PLAN SECTORIAL–ADER 2020 Contractor: Institutul Național ... · PLAN SECTORIAL–ADER 2020...

PLAN SECTORIAL – ADER 2020

Contractor: Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie și Protectia Mediului – ICPA București

Obiectivul general: 12

Contract: 12.4.3 / 2015

Numărul/codul proiectului: 12.4.3.

Act adițional: 2 / 2016

Anul începerii: 01/10/2015 Anul finalizării: 20/12/2018

Denumirea proiectului:

Irigaţii din resurse alternative. Alimentare cu apă din pânza freatică şi lacuri

Director de proiect:Dr. Olga Vizitiu

Date contact (Tel/Fax, e-mail):Tel: 021/3184458, Fax: 021/3184348, e-mail: [email protected] Mărăști nr. 61, sect. 1, București

Proiectul nr.: 12.4.3. / faza 2 / 2016

Obiectivul fazei 2: Soluții de amenajare și eficiență economică pentru amenajări locale pentru irigații cu alimentare din apa subterană

Activităţi preconizate pentru atingerea obiectivului fazei:

Activitatea 2.1. Caracteristici calitative (indicatori fizico-chimici) ale apelorsubterane, particularități ale straturilor acvifere și stabilirea de soluții pentruutilizarea apelor subterane la irigatActivitatea 2.2. Analiza și descrierea elementelor tehnice ale diferitelor tehnicide udare în vederea selectaăii metodei de udare optime utilizând resurse deapa alternativăActivitatea 2.3. Structură a culturilor adecvată irigațiilor și randamentuleconomic al acestora în condiții de irigareActivitatea 2.4. Analiza amenajărilor de irigații, cu alimentare din sursealternative, din punct de vedere economic (viabile/neviabile economic)Activitatea 2.5. Evaluarea impactului lucrărilor de amenajări de irigații dinsurse alternative asupra mediului ambiantActivitatea 2.6. Studiu de caz: analizarea unui amplasament în vederearealizării unei amenajări locale pentru irigații cu alimentare din apa subterană


Activitatea 2.1.

Evaluarea stării corpurilor de apă subterană din România:

La evaluarea riscului neatingerii obiectivelor de mediu pentru corpurile de apăsubterană s-a ţinut cont de presiunile semnificative identificate, precum şi deevaluarea impactului acestora diferenţiat pe categorii: risc chimic şi risc cantitativ.

Evaluarea stării corpurilor de apă subterană s-a realizat pe baza comparăriianalizelor chimice efectuate cu valorile de prag (TV), pentru un număr de 139 decorpuri de apă subterană, din cele 143 de corpuri delimitate în România.

Condiţiile suplimentare pentru starea chimică şi procedurile de evaluare suntdezvoltate în Directiva Apelor Subterane (Directiva 2006/118/CE), transpusă înlegislaţia naţională prin H.G. nr. 53/2009, pentru aprobarea Planului national deprotecţie al apelor subterane împotriva poluării si deteriorării.


Activitatea 2.1.

Figura 1. Straturile de ape subterane la nivel național

Proiectul nr.: 12.4.3. / faza 2 / 2016Activitatea 2.1.

Numărul de captări din apa subterană în România este de 4.104 captăriformate din 3.538 foraje (fronturi de captare sau foraje individuale) și 566izvoare.

Figura 2. Situația captărilor de apă subterană în România


Pentru utilizarea în irigații a apei captate din apa subterană volumele de apă captate auvariat în ultimii 5 ani:

Nr. Crt. Bazin hidrografic

Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015Cerința Realizat Cerința Realizat Cerința Realizat Cerința Realizat Cerința Realizat

1 Someș Tisa 2,96 9,15 3,81 12,99 8,32 2,63 3,28 209,94 184,40 135,472 Crișuri 47,55 80,67 74,38 76,96 92,53 62,11 107,76 43,57 150,49 198,053 Mureș 550,83 269,13 678,60 251,11 380,37 133,99 360,10 355,59 882,16 1072,604 Banat 4,60 47,60 5,85 9,08 47,50 45,45 142,60 59,75 63,10 82,075 Jiu 201,54 223,39 339,38 74,95 680,68 351,48 842,31 122,08 586,15 380,116 Olt 10,40 132,90 138,10 152,09 154,60 163,30 154,10 175,86 135,92 165,487 Argeș Vedea 1087,82 708,31 1401,37 869,23 912,52 952,12 1079,02 929,54 1089,74 858,998 Buzău Ialomița 2242,74 962,36 2273,42 1948,84 2820,47 1857,65 3540,48 1641,82 3543,10 2235,209 Siret 161,00 38,87 183,00 151,85 61,80 239,20 68,40 191,11 192,43 85,87

10 Prut Bârlad 318,76 315,34 331,97 279,66 289,58 269,07 370,36 350,18 279,96 273,5011 Dobrogea Litoral 528,95 440,78 426,20 511,30 395,30 522,00 671,46 567,43 708,82 660,73

TOTAL 5157,15 3228,50 5856,08 4338,06 5843,67 4599,00 7339,87 4646,87 7816,27 6148,07


Corpurile de apă subterană se clasifică în doua clase: bună şi slabă, atât pentrustarea cantitativă, cât şi pentru cea chimică.

Pentru evaluarea stării chimice a apelor subterane, concentraţiile determinate secompară cu valorile de prag (TV - threshould values) care sunt considerate astfelobiectivele vizate pentru o stare bună a corpului de apă subterană.

Pentru nitraţi (50 mg/l) şi pesticide (0,1 μg/l individual şi 0,5 μg/l total), sunt valoride prag stabilite în standardele europene (Directiva 2006/118/CE privind protecțiaapelor subterane împotriva poluării și a deteriorării), după care fiecare ţarămembră şi-a stabilit valorile de prag pentru celelalte substanţe poluante.

În România valorile prag pentru substanțele poluante sunt stabilite prin Planulnațional de protecție a apelor subterane împotriva poluării și deteriorării șisunt reglementate individual, prin Ordinul Ministrului Mediului și SchmibărilorClimatice nr. 621 din 7 iulie 2014, la nivelul fiecărui spațiu hidrografic.


Starea cantitativă a corpurilor de apă subterană

Din punct de vedere al stării cantitative, niciun corp de apă subterană delimitat în România nu este considerat în stare cantitativă slabă.

Figura 3. Corpuri de apă subterană aflate la risc cantitativ (sursa: ANAR)


Starea calitativă a corpurilor de apă subterană

La determinarea riscului, din punct de vedere calitativ, se au in vedere următoarele:

• corpul este considerat la risc, în stare slabă, dacă este poluat în cel puţin 20% din numărul total al punctelor monitorizate;

• corpul se află în stare bună, dacă este total nepoluat, sau dacă, din numărul punctelormonitorizate, numărul celor poluate este mai mic de 20%.

La nivelul anului 2015, situaţia calitativă a celor 139 de corpuri de apă subterană seprezintă astfel:

• 114 corpuri se află în stare calitativ bună (82,01 %);

• 25 de corpuri de apă subterană se află în stare calitativ slabă (17,99 %).


Starea calitativă a corpurilor de apă subteranăDenumire bazin

hidrograficNr. corpuri de apă

subterană monitorizate

Starea chimică Corp de apă în stare chimcă

slabă

Indicatorii care determină încadrarea în starea

chimică slabăBună Slabă

Someș - Tisa 14 14 0 - -Crișuri 9 9 0 - -

Mureș 22 19 3ROMU04;ROMU20;ROMU24

NH4+; SO4

2-; As3+

NO3-

NH4+; PO4

3-

Banat 20 18 2ROBA01;

ROBA02

NO3-; SO4

2-; fenoli totaliNO3

-; fenoli totali

Jiu 8 6 2ROJI05;ROJI06

PO43-

NO3-

Olt 14 11 3ROOT01;ROOT08;ROOT13

NO3-; NH4

+; SO42-;

NO3-

NO3-; PO4

3-

Argeș - Vedea 11 7 4

ROAG03;ROAG07;

ROAG08;ROAG10

NO3-

NH4+; NO2

-; Ni2+; Pb2+; atrazin

NO3-; atrazin

NH4+; Cl-; PO4

3-

Ialomița – Buzău 18 15 3ROIL06;ROIL11;ROIL17

NH4+

NO3-; Pb2+

Pb2+

Siret 6 6 0 - -

Prut 7 4 3ROPR04;ROPR06;ROPR07

NO3-; SO4

2-

NO3-

NO3-

Dobrogea - Litoral 10 5 5

RODL01;RODL04;RODL05;

RODL09;RODL10

NH4+; NO3

-; Cl-NH4

+; NO3-; Pb2+

NO3-; PO4

3-; Pb2+; Cl-; SO42-

NO3-

NO3-

Total 139 114 25


Starea calitativă a corpurilor de apă subterană

Figura 4. Corpuri de apă subterană aflate la risc calitativ (sursa: ANAR)


Pentru fiecare spațiu hidrografic au fost enumerate particularitățile straturilor acvifere, și anume: Vârsta geologică; Tipul corpului de apă subterană:

- freatic;- de adâncime;- freatic + adâncime;

Litologia; Parametri hidraulici:

- transmisivitate;- coeficient de filtrație;- debit specific;

Starea calitativă actuală; Caracteristici ale stratului acoperitor:

- litologie;- grosime;- infiltrație;- grad de protecție globală.

Particularități ale corpurilor de apă subterană:


Instrumente pentru gestiunea optimă a apei în regim de irigat:

Elaborarea de documentații ale studiilor de caz pentru cerința de apă.

Prognoza cerinței de apă.

Sisteme informaționale referitoare la schemele de apă și canalizare.

În vederea optimizării consumului de apă, trebuiesc urmăriți principalii parametri:eficacitatea și omogenitatea udării, uniformitatea repartiției umidității în sol, raportuldintre productivitate și costuri.

Eforturile și căile prin care se ridică eficacitatea sistemelor de irigații de suprafațăautomecanizate, le fac comparabile sau chiar superioare altor sisteme de irigații. Seva acorda atenție deosebită la înaintarea și reculul apei în brazde, infiltrația,geometria elementelor de udare (forme, lungimi, pante).

Cu privire la aspersiune, deși prezintă eficacitate mai ridicată, recomandămfolosirea rațională întrucât sunt necesare multe intervenții, mai ales la ameliorareaechipamentelor. Uniformitatea pulverizării apei, concepția de construcție aaspersoarelor, automatizarea aspersiunii prin telecomandă, reducerea consumuluide energie, sunt căi de creștere a eficienței folosirii apei.

Soluții pentru utilizarea apelor subterane la irigat


Instrumente pentru gestiunea optimă a apei în regim de irigat:

Eficacitatea relativă a diferitelor metode de irigație – tradiționale sau noi, trebuie săse raporteze și la caracteristicile solului, climei, hidrologiei, care pot modifica radicaltermenii de comparație a unei metode față de alta.

Evoluția crizei energetice impune găsirea de sisteme noi și echipamente de irigatcare să funcționeze cu mică și foarte mică presiune (ex. irigare prin picurare).

Pe terenuri cu soluri nisipoase, nu se recomandă folosirea metodei de irigat prinbrazde (datorită coeziunii slabe a solului), ci doar prin aspersiune sau picurare.

Momentul declanșării irigației, corelat cu aspectele climatice și cerințele fiziologiceale plantelor, trebuie făcut la anumite valori ale lUA (intervalul umidității active),acesta fiind situat între valoarea coeficientului de ofilire și capacitatea de câmp.Intervalul umidității active este mai mare la solurile argiloase decât la celenisipoase.

La calcularea normelor de irigat, se are în vedere și nivelul de adâncime a pânzeifreatice, precum și gradul de mineralizare a acesteia, pentru evitarea salinizăriisecundare.

Soluții pentru utilizarea apelor subterane la irigat


Alegerea tehnicii de irigare este o problemă complexă, care trebuie rezolvată despecialiștii din domeniu.

Metode de udare:

Trebuie să satisfacă următoarele cerințe:

umezirea uniformă a solului în spaţiul de nutriţie al plantelor; randament şi eficacitate maximă ale udărilor; asigurarea condiţiilor pentru executarea mecanizată a lucrărilor agricole; degradarea cât mai redusă a însuşirilor agroproductive ale solului; realizărea udării cu consum cât mai mic de energie şi forţă de muncă.


Clasificarea metodelor de udare:

În practica irigaţiilor se folosesc următoarele metode de udare: prin scurgere la suprafaţă, prin aspersiune, prin submersiune şi localizată (subterană, prin picurare, prin rampe perforate).

Udarea prin scurgere la suprafațăSe disting:- udarea prin brazde: culturi prăşitoare, viţă-de-vie şi pomi;- udarea prin fâşii: plante cultivate în rânduri dese;- udarea prin revărsare: pajişti.

Factori de influență: microrelieful şi panta terenului, nivelarea terenului pe direcţiile elementelorde conducere a apei, permeabilitatea solului, natura plantei cultivate etc.

Elementele tehnice ale udării prin scurgere la suprafață:- debitul de alimentare (q) a brazdelor sau a fâşiilor de udare;- distanţa dintre brazdele de udare (d), respectiv lăţimea fâşiilor de udare (lf);- lungimea elementelor active de udare (Lo, Lf);- durata de udare (t).


Udarea prin submersiune

Se utilizează în orezării și constă în realizarea şi menţinerea în interiorul parcelelor cultivate cuorez a unui strat de apă cu grosimea variabilă, în funcţie de cerinţele biologice şi tehnologiceale plantei.

Factori de influență:- condiţiile climatice favorabile cultivării orezului;- terenul cu panta foarte mică (< 0,7 – 0,8 ‰);- microrelieful foarte slab exprimat;- solurile cu permeabilitatea redusă.

Elementele tehnice ale udării prin submersiune:- grosimea stratului de apă (h) de inundare a parcelelor;- debitul de alimentare (qa) a parcelelor;- debitul de evacuare (qe) a apei din parcele.


Criterii pentru alegerea metodei de irigare

Relieful: panta şi gradul de exprimare a microreliefului.

Însuşirile solului: textura, viteza de infiltraţie a apei în sol, capacitatea de înmagazinare a apeiîn sol, rezistenţa la eroziune şi potenţialul de salinizare a solului.

Calitatea apei de irigație: turbiditate și conținutul de săruri mobile.

Hidrogeologia: nivelul apei freatice.

Elementele climatice: precipitațiile și gradul de uniformitate al acestora.

Structura culturilor: orezul – submersiune; legume, pomi fructiferi, vița-de-vie – udarealocalizată; prășitoarele – scurgere la suprafață.

Condițiile social-economice: potențialul economico-financiar al beneficiarului amenajării deirigații.


Elemente tehnice și indici de calitate ai udării prin aspersiune

Intensitatea ploii = înălţimea stratului de apă realizat prin aspersiune la suprafaţa solului înunitatea de timp. Acest parametru trebuie corelat cu caracteristicile solului (textură, viteza deinfiltraţie a apei în sol) pentru a evita fenomenul de băltire şi scurgere a apei la suprafaţaterenului şi cea factorilor de climă (temperatura, evaporaţie, viteza vântului) pentru a evita oudare neuniformă.

Finețea ploii = reprezintă gradul de pulverizare a jetului de apă de către aspersor. Areimportanţă în practica irigaţiilor prin corelaţia ce se realizează cu solul şi planta. Mărimeapicăturilor de apă influenţează viteza de infiltraţie a apei în sol.

Indici pentru aprecierea fineții ploii:

Indicele de finețe

Coeficientul de finețe

Coeficientul de pulverizare


Elemente tehnice și indici de calitate ai udării prin aspersiune

Uniformitatea udării = reprezintă modul de repartizare a apei aspersate pe suprafațaterenului.

Eficiența udării = cantitatea de apă ajunsă pe sol, restul fiind pierdută prin evaporare.

Timpul de udare = timpul de funcționare pe o poziție de udare.

Ciclul de udare = timpul necesar pentru efectuarea tuturor operaţiilor aferente pentru punereaîn funcţiune a unui echipament pe o nouă poziţie de udare.

Necesarul de echipament mobil de udare = se calculează în funcție de suprafața deservităde o aripă de udare.


Elemente tehnice ale udării localizate prin picurare

Suprafața elementară de udare: prin picurarea la baza tulpinii sau de la oarecare înălţime secreează în sol un bulb de umectare, datorită mişcării tridimensionale a apei. Acest bulb deumectare este de anumite forme şi mărimi, care depind de textura solului, debitul picurătorului,umiditatea solului, timpul de udare.

Debitul elementar (debitul unui picurător): fiecare plantă primeşte, cu ajutorul sistemului deudare prin picurare, apa necesară dezvoltării ei. La conductele de udare, debitul se calculeazăastfel încât în timpul de udare să se poată distrbui norma de udare cerută de plantă şideterminată anterior prin diferte metode.

Distanța dintre picurătoare: pentru umezirea unei fâşii continui, distanţa dintre picurătoareeste în funcţie de raza de umectare a picurătoarelor, iar aceasta depinde la rândul ei demărimea debitului de picurare şi de textura solului.

Numărul de picurătoare la o plantă: se stabileşte în funcţie de consumul de apă al plantelor,de densitatea de plantare şi de felul culturii.

Distanța dintre conductele de udare

Lungimea conductei de udare

Durata udării prin picurare


Structură a culturilor adecvată irigațiilor și randamentul economic alacestora în condiții de irigare

Analiza economică a structurii culturilor s-a efectuat pentru arealul în care s-a realizatstudiul de caz al unui amplasament în vederea realizării unei amenajări locale pentruirigații cu alimentare din apa subterană. Studiul de caz a fost selectat în arealul spațiuluihidrografic al râului Mureș, localitatea Pecica.

În vederea optimizării practicilor de management agricol şi a structurii culturilor din zonelevulnerabile la secetă ale spațiului hidrografic al râului Mureş s-au utilizat modele desimulare.

Pentru evaluarea procentului optim al unei culturi dintr-o rotaţie de lungă durată s-a folosito combinaţie între două modele, şi anume un model de simulare agroclimatic (ROIMPEL)şi un model de simulare a eficienţei economice a fermei (SFARMOD).

În ceea ce priveşte selecţia culturilor analizate, aceasta a avut la bază maximizareaprofitului.

Proiectul nr.: 12.4.3. / faza 2 / 2016Activitatea 2.3.Rezultate obținute:

Figura 5. Procentul optim de cereale de toamnă în rotaţia culturilor din fermevegetale de dimensiuni mici şi mari.

a) Ferme vegetale mici b) Ferme vegetale mari


Figura 6. Procentul optim de cereale de toamnă în rotaţia culturilor din fermezootehnice şi vegetale ce practică agricultură intensivă.

a) Ferme zootehnice b) Ferme vegetale


Figura 7. Procentul optim de cereale de primăvară în rotaţia culturilor din fermevegetale de dimensiuni mici și mari.

a) Ferme vegetale mici b) Ferme vegetale mari


Figura 8. Procentul optim de cereale de primăvară în rotaţia culturilor din fermezootehnice şi vegetale ce practică agricultură intensivă.

a) Ferme zootehnice b) Ferme vegetale


Figura 9. Marja medie brută (Euro/ha) în cazulfermelor vegetale mici cu inputuri reduse.

Figura 10. Marja medie brută (Euro/ha) încazul fermelor vegetale care practică oagricultură intensivă.


Figura 11. Marja medie brută (Euro/ha) în cazul fermelor vegetale şi fermelorzootehnice care practică o agricultură intensivă.

a) Ferme vegetale b) Ferme zootehnice


Cauze care au condus la reducerea semnificativă a suprafeţelor irigate:

dizolvarea structurilor de exploatare de mari dimensiuni;

degradarea infrastructurii amenajărilor hidro-ameliorative;

tranziţia la economia de piaţă, al cărei motor este considerat profitul obţinutexclusiv la nivelul agentului economic şi nu al economiei naţionale;

creşterea progresivă a tarifelor pentru apa de irigat;

distrugerea reţelei de transport a energiei electrice, însoţită de scoaterea de subtensiune a reţelei şi descompletarea acesteia;

lipsa de convingere a multor proprietari de terenuri, de avantajele economice aleagriculturii în regim irigat, asociată cu întârzierea constituirii AUAI/OUAI;

deficitul de echipamente pentru administrarea apei la plante;

necorelarea activităţilor de reabilitare a infrastructurii de irigaţii cu cererea realăde apă;

nesiguranţa desfacerii producţiei pentru speciile care răspund cel mai bine lairigaţii, cum este de exemplu porumbul sau legumele.


În România în anul 2015 s-a folosit pentru irigații un volum de 6.148,07 mii mc apă subterană. Această apă din subteran a fost utilizată pentru irigarea unei suprafețe de circa 10.089 ha.

Figura 12. Amplasarea blocurilor fizice în care s-a efectuat irigațiadin surse alternative de apă (apă subterană)


Suprafața blocurilor fizice în care s-a realizat irigații cu apă din subteran:

nr. crt. SIRUTA JUDEȚ COMUNABF cu irigatii

APIA - haTeren arabil -

haBF teren arabil fara irigatii - ha

1 70986 DJ BRABOVA 581 5.692 5.1112 71055 DJ BRADESTI 23 3.272 3.249

TOTAL DOLJ 604 8.964 8.3603 75953 GL COROD 181 8.379 8.1984 76497 GL GOHOR 50 3.542 3.4915 76692 GL MATCA 1.517 7.589 6.0716 76932 GL OANCEA 163 3.058 2.8957 77028 GL PRIPONESTI 669 4.037 3.3688 77260 GL SMULTI 55 3.976 3.9219 77377 GL TEPU 86 2.501 2.416

10 77475 GL VALEA MARULUI 731 3.688 2.95711 77509 GL VARLEZI 295 6.707 6.41212 77536 GL VLADESTI 1.363 3.755 2.39213 77561 GL RADESTI 35 2.340 2.305

TOTAL GALATI 5.145 49.571 44.42614 125418 OT BALS 412 2.935 2.52415 126674 OT DOBRETU 550 1.841 1.29216 127625 OT MORUNGLAV 327 1.844 1.51717 130124 OT VULPENI 35 2.965 2.930

TOTAL OLT 1.323 9.586 8.26318 151905 TR VIDELE 82 5.927 5.84519 152760 TR DOBROTESTI 118 9.144 9.026

20 154282 TR SILISTEA GUMESTI 177 3.592 3.41521 154415 TR STEJARU 81 4.354 4.273

22 154585 TR TATARASTII DE JOS 232 7.619 7.38723 155127 TR FRASINET 304 3.191 2.886

TOTAL TELEORMAN 994 33.827 32.83224 160779 TL MALIUC 2.023 3.077 1.053

TOTAL TULCEA 2.023 3.077 1.053TOTAL GENERAL 10.089 105.025 94.935


Figura 13. Ponderea suprafeței irigate cu apă din subteran din totalul teren arabil pe județ:

0

10.000

20.000

30.000

40.000

50.000

60.000

Teren arabil (ha)Blocuri fizice cu irigatii (ha)


Evaluarea impactului lucrarilor de amenajari de irigatii din surse alternative asupra mediului ambiant

În vederea realizării obiectivelor acestei activități s-a întreprins un studiu deimpact al unei amenajări cu alimentare din pânza freatică localizată în parteade vest a țării noastre.

Studiul a constat în crearea infrastructurii necesare şi echiparea pentru irigarea unei suprafeţe de 50 ha teren arabil, cu asigurarea unei eficienţe maximedin punct de vedere tehnico-economic şi un impact minim asupra factorilor demediu.

Lucrările de amenajare proiectate au fost structurate în patru obiective, astfel:- Obiectiv 1 – Foraj cu alimentare din apa subterană;- Obiectiv 2 – Reţeaua de aducţiune;- Obiectiv 3 – Amenajare interioară cu instalaţii cu pivot central;- Obiectiv 4 – Construcţii hidrotehnice pe reţea.

Proiectul nr.: 12.4.3. / faza 2 / 2016Activitatea 2.5.ApaPrognozarea impactului:

Nr.crt. Perioada de construcţie

Perioada de funcţionare

Impactul

1. x x Posibile poluări accidentale cu combustibil sau substanţe chimice (îngrăşăminte

minerale sau fitosanitare) 2. x Poluarea canalelor din sistem3. x Creşterea nivelului de nitriţi şi nitraţi

Măsuri de diminuare a impactului:Nr.crt. Perioada de

construcţiePerioada de funcţionare

Impactul Măsură Responsabil

1. x x Posibile poluări accidentale cu combustibil sau substanţe chimice (îngrăşăminte minerale sau fitosanitare)

-Anunţarea autorităţilor competente în cel mai scurt timp;

-Aplicarea planului de prevenire a poluărilor accidentale la nivel de unitate;

-Folosirea unor mijloace de transport şi a unor utilaje performante.

Titularul

Executantul

2. x Poluarea canalelor din sistem

Instruirea deţinătorilor de terenuri privind aplicarea corectă a substanţelor agrochimice şi îngrăşămintelor

Titularul

3. x Creşterea nivelului de nitriţi şi nitraţi

-Utilizarea îngrăşămintelor chimice doar în cantităţile prevăzute în codul de bune practici în agricultură pentru evita poluarea apei şi a pânzei freatice;

-Instruirea deţinătorilor de terenuri privind aplicarea corectă a substanţelor agrochimice şi îngrăşămintelor

Titularul

Proiectul nr.: 12.4.3. / faza 2 / 2016Activitatea 2.5.AerulPrognozarea impactului:

Măsuri de diminuare a impactului:



Impactul

1. x x Imisii de noxe în atmosferă

Nr.crt.

Perioada de construcţie



1. x x Imisii de noxe în atmosferă

-Utilizarea autovehiculelor Euro 4 şi 5;

-Întreţinerea drumurilor de exploatare

Executantul

Titularul

Proiectul nr.: 12.4.3. / faza 2 / 2016Activitatea 2.5.SolulPrognozarea impactului:




Impactul

1. x x Posibile scurgeri accidentale de combustibil de la utilaje şi instalaţii

2. x Poluarea solului cu îngrăşăminte minerale şi produse fitosanitare

3. x Compactarea solului4. x Poluarea solului cu deşeuri de construcţie




1 x x Posibile scurgeri accidentale de combustibil de la utilaje şi instalaţii

-Folosirea unor mijloace de transport şi a unor utilaje performante.

Titularul

Executantul 2. x Poluarea solului cu îngrăşăminte minerale

şi produse fitosanitare-Utilizarea îngrăşămintelor chimice doar în cantităţile prevăzute în codul de bune practici în agricultură pentru evita poluarea solului;

-Instruirea deţinătorilor de terenuri privind aplicarea corectă a îngrăşămintelor chimice;

-Analiza calităţii sedimentelor din canalele care se decomatează pentru a stabili dacă se pot împrăştia pe terenurile adiacente.

Titularul

3. x Compactarea solului -Optimizarea normei de udare;

-Adaptarea practicilor ameliorative.

Titularul

4. x Poluarea solului cu deşeuri de construcţie Gestionarea corespunzătoa-re a deşeurilor de construcţie.

Executantul

Titularul

Proiectul nr.: 12.4.3. / faza 2 / 2016Activitatea 2.5.SubsolulPrognozarea impactului:




Impactul

1. x x Posibile scurgeri accidentale de combustibil de la utilaje şi instalaţii

2. x Creşterea nivelului freatic

Nr.crt.

Perioada de construcţie



1 x x Posibile scurgeri

accidentale de combustibil de

la utilaje şi instalaţii

Folosirea unor mijloace de transport şi a unor utilaje performante.

Titularul

Executantul

2. x Creşterea nivelului freatic

Optimizarea udării prin reducerea normei de udare

Titularul


Rezultate obținute:Vulnerabilitatea resurselor de apă subterană utilizate în scop agricol

Figura 13. Poluarea corpurilor de apă subterană cu substanțe utilizate în agricultură


Activitatea 2.6.

Studiu de caz: analizarea unui amplasament in vederea realizarii uneiamenajari locale pentru irigatii cu alimentare din apa subterana

Caracterizarea geografică și geomorfologicăZona studiului de caz selectat pe raza comunei Pecica, jud. Arad se situează în zona de nord-vest a țării noastre și face parte din Câmpia Tisei, denumită astfel după colectorul principal, în care se varsă râurile din nord-vestul și vestul României.

Câmpia nordică a Tisei în care se încadrează și localitatea Pecica, este limitată la vest de granița cu Ungaria, iar la est de dealurile care formează Piemontul vestiv, întinzându-se în unele părți până la munți.


Activitatea 2.6.

Caracterizarea climaticăCâmpia nordică a Tisei, din care face parte și Câmpia Nădlac-Pecica, secaracterizează printr-un climat continental moderat, datorită lanțului carpatic careîmpiedică iarna pătrunderea aerului rece dinspre nord și est.

Regimul termic: Temperatura medie anuală este de 10,8°C, în zona Aradului, iarmedia temperaturii din timpul iernii se situează în jurul valorii de -1,1°C, osingură lună din an înregistrând valori negative.

Regimul precipitațiilor: Cantitatea de precipitații căzută anual în Câmpia de norda Tisei scade de la nord la sud (630 mm la Satu Mare, 483 mm la Chișineu-Criș)și de la est la vest (640 mm la Inău, 483 mm la Chișineu-Criș).

Precipitațiile totale anuale și medii lunare, la stațiunea meteorologică Arad (înmm):

Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anual35,7 34,3 38,4 48,1 62,6 67,6 57,2 48,0 47,9 48,0 47,1 42,1 577,0


Activitatea 2.6.

Caracterizarea hidrograficăCâmpia Tisei de nord este brăzdată de o rețea de ape dirijată de la est la vest.Toată această rețea este tributară râului Tisa.Rețeaua hidrografică are o desime mijlocie. Cea mai mare parte a câmpiei are odesime de 0,1 – 0,3 km/km2.Arealul zonei studiate se află în bazinul râului Mureș, panta medie este de 1,5‰, iar la câmpie 0,2 ‰, lungimea râului este de 718,5 km, suprafața bazinuluihidrografic de pe teritoriul României este de 27.919 km2 și altitudinea de 90 m.

Sistemul hidrografic. În arealul studiat este reprezentat prin râul Mureș. Acestacurge în câmpie pe o distanță de circa 90 km. Are albii părăsite ce se desfășoarăca un evantai atât la nord, cât și la sud de albia actuală. Afluenți importanți înacest sector nu are.Debitul mediu al Mureșului este de 169 m3/s în zona Aradului. În cursul verii,volumul apei scade considerabil, ajungând până la un debit minim de 13 m3/s.


Activitatea 2.6.

Caracterizarea hidrologicăCâmpia Tisei de Nord este formată din aluviuni argiloase în câmpia joasă, undese situează și Câmpia Mureșului, care prezintă și cea mai mare diferențierehidrogeologică. Apele freatice se găsesc în apropierea suprafeței solului, la 5-10m și sun slab mineralizate (săruri < 1 g/l).În Câmpia Nădlac-Pecica, care este formată din loess, apa freatică se află laaceeași adâncime (5-10 m) și este slab mineralizată, însă cu săruri > 1 g/l, iardrenajul este bun.

Caracterizarea hidrogeologicăCele mai importante strate acvifere freatice din zona Pecica, jud. Arad, suntlocalizate în depozitele holocene (reprezentate prin argile nisipoase, silturi,nisipuri, pietrişuri) din alcătuirea luncii Mureşului şi la partea superioară adepozitelor pleistocen superior-holocene din alcătuirea conului aluvial Mureş.Acviferul freatic din aceste depozite constituie surse locale de alimentare cu apă.


Activitatea 2.6.

Caracterizarea hidrogeologicăParametri hidrogeologici:- debitele pompate: 2,2 - 6,6 l/s;- conductivitatea hidraulică: 15,81 - 21,05 m/zi; - Transmisivitatea: 79,05 - 105,25 m2/zi; - raza de influenţă pentru debitele pompate: 61 - 214 m.

Direcţia de curgere a apelor freatice în zonă este orientată, de la vest spre est,către râul Mureş. Local, există şi o direcţie de curgere orientată NV-SE, adicădinspre Peregu Mare - Pecica.


Figura 14. Harta suprafeței piezometrice


Calculul de bilanţ:Bilanț model matematic PECICA

Intrări acvifer (l/s) Ieșiri acvifer (l/s)

Cota hidraulică impusă + 14,0

Schimb acvifer – râu – lac - 25,0

Foraje 0,0

Percolare + 11,0

Total resursă + 25,0 - 25,0

Niveluri calculate în cazul reducerii realimentării naturale a acviferului:

Punct observație Cotă teren (m)

Np măs. (m)

Scenariul 1 (reîncărcare la 70%)

Scenariul 2 (reîncărcare la 50%)

Np calc. (m) dH (m) Np calc. (m) dH (m)Pecica ord II F1 104,10 101,12 96,79 - 4,33 89,60 - 11,52PO Pecica 103,25 97,77 93,86 - 3,91 86,76 - 11,01PO Ferma Pecica -Ogoarele 107,50 100,31 96,36 - 3,95 89,23 - 11,08

PO Ferma Pecica NV 106,50 103,65 98,98 - 4,67 91,91 - 11,74

Peregu Mic F1 107,50 103,53 99,20 - 4,33 92,14 - 11,39PO Canton Bodrogu 100,50 98,32 93,83 - 4,49 86,58 - 11,74

Proiectul nr.: 12.4.3. / faza 2 / 2016Activitatea 2.6.Niveluri calculate în cazul introducerii unor captări de apă subterană:

Punct observație Cotă teren (m)

Np măs. (m)

Scenariul 3 (captare 12,5 l/s)

Scenariul 4 (captare 25 l/s)

Np calc. (m) dH (m) Np calc. (m) dH (m)Pecica ord II F1 104,10 101,12 95,12 - 6,00 87,27 - 13,85PO Pecica 103,25 97,77 92,14 - 5,63 84,10 - 13,67PO Ferma Pecica -Ogoarele 107,50 100,31 93,29 - 7,02 85,27 - 15,04

PO Ferma Pecica NV 106,50 103,65 98,15 - 5,50 89,65 - 14,00

Peregu Mic F1 107,50 103,53 98,45 - 5,08 90,10 - 13,43PO Canton Bodrogu 100,50 98,32 93,12 - 5,20 85,46 - 12,86

Prezentarea calculului de bilanţ pentru cele patru scenarii:Bilanț model matematic Pecica

Intrări acvifer (l/s) Ieșiri acvifer (l/s)S1 S2 S3 S4 S1 S2 S3 S4

Cotă hidraulică impusă +14 +14 +14 +14 - - - -

Schimb acvifer – râu - - - - -12,5 0 -22,3 -19,9Foraje - - - - -12,5 -25,0

Percolare +11 +11 +8,3 +5,9 - - - -

Total resursă +25 +25 +22,3 +19,9 -25,0 -25,0 -22,3 -19,9


Figura 15. Solurile din zona studiului de caz - Pecica:


Figura 16. Suprafețe agricole afectate de stres de apă, sol și sol+apă în zona studiuluide caz – Pecica.


Figura 17. Suprafețe agricole afectate de stres combinat (sol+apă) în spatial hidrografical râului Mureș și regiunea Banat.


Figura 18. Suprafața agricolă a localității Pecica cu diferite nivele de degradare.


Figura 19. Suprafața agricolă a localității Pecica cu diferite nivele de degradare.


Figura 20. Producția potentială a grâului de toamnă.

Figura 21. Producția potentială a grâului de toamnă – abaterea standard.


Figura 22. Producția potentială a grâului de toamnă pe suprafața agricolă a localității Pecica.

Figura 23. Producția potentială – abaterea standard a grâului de toamnă pe suprafața agricolă a localității Pecica.

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI PRIVIND UTILIZAREA APEI SUBTERANE PENTRU IRIGAȚII

Avantajele utilizării apei subterane pentru irigații sunt următoarele:• costuri reduse pentru pomparea apei (puțurile sunt forate în apropierea

suprafețelor agricole pe care urmează a se iriga);• costuri reduse cu energia electrică pentru pomparea apei;• posibilitatea funcționării pe generator diesel;• automatizare și control al debitului și a presiunii de pompare;• costuri scăzute de întreținere.Recomandări pentru utilizarea apei subterane pentru irigații: Pentru garantarea perspectivelor reale de utilizare a apelor subterane

pentru irigare este necesar efectuarea unui studiu de fezabilitate bazat perezultatele cercetărilor hidrogeologice, de monitoring a apelor subterane și acaracteristicilor fizico-chimici și fizici ai solurilor.

Pentru a avea un sistem de irigare performant și potrivit, fermierul trebuie săaleagă sistemul adecvat pentru situația dată din teren, trebuie să aibe învedere cheltuielile pentru achiziționarea și instalarea sistemului, precum șicosturile de pompare, funcționare și activități de mentenanță și reviziiperiodice.

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI PRIVIND UTILIZAREA APEI SUBTERANE PENTRU IRIGAȚII

Recomandări pentru utilizarea apei subterane pentru irigații Când se alege sistemul de irigaţie se ţine seama de: tipul de cultură,

necesarul de apă, tipul solului, sursa de energie, localizarea sursei de apăşi disponibilităţile financiare (atât pentru achiziţionare, cât şi pentrufuncţionare şi întreţinere).

Sistemele de irigații individuale, de dimensiuni mici, alimentate din pânzafreatică, sunt mai eficiente din punct de vedere al consumului pentru că suntadaptate nevoilor fiecărui fermier, principalele avantaje fiind economiile decurent și apă. Astfel, aceste sisteme individuale de irigații cu alimentare dinpânza freatică sunt mai rentabile pentru fermele legumicole (culturilegumicole în solarii, dar și în câmp), fermele viti-pomicole și fermelevegetale de dimensiuni mici.


Caracteristicile calitative ale apelor subterane și particularități ale straturiloracvifere

Descrierea elementelor tehnice ale diferitelor thenici de udare

Model agropedoclimatic și de eficiență economică

Harti in format electronic (GIS) cuprinzand eficienta economica a amenajarilorde irigatii, cu alimentare din surse alternative

Harti in format electronic (GIS) cuprinzand impactul lucrarilor de amenajari deirigatii din surse alternative asupra mediului ambiant

Protocol de realizare a unui amenajament de irigatii cu alimentare din apasubterana

Rezultate obținute în faza 2:

PLAN SECTORIAL–ADER 2020 Contractor: Institutul Național ... · PLAN SECTORIAL–ADER 2020...

Documents

Transcript of PLAN SECTORIAL–ADER 2020 Contractor: Institutul Național ... · PLAN SECTORIAL–ADER 2020...