PLAN INTEGRAT DE CALITATE A AERULUI PENTRU …

Primăria Municipiului Iași Plan integrat de calitate a aerului pentru indicatorii dioxid de azot,

oxizi de azot (NO2/NOX) și particule în suspensie (PM10 și PM2,5)

1

PLAN INTEGRAT DE CALITATE A AERULUI PENTRU

MUNICIPIUL IAȘI PENTRU INDICATORII DIOXID DE AZOT

ȘI OXIZI DE AZOT (NO2/NOX) ȘI PARTICULE ÎN SUSPENSIE

(PM10 și PM2.5)

ANUL 2021



2

Informații generale pentru planul integrat de calitate a aerului:

Denumire: Planul integrat de calitate a aerului în aglomerarea Iasi pentru dioxid

de azot și oxizi de azot NO2/NOx și particule în suspensie PM10 și PM2.5 în perioada

2021-2026

Autoritatea responsabilă de elaborarea și punerea în practică a planului de

calitate: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI Iași, Bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt, Nr. 11,

cod poştal 700064, telefon 0232-211215, fax 0232-211200, [email protected]

[email protected]

Persoana responsabilă: Primarul Municipiului Iași Mihai Chirica

Coordonator Comisia Tehnică: Manciu Mihail

Stadiu: în curs de adoptare

Poluanții vizați: NO2/NOx, PM10 și PM2.5

Oxizii de azot NO2/NOx

Prag de

alertă

400 μg/m³ NO2 - măsurat timp de 3 ore consecutive, în puncte

reprezentative pentru calitatea aerului pentru o suprafața de cel puțin

100 km² sau pentru o întreagă zonă sau aglomerare, oricare dintre

acestea este mai mică.

Valori limită

200 μg/m³ NO2 - valoarea limită orară pentruprotecția sănătății

umane, a nu se depăși mai mult de 18 ori într-un an calendaristic

40 μg/m³ NO2 - valoarea limită anuală pentruprotecția sănătății umane

Nivel critic 30 μg/m³ NOx - nivelul critic anual pentru protecția vegetație

Particule în suspensie PM10

Valori limită

50 μg/m³ - valoarea limită zilnică pentru protecția sănătății

umane, a nu se depăși mai mult de 35 de ori într-un an

calendaristic 40 μg/m³ - valoarea limită anuală pentru protecția sănătății umane

Particule în suspensie PM2.5

Valoare

limită

25 μg/m³ - valoarea limită anuală pentru protecția sănătății umane, nu

se accepta depășiri anuale

Valoarea limită care a fost depășită: Valoarea limită anuală pentru protecția

sănătății umane pentru NO2, PM10 și PM2.5

An de referință al primei depășiri: 2017

Data adoptării oficiale: HCL nr.... din ..................

Calendarul punerii în aplicare: 2021-2026, din momentul în care planul este

avizat

Trimitere la planul integrat de calitate a aerului:

www.primaria-iasi.ro

Trimitere la punerea în aplicare:

www.primaria-iasi.ro

mailto:[email protected]

mailto:[email protected]

http://www.primaria-iasi.ro/

http://www.primaria-iasi.ro/



3

Lista de abrevieri

ANM – Administrația Națională de Meteorologie;

ANPM – Agenția Națională pentru Protecția Mediului;

COPERT – software pentru calculul emisiilor provenite din traficul rutier;

DSP – Direcția de Sănătate Publică;

DRPCIV - Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor;

FM - Fondul pentru Mediu;

GIS – Sistem Geografic Informatic;

HG – Hotărâre de Guvern;

INS – Institutul Național de Statistică;

IPPC – Prevenirea și Controlul Integrat al Poluării;

MDA – Modelul de dispersie atmosferică;

MM – Ministerul Mediului;

NFR - codificări alte activităților generatoare de emisii;

OML Multi - model de dispersie a poluanților în atmosferă de tip Gaussian;

OUG - Ordonanță de Urgență a Guvernului;

PIE – prag inferior de evaluare;

PLAM - Plan Local de Acțiune pentru Mediu;

POR - Programul Operațional Regional;

POS Mediu - Program Operațional Sectorial Mediu;

POIM - Program Operațional Infrastructură Mare;

ppm sau p/m (părți per milion) – reprezintă unitatea de măsură a concentrației unui

amestec sau soluții ce exprimă cantitativ componența acesteia;

PRAM - Plan Regional de Acțiune pentru Mediu;

PSE – prag superior de evaluare;

PUG – Plan de urbanism general;

RNMCA - Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului;

SNEGICA - Sistemul Național de Evaluare și Gestionare Integrată a Calității Aerului;

UAT – Unitate administrativ teritorială;

UE/EU – Uniunea Europeană;

WHO/OMS - World Health Organization

https://ro.wikipedia.org/wiki/Unitate_de_m%C4%83sur%C4%83

https://ro.wikipedia.org/wiki/Concentra%C8%9Bie



4

Unități de măsură

TºC – temperatura exprimată în grade Celsius

mm – milimetri

μm – micrometru

ha – hectar

km – kilometru

m/s – metri pe secundă

mg/m3 – miligrame pe metru cub

μg/m3 – micrograme pe metru cub

ng/m3 – nanograme pe metru cub

MW – megawatt

GJ – gigajoule

Compuși chimici

NO2 – dioxid de azot

NOx – oxizi de azot

PM10 – particule în suspensie care trec printr-un orificiu de selectare a dimensiunii,

astfel cum este definit de metoda de referinţă pentru prelevarea şi măsurarea PM10,

SR EN 12341, cu un randament de separare de 50% pentru un diametru aerodinamic

de 10 μm

NMVOC – compuși organici volatili nemetanici

O3 – ozon

COV – compuși organici volatili

NO – monoxid de carbon

C6H6 – benzen

SO2 – dioxid de sulf

CO – monoxid de carbon

NH3 – amoniac



5

CUPRINS

1 INFORMATII GENERALE ..................................................... 15

1.1 Cadrul legal .................................................................................................. 15

1.2 Caracterizarea poluanților incluși în plan ................................................ 17

1.2.1 Analiza oxizilor de azot NO2/NOx ............................................................... 17

1.2.2 Caracteristici generale ale oxizilor de azot NO2/NOx .................................. 17

1.2.3 Efecte ale poluării cu oxizi de azot ............................................................... 18

1.2.4 Evaluarea riscului ca urmare a expunerii îndelungate la concentrații ridicate

de oxizi de azot ............................................................................................................ 19

1.2.5 Analiza particulelor în suspensie PM10 și PM2.5 ........................................ 19

1.2.6 Caracteristici generale ale particulelor în suspensie PM10 și PM2.5 ........... 19

1.2.7 Evaluarea riscului produs asupra aparatului respirator ca urmare a expunerii

îndelungate la concentrații ridicate de pulberi în suspensie PM10 și PM2.5 .............. 21

2 Localizarea poluării-Municipiul Iași ........................................ 23

2.1 Caracteristici generale ................................................................................ 23

2.2 Tipul de ținte care necesită protecție în zona ........................................... 24

2.3 Estimarea zonei poluate și a populației expuse poluării .......................... 25

2.3.1 Structura populației pe grupe de vârstă ......................................................... 29

2.4 Date climatice............................................................................................... 30

2.4.1 Regimul temperaturilor ................................................................................. 30

2.4.2 Precipitațiile atmosferice ............................................................................... 35

2.4.3 Regimul eolian .............................................................................................. 39

2.4.4 Umiditatea aerului ......................................................................................... 45

2.4.5 Nebulozitatea ................................................................................................. 49

2.4.6 Topografia ..................................................................................................... 52

2.4.7 Hidrografia .................................................................................................... 54

2.4.8 Utilizarea terenurilor ..................................................................................... 54

2.5 Legătura cu alte planuri la nivel local/național ........................................ 59

2.5.1 Planul de Mobilitate Urbană Durabilă pentru polul de creștere Iași (PMUD

Iași)...............................................................................................................................59



6

2.5.2 Planul Urbanistic General ............................................................................. 59

2.5.3 Hărțile Strategice de Zgomot și Planul de Acțiune pentru Diminuarea

Zgomotului în Municipiul Iași ..................................................................................... 60

2.5.4 Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană pentru Zona Metropolitană Iași

(SIDU).......................................................................................................................... 61

2.5.5 Planul de Acțiune pentru Energie Durabilă pentru zona metropolitană Iași

(PAED)........ ................................................................................................................ 61

2.5.6 Master Planul General de Transport.............................................................. 62

2.5.7 Planul Local de Acțiuni pentru Mediu .......................................................... 63

2.5.8 Proiecte privind calitatea aerului derulate la nivelul Municipiului Iași ........ 64

2.6 Stațiile de monitorizare a calității aerului................................................. 65

3 NATURA ȘI EVALUAREA CALITAȚII AERULUI ........... 69

3.1 Aspecte generale .......................................................................................... 69

3.2 Inventarele de emisii ................................................................................... 70

3.3 Poluarea importată din alte regiuni .......................................................... 78

3.4 Evaluarea calității aerului prin măsurători în puncte fixe ...................... 80

3.4.1 Evaluarea concentrațiilor pentru oxid de azot NO2 ...................................... 80

3.4.2 Evaluarea concentrațiilor pentru particule în suspensie PM10 ..................... 82

3.4.3 Evaluarea concentrațiilor pentru particule în suspensie PM2.5 .................... 83

3.5 Evaluarea calității aerului prin modelare dispersiei poluanților în

atmosferă .................................................................................................................... 85

3.5.1 Descrierea modelului de dispersie utilizat .................................................... 86

3.5.2 Rezultatele modelării..................................................................................... 89

3.5.3 Fondul regional ............................................................................................. 94

3.5.4 Evoluția în timp a principalelor activități responsabile de emisii de

poluanți.............. .......................................................................................................... 95

3.5.4.1 Sursele staționare ....................................................................................... 95

3.5.4.2 Surse de suprafață ...................................................................................... 97

3.5.4.3 Sursele mobile ......................................................................................... 101

3.5.5 Repartiția spațială a surselor de emisii ........................................................ 107



7

3.5.6 Fondul urban total, trafic, industrie, inclusiv producție de energie termică și

electrică, agricultură, surse comerciale și rezidențiale, transfrontalier, echipamente

mobile off-road .......................................................................................................... 110

3.5.7 Creșterea local total, trafic, industrie inclusiv producția de enegie termică și

electrică, agricultură, surse comerciale și rezidențiale, echipamente mobile off-road,

transfrontalier ............................................................................................................. 111

4 MĂSURILE DIN CADRUL PLANULUI INTEGRAT DE

CALITATE A AERULUI PENTRU AGLOMERAREA IAȘI ........ 114

4.1 Aspecte generale privind măsurile din cadrul Planului integrat de

calitate a aerului pentru aglomerarea Iași............................................................. 114

4.2 Evaluarea efectelor măsurilor asupra îmbunătățirii calității aerului, în

cele două scenarii de aplicare.................................................................................. 115

4.3 Scenariul de bază ....................................................................................... 117

4.3.1 Prezentarea măsurilor din cadrul scenariului .............................................. 117

4.3.2 Evaluarea efectelor aplicării măsurilor în scenariul de bază ....................... 123

4.4 Scenariul de proiecție ................................................................................ 127

4.4.1 Prezentarea măsurilor din cadrul scenariului .............................................. 127

4.4.2 Evaluarea efectelor aplicarii masurilor în scenariul de proiectie ................ 136

4.5 Efectele asupra calității aerului datorate implementării planului

integrat de calitate a aerului în municipiul Iași în cele două scenarii ................. 141

Bibliografie ............................................................................................ 148



8

Lista de tabele

Tabel 1-1 Efecte ale expunerii cu PM10 și PM2.5 asupra sănătății populației ........... 21

Tabel 2-1 Estimarea zonei poluate(km2) si a populatiei expusa poluarii .................... 28

Tabel 2-2 Populația școlară pe niveluri de educație din municipiul Iași ..................... 28

Tabel 2-3 Persoanele vârstince (peste 65 de ani) ......................................................... 28

Tabel 2-4 Evoluția cazurilor de boli respiratorii în aglomerarea Iași .......................... 29

Tabel 2-5 Date mortalitate în municipiul Iași .............................................................. 29

Tabel 2-6 Distributia populației pe grupe de vârstă ..................................................... 29

Tabel 2-7 Temperaturile medii anuale, înregistrate la Stația meteorologică Iași, între

anii 2012-2017 ............................................................................................................. 31

Tabel 2-8 Temperaturi medii, minime și maxime absolute lunare ale aerului (°C)

înregistrate la stația meteorologică Iași, în anul 2017 .................................................. 31

Tabel 2-9 Cantități lunare și anuale de precipitații (l/m2), înregistrate la stația

meteorologică Iași, în perioada 2010-2019 .................................................................. 35

Tabel 2-10 Viteza medie și viteza medie maximă lunară (m/s), înregistrate la stația

meteorologică Iași, în intervalul 2016-2019 ................................................................ 40

Tabel 2-11 Fondul funciar al municipiului Iași ........................................................... 54

Tabel 2-12 Suprafața intravilană în municipiul Iași .................................................... 55

Tabel 2-13 Suprafața spațiilor verzi în municipiul Iași ............................................... 56

Tabel 2-14 Evoluția spațiilor verzi pe categorii în municipiul Iași în perioada 2014-

2019.............................................................................................................................. 58

Tabel 2-15 Rețeaua de monitorizare a calității aerului în aglomerarea Iași ................ 65

Tabel 2-16 Coordonațele stațiilor de monitorizare a calității aerului din municipiul

Iași ................................................................................................................................ 66

Tabel 3-1 Emisii de NOx , PM10 și PM2.5 pe tipuri de activități, în municipiul Iași 74

Tabel 3-2 Emisii de NOx , PM10 și PM2.5, pe categorii de surse, în municipiul Iași 78

Tabel 3-3 Concentrația medie anuală pentru dioxidul de azot (NO2) (μg/m3)

înregistrată la stațiile automate de monitorizare din aglomerarea Iași, între anii 2010-

2019.............................................................................................................................. 80

Tabel 3-4 Depășiri ale valorilor limita orară pentru NO2 înregistrată la stațiile

automate de monitorizare din aglomerarea Iași, între anii 2010-2019 ........................ 80



9

Tabel 3-5 Concentrația medie anuală pentru particule în suspensie (PM10) (μg/m3)


2019.............................................................................................................................. 82

Tabel 3-6 Depășiri ale valorilor limită zilnică pentru PM10 înregistrată la stațiile

automate de monitorizare din aglomerarea Iași, între anii 2010-2019 ........................ 82

Tabel 3-7 Clase de distribuție a mărimii particulelor, indicate ca diametru aerodinamic

...................................................................................................................................... 88

Tabel 3-8 Fondul regional total pentru aglomerarea Iași ............................................. 94

Tabel 3-9 Fondul regional transfrontalier .................................................................... 94

Tabel 3-10 Fondul regional în interiorul statului membru........................................... 94

Tabel 3-11 Evoluția numărului de firme pe tipuri de activități în municipiul Iași în

perioada 2010-2018 ..................................................................................................... 95

Tabel 3-12 Autorizații de construire emise la nivelul municipiului Iași în perioada

2010-2019 .................................................................................................................... 98

Tabel 3-13 Evoluția numărului de clădiri din municipiul Iași în perioada 2010-2019 99

Tabel 3-14 Energia termică distribuita în municipiul Iași ........................................... 99

Tabel 3-15 Consumul de gaze naturale în municipiul Iași în perioada 2010-2019 ... 100

Tabel 3-16 Evoluția parcului auto în județul Iași....................................................... 101

Tabel 3-17 Evoluția parcului autoturismelor cu motorizare electică și hibrid în

municipiul Iași ........................................................................................................... 103

Tabel 3-18 Situație autovehicule înmatriculate în Municipiul Iași la data de

16.04.2019.................................................................................................................. 103

Tabel 3-19 Evoluția emisilor de NOx, PM10 și PM2.5 în aglomerarea Iași, surse fixe

si surse de suprafata(nedirijate) ................................................................................. 105

Tabel 3-20 Evoluția emisilor de NOx, PM10 și PM2.5 în județul Iași, surse mobile.

.................................................................................................................................... 105

Tabel 3-21 Fondul urban ............................................................................................ 110

Tabel 4-1 Reducerea emisiilor de poluanți NOx, PM10 și PM2.5-scenariul de bază123

Tabel 4-2 Reducerea emisiilor de poluanți NOx și PM10 - scenariul de proiecție ... 136



10

Lista de figuri

Figura 2-1 Localizarea municipiului Iași conform www.geo-spatial.org .................... 24

Figura 2-2 Cartierele municipiului Iași ........................................................................ 25

Figura 2-3 Desitatea populației în aglomerarea Iași .................................................... 26

Figura 2-4 Repartizarea populației vulnerabile la NOx valori anuale ......................... 26

Figura 2-5 Repartizarea populației vulnerabile la PM10 valori anuale ....................... 27

Figura 2-6 Repartizarea populației vulnerabile la PM2.5 valori anuale ...................... 27

Figura 2-7 Distribuția populației pe grupe de vârstă la nivelul municipiulu Iași ........ 30

Figura 2-8 Temperaturi medii lunare multianuale înregistrate la stația meteorologică

Iași în anul 2017 ........................................................................................................... 31

Figura 2-9 Variația concentrației orare de NO2 stația IS-1, IS-2 și IS-3 în funcție de

temperatură pentru anul 2017 sursa www.calitateaer.ro .............................................. 33

Figura 2-10 Variația concentrației medii zilnice de PM10 gravitmetric stația IS-1 și

IS-2 și PM10 stația IS-3 în funcție de temperatură pentru anul 2017 sursa

www.calitateaer.ro ....................................................................................................... 34

Figura 2-11 Variația concentrației medii zilnice de PM2.5 stația IS-2 în funcție de

temperatură pentru anul 2017 sursa www.calitateaer.ro .............................................. 35

Figura 2-12 Cantitatea lunara de precipitații înregistrate la stația meteorologică Iași în

anul 2017 ...................................................................................................................... 36

Figura 2-13 Variația concentrației medii orare stația IS-1, IS-2 și IS-3 în funcție de

cantitatea de precipitații pentru anul 2017 sursa www.calitateaer.ro .......................... 37


IS-2 și PM10 stația IS-3 în funcție de cantitatea de precipitații pentru anul 2017 sursa



precipitatii pentru anul 2017 sursa www.calitateaer.ro ............................................... 39

Figura 2-16 Viteza medie a vantului înregistrată la stația meteorologică Iași în anul

2017.............................................................................................................................. 41

Figura 2-17 Variația concentrației medii orare de NO2 stația IS-1, IS-2 și IS-3 în

funcție de viteza vântului pentru anul 2017 sursa www.calitateaer.ro ........................ 43



11


IS-2 și PM10 stația IS-3 în funcție de viteza vântului pentru anul 2017 sursa



viteza vantului pentru anul 2017 sursa www.calitateaer.ro ......................................... 45


funcție de umiditatea relativă pentru anul 2017 sursa www.calitateaer.ro .................. 47


IS-2 și PM10 stația IS-3 în funcție de umiditatea relativă pentru anul 2017 sursa



umiditatea relativa pentru anul 2017 sursa www.calitateaer.ro ................................... 49


funcție radiația solară pentru anul 2017 sursa www.calitateaer.ro .............................. 50


IS-2 și PM10 stația IS-3 în funcție de radiația solară pentru anul 2017 sursa



radiatia solara pentru anul 2017 sursa www.calitateaer.ro .......................................... 52

Figura 2-26 Structura fondului funciar al municipiului Iași ........................................ 55

Figura 2-27 Evoluția suprafeței intravilane în municipiul Iași în perioada 2010-2019

...................................................................................................................................... 56

Figura 2-28 Evoluția spațiilor verzi în municipiul Iași în perioada 2010-2019 ........... 56

Figura 2-29 Distribuția spațiilor verzi la nivelul municipiului Iași ............................. 57

Figura 2-30 Stația de monitorizare a calității aerului IS-1 ........................................... 66



Figura 2-33 Amplasarea stațiilor de monitorizare a calității aerului din municipiul Iași

...................................................................................................................................... 68

Figura 3-1 Reteaua stradala a municipiului Iași-PMUD .............................................. 71

Figura 3-2 Rețeaua rutieră a municipiului Iași Sursa:

http://www.cfr.ro/files/ddr/Anexa%201a%20-

%20Harta%20generala%20retea%20CFR.pdf ............................................................ 72



12

Figura 3-3 Rețeaua de transport public din municipiul Iași în anul 2020 sursa

http://sctpIași.ro/harta .................................................................................................. 73

Figura 3-4 Ponderea principalelor surse de emisii de NOx la nivelul municipiului Iași

...................................................................................................................................... 75

Figura 3-5 Ponderea principalelor surse de emisii de PM10 la nivelul municipiului

Iași ................................................................................................................................ 76

Figura 3-6 Harta privind direcția și viteza vânturilor în aglomerarea Iași. .................. 78

Figura 3-7 Harta privind poluarea importată din alte regiuni NO2 ............................. 79

Figura 3-8 Harta privind poluarea importată din alte regiuni PM10 ........................... 79

Figura 3-9 Harta privind poluarea importată din alte regiuni PM2.5 .......................... 79

Figura 3-10 Evoluția concentrațiilor medii orare pentru NO2 la stația IS-1 în anul

2017, în raport cu VL orară (200 μg/m3) .................................................................... 81





Figura 3-13 Evoluția concentrațiilor medii zilnice pentru PM10 la stația IS-1 în anul

2017 în raport cu VL zilnică (50 μg/m3) ..................................................................... 83


2017 în raport cu VL zilnică (50 μg/m3) ..................................................................... 83

Figura 3-15 Evoluția concentrațiilor medii zilnice pentru PM2.5 la stația IS-2 în anul

2017.............................................................................................................................. 84

Figura 3-16 Distribuția Gaussiană a emisiilor ............................................................. 87

Figura 3-17 Concentrațiile maxime orare pentru NO2 ................................................ 90

Figura 3-18 Concentrația medie anuală pentru NO2 ................................................... 91

Figura 3-19 Concentrațiile maxime zilnice pentru PM10 ........................................... 92

Figura 3-20 Concentrația medie anuală pentru PM10 ................................................. 92

Figura 3-21 Concentrația medie anuală pentru PM2.5 ................................................ 93

Figura 3-22 Evoluția numărului de firme pe tipuri de activitati la nivelul municipiului

Iași 2010-2018 ............................................................................................................. 97

Figura 3-23 Evoluția numărului de autorizatii de construcție în municipiul Iași în

perioada 2010-2019 ..................................................................................................... 99

Figura 3-24 Evoluția energiei termice distribuita în municipiul Iași ......................... 100



13

Figura 3-25 Evoluția consumul de gaze naturale uz casnic și total în municipiul Iași în

perioada 2010-2019 ................................................................................................... 101

Figura 3-26 Evoluția parcului auto pe clase de combustibil inmatriculate în judetul

Iași perioada 2012-2019 ............................................................................................. 102

Figura 3-27 Evoluția parcului auto pe clase de ani înmatriculate în județul Iași

perioada 2012-2019 ................................................................................................... 102

Figura 3-28 Evoluția emisiilor de NOx în aglomerarea Iași (surse fixe și surse de

suprafață) în perioada 2015-2018 .............................................................................. 106

Figura 3-29 Evoluția emisiilor de PM10 în aglomerarea Iași (surse fixe și surse de


Figura 3-30 Evoluția emisiilor de PM2.5 în aglomerarea Iași (surse fixe și surse de


Figura 3-31 Poziționarea pe hartă a surselor fixe ...................................................... 107

Figura 3-32 Poziționarea pe hartă a surselor de suprafață ......................................... 108

Figura 3-33 Poziționarea pe hartă a drumurilor și căilor ferate din municipiul Iași .. 108

Figura 3-34 Repartiția spațiala a surselor de emisii - trafic ....................................... 109

Figura 3-35 Repartiția spațiala a surselor de emisii - încălzire rezidențială .............. 109

Figura 3-36 Reprezentarea spațială a surselor după codurile NFR ............................ 110

Figura 3-37 Evaluarea nivelului de fond urban pentru NO2, PM10 și PM2.5 .......... 111

Figura 3-38 Creșterea locală NO2, PM10 și PM2.5 la stația IS-1 ............................. 113

Figura 4-1 Distribuția procentuală a măsurilor în ceea ce privește reducerea anuală a

emisiilor în urma aplicării scenariului de bază pentru NOx ...................................... 125


emisiilor în urma aplicării scenariului de bază pentru PM10 .................................... 126


emisiilor în urma aplicării scenariului de bază pentru PM2.5 ................................... 127


emisiilor în urma aplicării scenariului de proiecție pentru NOx................................ 139


emisiilor în urma aplicării scenariului de proiecție pentru PM10.............................. 140


emisiilor în urma aplicării scenariului de proiecție pentru PM2.5............................. 141

Figura 4-7 Reducerea anuală a emisiilor în urma aplicării scenariilor - NOx ........... 142



14

Figura 4-8 Reducerea anuală a emisiilor în urma aplicării scenariilor - PM10 ......... 142

Figura 4-9 Reducerea anuală a emisiilor în urma aplicării scenariilor – PM2.5 ....... 143

Figura 4-10 Concentrații medii anuale, IS-1, în urma aplicării scenariilor - NO2 .... 143

Figura 4-11 Concentrații medii anuale, IS-1, în urma aplicării scenariilor - PM10 .. 144

Figura 4-12 Concentrații medii anuale, IS-1, în urma aplicării scenariilor - PM2.5 . 144

Figura 4-13 Situația concentrației medii anuale NO2 anul de proiecție 2024 după

aplicarea măsurilor de reducere ................................................................................. 145

Figura 4-14 Situația concentrației medii anuale PM10 anul de proiecție 2024 după


Figura 4-15 Situația concentrației medii anuale PM2.5 anul de proiecție 2024 după




15

1 INFORMATII GENERALE

1.1 Cadrul legal

Domeniul „calitatea aerului” este reglementat în România prin Legea

nr.104/15.06.2011 privind calitatea aerului înconjurător (publicată în Monitorul

Oficial al României, Partea I, nr. 452 din 28 iunie 2011), cu modificările și

completările ulterioare. Prin această lege au fost transpuse în legislația națională

prevederile Directivei 2008/50/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21

mai 2008 privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa,

publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) nr. L 152 din 11 iunie 2008,

ale Directivei 2004/107/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind

arseniul, cadmiul, mercurul, nichelul și hidrocarburile aromatice policiclice în aerul

înconjurător, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L23 din data de

26.01.2005 și ale Directivei (UE) 2015/1.480 a Comisiei din 28 august 2015 de

modificare a mai multor anexe la Directivele 2004/107/CE și 2008/50/CE ale

Parlamentului European și ale Comisiei prin care se stabilesc normele privind

metodele de referință, validarea datelor și amplasarea punctelor de prelevare pentru

evaluarea calității aerului înconjurător.

Legea calității aerului are ca scop protejarea sănătății umane și a mediului ca

întreg prin reglementarea măsurilor destinate menținerii calității aerului înconjurător

acolo unde aceasta corespunde obiectivelor pentru calitatea aerului înconjurător

stabilite prin prezenta lege și îmbunătățirea acesteia în celelalte cazuri.

Măsurile prevăzute de lege pentru protejarea sănătății umane și a mediului ca

întreg cuprind:

a) definirea și stabilirea obiectivelor pentru calitatea aerului înconjurător

destinate să evite și să prevină producerea unor evenimente dăunătoare și să reducă

efectele acestora asupra sănătății umane și a mediului ca întreg;

b) evaluarea calității aerului înconjurător pe întreg teritoriul țării pe baza unor

metode și criterii comune, stabilite la nivel european;



16

c) obținerea informațiilor privind calitatea aerului înconjurător pentru a sprijini

procesul de combatere a poluării aerului și a disconfortului cauzat de aceasta, precum

și pentru a monitoriza pe termen lung tendințele și îmbunătățirile rezultate în urma

măsurilor luate la nivel național și european;

d) garantarea faptului că informațiile privind calitatea aerului înconjurător sunt

puse la dispoziția publicului;

e) menținerea calității aerului înconjurător acolo unde aceasta este

corespunzătoare și/sau îmbunătățirea acesteia în celelalte cazuri.

Pentru punerea în aplicare a legii calității aerului înconjurător a fost înființat

Sistemul Național de Evaluare și Gestionare Integrată a Calității Aerului (SNEGICA)

care asigură cadrul organizatoric, instituțional și legal de cooperare a autorităților și

instituțiilor publice cu competențe în domeniu, în scopul evaluării și gestionării

calității aerului înconjurător, în mod unitar, pe întreg teritoriul României, precum și

pentru informarea populației și a organismelor europene și internaționale privind

calitatea aerului înconjurător.

Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, prevede

obligativitatea ca în ariile din zonele și aglomerările clasificate în regim de gestionare

(1) să se elaboreze planuri de calitate a aerului pentru atingerea valorilor limită sau,

respectiv, a valorilor țintă corespunzătoare, având măsurile potrivite, astfel încât

perioada de depășire să fie cât mai scurtă cu putință, iar în ariile din zonele și

aglomerările clasificate în regim de gestionare (2) să se elaboreze planuri de

menținere a calității aerului (art. 43, alin (1) și (2)).

Conform Ordinului 2202 din 11 decembrie 2020 privind aprobarea listelor cu

unitățile administrativ-teritoriale întocmite în urma încadrării în regimuri de

gestionare a ariilor din zonele și aglomerările prevăzute în anexa nr. 2 la Legea nr.

104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, care abrogă Ordinul nr. 598/2018

privind privind aprobarea listelor cu unitățile administrativ-teritoriale întocmite în

urma încadrării în regimuri de gestionare a ariilor din zonele și aglomerările prevăzute

în anexa nr. 2 la Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, care a

abrogat Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 1206/2015 pentru

aprobarea listelor cu unitățile administrativ-teritoriale întocmite în urma încadrării în

regimuri de gestionare a ariilor din zonele şi aglomerările prevăzute în anexa nr. 2 la

Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, municipiul Iași se încadreză

https://www.calitateaer.ro/export/sites/default/.galleries/Legislation/ORDIN-598_2018.pdf_2063068895.pdf



17

în regimul de gestionare I pentru indicatorii dioxid de azot și oxizi de azot (NO2/NOx)

și particule în suspensie (PM10 și PM2,5).

Această încadrare s-a realizat luând în considerare atât încadrarea anterioară în

regimuri de gestionare, cât și rezultatele obținute în urma evaluării calității aerului la

nivel național, care a utilizat măsurări în puncte fixe, realizate în perioada 2017 -

aprilie 2018, cu ajutorul stațiilor de măsurare care fac parte din Rețeaua națională de

monitorizare a calității aerului.

Conform Hotărârii nr. 257/2015 privind aprobarea Metodologiei de elaborare

a planurilor de calitate a aerului, a planurilor de acțiune pe termen scurt și a planurilor

de menținere a calității aerului, art. 4, alin. 3), pentru zonele încadrate în regim de

gestionare I, trebuie întocmit un Plan de calitate a aerului.

Planul de calitate a aerului reprezintă setul de măsuri cuantificabile din

punctul de vedere al eficienței lor, pe care Primăria municipiului Iași trebuie să le

aplice, astfel încât să fie atinse valorile limită pentru dioxid de azot (NO2) și particule

în suspensie (PM10 și PM2.5) astfel cum sunt ele stabilite în anexa nr. 3 la Legea 104

din 2011 privind calitatea aerului înconjurător.

1.2 Caracterizarea poluanților incluși în plan

Planul integrat de calitatea aerului vizează ca și obiective reducerea

concentrației de NO2 și particule în suspensie PM10 și PM2.5.

1.2.1 Analiza oxizilor de azot NO2/NOx

1.2.2 Caracteristici generale ale oxizilor de azot NO2/NOx

Oxizii de azot sunt un grup de gaze foarte reactive, care conțin azot și oxigen

în cantități variabile. Majoritatea oxizilor de azot sunt gaze fără culoare sau miros.

Principalii oxizi de azot sunt:

- monoxidul de azot NO care este un gaz incolor și inodor;

- dioxidul de azot NO2 care este un gaz de culoare brun-roșcat cu un miros

puternic, înnecăcios.

Dioxidul de azot în combinație cu particule din aer poate forma un strat brun-

roșcat. În prezența luminii solare, oxizii de azot pot reacționa și cu hidrocarburile,



18

formând oxidanți fotochimici. Oxizii de azot sunt responsabili pentru ploile acide care

afectează atât suprafața terestră, cât și ecosistemul acvatic.

Oxizii de azot sunt emiși în cantități mari de procesele biologice. Bacteriile

nitrificatoare constituie principala sursă naturală de producere a monoxidului de azot.

Se apreciază că sursele naturale emit de circa 10 ori mai mult NO decât sursele

tehnologice, însă datorită faptului că primele sunt repartizate relativ uniform pe

suprafața terestră, înregistrează o poluare mai redusă în comparație cu sursele

antropice care sunt concentrate în centrele urbane, sau pe arterele cu o intensă

circulație auto.

Se estimează că principalele sursele de poluare cu NOx sunt mijloacele de

transport. Oxizii de azot provin, de asemenea, din procesele industriale bazate, în

anumite segmente tehnologice, pe arderea combustibililor fosili. Cea mai mare

contribuție o au centralele electrice pe bază de gaz natural, în timpul proceselor de

combustie, azotul molecular și oxigenul molecular reacționează la temperaturi

ridicate.

1.2.3 Efecte ale poluării cu oxizi de azot

Oxizii de azot din aerul atmosferic pot produce efecte toxice atât asupra

viețuitoarelor, cât și asupra plantelor.

Expunerea plantelor, timp de o oră, la concentrații mai mari de 25 ppm dioxid

de azot, duce la căderea frunzelor. La concentrații cuprinse între 4-8 ppm frunzele

sunt necrozate pe o suprafață de 5%. Creșterea timpului de expunere, până și la

concentrații reduse, are consecințe distrugătoare: o concentrație de doar 0,5 ppm NO2,

timp de 35 zile, duce la căderea completă a frunzelor. Oxizii azotului produc

vătămarea serioasă a vegetației prin albirea sau moartea țesuturilor plantelor, scăderea

rezistenței plantelor, precum și prin reducerea vitezei de creștere a acestora.

Asupra animalelor, oxizii de azot au un efect foarte toxic. În urma testelor

realizate asupra animalelor, s-a observat o paralizie a sistemului nervos central, la

concentrații foarte mari de monoxid de azot. Concentrațiile mai mari de 100 ppm

dioxid de azot sunt mortale pentru majoritatea speciilor de animale. Efectul toxic al

dioxidului de azot crește odată cu temperatura. Astfel, la șobolani, creșterea

temperaturii cu 10° C, duce la creșterea toxicității cu circa 25%.



19

Dioxidul de azot este cunoscut ca fiind un gaz foarte toxic atât pentru oameni,

cât și pentru animale (gradul de toxicitate al dioxidului de azot este de 4 ori mai mare

decât cel al monoxidului de azot).

1.2.4 Evaluarea riscului ca urmare a expunerii îndelungate la concentrații

ridicate de oxizi de azot

Expunerea la concentrații ridicate poate fi fatală, iar la concentrații reduse

afectează țesutul pulmonar. Oxizii azotului afectează căile respiratorii superioare prin

iritarea ochilor, nasului, salivație puternică, producând:

- secreții bronhice,

- dificultăți în respirație,

- congestii pulmonare,

- edem pulmonar acut,

- fibroză pulmonară, etc.

Efectele toxice ale oxizilor de azot se produc, mai ales, în împrejurări

profesionale. Consecințele asupra oamenilor sunt în funcție de concentrația oxizilor

de azot sunt:

- la concentrații mai mari de 500 ppm, cauzează edemul pulmonar, iar moartea

se produce în 48 ore.

- La concentrații cuprinse între 300 - 400 ppm, apare edemul pulmonar,

bronhopneumonia, iar după 2 - 10 zile survine moartea.

- Obturarea bronhiolelor se produce la o concentrație de 150 - 200 ppm, iar

după 3-5 săptămâni survine moartea.

- Când concentrația este de 50 - 100 ppm se produc pneumonii permanente, cu

probabilitate de revenire.

- Bronhopneumonii apar la concentrații cuprinse între 25 - 75 ppm, însă

persoana afectată de boală se însănătoșește.

- Concentrația de 10 - 40 ppm produce emfizem.

1.2.5 Analiza particulelor în suspensie PM10 și PM2.5

1.2.6 Caracteristici generale ale particulelor în suspensie PM10 și PM2.5

Particulele în suspensie din atmosferă sunt poluanți ce se transportă pe distanțe

lungi, proveniți din cauze naturale, ca de exemplu antrenarea particulelor de la



20

suprafața solului de către vânt, erupții vulcanice, etc, sau din surse antropice precum:

arderile din sectorul energetic, procesele de producție (industria metalurgică, industria

chimică etc). Traficul rutier contribuie la poluarea cu pulberi produsă de pneurile

mașinilor, atât la oprirea acestora, cât și datorită arderilor incomplete ale

combustibilului.

Pulberile în suspensie reprezintă un amestec complex de particule foarte mici

și picături de lichid. Pulberile în suspensie sunt emise direct ca particule primare sau

se formează în atmosferă din reacția chimică a emisiilor de gaze primare – precursori

– acestea fiind numite particule secundare. Cei mai importanți precursori pentru

particule secundare sunt dioxidul de sulf, oxizi de azot, amoniac și compușii organici

volatile (COV). Unii precursori (SO2, NOx, NH3) reacționează în atmosferă și

formează sulfat și azotat de amoniu sau alți compuși care condensează și formează în

aer aerosoli secundari anorganici. Compușii organici volatili sunt oxidați la produși

mai puțin volatili, care formează aerosoli secundari.

PM2,5 corespunzătoare fracției de PM10 cu diametrul aerodinamic mai mic de

2,5µm, manifestă o probabilitate mai mare de depunere în căile respiratorii de dimensiuni

mai mici și în alveolele pulmonare.

Particulele în suspensie PM10 și PM2.5 reprezintă o problemă acută la nivel

european, ca urmare a depășirii frecvente a limitei impusă de legislația europeană în

majoritatea țărilor europene.

Concentrația măsurată este în corelație directă cu sursa, cu umiditatea (datorită

aglomerării particulelor), cu viteza vântului care determină resuspensia solului și

transportul de la distanțe mari de sursă.

Concentrațiile de particule în suspensie PM10 și PM2.5 sunt influențate direct

de factorii meteo: direcția și viteza vântului, precipitațiile, temperatura aerului, etc., și

de factorii geografici specifici zonei.

Efecte ale poluării cu particule în suspensie PM10 și PM2.5

Dimensiunea particulelor este direct legată de potențialul de a cauza efecte. O

problemă importantă o reprezintă particulele cu diametrul aerodinamic mai mic de 10

µm, care trec prin nas și gât și pătrund în alveolele pulmonare provocând inflamații și

intoxicări. Sunt afectate în special persoanele cu boli cardiovasculare și respiratorii,

copiii, vârstnicii și astmaticii. Copiii cu vârsta mai mică de 15 ani inhalează mai mult

aer, și în consecință mai mulți poluanți. Ei respiră mai repede decât adulții și tind să



21

respire mai mult pe gură, ocolind practic filtrul natural din nas. Sunt în mod special

vulnerabili, deoarece plămânii lor nu sunt dezvoltați la capacitate maximă, iar țesutul

pulmonar care se dezvoltă în copilărie este mai sensibil. Poluarea cu pulberi

înrăutățește simptomele astmului, respectiv tuse, dureri în piept și dificultăți

respiratorii. Expunerea pe termen lung la o concentrație crescută de pulberi poate

cauza cancer și moartea prematură.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) clasifică efectele degradării calității

aerului cu pulberi respirabile în efecte pe termen scurt și efecte pe termen lung.

Tabel 1-1 Efecte ale expunerii cu PM10 și PM2.5 asupra sănătății populației

Tip

Poluant Efecte în expunerea pe termen scurt Efecte în expunerea pe termen lung

Particule

în

suspensie

PM10 și

PM2.5

Reacții inflamatorii la nivelul

plămânilor

Scăderea funcțiilor normale ale

plămânilor cu efecte rapide la copii.

Efecte negative asupra sistemului

cardiovascular

Creșterea posibilități dezvoltării unor

simptome respiratorii

Creșterea numărului de internări

Creșterea consumului de

medicamente

Scăderea funcțiilor respiratorii și a

capacităților vitale

Creșterea mortalității

Scăderea speranței de viața prin

creșterea patologiei cardio-pulmonare

și posibil a cancerului pulmonar

1.2.7 Evaluarea riscului produs asupra aparatului respirator ca urmare a

expunerii îndelungate la concentrații ridicate de pulberi în suspensie

PM10 și PM2.5

Ca urmare a expunerii îndelungate la concentrații ridicate ale PM10 și PM2.5

în aerul respirabil se identifică o profilaxie asupra tractului respirator, acesta fiind cel

mai expus la poluanții atmosferici și stimulii nocivi din aer (alergenii și aerul rece).

Organele expuse ale aparatului respirator sunt reprezentate de căile aeriene

superioare (nasul, faringele și laringele) și căile aeriene inferioare (traheea, bronhiile

și alveolele pulmonare). Traheea, bronhiile și plămânii sunt organe intratoracice,

interne, care datorită structurii lor tubulare, comunică direct cu atmosfera și cu lumea

exterioară, fiind expuse acțiunilor poluanților existenți în atmosferă.

Expunerea la concentrații ridicate ale PM10 și PM2.5 în aer determină efecte

asupra sănătății, de la simptome minore respiratorii, pe perioade scurte, până la

creșterea mortalității și morbidității (în special respiratorie), în asociere cu episoade de



22

mai multe zile de expunere ridicată sau susținută cu nivele crescute ale poluării

aerului.

Principalele efecte asupra sănătății ca urmare a expunerii la concentrații

ridicate de PM10 și PM2.5 (pulberi în suspensie) sunt:

- Tusea și bronhoconstricția - reflexul de tuse asociat cu bronhoconstricția și

mucusului din căile aeriene și a limitării depozitării particulelor inhalate.

- Traheita - inflamația mucoasei traheei, tuse la început uscată, chinuitoare,

apoi însoțită de expectorație, dureri și arsuri în spatele sternului ("dureri în

piept").

- Bronșita - inflamația mucoasei bronșice cu accentuarea secreției bronșice și

tulburări motorii ale aparatului ciliar (expectorație);

- Astmul bronșic - greutate în expirație, respirație șuierătoare, tuse, cianoza,

fenomene care cedează de la sine sau în urma intervenției terapeutice;

- Bronhopneumopatia obstructivă cronică - predomina la cei expuși noxelor

(pulberi), atmosferei poluate din zone puternic industrializate;

- Abcesul pulmonar - o forma de supurație pulmonara limitata, acuta, provocata

de diferiți microbi pătrunși în plămâni prin aspirarea de particule infectate;

- Pneumoniile și bronhopneumoniile - pneumonia este inflamația țesutului

pulmonar (alveole sau interstițiu, sau ambele) provocată de bacterii sau

virusuri.

- Pneumoconiozele - inhalarea unor pulberi minerale (naturale sau industriale),

irită mucoasa bronhiilor și plămânii, determinând inflamarea cronică a

acestora, urmate de scleroze, boli cronice;

- Tumorile pulmonare – benigne sau maligne iau naștere din epiteliul bronșic,

invadând plămânul și dând naștere la metastaze hepatice, cerebrale și osoase.



23

2 Localizarea poluării-Municipiul Iași

2.1 Caracteristici generale

Conform Ordinului nr.2202/2020 privind aprobarea listelor cu unitățile

administrativ-teritoriale întocmite în urma încadrării în regimuri de gestionare ariilor

din zonele și aglomerările prevăzute în anexa nr.2 la Legea nr.104/2011 privind

calitatea aerului înconjurător, municipiul Iași se încadreză în regimul de gestionare I

pentru indicatorii dioxid de azot și oxizi de azot(NO2/NOx) și particule în suspensie

(PM10 și PM2,5).

Municipiul Iași este reședința administrativă a județului Iași, care face parte

din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est (ce include și județele Bacău, Botoșani, Neamț,

Suceava și Vaslui). Situat în partea de nord-est a țării, la 47°9'44'' latitudine nordică și

27°35'20'' longitudine estică, municipiul Iași “este așezat pe șapte coline domoale”,

Breazu, Copou, Șorogari, Repedea, Bucium-Păun, Galata și Cetățuia, având altitudini

ce variază între 40 m în lunca Bahluiului și 400 m pe Dealul Păun și Dealul Repedea.

Municipiul reședință de județ Iași se află localizat în cadrul județului în partea

estică a acestuia și are o suprafață de circa 9390,83 ha (93,91 km2). Conform

ultimului eveniment recenzar (Recensământul Populației și Locuințelor (RPL) din

anul 2011) municipiul Iași avea o populație stabilă de circa 290.422 locuitori, în

scădere cu 9,49 % față de RPL efectuat în 2002.

Teritoriul unității administrativ-teritoriale a municipiului Iași este cel stabilit

prin Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României.

Teritoriul administrativ al municipiului Iași se învecinează cu:

- N: comuna Aroneanu și comuna Popricani;

- E: comuna Holboca și comuna Tomești;

- S: comuna Bârnova și comuna Ciurea;

- SV: comuna Miroslava;

- V: comuna Miroslava, comuna Rediu și comuna Valea Lupului.

Municipiul Iași se învecinează în partea de est cu Republica Moldova, implicit

Raionul Ungheni, la vest cu județul Neamț, la nord cu județul Botoșani, cu județul

Suceava în nord-vest și la sud cu județul Vaslui.



24

Figura 2-1 Localizarea municipiului Iași conform www.geo-spatial.org

2.2 Tipul de ținte care necesită protecție în zona

Din punct de vedere al influenței exercitate de poluanții atmosferici asupra

stării de sănătate a mediului, se pot distinge două grupe de efecte:

- cele asupra populațiilor umane și

- cele asupra ecosistemelor naturale.

În Municipiul Iași tipul de ținte identificat care necesită protecție în zonă îl

constituie în principal copiii și persoanele în vârstă.

Municipiul Iași este împărțit în mai multe cartiere:

- Nord: Copou, Țicău, Sărărie, Podu de Fier, Agronomie, Târgu Cucului

- Est: Tudor Vladimirescu, Bucșinescu, Tătărași Nord și Sud, Moara de Vânt,

Ciurchi, Metalurgie, Aviației, Zona Industrială Dancu

- Sud: Baza 3, Bularga, Bucium, Socola, Frumoasa, Manta Roșie, Podu Roș,

Dimitrie Cantemir, Țesătura, Nicolina 1 și 2, C.U.G. 1 și 2, Galata 1 și 2, Podu

de Piatră, Zona Industrială Sud

- Vest: Mircea cel Bătrân, Alexandru cel Bun, Gară, Dacia, Păcurari, Canta,

Păcureț, Moara de Foc

http://www.geo-spatial.org/



25

Figura 2-2 Cartierele municipiului Iași

2.3 Estimarea zonei poluate și a populației expuse poluării

În anul 2017 s-au înregistrat depășiri ale limitelor anuale atât pentru oxizii de

azot cât și pentru particulele în suspensie PM10 la stația IS-1 și PM2.5 la stația IS-2.

În figura de mai jos se prezintă o hartă privind densitatea populației în

aglomerarea Iași, hartă realizată pe baza datelor din hărțile GIS și hărțile obținute prin

simulare pentru NO2, PM10 și PM2.5 pentru principalele surse de poluare la nivelul

aglomerării Iași.



26

Figura 2-3 Desitatea populației în aglomerarea Iași

Figura 2-4 Repartizarea populației vulnerabile la NOx valori anuale



27

Figura 2-5 Repartizarea populației vulnerabile la PM10 valori anuale

Figura 2-6 Repartizarea populației vulnerabile la PM2.5 valori anuale



28

După cum se poate constata din figurile de mai sus, zonele sensibile sunt

acelea în care densitatea locuitorilor este crescută și implicit numărul surselor de

emisie este mai mare, în principal:

- zonele locuite riverane drumurilor intens circulate,

- intersecțiile și zonele cu acumulare de surse de emisie, ce pot accentua

caracterul cumulativ al concentrațiilor și depășiri ale valorii-limită.

Se poate constata că zona centrală este cea mai expusă poluării care provine în

cea mai mare măsură de la traficul rutier. În mod evident, pentru poluarea cu PM2.5

un aport însemnat îl aduce încălzirea rezidențială a zonei cu locuințe care nu sunt

racordate la sistemul centralizat de termoficare.

De asemenea, putem observa că cele mai multe școli și grădinițe (conform

hărților GIS) se află în zona centrală, zona cea mai expusă poluării.

Pe baza simulărilor computerizate efectuate și a informațiilor din hărțile GIS,

în tabelul următor sunt prezentate estimările zonei poluate (km2) și a populației

expusă poluării în aglomerarea Iași.

Tabel 2-1 Estimarea zonei poluate (km2) și a populației expusă poluării

Poluant

Estimarea lungimii de

drum pentru care sunt

evaluate depășiri ale

valorilor limită anuală

(km)

Estimarea

zonei poluate

(km2)

Estimarea

populației expusă

(nr. locuitori)

NO2 34.3 1.47 39000

PM10 45.15 3.93 42608

PM2.5 43 7.31 76054

În continuare sunt prezentate date despre țintele posibil expuse.

Tabel 2-2 Populația școlară pe niveluri de educație din municipiul Iași

Niveluri de educație

Ani

2014 2015 2016 2017 2018 2019

Număr persoane

Copii înscriși în creșe 904 866 936 795 891 846

Copii înscriși în grădinițe 9367 8907 8637 8734 9121 9535

Elevi înscriși în învățământul

primar 13834 14286 14678 15149 15185 15102

Elevi înscriși în învățământul

gimnazial 10259 10418 10969 10930 11384 11774

Sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table

Tabel 2-3 Persoanele vârstince (peste 65 de ani)

Persoane 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table



29

vârstnice

mii 36376 37103 37697 38746 41404 43889 46417 48818 51175 53509


Tabel 2-4 Evoluția cazurilor de boli respiratorii în aglomerarea Iași

Afecțiunii respiratorii 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Număr de cazuri

Astm bronșic 455 672 931 582 582 558 624 516 287 621

Bronșita cronică 732 625 1837 711 607 447 1694 456 161 396

Emfizem 44 35 125 69 62 38 20 16 20 26

Sursa: Direcția de Sănatate Publică Iași

Tabel 2-5 Date mortalitate în municipiul Iași

Date de mortalitate 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Mortalitate infantilă

total 112 26 30 26 22 15 16 21 21 13

Mortalitate infantilă

boli respiratorii

6 5 1 22 0 1 4 5 4 2

Mortalitate generală

total 3344 3161 3396 3293 3502 3598 3548 3677 3752 3623

Mortalitate prin

afecțiuni respiratorii

191 183 188 150 167 218 182 172 224 201

Sursa: Direcția de Sănatate Publică Iași

2.3.1 Structura populației pe grupe de vârstă

Pentru a avea o imagine cât mai apropiată de anul curent, s-a analizat

populația după domiciliu în anul 2017, care este în număr de 372.631 de locuitori.

Ca structură a populației pe grupe de vârstă, la nivelul anului 2017, în

municipiul Iași persoanele mature formau majoritatea. Copiii (0-14 ani) dețineau o

pondere de 15.98% din totalul populației Municipiului Iași, populația între 15 și 65 de

ani reprezentând 70.92%, iar persoanele în vârstă de 65 ani și peste cca 13.10% din

total.

Tabel 2-6 Distributia populației pe grupe de vârstă

an

Grupa

de

vârstă

0-14

procent

din toată

populația

%

Grupa de

vârstă

15-65

procent

din toată

populația

%

Grupa de

vârstă

peste 65

procent

din toată

populația

%

TOTAL

2010 48083 14.37 250042 74.75 36376 10.87 334501

2011 48778 14.59 248526 74.32 37103 11.10 334407

2012 49766 14.73 250479 74.12 37697 11.15 337942

2013 51105 14.67 258452 74.20 38746 11.12 348303

2014 51914 14.66 260775 73.65 41404 11.69 354093




30

2015 55690 15.40 261959 72.46 43889 12.14 361538

2016 57175 15.62 262553 71.71 46417 12.68 366145

2017 59529 15.98 264284 70.92 48818 13.10 372631

2018 61268 16.20 265771 70.27 51175 13.53 378214

2019 60900 15.91 268358 70.11 53509 13.98 382767


Figura 2-7 Distribuția populației pe grupe de vârstă la nivelul municipiulu Iași

2.4 Date climatice

Clima Municipiului Iași prezintă un pronunțat caracter temperat-continental,

fiind influențată de masele de aer de proveniență estică, cu ierni reci și veri călduroase

(N. Barbu, Al. Ungureanu, 1987).

2.4.1 Regimul temperaturilor

Din punct de vedere termic, clima din zona municipiului Iași se caracterizează

prin ierni reci, veri cu temperaturi medii de până la 20ºC și cu o temperatură medie a

primăverii mai rece decât media din timpul anotimpului de toamnă. Cea mai caldă

lună a anului este iulie (21ºC), iar cea mai rece, ianuarie (-4,0ºC), amplitudinea

termică medie anuală fiind de 25ºC, ceea ce încadrează zona municipiului Iași în zona

regiunilor cu amplitudini medii anuale mari, cu un climat temperat-continental

excesiv.




31

Tabel 2-7 Temperaturile medii anuale, înregistrate la Stația meteorologică Iași, între

anii 2012-2017

Temperatura medie anuală (°C) Temperatura minimă anuală

(°C/data)

Temperatura maximă anuală

(°C/data)

10.4 -26.9 26/ Ianuarie 38.1/ 13 August

10.3 -16.6/ 5 Ianuarie 35.5/20 Iulie

10,8 -26,7 / 12 Februarie 41,3 / 7 August

10,8 -15,9 / 29 Ianuarie 34,2 / 22 Iunie

10,7 -20,2 / 31 Ianuarie 35,6 / 4 August

11,6 -21,0 / 1 Ianuarie 37,4 / 1 Septembrie

11,3 -17,1 / 4 Ianuarie 36,8 / 1 August

11,0 -21,7 / 11 Februarie 37,8 / 5 August

11.3 -19.7/ 24 ianuarie 33.5 15 august

11.7 -14.6 8 ianuarie 35.1/13 august

Sursa date: ANM, APM Iași - Raport privind starea mediului în județul Iași

pentru anii 2010-2019.

Tabel 2-8 Temperaturi medii, minime și maxime absolute lunare ale aerului (°C)

înregistrate la stația meteorologică Iași, în anul 2017

T (°C) I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

medie -4.7 -1.0 8.0 10.3 16.5 21.7 22.0 22.2 17.4 10.7 5.7 2.9

maximă 8.4 14.8 23.2 26.6 30.2 33.6 36.5 37.8 32.5 28.5 16.4 13

minimă -16.7 -21.7 -1.0 -1.8 1.9 10.3 10 6.3 0.3 -0.3 -4.3 -6.5


pentru anii 2010-2019

Figura 2-8 Temperaturi medii lunare multianuale înregistrate la stația meteorologică

Iași în anul 2017

Temperatura medie anuală



32

Pentru perioada 2010-2019 media multinauală a temperaturii aerului a fost de

10.92°Celsius. Tendința temperaturii medii anuale marchează o creștere de la an la an

astfel în anul 2010 a fost de 10.4 °C, iar în 2019 de 11.7 °C.

Temperatura medie lunară

Temperaturile medii lunare în anul 2017 indică un minim în luna Februarie și

un maxim în luna August.

Temperaturile extreme

Cea mai mare temperatură înregistrată la Stația Meteorologia Iași în intervalul

2010-2019 a fost de 41,3°C în data 7 August 2012, iar cea mai scazută temperatură

înregistrată a fost de -26.9°C în data 26 Ianuarie 2010.

Numărul mediu anual de zile cu temperaturi caracteristice

În zona municipiului Iași caracteristici sunt și inversiunile termice,

determinate de diferența de altitudine a reliefului și de prezența “unei atmosfere

urbane mai calde decât a împrejurimilor”. Cele mai frecvente și mai intense inversiuni

se produc iarna, în condițiile existenței de strat de zăpadă, cer senin și calm

atmosferic. În celelalte anotimpuri inversiunile termice au loc seara, treptat

extinzându-se în înălțime, dobândind valori maxime spre dimineață, pentru ca apoi să

scadă în intensitate până la dispariție completă.

În continuare se prezintă corelația între NO2 valori orare, PM10 valori zilnice

și pentru o mai bună vizualizare PM2.5 valori zilnice în functie de temperatură.

Valorile pentru temperatură au fost extrase din stația IS-2.



33

Figura 2-9 Variația concentrației orare de NO2 stația IS-1, IS-2 și IS-3 în funcție de

temperatură pentru anul 2017 sursa www.calitateaer.ro

http://www.calitateaer.ro/



34


IS-2 și PM10 stația IS-3 în funcție de temperatură pentru anul 2017 sursa

www.calitateaer.ro




35


temperatură pentru anul 2017 sursa www.calitateaer.ro

Din graficele de mai sus se poate observa creșterea concentrației medii zilnice

de PM10 și PM2.5 odată cu scăderea temperaturilor din cauza încălzirii utilizate de

populație cu ajutorul centralelor termice sau a sobelor.

În cazul NO2, din figuri se constată că cele mai mari concentrații se

înregistrează în zilele cu temperaturi scăzute.

2.4.2 Precipitațiile atmosferice

Precipitațiile atmosferice reprezintă un factor climatic deosebit de important,

atât prin variabilitatea lui ca frecvență, intensitate, abundență, cât și prin importanța

pe care o reprezintă pentru agricultură, populație, transporturi ș.a. Municipiul Iași se

încadrează în zona cu cantități de precipitații medii anuale moderate.

Tabel 2-9 Cantități lunare și anuale de precipitații (l/m2), înregistrate la stația

meteorologică Iași, în perioada 2010-2019

Anul I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII An

2010 47.2 36.8 13.1 24.9 61.4 139.5 25.2 49.9 51.2 40.8 45.3 45.6 581.2

2011 13.2 13.7 8.4 82.2 32.3 84.1 37.8 32.1 18.7 40.2 0.6 8.7 372.0

2012 12,0 61,0 19,4 56,2 98,2 16,3 22,2 32,1 50,1 34,0 22,5 83,5 507,5

2013 47,6 22,2 34,4 35,6 84,3 172,4 102,8 49,8 94,7 2,3 23,7 8,0 677,8

2014 46,1 7,6 15,7 73,7 134,5 29,0 97,9 16,0 8,6 56,1 53,8 42,4 581,4

2015 14,7 19,7 57,3 32,2 7,7 51,8 25,7 46,5 18,7 48,2 46,6 0,5 369,6

2016 19,0 20,4 24,6 56,0 71,8 113,9 13,4 56,9 12,8 148,1 44,1 13,7 594,7

2017 18,1 22,7 51,8 89,1 71,0 46,6 47,8 39,0 13,1 41,8 24,4 44,8 510,0

2018 36.9 37 76.8 6.4 10.9 161.9 136.4 5.6 17.2 2.4 45.9 37.6 575.0

2019 49.9 28 8.1 38.7 74.9 101.4 20.6 35.1 51 24.7 9.3 21.7 463.4




36


pentru anii 2010-2019

Figura 2-12 Cantitatea lunara de precipitații înregistrate la stația meteorologică Iași în

anul 2017

Se poate constata că cel mai secetos an din intervalul analizat este anul 2011,

urmat de anii 2015 și 2019.

Se poate constata că luna cu cea mai mare cantitate de precipitații în general

este luna iunie iar luna cu cea mai mică cantitate de precipitații este luna martie.

În continuare, se prezintă corelația între NO2 valori orare, PM10 și PM2.5

valori zilnice si cantitatea de precipitații. Valorile pentru temperatură au fost extrase

din stația IS-2.



37

Figura 2-13 Variația concentrației medii orare stația IS-1, IS-2 și IS-3 în funcție de

cantitatea de precipitații pentru anul 2017 sursa www.calitateaer.ro




38


IS-2 și PM10 stația IS-3 în funcție de cantitatea de precipitații pentru anul 2017 sursa

www.calitateaer.ro

mm




39


precipitatii pentru anul 2017 sursa www.calitateaer.ro

Din graficele de mai sus se poate concluziona că atunci când se înregistrează o

cantitate mică de precipitații sau deloc, atât concentrațiile de PM10 și PM2.5, cât și

cele de NO2 sunt mari. Precipitațiile au un rol important în curățarea aerului în ceea

ce priveste particulele în suspensie.

2.4.3 Regimul eolian

Împrăștierea poluanților este întotdeauna influențată de mișcarea aerului, care

se realizează pe baza diferențelor de temperatură existente în două regiuni adiacente.

Temperatura modifică densitatea aerului, producând curenți orizontali, verticali, sau

vârtejuri (turbioane).

Împrăștierea poluanților dintr-o sursă fixă în plan orizontal acoperă o arie

eliptică, deoarece este influențată de vânt și de mișcarea de rotație a Pământului.

Împrăștierea poluanților din surse mobile în mișcare urmează alte legi matematice.

Dacă sursele sunt în apropiere, între ele zona suferă impurificarea cu poluanți.

Împrăștierea poluanților depinde și de starea de agregare. Astfel, particulele solide vor

cădea mai repede, cu cât diametrul și densitatea lor sunt mai mari, cele lichide vor

cădea la distanță mai mare, diametrul mare favorizând căderea, iar gazele vor fi

transportate la distanța cea mai mare, poluând o arie mult mai mare.

Unele fenomene atmosferice pot amplifică poluarea astfel: lipsa curenților de

aer (starea de calm), datorită unei mase de aer cu densitate și presiune mai mare decât




40

în zonele învecinate. Starea poate dura ore, sau zile, timp în care poluanții se

acumulează, depășind valorile limită; ceața, inversia termică, provocată de

împiedicarea mișcării verticale a maselor de aer rece și cald. În mod obișnuit, aerul

rece pătrunde și îndepărtează aerul cald, ce poate fi și poluat. Curenții de aer și

precipitațiile ajută la purificarea aerului, prin procese fizice de sedimentare, dizolvare

în apă, procese chimice (reacții cu apa) și apoi depunere.

Procesele depind evident de natura poluanților, starea lor de agregare,

solubilitatea în apă, reactivitatea cu apa, precum și de interacțiunile dintre ei.

Vântul reprezintă deplasarea orizontală a maselor de aer atmosferic datorită, în

principal, diferențelor de presiune dintre zonele de pe suprafața solului, care se

resimte până la aproximativ 1 km altitudine. Acesta se caracterizează prin direcție și

viteză. Se consideră, convențional, vânt dacă viteza curenților de aer este mai mare de

1,5 m/s. Pentru viteze mai mici se consideră calm atmosferic, perioadă în care vântul

nu influențează dispersia și transportul poluanților. Direcția vântului reprezintă

direcția de mișcare a poluanților, de aceea un vânt moderat va favoriza dispersia și

transportul poluanților mult mai bine decât unul cu viteză mare, care are tendința de a

reține poluanții la nivelul solului.

Viteza medie și viteza medie maximă lunară (m/s), înregistrate la stația

meteorologică Iași, în anul 2017, sunt redate în tabelul de mai jos, unde se observă că

în lunile de iarnă s-au înregistrat cele mai mari valori ale vitezei medii lunare a

vântului.

Tabel 2-10 Viteza medie și viteza medie maximă lunară (m/s), înregistrate la stația

meteorologică Iași, în intervalul 2016-2019

Anul I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII An

2016

4.8 4.7 4.3 4.7 3.7 3.8 4.6 4.3 3.7 4.4 4.8 5.8 4.5

16

NV

11

NV

12

NV

18

NNV

15

NV

11

NNV

13

NV

15

NV

10

VNV

12

NV

17

VNV

17

NV

2017

5 3.6 5.5 5.4 3.9 4.6 3.9 4.3 3.4 4.7 3.8 5.3 4.5

19 NV 18 NV 16 NV 14

NV

11 NV,

NE

19

V 12 NV 16 NV

15

V

16

VNV

12

VSV 12 V

2018

1.9 1.8 1.8 2.1 1.6 1.5 1.3 1.3 1.3 1.5 2.1 1.7 1.7

5 NE,

ESE 6 ESE 6 NNE

11

NNE 10 NE

7

NE 7 NNE 4 ESE

5

SSV

5

NV

6

ESE 6 NV

2019

1.8 1.9 1.8 2.1 1.7 1.4 1.3 1.2 1.3 1.2 2.3 2.1 1.7

5.1 NE 7.7 NE 7

NV

6.9

NE 6.6 ESE

8.4

E

3.8

S, NNE

4.7

NNE

5.3

V 4.4 ESE

6.3

SSE 5.2 E

Sursa date: APM Iași-Raport privind starea mediului în județul Iași 2010-2019



41

Figura 2-16 Viteza medie a vantului înregistrată la stația meteorologică Iași în anul

2017

Un alt factor important în transportul poluanților din regiuni învecinate este

reprezentat de calmul atmosferic. Conform studiilor realizate de Mihăilescu (2006),

frecvența calmului atmosferic la stația meteorologică Iași poate fi evaluată la cca.

20%, fiind necesar să menționăm că această stație meteorologică este amplasată la

nivelul interfluviului Ciric-Chirița, regiune în care pe fondul altitudinii mai ridicate

vitezele vântului sunt mai mari, iar frecvența calmului atmosferic mai redusă.

În schimb, la stația meteorologică Podu-Iloaiei, situată în lunca râului Bahlui,

pe o perioadă de observație sensibil apropiată, același autor indică o frecvență a

calmului atmosferic de cca. 30-35%, valoare pe care o considerăm reprezentativă și

pentru regiunea joasă a municipiului Iași, acolo unde este concentrată cea mai mare

parte a suprafeței urbane construite precum și cea mai mare parte a populației.

Trebuie să subliniem că un aspect metodologic foarte important pentru

înțelegerea rolului condițiilor atmosferice în instalarea situațiilor de poluare este cel

legat de aprecierea valorilor calmului atmosferic, diferențele dintre valorile acestuia

fiind foarte mari între observațiile realizate la nivelul giruetei clasice (de unde rezultă

valorile din bibliografie, citate mai sus) și cele rezultate de la senzorii anemometrici ai

stațiilor automate ce au intrat în uz în ultimul deceniu. Din datele de observație

meteorologică din stația automată de monitorizare a calității aerului IS-2 Decebal

Cantemir pentru anii analizați (2015-2017) frecvența calmului atmosferic este



42

evaluată de noi la 60-70% la nivel anual. În condiții de calm atmosferic asociate

frecvent cu inversiuni termice poluanții se pot concentra în orizontul de inversiune.

Un factor adițional care poate agrava condițiile de poluare atmosferică este

reprezentat de frecvența numărului de zile cu ceață. Pe fondul calmului atmosferic

ridicat se suprapune o regiune cu aspect depresionar și cu suficiente surse de

umezeală, ceața reprezentând un fenomen atmosferic extrem de frecvent, în special în

perioada rece a anului. Conform Sandu et al. (2008), la Iași se înregistrează în medie

anual 34,4 zile cu ceață.

Ca și în cazul frecvenței calmului atmosferic, trebuie să precizăm că aceste

valori sunt valabile pentru regiunea în care este situată stația meteorologică Iași. În

regiunea joasă din lungul văii Bahluiului frecvența fenomenului de ceață este mai

ridicată.


valori zilnice si cantitatea de precipitații. Valorile pentru temperatură au fost extrase

din stația IS-2.



43


funcție de viteza vântului pentru anul 2017 sursa www.calitateaer.ro




44


IS-2 și PM10 stația IS-3 în funcție de viteza vântului pentru anul 2017 sursa

www.calitateaer.ro




45


viteza vantului pentru anul 2017 sursa www.calitateaer.ro

Din graficele de mai sus se poate constata că dispersia de PM10 și PM2.5 si

NO2 este influențată de perioadele de calm atmosferic și de cele în care se

înregistrează mișcări ale curenților de aer. Concentrațiile mari sunt corelate cu calmul

atmosferic, atunci când viteza vântului este 0 (zero) m/s.

În perioadele când viteza vântului este mare, concentrația poluanților este cea

mai redusă.

2.4.4 Umiditatea aerului

Acest fenomen variază direct proporțional cu temperatura aerului. Valoarea

maximă a tensiunii vaporilor de apă s-a înregistrat în luna iulie, de 16.9 mb, iar cea

minimă, în luna ianuarie, de 4.4 mb, amplitudinea anuală fiind de 12.5 mb. Cea mai

scăzută umiditate relativă în intervalul 1961-2013 s-a consemnat în data de 7 martie

2002 când la stația meteorologică Iași era un grad de umezeală de 31,86%. La polul

opus, zilele când s-a consemnat cel mai umed aer au fost cele în care a plouat toată

ziua. Umezeala relativă a aerului variază invers proporțional cu temperatura aerului și

prezintă o valoare multianuală relativ redusă și o amplitudine medie mare. Cele mai

mari valori medii lunare se înregistrează în luna decembrie, iar cele mai mici în luna

august, evidențiindu-se un deficit de umezeală în timpul primăverii, dar chiar și al

verii, ceea ce afectează dezvoltarea vegetației. Totodată, frecvența mare a zilelor cu




46

umezeală relativă în anotimpul de iarnă, are efecte nefavorabile, în special asupra

stării de sănătatea a populației.


valori zilnice si umiditatea relativă. Valorile pentru temperatură au fost extrase din

stația IS-2.



47


funcție de umiditatea relativă pentru anul 2017 sursa www.calitateaer.ro




48

Figura 2-21 Variația concentrației medii zilnice de PM10 gravimetric stația IS-1 și IS-

2 și PM10 stația IS-3 în funcție de umiditatea relativă pentru anul 2017 sursa

www.calitateaer.ro




49


umiditatea relativa pentru anul 2017 sursa www.calitateaer.ro

Din analiza graficelor de mai sus nu s-a putut stabili o corelație între creșterea

concentrațiilor de NO2, PM10 și PM2.5 și valorile umidității atmosferice.

2.4.5 Nebulozitatea

Nebulozitatea este un fenomen climatologic aflat în strânsă legătură cu

umiditatea aerului, valorile medii lunare fiind de 7.8 în luna februarie și de 5.1 în luna

august. La nivelul sezoanelor, se poate observa o relație invers-proporțională între

nebulozitatea aerului și durata de strălucire a soarelui. Astfel, dacă iarna valorile

nebulozității sunt mari, în condițiile în care durata de strălucire a soarelui este redusă,

vara nebulozitatea înregistrează valori mici, iar durata de strălucire a soarelui are

valori ridicate. Ritmul de dezvoltare a orașului și a activităților economice și

industriale, consumatoare de combustibil, produc impurități prin ardere ceea ce duce

la apariția nebulozității. Se impune astfel luarea unor măsuri de reducere a poluării

aerului, pentru a diminua și chiar stopa acest fenomen, care are implicații majore în

dezvoltarea vegetației și asupra altor factori climatologici.




50


funcție radiația solară pentru anul 2017 sursa www.calitateaer.ro




51


IS-2 și PM10 stația IS-3 în funcție de radiația solară pentru anul 2017 sursa

www.calitateaer.ro




52


radiatia solara pentru anul 2017 sursa www.calitateaer.ro

Din analiza graficelor de mai sus se poate concluziona că există o corelație

între radiația solară și creșterea concentrațiilor atât de PM10 și PM2.5 cât, mai ales,

pentru NO2. Se poate observa că atunci când radiația solară are valori mari,

concentrațiile de PM10, PM2.5 și NO2 au valori reduse. Mai ales în sezonul rece când

radiația solară prezintă valori reduse, concentrațiile de poluanți sunt ridicate. Aceste

corelări poti fi puse și pe seama inversiunilor termice care la rândul lor constituie un

factor important pentru apariția ceții precum și pentru împiedicarea disipării

poluanților atmosferici.

2.4.6 Topografia

Din punct de vedere geomorfologic zona municipiului Iași se află situată la

marginea sud-estică a Câmpiei Moldovei, cunoscută și sub denumirea de Depresiunea

Jijiei (subunitatea culoarul Bahluiului), către contactul acesteia cu limita nord-estică a

Podișului Central Moldovenesc. Relieful municipiului Iași și împrejurimile sale

reprezintă rezultatul acțiunii factorilor externi de modelare (eroziune, acumulare

fluvială și procese de versant) asupra unui substrat geologic destul de variat și, în

principal, rezultatul evoluției râului Bahlui și al afluenților săi.

Ca aspect general, relieful se prezintă sub forma unor coline și dealuri joase

înșirate pe stânga văilor Bahluiului și Nicolinei, care aparțin Câmpiei colinare Jijia-




53

Bahlui, și sub forma unor dealuri și platouri mai impunătoare aparținând Coastei

Iașiului și Podișului Central Moldovenesc, pe dreapta acestor văi.

Întregul ansamblu de dealuri și coline, cu înălțimi ce cresc treptat spre nord

până la 200 - 220 m altitudine și mai brusc spre sud până la 350 - 400 m, oferă

teritoriului imaginea unui vast amfiteatru natural. Altitudinile maxime depășesc 200

m la nord de Bahlui în dealurile Rediu (210,9 m), Breazu (209,2 m), Șorogari (203,5

m), Aroneanu (216,7 m), Coada Stâncii (220,4 m) și 300 - 400 m la sud, în dealurile

Trelea (344,4 m), Repedea (383,4 m), Păun (407,2 m). Ca urmare a diferențierii

altitudinale mari între zona de luncă a Bahluiului și a Dealului Păun, energia de relief

determină prezența proceselor geomorfologice actuale care afectează zona locuibilă în

special versanții din cartierele Țicău, Copou, dar și Bucium.

Genetic, relieful aparține tipului mixt, fluvio-deluvial, el datorându-se,

aproape în întregime, activității arterelor hidrografice și proceselor de versant.

Relieful Municipiului Iași și al zonei limitrofe este dominat de o alternanță de coline

înalte, domoale, dealuri, platouri și lunci coborâte ale cursurilor de apă (șesuri

frecvent inundabile) care tranzitează zona.

Energia medie a văilor oscilează între 50 - 70 m pe stânga Bahluiului, iar pe

partea dreaptă văile prezintă în profil transversal diferențe de nivel de peste 100 m.

Fragmentarea orizontală a reliefului evidențiază interfluvii care prin evoluția avansată

a versanților au ajuns la lățimi de numai 200 m (Dealul Breazu – Copou) sau chiar sub

100 m (Dealul Cetățuia).

Interfluviile sunt lipsite de un înveliș aluvial sau coluvial, iar versanții cu

înclinare mai mare de 30 - 40° sunt modelați prin ablație, eroziune liniara și prin

alunecări de teren. Interfluviile sculpturale sunt individualizate în teritoriu printr-un

aspect dominant colinar pe stânga Bahluiului și deluros pe dreapta lui. Colinele pur

sculpturale au o înfățișare domoală, sunt numai ușor bombate și înclinate treptat spre

Râul Bahlui. Există o serie de 4 - 5 terase, toate orientate spre Prut și Bahlui. Pe partea

dreaptă a Bahluiului, colinele au o altă poziție față de valea acestuia, pe care nu o mai

contactează perpendicular, ci paralel.

Dintre particularitățile reliefului local, orientarea nord - vest spre sud - est a

colinelor și văilor secundare, larga deschidere a văii Bahluiului cu orientarea sa vest,

nord - vest spre est, sud - est și altitudinea redusă a șesului, facilitează dinamica



54

regională a aerului, imprimând și mai categoric o direcție dinspre nord - vest a

vânturilor dominante.

În același timp, prezența spre est, sud - est a văii largi a Prutului, facilitează

frecvențe destul de mari ale vânturilor dinspre est. De asemenea, diferențele de

altitudine, fragmentarea și energia reliefului și îndeosebi mică altitudine a șesurilor

Bahluiului și Nicolinei favorizează în aceste zone joase inversiunile termice, precum

și frecvențe mai mari ale umezelii, ceței, brumei.

2.4.7 Hidrografia

Teritoriul Municipiului Iași se află în bazinul hidrografic al râului Prut, sub-

bazinul hidrografic Bahlui cu suprafața de 1.967 km² și un debit anual de 66 m³/s.

Hidrografia municipiului Iași este reprezentată de principalul curs de apă al

râului Bahlui împreună cu afluenții acestuia. Cei mai importanți afluenți sunt:

Nicolina, Vlădiceni, Vămășoaia, Rediu și Orzeni. Râul Bahlui este tributar râului Jijia,

care ulterior se varsă în râul Prut. Conform informațiilor publice oficiale, râul Bahlui

are un debit de aproximativ 4 m³/s la intrare în municipiul Iași. Râul Bahlui

traversează aglomerarea Iași pe o lungime de 14 km și are un debit la ieșire de circa

6,5 m³/s ca urmare a efluentului de la stația de epurare a municipiului Iași. Elementele

cadrului natural pot crea premise pentru menținerea unei situații nefavorabile a

dispersiei poluanților, prin adâncimea fragmentării crescute între zona nordică și cea

sudică a municipiului Iași dar și prin existența văii Bahluiului care poate reprezenta și

un adevărat “coridor de transport” al particulelor în suspensie pe direcția generală

nord-vest spre est și sud-est.

2.4.8 Utilizarea terenurilor

Pentru a avea o imagine de ansamblu a utilizarii terenurilor la nvelul

municipiului Iași, s-au utilizat datele despre fondul funciar. Aceste date au fost

disponibile doar în intervalul 2010-2014.

Tabel 2-11 Fondul funciar al municipiului Iași

Mod de utilizare a terenurilor 2010 2011 2012 2013 2014

Hectare

Total 10064 10064 10064 10064 9561

Agricolă 3917 3915 3915 3915 3696

Arabilă 1217 1227 1227 1227 1126



55

Pășuni 840 840 840 840 795

Fânețe 293 281 281 281 286

Vii și pepiniere viticole 915 915 915 915 983

Livezi și pepiniere pomicole 652 652 652 652 506

Terenuri neagricole total 6147 6149 6149 6149 5865

Păduri și altă vegetație forestieră 1043 1043 1043 1043 1043

Ocupată cu ape, bălți 260 260 260 260 258

Ocupată cu construcții 3462 3464 3464 3464 3431

Căi de comunicații și căi ferate 750 750 750 750 526

Terenuri degradate și neproductive 632 632 632 632 607


În continuare, o diagramă cu procentul fiecărei categorii de teren pentru anul

2014:

Figura 2-26 Structura fondului funciar al municipiului Iași

În continuare, varianta suprafeței intravilan în municipiul Iași între 2010-2019:

Tabel 2-12 Suprafața intravilană în municipiul Iași

ani

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Hectare

10030 10030 10030 10025 10025 9576 10370 10370 10370 10370






56

Figura 2-27 Evoluția suprafeței intravilane în municipiul Iași în perioada 2010-2019

Suprafața spațiilor verzi în Municipiul Iași

Tabel 2-13 Suprafața spațiilor verzi în municipiul Iași

ani

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Hectare

450 450 450 660 660 685 685 685 696 674


Figura 2-28 Evoluția spațiilor verzi în municipiul Iași în perioada 2010-2019

Conform sitului https://Iași-city.map2web.eu/# (accesat în data de 26.11.2020)

este prezentată o hartă a distribuției spațiilor verzi la nivelul municipiului Iași în figura 2-

29, urmată de evoluția pe categorii de spațiu verde (conf. Legii 24/2007 Republicată -

privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților).


https://iasi-city.map2web.eu/



57

Figura 2-29 Distribuția spațiilor verzi la nivelul municipiului Iași

Sursa https://Iași-city.map2web.eu/# (accesat în data de 26.11.2020)

https://iasi-city.map2web.eu/

Primăria Municipiului Iași Plan integrat de calitate a aerului pentru indicatorii dioxid de azot, oxizi de azot (NO2/NOX) și particule în suspensie (PM10 și PM2,5)

58

Tabel 2-14 Evoluția spațiilor verzi pe categorii în municipiul Iași în perioada 2014-2019

Categoria de spaţiu verde (conf. Legii 24/2007

Republicată - privind reglementarea şi administrarea

spaţiilor verzi din intravilanul localităţilor)

2019 2018 2017 2016 2015 2014

ha m2/loc ha m2/loc ha m2/loc ha m2/loc ha m2/loc ha m2/loc

Spaţii verzi publice cu acces nelimitat: parcuri,

grădini, scuaruri, fâşii plantate 234.79 8.08 183.1 6.3 183.1 6.3 183.1 5.02 183.1 5.17 183.1 6.12

Spaţii verzi publice de folosinţă specializată

Grădini botanice şi zoologice, muzee în aer liber,

parcuri expoziţionale, zone ambientale şi de

agrement pentru animalele dresate în spectacolele de

circ

73 2.51 103.8 3.57 103.8 3.57 103.8 2.85 103.8 2.93 103.8 3.46

Cele aferente dotărilor publice: creşe, grădiniţe, şcoli,

unităţi sanitare sau de protecţie socială, instituţii,

edificii de cult, cimitire

142.89 4.92 359.5 12.37 359.5 12.37 349.5 9.59 349.5 9.87 349.5 11.65

Baze sau parcuri sportive pentru practicarea sportului

de performanţă 1.5 0.27 1.5 0.27 1.5 0.04 1.5 0.04 1.5 0.05

Spaţii verzi pentru agrement: baze de agrement, poli

de agrement, complexuri şi baze sportive 14.34 0.49 6.5 6.5 6.5 0.18 6.5 0.18 6.5 0.21

Spaţii verzi pentru protecţia lacurilor şi cursurilor de

apă 12.79 0.44

Culoare de protecţie faţă de infrastructura tehnică 66.78 2.3

Păduri de agrement 214.64 7.4 20 0.68 20 0.68 20 0.55 20 0.56 20 0.66

Pepiniere şi sere 0.37 0.01 21.5 0.74 21.5 0.74 21.1 0.58 21.1 0.6 21.1 0.7

Sursa date: APM Iași - Raport privind starea mediului în județul Iași pentru anii 2010-2019



59

2.5 Legătura cu alte planuri la nivel local/național

2.5.1 Planul de Mobilitate Urbană Durabilă pentru polul de creștere Iași

(PMUD Iași)

http://www.zmi.ro/downloads/PMUD%20Iași%20-

20Raport%20de%20mediu.pdf

PMUD Iași este un document strategic având ca scop satisfacerea nevoilor de

mobilitate ale persoanelor și agenților economici din oraș și împrejurimile acestuia

pentru îmbunătățirea calității vieții. O componentă cheie în politicile polurilor de

creștere o constituie promovarea dezvoltării urbane, prin intermediul dezvoltării

transportului sustenabil. Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) conturează

strategii, inițiative de politici, proiecte cheie și priorități în vederea unui transport

durabil, care să susțină creșterea economic durabilă din punct de vedere social și al

protecției mediului, în regiunile polilor de creștere.

Planul Integrat de Calitate a Aerului pentru aglomerarea Iași a avut în vedere

pentru polul de creștere Iași măsuri corelate cu scopul PMUD Iași în ceea ce privește

satisfacerea nevoilor de mobilitate ale persoanelor prin implementarea măsurilor de

tipul M4 Extinderea/ modernizarea arterelor de circulație, M5 Stimularea introducerii

vehiculelor electrice și hibride în activitatea de taximetrie, M6 Dezvoltarea zonelor de

acces pentru pietoni prin amenajarea de trotuare și alei pietonale inclusiv piste pentru

bicicliști, M14 Gestionarea traficului prin limitarea accesului, M15 Realizarea și

promovarea infrastructurii pentru vehiculele de transport rutier nepoluant din punct de

vedere energetic, M16 Interzicerea mașinilor cu norme inferioare de poluare pe

teritoriul municipiului Iași, M17 Crearea unor zone centrale unde este interzisă

circulația autovehiculelor cu motorizare termică, M18 Acordarea de facilități fiscale

pentru proprietarii de mașini electice sau hibride.

2.5.2 Planul Urbanistic General

Un alt document strategic important în procesul de stabilire a măsurilor

cuprinse în PICA este Planul Urbanistic General (PUG), documentație de urbanism ce

are atât caracter director, cât și de reglementare operațională, cuprinzând reglementări

pe termen scurt, la nivelul întregii unități administrativ-teritoriale de bază, cu privire

http://www.zmi.ro/downloads/PMUD%20Iasi%20-%20Raport%20de%20mediu.pdf

http://www.zmi.ro/downloads/PMUD%20Iasi%20-%20Raport%20de%20mediu.pdf



60

la: stabilirea și delimitarea teritoriului intravilan în relație cu teritoriul administrativ al

localității; stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan; zonificarea

funcțională în corelație cu organizarea rețelei de circulație; delimitarea zonelor

afectate de servituți publice; modernizarea și dezvoltarea infrastructurii tehnico-

edilitare; stabilirea zonelor protejate și de protecție a monumentelor istorice; formele

de proprietate și circulația juridică a terenurilor; precizarea condițiilor de amplasare și

conformare a volumelor construite, amenajate și plantate.

Având în vedere acestea, studiul integrat de calitate a aerului pentru

aglomerarea Iași propune o serie de măsuri de tipul M9 Sistematizarea zonei Pod de

Piatră intersecție Bd N. Iorga și Șoseaua Națională, M10 Continuarea programului de

reabilitare termică a clădirilor rezidențiale.

2.5.3 Hărțile Strategice de Zgomot și Planul de Acțiune pentru Diminuarea

Zgomotului în Municipiul Iași

http://www.primaria-Iași.ro/portal-Iași/anunturi-pmi/10234/harta-de-zgomot

Evaluarea și managementul zgomotului ambiental s-a materializat în

municipiul Iași prin realizarea periodică a Hărților strategice de zgomot pentru sursele

urbane: trafic rutier, trafic feroviar tren și tramvai, industrie.

Astfel studiul integrat de calitate a aerului pentru aglomerarea Iași a avut în

vedere corelarea cu măsurile ce au un impact asupra diminuării zgomotului cum ar

M1 Dezvoltarea de rute ocolitoare pentru transportul de marfă - Varianta de ocolire

Nord, M2 Dezvoltarea de rute ocolitoare pentru transportul de marfă – Varianta de

ocolire Sud, M3 Dezvoltarea de rute ocolitoare pentru transportul de marfă - str. Trei

Fântâni, M5 Stimularea introducerii vehiculelor electrice și hibride în activitatea de

taximetrie, M14 Gestionarea traficului prin limitarea accesului, M15 Realizarea și

promovarea infrastructurii pentru vehiculele de transport rutier nepoluant din punct de

vedere energetic, M16 Interzicerea mașinilor cu norme inferioare de poluare pe

teritoriul municipiului Iași, M17 Crearea unor zone centrale unde este interzisă

circulația autovehiculelor cu motorizare termică, M18 Acordarea de facilități fiscale

pentru proprietarii de mașini electice sau hibride.

http://www.primaria-iasi.ro/portal-iasi/anunturi-pmi/10234/harta-de-zgomot



61

2.5.4 Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană pentru Zona Metropolitană Iași

(SIDU)

http://www.primaria-Iași.ro/imagini-Iași/fisiere-Iași/1494833053-

Strategia%20Integrat%C4%83%20de%20Dezvoltare%20Urban%C4%83(SIDU)%20

2015-2030(varianta%20final%C4%83).pdf

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană pentru Polul de Creștere Iași (SIDU),

document strategic care constituie condiția de bază pentru acordarea finanțării prin

intermediul Axei prioritare 4 a POR 2014-2020 – Sprijinirea dezvoltării urbane

durabile. Conform regulamentului UE nr. 1301/2013 se menționează că Fondul

European pentru Dezvoltare Regională (FEDR) sprijină dezvoltarea urbană durabilă

prin strategii care stabilesc acțiuni integrate pentru a aborda provocări economice,

sociale, climatice, demografice și de mediu care afectează zonele urbane, ținând

seama de nevoia de a promova legăturile dintre zonele urbane și cele rurale. La baza

strategiei stau documentele legate de Planul de Gestionare a Deșeurilor în Municipiul

Iași, regulamentul de organizare și funcționare a servciilor publice de salubrizare în

municipiul Iași, normele de salubrizare și igienizare ale municipiului.

Studiul integrat de calitate a aerului pentru aglomerarea Iași a avut în vedere

corelarea cu principiile SIDU prin măsurile M1 Dezvoltarea de rute ocolitoare pentru

transportul de marfă - Varianta de ocolire Nord, M2 Dezvoltarea de rute ocolitoare

pentru transportul de marfă – Varianta de ocolire Sud, M3 Dezvoltarea de rute

ocolitoare pentru transportul de marfă - str. Trei Fântâni, M5 Stimularea introducerii

vehiculelor electrice și hibride în activitatea de taximetrie, M8 Realizare depozit

logistic de mărfuri lângă drumul de centură.

2.5.5 Planul de Acțiune pentru Energie Durabilă pentru zona metropolitană

Iași (PAED)

http://www.primaria-iasi.ro/portal-iasi/pmi/consiliul-local-al-municipiului-

iasi/35/hotarari-adoptate, HCL nr. 353 din 24 septembrie 2020 privind aprobarea

“Planului de Acțiune privind Energia Durabilă și Clima pentru Municipiul Iași”

PAED reprezintă documentul de programare și planificare la nivelul arealului

definit de Zona Metropolitană Iași, prin care se formulează politicile publice care vor

fi abordate, pe termen mediu și lung, cu privire la îmbunătățirea eficienței energetice

și creșterea utilizării surselor regenerabile de energie în arealul gestionat de parteneri,

http://www.primaria-iasi.ro/imagini-iasi/fisiere-iasi/1494833053-Strategia%20Integrat%C4%83%20de%20Dezvoltare%20Urban%C4%83(SIDU)%202015-2030(varianta%20final%C4%83).pdf



http://www.primaria-iasi.ro/portal-iasi/pmi/consiliul-local-al-municipiului-iasi/35/hotarari-adoptate

http://www.primaria-iasi.ro/portal-iasi/pmi/consiliul-local-al-municipiului-iasi/35/hotarari-adoptate



62

prin dezvoltarea cooperării între instituții și oameni, transferul experienței pozitive, a

bunelor practice și noilor cunoștințe tehnice în domeniul eficienței energetic și

surselor de energie regenerabile, stimularea utilizării noilor tehnologii, îmbunătățirea

capacității organizaționale a instituțiilor publice prin management energetic

performant și creșterea rolului de model pentru comunitate.

Obiectivul general al Planului de Acțiune pentru Energie Durabilă al Zonei

Metropolitane Iași este reducerea consumului final de energie din surse convenționale

și a emisiilor de CO2 generate, prin îmbunătățirea eficienței energetice și valorificarea

durabilă a surselor de energie regenerabilă.


corelarea cu princiipile PAED în ceea ce privește îmbunătățirea eficienței energetice

prin măsurile M5 Stimularea introducerii vehiculelor electrice și hibride în activitatea

de taximetrie, M10 Continuarea programului de reabilitare termică a clădirilor

rezidențiale.

2.5.6 Master Planul General de Transport

http://mt.gov.ro/web14/index.php

Master Planul General de Transport al Romaniei aprobat prin H.G. nr.

666/2016, este un document strategic care stabileste principalele direcii de dezvoltare

a infrastructurii de transport din România pe toate modurile de transport: rutier,

feroviar, naval, aerian și multimodal și vizează două perioade de programare

consecutive: 2014-2020 și 2020-2030, document fiind impus ca o condiție ex-ante

pentru accesarea fondurilor europene alocate prin Programul Operațional

Infrastructură Mare POIM 2014-2020.


măsuri în corelare cu obiectivele Master Planului General de Transport, în ceea ce

privește planificarea și realizarea proiectelor mari de infrastructură de realizare a

centurilor metropolitane prin măsurile M1 Dezvoltarea de rute ocolitoare pentru

transportul de marfă - Varianta de ocolire Nord, M2 Dezvoltarea de rute ocolitoare

pentru transportul de marfă – Varianta de ocolire Sud, M3 Dezvoltarea de rute

ocolitoare pentru transportul de marfă - str. Trei Fântâni, M5 Stimularea introducerii

vehiculelor electrice și hibride în activitatea de taximetrie, M8 Realizare depozit

logistic de mărfuri lângă drumul de centură, M14 Gestionarea traficului prin limitarea

http://mt.gov.ro/web14/index.php



63

accesului, M15 Realizarea si promovarea infrastructurii pentru vehiculele de transport

rutier nepoluant din punct de vedere energetic, M16 Interzicerea mașinilor cu norme

inferioare de poluare pe teritoriul municipiului Iași, M17 Crearea unor zone centrale

unde este interzisă circulația autovehiculelor cu motorizare termică, M18 Acordarea

de facilități fiscale pentru proprietarii de mașini electice sau hibride.

2.5.7 Planul Local de Acțiuni pentru Mediu

http://apmis.anpm.ro/

PLAM-urile stabilesc scopuri, obiective și ținte clare pentru soluționarea

fiecărei probleme individuale de mediu și prezintă seturi corespunzătoare de acțiuni

convergente pentru atingerea acestora.

În cadrul procesului de elaborare al PLAM-ului pentru județul Iași s-au luat în

considerare pe de o parte standardele și reglementările de mediu, precum și legislația

în vigoare, iar pe de altă parte viitoarele modificări în legislația națională de mediu,

pentru atingerea standardelor Uniunii Europene. PLAM este unic datorită

circumstanțelor particulare date de condițiile de mediu ale județului.

Planul Local de Acțiune pentru Mediu (PLAM) pentru județul Iași reprezintă

strategia pe termen scurt, mediu și lung pentru soluționarea problemelor de mediu din

județ prin abordarea principiilor dezvoltării durabile în concordanță cu Planul

Național de Acțiune pentru Mediu și cu Programele de Dezvoltare Locale, Județene și

Regionale.

Scopul PLAM:

- evaluarea clară a problemelor de mediu,

- stabilirea priorităților de acțiune pe termen scurt, mediu și lung,

- corelarea dezvoltării economice cu aspectele de protecția mediului, deci

corelarea cu planurile județene și regionale.

Obiective PLAM:

- identificarea, evaluarea și ierarhizarea problemelor de mediu,

- îmbunătățirea condițiilor locale de mediu,

- promovarea conștientizării publicului și implicarea acestuia în elaborarea

și implementarea programului,

- promovarea parteneriatului între autoritățile locale și alte sectoare ale

comunității,

http://apmis.anpm.ro/



64

- întărirea capacității instituțiilor locale în administrarea și implementarea

programelor pentru protecția mediului,

- implementarea mai eficientă a legislației.

Beneficii PLAM:

- utilizarea eficientă a resurselor financiare și umane,

- îmbunătățirea reală, vizibilă și durabilă a mediului în județ,

- soluționarea celor mai urgente probleme de mediu,

- implementarea viitoarelor investiții în domeniul protecției mediului,

- conformarea cu cerințele de mediu ale Uniunii Europene.

Planurile Locale de Acțiune pentru Mediu vizează în general diminuarea

poluării, utilizarea eficientă a resurselor naturale regenerabile și neregenerabile,

dezvoltarea educației ecologice și promovarea activităților social-economice cu

impact minim asupra mediului natural cât și conformarea cu Directivele Uniunii

Europene. PLAM-urile accentuează de asemenea importanța respectării cerințelor

economice prezente, ținând cont de necesitatea respectării principiilor de coabitare cu

mediul natural.


un asamblu de măsuri în corelare cu obiectivele PLAM prin măsurile M10

Continuarea programului de reabilitare termică a clădirilor rezidențiale, M12

Colaborarea cu asociațiile de proprietari pentru întreținere spațiu verde, M13

Conștientizarea cetățenilor cu privire la nivelul real al calității aerului, la implicațiile

asupra sănătății umane și implicarea cetățenilor în respectarea unor bune practici

privind poluarea aerului din municipiul Iași, M14 Gestionarea traficului prin limitarea

accesului, M15 Realizarea si promovarea infrastructurii pentru vehiculele de transport

rutier nepoluant din punct de vedere energetic, M16 Interzicerea mașinilor cu norme

inferioare de poluare pe teritoriul municipiului Iași, M17 Crearea unor zone centrale

unde este interzisă circulația autovehiculelor cu motorizare termică, M18 Acordarea

de facilități fiscale pentru proprietarii de mașini electice sau hibride, M19 Un program

RABLA la nivelul municipiului Iași, pentru achiziția de mașini electrice și hibride.

2.5.8 Proiecte privind calitatea aerului derulate la nivelul Municipiului Iași

La nivelul municipiului Iași a fost întocmit Programul Integrat de Gestionare a

Calității Aerului (PIGCA) pentru aglomerarea Iași.



65

PIGCA reprezintă totalitatea măsurilor/acțiunilor ce se desfășoară într-o

perioadă nu mai mare de 5 ani, în zonele și aglomerările unde pentru unul sau mai

mulți poluanți se constată depășiri ale valorilor limită și /sau ale valorilor țintă, în

vederea încadrării sub aceste valori.

Pentru municipiul Iași, PIGCA a fost revizuit în anul 2010, iar perioada de

implementare a fost 2010-2015. Acesta cuprinde măsuri menite pentru reducerea

concentrației de PM10.

În Programul Integrat de Gestionare a Calității Aerului (pentru PM10) în

aglomerarea Iași au fost propuse o serie de măsuri convergente cu acest obiectiv, după

cum urmează:

- Reabilitarea și modernizare infrastructurii

- Marirea suprafetelor de spatiu verder și intretinerea corespunzatoare a

acestora

- Promovarea unui transport public de o calitate inalta și nepolanta

- Asigurarea necesarului de locuri de parcare

- Creșterea de facilitati pentru deplasarea cu bicicleta

- Reabilitarea și modernizarea sistemului centralizat de termoficare

- Realizarea sistemului de management al traficului

- Utilizarea cu prioritate a mijloacelor de curatare mecanizate, stropirea

străzilor

Eficienta acestor masuri în intervalul de timp 2010-2015 a putut fi urmărită

parțial din cauza faptului că stațiile de pe raza municipiului Iași nu au înregistrat

suficiente date în toți anii.

2.6 Stațiile de monitorizare a calității aerului

Monitorizarea calității aerului în aglomerarea Iași se realizează prin trei stații

automate de monitorizare, care fac parte din Rețeaua Națională de Monitorizare a

Calității Aerului.

Tabel 2-15 Rețeaua de monitorizare a calității aerului în aglomerarea Iași

Nume stație Tip stație Adresă stație Parametri monitorizați

IS-1 – Podu

de Piatră Trafic

B-dul Nicolae Iorga,

Iași, județul Iași

SO2, NO, NO2, NOx, CO, PM10 automat,

PM10 gravimetric, Pb, Cd și Ni (din PM10),

Benzen, Toluen, O-xilen, Etilbenzen, m-xilen,



66

p-xilen

IS-2-

Decebal

Cantemir

Fond urban Aleea Decebal, Nr.

10, Iași, Județul Iași

SO2, NO, NO2, NOx, PM2,5 gravimetric ,

Benzen, Toluen, O-xilen, Etilbenzen, m, p-

xilen, direcție și viteză vânt, temperatură,

presiune, radiație solară, umiditate relativă,

precipitații

IS-3-Oancea Industrială Str. Han Tătar nr.

14, Iași, județul Iași SO2, NO, NO2, NOx, O3, PM10 automat

Tabel 2-16 Coordonațele stațiilor de monitorizare a calității aerului din municipiul Iași

Stația Adresa instalare

Coordonate geografice

WGS84

(grade decimale)

Altitudine

(m) Stereo 70

Latitudine

(N)

Longitudine

(E)

X

(Nord)

Y

(Est)

IS-1 Iași, Bd. N. Iorga 47,1568362 27,5749088 40 631764,75 695349,73

IS-2 Iași, Aleea Decebal

nr. 10 47,1509513 27,5819207 42 631142,81 695915,23

IS-3 Iași, Str. Han Tătar,

nr. 14 47,1577866 27,6126863 64 631983,24 698220,94

În continuare se prezintă amplasarea și pozitionarea celor 3 stații la nivelul

municipiului Iași

Figura 2-30 Stația de monitorizare a calității aerului IS-1



67





68

Figura 2-33 Amplasarea stațiilor de monitorizare a calității aerului din municipiul Iași



69

3 NATURA ȘI EVALUAREA CALITAȚII AERULUI

3.1 Aspecte generale

În aglomerarea Iași există multe surse de poluanți atmosferici asociate, pe de o

parte vieții cotidiene a locuitorilor, iar pe de altă parte, activităților rezidențiale,

comerciale și industriale care se desfășoară în municipiu.

Principalele surse de emisii de poluanți atmosferici cu impact asupra sănătății

populației sau asupra ecosistemelor se pot clasifica astfel:

Surse de tip urban asociate unor activități precum:

- Încălzirea rezidențială cu sistem propriu sau în sistem centralizat

- Prepararea hranei în sistem casnic sau în sistem de alimentație publică

- Trafic rutier, feroviar și aerian

- Distribuirea gazelor naturale

- Construirea de clădiri, demolări, reabilitări

- Construcția, reparația sau întreținerea elementelor infrastructurii de transport

- Întreținerea parcurilor

- Servicii diverse: spălătorii, depozitarea deșeurilor, etc

Surse de tip industrial, asociate următoarelor activități:

- Producerea de energie electrică și/sau termică

- Arderi în procese industriale

- Diverse tipuri de procese industriale

- Cauze care pot contribui la înregistrarea concentrațiilor ridicate de poluanți le

constituie condițiile meteorologice – calmul atmosferic și condițiile de ceață

favorizează acumularea noxelor la suprafața solului.

În cadrul acestui plan s-a utilizat clasificarea surselor de poluare după cum

urmează:

- Surse staționare (fixe) - surse punctiforme reprezentate de coșurile de emisii

din activități industriale

- Surse mobile - reprezentate de sursele din transporturi, în special traficul auto

- Surse de suprafață reprezentate de sursele de emisii difuze și în special de

cele rezidențiale, depozite de deșeuri, șantiere, depozite de carburanți, etc



70

3.2 Inventarele de emisii

Emisiile aferente principalelor categorii de surse existente în aglomerarea Iași

semnifică punctul de pornire pentru orice problemă de poluare chimică a aerului.

Informațiile referitoare la aceste emisii reprezintă o cerință expresă în

înțelegerea problemelor de poluare a aerului, în elaborarea strategiilor și planurilor de

soluționare a acestora, precum și în monitorizarea efectelor acțiunilor de soluționare.

Inventarele de emisii furnizează aceste tipuri de informații, acestea fiind

definite ca o sumă de informații cantitative asupra surselor și a cantităților emise într-

un interval de timp și a tipurilor substanțelor emise.

Inventarele de emisii reprezintă acele inventare a căror principală utilizare este

modelarea dispersiei poluanților la scară locală, în diferite scopuri: evaluarea calității

aerului pentru situația actuală, elaborarea, implementarea și actualizarea planurilor și

programelor pentru gestionarea calității aerului, elaborarea politicilor locale de

gestionare a calității aerului, prognoza calității aerului pentru diferite scenarii de

dezvoltare, etc.

Ca urmare, structura și conținutul inventarelor locale de emisii trebuie să

îndeplinească două criterii esențiale:

- să permită utilizarea ca date de intrare în modele matematice de dispersie a

poluanților;

- să includă toate sursele de poluanți atmosferici existente pe aria pentru care se

elaborează inventarul.

Din inventarul de emisii aferent anului 2017 transmis de APM Iași, s-au

eliminat operatorii economici care nu au localizarea în aglomerarea Iași și s-au utilizat

coordonatele geografice introduse în inventar pentru a elimina sursele de emisie care

nu se află pe teritoriul aglomerării Iași, astfel încât să rămână doar sursele de emisii de

NOx, PM10 și PM2.5 la nivelul teritoriului aglomerării Iași.

Transportul

Transportul este o sursă principală de poluare urbană și trans-urbană.

Particulele în suspensie rezultate alături de oxizii de azot constituie un factor de

afectare și, implicit agravare a calității vieții.

Infrastructura rutieră



71

Infrastructura rutieră din municipiul Iași este una în general de tip radial-

concentric către principale intersecții (Podu Roș, Fundație, Podu de Piatră).

Iași Municipiul Iași prezintă 12 penetrații rutiere reprezentate de două drumuri

naționale (4 penetrații), 8 drumuri județene (8 penetrații) și 5 drumuri comunale.

Figura 3-1 Rețeaua stradală a municipiului Iași-PMUD

Cu alte cuvinte, municipiul Iași, prin veleitățile regionale pe care le arogă și

implicit îndeplinește, reprezintă un punct nodal din perspectiva căilor de comunicație.

Infrastructura de transport pe șină

Transportul pe șină în municipiul Iași este reprezentat de calea ferată pretabilă

trenurilor și de calea de rulare pentru tramvaie.



72

Figura 3-2 Rețeaua rutieră a municipiului Iași Sursa:

http://www.cfr.ro/files/ddr/Anexa%201a%20-%20Harta%20generala%20retea%20CFR.pdf

Referitor la calea ferată, municipiul Iași este un important nod feroviar și este

deservit de următoarele linii:

- Magistrala M 600 Făurei – Tecuci – Iași – Ungheni (dublă și neelectrificată);

- Linia ferată secundară 606 Iași – Pașcani (dublă și electrificată);

- Linia ferată secundară 608 Iași – Dorohoi (simplă și neelectrificată);

- Linia ferată secundară 607 (Iași) - PoduI loaiei – Hârlău (simplă și

neelectrificată).

Ca urmare a legăturilor interne și internaționale (via Ungheni-Republica

Moldova), în municipiu există patru gări.

Referitor la infrastructura de rulare pentru tramvaie precizăm faptul că în

municipiul Iași se află una dintre cele mai lungi rețele din România (peste 80 km de

linie de tramvai).

În municipiul Iași există 5 trasee de tramvai ce deservesc principalele cartiere

ale orașului. Transportul cu tramvaiele este asigurat în municipiul Iași de către

S.C.T.P. - Societatea Compania de Transport Public Iași.

Transportul public

Transportul în comun în aglomerarea Iași este asigurat de S.C.T.P. –

Societatea Compania de Transport Public Iași, care a preluat la data de 1 octombrie

http://www.cfr.ro/files/ddr/Anexa%201a%20-%20Harta%20generala%20retea%20CFR.pdf



73

2016 serviciul de transport public după ce în anul 2014 R.A.T.P. a intrat în insolvență

iar în 2016 a fost declarat falimentul Regiei Autonome de Transport Public Iași.

Figura 3-3 Rețeaua de transport public din municipiul Iași în anul 2020 sursa

http://sctpIași.ro/harta

Transportul aerian

Transportul aerian este unul dintre cele mai des utilizate moduri de transport

de către pasagerii care vor să parcurgă distanțe lungi în timp scurt. Acest mod de

transport este din ce în ce mai utilizat și pe distanțe medii sau chiar scurte.

Aeroportul Internațional Iași este un aeroport situat în municipiul Iași, aflat la

aproximativ 8 km nord-est de centrul orașului. Aeroportul Iași este unul dintre cele

mai vechi aeroporturi acreditate de pe teritoriul României.

Emisiile de NOx, PM10 și PM2.5 în municipiul Iași conform Inventarului

local de emisii și Inventarului emisii trafic (Copert) sunt prezentate în tabelul de mai

jos.

Sistemul de încălzire

Sistemul de alimentare centralizată cu energie termică a municipiului Iași este

asigurat de către fima Veoila Energie Iași. Astfel, la nivelul anului 31.12.2019 existau

2839 de puncte de cosum, numărul total de locuințe branșate fiind de 23133. Acest

sistem deservește în special zona centrală a orașului, așa cum se poate vedea în



74

capitolul 8.5 Repartiția spațială a surselor de emisii. Restul locuințelor sunt deservite

în general de centrale individuale.

Tabel 3-1 Emisii de NOx , PM10 și PM2.5 pe tipuri de activități, în municipiul Iași

Cod NFR Denumire activitate NOx

(tone/an) %

PM10

(tone/an) %

PM2.5 %

1.A.1.a Producerea de energie electrică și termică 32.320 1.77 0.181 0.063 0.181 0.11

1.A.2.a Arderi în industrii de fabricare și construcții

- Fabricare fontă și oțel și fabricare feroaliaje 0.28335 0.02 0.00175 0.001 0.00175 0.00

1.A.2.e Arderi în industrii de fabricare și construcții

- Fabricare alimente, băuturi și tutun 2.444 0.13 0.351 0.121 0.33 0.20

1.A.2.f Arderi în industrii de fabricare și construcții

– Non metalic mineral 32.038 1.76 2.059 0.713 2.02 1.24

1.A.2.g.vii Arderi în industrii de fabricare și construcții

– surse mobile 10.358 0.57 0.638 0.221 0.63 0.39

1.A.2.g.viii Arderi în industrii de fabricare și construcții

– Altele 4.872 0.27 0.051 0.018 0.051 0.03

1.A.3.a.i.(i)

Transport aerian internațional -Traficul la

nivelul aeroporturilor (ciclurile de aterizare-

decolare)

135.916 7.45 0.000 0.000 0.7 0.43

1.A.3.a.ii.(i) Transport aerian internațional -Traficul de

croazieră 32.035 1.76 0.000 0.27 0.17

1.A.3.b.i Transport rutier – Autoturisme 497.660 27.28 28.344 9.814 24.1 14.82

1.A.3.b.ii Transport rutier – Autoutilitare 187.268 10.27 14.306 4.953 12.2 7.48

1.A.3.b.iii Transport rutier – Autovehicule grele 633.746 34.74 23.044 7.979 19.6 12.05

1.A.3.b.iv Transport rutier– Motociclete 0.323 0.02 0.085 0.029 0.1 0.04

1.A.4.a.i Comercial/Instituțional - încălzire

comercială și instituțională 18.180 1.00 0.191 0.066 0.18 0.11

1.A.4.b.i Încălzire rezidențială și prepararea hranei 191.586 10.50 82.874 28.694 80.8 49.69

2.A.5.b Construcții și demolări 0.000 0.00 11.999 4.154 1.19 0.73

2.A.6 Industria mineralelor - Altele 44.894 2.46 35.915 12.435 0.23 0.14

2.C.1 Fabricare fontă și oțel 0.107 0.01 0.066 0.023 0.05 0.03

2.D.3.b Asfaltarea drumurilor 0.000000 0.00 88.692 30.709 0.77 0.47

5.C.1.b.i Incinerarea deșeurilor industriale 0.033472 0.00 0.000269 0.000 19.3 11.87

5.C.1.b.ii Incinerarea deșeurilor periculoase 0.000512 0.00 0.0000041 0.000 0.00015 0.00

5.C.1.b.iii Incinerarea deșeurilor medicale 0.016214 0.00 0.000000 0.000 0 0.00

5.C.1.b.v Crematorii 0.000000 0.00 0.021420 0.007 0 0.00

Total 1824.081 100.00 288.817 100.000 162.61 100

În cadrul inventarelor de emisii din anul 2017 Condul NFR 1.A.3.c transport

feroviar nu a fost prezent.



75

Figura 3-4 Ponderea principalelor surse de emisii de NOx la nivelul municipiului Iași



76

Figura 3-5 Ponderea principalelor surse de emisii de PM10 la nivelul municipiului

Iași



77

Figura 3-6 Ponderea principalelor surse de emisii de PM2.5 la nivelul municipiului

Iași



78

Cantitatea totală a emisiilor de NOx, PM10 și PM2.5 în municipiul Iași pentru

anul 2017 conform inventarului local de emisii și inventarului emisii trafic (Copert),

pe categorii de surse, sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Tabel 3-2 Emisii de NOx , PM10 și PM2.5, pe categorii de surse, în municipiul Iași

Nr. crt Denumire activitate Nox

(tone/an) %

PM10

(tone/an) %

PM2.5

(tone/an) %

1 Surse stationare (cosuri) 131.96 7.23 121.72 42.14 22.12 13.6

2 Surse de suprafata (nedirijate) 373.12 20.46 101.32 35.08 83.61 51.4

3 Surse mobile (trafic rutier) 1319.00 72.31 65.78 22.78 55.91 34.4

4 Surse mobile nerutiere 167.95 9.21 0.00 0.00 0.97 0.6

total 1824.08 100 288.82 100 162.61 100

3.3 Poluarea importată din alte regiuni

Particularitățile fizico-geografice ale municipiului Iași, în corelație cu

caracteristicile circulației atmosferice la nivelul acestei regiuni, conduc la o canalizare

puternică a direcției vântului pe axa V/VNV - ESE.

Un alt factor important în transportul poluanților din regiuni învecinate este

reprezentat de calmul atmosferic.

Figura 3-6 Harta privind direcția și viteza vânturilor în aglomerarea Iași.

Sursa: captură interogare a direcției predominate a vântului



79

Figura 3-7 Harta privind poluarea importată din alte regiuni NO2

Sursa: captură interogare a dispersiei NO2 (2.03.2021)

https://www.meteoblue.com/en/weather-maps/

Figura 3-8 Harta privind poluarea importată din alte regiuni PM10

Sursa: captură interogare a dispersiei PM10 (2.03.2021)


Figura 3-9 Harta privind poluarea importată din alte regiuni PM2.5

Sursa: captură interogare a dispersiei PM2.5 (2.03.2021)







80

Se poate constata că importul de NO2, PM10 și PM2.5 din regiuni învecinate

este foarte mic, principalele aglomerări sau surse generatoare de poluanți se află la

distanțe mari față de aglomerarea Iași.

3.4 Evaluarea calității aerului prin măsurători în puncte fixe

Concentrațiile medii anuale ale dioxidului de azot NO2, PM10 și PM2.5

înregistrate la stațiile automate de monitorizare din aglomerarea Iași, între anii 2010-

2017, sunt prezentate în tabelul de mai jos. Pentru unii ani captura de date a fost

insuficientă pentru evaluarea calității aerului, în conformitate cu criteriul privind

obiectivele de calitate și criteriile pentru calculul parametrilor statici prevăzute în

Legea 104/2011 cu modificările și completările ulterioare.

3.4.1 Evaluarea concentrațiilor pentru oxid de azot NO2

Tabel 3-3 Concentrația medie anuală pentru dioxidul de azot (NO2) (μg/m3)


2019

Cod stație 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

μg/m3

IS-1 - - - - - 42,89 - 43,14 40.54 42.99

*

IS-2 23,04 24,59 27,57 21,43 - 28,87 - 30,25 28.81 30.86

IS-3 18,82 21,06 20.87 19,83 17,59 21,71 - 24,01 24.45 -

*insuficiente date de captură

Tabel 3-4 Depășiri ale valorilor limita orară pentru NO2 înregistrată la stațiile

automate de monitorizare din aglomerarea Iași, între anii 2010-2019

Cod stație 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Număr depășiri

IS-1 0 0 0 0 - 0 - 0 3 -

IS-2 0 0 0 0 - 0 - 0 2 1

IS-3 0 0 0 0 0 3 - 1 5 -

În figurile de mai jos este prezentată evoluția concentrațiilor medii orare

pentru NO2 în anul 2017 la stațiile automate din aglomerarea Iași, în raport cu

valoarea-limită orară.



81


2017, în raport cu VL orară (200 μg/m3)







82

În anul 2017 s-a înregistrat depășirea valorii limită anuale pentru protecția

sănătății umane la indicatorul dioxid de azot în stația de trafic IS-1 Podu de Piatră.

Media anuală înregistrată a fost de 43,14 μg/m3 față de valoarea limită anuală de 40

μg/m3 stabilită conform Legii nr.104 din 2011 actualizată. Principalele surse

responsabile pentru prezența NO2 în aerul ambiental în perioada de iarnă din stația IS-

1 Podu de Piatră sunt traficul rutier și încălzirea rezidențială. În perioada de vară și în

weekend-uri concentrația de NO2 este mai scăzută în comparație cu perioada de iarnă

și zilele lucrătoare, în principal, datorită reducerii traficului auto.

Valoarea limită orară pentru protecția sănătății umane (200 μg/m3) nu a fost

depășită mai mult de 18 ori/an la niciuna dintre stații. Valoarea limită orară pentru

protecția sănătății umane (200 μg/m3) a înregistrat o depășire în anul 2017, de 220,58

µg/m3, în stația de trafic IS-1 Podu de Piatră, în data de 17.02.2017 la ora 09:00. Nu

s-au înregistrat depășiri ale valorii pragului de alertă (400 µg/m3 media pe 1 oră,

măsurată 3 ore consecutiv) pentru dioxidul de azot.

3.4.2 Evaluarea concentrațiilor pentru particule în suspensie PM10

Tabel 3-5 Concentrația medie anuală pentru particule în suspensie (PM10) (μg/m3)


2019

Cod stație 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

μg/m3

IS-1 - 42,38 46,8 44,86 - 39,22 39,06 43,87 45.01 37.32

IS-2* x x x x x x x 34,15 37.29 32.1

Tabel 3-6 Depășiri ale valorilor limită zilnică pentru PM10 înregistrată la stațiile

automate de monitorizare din aglomerarea Iași, între anii 2010-2019

Cod stație 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Număr depășiri

IS-1 - 35 58 33 - 38 34 83 105 54

IS-2* x x x x x x x 40 60 36

*începând cu 4 februarie 2017 în stația IS-2 Decebal-Cantemir se măsoară și PM10

gravimetric



83


2017 în raport cu VL zilnică (50 μg/m3)


2017 în raport cu VL zilnică (50 μg/m3)

3.4.3 Evaluarea concentrațiilor pentru particule în suspensie PM2.5

PM2.5-gravimetric este măsurat la stația IS-2, în tabelul de mai jos sunt

prezentate valorile medii anuale pentru intervalul 2010-2019.

Tabel 3-7 Concentrația medie anuală pentru particule în suspensie PM2.5 înregistrată

la stațiile automate de monitorizare din aglomerarea Iași, între anii 2010-2019

Cod stație 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

μg/m3

IS-2 18.52 23.38 21.54 19.48 21.57* 23.15 19.95 28.7 27.01 22.4*

* insuficiente date de captură



84

Figura 3-15 Evoluția concentrațiilor medii zilnice pentru PM2.5 la stația IS-2 în anul

2017

În conformitate cu măsurătorile efectuate în intervalul 2010-2019, valorile

medii ale concentrațiilor de NO2, PM10 și PM2.5 au înregistrat variații, alternând ani

în care valorile erau mai scăzute și ani când valorile erau mai ridicate.

În anul 2017 s-a înregistrat depășirea valorii limită anuale pentru protecția

sănătății umane la indicatorul particule în suspensie PM10 în stația de trafic IS-1 Podu

de Piatră. Media anuală înregistrată a fost de 43,87 μg/m3, față de valoarea limită

anuală de 40 μg/m3 stabilită conform Legii nr. 104 din 2011, actualizată.

În anul 2017 s-au înregistrat depășiri ale valorii limită zilnice pentru PM10,

mai mult de 35 ori într-un an calendaristic, în stațiile IS-1 Podu de Piatră și IS-2

Decebal-Cantemir. Cea mai mare valoare zilnică înregistrată a fost de 120,27 µg/m3,

în stația de trafic IS-1 Podu de Piatră, în data 20 ianuarie 2017, valoare peste valoarea

limită zilnică pentru protecția sănătății umane de 50 µg/m3, prevăzută în Legea nr.

104/15.06.2011 privind calitatea aerului înconjurător, actualizată.

Cele mai multe depășiri s-au înregistrat în perioada rece a anului, fiind legate

și de procesele meteo-climatice specifice acestei perioade (calm atmosferic,

inversiune termică), primăvara până la apariția vegetației și toamna începând cu

scăderea temperaturii atmosferice și defolierea vegetației. Traficul auto, apariția și a

altor surse de emisie legate de arderile specifice perioadei reci (producerea energiei

termice și electrice, arderi rezidențiale, mijloace de transport respectiv arderile în

motoarele diesel, etc.) generează în condiții de stabilitate atmosferică ridicată,



85

respectiv frecvența mare a calmului și inversiunilor termice, creșteri ale

concentrațiilor de PM10.

Pentru PM2.5 se observă că au fost depășiri ale valorii limită anuale de 25

μg/m3 (conform Legii nr. 104 din 2011, actualizată) în anii 2017 și 2018. Ca și în

cazul PM10, variația PM2.5 valori zilnice urmează o tendință similară.

Se poate constata că pentru anii 2017, 2018 și 2019 concentrațiile medii anuale

pentru NO2 sunt aproximativ egale și se păstrează peste valoarea limită admisă de 40

µg/m3 .

Metode de referință pentru măsurarea concentrațiilor

Măsurarea în puncte fixe a concentrațiilor poluanților menționați se realizează

aplicând metodele de referință astfel:

Pentru NO2/NOx este cea prevăzută în SR EN 14211 “Aer înconjurător.

Metodă standardizată pentru măsurarea concentrației de dioxid de azot și monoxid de

azot prin chemiluminescență”.

Pentru PM10 - gravitmetric este cea prevăzută în standardul SR EN 12341 –

Aer înconjurător. Metodă standardizată de măsurare gravimetrică pentru determinarea

fracției masice de PM10.

Pentru PM2.5 - este cea prevăzută în standardul SR EN 14907 – Calitatea

aerului. Metodă standardizată de măsurare gravimetrică pentru determinarea fracției

masice de PM2,5 a particulelor în suspensie.

3.5 Evaluarea calității aerului prin modelare dispersiei poluanților

în atmosferă

În elaborarea Planului integrat de calitate a aerului în aglomerarea Iași, metoda

utilizată pentru evaluarea calității aeului în limita administrativă a municipiului

înaintea implementarii planului, a fost reprezentată de modelarea matematică a

dispersiei poluanților în atmosferă, metodă cu două mari avantaje:

- Posibilitatea de evaluare a contribuției individuale a fiecarei categorii de

surse de emisii la nivelul de poluare.

- Posibilitatea de evaluare integart la nivelul întregului municipiu.



86

3.5.1 Descrierea modelului de dispersie utilizat

Descrierea modelului matematic utilizat pentru analiza dispersiei emisiei

oxizilor de azot

Modelarea dispersiei atmosferice este reprezentată de simularea numerică ce

calculează modul cum poluanții din aer sunt dispersați în atmosferă. Modelele de dispersie

sunt folosite pentru a estima sau de a prezice concentrațiile poluanților din aer emise de

către surse cum ar fi fabrici, traficul rutier sau emisii poluante cauzate accidental.

Modelarea dispersiei atmosferice este o metodă pentru estimarea

concentrațiilor poluaților la nivelul solului, la diverse distanțe față de sursa ce le-a

produs. Modelarea se referă la o tehnică generală care folosește reprezentarea

matematică a factorilor ce influențează dispersia poluanților. Alegerea modelului de

calcul a calității aerului pentru o analiză particulară, depinde de poluantul emis,

complexitatea sursei de poluare, de tipul și topografia terenului zonei analizate și din

jurul acesteia.

Unul din modelele de calcul al dispersiei poluării din cadrul programului

IMMI este modelul Gauss. În cadrul programului IMMI, modelul de dispersie al

poluanților într-un punct în spațiu este bazat pe Ecuația de Dispersie Gaussiană

corespunzătoare metodei germane TA-Luft, Anexa C din 1986. Modelul Gauss este

cel mai vechi model dezvoltat (1936) fiind în același timp și cel mai întâlnit model de

dispersie atmosferică.

Acest model se bazează pe ipoteza conform căreia concentrației poluanților pe

orice direcție a vântului îi corespunde o distribuție gaussiană independentă, atât pe

orizontală, cât și pe verticală. Modelele gaussiane pot fi folosite și pentru evaluarea

dispersiei continue pentru dinamica norului de aer poluant de la nivelul pământului.

Același model poate fi folosit și pentru evaluarea dispersiei non-continue a dârei de

fum. Algoritmul primar folosit în modelul gaussian este ecuația generalizată de

dispersie pentru surse continue de fum.

Figura de mai jos, Figura 1-1, ilustrează conceptul modelului Gaussian. O

sursă de fum aflată la înălțimea Hs emite continuu poluanți atmosferici cu un flux

constant Q [µg/s]. Pe măsura ce poluanții intră în atmosferă, aceștia formează un nor

ce este purtat de către vânt și amestecat de către turbulențe ce asigură împrăștierea

acestuia pe ambele direcții.



87

În cazul în care se realizează o secțiune a norului, la o distanță de sursă,

profilul mediu al concentrației este mai mare în centru și se diminuează cu cât se

apropie de margini. Această distribuție gaussiana este prezentă atât în plan orizontal,

cât și vertical.

Acest model de calcul este des întâlnit în studiile de impact pentru surse de

poluare existente sau pentru studii de predicție a impactului asupra calității aerului a unor

surse aflate în stare de proiect. Modelele gaussiene sunt folosite des în cadrul studiilor de

mediu datorită faptului că acestea au fost evaluate și validate pe baza datelor măsurate și

furnizează informații precise pentru distanțe cuprinse între 10 m și 30 km.

Figura 3-16 Distribuția Gaussiană a emisiilor

Modelul de calcul pentru gaze și particule în suspensie

Pentru calculul concentrațiilor de emisie (concentrația poluanților din aer în

punctul din grilă) din surse punctuale, se aplică următoarea formulă în condițiile în

care se calculează dispersia pentru:

- gaze ale căror transformări fizice sau chimice rămân neconsiderate

- gaze pentru care sunt stabilite standarde de emisie

- particule în suspensie fără o viteză semnificativă de depunere

(dimensiunea particulelor mai mică de 5 µm, indicat ca diametru

aerodinamic)



88

- dacă un procent mai mare de 75% a distribuției mărimii particulelor

prafului emis are o dimensiune mai mică de 5 µm, indicată ca diametru

aerodinamic.

()() ()

+−+

−−

−=

2

2

2

2

2

2

2

1exp

2

1expexp

2,,

zzyzy

HzHzy

u

QzyxC

1

unde:

- C = concentrația de poluant la receptor, [µg/m3];

- (x, y, z) = coordonatele la nivelul solului ale receptorului relative față de

sursa și direcția vântului, [m];

- H= înălțimea efectivă a producerii emisiilor, [m];

- Q= debitul unui poluant al unei surse, [µg/s];

- u= viteza vântului, [m/s];

Împrăștierea fumului este influențată prin yes și uz ce reprezintă deviația

standard pe verticală a distribuției emisiei [m] respectiv deviația standard pe

orizontală a distribuției emisiei [m]

Deviațiile standard se exprimă analitic sub forma:

yes=Axa

uz=Bob

unde:

- x= distanța față de sursă [m];

- A, a și B, b = constante determinate din diagramele Pasul – Gifford, în

funcție de stabilitatea și distanța sursă-receptor.

Modelul de calcul pentru particule trebuie să fie realizat astfel încât să fie

analizate contribuțiile emisiilor particulelor în suspensie și ale depunerii acestora.

Calculul trebuie să fie realizat pentru următoarele clase de distribuție a

mărimii particulelor, indicate ca diametru aerodinamic:

Tabel 3-7 Clase de distribuție a mărimii particulelor, indicate ca diametru aerodinamic

Dimensiunea particulei

[µm]

Viteza de depunere

[m/s]

<5 0.001

între 5 și 10 0.01

De la 10 la 50 0.05

>50 0.1



89

Debitul de poluat Qi trebuie să fie introdus pentru fiecare clasă de particule.

Particulele în suspensie sunt calculate pentru clasele de mărimi ale particulelor de la

i=1 până la 4. Pentru calculul acestora este folosită formula și este aplicată pentru

fiecare clasă:

()()()

()()

−−

+−+

−−

−= d

h

U

Vhzhzy

u

QzyxC

z

x

zh

di

zzyzyh

i

2

2

0

2

2

2

2

2

2

2exp12

exp2exp

2exp2exp

2,,

2

În cadrul acestui studiu calculul dispersiei poluanților a fost realizat cu

programul de calcul IMMI dezvoltat de către compania Woelfel. Mai multe informații

prin care acest soft este recomandat se pot găsi la link-urile:

https://www.immi.eu/fileadmin/download/info/IMMI-Leistungsuebersicht_01.pdf,

https://www.woelfel.de/fileadmin/download/doc_immi_en/IMMI_Manual_Air_Pollut

ion.pdf,

https://www.environmental-expert.com/software/immi-calculation-of-air-pollutants-

419830

Rezultate obținue cu ajutorul acestui soft pot fi găsite în articole științifice

despre studii de dispersie publicate în reviste de prestigiu internațional:

https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0048969718311343

https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0169204614000590?via%3Dihub

Sau studii efectuate la nivel național:

https://core.ac.uk/download/pdf/25806947.pdf

http://wseas.us/e-library/transactions/environment/2010/88-204.pdf

3.5.2 Rezultatele modelării

Rezultatele modelării dispersiei reprezentate de concentrațiile totale în aerul

înconjurător cauzate de toate sursele de emisii, prescum și fondul regional, sunt

prezentate în hărțile de mai jos care conțin distribuțiile spațiale ale valorilor

concentrațiilor medii anulae și maxime orare pentru NO2, concentrațiile medii anuale

și maxime zilnice pentru PM10, concentrațiile medii anuale pentru PM2.5.

Informații privind repartizarea/contribuția surselor sunt prezentate în capitolul

3.5.5.

Pentru repartizarea surselor s-au utilizat metode combinate: metoda impacturi

și contribuții conform documentului https://fairmode.jrc.ec.europa.eu/SA.html.

https://www.immi.eu/fileadmin/download/info/IMMI-Leistungsuebersicht_01.pdf

https://www.woelfel.de/fileadmin/download/doc_immi_en/IMMI_Manual_Air_Pollution.pdf

https://www.woelfel.de/fileadmin/download/doc_immi_en/IMMI_Manual_Air_Pollution.pdf

https://www.environmental-expert.com/software/immi-calculation-of-air-pollutants-419830

https://www.environmental-expert.com/software/immi-calculation-of-air-pollutants-419830

https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0048969718311343

https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0169204614000590?via%3Dihub

https://core.ac.uk/download/pdf/25806947.pdf

http://wseas.us/e-library/transactions/environment/2010/88-204.pdf

https://fairmode.jrc.ec.europa.eu/SA.html



90

Concentrația medie anuală și concentrațiile maxime orare pentru NO2

Figura 3-17 Concentrațiile maxime orare pentru NO2



91

Figura 3-18 Concentrația medie anuală pentru NO2

Modelarea disperisie poluanților în atmosferă s-a realizat pentru toată

suprafața administrativă a municipiului Iași, inclusiv zona adiacentă.

Se poate observa că cele mai mari valori ale concentrațiilor se găsesc în zona

centrală și de-a lungul marilor artere de circulație, aceste valori ridicate fiind cauzate

de aportul emisiilor de trafic rutier.

În zonele adiacente care nu sunt străbătute de artere intens circulate, valorile

concentrațiilor medii anuale sunt mai scăzute și nu se apropie de valoarea limită.

În vederea îmbunătățirii calității aerului în aglomerarea Iași se impune

canalizarea eforturilor pentru îmbunătățirea atributelor asociate traficului auto.

Concentrația medie anuală și concentrațiile maxime zilnică pentru PM10

Pentru anul 2017 valoarea limită a concentrației medii anuale pentru protecția

sănătății umane a fost depășită în special în zonele care sunt străbătute de arterele

intens circulate și în zona rezidențială centrală.



92

Figura 3-19 Concentrațiile maxime zilnice pentru PM10

Figura 3-20 Concentrația medie anuală pentru PM10



93

Concentrația medie anuală pentru PM2.5

Pentru anul 2017 valoarea limită a concentrației medii anuale pentru protecția

sănătății umane a fost depășită în special în zonele care sunt străbătute de arterele

intens circulate și în zona rezidențială.

Figura 3-21 Concentrația medie anuală pentru PM2.5

Analiza rezultatelor privind evaluarea calității aerului în anul 2017 ne arată că:

Pentru NO2 și pentru PM10 - Valoarea limită (VL=40 μg/m3) a concentrației

medii anuale pentru protecția sănătății umane este depășită în municipiul Iași la fel și

pentru PM2.5 - valoarea limită (VL=25 μg/m3), în special în zona centrală și de-a

lungul marilor artere de circulație.

Pentru NO2 concentrație maximă orară - Valoarea limită (VL=200 μg/m3) se

înregistrează o singură depășire la stația IS-3.

În ceea ce priveste PM10 la stația IS-1 s-au înregistrat un număr de 83 de

depășiri, mai mult față de cele 35 cât prevede legislația, iar la stația IS-2, s-au

înregistrat 40 de astfel de depășiri. Aceste depășiri sunt cauzate de trafic, urmat de

modul de încălzire a locuințelor, etc.



94

3.5.3 Fondul regional

Fondul regional total- reprezintă concentrațiile poluanților la o scară spațială de

peste 50 km și, pentru o anumită zonă de depășiri ale valorilor limită, cuprinde contribuții

atât din afara zonei, cât și de la surse de emisie din interiorul acesteia.

Datele aferente fondului regional total au fost modelate

Fondul regional total

Tabel 3-8 Fondul regional total pentru aglomerarea Iași

Zona Timp de mediere NO2 NOx PM10 PM2.5

Concentrația de fond regional total µg/m3

Iași 1 an 9.188 11.023 19.487 15.971

Fondul regional natural

Contribuțiile din surse naturale reprezintă emisii de poluanți care nu rezultă

direct sau indirect din activități umane, incluzând evenimente naturale cum ar fi:

erupțiile vulcanice, activitățile seismice, activitățile geotermale, incendiile de pe

terenuri sălbatice, furtuni, aerosoli marini, resuspensia sau transportul în atmosferă al

particulelor naturale care provin din regiuni uscate.

Fondul regional transfrontalier

Pentru determinarea fondului regional de tip transfrontalier au fost analizate

datele de monitorizare de la stațiile de tip EMEP de pe teritoriul Romanii cât și datele

stațiilor de tip EMEP din Ungaria și Austria la nivelul anului 2017, coroborat cu

seriile de date disponibile ale Atmosphere Monitoring Service

http://atmosphere.copernicus.eu și http://macc-raq-

op.meteo.fr/index.php?category=data_access&subensemble=reanalysis_products

Tabel 3-9 Fondul regional transfrontalier

Poluant Timp de mediere Concentrații de fond Unitatea de măsură

NO2 1 an 6.1 µg/m3

NOx 1 an 6.46 µg/m3

PM10 1 an 17.3 µg/m3

PM2.5 1 an 14.47 µg/m3

Fondul regional în interiorul statului membru

Tabel 3-10 Fondul regional în interiorul statului membru

Poluant Timp de mediere Nivel de fond regional-național Unitatea de măsură

NO2 1 an 3.088 µg/m3

http://atmosphere.copernicus.eu/

http://macc-raq-op.meteo.fr/index.php?category=data_access&subensemble=reanalysis_products

http://macc-raq-op.meteo.fr/index.php?category=data_access&subensemble=reanalysis_products



95

NOx 1 an 4.56 µg/m3

PM10 1 an 2.187 µg/m3

PM2.5 1 an 1.501 µg/m3

3.5.4 Evoluția în timp a principalelor activități responsabile de emisii de

poluanți

În cadrul modelărilor matematice ale dispersiei poluanților pe lângă datele de

trafic și cele din cadrul inventarelor de emisii s-a utilizat și o analiză a evoluției în

timp a principalelor activități responsabile de emisii de poluanți, grupate pe categorii

de surse

3.5.4.1 Sursele staționare

Tabel 3-11 Evoluția numărului de firme pe tipuri de activități în municipiul Iași în

perioada 2010-2018

CAEN Rev.2

(activități ale

economiei

naționale)

an

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Număr

Total 14902 13344 13797 14196 14838 15119 15820 17121 18221

A Agricultură

silvicultură și

pescuit

352 347 362 370 391 418 440 482 473

B Industria

extractiva 14 14 13 10 11 11 9 12 13

C Industria

prelucrătoare 1433 1283 1311 1315 1333 1327 1360 1424 1514

D Producția și

furnizarea de

energie electrică și

termică gaze apă

caldă și aer

condiționat

20 27 30 33 32 24 24 21 18

E Distribuția apei;

salubritate

gestionarea

deșeurilor

activități de

decontaminare

39 41 47 49 52 57 56 62 64

F Construcții 1360 1190 1192 1249 1306 1342 1402 1630 1859

G Comerț cu

ridicata și cu

amănuntul;

repararea

5980 5231 5296 5346 5467 5311 5169 5382 5471



96

autovehiculelor și

motocicletelor

H Transport și

depozitare 643 666 749 828 965 1039 1135 1236 1355

I Hoteluri și

restaurante 713 607 631 676 670 672 648 690 726

J Informații și

comunicatii 576 623 633 664 731 784 875 949 1062

K Intermedieri

financiare și

asigurări

221 190 199 198 208 199 249 248 249

L Tranzacții

imobiliare 414 368 391 404 432 439 501 592 628

M Activități

profesionale

științifice și

tehnice

1671 1450 1524 1575 1685 1765 1915 2060 2235

N Activități de

servicii

administrative și

activități de

servicii suport

514 462 505 538 565 568 592 652 671

P Învățământ 107 92 105 114 132 141 160 192 215

Q Sănătate și

asistență socială 330 297 321 340 352 376 524 626 733

R Activități de

spectacole

culturale și

recreative

135 129 145 140 143 268 347 389 396

S Alte activități

de servicii 380 327 343 347 363 378 414 474 539





97

Figura 3-22 Evoluția numărului de firme pe tipuri de activitati la nivelul municipiului

Iași 2010-2018


Se constată un trend ascendent al activității economice la nivelul municipiului

Iași, cu o creștere de aproximativ 20% din anul 2010 până în anul 2019, această

creștere având ca efect și creșterea nivelului de emisii.

3.5.4.2 Surse de suprafață

În acest sector sunt incluse instalațiile de ardere de mică putere destinate

încălzirii spațiilor și preparării apei calde menajere pentru sectorul rezidențial și

nerezidențial.

Sectorul rezidențial include instalații de ardere cu putere termică mai mică de

50MW utilizate pentru încălzirea spațiilor, prepararea apei calde menajere și pentru

prepararea hranei. Acest sector este influențat în mod direct de fondul de locuințe și

modul de încălzirea al acestora (termoficare, diferite tipuri de combustibili, etc)

Sectorul nerezidențial include instalațiile de ardere cu putere termică mai mică

de 50 MW utilizate pentru încălzirea birourilor, școlilor, spitalelor precum și

instalațiile de ardere de mică putere utilizate la scară largă în domeniile instituțional și




98

comercial. Acest sector este influențat în mod direct, de numărul unităților și de

consumul de combustibil al acestora.

Tabel 3-12 Autorizații de construire emise la nivelul municipiului Iași în perioada

2010-2019

Categorii de

construcții

2010 2011 2012 2013 2014

Nr

Metri

pătrați

suprafaț

ă utilă

Nr

Metri

pătrați

suprafaț

ă utilă

Nr

Metri

pătrați

suprafaț

ă utilă

Nr

Metri

pătrați

suprafaț

ă utilă

Nr

Metri

pătrați

suprafaț

ă utilă

Clădiri

rezidențiale

(exclusiv cele

pentru

colectivități)

310 44790 258 37284 263 37341 249 35069 215 40750

Clădiri

rezidențiale

pentru

colectivități

3 753 2 331 2 313 1 275

Clădiri

administrative 5 5674 4 3048 2 239 1 503 2 866

Hoteluri și

Clădiri similare 1 1056 : : : : 1 198 1 985

Clădiri pentru

comerț cu

ridicata și cu

amănuntul

3 5855 : : : : : : 1 748

Alte Clădiri 15 10674 8 8672 9 15705 12 7605 4 2415

Categorii de

construcții

2015 2016 2017 2018 2019

Nr

Metri

pătrați

suprafaț

ă utilă

Nr

Metri

pătrați

suprafa

ță utilă

Nr

Metri

pătrați

suprafa

ță utilă

Nr

Metri

pătrați

suprafaț

ă utilă

Nr

Metri

pătrați

suprafaț

ă utilă

Clădiri

rezidențiale

(exclusiv cele

pentru

colectivități)

232 80555 248 135501 248 172086 185 192274 216 362970

Clădiri

rezidențiale

pentru

colectivități

: : : : : : : : : :

Clădiri

administrative 2 2385 : : : : 3 661 1 260

Hoteluri și

Clădiri similare : : 1 2454 1 3975 6 5947 : :



99

Clădiri pentru

comerț cu

ridicata și cu

amănuntul

3 802 4 18434 2 1216 2 2030 1 407

Alte Clădiri 6 3827 15 42136 12 9852 8 13797 24 33922


Figura 3-23 Evoluția numărului de autorizatii de construcție în municipiul Iași în

perioada 2010-2019

Tabel 3-13 Evoluția numărului de clădiri din municipiul Iași în perioada 2010-2019

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Total 113171 122505 122842 123118 123406 124755 126295 127576 128581 130489

public 2214 2404 2401 2401 2397 2377 2377 2690 3069 2981

privat 110957 120101 120441 120717 121009 122378 123918 124886 125512 127508


Pe baza datelor de mai sus se poate constata un trend crescător al numărului de

clădiri noi în municipiul Iași, în felul acesta generarea de poluanți a crescut atât prin

șantierele din faza de construcție, cât și apoi prin darea lor în folosință sectorului

rezidențial.

Tabel 3-14 Energia termică distribuita în municipiul Iași

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Gigacalorii

323083 313980 324533 272451 245725 233807 225452 216846 215106 194907







100

Figura 3-24 Evoluția energiei termice distribuita în municipiul Iași

Urmărind datele din tabelul și din figura de mai sus se poate constata o scădere

semnificativă a distribuției de energie termică în anul 2019 față de anul 2010.

Renunțarea la distribuția energiei termice în sistem centralizat ce se poate ușor urmări

și controla prin măsurile impuse în autorizațiile integrate de mediu a condus la

instalarea de sisteme individuale (gaz, lemn, biomasă, etc) și implicit la creșterea

emisiilor de poluanți asociate acestui segment ce este greu de urmărit și controlat.

În continuare se prezintă evoluția consumul de gaze naturale în municipiul Iași

Tabel 3-15 Consumul de gaze naturale în municipiul Iași în perioada 2010-2019

Consum

de gaze

naturale

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Mii metri cubi

Total 319122 243150 154951 144366 135498 135057 138853 140222 144834 144396

Uz

casnic 69626 73242 71564 72349 70059 71767 74696 74660 77068 76879





101

Figura 3-25 Evoluția consumul de gaze naturale uz casnic și total în municipiul Iași în

perioada 2010-2019

După cum era de așteptat, consumul de gaze naturale pentru uz casnic a avut

un trend crescător din 2010 până în 2019 ca urmare a creșterii numărul de clădiri

rezidențiale construite în municipiu, dar și ca urmare a scăderii energiei termice

distribuită în sistem centralizat.

3.5.4.3 Sursele mobile

Transportul este o sursă principală de poluare urbană și trans-urbană.

Particulele în suspensie rezultate alături de oxizii de azot constituie un factor de

afectare și, implicit agravare a calității vieții.

Parcul auto al judetului Iași și al municipiului Iași

Tabel 3-16 Evoluția parcului auto în județul Iași

an Nr. total

Vechime (ani) Carburant

0-2 3-5 6-10 11-15 16-20 >20 Motorină Benzină

2012 143867 3398 15360 48244 33665 20979 22221 51178 87915

2013 153197 2828 9560 53154 39356 23633 24666 56343 91601

2014 162872 4853 11374 55843 42846 23858 24098 62259 94846

2015 173619 5675 10307 53856 50273 26649 26859 69139 98161

2016 186322 4968 7358 41030 57151 39642 36173 77737 101586

2017 202491 5611 7854 33519 65541 49245 40721 90069 104727

2018 220067 6969 9595 27657 73630 56590 45626 103754 107722

2019 236636 8962 11409 27890 73290 64075 51010 116208 110676

Sursa: Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor Iași



102

Figura 3-26 Evoluția parcului auto pe clase de combustibil inmatriculate în judetul

Iași perioada 2012-2019

Figura 3-27 Evoluția parcului auto pe clase de ani înmatriculate în județul Iași

perioada 2012-2019

Se poate constata că la nivelul județului Iași, parcul auto crește de la an la an,

lucru deloc îmbucurător din perspectiva de mediu. Mai mult, analizând clasele de

combustibil se constată o creștere a motorizărilor Diesel care este mai poluant decât

motorizarea Otto-benzină. Din păcate, se poate constata și o îmbătrânire a parcului

auto prin creșterea de la an la an a numărului de mașini mai vechi de 20 de ani, cu

norme de poluare inferioare. Am considerat că este important de prezentat și situația



103

parcului auto la nivelul județului deoarece capitala județului este vizitată în diverse

scopuri de mulți oameni din județ.

Tabel 3-17 Evoluția parcului autoturismelor cu motorizare electică și hibrid în

municipiul Iași

an 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 total

hibride 0 0 0 0 1 72 86 225 375 583 1342

electrice 0 0 0 0 0 0 0 3 19 36 58

Sursa Direcția Generală Economică și Finanțe Publice Locale Iași

După cum s-a putut constata, în municipiul Iași traficul auto este principalul

motiv al poluării. Se poate constata și un lucru îmbucurător, faptul că de la an la an

numărul de autovehicule de tip hibrid și electric este în creștere.

Primele mașini cu motorizare hibridă au fost înregistrate în municipiul Iași

începând cu anul 2014, iar primele mașini electrice au fost înregistrate în 2017.

Tabel 3-18 Situație autovehicule înmatriculate în Municipiul Iași la data de 16.04.2019

Nr crt An fabricație Persoane fizice Persoane juridice Total Normă de

poluare

1 1932 1 0 1

Non-Euro

11.802

2 1935 1 0 1

3 1938 1 0 1

4 1942 1 0 1

5 1952 2 0 2

6 1954 1 0 1

7 1955 1 0 1

8 1956 0 2 2

9 1957 1 0 1

10 1958 1 0 1

11 1959 4 0 4

12 1960 6 1 7

13 1961 13 0 13

14 1962 7 0 7

15 1963 0 1 1

16 1964 8 0 8

17 1965 8 1 9

18 1966 28 1 29

19 1967 20 3 23

20 1968 21 8 29

21 1969 21 3 24

22 1970 40 9 49

23 1971 52 7 59

24 1972 97 13 110

25 1973 95 18 113

26 1974 98 16 114



104

27 1975 159 30 189

28 1976 212 65 277

29 1977 250 60 310

30 1978 298 56 354

31 1979 292 68 360

32 1980 412 95 507

33 1981 337 68 405

34 1982 464 100 564

35 1983 345 72 417

36 1984 424 141 565

37 1985 561 140 701

38 1986 673 174 847

39 1987 700 155 855

40 1988 654 230 884

41 1989 697 276 973

42 1990 625 229 854

43 1991 666 237 903

44 1992 962 264 1226

45 1993 1129 257 1386

Euro 1

7.116 46 1994 1125 229 1354

47 1995 1628 337 1965

48 1996 1997 414 2411

49 1997 1801 550 2351

Euro 2

11.752 50 1998 2020 600 2620

51 1999 2327 634 2961

52 2000 3163 657 3820

53 2001 5877 884 6761

Euro 3

34.102 54 2002 5340 971 6311

55 2003 4882 1083 5965

56 2004 5518 1273 6791

57 2005 6623 1651 8274

58 2006 7271 1980 9251

Euro 4

36.984 59 2007 7957 2611 10568

60 2008 6890 2376 9266

61 2009 3251 772 4023

62 2010 3052 824 3876

63 2011 2792 1149 3941

Euro 5

15.170 64 2012 2044 1192 3236

65 2013 1582 1178 2760

66 2014 1443 1216 2659

67 2015 1290 1284 2574

68 2016 1299 1025 2324

Euro 6

7.735 69 2017 1505 1288 2793

70 2018 1520 830 2350



105

71 2019 104 164 268

Total 94.689 29.972 124.661

*Încadrarea autovehiculelor în normele de poluare este aproximativă

Se poate constata din tabelul de mai sus că parcul auto al municipiului Iași are

un număr foarte mare de mașini cu normă de poluare inferioară Non-Euro, Euro 1, 2

și 3. Acest fapt demonstrează încă o dată că traficul auto este cel care creează cele mai

mari probleme legate de poluare la nivelul aglomerării urbane Iași.

Tabel 3-19 Evoluția emisilor de NOx, PM10 și PM2.5 în aglomerarea Iași, surse fixe

și surse de suprafață (nedirijate)

Poluant 2015 2016 2017 2018

tone

NOx (tone/an) 554.55 524.78 505.08 661.32

PM10 (tone/an) 692.68 584.45 223.01 191.12

PM2.5 (tone/an) 165.2 159.96 106.70 81.97

Sursa Inventarele de emisii puse la dispozitie de ANMP-Iași

Tabel 3-20 Evoluția emisilor de NOx, PM10 și PM2.5 în județul Iași, surse mobile

Poluant 2015 2016 2017 2018

tone

NOx 1859.4 1969.2 2029 2134.4

PM10 107.59 106.1 109.63 118.13

PM2.5 (tone/an) 65.03 90.04 92.73 99.76

Sursa Inventarele de emisii puse la dispoziție de ANMP-Iași

Se poate constata că, cantitatea de PM10 a scăzut în mod continuu din 2015

până în 2018, și ca urmarea a implementării măsurilor din vechiul plan de calitate a

aerului pentru PM10.

Se constata că, cantitatea de PM2.5 din sursele fixe și nedirijate a scăzut mereu

din 2015 până în anul 2018, în schimb cantitatea de P2.5 din traficul rutier la nivelul

județului a crescut mereu din 215 până în 2018, acest lucru reflectându-se în mod

direct și în traficul din municipiul Iași care reprezintă una dintre principalele cauze le

poluării cu PM2.5. Astfel, conform Ordinului nr.2202/2020 privind aprobarea listelor

cu unitățile administrativ-teritoriale întocmite în urma încadrării în regimuri de

gestionare ariilor din zonele și aglomerările prevăzute în anexa nr.2 la Legea

nr.104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, municipiul Iași se încadreză în

regimul de gestionare I pentru indicatorii dioxid de azot și oxizi de azot(NO2/NOx) și

particule în suspensie (PM10 și PM2,5).



106

În schimb, cantitatea de NOx a prezentat o ușoară scădere inițială, iar apoi o

creștere destul de însemnată în anul 2018 lucru ce s-a observat și la înregistrările

stațiilor de monitorizare și implicit încadrarea municipiului conform Ordinului Nr.

598/2018 din 20 iunie 2018 privind aprobarea listelor cu unitățile administrativ-

teritoriale întocmite în urma încadrării în regimuri de gestionare a ariilor din zonele și

aglomerările prevăzute în anexa nr. 2 la Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului

înconjurător.

Figura 3-28 Evoluția emisiilor de NOx în aglomerarea Iași (surse fixe și surse de

suprafață) în perioada 2015-2018

Figura 3-29 Evoluția emisiilor de PM10 în aglomerarea Iași (surse fixe și surse de




107

Figura 3-30 Evoluția emisiilor de PM2.5 în aglomerarea Iași (surse fixe și surse de


3.5.5 Repartiția spațială a surselor de emisii

Figura 3-31 Poziționarea pe hartă a surselor fixe



108

Figura 3-32 Poziționarea pe hartă a surselor de suprafață

Figura 3-33 Poziționarea pe hartă a drumurilor și căilor ferate din municipiul Iași



109

Figura 3-34 Repartiția spațiala a surselor de emisii - trafic

Figura 3-35 Repartiția spațiala a surselor de emisii - încălzire rezidențială



110

Figura 3-36 Reprezentarea spațială a surselor după codurile NFR

3.5.6 Fondul urban total, trafic, industrie, inclusiv producție de energie

termică și electrică, agricultură, surse comerciale și rezidențiale,

transfrontalier, echipamente mobile off-road

Fondul urban total este compus din fondul regional și creșterea fondului urban

rezultat din modelare pentru activitățile trafic, industrie, energie-surse rezidențiale,

comerciale și institutionale.

Fondul urban reprezintă concentrațiile cauzate de emisiile din interiorul

aglomerărilor la nivelul anului de referință și reprezintă suma componentelor trafic,

industrie, energie, agricultură, etc.

Fondul urban pentru aglomerarea Iași a fost analizat pe baza selectării stației

de monitorizare a fondului urban IS-2.

Tabel 3-21 Fondul urban

Fond urban NO2 PM10 PM2.5

Fond regional 9.188 19.487 15.971

Creșterea nivelului de fond urban: trafic 18.84 11.863 8.849

Creșterea nivelului de fond urban surse comerciale

și rezidențiale 0.41 0.3

0.19



111

Creșterea nivelului de fond urban: industrie,

inclusive producția de energie termică și electrică 1.812 2.5

3.69

Creșterea nivelulul de fond urban echipamente

mobile off-road - - -

Creșterea nivelului de fond urban: surse naturale - - -

Creșterea nivelului de fond urban: agricultura - - -

Creșterea nivelului de fond urban: transfrontalier - - -

Creșterea nivelului de fond urban: maritim - - -

Creșterea de fond urban 21.062 14.663 12.729

Fond urban total 30.25 34.15 28.7

Pentru o mai bună vizualizare atașăm reprezentarea grafică din tabelul de mai sus.

Figura 3-37 Evaluarea nivelului de fond urban pentru NO2, PM10 și PM2.5

3.5.7 Creșterea local total, trafic, industrie inclusiv producția de enegie termică

și electrică, agricultură, surse comerciale și rezidențiale, echipamente

mobile off-road, transfrontalier

Evaluarea creșterii locale pentru o anumită zonă de depășiri ale valorilor limită

reprezintă contribuțiile surselor aflate în imediata vecinătate a zonei de depășiri.



112

Creșterea totală este diferența între concentrația totală la locul de depășire a

valorii limită (măsurată sau modelată) și fondul urban. Reprezintă suma

componentelor de trafic, industrie, agricultură, etc.

În aglomerarea Iași creșterea locală a fost estimată în punctele de amplasare a

stațiilor de monitorizare.

În stația IS-3 nu există creștere locală, valorile înregistratre pentru NO2,

PM10 și PM2.5 sunt sub valoarea fondului urban, astfel încât evaluarea se va face

doar în amplasamentul stației IS-1.

Tabel 3-22 Creștere locală

* concentrațiile acestor surse nu au putut fi modelate din cauză că nu au fost

suficiente date.

**Date obținute prin simulare

Poluant Receptor

Creștere

locală

trafic

µg/m3

Creștere

locală

industrie,

inclusiv

productia de

enegie

termică și

electrică

µg/m3

Creștere

locală surse

comerciale

și

rezidentiale

µg/m3

Creștere

locală

transfrontalier

µg/m3

Creștere

locală

surse

natural

µg/m3

Creștere

locală

agricultură

µg/m3

Creștere

locală

totală

µg/m3

NO2

IS-1

10.69 1.8 0.4 * * * 12.89

PM10 6.92 2.5 0.3 * * * 9.72

PM2.5** 3.4 0.02 0.28 3.7



113

Figura 3-38 Creșterea locală NO2, PM10 și PM2.5 la stația IS-1



114

4 MĂSURILE DIN CADRUL PLANULUI INTEGRAT DE

CALITATE A AERULUI PENTRU AGLOMERAREA

IAȘI

4.1 Aspecte generale privind măsurile din cadrul Planului integrat

de calitate a aerului pentru aglomerarea Iași

În actualul Plan integrat de calitate a aerului sunt cuprinse măsuri propuse și

asumate de Primăria Municipiului Iași pentru păstrarea nivelului poluanților sub

valorile-limită stabilite de Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător cu

modificările și completările ulterioare.

După cum s-a putut constata în capitolele precedente, traficul are cel mai

mare aport la poluarea din municipiul Iași astfel că pentru a avea un oraș curat

este nevoie de măsuri drastice în ceea ce privește traficul rutier. Aceste măsuri cu

un impact puternic, din păcate, vor fi măsuri foarte scumpe cum ar fi realizarea

centurilor ocolitoare pentru a descarcă traficul ce tranzitează orașul, stimularea

achiziționării de mașini electrice și hibride de către cetățenii municipiului Iași.

Alte seturi de măsuri care vor nemulțumi proprietarii de mașini sunt

interzicerea treptată a mașinilor cu norme de poluare inferioară și crearea unor

zone ale orașului unde au acces doar mașinile hibride sau electrice, etc.

Unele dintre principalele măsuri propuse vizează efecte precum:

Măsuri pentru reducerea emisiilor din traficul rutier:

- salubrizarea mai eficientă a străzilor;

- dezvoltarea infrastructurii pentru mașinile electrice;

- reabilitarea și modernizarea străzilor și aleilor;

- realizarea de rute ocolitoare pentru traficul greu

- Stimularea populației să cumpere mașini electrice și hibride

- Gestionarea traficului

Crearea de zone unde autovehiculele cu mototrizare termică nu au acces

Măsuri pentru reducerea emisiilor din încălzirea în sectorul rezidențial:

- reabilitarea rețelelor de distribuție a energiei termice;

- reabilitare termică a cladirilor publice;

Măsuri pentru reducerea emisiilor din procesul de eroziune eoliană:



115

- inventarierea, întreținerea și extinderea spațiilor verzi;

- creșterea anuală a numărului de arbori plantati la nivelul municipiului

Pe lângă măsurile privind reducerea emisiilor de poluanți sunt necesare acțiuni

pentru conștientizarea populației cu privire la necesitatea implementării acestora,

precum și o bună colaborare între factorii responsabili la nivel central și local.

Pentru a realiza o predicție a evoluției calității aerului în municipiul Iași s-au

analizat două scenarii.

A. Scenariul "de referință": acesta reprezintă scenariul care include politici

și măsuri puse în aplicare și adoptate în prezent, pentru care s-a luat o hotărâre oficială

a autorităților și există un angajament clar al punerii în aplicare. În condițiile în care

se aplică următoarele:

- Legislația națională este în vigoare,

- Au fost încheiate unul sau mai multe acorduri voluntare

- Au fost alocate resurse financiare

- Au fost mobilizate resurse umane

B. Scenariul "de proiecție": include politici și măsuri planificate, acestea

sunt în discuție și au o șansă realistă de a fi implementate. Acesta include măsurile

angajate în scenariul de bază și măsurile suplimentare identificate pentru a reduce

concentrațiile de NO2, PM10 și PM2.5.

Pentru ambele scenarii anul de referință este anul 2017, iar anul pentru care

sunt realizate predicțiile este anul 2024.

4.2 Evaluarea efectelor măsurilor asupra îmbunătățirii calității

aerului, în cele două scenarii de aplicare

Estimarea efectelor aplicării măsurilor de îmbunătățire a calității aerului s-a

realizat pe aceleași componente pe care a fost evaluată situația existentă a calității

aerului, determinându-se, pentru fiecare dintre cele două scenarii și fiecare poluant

pentru care trebuie realizat studiul de calitate a aerului în municipiul Iași NO2, PM10

și PM2.5:

- reducerea nivelului de fond urban;



116

- reducerea contribuțiilor locale ale surselor de emisie la nivelurile de

poluare, în fiecare receptor (punctele stațiilor de monitorizare IS-1, IS-2,

IS-3).

Acest lucru s-a realizat prin utilizarea unei metodologii caracterizate prin:

- estimarea unei eficiențe locale a fiecărei măsuri (acolo unde este posibil),

în termeni de reducere potențială procentuală, locală, a emisiilor și a

contribuțiilor locale ale surselor la nivelurile de poluare, în vecinătatea

receptorilor; această eficiență se aplică la nivel de subcategorie de surse de

emisie (de ex.: transport cu autoturisme, încălzire apartamente de bloc,

etc.); eficiența efectivă poate depinde și de ordinea aplicării măsurilor;

- estimarea unui grad de aplicare local al fiecărei măsuri, diferit în funcție de

receptor, ținând cont de configurația locală a surselor de emisie, distanța

receptorului de zona de aplicare a măsurii, etc.;

- estimarea efectelor măsurilor, privind:

- reducerea anuală a emisiilor: funcție de valoarea indicatorului de

monitorizare, eficiența locală a măsurii și emisiile totale anuale ale

subcategoriei de surse în situația existentă;

- reducerea nivelului de fond urban: funcție de reducerea totală a

emisiilor și nivelul de fond urban în situația existentă;

- reducerea contribuțiilor locale ale surselor de emisie la nivelurile

de poluare (în fiecare receptor): funcție de eficiența locală a

măsurii, gradul de aplicare local al măsurii și valorile contribuțiilor

(creșterilor) locale în situația existentă;

- reducerea numărului de depășiri anuale ale valorii limită: funcție de

concentrația totală în receptor în situația existentă și cea calculată

în anul de proiecție al scenariului, numărul de depășiri în receptor

în situația existentă și valoarea limită pentru poluantul respectiv



117

4.3 Scenariul de bază

4.3.1 Prezentarea măsurilor din cadrul scenariului

Sector: Transport

Măsura M 1 Dezvoltarea de rute ocolitoare pentru transportul de marfă

- Varianta de ocolire Nord

Sector sursă afectat Transport

Descriere măsură

Deși la nord de municipiul Iași se prevede apariția

autostrăzii, aceasta nu va putea fi suficient de atractivă

pentru traficul local și nu va putea degreva rețeaua locală

a municipiului Iași de traficul de tranzit de scurtă și medie

distanță. De aceea acest proiect va descărca zona de nord

a municipiului Iași de tranzitul traficului de marfă,

îmbunătățind conectivitatea rețelei în nordul municipiului

unde legăturile inelare lipsesc. Se vor realiza în acest scop

21,2 km drum.

Responsabil Primarul Municipiului Iași, Director General CNAIR

Indicator de monitorizare Km de drum realizati

Data la care măsura este

prevăzută să intre pe deplin

în vigoare

2022

Alte date-cheie privind

punerea în aplicare

Mod de cuantificare măsură

Reducerea emisiilor pentru NOx cu aproximativ 130

tone/an, pentru PM10 cu aproximativ 6 tone/an și pentru

PM2.5 cu aproximativ 4 tone/an

Costuri implementare/ surse

de finanțare

74.200.000 EUR Fonduri europene, (POIM Axa 2-

Obiectiv specific 2.2.) buget național, credite IFI, Buget

local

Măsura M 2 Dezvoltarea de rute ocolitoare pentru transportul de

marfă – Varianta de ocolire Sud


Descriere măsură Finalizare Varianta de ocolire a Municipiului Iași.

Varianta sud (17,095 km din total de 31 km)



Data de implementare 2022





tone/an iar pentru PM10 cu aproximativ 5 tone/an și

pentru PM2.5 cu aproximativ 3 tone/an


de finanțare

365.000.000 lei

Buget de stat



118


- str. Trei Fântâni


Descriere măsură

Reabilitare str. Trei Fântâni care corespunde reabilitării

ultimului tronson al variantei de ocolire sud. Se vor

reabilita 4,22 km drum








tone/an iar pentru PM10 cu aproximativ 1.1 tone/an și

pentru PM2.5 cu aproximativ 0.8 tone/an


de finanțare

1.799.300 EUR

Fonduri europene, buget național, credite IFI, Buget local

Măsura M 4 Extinderea/ modernizarea arterelor de circulație


Descriere măsură

Realizarea unei legături între zona comercială ERA -

Centura ușoară Sud - DC 27. Legătura îmbunătățește

conectivitatea pe direcția sud-vest și va avea o lungime de

1,1 km

Responsabil Primarul Municipiului Iași








pentru PM2.5 cu aproximativ 0. 5 tone/an


de finanțare

507.000 EUR

Buget local

Măsura M 5 Stimularea introducerii vehiculelor electrice și

hibride în activitatea de taximetrie


Descriere măsură Acordarea de facilități pentru stimularea introducerii


Indicator de monitorizare Nr. de autovehicule și număr de stații




Mod de cuantificare măsură Reducerea emisiilor pentru NOx cu aproximativ 3 tone/an

iar pentru PM10 cu aproximativ 0.4 tone/an și pentru



119

PM2.5 cu aproximativ 0.3 tone/an


de finanțare

20.000.000 Euro pentru autovehicule

450.000.000 Euro pentru stații electrice

Măsura M 6

Dezvoltarea zonelor de acces pentru pietoni prin

amenajarea de trotuare și alei pietonale inclusiv piste

pentru bicicliști


Descriere măsură

Extinderea arealului cu prioritate pentru pietoni (și

bicicliști) în zona centrală a municipiului Iași.

Amenajarea a 5 km piste biciclete


Indicator de monitorizare număr de stații pietonal și km piste biciclete




Mod de cuantificare măsură Reducerea emisiilor pentru NOx cu aproximativ 0.5

tone/an iar pentru PM10 cu aproximativ 0.1 tone/an


de finanțare

3.725.500 EUR POR 2014-2020 Buget local

112.866,82 EUR Fonduri de coeziune, POR

Măsura M 7 Salubrizarea eficientă a străzilor

Sector sursă afectat Transport/suprafață

Descriere măsură

Spălarea eficientă a străzilor (nu stropire) cu aspirarea

apei plus a prafului spălat în tot municipiul Iași. În cadrul

acestei măsuri se vor salubriza eficient 173,4 km de străzi

din municipiul Iași. Se propune ca măsură permanentă.


Indicator de monitorizare Nr. de km de stradă aspirați



punerea în aplicare măsură permanentă

Mod de cuantificare măsură Reducerea emisiilor pentru PM10 cu aproximativ 10

tone/an


de finanțare

100.000 lei

Buget local

Măsura M 8 Realizare depozit logistic de mărfuri lângă drumul de

centură


Descriere măsură

Realizare depozit logistic de mărfuri lângă drumul de

centură (produse farmaceutice, alimentare și nealimenta-

re) în zona Carrefour Era.

responsabil Primarul Municipiului Iași

Indicator de monitorizare Stadiu realizare




120








de finanțare

600.000.000 euro

Buget local și fonduri private

Măsura M 9 Sistematizarea zonei Pod de Piatră intersecție Bd N. Iorga

și Șoseaua Națională


Descriere măsură Sistematizarea zonei Pod de Piatră intersecție Bd. Nicolae

Iorga și Șoseaua Națională în lungime de 2,710 km.


Indicator de monitorizare număr km de strada






tone/an iar pentru PM10 cu aproximativ 1 tone/an și



de finanțare Buget local

Măsura M 10 Modernizare parc auto destinat transportului public


Descriere măsură

Înnoirea parcului auto destinat transportului public prin

achiziția a 88 de autobuze având norma de poluare Euro

6, 45 de autobuze electrice și 15 tramvaie


Indicator de monitorizare număr de autobuze și tramvaie achiziționate






tone/an, iar pentru PM10 cu aproximativ 1.83 tone/an și



de finanțare

67.500.00 Euro

Program Operațional Regional, Buget local

Măsura M 11 Stimularea utilizarii transportului public


Descriere măsură

Extindere infrastructură de tramvai în nordul cartierului

Nicolina pentru îmbunătățirea accesibilității cu

transportul public

Implementarea unei strategii privind liniile dedicate



121

transportului public pe șine (tramvai) se recomandă a

debuta cu sectoarele de pe str. Palat și str. Anastasie Panu


Indicator de monitorizare






tone/an, pentru PM10 cu aproximativ 1.65 tone/an și



de finanțare

4.300.500

POR 2014 – 2020 (Axa Prioritară 4 - Prioritatea de

Investiții 4.1); Buget Local; Credite IFI

Sector: Rezidențial

Măsura M 12 Continuarea programului de reabilitare termică a

clădirilor rezidențiale

Sector sursă afectat Suprafață

Descriere măsură

-Reabilitare termică blocuri de locuințe Municipiul Iași

Lot1


Lot2

În cadrul acestei măsuri se vor reabilita 664 apartamente


Indicator de monitorizare Număr de cladiri reabilitate termic





Reducerea emisiilor pentru NOx cu aproximativ 1.5




de finanțare

-9.142.212 EUR POR 2014-2020 pentru Lot 1

-2.708.803,6 EUR POR 2014-2020 pentru Lot 2


clădirilor instituționale

Sector sursă afectat suprafata

Descriere măsură

-Reabilitare termică și eficientizare energetică – clădire

nouă (c2) Spitalul Clinic DR.C.I. PARHON- realizat până

în 2020;

-Reabilitarea termică a Spitalului Clinic de Recuperare

Iași.

În cadrul aceste măsuri se vor reabilita două clădiri.

responsabil Primarul Municipiului Iași, Director General CNAIR

Indicator de monitorizare Stadiul lucrărilor






122






de finanțare Primăria municipiului Iași/Buget local

Măsura M 14 Eficientizarea consumului de energie termică

Sector sursă afectat Rezidențial

Descriere măsură

Reabilitarea sistemului de termoficare în municipiul Iași

în vederea conformării cu standardele de mediu privind

emisiile în alimentarea cu căldură urbană.

Extinderea rețelei primare în vederea racordării de noi

consumatori la SACET și reducerea numărului de

gospodării care utilizează combustibil solid











de finanțare

28.507.858,92 Euro POIM 2014-2020 Axa 7

4.617.642,71 Euro Buget de stat în proporție de 70% și

Buget local 30%

Sector: Suprafață

Măsura M 15 Colaborarea cu asociațiile de proprietari pentru întreținere

și extindere spațiu verde


Descriere măsură

-înierbări-plantări de copaci

-întreținere spații verzi existente

Se vor amenaja 6,7 ha spații verzi.

responsabil Primarul Municipiului Iași, Asociații de proprietari,

Director General Servicii Publice Municipale

Indicator de monitorizare Ha spații verzi amenajate




Mod de cuantificare măsură Reducerea emisiilor pentru NOx cu aproximativ 1

tone/an, iar pentru PM10 cu aproximativ 3.1 tone/an


de finanțare

Primăria municipiului Iași/Buget local

100.000 lei

Măsura M 16

Conștientizarea cetățenilor cu privire la nivelul real al

calității aerului, la implicațiile asupra sănătății umane și

implicarea cetățenilor în respectarea unor bune practici



123

privind poluarea aerului din municipiul Iași

Sector sursă afectat suprafata

Descriere măsură

Realizarea de campanii pentru conștientizarea cetățenilor

cu privire la nivelul real al calității aerului, la implicațiile

asupra sănătății umane și implicarea cetățenilor în respec-

tarea unor bune practici privind poluarea aerului din mu-

nicipiul Iași


Indicator de monitorizare Nr. de campanii realizate/ cetățeni informați




Mod de cuantificare măsură necuantificabil


de finanțare


100.000 lei

Măsura M 17

Obligativitatea respectării managementului calității aeru-

lui în perimetrele șantierelor de construcții și a Regula-

mentului privind respectarea condițiilor de protecția me-

diului în exteriorul lucrărilor de construcții în municipiul

Iași

Sector sursă afectat Nu se aplică. Măsură tehnică administrativă

Descriere măsură

În prevederile Certificatului de Urbanism și prin Autori-

zația de Construire/ Desființare/ Demolare, fiecare antre-

penor va fi obligat să respecte prevederile Regulamentu-

lui privind respectarea condițiilor de protecția mediului în

exteriorul lucrărilor de construcții în municipiul Iași



Nr. de avize emise

Nr. de amenzi aplicate pentru nerespectarea prevederilor

din regulament și autorizația de construire/ desființare/

demolare



punerea în aplicare Măsură permanentă

Mod de cuantificare măsură Necuantificabil



4.3.2 Evaluarea efectelor aplicării măsurilor în scenariul de bază

Tabel 4-1 Reducerea emisiilor de poluanți NOx, PM10 și PM2.5 - scenariul de bază

Nr .

Măsură Denumire măsură

Sector

sursă

Reducere emisii Scenariu de bază

Nox PM10 PM2.5

tone/an % tone/an % tone/an %



124

M 1

Dezvoltarea de rute ocolitoa-

re pentru transportul de mar-

fă - Varianta de ocolire Nord

Transport 130 37.23 6 14.72 5 31.17

M 2



fă – Varianta de ocolire Sud

Transport 90 25.77 5 12.27 3 18.70

M 3



fă - str. Trei Fântâni

Transport 26 7.45 1.1 2.70 0.8 4.99

M 4 Extinderea/ modernizarea

arterelor de circulație Transport 20 5.73 0.8 1.96 0.5 3.12

M 5

Stimularea introducerii vehi-

culelor electrice și hibride în

activitatea de taximetrie

Transport 3 0.86 0.4 0.98 0.3 1.87

M 6

Dezvoltarea zonelor de acces

pentru pietoni prin amenaja-

rea de trotuare și alei pietona-

le inclusiv piste pentru bici-

cliști

Transport 0.5 0.14 0.1 0.25 0 0.00

M 7 Salubrizarea eficientă a stră-

zilor

Transport/

suprafață 0 0.00 10 24.54 0 0.00

M 8

Realizare depozit logistic de

mărfuri lângă drumul de

centură

Transport 20 5.73 0.8 1.96 0.6 3.74

M 9

Sistematizarea zonei Pod de

Piatră intersecție Bd N. Iorga


Transport 10 2.86 1 2.45 0.8 4.99

M 10 Modernizare parc auto desti-

nat transportului public Transport 15 4.30 1.83 4.49 0.87 5.42

M11 Stimularea utilizarii transpor-

tului public Transport 13 3.72 1.65 4.05 0.67 4.18

M 12

Continuarea programului de

reabilitare termică a clădirilor

rezidențiale

Suprafață 1.5 0.43 0.37 0.91 0.3 1.87

M 13

Continuarea programului de

reabilitare termică a clădirilor

instituționale

Suprafață 0.3 0.09 0.1 0.25 0.1 0.62

M14 Eficientizarea consumului de

energie termica Suprafață 18.9 5.41 8.5 20.86 3.1 19.33

M15

Colaborarea cu asociațiile de

proprietari pentru întreținere

spațiu verde

Suprafață 1 0.29 3.1 7.61 0 0.00

M16

Conștientizarea cetățenilor cu

privire la nivelul real al cali-

tății aerului, la implicațiile

asupra sănătății umane și

implicarea cetățenilor în

respectarea unor bune prac-

tici privind poluarea aerului

din municipiul Iași

Suprafață 0 0.00 0 0.00 0 0.00



125

M17

Obligativitatea respectarii

managementului calitatii

aerului in perimetrele santie-

relor de constructii si a Regu-

lamentului privind respecta-

rea conditiilor de protectia

mediului in exteriorul lucrari-

lor de constructii in munici-

piul Iasi

Suprafață 0 0.00 0 0.00 0 0.00

Total 349.2 100 40.75 100 16.04 100


emisiilor în urma aplicării scenariului de bază pentru NOx



126


emisiilor în urma aplicării scenariului de bază pentru PM10



127


emisiilor în urma aplicării scenariului de bază pentru PM2.5

4.4 Scenariul de proiecție

4.4.1 Prezentarea măsurilor din cadrul scenariului

Sector: Transport


- Varianta de ocolire Nord


Descriere măsură

Deși la nord de municipiul Iași se prevede apariția

autostrăzii, aceasta nu va putea fi suficient de atractivă

pentru traficul local și nu va putea degreva rețeaua locală

a municipiului Iași de traficul de tranzit de scurtă și medie

distanță. De aceea acest proiect va descărca zona de nord

a municipiului Iași de tranzitul traficului de marfă,

îmbunătățind conectivitatea rețelei în nordul municipiului

unde legăturile inelare lipsesc. Se vor realiza în acest scop

21,2 km drum.


Indicator de monitorizare Număr de km de drum realizati

Data la care măsura este 2022



128

prevăzută să intre pe deplin

în vigoare








de finanțare

74.200.000 EUR Fonduri europene, (POIM Axa 2-

Obiectiv specific 2.2.) buget național, credite IFI, Buget

local

Măsura M 2 Dezvoltarea de rute ocolitoare pentru transportul de

marfă – Varianta de ocolire Sud


Descriere măsură Finalizare Varianta de ocolire a Municipiului Iași.

Varianta sud (17,095 km din total de 31 km)


Indicator de monitorizare Km de drum realizați









de finanțare

365.000.000 lei

Buget de stat


- str. Trei Fântâni


Descriere măsură

Reabilitare str. Trei Fântâni care corespunde reabilitării

ultimului tronson al variantei de ocolire sud. Se vor

reabilita 4,22 km drum


Indicator de monitorizare Număr de km de drum realizați









de finanțare

1.799.300 EUR

Fonduri europene, buget național, credite IFI, Buget local

Măsura M 4 Extinderea/ modernizarea arterelor de circulație




129

Descriere măsură

Realizarea unei legături între zona comercială ERA -

Centura ușoară Sud - DC 27. Legătura îmbunătățește

conectivitatea pe direcția sud-vest și va avea o lungime de

1,1 km


Indicator de monitorizare Număr de km de drum realizați







pentru PM2.5 cu aproximativ 0. 5 tone/an


de finanțare

507.000 EUR

Buget local

Măsura M 5 Stimularea introducerii vehiculelor electrice și

hibride în activitatea de taximetrie


Descriere măsură Acordarea de facilități pentru stimularea introducerii


Indicator de monitorizare Număr de autovehicule și număr de stații de încărcare









de finanțare

20.000.000 Euro pentru autovehicule

450.000.000 Euro pentru stații electrice

Măsura M 6

Dezvoltarea zonelor de acces pentru pietoni prin

amenajarea de trotuare și alei pietonale inclusiv piste

pentru bicicliști


Descriere măsură

Extinderea arealului cu prioritate pentru pietoni (și

bicicliști) în zona centrală a municipiului Iași.

Amenajarea a 5 km piste biciclete


Indicator de monitorizare Număr de stații pietonale și km piste biciclete





tone/an iar pentru PM10 cu aproximativ 0.1 tone/an


de finanțare

3.725.500 Euro POR 2014-2020 Buget local

112.866,82 Euro Fonduri de coeziune, POR



130

Măsura M 7 Salubrizarea eficientă a străzilor

Sector sursă afectat Transport/suprafață

Descriere măsură

Spălarea eficientă a străzilor (nu stropire) cu aspirarea

apei plus a prafului spălat în tot municipiul Iași. În cadrul

acestei măsuri se vor salubriza eficient 173,4 km de străzi

din municipiul Iași. Se propune ca măsură permanentă.


Indicator de monitorizare Număr de km de stradă aspirați



punerea în aplicare măsură permanentă

Mod de cuantificare măsură Reducerea emisiilor pentru PM10 cu aproximativ 10

tone/an


de finanțare

100.000 lei

Buget local

Măsura M 8 Realizare depozit logistic de mărfuri lângă drumul de

centură


Descriere măsură

Realizare depozit logistic de mărfuri lângă drumul de

centură (produse farmaceutice, alimentare și nealimenta-

re) în zona Carrefour Era.


Indicator de monitorizare Stadiu realizare









de finanțare

600.000.000 Euro

Buget local și fonduri private

Măsura M 9 Sistematizarea zonei Pod de Piatră intersecție Bd N. Iorga



Descriere măsură Sistematizarea zonei Pod de Piatră intersecție Bd. Nicolae

Iorga și Șoseaua Națională în lungime de 2,710 km.


Indicator de monitorizare Număr de km de stradă








Costuri implementare/ surse Buget local



131

de finanțare

Măsura M 10 Modernizare parc auto destinat transportului public


Descriere măsură

Înnoirea parcului auto destinat transportului public prin

achiziția a 88 de autobuze având norma de poluare Euro

6, 45 de autobuze electrice și 15 tramvaie


Indicator de monitorizare Număr de autobuze și tramvaie achiziționate









de finanțare

67.500.00 Euro

Program Operațional Regional, Buget local

Măsura M 11 Stimularea utilizării transportului public


Descriere măsură

Extindere infrastructură de tramvai în nordul cartierului

Nicolina pentru îmbunătățirea accesibilității cu

transportul public

Implementarea unei strategii privind liniile dedicate

transportului public pe șine (tramvai) se recomandă a

debuta cu sectoarele de pe str. Palat și str. Anastasie Panu


Indicator de monitorizare Număr de km infrastructură de tramvai extinsă și număr

linii dedicate transportului public pe șine









de finanțare

4.300.500

POR 2014 – 2020 (Axa Prioritară 4 - Prioritatea de

Investiții 4.1); Buget Local; Credite IFI

Sector: Rezidențial


clădirilor rezidențiale


Descriere măsură


Lot1


Lot2



132

În cadrul acestei măsuri se vor reabilita 664 apartamente


Indicator de monitorizare Număr de cladiri reabilitate termic









de finanțare

9.142.212 Euro POR 2014-2020 pentru Lot 1

2.708.803,6 Euro POR 2014-2020 pentru Lot 2


clădirilor instituționale


Descriere măsură

-Reabilitare termică și eficientizare energetică – clădire

nouă (c2) Spitalul Clinic DR.C.I. PARHON- realizat până

în 2020;

-Reabilitarea termică a Spitalului Clinic de Recuperare

Iași.

În cadrul aceste măsuri se vor reabilita două clădiri.


Indicator de monitorizare Stadiul lucrarilor










Măsura M 14 Eficientizarea consumului de energie termică

Sector sursă afectat Rezidențial

Descriere măsură

Reabilitarea sistemului de termoficare în municipiul Iași

în vederea conformării cu standardele de mediu privind

emisiile în alimentarea cu căldură urbană.

Extinderea rețelei primare în vederea racordării de noi

consumatori la SACET și reducerea numărului de

gospodării care utilizează combustibil solid










133



de finanțare

28.507.858.92 Euro POIM 2014-2020 Axa 7

4.617.642,71 Euro Buget de stat în proporție de 70% și

Buget local 30%

Sector: Suprafață

Măsura M 15 Colaborarea cu asociațiile de proprietari pentru întreținere

și extindere spațiu verde


Descriere măsură

-înierbări-plantări de copaci

-întreținere spații verzi existente

Se vor amenaja 6,7 ha spații verzi.

responsabil Primarul Municipiului Iași, Asociații de proprietari,

Director General Servicii Publice Municipale

Indicator de monitorizare Ha spatii verzi amenajate




Mod de cuantificare măsură Reducerea emisiilor pentru NOx cu aproximativ 1 tone/an

iar pentru PM10 cu aproximativ 3.1 tone/an


de finanțare


100.000 lei

Măsura M 16

Conștientizarea cetățenilor cu privire la nivelul real al

calității aerului, la implicațiile asupra sănătății umane și

implicarea cetățenilor în respectarea unor bune practici

privind poluarea aerului din municipiul Iași


Descriere măsură

Realizarea de campanii pentru conștientizarea cetățenilor

cu privire la nivelul real al calității aerului, la implicațiile

asupra sănătății umane și implicarea cetățenilor în respec-

tarea unor bune practici privind poluarea aerului din mu-

nicipiul Iași


Indicator de monitorizare Nr. de campanii realizate/ cetățeni informați




Mod de cuantificare măsură necuantificabil


de finanțare


100.000 lei

Măsura M 17

Obligativitatea respectării managementului calității aeru-

lui în perimetrele șantierelor de construcții și a Regula-

mentului privind respectarea condițiilor de protecția me-

diului în exteriorul lucrărilor de construcții în municipiul

Iași



134

Sector sursă afectat Nu se aplică. Măsură tehnică administrativă

Descriere măsură

În prevederile Certificatului de Urbanism și prin Autori-

zația de Construire/ Desființare/ Demolare, fiecare antre-

penor va fi obligat să respecte prevederile Regulamentu-

lui privind respectarea condițiilor de protecția mediului în

exteriorul lucrărilor de construcții în municipiul Iași



Nr. de avize emise

Nr. de amenzi aplicate pentru nerespectarea prevederilor

din regulament și autorizația de construire/ desființare/

demolare



punerea în aplicare Măsură permanentă




Sector: transport

Măsura M 18 Gestionarea traficului prin limitarea accesului


Descriere măsură

Interzicerea accesului zilnic în municipiul Iași a tuturor

autovehiculelor cu o capacitate mai mare de 3,5 tone, în

orele de vârf, 7:00-9:00 și 16:00-18:00, cu excepția tran-

sportului public. Aceste aspecte se vor stipula în autoriza-

țiile eliberate de primărie pentru accesul în municipiu


Indicator de monitorizare Nrumăr autorizații emise







Măsura M 19

Realizarea și promovarea infrastructurii pentru vehiculele

de transport rutier nepoluant din punct de vedere

energetic


Descriere măsură Amplasare stații de reîncărcare pentru vehicule electrice

în municipiul Iași


Indicator de monitorizare Amplasare stații pentru încărcarea mașinilor electrice




Mod de cuantificare măsură Reducerea emisiilor pentru NOx cu aproximativ 50 to-

ne/an, pentru PM10 cu aproximativ 2 tone/an an și pentru



135



de finanțare


200.000 lei

Măsura M 20 Interzicerea mașinilor cu norme inferioare de poluare pe

teritoriul municipiului Iași


Descriere măsură Interzicerea circulației mașinilor cu norma de poluare mai

mică de Euro 5



În anul 2021 interzicerea mașinilor cu norma non Euro,

Euro 1 și Euro 2. În 2022 interzicerea mașinilor cu norma

Euro 3 și în 2023 interzicerea mașinilor cu norma Euro 4

Data de implementare Etapizat până în 2023





tone/an, pentru PM10 cu aproximativ 7 tone/an an și



de finanțare 0 lei

Măsura M 21 Crearea unor zone centrale unde este interzisă circulația

autovehiculelor cu motorizare termică


Descriere măsură

Alegerea unor zone centrale în care este interzis accesul

autovehiculor cu motorizare termică, dar permis accesul

autovehiculelor cu motorizare hibridă și electică, inclusiv

pentru transportul public



Mp din suprafața municipiului sau număr de străzi unde

este interzis accesul autovehiculelor cu motorizare

termică






de finanțare 0 lei

Măsura M 22 Acordarea de facilități fiscale pentru proprietarii de

mașini electice sau hibride


Descriere măsură Proprietarii mașinilor electrice și hibride sunt scutiți de la

plata impozitelor pentru autovehiculul deținut




136

Indicator de monitorizare Număr de mașini înmatriculate pe raza municipiului Iași






tone/an, pentru PM10 cu aproximativ 0.1 tone/an an și



de finanțare


100.000 lei

Măsura M 23 Un program RABLA la nivelul municipiului Iași, pentru

achiziția de mașini electrice și hibride


Descriere măsură

Oferirea de stimulente financiare, altele decât cele oferite

de stat, pentru ca cetățenii să-și poată schimba mașinile

cu norme de poluare inferioare cu mașini electrice sau

hibride astfel încât până în 2024 parcul auto al

municipiului Iași să cuprindă cel puțin 25% mașini

electrice și hibride


Indicator de monitorizare Număr de mașini înmatriculate pe raza municipiului Iași






tone/an, pentru PM10 cu aproximativ 5 tone/an an și

pentru PM2.5 cu aproximativ 4 tone/an


de finanțare


200.000 lei

4.4.2 Evaluarea efectelor aplicarii masurilor în scenariul de proiectie

4.4.3 Tabel 4-2 Reducerea emisiilor de poluanți NOx,PM10 și PM2,5 -

scenariul de proiecție

Nr .

Măsură Denumire măsură Sector sursă

Reducere emisii Scenariu de bază

Nox PM10 PM2.5

tone/an % tone/an % tone/an %

M 1

Dezvoltarea de

rute ocolitoare

pentru transportul

de marfă - Varian-

ta de ocolire Nord

Transport 130 14.45 6 8.98 5 13.80

M 2

Dezvoltarea de

rute ocolitoare

pentru transportul

de marfă – Varian-

ta de ocolire Sud

Transport 90 10.01 5 7.48 3 8.28



137

M 3

Dezvoltarea de

rute ocolitoare

pentru transportul

de marfă - str. Trei

Fântâni

Transport 26 2.89 1.1 1.65 0.8 2.21

M 4

Extinderea/ mo-

dernizarea artere-

lor de circulație

Transport 20 2.22 0.8 1.20 0.5 1.38

M 5

Stimularea intro-

ducerii vehiculelor

electrice și hibride

în activitatea de

taximetrie

Transport 3 0.33 0.4 0.60 0.3 0.83

M 6

Dezvoltarea zone-

lor de acces pentru

pietoni prin ame-

najarea de trotuare

și alei pietonale

inclusiv piste pen-

tru bicicliști

Transport 0.5 0.06 0.1 0.15 0 0.00

M 7 Salubrizarea efici-

entă a străzilor

Transport/

suprafață 0 0.00 10 14.96 0 0.00

M 8

Realizare depozit

logistic de mărfuri

lângă drumul de

centură

Transport 20 2.22 0.8 1.20 0.6 1.66

M 9

Sistematizarea

zonei Pod de Pia-

tră intersecție Bd

N. Iorga și Șosea-

ua Națională

Transport 10 1.11 1 1.50 0.8 2.21

M 10

Modernizare parc

auto destinat tran-

sportului public

Transport 15 1.67 1.83 2.74 0.87 2.40

M11

Stimularea utiliza-

rii transportului

public

Transport 13 1.45 1.65 2.47 0.67 1.85

M 12

Continuarea pro-

gramului de reabi-

litare termică a

clădirilor reziden-

țiale

Suprafață 1.5 0.17 0.37 0.55 0.3 0.83

M 13

Continuarea pro-

gramului de reabi-

litare termică a

clădirilor instituți-

onale

Suprafață 0.3 0.03 0.1 0.15 0.1 0.28

M14

Eficientizarea

consumului de

energie termica

Suprafață 18.9 2.10 8.5 12.72 3.1 8.55

M15

Colaborarea cu

asociațiile de pro-

prietari pentru

întreținere spațiu

verde

Suprafață 1 0.11 3.1 4.64 0 0.00



138

M16

Conștientizarea

cetățenilor cu

privire la nivelul

real al calității

aerului, la implica-

țiile asupra sănătă-

ții umane și impli-

carea cetățenilor în

respectarea unor

bune practici pri-

vind poluarea

aerului din muni-

cipiul Iași

Suprafață 0 0.00 0 0.00 0 0.00

M17

Obligativitatea

respectarii mana-

gementului calita-

tii aerului in peri-

metrele santierelor

de constructii si a

Regulamentului

privind respectarea

conditiilor de

protectia mediului

in exteriorul lucra-

rilor de constructii

in municipiul Iasi

Suprafață 0 0.00 0 0.00 0 0.00

M18

Gestionarea trafi-

cului prin limitarea

accesului

Transport 250 27.79 12 17.95 9 24.83

M19

Realizarea și pro-

movarea infras-

tructurii pentru

vehiculele de tran-

sport rutier nepo-

luant din punct de

vedere energetic

Transport 50 5.56 2 2.99 1.6 4.42

M20

Interzicerea mași-

nilor cu norme

inferioare de polu-

are pe teritoriul

municipiului Iași

Transport 150 16.68 7 10.47 5.5 15.18

M21

Crearea unor zone

centrale unde este

interzisă circulația

autovehiculelor cu

motorizare termică

Transport 0 0.00 0 0.00 0 0.00

M22

Acordarea de

facilități fiscale

pentru proprietarii

de mașini electice

sau hibride

Transport 0.3 0.03 0.1 0.15 0.1 0.28

M23

Un program RA-

BLA la nivelul

municipiului Iași,

pentru achiziția de

mașini electrice și

hibride

Transport 100 11.12 5 7.48 4 11.04



139

Total 899.5 100.00 66.85 100.00 36.24 100.00


emisiilor în urma aplicării scenariului de proiecție pentru NOx



140


emisiilor în urma aplicării scenariului de proiecție pentru PM10



141


emisiilor în urma aplicării scenariului de proiecție pentru PM2.5

Pentru a avea efecte cât mai rapide pentru reducerea concentrațiilor de NO2,

PM10 și PM2.5 la nivelul municipiului Iași recomandăm să se implementeze măsurile

ce vizează sectorul transporturi și în special acele măsuri care au o pondere mare în

scenariul de proiecție cum ar fi pentru NOx M1, M2, M18, M20, M22, pentru PM10

M1, M2, M7, M14, M18, M20, iar pentru PM2.5 M1, M2, M14, M18, M20, M23.

4.5 Efectele asupra calității aerului datorate implementării planului

integrat de calitate a aerului în municipiul Iași în cele două

scenarii

Implementarea măsurilor din cadrul prezentului studiu integrat de calitate a

aerului în municipiul Iași va avea efecte benefice asupra calității aerului și în special

asupra sănătății populației.



142

Îmbunătățirea calității aerului, ca urmare a aplicării măsurilor din cele două

scenarii conduce la reducerea nivelului de NO2, PM10 și PM2.5 sub valorile-limită și

reducerea riscului de apariție a depășirilor.

Aplicarea măsurilor din scenariul de baza are efect relativ redus asupra

scăderii concentrațiilor de oxizi de azot, PM10 și PM2.5, însă efectul aplicării

măsurilor suplimentare din scenariul de proiecție este semnificativ

Compararea măsurilor din cele două scenarii prin prisma eficienței de

reducere a emisiilor de poluanți

Figura 4-7 Reducerea anuală a emisiilor în urma aplicării scenariilor - NOx

Figura

4-8 Reducerea anuală a emisiilor în urma aplicării scenariilor - PM10



143

Figura 4-9 Reducerea anuală a emisiilor în urma aplicării scenariilor – PM2.5

Insuficiente date de captură

Figura 4-10 Concentrații medii anuale, IS-1, în urma aplicării scenariilor - NO2



144

Figura 4-11 Concentrații medii anuale, IS-1, în urma aplicării scenariilor - PM10

Insuficiente date de captură

Figura 4-12 Concentrații medii anuale, IS-1, în urma aplicării scenariilor - PM2.5

O modelare matematică în municipiul Iași pe componente NO2, PM10 și

PM2.5 ca urmare a aplicării măsurilor din cadrul de proiecție, în condiții meteo-

climatice de bază, este prezentată în figurile de mai jos.



145

Figura 4-13 Situația concentrației medii anuale NO2 anul de proiecție 2024 după

aplicarea măsurilor de reducere



146

Figura 4-14 Situația concentrației medii anuale PM10 anul de proiecție 2024 după




147

Figura 4-15 Situația concentrației medii anuale PM2.5 anul de proiecție 2024 după


În urma simulărilor computerizate se poate observa că depășiri ale valorilor

medii anuale peste limită se mai regăsesc totuși pe arterele intens circulate și în

intersecțiile foarte aglomerate din municipiu.

În concluzie:

În urma analizei graficelor de mai sus se poate constata că valorile pentru

concentrațiile medii anuale pentru NOx, PM10 și PM2.5 vor avea valori sub

limita admisă în cazul scenariului de proiecție, scenariul de bază neputând

asigura reducerea concentrațiilor sub limitele prevăzute.



148

Bibliografie

1. Site Calitate Aer Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului


2. http://www.Iași.insse.ro/

3. http://www.meteoromania.ro/

4. http://www.primaria-Iași.ro/

5. http://www.ratp-Iași.ro/

6. https://www.eea.europa.eu/

7. https://www.epa.gov/

8. Apostol, L., Sfîcă, L., 2011, Topoclimatic wind peculiarities induced by the

Siret Corridor morphology, Prace i Studia Geograficzne, t. 47, p.483-491,

Varșovia;

9. Barbu, N., Ungureanu, Al., (coord.), (1987), Geografia municipiului Iași,

Editura Universității „Al. I. Cuza”, Iași;

10. Bâzâc, Gh., 1983, Influența reliefului asupra principalelor caracteristici ale

climei României, Editura Academiei, București;

11. APM Iași – Raport privind starea mediului în județul Iași pentru anul 2010;

12. APM Iași – Raport privind starea mediului în județul Iași pentru anul 2011









21. Untea, I. – Controlul poluării aerului, Editura Politehnica Press, București,

2010.

22. R.N. Colvile, E.J. Hutchinson, J.S. Mindell, R.A. Warren, The Transport Sector

as a Source of Air Pollution, available at:

23. http://eprints.ucl.ac.uk/894/1/Millennium_rvw_final_october.pd

http://eprints.ucl.ac.uk/894/1/Millennium_rvw_final_october.pd



149

24. ***OECD-GreeningTransport: Globalisation, Transport and the Environment

available at: http://www.oecd.org/env/transportandenvironment/45095528.pdf.

25. Alois Krasenbrink, Giorgio Martini, Urban Wass, Edward Jobson, Jens Borken,

Reinhard Kuehne, Leonidas Ntziachristos, Zissis Samaras and Menno Keuken,

Factors Determining Emissions in the WHO European Region, available at:

http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/74715/E86650.pdf.

26. Menno Keuken, Eric Sanderson, Roel van Aalst, Jens Borken and Jurgen

Schneider, Contribution of Trafic to Levels of Ambient Air Pollution in

Europe, available at:

http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/74715/E86650.pdf.

27. *** Sources of Pollutants in the Ambient Air - Mobile Sources, available

at:http://www.epa.gov/apti/course422/ap3a.html.

28. Roger Gorhan, Air Pollution from Ground Transportation, available at:

http://www.globalcitizen.net/data/topic/knowledge/uploads/2011030214364470

5.pdf.

29. John Wargo, Linda Wargo, Nancy Alderman, The Harmful Effects of Vehicle

Exhaust – A Case for Policy Change, available at:

30. http://www.ehhi.org/reports/exhaust/exhaust06.pdf.

31. Janice J, Svetlana Smorodinsky, Michael Lipsett, Brett C. Singer Alfred T.

Hodgson, Bart Ostro, Trafic-related Air Pollution near Busy Roads, American

Journal of Respiratory and Critical care Medicine, 2004, vol. 170 no. 5 520-

526, available at: http://ajrccm.atsjournals.org/content/170/5/520.full.

32. *** European Commission, Transport&Environment, Road Vehicles),

available at: http://ec.europa.eu/environment/air/transport/road.html

33. U.S. Environmental Protectiona Agency – Air Pollution Control Orientation

Course – Control Emmissions Technologies – Transport and Dispersion of Air

Pollutants, available at: http://www.epa.gov/apti/course422/ce1.html.

34. Mario G. Cora and Yung-Tse Hung, Air Dispersion Modeling: A Tool for

Environmental Evaluation and Improvement, Environmental Quality

Management/ Spring 2003, published online in Willey Inter Science, pag. 75-

86.

35. *** Air quality modeling, available at:

36. http://www.cleanairworld.org/TopicDetails.asp?parent=21

http://www.oecd.org/env/transportandenvironment/45095528.pdf

http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/74715/E86650.pdf

http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0006/74715/E86650.pdf

http://www.globalcitizen.net/data/topic/knowledge/uploads/20110302143644705.pdf

http://www.globalcitizen.net/data/topic/knowledge/uploads/20110302143644705.pdf

http://www.ehhi.org/reports/exhaust/exhaust06.pdf

http://ajrccm.atsjournals.org/content/170/5/520.full

http://ec.europa.eu/environment/air/transport/road.html

http://www.epa.gov/apti/course422/ce1.html

http://www.cleanairworld.org/TopicDetails.asp?parent=21



150

37. *** Atmospheric dispersion modeling, available at

38. http://en.wikipedia.org/wiki/Atmospheric_dispersion_modeling.

39. *** Wölfel-IMMI software for dispersion calculation of gaseous, odorous and

dust pollutants, available at:

40. http://www.woelfel.de/en/products/modelling-software/immi-air-pollution-

mapping.html

41. *** Excerpt of the Technical Instructions on Air Quality Control, Annex C:

Model Calculation, available at:

42. http://www.soundplan.eu/fileadmin/user_upload/pdf/soundplan_luft/gauss/200

9-08-13_en_---_ta_luft_86_annex_c.pdf.

43. Maudood N. Khan, William L. Crosson, and Maurice G. Estes, Jr. Universities

Space Research Association (USRA), Land Use and Land Cover

Characterization within Air Quality Management Decision Support Systems:

Limitations and Opportunities, NASA Applications Program Lead Program

Manager for Air Quality Applications NASA Headquarters Washington, DC

20546, February 23rd2007.

44. Mihaiella Cretu, Victoria Teleaba, Silviu Ionescu, Adina Ionescu, Case study

on pollution prediction through atmospheric dispersion modeling, WSEAS

Environment And Development, Issue 8, Volume 6, August 2010, ISSN 1790-

5079.

45. Rojanschi. V și colaboratorii ,,Protecția și Ingineria Mediului”, Editura

Economică, București, 1997.

46. Plan de calitataea aerului în municipiul Iași pentru PM10, perioada 2018-2022

47. Vlad-Alexandru Amihăesei, Lucian Sfîcă, Liviu Apostol, Alina Leahu, NOx

and O3 variability and its relation with weather conditions in Iași City

http://pesd.ro/articole/nr.13/nr.2/10432%20-volume13_issue2%2005_paper.pdf

48. Lucian Sfîcă, Iulian Iordache, P. Ichim, Alina Leahu, M. M. Cazacu, S. Gurlui,

The influence of weather conditions and local climate on particulate matter

(PM10)http://www.pesd.ro/articole/nr.12/nr.2/10.2478%20Volume12_issue_2

%2004_paper.pdf

http://en.wikipedia.org/wiki/Atmospheric_dispersion_modeling

http://www.woelfel.de/en/products/modelling-software/immi-air-pollution-mapping.html

http://www.woelfel.de/en/products/modelling-software/immi-air-pollution-mapping.html

http://www.soundplan.eu/fileadmin/user_upload/pdf/soundplan_luft/gauss/2009-08-13_en_---_ta_luft_86_annex_c.pdf

http://www.soundplan.eu/fileadmin/user_upload/pdf/soundplan_luft/gauss/2009-08-13_en_---_ta_luft_86_annex_c.pdf

http://pesd.ro/articole/nr.13/nr.2/10432%20-volume13_issue2%2005_paper.pdf

http://www.pesd.ro/articole/nr.12/nr.2/10.2478%20Volume12_issue_2%2004_paper.pdf

http://www.pesd.ro/articole/nr.12/nr.2/10.2478%20Volume12_issue_2%2004_paper.pdf

PLAN INTEGRAT DE CALITATE A AERULUI PENTRU …

Documents

Transcript of PLAN INTEGRAT DE CALITATE A AERULUI PENTRU …