fie ele de munte sau de ș es. Spermophilus citellus – popândău Populează zona de stepă, neîmpădurită, fiind prezent în biotopuri foarte diferite: izlazuri, pajişti, terenuri cultivate sau înierbate, grădini, livezi, râpe, diguri etc. În ţara noastră, popândăul are o răspândire discontinuă, lipsind total din podişul Transilvaniei. Spre deosebire de alte zone ale arealului, în România nu a fost întâlnit la altitudini mari, urcând numai până la 450 m (dealul Pietricica din Piatra Neamţ). Specia există în afara arcului carpatic, până la graniţele ţării, în Moldova, Muntenia, Oltenia, Crişana, Maramureş, densitatea populaţiei putând atinge 13-17 indivizi/ha în Bărăgan şi Dobrogea. Emys orbicularis – ţestoasa de apă Populează malurile lacurilor cu vegetaţie acvatică bogată, precum şi zonele mlăştinoase. Bombina bombina – buhai de baltă cu burta roşie Specie nepretenţioasă, populează ochiurile de apă permanente sau temporare, ajungând în regiunea deluroasă până la altitudini de 400 m. Preferă bălţile temporare. În România este răspândită în Câmpia Română, Dobrogea, Delta Dunării, Podişul Transilvaniei, Crişana şi Podişul Moldovei. Aspius aspius - avatul Trăieș te în toate râurile de ș es, însă urcă ș i în zone mai înalte, preferă apele limpezi ș i repezi, dar îl întâlnim ș i în lacurile ș i bălț ile adânci, cu fundul nisipos ș i pietros. Cobitis taenia – zvârluga Zvârluga populează ape stătătoare sau lin curgătoare, cu funduri mâloase.



Gobio kessleri – porcuşorul de nisisp Specie răspândită în cursul inferior al Siretului, Prutului, Argeşului, Ialomiţei, Milcovului şi în Dunăre. Gobio alpinnatusi - porcuşor de nisip Trăieș te în Dunăre ș i în cursul inferior al râurilor de ș es cu substrat de nisip fin sau argilă. Preferă locuri cu apă ceva mai adâncă ș i curent slab. Evită sectoarele cu apă mai rapidă sau stătătoare ș i fund mâlos. Porcuș orul de nisip are o răspândire sub media speciilor de pe teritoriul României. Trăieș te mai mult solitar, uneori în cârduri mici. Se hrăneș te doar cu faună bentonică, în special diatomee, efemeroptere, etc. Reproducerea are loc în perioada mai ș i iunie. Gymnocephalus schraetzer - răspăr Răspărul este o specie exclusiv de apă curgătoare; trăieș te în Dunăre ș i râurile moderat curgătoare, pe substrat de nisip, ocazional chiar pe pietriș ; ajunge uneori până în zona de coline a râurilor. În râuri traiste în cârduri de câteva zeci sau sute de indivizi, uneori în amestec cu alte specii mai mult sau mai puț in reofile. În general evită coturile râurilor cu apă stătătoare. Apare în unele bălț i ale Dunării în mod accidental. Poate întreprinde migraț ii scurte. Reproducerea are primăvara, în aprilie - mai. Icrele sunt adezive ș i sunt depuse în benzi late, pe fund tare, în curent. Hrana constă din nevertebrate bentonice ș i rar din icre ș i puiet de peș te. Plecus cultratus - sabiț ă Trăieș te în fluvii ș i râuri de ș es, precum ș i în multe lacuri mari interioare; frecvent ș i în limanurile ș i lacurile litorale, precum ș i în părț ile îndulcite ale mărilor. Sabiț a are o răspândire relativ redusă pe teritoriul României, în comparaț ie cu alte specii de peș ti. Rhodeus sericeus amarus – boarcă Trăieș te exclusiv în ape dulci. Prefera apele stătătoare sau încete, de aceea în râuri se întâlneș te mai ales în braț ele laterale, dar este destul de frecvent ș i în plin curent, până aproape de zona montana a râurilor. Boarț a are o răspândire relativ mare pe teritoriul României. Zingel streber – pietrar Trăieș te în Dunăre ș i râurile de deal ș i ș es, exclusiv în locurile cu curent, pe fund de pietriș , nisip sau argilă. Fusarul este o specie cu o răspândire medie pe teritoriul României. Zingel zingel - fusar Este prezent în Dunăre ș i în râurile mari ș i relativ adânci, pe fund de nisip, pietriș sau argila. Reproducerea are loc în martie ș i aprilie în plin curent, icrele fiind depuse pe pietre. Se hrăneș te cu insecte acvatice, crustacee, icre ș i peș ti mici. Specia este protejata prin: Convenț ia de la Berna (Anexa 3), Directiva Habitate (Anexa 5), Lista Roș ie IUCN, Legea 462/2001 (Anexa 3A si 4A) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei sălbatice. Lucanus cervus - rădaș ca Rădaşca este cel mai mare coleopter din România şi din Europa. O mare parte din viaţă şi-o petrece sub scoarţa arborilor căzuţi sau bătrâni, ascunsă de privirile noastre. Poate fi observată de la sfârşitul lunii mai şi până în august, aceasta fiind perioada de împerechere şi depunerea ouălor.



Vertigo angustior Specie de gasteropod care trăieș te în zonele mlăș tinoase sau pe soluri care sunt permanent umede, nu este prezentă în zone permanent submerse sau pe suprafeț e care prezintă deficit de umiditate. Situl ROSCI 0162 Lunca Inferioara a Siretului este atribuit in custodie Asociatiei pentru Conservarea Diversitatii Biologice Focsani. 3.5. Mediul social şi economic Din analiza situaţiei existente la nivelul teritoriului administrativ al comunei Ivesti, au rezultat o serie de disfuncţionalităţi ale zonelor funcţionale, impunându -se rezolvarea acestora. Principalele disfuncţionalităţi sunt reprezentate de :

- fenomene de eroziune, alunecări de teren şi inundabilitatea terenurilor; - circulaţia pe drumurile publice locale; - redimensionarea reţelelor de alimentare cu energie electrică; - managementul defectuos al deşeurilor; - zonele de protecţie sanitară.

3.6. Zgomot şi vibraţii Principala sursă de zgomot şi de vibraţii din zonă este reprezentată de traficul rutier existent pe drumurile judetene si comunale. Nivelurile de zgomot generate de traficul rutier, indică valori care se încadrează în valorile limită pentru protecţia populaţiei. Vibraţiile induse de trafic sunt imperceptibile. 3.7. Peisajul Conform OUG 114/2007 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului autoritatile publice locale au obligatia de a asigura din terenul intravilan o suprafata de spatiu verde de minimum 20 m2/locuitor, pana la data de 31 decembrie 2010, si de minimum 26 m2/locuitor, pana la data de 31 decembrie 2013. Până la sfârşitul anului 2013, la o populaţie de 9950 locuitori, suprafaţa de spaţiu verde a comunei Ivesti trebuie să ajungă la 258.700 m2 (25,87 ha). Acest lucru este realizat deaorece in prezent, suprafaţa ocupată de spaţiile verzi, sport şi agrement în intravilanul comunei Ivesti este de 58.00 ha, adica 6,51 % din teritoriu. Spaţiile verzi existente sunt alcătuite din aliniamentele plantate în lungul străzilor.

Avand in vedere ca prin PUG se vor amenaja 47,19ha si tinand cont de faptul ca exista o populatie de 9.950 locuitori, rezulta ca fiecarui locuitor ii va reveni o suprafata de spatiu verde de cca. 47,42mp.



4. Orice problema de mediu existenta relevanta pentru PUG Calitatea globală a mediului inconjurător din teritoriul administrativ territorial al comunei Ivesti este apreciată ca bună (pe teritoriul comunei nu exista surse majore de poluare a factorilor de mediu), calificativ rezultat din insumarea valorilor calitătii apei, aerului, solului, fondului forestier. Pentru viitor se propune conservarea si imbunătătirea calitătii mediului, tinandu-se seama de obiectivele specifice precizate in plan. Pe teritoriul administrativ al comunei Ivesti se află următoarele zone protejate:

• Aria de Protecţie Speciala Avifaunistica ROSPA0071 „Lunca Siretulu i Inferior” declarata parte integranta a reţelei ecologice europene Natura 2000 in România prin H.G. nr.1284/ 24.10.2007

• Situl de importanta comunitara ROSCI 0162 Lunca Inferioara a Siretului.

5. Obiectivele de protecţie a mediului, stabilite la nivel naţional, comunitar sau internaţional, care sunt relevante pentru Planul Urbanistic General

5.1. Obiective de protecţia mediului, stabilite la nivel naţional, comunitar sau

internaţional Aderarea Romaniei la UE a impus transpunerea in legislatia romaneasca a aquis–ului comunitar, implementarea si controlul implementării legislatiei specifice Obiective la nivel local si national Planul National pentru aderarea Romaniei la Uniunea Europeană In conformitate cu Planul National pentru Aderarea Romaniei la Uniunea Europeană si a prevederilor Legii nr. 151/1998 privind Dezvoltarea Regională, in luna octombrie 1999 a fost elaborat Planul National de Dezvoltare al Romaniei, care ulterior a fost revizuit la jumătatea anului 2000. Acest document corelează si integrează următoarele documente:

- Planul Regional de Dezvoltare; - Planul National pentru Agricultura si Dezvoltare Rurală; - Planul National pentru Transport; - Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului; - Strategia Natională pentru Dezvoltarea Resurselor Umane.

Din acest punct de vedere, dezvoltarea regionala a Romaniei va tine seama de considerentele privind protectia si conservarea mediului. Strategia propusă s-a axat pe următoarele domenii importante: imbunătătirea calitătii apei, reducerea emisiilor in aer (in special a celor de dioxizi de sulf si azot), reciclarea deseurilor si depozitarea deseurilor municipale in conditii ecologice Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului (PNAPM) Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului (PNAPM) a fost elaborat in 1995 (ultima dată fiind revizuit in 1999) si a fost actualizat in concordanta cu Planul National



pentru Adoptarea Acquis-ului Comunitar, in scopul furnizării unui instrument cheie pentru stabilirea măsurilor in cadrul procesului de integrare europeană, plan ce necesită integrarea politicilor de mediu in cadrul celorlalte sectoare (industrie, agricultură, transporturi, amenajarea teritoriului si sănătate). Selectarea, analiza si implementarea proiectelor din cadrul PNAPM s-a făcut in concordantă cu următoarele criterii:

- domenii majore de activitate; - abordarea pe anumite nivele (local, regional, national); - perioada de implementare: termen scurt si mediu; - problemele generale abordate: protectia calitătii apelor, protectia calitătii aerului si

a atmosferei, protectia calitătii solului, conservarea biodiversitătii, silvicultura, managementul deseurilor, planificare urbană si transporturi;

- legislatie si reglementări, dezvoltare institutională. Strategia Natională de Gestionare a Deseurilor In anul 2004, in conformitate cu Directiva Cadru privind deseurile nr. 75/442/EEC Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor a elaborat si aprobat prin hotărare a Guvernului, Strategia Natională de Gestionare a Deseurilor cu scopul de a crea cadrul necesar pentru dezvoltarea si implementarea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor, eficient din punct de vedere ecologic si economic. Conform acestei strategii, responsabilitatea pentru activitătile de gestionare a deseurilor revine generatorilor acestora in conformitate cu principiul “poluatorul plăteste” sau, după caz, producătorilor in conformitate cu principiul “responsabilitatea producătorului”.

Planul National de Gestionare a Deseurilor Acest plan national de etapă, a fost adoptat prin HG 123/2003 fiind elaborate pentru perioadă 2003-2013 in baza prevederilor legislatiei europene si nationale in domeniu si are ca scop crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea si implementarea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor municipale, eficient din punct de vedere ecologic si economic. Planul cuprinde obiective strategice pe care trebuie să le indeplinească Romania, tinte si măsuri pe termen scurt si mediu in domeniul gestionării deseurilor, precum si unele actiuni cu termen pentru anul 2020. Planul Regional de Gestionare a Deseurilor pentru Regiunea 2 S-E. Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor pentru Judetul Galati Aceste planuri sunt elaborate pentru perioada de 10 ani (2004 – 2013, cu posibilitatea de revizuire după 5 ani) in baza prevederilor Strategiei Nationale de Gestionare a Deseurilor, a Planului National de Gestionare a Deseurilor, a legislatiei europene si nationale in domeniu si au ca obiectiv crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea si implementarea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor municipale solide, eficient din punct de vedere ecologic si economic. De asemenea, planul cuprinde obiective, tinte si măsuri pe termen scurt si mediu, precum si unele actiuni pentru perioada 2004 - 2013. Relevanta Planului pentru integrarea obiectivelor de mediu si implementarea legislatiei de mediu In Planul de Urbanism General al comunei Ivesti sunt prevăzute măsuri si lucrări referitoare la:

extinderea teritoriului intravilan al comunei Ivesti cu 62,25 ha;



extinderea sistemului centralizat de alimentare cu apă potabilă;

realizarea unui sistem centralizat de canalizare

modernizarea drumurilor comunale

rezolvarea sistemului de depozitare şi colectare a deşeurilor menajere în sistem centralizat şi pe principii ecologice

extinderea retelei de energie electrică si telefonie;

Extinderea retelei de alimentare cu gaze naturale;

realizarea complex turistic si de agrement

Construire complex social cu centru de zi

Amenajarea de spatii verzi, sport si agreement (locuri de joaca pentru copii, plantatii de aliniament, zone verzi de protectie)

Prin realizarea acestor lucrări se asigură implementarea obiectivelor de mediu stabilite la nivel national si local, a prevederilor directivelor U.E. precum si a obligatiilor asumate de Romania in capitolul 22 Mediu a tratatului de aderare la U.E

5.2. Modul de îndeplinire a obiectivelor de protecţie a mediului Obiectivele sunt focalizate pe factorii/aspectele de mediu asupra cărora Reactualizare Plan Urbanistic General – comuna Ivesti, ce face obiectul prezentei evaluări poate avea un impact semnificativ asupra mediului



Tabelul : Obiective, tinte si indicatori

Factor/ aspect de

mediu

Obiective strategice de mediu

Obiective specifice de mediu

Tinte Indicatori

Apa

Limitarea poluării la nivele care să nu producă un impact semnificativ asupra calităţii apelor (apa de suprafaţă, apa potabilă, apa subterană)

Respectarea valorilor limită legale pentru concentratiile de poluanti in apele reziduale

-Realizarea reţelelor de canalizare in cele doua sate; - Realizarea de rigole şi şanţuri pentru dirijarea şi preluarea apelor pluviale de către receptorul natura; - Realizarea perimetrelor de protecţie la reţelele de alimentare cu apă şi canalizare; - Indicatorii de calitate ai apelor uzate menajere vor trebui să respecte limitele stabilite în NTPA 001/2002 ;

- Indicatori de calitate ai apei uzate menajere care să permită evaluarea calităţii acestora în raport cu prevederile legale (pH, CBO5, CCOCr, materii în suspensie, detergenţi sintetici, substanţe extractibile cu solvenţi organici, etc.).

Aer

Limitarea emisiilor în aer la niveluri care să nu genereze un impact semnificativ asupra calităţii aerului în zonele cu receptori sensibili;

Respectarea valorilor limită legale pentru concentraţiile de poluanţi la emisie (surse staţionare dirijate, surse mobile)

Respectarea măsurilor de management pentru toate obiectivele prevazute in plan cu respectarea legislatiei specifice (Ord. nr. 592/ 2002 si STAS 12594/ 1987)

Emisii poluanţi : - NOx, - SOx, - Pulberi - CO;

Sol/ Utilizarea terenului

Limitarea impactului negativ asupra solului

Reducerea degradării solului ca urmare a activitătilor desfăsurate in etapele de implementare ale planului

Respectarea măsurilor privind poluarea si degradare solului si subsolului cu respectarea prevederilor: Ordin 756/1997 ; Ordin 344/2004, HG 1403/2007

Indicatori de observatie ai calitătii solului: pH, hidrocarburi, metale grele, grad de eroziune etc.

Managementul deseurilor

Respectarea legislatiei privind colectarea, depozitarea si

Colectare si depozitarea deseurilor in conformitate cu prevederile legale

Implementarea obiectivelor privind managementul corespunzător al deşeurilor; Respectarea măsurilor privind

Cantităţi de deşeuri pe tipuri conform HG nr. 856/2002



eliminarea/ valorificarea deseurilor

poluarea şi degradare solului şi subsolului cu respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare: Legea nr. 211/2011, Ordin nr. 344/2004, HG nr. 1403/2007;

Zgomot şi vibraţii

Limitarea, la surse, a poluării fonice în zonele cu receptori sensibili la zgomot; Limitarea nivelurilor de vibraţii;

Respectarea valorilor limită legale pentru protejarea receptorilor sensibili la poluarea fonică; Protejarea receptorilor sensibili la vibraţii;

Respectarea limitelor maxime admisibile pentru zgomot şi vibraţii: HG nr. 321/2005, HG nr. 674/2007, STAS 10009 – 88

Nivel zgomot : Limita incintei <65 dB Zone de locuit < 50 dB

Populaţia

Îmbunătăţirea condiţiilor sociale şi de viaţă ale populaţiei

Creşterea numărului de locuri de muncă pentru populaţia din zonă; Crearea condiţiilor pentru dezvoltarea economică a zonei;

Asigurarea calitativă şi cantitativă a apei potabile în toate zonele locuite; Asigurarea colectării apelor uzate menajere din toate satele comunei; Asigurarea managementului instituit pentru colectarea deşeurilor; Menţinerea calităţii factorilor de mediu în limita prevederilor legale pentru protecţia sănătăţii populaţiei;

Număr /procent de locuinţe racordate la sistemul centralizat de alimentare cu apă din totalul locuinţelor comunei; Număr /procent de locuinţe racordate la sistemul centralizat de canalizate, din total locuinţe în comună; Număr/procent de gospodării dotate cu facilităţi de colectare a deşeurilor menajere şi procent contracte individuale încheiate cu societăţi autorizate specializate;

Peisaj Minimizarea impactului asupra peisajului

Menţinerea, în măsura posibilului, a trăsăturilor de continuitate a formei terenului şi evitarea schimbărilor topografice;

Implementarea prevederilor Planului de reabilitare a mediului; Acţiuni specifice pentru reducerea impactului asupra peisajului în etapele de construcţie şi de funcţionare;

Modul de respectare a prevederilor PUG cu privire la asigurarea esteticii peisajului în cadrul viitoarelor planuri urbanistice zonale;



Biodiversitate si partrimoniu

Legislatia natională (OUG nr. 195/2005) contine prevederi referitoare la mentinerea si ameliorarea fondului peisagistic natural si antropic, de refacere peisagistică a zonelor de interes turistic sau de agrement, de protejare, refacere si conservare a Monumentelor istorice

Asigurarea protectiei peisajului natural si a monumentelor istorice

Protejarea monumentelor istorice conform legislatiei specifice (Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice si O.U.G. nr. 43/2000 privind protectia patrimoniului arheologic si declararea unor situri arheologice ca zone de interes

Instituirea zonelor de protectie specială a obiectivelor



6. Potenţiale efecte semnificative asupra mediului Efectele semnificative asupra mediului ce ar putea rezulta din aplicarea planului propus vor fi tratate atât în funcţie de factorul de mediu posibil a fi afectat, cât şi ca aspecte globale ale stării mediului. Se vor trata distinct potenţialele efecte asupra mediului, pentru fiecare factor de mediu în parte, pentru perioada realizării planului propus şi pentru perioada în care vor începe să funcţioneze obiectivele proiectate. PUG –ul are ca scop stabilirea directiilor de dezvoltare a comunei Ivesti, in corelare cu prevederile de amenajare a teritoriului national si judetean si in conditiile respectarii dreptului de proprietate si a interesului public, si nu in ultimul rand tinand cont de reglementarile de protectie a mediului inconjurator. 6.1. Metodologia de evaluare utilizată în Planului Urbanistic General Cerinţele HG nr. 1076/2004 prevăd evidenţierea efectelor semnificative asupra mediului determinate de implementarea planului supus evaluării de mediu. Scopul este identificarea şi evaluarea formelor de impact generate de implementarea planului. Propunerile PUG pot genera forme de impact asupra factorilor de mediu, forme de impact care pot avea diferite magnitudini, durate şi intensităţi. Pentru a evalua impactul asupra factorilor de mediu s-au stabilit criterii specifice care să permită evidenţierea impactului semnificativ. Impactul semnificativ este definit ca impactul care prin natura, magnitudinea, durata şi intensitatea să altereze un factor sensibil de mediu.

Conform cerinţelor HG nr. 1076/2004 efectele potenţiale semnificative asupra factorilor de mediu trebuie să includă efecte secundare, cumulative, sinergice, pe termen mediu şi scurt şi lung, permanente şi temporare, pozitive sau negative. Categorii le de impact şi criteriile de evaluare au fost stabilite pe baza evaluării propunerilor planului în raport cu obiectivele de mediu prezentate.

Evaluarea consta in acordarea unor note de bonitate pentru fiecare forma de impact (pozitiv sau negativ) identificata, utilizand urmatorul tabel:

Categoria de impact Descriere Simbol

Impact pozitiv semnificativ

Efecte de lungă durată sau permanente ale propunerilor planului asupra factorilor de mediu

+2

Impact pozitiv nesemnificativ

Efecte pozitive ale propunerilor planului asupra factorilor de mediu

+1

Impact neutru Efecte pozitive şi negative care nu au nici un efect. 0

Impact negativ nesemnificativ

Efecte negative minore asupra factorilor de mediu -1

Impact negativ semnificativ

Efecte negative de lungă durată sau ireversibile asupra factorilor de mediu.

- 2

Formele de impact identificate ca fiind relevante pentru PUG propus, grupate pe categorii de factori/aspecte de mediu sunt prezentate în continuare. În urma evaluării au fost considerate acele efecte negative pentru care media a fost cuprinsă în intervalul (-2; 0).



6.2. Efecte asupra mediului generate de implementarea Planului Urbanistic General

Principalele obiective din planul Reactualizare PUG comuna Ivesti asupra carora s-a efectuat in Raportul de Mediu o analiza detaliata sunt:

extinderea sistemului de alimentare cu apă potabilă ;

realizarea retelei de canalizare in sistem centralizat pentru asigurarea evacuarii apelor uzate menajere si a celor pluviale

rezolvarea sistemului de depozitare şi de colectare a deşeurilor menajere în sistem centralizat şi pe principii ecologice;

reabilitarea caminului cultural din localitatea Bucesti, construire camin cultural in localitatea Ivesti, reabilitare si modernizare a scolilor din comuna, construirea de gradinite

Modernizarea reţelei stradale si asfaltari ale drumurilor comunale

extinderea şi modernizarea reţelei de energie electrică şi telefonie;

extinderea intravilanului cu 62,25 ha din teritoriul administrativ al comunei Ivesti

Constructie complex turistic si de agrement

Realizarea unui pod peste raul Barlad in comuna Bucesti Obiectivul nr. 1 - extinderea sistemului de alimentare cu apă potabilă a comunei

Factor de mediu

Obiective de mediu relevante

Nivel de impact

Semnificaţia impactului

Aer Imbunatatirea calitatii aerului 0 Impact neutru

Apă Imbunatatirea calitatii apelor de suprafaţă şi subterane;

+2

Impact pozitiv semnificativ asupra populaţiei şi a sănătăţii umane prin asigurarea utilităţilor (calitatea apei potabile).

Sol Imbunatatirea calitatii solului 0 Impact neutru

Sănătatea Populaţiei

Imbunatatirea calitatii vietii, cresterea confortului populatiei.

+2

Impact pozitiv semnificativ asupra populaţiei şi a sănătăţii umane prin asigurarea utilităţilor (calitatea apei potabile).

Riscuri Naturale

Diminuarea / eliminarea efectelor alunecărilor de teren/inundaţii.

0 Impact neutru

Biodiversitate, patrimoniu

cultural

Protejarea si imbunatatirea conditiilor ecosistemelor terestre si acvatice impotriva degradarii antropice, fragmentarii habitatelor si defrisarii

0 Impact neutru

Mediul social şi economic

Dezvoltarea sistemului de infrastructura rutiera si utilitati; Conservarea resurselor;

+1 Impact pozitiv datorat posibilitatilor de dezvoltare ale comunei.

Total 5



Obiectivul nr. 2 - realizarea retelei de canalizare in sistem centralizat pentru asigurarea evacuarii apelor uzate menajere si a celor pluviale

Factor de mediu

Obiective de mediu relevante Nivel de impact


Aer Imbunatatirea calitatii aerului 0 Impact neutru


+2

Impact pozitiv semnificativ asupra populaţiei şi a sănătăţii umane prin : - eliminarea deversării

necontrolate a apelor uzate, desfiinţarea bazinelor tip absorbant;

- încadrarea indicatorilor de calitate a apelor epurate evacuate din staţia de epurare conform legislatiei în vigoare;

Sol Imbunatatirea calitatii solului +2

Impact pozitiv semnificativ asupra populaţiei şi a sănătăţii umane prin: - eliminarea deversării

necontrolate a apelor uzate

- desfiinţarea bazinelor tip absorbant.


Imbunatatirea calitatii vietii, cresterea confortului

populatiei. +2

Impact pozitiv semnificativ asupra populaţiei şi a sănătăţii umane prin imbunatatirea confortului si a igienei.

Riscuri naturale

Diminuarea/eliminarea efectelor alunecărilor de

teren/inundaţii. +1

Impact pozitiv prin colectarea în sistem divizor a apelor uzate (se elimină excesul de umiditate în sol).


cultural

Protejarea si imbunatatirea conditiilor ecosistemelor terestre si acvatice impotriva degradarii antropice, fragmentarii habitatelor si defrisarii

0 Impact neutru


Dezvoltarea sistemului de infrastructura rutiera si utilitati; Conservarea resurselor;

+1 Impact pozitiv datorat posibilitatilor de dezvoltare ale comunei.

Total 8



Obiectivul nr. 3 - rezolvarea sistemului de depozitare şi colectare a deşeurilor menajere în sistem centralizat şi pe principii ecologice;

Factor de mediu



Aer Imbunatatirea calitatii aerului +1

Impact pozitiv prin reducerea emisiilor de poluanti specifici depozitarii deşeurilor, odata cu inchiderea depozitului neconform de deseuri si implementarea sistemului de colectare selectiva a acestora.


+ 2 Impact pozitiv semnificativ asupra populaţiei şi a sănătăţii umane prin: - închiderea depozitului de

deşeuri neconforme; - implementarea unui

sistem integrat de gestionare a deşeurilor.

Sol Imbunatatirea calitatii solului +2



populatiei. +2

Impact pozitiv semnificativ asupra populaţiei şi a sănătăţii umane prin reducerea poluanţilor în sol şi apă.

Riscuri naturale


teren/inundaţii. 0 Impact neutru


cultural

Protejarea si imbunatatirea conditiilor ecosistemelor

terestre si acvatice impotriva degradarii antropice,

fragmentarii habitatelor si defrisarii

0 Impact neutru


Dezvoltarea sistemului de infrastructura rutiera si utilitati;

Conservarea resurselor; +1

Impact pozitiv prin implementarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor menajere, care va avea la baza conservarea resurselor

Total 8



Obiectivul nr. 4 - modernizarea drumurilor comunale

Factor de mediu



Aer Imbunatatirea calitatii aerului +2

Impact pozitiv semnificativ datorat: - lucrărilor de modernizare

şi asfaltare a drumurilor, care vor diminua mult emisiile datorate traficului;

- amenajarea spaţiilor verzi şi a aliniamentelor plantate.


0 Impact neutru.

Sol Imbunatatirea calitatii solului +1 Impact pozitiv prin realizarea sistemelor de colectare a apelor pluviale.



populatiei. +1

Impact pozitiv asupra populaţiei şi a sănătăţii umane prin asigurarea condiţiilor de trafic, creşterea siguranţei circulaţiei.

Riscuri naturale


teren/inundaţii. 0 Impact neutru.


cultural




+1

Impact pozitiv prin modernizarea infrastructurii de acces spre zona protejata




Impact pozitiv semnificativ prin asigurarea accesului rutier în condiţii de siguranţă.

Total 7

Obiectivul nr. 5 - extinderea şi modernizarea reţelei de energie electrică şi telefonie

Factor de mediu



Aer Imbunatatirea calitatii aerului 0 Impact neutru.


0 Impact neutru.

Sol Imbunatatirea calitatii solului +1 Impact pozitiv prin înlocuirea transformatoarelor cu ulei



cu transformatoare tip uscat.



populatiei. 0 Impact neutru.

Riscuri naturale




cultural




0 Impact neutru.




Impact pozitiv semnificativ prin asigurarea consumatorilor cu energie electrică şi comunicaţii.

Total 3

Obiectivul nr. 6 - extinderea intravilanului cu 62,25 ha din teritoriul administrativ al comunei Ivesti

Factor de mediu a





0 Impact neutru.

Sol Imbunatatirea calitatii solului -1

Impact negativ datorat: - schimbarii categoriei de

folosinţă a terenului; - dezvoltarii economice a

comunei in viitor;




Riscuri naturale


teren/inundaţii. +1

Impact pozitiv prin combaterea fenomenelor geomorfologice (alunecari de teren, ravenari, etc.).


cultural




0 Impact neutru.




Impact pozitiv semnificativ prin dezvoltarea economică viitoare.

Total 2



Obiectivul nr. 7 - reabilitarea caminului cultural din localitatea Bucesti, construire camin cultural in localitatea Ivesti, reabilitare si modernizare a scolilor din comuna, construirea de gradinite

Factor de mediu a





0 Impact neutru.

Sol Imbunatatirea calitatii solului 0 Impact neutru.



populatiei. + 2

Impact pozitiv datorat crearii unui cadru adecvat de

studiu pentru copii si de posibilitati de relaxare si recreere in timpul liber

Riscuri naturale




cultural




0 Impact neutru.




Impact pozitiv semnificativ prin realizarea de conditii de studiu si recreere.

Total 4

Obiectivul nr. 8 - Constructie complex turistic si de agrement

Factor de mediu a





0 Impact neutru.

Sol Imbunatatirea calitatii solului 0 Impact neutru.



populatiei. + 2

Impact pozitiv datorat crearii unui cadru adecvat de relaxare si recreere in

timpul liber

Riscuri naturale




cultural



fragmentarii habitatelor si

0 Impact neutru.



defrisarii





Total 4

Obiectivul nr. 9 - Realizarea unui pod peste raul Barlad in comuna Bucesti

Factor de mediu a





+ 2

Impact pozitiv semnificativ prin reducerea traficului prin

albia raului si astfel eliinarea poluarii apelor

Sol Imbunatatirea calitatii solului 0 Impact neutru




Riscuri naturale




cultural




0 Impact neutru.





Total 4

6.3. Evaluarea efectelor de mediu cumulative ale implementării Planului

Urbanistic General asupra obiectivelor de mediu relevante

Evaluarea efectului cumulativ al implementării PUG, s-a realizat pe baza însumării punctajului acordat pentru fiecare obiectiv relevant asupra obiectivelor de mediu.

Obiective relevante

Obiectiv relevant

1

Obiectiv relevant

2

Obiectiv relevant

3

Obiectiv relevant

4

Obiectiv relevant

5

Obiectiv relevant

6

Obiectiv relevant

7 Total

Obiectiv nr. 1 - extinderea sistemului de alimentare cu apă potabilă

0 +2 0 +2 0 0 +1 5

Obiectivul nr. 2 -realizarea

0 +2 +2 +2 +1 0 +1 8



reţelei de canalizare

Obiectivul nr. 3 - rezolvarea sistemului de depozitare şi colectare a deşeurilor menajere

+1 +2 +2 +2 0 0 +1 8

Obiectivul nr. 4 - modernizarea a drumurilor comunale

+2 0 +1 +1 0 +1 +2 7

Obiectivul nr. 5 extinderea şi modernizarea reţelei de energie electrică şi telefonie

0 0 +1 0 0 0 +2 3

Obiectivul nr. 6 - extinderea terenului intravilan prin introducerea suprafeţei de

62,25 ha

0 0 -1 0 +1 0 +2 2

Obiectivul nr. 7 - reabilitarea camin cultural din localitatea Bucesti, construire camin cultural localitatea Ivesti, modernizare scoli, construire de gradinite

0 0 0 + 2 0 0 + 2 4

Obiectivul nr. 8 - Constructie complex turistic si de agrement

0 0 0 + 2 0 0 + 2 4

Obiectivul nr. 9 - Realizarea unui pod peste raul Barlad in comuna Bucesti

0 + 2 0 0 0 0 + 2 4

Total 3 8 5 11 2 1 15



Din evaluarea cumulativă a implementării obiectivelor PUG Ivesti rezultă un efect pozitiv semnificativ asupra obiectivelor de mediu. Impactul generat de implementarea obiectivelor din PUG pe termen mediu şi lung se va concretiza în respectarea ţintelor propuse în politica de mediu adoptată pe fiecare factori de mediu. Imaginea de ansamblu a impactului generat de acest plan este prezentat in figura de mai jos:

-1

-0.5

0

0.5

1

1.5

2

Imbunatatirea calitatii aerului

Imbunatatirea calitatii apelor de

suprafaţă şi subterane

Imbunatatirea calitatii solului

Sănătateapopulaţiei

Riscurinaturale


cultural


Obiectiv nr. 2 Obiectivul nr. 3 Obiectiv nr. 4 Obiectiv nr. 5 Obiectiv nr. 6 Obiectiv nr. 7 Obiectiv nr. 8 Obiectiv nr. 9

Analiza rezultatelor evaluarii pune in evidenta faptul ca implementarea PUG – ului genereaza un impact preponderent pozitiv. Singurul obiectiv de mediu relevant care a înregistrat şi un impact negativ a fost îmbunătăţirea calităţii solului. Analiza globală a impactului generat de implementarea PUG permite clasificarea obiectivelor relevante de mediu în funcţie de punctajul obţinut. Astfel se poate concluziona ca implementarea PUG va contribui la :

- limitarea poluării apelor de suprafaţă şi subterane; - la îmbunătăţirea calităţii solului; - protejarea şi îmbunătăţirea condiţiilor şi funcţiilor ecosistemelor terestre şi

acvatice împotriva degradării antropice, fragmentării habitatelor şi defrişării şi protecţia populaţiei prin diminuarea/eliminarea efectelor alunecărilor de teren/inundaţiilor.



7. Posibile efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sănătăţii, în context transfrontieră

Prin promovarea si reactualizarea Planului de Urbanism General se urmareste o imbunatatire a conditiilor de viata ale populatiei din zona administrativ teritoriala a comunei Ivesti. De asemenea, promovarea obiectivelor cuprinse in Planul de Urbanism general al comunei nu poate genera efecte semnificative asupra mediului în context transfrontier datorita:

- amplasării teritoriului comunei in afara zonelor de granită; - lipsei unor activitati care ar putea genera un impact semnificativ asupra mediului.

8. Măsuri propuse pentru a preveni, reduce şi compensa, orice efect advers asupra mediului al implementării planului

Propunerile P.U.G. sunt axate pe realizarea unei imbunatatiri a vietii socio - economice a comunei cu scopul ridicarii nivelului de viata al locuitorilor si cresterii economice a comunei Ivesti. Desi din analiza evaluarii obiectivelor Planului Urbanistic General rezulta ca obiectivele de mediu vor fi atinse, este necesar sa se stabileasca masuri preventive pentru compensarea oricarui efect negativ si pentru intarirea efectelor pozitive. In cazul concret, al implementarii prevederilor din PUG pentru comuna Ivesti se recomanda urmatoarele masuri de compensare a efectelor aplicarii obiectivelor propuse. 8.1. Masuri pentru protejarea factorului de mediu apa Planul Urbanistic General al comunei Ivesti prevede urmatoarele măsuri de asigurare a protectiei surselor de apa:

- Realizarea unui sistem centralizat de colectare ape uzate; - Evitarea deversarii in rauri si paraie a apelor uzate menajere, fara a fi epurate in

prealabil, mentinandu-se astfel o calitate corespunzatoare a cursurilor de apa; - Renuntarea la exploatarea panzei de apa freatica si a izvoarelor in scopuri

potabile, in favoarea utilizarii apei din straturile subterane de mare adancime. - Executarea de lucrari de regularizare a paraielor torentiale care se scurg dinspre

versanti si lucrari de combatere a eroziunii solului. Masuri prevazute prin PUG cu privire la alimentarea cu apa Prin prezentul PUG se propun urmatoarele:

- Extinderea retelei de distributie a apei potabile pentru comuna Ivesti Alimentarea cu apă potabilă a consumatorilor din extinderile de intravilan propuse se va realiza din reţeaua de apă potabilă a comunei. Consumatorii estimaţi sunt cca. 2200 persoane în extinderile cu funcţiunea de locuire şi 100 de angajaţi în zonele de servicii şi producţie. Dezvoltarea retelei de distributie se va realiza in concordanta cu prevederile din plan, astfel va fi racordata la reteaua de distributie apa potabila intreaga comuna, inclusiv noile lotizari.



Pentru o sigurantă si eficacitate cat mai mare a gospodăriilor de apă se impun următoarele măsuri:

se vor respecta zonele de protectie aferent fiecărui put forat;

se va asigura un debit optim continuu, avand in vedere variatiile zilnice si sezoniere ale necesarului de apă;

imprejmuirea zonelor de protectie sanitară se vor intretine pentru a limita accesul persoanelor neautorizate si al animalelor;

se vor intretine instalatiile de tratare si filtrare a apei potabile;

se vor intretine si igieniza bazinele de depozitare a apei potabile extrase din puturile forate, ori de cate ori este nevoie;

procentul de probe necorespunzătoare microbiologic, in reteaua de distributie nu trebuie să depăsească 5% din totalul probelor recoltate intr-un an calendaristic;

Masuri prevazute prin PUG cu privire la canalizarea si epurarea apelor uzate Pentru comuna Ivesti apele menajere vor preluate prin intermediul unei retele de canalizare si vor fi evacuate la statia de epurare care va fi amplasata comform Master Plan pe teritoriul uneia dintre comunele Umbraresti sau Liesti. Reţeaua de canalizare propusă va fi realizata în sistem separativ şi cuprinde si va cuprinde colectoarele principale, colectoarele secundare, statii de pompare ape uzate şi căminele de vizitare. Colectoarele principale vor prelua apele uzate şi le vor deversa în statia de epurare, iar colectoarele secundare preiau apele uzate de la racordurile individuale de canalizare şi le distribuie în colectoarele principale. Pe reţeaua de canalizare se vor amplasa tehnologic cămine de vizitare, iar acolo unde configuraţia terenului o impune, se vor amplasa cămine de spălare, pentru a asigura viteza de autocurăţire. Executia retelelor de canalizare necesare pentru protectia calitatii apelor de suprafata si subterane impun urmatoarele masuri:

- instituirea zonelor de protecţie sanitară a apelor de suprafaţă, interzicerea deversărilor necontrolate de ape uzate, reziduuri şi depuneri de deşeuri în cursurile de apă şi pe malurile acestora;

- realizarea, funcţionarea şi exploatarea la capacitate maximă proiectată a staţiilor de epurare a apelor uzate;

- implementarea unui sistem de verificare periodică a integrităţii sistemelor de canalizare.

- deşeurile rezultate în timpul lucrărilor de construcţii vor fi gestionate cu respectarea legislaţiei în vigoare;

- în timpul executării lucrărilor de construcţii, se va interzice depozitarea materialelor pe malurile cursurilor de apă sau în albiile acestora;

8.2. Masuri pentru protejarea factorului de mediu aer In PUG sunt prevazute masuri ale caror efect ar putea afecta calitatea acestuia. Dezvoltarea urbanistica a localitatii impune executia de lucrari pentru: refacerea si modernizarea infrastructurii rutiere, depozitarea controlata a deseurilor, dezvoltarea activitatilor economice. Ca masuri de compensare se prevad urmatoarele:

- In perioada realizării construcţiilor prevăzute în PUG obiectivele trebuie protejate cu plase de protecţie care să reţină particulele de praf şi să diminueze zgomotul produs de utilajele folosite



- depozitarea deşeurilor se va face în recipiente închise, conform prevederilor legislative. Operatorul de transport va trebui să respecte programul de ridicare şi transport al deşeurilor, atat pe timp de iarna, cat si pe timp de vara, pentru a se evita descompunerea deşeurilor, generarea de noxe sau mirosuri;

- adoptarea unor sisteme de incalzire care sa produca un minim de gaze arse, eventual utilizarea panourilor solare, energia eoliana;

- in cadrul procesului de avizare a amplasarii unor activitati economice este necesara impunerea măsurilor de protecţie a aerului împotriva emisiilor de poluanţi atmosferici

Maximele de concentraţie ale poluanţilor vor trebui să se situeze sub CMA prevăzute de Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului inconjurator. 8.3. Masuri pentru protejarea factorului de mediu sol Măsurile prevăzute în PUG pentru diminuarea impactului asupra solului şi subsolului sunt:

- demararea lucrarilor de amenajare şi de stabilizare a malurilor (împăduriri), pentru a reduce fenomenul de eroziune

- reabilitarea şi extinderea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, utilizarea îngrăşămintelor naturale, împădurirea terenurilor cu eroziuni pronunţate a solului

- realizarea sistemelor de colectare/tratare a apelor uzate pentru diminuarea impactului generat de evacuarea apelor uzate neepurate direct pe sol

- implementarea unui sistem de colectare selectiva a deseurilor, prin infiintarea in fiecare sat a unor puncte de colectare; Punctele de colectare selectiva vor fi dotate cu containere specifice fiecarui tip de deseu in vederea valorificarii (plastic, har tie, metal, etc.). Serviciul de colectare si transport se va realiza printr-un operator de salubritate autorizat, iar deşeurile menajere se vor transporta la depozitul ecologic de la Tecuci.

Cele trei platforme de deşeuri menajere neconforme din satele Ivesti si Podoleni s-au închis conform prevederilor legale, urmându-se o procedură simplificată. Reabilitarea acestora s-a realizat prin compactare, acoperire si uniformizare a stratului de pamant, iar zonele respective s-au reintrodus în circuitul agricol, fără a se realiza o monitorizare postînchidere a acestora, in conformitate cu prevederile Ordinului nr. 120/2008 pentru completarea Ordinului MMGA nr. 1.274/2005 privind emiterea avizului de mediu la încetarea activităţilor de eliminare a deşeurilor respectiv depozitare şi incinerare. Gestionarea nămolurilor care vor rezulta din exploatarea sistemelor de canalizare şi epurare ape uzate va fi făcută cu respectarea prevederilor Ordinului nr. 344//2004 privind aprobarea Normelor tehnice privind protecţia mediu lui si în special a solurilor, atunci când se utilizează nămolurile de epurare în agricultură, sau se va valorifica/ elimina prin firme autorizate. Gunoiul de grajd şi resturile vegetale – In fiecare gospodărie se va amenaja o platformă pentru colectarea gunoiului de grajd. Aceste deşeuri urmează a fi utilizate ca îngrăşământ natural pentru terenurile agricole, cu obligaţia respectării prevederilor Directivei 91/676/CEE privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole si a Codului bunelor practici agricole, aprobat prin Ord. Nr. 1182/ 2005. Deseurile de animale moarte vor fi depozitate intr-o ladă frigorifică si eliminate de o firmă specializată/autorizată.



8.4. Masuri pentru protejarea factorului de mediu biodiversitate Pe teritoriul administrativ al comunei Ivesti se află următoarele zone protejate:


• Situl de importanta comunitara ROSCI 0162 Lunca Inferioara a Siretului. Implementarea obiectivelor noului PUG nu va afecta biodiversitatea. Planul nu presupune modificarea suprafetei zonelor impadurite, schimbari asupra varstei, compozitiei speciilor si a tipului de padure. Obiectivele prevazute in plan nu presupun modificarea/ distrugerea populatiei de plante, modificarea compozitiei speciilor: specii locale sau aclimatizate, modificari ale resurselor speciilor de plante cu importanta economica. Măsuri de conservare în ecosisteme forestiere Pentru reducerea presiunilor antropice exercitate asupra pădurilor se impun măsuri de conservare în ecosistemele forestiere, având în vedere rolul benefic al pădurii în protecţia mediului :

- interzicerea tăierii ilegale de arbori; - interzicerea păşunatului; - continuarea executării lucrărilor de amenajare a pădurilor pe grupe de păduri, cu

respectarea severă a amenajamentelor; - extinderea suprafeţelor împădurite, bazate pe studii amănunţite legate de

categoria (zona) în care se impun aceste lucrări; - supravegherea turismului necontrolat şi adoptarea turismului ecologic; - eradicarea utilizării fertilizanţilor chimici şi combaterii chimice a dăunătorilor

forestieri; - asigurarea pazei permanente a fondului forestier.

8.5. Măsuri de prevenire şi reducere a impactului asupra mediului social şi economic

Masurile prevazute in PUG menite sa imbunatateasca standardul de viata al locuitorilor comunei Ivesti sunt:

- reabilitarea /asfaltarea drumurilor comunale, judeţene acolo unde se impune; - refacerea parapetilor, a marcajelor si indicatoarelor in zonele in care lipsesc - dalarea rigolelor de scurgere a apelor pluviale limitrofe căilor de circulaţie,

realizarea de trotuare acolo unde este posibil pentru circulaţia pietonilor; - se vor efectua lucrari de consolidare a terenurilor expuse la fenomene de eroziune

prin impadurirea zonelor expuse - pentru prevenirea riscurilor naturale se vor respecta conditiile de fundare din

studiile geotehnice si se va acorda o atentie deosebita sistematizarii verticale - sistematizarea verticala a terenului se va realiza astfel încât scurgerea apelor

meteorice de pe acoperisuri si de pe terenul amenajat sa se faca catre un sistem centralizat de canalizare - santuri de scurgere a apelor pluviale de-a lungul drumurilor - fara sa se afecteze proprietatile învecinate

- extinderea reţelelor de medie şi joasă tensiune: înlocuirea conductoarelor izolatoare şi a stâlpilor de susţinere, înlocuirea posturilor de transformare 20/0,4 kv care prezintă un grad de uzură avansat, introducerea transformatorilor uscaţi, în cazul noilor racorduri pentru realizarea siguranţei în exploatare



- se vor respecta distanţele minime de protecţie sanitară impuse prin legislaţia în vigoare;

- mentinerea si protectia padurilor si plantatiilor forestiere din extravilan si intravilan, având în vedere rolul lor de protectie.

Realizarea obiectivelor prevăzute în P.U.G. vor avea un impact pozitiv asupra mediului social şi economic al comunei. Pentru realizarea acestor obiective se intentioneaza sa fie utilizata forţa de muncă disponibilă la nivel local. Prin modernizarea infrastructurii rutiere se vor îmbunătăţi condiţiile de transport şi va creşte gradul de siguranţă al circulaţiei. Consiliul Local va sprijini iniţiativele private la nivel local, în sensul valorificării produselor agricole, dar şi pentru realizarea unor activităţi economice în comună ; astfel se vor crea noi locuri de muncă pentru populaţie, se vor colecta taxe la bugetul local şi se va îmbunătăţi nivelul de trai. În relansarea dezvoltării localităţilor comunei Ivesti pot contribui următorii factori:

- Agricultura va continua să asigure un număr important de locuri de muncă. - Prelucrarea produselor agricole, vegetale şi animale, poate fi o activitate creatoare

de locuri de muncă. Crearea unei structuri de industrie mică va putea valorifica produsele locale, asigurând şi servicii cu caracter industrial pentru populaţie.

- Existenţa pe teritoriul comunei a unor unităţi economice (teren+clădiri) poate avea drept rezultat reutilizarea/ rentabilizarea spaţiilor respective, atât de către întreprinzători particulari, cât şi cu sprijinul colectivităţii locale. Se recomandă înfiinţarea atelierelor de tâmplărie, reparaţii prestări de servicii (croitorie, cizmărie, etc.).

Măsuri pentru valorificarea patrimoniului cultural local se pot concretiza in:

interventiile pentru repararea monumentelor se vor face numai după aprobarea Directiei Judetene pentru Cultură, Culte si Patrimoniu si consultarea specialistilor pentru a nu se compromite valoarea istorică si arhitecturală;

elaborarea unor cerinte minime pentru aspectul arhitectural al constructiilor individuale, cel putin in zonele adiacente monumentelor pentru a pune in evidentă valoarea acestora;

constientizarea in randul populatiei a valorii obiectivelor de patrimoniu, necesitatea păstrării nealterate a stării fizice a monumentelor.

9. Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese şi descrierea modului în care s-a efectuat evaluarea, inclusiv orice dificultăţi întâmpinate în prelucrarea informaţiilor cerute

Raportul de evaluare de mediu s-a întocmit cu respectarea prevederilor HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe. Structura raportului respectă ghidul metodologic prezenta t în manualul "Aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe " editat de M.M.G.A., A. N. P. M. Scopul prezentului raport de mediu, conform H.G. 1076/2004 este de a identifica, descrie şi evalua efectele posibile semnificative asupra mediului ale aplicării planului



propus, alternativele sale raţionale, luând în considerare obiectivele şi aria geografică aferentă. In tabelul de mai jos se prezintă analiza alternativelor şi criteriile care au determinat alegerea alternativei nr. 1.



Tabelul – Analiza alternativelor şi criteriile care au deteminat alegerea variantei nr. 1

Factor/ aspect de mediu

Alternativa 0 Alternativa 1 (propusă) Criterii care au determinat alegerea alternativei 1

Apa

Nu au fost stabilite sisteme de captare/ epurare ape uzate menajere

Realizare sistem canalizare si evacuarea apelor menajere uzate in statia de epurare din comuna Liesti, conform masterplanului operatorului regional de apa si canalizare.

Criteriile de alegere a alternativei au fost:

- realizarea sistemului de captare/epurare ape uzate menajere va genera un impact pozitiv asupra calitătii factorilor de mediu

- realizarea de bransamente individuale la reteaua de canalizare este o solutie economică suportabilă de populatie;

Depozitarea deşeurilor

Nu au fost stabilite puncte de colectare selectiva a deseurilor

Prevede infiintarea unor puncte de colectare selectiva a deseurilor pentru fiecare sat. Deşeurile colectate se vor transporta la depozitul municipal de la Tecuci

Alternativa propusă este în conformitate cu Strategia naţională privind reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitate, care face parte integrantă din Strategia naţională de gestionare a deşeurilor. Daca ar fi ramas alternativa „0”, in scurt timp ar fi dus probabil la reinfiintarea altor depozite neconforme de deseuri, datorita faptului ca locuitorii nu ar fi avut unde sa-si depoziteze deseurile menajere

Infrastructura rutieră

Utilizarea infrastructurii rutiere in starea actuală Nu există alternativă.

Modernizarea drumurilor comunale, judeţene existente.

Dezvoltarea accesibilităţii, continuarea extinderii şi modernizării sistemului rutier, crearea unui sistem multimodal de transporturi, sunt obiective specifice de dezvoltare regională, care decurg din obiectivul general al Strategiei de dezvoltare regională al Regiunii 2 Sud – Est pentru perioada 2007 – 2013.

Zonificarea funcţională

Menţinerea actuală a suprafeţei intravilanului.

Creşterea suprafeţei intravilanului existent cu 62,25 ha.

Prin zonare se permite dezvoltarea durabilă a localitătii prin stabilirea functiunilor, separarea zonelor de locuit de celelalte activităti.

Lipsa zonelor de protectie a obiectivelor de interes local si national

Nu există alternativă

Instituirea zonelor de protectie. Măsuri si reguli privind constructia in zonele de protecte.

Alternativa aleasă corespunde cu prevederile legislatiei in domeniu privind protejarea patrimoniului cultural, istoric, natural si conservarea sa.



10. Descrierea măsurilor avute în vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementării Planului Urbanistic General

Prin monitorizarea mediului, în sensul definiţiei din OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului se înţelege supravegherea, prognozarea, avertizarea şi intervenţia în vederea evaluării sistematice a dinamicii caracteristicilor calitative ale elementelor de mediu, în scopul cunoaşterii stării de calitate şi a semnificaţiei ecologice a acestora, a evoluţiei şi implicaţiilor sociale ale schimbărilor produse, urmate de măsurile care se impun. Frecventa si modul de realizare a monitorizării efectelor semnificative ale implementării PUG vor fi stabilite prin acte de reglementare emise de autoritatea competenta de protectia mediului A.R.P.M. Galati, A.P.M Galati, S.G.A. Galati si altor autorităti in fazele de avizare ale proiectelor tehnice pentru autorizarea lucrărilor de constructie ce se vor executa ulterior. La nivelul comunei se propune urmatorul program de monitorizare, defalcat pe domeniile specifice efectelor semnificative



Nr. Crt.

Obiectivul relevant pentru mediu

Indicator Frecventa

monitorizarii Autoritatea

responsabilă Prevederi legislative

1. Protectia calitatii aerului

Poluanti atmosferici specifici: pulberi, noxe, miros

Anual În cazul unor

reclamaţii

Primaria Ivesti APM Galati

Operatori economici

Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerul înconjurător Ord 462/1993 pentru aprobarea conditiilor tehnice privind protectia atmosferei si Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare

2. Asigurarea calitatii apelor de suprafata si subterane

Parametri de calitate a apelor uzate evacuate

Se va respecta frecventa

impusa prin autorizatiile de gospodarire a apelor (daca este cazul)

Primaria Ivesti (daca este cazul) SC Apa Canal SA

SGA Galati DSP Galati

HG nr. 188/2002, modificata si completata prin HG nr. 325/2005, respectiv NTPA 001/2005 Legea nr. 311/2004 privind calitatea apei potabile, cu modificarile si completarile ulterioare HG 974/ 2004 pentru aprobarea Normelor de supraveghere, inspectie sanitara si monitorizare a calitatii apei potabile

3. Protectia solului Parametri de calitate a solului

anual Primaria Ivesti

APM Galati Ordinul MAPM nr. 756/1997

4. Gestionarea deseurilor

Cantitati de deseuri colectate si predate

lunar Primaria Ivesti Operatorul de

salubritate

H.G. nr. 856/16.08.2002 (M.O. nr. 659/05.09.2002) privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, cu modificările şi completările ulterioare

5.

Protectia populatiei pentru diminuarea / eliminarea efectelor alunecarilor de teren

Suprafata de teren stabilizat

anual Primaria Ivesti -

6. Zonare teritoriala Numar de certificate de urbanism si autorizatii de construire eliberate

anual Primaria Ivesti Conform prevederilor legislative specifice

7. Spaţii verzi Suprafata efectiva de spatii verzi

anual Primaria Ivesti Conform prevederilor Legii nr. 24/2007 republicata - Registrul naţional al spaţiilor verzi



11. Rezumat fără caracter tehnic Raportul de mediu pentru P.U.G. comuna Ivesti a fost realizat conform prevederilor HG nr. 1076/2004 care transpune Directiva S.E.A. 2001/42/CE privind procedura de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe. Comuna Ivesti este situată în partea de nord-vest a Judeţului Galaţi si se compune din doua sate si anume: Ivesti si Bucesti. Suprafaţa administrativă a comunei este de 8955 ha. Faţă de situaţia existentă înaintea promovării PUG – ului, se propune extinderea intravilanu lui cu o suprafaţă de 62,25 ha, de la un total existent pe comună de 891,26 ha la un total propus de 953,51 ha. Activitatatea de bază este agricultura şi cuprinde marea majoritatea a populaţiei ocupate, alături de creşterea animalelor în gospodării individuale. Planul Urbanistic General stabileşte obiectivele, acţiunile şi măsurile de dezvoltare pentru Comuna Ivesti pe o perioada de 5 – 10 ani, axată pe delimitarea intravilanului, organizarea zonelor funcţionale, potenţialul uman şi resursele de muncă, populaţia şi aspectele sociale, fondul construit, organizarea circulaţiei, echiparea edilitară şi conservarea mediului. Prin Planul Urbanistic General al comunei Ivesti se propun pentru următorii ani urmatoarele obiective care vizează organizarea urbanistică, dezvoltarea activităţilor, alimentarea cu energie electrică, infrastructura:

Extinderea intravilanului Comunei Ivesti cu 62.25ha;

Modernizarea drumurilor comunale

Realizarea de alei pietonale in comuna

Realizarea unui pod peste raul Barlad in comuna Bucesti

extinderea sistemului de alimentare cu apă potabilă in sistem centralizat

extinderea retelei de canalizare in sistem centralizat pentru asigurarea evacuarii apelor uzate menajere si a celor pluviale

reabilitarea caminului cultural din localitatea Bucesti

construire camin cultural in localitatea Ivesti

reabilitare si modernizare a scolilor din comuna

construirea de gradinite

amenajarea bazei sportive

modernizarea si dotarea corespunzatoare a dispensarului uman si a spitalului din comuna

rezolvarea sistemului de depozitare şi colectare a deşeurilor menajere în sistem centralizat şi pe principii ecologice

Extinderea si modernizarea reţelei de energie electrică si telefonie

Construire punct de comanda in caz de situatii de urgenta

reabilitarea a trei biserici din comuna

Construire complex social cu centru de zi

Amenajarea de spatii verzi, sport si agreement (locuri de joaca pentru copii, plantatii de aliniament, zone verzi de protectie)

Constructie complex turistic si de agrement

Extinderea retelei de alimentare cu gaze naturale Raportul de mediu, prin evaluarea făcută, ajută la limitarea dintr-o fază incipientă a unor greseli in ceea ce priveste realizarea unor proiecte evitandu-se astfel cheltuielile suplimentare necesare remedierilor.



Obiectivele prevăzute in PUG au fost evaluate din punct de vedere al obiectivelor de mediu. S-au stabilit măsuri de contracarare/minimizare a oricărui efect negativ generat de implementarea obiectivelor planului. Evidentierea riscurilor generate de neimplementarea măsurilor poate constitui baza pentru administratia publică locala in alegerea prioritătilor in dezvoltarea urbanistică a comunei. Evaluarea a presupus mai multe etape in care s-a parcurs:

- analiza stării actuale a mediului in urma căruia s-au stabilit obiectivele de mediu relevante;

- evaluarea a presupus analizarea modului in care PUG contribuie la atingerea obiectivelor;

- s-au analizat variantele posibile, inclusiv varianta ”0” si s-a concluzionat că varianta definitivă va avea un efect general pozitiv, mai bună atat pentru mediu cat si din punct de vedere economic.

Programul de monitorizare se bazează pe monitorizarea obiectivelor de mediu si pe performantă – se asigură controlul al implementării si eficacitătii măsurilor prevăzute in PUG care isi propun să producă efecte pozitive asupra mediului. Monitorizarea implementării PUG va indica dacă sunt necesare măsuri suplimentare. In urma evaluarii de mediu a PUG Ivesti s-a costatat ca efectele pozitive asupra mediului si a sanatatii umane sunt numeroase si nu au fost identificate aspecte negative

In ce priveste aspectele pozitive rezultate in urma implementarii PUG, acestea sunt numeroase si vor avea efecte exclusiv pozitive asupra populatiei si in special asupra starii de sanatate a populatiei prin:

- Realizarea si extinderea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare va imbunatati starea de igiena a locuitorilor;

- Mentinerea si intretinerea spatiilor verzi si a perdelelor de protectie precum si crearea de noi spatii de agrement vor spori confortul locuitorilor;

- Imbunatatirea sistemului de management al deseurilor prin masurile propuse in PUG vor duce la cresterea gradului de salubritate a comunei;

- Extinderea intravilanului si constructia de noi locuinte vor duce la marirea spatiului de locuit pe cap de locuitor.

- Mentinerea suprafetei spatiilor verzi, pe langa efectul benefic asupra populatiei va oferi noi spatii de viata pentru specii de plante si animale.

- In situatia implementarii PUG calitatea solului se va imbunatati, vor scadea riscurile de alunecari de tren prin inierbari si impadurire, eroziunea datorata vantului prin plantarea perdelelor de protectie, eroziunea provocata de inundatii prin indiguiri, si alte masuri stipulate in PUG si prezentul raport.

- Recuperarea terenurilor degradate prin alunecari si eroziuni torentiale prin consolidari, plantatii, inierbare si alte lucrari de combatere a eroziunii.

CONCLUZII

In concluzie, apreciem că implementarea planului de dezvoltare pentru comuna Ivesti va avea un efect pozitiv asupra mediului si va duce la dezvoltarea durabilă a localitătilor pe termen mediu si lung. Obiectivele PUG-ului au rolul de a îmbunătăţi situaţia factorilor de mediu şi starea de sănătate a populaţiei. Măsurile propuse în raportul de mediu au ca scop reducerea la minim a efectelor realizării/implementării PUG asupra factorilor de mediu. Totodata mentionam ca, implementarea noului PUG nu va afecta biodiversitatea.



COLECTIV ELABORATORI SC DANIAS SRL, Auditor principal/Evaluator principal, Certificate de atestare: EIM 07-102/22.10.2008, BM 07 – 93/22.10.2008; Sediul social în Galaţi, Strada Saturn nr. 2, Bloc B1, Ap. 61, Judeţul Galaţi, J17/438/1993, CUI 3814348, telefon: 0236 412 126, fax : 0236 435 180, mobil: 0745 116 685; Ing. DANIELA RADU – elaborare parte tehnică Dr. GLĂVAN-CARANGHEL TEODOR – elaborare biodiversitate CRETU ILEANA – culegere date, editare document

12. GLOSAR DE TERMENI Raport de mediu - parte a documentatiei planurilor sau programelor care identifica, descrie si evaluează efectele posibile semnificative asupra mediului ale aplicării acestora si alternativele lor rationale, luând în considerare obiectivele si aria geografica aferentă. Planuri si programe - planurile si programele, inclusiv cele cofinantate de Comunitatea Europeana, ca si orice modificări ale acestora, care: - se elaborează si/sau se adoptă de către o autoritate la nivel national, regional sau local ori care sunt pregătite de o autoritate pentru adoptarea, printr-o procedura legislativa, de către Parlament sau Guvern; - sunt cerute prin prevederi legislative, de reglementare sau administrative; Titularul planului sau programului - orice autoritate publica, precum si orice persoana fizica sau juridica care promovează un plan sau un program. Autoritate competenta - autoritate de mediu, de ape, sănătate sau altă autoritate împuternicita potrivit competentelor legale sa execute controlul reglementarilor în vigoare privind protectia aerului, apelor, solului si ecosistemelor acvatice sau terestre. Public - una sau mai multe persoane fizice ori juridice si, în concordanta cu legislatia sau cu practica natională, asociatiile, organizatiile ori grupurile acestora; Evaluare de mediu - elaborarea raportului de mediu, consultarea publicului si a autoritarilor publice interesate de efectele implementării planurilor si programelor, luarea în considerare a raportului de mediu si a rezultatelor acestor consultări în procesul decizional si asigurarea informării asupra deciziei luate; Aviz de mediu pentru planuri si programe - act tehnico-juridic scris, emis de către autoritatea competenta pentru protectia mediului, care confirmă integrarea aspectelor privind protectia mediului în planul sau în programul supus adoptării; Impact de mediu - modificarea negativa considerabila a caracteristicilor fizice, chimice si structurale ale elementelor si factorilor de mediu naturali; diminuarea diversităŃii biologice; modificarea negativa considerabila a productivitătii ecosistemelor naturale si antropizate; deteriorarea echilibrului ecologic, reducerea considerabila a calitătii vietii sau deteriorarea structurilor antropizate, cauzata, în principal, de poluarea apelor, a aerului si a solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea sau planificarea teritoriala necorespunzătoare a acestora; un astfel de impact poate fi identificat în prezent sau poate avea o probabilitate de manifestare în viitor, considerate inacceptabila de către autoritătile competente. Evacuare de ape uzate - evacuare/descărcare directă sau indirectă în receptori acvatici a apelor uzate continând poluanti sau reziduuri care alterează caracteristicile fizice, chimice si



bacteriologice initiale ale apei utilizate, precum si a apelor de ploaie ce se scurg de pe terenuri contaminate: Folosinta sensibilă si mai putin sensibilă - tipuri de folosinte ale terenurilor, care implica o anumita calitate a solurilor, caracterizata printr-un nivel maxim acceptat al poluantilor. Zona protejată - suprafata delimitată în jurul unor bunuri de patrimoniu, construite sau naturale, a unor resurse ale subsolului, în jurul sau în lungul unor oglinzi de apa etc. si în care, prin documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism, se impun măsuri restrictive de protectie a acestora prin distanta, functionalitate, înăltime si volumetrie.

13. Bibliografie

1. Starea mediului judeţul Galaţi; 2. SC PLAN.CO URBISDESIGN S.R.L. PUG – Actualizare PUG Comuna Ivesti, 2010 ; 3. Institutul National de Statistica 4. Ministerul Apelor, Pădurilor si Protectia Mediului, Plan National de Gestionare a

Deseurilor 5. Dimitrie Oancea, Cazimir Swizenwski – judetul Galati, Editura Bacademiei RSR,

Bucuresti, 1979. 6. Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national -

Sectiunea a IV-a - Reteaua de localităti, cu modificările si completările ulterioare 7. Vl. Rojanschi, Fl. Bran, Gh. Diaconu – Protecţia şi ingineria mediului, Editura

Economică, Bucureşti, 1997 ; 8. Vl. Rojanschi, Fl. Bran – Politici şi strategii de mediu, Editura Economică,

Bucureşti, 2002; 9. M. Negulescu şi colectivul – Protecţia mediului înconjurător, Manual general,

Editura Tehnică, Bucureşti, 1995; 10. S. Mănescu, M. Cucu, M. L. Diaconescu – Chimia sanitară a mediului, Editura

Medicală, Bucureşti, 1978; 11. I. Bica - Elemente de impact asupra, Editura MATRIXROM, Bucureşti 2000. 12. Grigore P. şi colaboratorii – Enciclopedia Geografică a României, Editura Ştiinţifică

şi Enciclopedică, Bucureşti, 1982); 13. Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Universitatea de Stiinţe Agronomice şi Medicină

Veterinară, Bucureşti, Facultatea de Imbunătăţiri Funciare şi Ingineria Mediului - Influenţa poluanţilor din gospodăriile individuale asupra calităţii ape i de alimentare din zonele rurale;

14. Ministerul Sănătăţii, Institutul de Sănătate Publică Bucureşti, Secţia Medicina Mediului - Studiu de impact asupra sănătăţii populaţiei pentru staţii de epurare ape uzate de tip RESETILOVS, Letonia, Bucureşti 2004.

15. V. Rojanschi, Mediul înconjurător – Abordări sistematice, Institutul de Cercetări şi Ingineria mediului, Bucureşti 1991.

PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA IVESTI, JUDETUL...

Documents

Transcript of PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA IVESTI, JUDETUL...