FACULTATEA DE CHIMIE APLICATA SI STIINTA MATERIALELOR

SPECIALIZARE : INGINERIA MEDIULUI

Contents1.Planul Local de Acţiune pentru Mediu (PLAM)........................................................................................3

2.Transformarea problemelor/aspectelor de mediu intr-un plan de acţiune..............................................7

3. Poluarea atmosferei in Judetul Prahova..................................................................................................9

4. Probleme legate de poluarea solului şi apelor subterane in Judetul Prahova.........................................9

5.Zone critice din punct de vedere al calitatii apelor subterane.................................................................9

6. Zone critice din punct de vedere al degradării/poluării solului.............................................................10

7.Bibliografie.............................................................................................................................................11

1.Planul Local de Acţiune pentru Mediu (PLAM)

PLAM în judeţul Prahova reprezintă:

• un instrument deosebit de eficient pentru soluţionarea problemelor şi aspectelor de mediu la

nivel local;

• una dintre căile cele mai eficiente de participare a publicului în procesul de decizie al

autorităţilor locale;

• prin instituţionalizarea sa, angajamentul autorităţilor publice locale şi al comunităţii în

asigurarea unui mediu adecvat, a unor condiţii de viaţă mai bune şi a unei dezvoltări durabile

pentru generaţiile actuale şi viitoare.

Planul Local de Acţiune pentru Mediu (PLAM) pentru Judeţul Prahova reprezintă strategia pe

termen scurt, mediu şi lung pentru soluţionarea problemelor de mediu din judeţ prin abordarea

principiilor dezvoltării durabile şi în concordanţă cu Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia

Mediului şi cu Programele de Dezvoltare Locale, Judeţene şi Regionale.

Scopul PLAM:

• evaluarea clară a problemelor de mediu,

• stabilirea priorităţilor de acţiune pe termen scurt/ mediu şi lung,

• corelarea dezvoltării economice cu aspectele de protecţia mediului, deci corelarea cu

planurile judeţene/regionale.

Obiective PLAM:

• identificarea, evaluarea şi ierarhizarea problemelor de mediu,

• îmbunătăţirea condiţiilor locale de mediu,

• promovarea conştientizării publicului şi implicarea acestuia în elaborarea şi

implementarea programului,

• promovarea parteneriatului între autorităţile locale şi alte sectoare ale comunităţii,

• consolidarea capacitaţii instituţiilor locale în administrarea şi implementarea

programelor pentru protecţia mediului,

• o implementare mai buna a legislaţiei.

Beneficii:

• utilizarea eficientă a resurselor financiare şi umane

• îmbunătăţirea reală, vizibilă şi durabilă a mediului în judeţ

• soluţionarea celor mai urgente probleme de mediu

• implementarea viitoarelor investiţii în domeniul mediului

• conformarea cu cerinţele Uniunii Europene

Pentru judeţul Prahova a fost iniţiat şi implementat prin programul PHARE

«Implementarea Aquis-ului de Mediu» în cadrul proiectului PHARE RO 0006.14.03 ²Asistenţa

tehnică pentru întărirea inspectoratelor locale de Protecţia Mediului şi înfiinţarea Inspectoratelor

Regionale de Protecţia Mediului². Implementarea proiectului este asigurată de către firma de

consultanţă Eptisa Proyectos Internacionales S.A. Madrid Spania.  

PLAM este un document strategic oficial, fiind complementar celorlalte activităţi de

planificare ale autorităţilor administraţiei publice locale. Acest document reprezintă opinia

comunităţii în ceea ce priveşte problemele prioritare de mediu, precum şi acţiunile identificate ca

fiind prioritare pentru soluţionarea problemelor.

Planurile Locale şi Regionale de Acţiune pentru Mediu sunt corelate cu Planul Naţional

de Acţiune pentru Mediu şi cu Planurile de Dezvoltare Regionale, fiind necesară implicarea în

acest proces a factorilor de decizie şi a comunităţii.

Scopul acestui document este dezvoltarea unei viziuni asupra comunităţii, evaluarea

problemelor şi aspectelor de mediu din judeţ, stabilirea priorităţilor, identificarea celor mai

adecvate strategii pentru rezolvarea problemelor şi aspectelor principale de mediu şi

implementarea acţiunilor care sa conducă la o identificare reală a mediului şi a sănătăţii publice.

Pentru elaborarea acestui document s-a pornit cu stabilirea metodologiei, care implică

stabilirea scopurilor, a obiectivelor şi ţintelor PLAM, dar şi a indicatorilor de mediu care vor fi

luaţi în consideraţie pentru stabilirea acţiunilor.

Următorul pas în elaborarea PLAM a fost evaluarea stării actuale a judeţului, luându-se în

considerare nu numai calitatea factorilor de mediu şi acţiunile care îi influenţează pe aceştia, dar

şi starea sociala actuală a populaţiei şi a localităţilor.

S-a continuat cu stabilirea, ierarhizarea şi prioritizarea problemelor ţinând cont de riscul

pe care îl reprezintă pentru sănătatea populaţiei, a mediului dar şi de costurile pe care le implică

rezolvarea acestora. La realizarea acestei etape a contribuit foarte mult populaţia, care a fost

implicată în stabilirea problemelor prin intermediul autorităţilor locale, autorităţile din diferite

domenii de activitate, cât şi agenţii economici.

In vederea elaborării Planului Local de Acţiune pentru Mediu, pentru fiecare problemă de

mediu s-a stabilit :

Scopul pentru mediu, care reprezintă elementul de îndrumare strategică a eforturilor pe

termen lung pentru rezolvarea problemei;

Obiectivele pentru mediu, sunt angajamentele măsurabile care trebuiesc atinse

într-un interval de timp pentru atingerea scopului stabilit;

Ţintele pentru mediu, reprezentând cuantificarea a ceea ce se doreşte a se realiza

într-un interval de timp prestabilit pentru atingerea obiectivului;

Indicatorii de mediu, care sunt elementele de referinţa pentru cuantificarea şi

evaluarea rezultatelor acţiunilor.

Pe baza celor stabilite s-au identificat acţiuni posibile pentru atingerea acestora. La

identificarea acţiunilor s-au avut în vedere punctele slabe existente şi s-a urmărit compensarea

acestora prin acţiuni care au vizat îmbunătăţirea şi/ sau întărirea unor domenii.

Toate eforturile de planificare ale Comitetului de coordonare – dezvoltarea unei viziuni,

evaluarea problemelor, stabilirea priorităţilor şi elaborarea planului de acţiune conduc la

implementarea PLAM.

Prima etapă în implementarea planului a constat în identificarea tuturor instituţiilor cu

responsabilităţi potenţiale în implementare, incluzând autorităţile locale, judeţene, regionale şi

naţionale, sectorul privat şi organizaţiile neguvernamentale.

A doua etapa presupune pregătirea Planului de Implementare, care integrează fiecare

dintre diversele acţiuni intr-un program global, coerent şi raţional şi care să asigure convergenţa

diverselor acţiuni spre un set comun de scopuri şi ţinte.

Procesul de monitorizare şi evaluare a rezultatelor a început imediat după iniţierea

implementării.

Unul dintre cele mai importante aspecte ale procesului de evaluare constă în furnizarea de

rezultate actuale, absolut necesare celor care implementează planul şi care vor fi folosite de către

administratorii proiectului şi de către conducere pentru îmbunătăţirea rezultatelor.

In final, rezultatele procesului de evaluare vor fi prezentate spre dezbatere membrilor

comunităţii, iar rezultatele finale vor fi raportate tuturor agenţiilor şi instituţiilor incluse în

implementare.

Planul Local de Acţiune pentru Mediu are ca obiective majore:

Îmbunătăţirea condiţiilor de mediu;

Promovarea conştientizării publicului privind responsabilităţile pentru protecţia

mediului ;

Întărirea capacitătii autorităţilor locale şi a ONG;

Promovarea parteneriatului între cetăţeni, autorităţile locale, ONG şi sectorul

privat ;

Identificarea., evaluarea şi selectarea priorităţilor de mediu pentru care este

necesar a se acţiona.

Procesul de elaborare şi de implementare a Planului Local de Acţiune pentru Mediu

asigura un excelent început pentru dezvoltarea unor comunităti durabile. Prin relaţia biunivocă

pe care o realizează cu procesele de planificare a dezvoltării, acestea devin un element bine

fundamentat pentru asigurarea durabilităţii.

2.Transformarea problemelor/aspectelor de mediu intr-un plan de acţiuneMetodologia pentru elaborarea şi implementarea Planului Local de Acţiune pentru Protecţia

Mediului are următoarele faze:

Faza I - Iniţierea Planului Local de Acţiune pentru Protecţia Mediului;

Această fază cuprinde iniţierea procesului de elaborare PLAM şi definirea scopurilor proiectului.

Pentru aceasta se identifică factorii interesaţi, se iniţiază activităţile pentru implicarea publicului

şi se formează Comitetul de Coordonare şi Grupul de Lucru.

Faza II - Evaluarea problemelor de mediu şi stabilirea priorităţilor;

Pentru aceasta sunt stabilite metodologii de evaluare, se stabileşte scopul evaluării, se realizează

analiza SWOT. Activităţile principale constau în identificarea, definirea şi caracterizarea

problemelor de mediu. În final sunt stabilite priorităţile de mediu.

Faza III - Elaborarea unui Plan de Acţiune pentru Mediu;

Se clasifică problemele care vor fi incluse în procesele de planificare a acţiunilor pentru

protecţia mediului, se stabilesc scopurile şi ţintele, se identifică acţiunile posibile şi criteriile de

evaluare. Se elaborează, se adoptă şi se instituţionalizează forma finală a PLAM.

Faza IV - Acţiuni de implementare;

Urmează identificarea potenţialelor instituţii pentru implementare, pregătirea Planului de

Implementare a Proiectului şi asigurarea integrării Planului de Acţiune pentru Mediu în procesele

legale de planificare.

Faza V - Monitorizarea şi evaluarea rezultatelor.

In această fază se stabileşte sistemul de raportare, se colectează date asupra condiţiilor iniţiale şi

a rezultatelor proiectului, se evaluează rezultatele şi se comunică publicului.

Faza VI - Revizuirea şi actualizarea PLAM.

Se realizează evaluarea rezultatelor implementării PLAM, se restabilesc problemele şi priorităţile

de mediu pentru perioada respectivă.

Schema acestui plan este prezentată mai jos:

Iniţierea şi organizarea procesului PLAM

Identificarea şi evaluarea problemelor şi aspectelor de mediu: stabilirea priorităţilor

Revizuirea şi actualizarea PLAM

Elaborarea PLAMMonitorizarea şi evaluarea rezultatelor

Proces consultativ în vederea finalizării documentului PLAM

Adoptarea oficiala a PLAM şi implementarea planului de actiune

Planul de acţiune propriu-zis a fost realizat pe baza etapelor corespunzătoare unor principii

planificate strategic, astfel:

Cu ajutorul listei de priorităţi au fost aranjate problemele în arborele problemelor, care a

fost ulterior convertit în arborele obiectivelor. Astfel de arbori au fost creaţi separat

pentru apă, aer, sol, diverse domenii de activitate pentru care au fost stabilite priorităţi de

mediu.

Fiecare arbore de obiective a fost dezvoltat ulterior intr-o matrice plan de acţiune cu

următoarea structura:

obiectivul general;

obiective specifice pentru fiecare obiectiv general, descris de ţinte şi indicatori;

stabilirea acţiunilor pentru fiecare obiectiv specific, împreuna cu responsabili de

implementare, termene limita şi costuri;

etape în implementarea fiecărei activităţi.

3. Poluarea atmosferei in Judetul Prahova

Datorită concentrării activităţilor de prelucrare a ţiţeiului în jurul Municipiului Ploieşti această

zonă a fost ţinută sub observaţie în ceea ce priveşte evacuarea de poluanţi în atmosferă. Deşi în

perioada analizată (vezi Cap. 2.2.1.2) s-au constatat atât creşteri cât şi scăderi ale concentraţiilor

unor poluanţi, nivelul acestora se menţine în zona limitelor admise - ceea ce dovedeşte că

societăţile ce îşi desfăşoară activităţile în zona Ploieştiului iau măsuri imediate şi eficiente pentru

reducerea cantităţilor noxelor evacuate şi a riscului de accidente majore. Aceste măsuri au fost

cuprinse în programele de conformare al marilor companii şi sunt în curs de implementare, dar

costurile ridicate ale unora dintre ele conduc la eşalonarea lor în timp.

4. Probleme legate de poluarea solului şi apelor subterane in Judetul Prahova

Poluarea cu produse petroliere a panzei freatice din partea de sud si sud-est a municipiului

Ploiesti cuprinde zonele Brazi, Barcanesti, Berceni, Rafov, Pucheni, Tinosu. Este o poluare

istorica, datorata unor catastrofe anterioare (cutremure si bombardamente), precum si instalatiilor

de prelucrare si transport a produselor petroliere brute si rafinate apartinand Rafinariilor

Petrobrazi, Petrotel-Lukoil, Astra, Vega, SC CONPET SA SI SC PETROTRANS SA;

5.Zone critice din punct de vedere al calitatii apelor subterane

Contaminarea solului în stratul acvifer este rezultatul unei poluări în timp, ce se datorează în

principal defecţiunilor apărute în timpul exploatării la unele reţele de conducte sau de canalizare

de pe teritoriul rafinăriilor, la conductele de transport ţiţei şi produse prelucrate între rafinării,

depozite sau de transport în ţară. La aceasta au mai contribuit cutremurele, bombardamentele din

timpul războiului etc.

Se constată în ultima vreme micşorarea grosimii stratului de produs petrolier precum şi a vitezei

de înaintare a poluării în stratul freatic din zona de sud municipiului Ploieşti, aceasta datorându-

se diminuării aportului de la unităţile de prelucrare a ţiţeiului şi de transport a produselor prin:

reparaţii capitale la conducte, punerea în funcţiune a instalaţiilor de recuperare a produsului

petrolier din subteran, scăderea cantităţii prelucrate, recuperările din subteran, artizanale şi în

sistem organizat, de către SC PETROM OMV- Sucursala Petrobrazi precum şi datorită

supravegherii permanente a activităţii unităţilor.

Astfel, în zonele rafinăriilor: "Astra Romana", "Vega", "Petrotel Lukoil", "Petrobrazi" din

Ploieşti şi a rafinăriei "Steaua Romana" din Câmpina, s-a impus monitorizarea calităţii apelor

subterane, atât în incinta, cât şi în vecinătăţi, fiecare rafinărie creându-şi propria reţea de

monitorizare în zona de influenţă.

6. Zone critice din punct de vedere al degradării/poluării solului

În judeţul Prahova există numeroase societăţi ce-şi desfăşoară activitatea în domeniul

industriei petroliere, care au bataluri de stocare a deşeurilor industriale şi periculoase (nămoluri

de la rafinare, şlamuri, gudroane acide), precum: S.C. Rafinaria ASTRA ROMANA S.A.

Ploiesti, S.C. PETROTEL-LUKOIL S.A., SC PETROM SA Sucursala PETROBRAZI, S.C.

ROMPETROL Bucuresti Punct de lucru Rafinăria VEGA Ploiesti, S.C. Steaua Româna S.A.

Câmpina. De asemenea sunt stocate cantităţi mari de cenuşi piritice şi fosfogips provenite de la

fostul S.C ROMFOSFOCHIM S.A. Valea Calugareasca.La unele probleme privind degradarea

solului în judeţul Prahova au contribuit şi precipitaţiile abundente din anul trecut (primavara –

vara 2005), care au provocat numeroase şi masive alunecări de teren, modificări substanţiale

ale pânzei freatice, creşteri de debite ale afluenţilor râului Prahova şi ale torenţilor, apariţia de

noi izvoare şi mustiri de apă, cu toate neplăcerile care rezultă de aici (deteriorări de drumuri,

deteriorarea reţelelor de alimentare cu apă, deversări ale foselor septice, deteriorări de locuinţe,

doborârea arborilor, antrenarea deşeurilor menajere în cursurile de apă).

.

7.Bibliografiehttp://apmph.anpm.ro/