Universitatea din Bucuresti

Facultatea de Geografie

Sectia: Planificare Teritoriala

Plan urbanistic general

Constanta

Asezare geografica

Analiza situatiei actuale

Strategia de dezvoltare durabila

Planul local de actiune

Carta Europeana a amenajarii teritoriului

Analiza SWOT a municipiului Constanta

Analiza situatiei actuale si asezarea orasului

Constanta

In aceasta perioda, Constanta este pe cale sa devina o metropola moderna, un oras European in adevaratul sens al cuvantului, iar aceastea transformare se face vizibila de la un an la altul, de la o zi la alta, de la o clipa la alta. Implementarea Programului Agenda Locala 21 in municipiul Constanta, a reprezentat un bun prilej pentru punerea in discutie a obiectivelor pe termin mediu si lung al comunitatii locale, contribuind in mod nemijlocit la identificarea si armonizarea unor obiective si stiinte precise pentru perioada urmatoare. La elaborarea Planului Local de Dezvoltare Durabila a Municipiului Constanta si-au adus aportul toate celelalte institutii publice locale, societatea civila si comunitatea locala de afaceri, mass-media locala, precum si reprezentantii minoritatilor nationale si ai cultelor religioase.

Municipiul constanta, central economic si administrative al judetului cu acelasi nume, este situate in extremitatea sud-estica a Romaniei. Latura de est a municipiului este scaldata de Marea Neagra (mare continental ce comunica cu Marea Mediterana prin stramtorile Bosfor si Dardanele), iar in proximitatea vestica se gaseste fluvial Dunarea.

Ca forme de relief predomina structura de podis cu altitudine joasa, specific fiind si lacurile natural si de lunca, limanele marine si lagunele. Clima este temperat continental, cu o temperature medie anuala de 10,5 – 11,5 grade C.

Constanta, vechea cetate greaca Tomis, poseda o istorie impresionanta, in anul 1991 sarbatorind 2500 ani de existent si 2250 ani de atestare documentara. Totusi, cele mai vechi urme de vietuire umana in aceasta zona dateaza inca din epoca paleoliticului.

Constanta este situata in extremitatea sud-estica a Romaniei fiind limitat de marea Neagra la est, iar la nord de judetul Tulcea. Spre vest Dunarea desparte judetul Constanta de judetele Calarasi, Ialomita si Braila, iar la sud se afla o parte din frontiera de stat a tarii noastre cu Bulgaria. Ocupand o suprafata de 7. 071 km patrati judetul Constanta reprezinta 3% din teritoriul Romaniei, ocupand locul 8 intre judetele Romaniei. Structura administrativ teritoriala a Romaniei cuprinde 3 municipii, 8 orase, 52 de comune si 186 de sate.

Prima perioadă de înflorire a localităţii coincide cu înfiinţarea celor dintâi colonii greceşti pe ţărmul vestic al Pontului Euxin. Urmează perioada stăpânirii romane, când vechea cetate Tomis, ca de altfel întreaga provincie Scythia Minor (Dobrogea de astăzi), capătă o importanţă strategică deosebită şi cunoaşte o dezvoltare economică şi culturală fără precedent. O dată cu scindarea şi mai apoi decăderea imperiului roman, viaţa înfloritoare a Tomisului va fi grav perturbată, localitatea perpetuând în anonimat aproape un mileniu şi jumătate. Oraşul revine însă la viaţă şi îşi redezvăluie potenţialul unic de care dispune în secolul al XIX-lea, după obţinerea independenţei de stat a României şi restabilirea autorităţii statului român asupra Dobrogei.

Strategia de dezvoltare durabila

În perspectiva anului 2025, obiectivul general al strategiei de dezvoltare durabilă amunicipiului Constanţa îl constituie impunerea zonei metropolitane Constanţa ca un centrumultifuncţional competitiv al României şi principalul polarizator economic în regiuneaMării Negre.

Priorităţi de dezvoltare durabilă

Creşterea competitivităţii sectorului productiv; Dezvoltarea turismului şi a sectorului terţiar; Asigurarea creşterii veniturilor pe termen lung; Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii de transport, telecomunicaţii şi energie; Dezvoltarea resurselor umane, creşterea ratei de ocupare şi combaterea excluderii

sociale şi a dezechilibrelor sociale; Conformarea progresivă cu standardele de mediu din Uniunea Europeană pe care România va trebui să le atingă în totalitate în 2017.

Indicatori de realizare a obiectivului general

Produsul Intern Brut / cap de locuitor va fi cel puţin egal cu media Uniunii Europene;

Standardele Uniunii Europene în domeniul protecţiei mediului vor fi îndeplinite; Rata şomajului va fi cel mult egală cu media Uniunii Europene; Speranţa de viaţă medie a locuitorilor va creşte cu cel puţin 5 % faţă de prezent; Gradul de confort urban şi social va fi comparabil cu cel din Uniunea Europeană.

Planul local de actiune

Planul Local de Acţiune - ca instrument de planificare şi implementare - conţine un set demăsuri şi acţiuni concrete, structurate pe domenii specifice, ce urmează a se aplica gradual, înscopul realizării obiectivelor de dezvoltare a municipiului Constanţa. Termenul de realizare aPlanului Local de Acţiune corespunde termenului de 10-20 de ani, fixat pentru realizareaStrategiei Locale de Dezvoltare Durabilă. Planul Local de Acţiune se adresează comunităţii locale, drept pentru care măsurile,numărul acestora şi prioritizarea lor, precum şi mecanismele instituţionale de aplicare trebuie să ţină seama de interesele acestei comunităţi. În Planul Local de Acţiune orice măsură ce se concretizează într-un program, subprogramori proiect ce va ţine cont de următoarele aspecte:

concordanţa între ţintele fixate în programe, sub-programe, proiecte cu obiectivele generale cuprinse în Strategia Locală de Dezvoltare Durabilă;

existenţa unor resurse financiare limitate, care determină modalitatea de finanţare şi mecanismele juridice pe care se întemeiază un program, sub-program sau proiect;

evitarea efectului de evicţiune, având în vedere resursele limitate; autoritatea publică locală va evalua permanent oportunitatea realizării unei investiţii, nu numai în raport cu resursele sale financiare prezente, ci şi cu cele viitoare, dar şi cu opţiunile populaţiei, astfel încât să încurajeze responsabilitatea comunitară şi individuală, precum şi parteneriatul în realizarea unui proiect de dezvoltare locală;

gradul de cunoaştere publică şi susţinere a unui proiect, prin diseminarea informaţiei în rândul comunităţii locale, care presupune existenţa mecanismului de dezbateri şi consultări publice; implicarea părţilor interesate în realizarea unui program, sub-program sau proiect;

norme de reglementare versus norme de autoreglementare. Autoritatea locală va avea în vedere că sunt situaţii în care organizaţiile nonprofit sau asociaţiile profesionale îşi pot fixa reguli pe baze voluntare, în situaţia realizării unui proiect fără

intervenţia autorităţii publice prin reglementări. De aceea, este bine să se evite supra-reglementarea. Periodic, Planul Local de Acţiune va fi revizuit astfel încât ţintele fixate să ţină cont de evoluţia macroeconomică la nivel naţional, starea economiei la nivel regional şi local, precum şi de opiniile comunităţii locale cu privire la implementarea lui. Cu cât revizuirea se face la intervale mai scurte, cu atât marja de eroare în privinţa evaluării resurselor la un proiect este mai mică, având în vedere că pe măsură ce se înaintează în timp variabilele economice ce trebuie luate în calcul la o prognoză economică se multiplică. Din acest motiv specialiştii recomandă ca Planul Local de Acţiune să fie revizuit odată la 2 ani, chiar dacă este proiectat pentru 10 ani.

Carta Europeana a amenajarii teritoriului

Actiuni: educatie antreprenoriala, facilitarea start-up-urilor, disponibilitatea calificarilor, imbunatatirea accesului on-line, reducerea falimentelor, dezvoltarea e-business si a servicilor de sprijin pentru afaceri de inalta clasa

Amenajarea teritorial/spaţială trebuie să fie democratică, cuprinzătoare, funcţională şi orientată pe termen lung.

Democratică – trebuie condusă într-un mod care să asigure participarea locuitorilor implicaţi şi ai reprezentanţilor lor politici,

Cuprinzătoare – trebuie să asigure coordonarea diferitelor politici sectoriale şi să le integreze într-o abordare globală,

Funcţională – trebuie să ţină cont de conştiinţa regională bazată pe valori, cultură şi interese comune care uneori depăşesc hotarele administrative şi teritoriale, ţinând în acelaşi timp cont de înţelegerile instituţionale

Orientată pe termen lung – trebuie să analizeze şi să ia în considerare tendinţele pe termen lung şi evoluţia fenomenelor şi intervenţiilor din domeniul social, cultural, ecologic şi al mediului.

Analiza Swot a Municipiului Constanta

Factor Puncte tari Puncte slabe

Cadrul natural si calitatea factorilor de mediu

- poluare scazuta;- statii de epurare a apelor de uzate la standard europene si dimensionate corespunzator pentru necesarul zonei;- groapa de gunoi ecologica situate in extravilanul localitatii;- sistem de irigatii modern, intretinerea spatiilor verzi la standard europene;- institutii si organism abilitate sa supravegheze respectarea legislatiei privind protectia mediului, sa analizeze sis a interpreteze permanent starea factorilor de mediu la nivel local.

- cresterea traficului auto, in special in perioada sezonului estival;- activitate economica intense in proximitatea zonelor turistice si in zona costiera;- proliferarea activitatilor cu caracter economic in zone rezidentiale ale orasului;- reducerea spatiilor verzi, in special in zona central a orasului; - dotari insuficiente in ceea ce priveste monitorizarea si analiza factorilor de mediu.

Oportunitati Amenintari

- aderarea la Uniunea Europeana si implementarea standardelor comunitare privind protectia mediului;- sporirea programelor educative privind protectia mediului si implicarea tot mai active a societatii civile in acest domeniu;- accesarea programelor europene de finantare nerambursabile, precum si a celorlalte programe nationale si locale de finantare poate reprezenta o sursa importanta in vederea aplicarii acquis-ului comunitar in domeniul protectiei mediului;- incurajarea agentilor economici de a investi in echipamente si tehnologii nepoluante si de a apela la surse de energie neconventionale (energia eoliana, energia solara etc.)

- cresterea gradului de poluare si a efectului de sera cu efecte importante in ceea ce priveste schimbarile climaterice;- eroziunea continua a falezelor si a plajelor;- amenintarea unor specii de flora si fauna marina, datorita activitatilor economice desfasurate in zona de proximitate a tarmului si datorita pescuitului industrial;- decalajul mare intre industria romaneasca si ceea din Uniunea Europeana in ceea ce priveste implementarea unor masuri de ordin tehnologic in vederea protectiei mediului si reducerii poluarii;- lipsa fondurilor necesare destinate domeniului conservarii si protectiei mediului;- intarzieri in procesul de descentralizare regional si locala, cu efecte asupra aplicarii eficiente a politiciide protective a mediului si a strategiilor de dezvoltare durabila.

Infrastructura si situatia locativa Puncte tari Puncte slabe

- utilitati publice si infrastructura - infrastructura urbana deficitare

Oportunitati Amenintari

- derularea unor noi programe de formare si reconversie profesionala adresate persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca si/sau persoanelor ori categoriilor profesionale expuse riscului de a-si pierde locul de munca;- constientizarea importantei programelor de perfectionare si formare continua a persoanelor angajate la munca;- creearea a unor noi locuri de munca prin incurajarea investitiilor private;- aderarea la Uniunea Europeana si posibilitatea participarii neingradite la piata fortei de munca comunitare.

- reforma si restructurarea economica poate constitui un element favorizant pentru cresterea somajului;- intarzieri in procesul de descentralizare regional si locala, cu efecte asupra aplicarii eficiente a politicii de combatere a saraciei si discriminarii si de diminuare a somajului.

Economia Puncte tari Puncte slabe

- al doilea mare centru economic al Romaniei dupa capital tarii;- infrastructura economica complexa bine conturata;- peste 90% din economia locala apartine mediului privat;- sector tertiar bine dezvoltat;- resurse energetic importante;- pozitionarea geografica strategica.

- absenta unor politici si strategii coerente de dezvoltare economica integrate a zonei;- industrii invechite, ineficiente sub aspect economic;- capacitate slaba de adaptare a agentilor economici la cererea pietei;- distant considerabila fata de granite Romaniei cu Uniunea Europeana.

Oportunitati Amenintari

- constituirea zonei metropolitan si dezvoltarea exponential a intregii regiuni;- situarea pe drumul de transit a petrolului si al celorlalte resurse natural provenind din Mare Caspica si Caucaz;

-mediu fiscal si legislative instabil care incurajeaza angajarea unor investitii de amploare in domeniul productive, unde rata de recuperare a investiilor este moderata iar factorii de risc sunt multiplii;

- aderarea la Uniunea Europeana si integrarea in cadrul pietei unice europene;- tendinta de crestere a investitiilor private si in special a investitiilor straine.

- concurenta exercitata pe piata regional, nationala si mondiala si capacitatea scazuta a agentilor economici locali de a se adapta la o piata concurentiala unica;- lipsa de resurse financiare destinate dezvoltarii economice.

Turismul Puncte tari Puncte slabe

- cadrul natural propice dezvoltarii activitatilor de turism (Marea Neagra, plaje fine si insorite, fundul marii este nisipos si complet lipsit de pietre, cu panta foarte mica, lipsa mareelor);- capacitatea de cazare ridicata, aflata in plina extindere (cca.1/3 din totalul capacitatii de cazare la nivel nationa, locul 1 pe tara);- traditia deosebita in activitatile cu character touristic (peste 100 de ani);- potential balnear ridicat;- interesul deosebit al autoritatilor publice locale si al cetatenilor pentru dezvoltarea sectorului touristic;- Mamaia este clasificata in categoria statiunilor de interes national;- aparitia unor produse turistice noi inedited pentru aceasta regiune ( Aqua Magic, decorarea statiunii Mamaia cu palmieri exotici, fantani arteziene, amenajarea unor piete modern unde au loc diferite manifestari artistice, cazinouri si parcuri de distractii);- pozitionare geografica favorabila dezvoltarii unor produse turistice noi ( turismul itinerar, turismul de croaziera, turismul de afaceri etc.)- patrimoniu istoric si cultural de mare valoare; - resurse umane calificate si cu experienta in domeniul turistic;- accesibilitatea zonelor turistice, cai

- supra-aglomerarea statiunii Mamaia in perioada de varf a sezonului estival si in weekend-uri;- locuri de parcare insuficiente, raportat la numarul de turisti din perioada estivala;- lipsa unor produse turistice permanente;- unii agenti economici practica preturi ridicate care descurajeaza infuzia de turisti straini, acestia avand posibilitatea sa aleaga din piata destinatii turistice mai avantajoase sub aspect calitate/pret;- lipsa infrastructurii adecvate dezvolatarii turismului de croaziera (porturi turistice si de agrement);- valorificarea slaba din punct de vedere touristic a potentialului istoric si cultural de care dispune zona;- prezenta platformelor industrial si a portului commercial in vecinatatea zonelor turistice creeaza unele problem de imagine si de confort si reprezinta un factor important de poluare a mediului;- lipsa uneo strategii commune pe termen lung a investitorilor in turism si a administratiei publice

de acces modern (autostrazi, drumuri nationale, cai ferate) conectate la principalele coridoare de transport european;- perimetrul este bine mobilat sub aspectul unitatilor de alimentare publica si deservire a turistilor;- serviciu modern de salvamar si alte servicii specializate destinate sigurantei si protectiei turistilor.

central si locale privinf dezvoltarea sustenabila si integrata a acestui sector;- informatii turistice si materiale promotionale putine si de proasta calitate;

Oportunitati Amenintari

-pozitia in teritoriu, la confluent a trei mari zone geopolitice, creeaza premizele valorificarii superioare a potentialului touristic de care dispune municipiul Constanta si arealul din proximitatea sa;- vecinatatea Deltei, a muntilor Macin, a manastirilor din nordul Dobrogei, potentialul agrozootehnic al reagiunii reprezinta un support important pentru dezvoltarea turismului in general si a turismului de itinerar in special;- fluvial Dunarea si Canalul Dunarea – Marea Neagra pot reprezenta noi artere turistice in perspective amenajarii unor porturi turistice de agrement in zona litorala, contribuind la dezvoltarea turismului de croaziera;- dezvoltarea economica a zoneo costiere genereaza o circulatie benefica turismului de afaceri;- aderarea la Uniunea Europeana si cresterea posibilitatilor de acces la produsele occidentale.

- concurenta exercitate pe piata regional a turismului si capacitatea scazuta a agentilor economici locali de a se adapta la o piata concurentiala unica;- scaderea interesului turistilor romani pentru produsele turistice autohtone;- fenomenul de eroziune a plajelor si a falezei poate afecta pe termen lung dezvoltarea activitatilor turistice din zona;- vecinatatea platformelor industrial si a portului constituie un factor important de risc ce contribuie la degradarea mediului;- alocarea fondurilor publice pentru dezvoltare in domeniul turismului pe criteria de apartenenta politica si clientele de partid;- absenta unor politici si strategii coerente de dezvoltare integrate a zonei costiere descurajeaza anumiti investitori straini care doresc sa investeasca in sectorul touristic din aceasta zona.

Sanatatea si protectia sociala Puncte tari Puncte slabe

- baza materiala din sistemul sanitar este bine dimensionata in raport cu necesarul de la nivelul regional;- dezvoltarea accelerata a sistemului sanitar privat;- asociatii si fundatii active in domeniul protectiei sociale si protectiei copilului.

- starea bazei material din sitemul sanitar este precara;- infrastructura sanitara deficitara sub aspectul echipamentelor medicale de investigatie si tratament;- baza materiala care deserveste sistemul de protective sociala si protective a copilului este insuficienta;- servicii medicale si de urgent precare in comparative cu standardele Uniunii Europene.

Oportunitati Amenintari

- accesarea programelor europene de finantare nerambursabila, precum si a celorlalte programe nationale si locale de finantare;- implicarea mai active a societatii civile in implementarea unor programe cu scop preventive si profilactic, inmultirea actiunilor caritabile.

- lipsa cronica a fondurilor si resurselor necesare reabilitarii si dezvoltarii sistemului sanitary si a celui privind protectia sociala;- alocarea fondurilor publice destinate reabilitarii si dezvoltarii sistemului sanitar si a celui privind protectia social ape criteria de apartenenta politica si clientele de partid.

Cercetare Puncte tari Puncte slabe

- centru universitar cu traditie, aflat in present in plina dezvoltare;- patrimoniu istoric si cultural de mare valoare (muzee, teatre, monumente arheologice si arhitectonice, biblioteci

- procentul scazut al persoanelor cu pregatire superioara, comparative cu indicatorul similar din Uniunea Europeana;- utilizarea inca insuficienta a

si alte asezaminte de cultura);- invatamantul preuniversitar beneficiaza de o baza materiala recent reabilitata si dotata corespunzator;- in domeniul cercetarii functioneaza mai multe centre si institute specializate.

tehnologiilor informatice modern si a internetului in procesul educational;- starea fizica proasta a unor monumente arheologice si a unor edificii cu valoare arhitecturala si istorica deosebita.

Oportunitati Amenintari

- lansarea centrului istoric al municipiului Constanta ca produs touristic national si international;- cresterea interesului pentru cultura si arta;- cresterea interesului pentru conservarea patrimoniului arheologic si architectonic;- dezvoltarea institutiilor de invatamant superior privat;- aderarea la Uniunea Europeana si intensificarea schimburilot cultural;- iminenta aliere a sistemului educational si recunoasterea diplomelor universitare obtinute in Romania pe plan international.

- scaderea interesului pentru cultura, arta si conservarea patrimoniului arheologic si architectonic;- lipsa cronica a fondurilor si resurselor necesare destinate dezvoltarii sistemului educational, activitatilor cultural si cercetarii;- competitia international acerba din domeniul cercetarii;- diluarea substantei culturii si civilizatiri traditionale romanesti in contextual integrarii europene si procesului de globaliazare.

Sport, societate civila, mass-media si ordine

publicaPuncte tari Puncte slabe

- baza materiala din sectorul sportive este in general bine intretinuta;- performante sportive la nivel national si international, atat la sporturile pe echipa cat si la cele individuale;- mass-media este bine reprezentata pe toate segmentele sale: televiziune, radio si presa scrisa;- scaderea infractionalitatii si a elementelor de perturbare a ordinii publice.

- implicare scazuta a societatii;- lipsa unei piscine olimpice;- unele baze sportive se afla in stare de degradare, necesitand lucrari importante de reabilitare;- dotarea inca insuficienta a politiei si a celorlalte organe de mentinere a ordinii publice.

Oportunitati Amenintari

- cresterea interesului pentru sustinerea sportului local in lumina celor mai recente performante obtinute pe plan national la sporturile pe echipe si pe plan international si olimpic la gimnastica, tenis de masa si atletism.- cresterea interesului publicului larg de a asista la diverse competitii sportive si de a practica activitati sportive si de intretinere fizica;- dezvoltare societati civile si implicarea tot mai substantial a cetateniilor la viata social-politica a orasului;- dezvoltarea mass-mediei locale, aparitia unor posture locale de radio si televiziune si a unor noi organe de presa;- descentralizarea activitatii de asigurare si mentinere a ordinii publice, infintarea politiei comunitare si de proximitate si trecerea acestor institutii in subordinea administratiei publice locale.

- lipsa fondurilor destinate sustinerii activitatilor sportive in conditiile unei competitii tot mai acerbe in acest domeniu;- dezvoltarea anumitor elemente infractionale din zona criminalitatii organizate.