PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ -...
Transcript of PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ -...
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
1
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
PENTRU
AMPLASAMENTUL
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Date de identificare:
- Denumire amplasament : S.C. KRONOSPAN SEBEŞ S.A.
- adresa: str. Mihail Kogălniceanu, nr. 59, loc. Sebeş, jud. Alba.
- tel.: 0258 801 100 , fax: 0258 801 199,
- e-mail: [email protected]
- Activitate desfăşurată : Fabricarea altor produse organice de bază
Fabricarea de furnire şi a panourilor din lemn
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
4
LISTA DE DISTRIBUŢIE A PLANULUI DE
URGENŢĂ INTERNĂ
Nr.
crt.
Instituţia / Serviciul
(secţia,
compartimentul, etc.)
Numele şi prenumele Data Semnătura
de primire Observaţii
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
5
TABELUL ACTUALIZĂRILOR ŞI REVIZUIRILOR
Nr.
crt.
Ediţia
nr.
Data
actualizării
/revizuirii
Capitolul,
pagina
actualizate
/ revizuite
Persoana care a
efectuat operaţia
Descrierea
modificării
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 1 Pag. 6 din 141
CUPRINS pag.
Generalităţi-------------------------------------------------------------------------------------------9
1. Informaţii despre obiectiv şi zona înconjurătoare ---------------------------------------14
1.1. Descriere generală -------------------------------------------------------------------------14
1.2. Planul obiectivului ------------------------------------------------------------------------15
1.3. Planul de alimentare cu energie ---------------------------------------------------------20
1.4 Planul de alimentare cu apă --------------------------------------------------------------21
1.5. Sistemele şi instalaţiile de detectare, semnalizare şi stingere a incendiilor -------22
1.6. Planul canalului pentru apa uzată -------------------------------------------------------32
1.7. Planul conductelor -------------------------------------------------------------------------32
1.8. Planul clădirilor ----------------------------------------------------------------------------33
1.9. Detalii despre numărul de personal, programul de lucru -----------------------------35
1.10. Substanţe şi procese periculoase -------------------------------------------------------36
1.11. Informaţii privind teritoriul din jurul obiectivului -----------------------------------59
1.12. Caracterizare climatologică -------------------------------------------------------------60
1.13. Geologie, hidrologie ---------------------------------------------------------------------60
1.14. Caracterizare seismologică -------------------------------------------------------------61
2.Identificarea şi clasificarea evenimentelor-------------------------------------------------63
2.1. Factori de risc ------------------------------------------------------------------------------63
2.2. Scenarii posibile pe amplasament -------------------------------------------------------66
2.3. Evaluarea pericolului prin metoda indicelui DOW pentru incendii şi explozii
la Instalaţia de fabricare formaldehidă de 40000 t/an şi Rezervoarele de metanol --85
2.4. Scenarii şi zonele implicate --------------------------------------------------------------85
2.5. Concluzii în urma analizei riscurilor prin metode bazate pe consecinţe -----------91
2.7. Clasificarea scenariilor accidentale* --------------------------------------------------96
3.Clasificarea urgenţelor---------------------------------------------------------------------- 98
3.1. Definirea urgenţelor în funcţie de gravitate --------------------------------------------98
3.2 Tipologia şi clasificarea urgenţelor ----------------------------------------------------100
4.Notificarea, informarea şi alarmarea------------------------------------------------------101
4.1. Alarmarea ---------------------------------------------------------------------------------101
4.2. Informarea autorităţilor. Notificarea --------------------------------------------------106
5.Organizarea şi conducerea acţiunilor de intervenţie------------------------------------108
5.1. Organizarea în caz de urgenţă ----------------------------------------------------------108
5.2. Atribuţiile structurilor pentru situaţii de urgenţă ------------------------------------108
5.3. Proceduri de acţiune pe clase de urgenţă ---------------------------------------------116
5.4. Proceduri de acţiune pe tipuri de scenarii --------------------------------------------118
5.5. Evacuarea ---------------------------------------------------------------------------------126
5.6. Încetarea situaţiei de urgenţă -----------------------------------------------------------128
6. Comunicaţiile -------------------------------------------------------------------------------130
6.1 Comunicaţiile -----------------------------------------------------------------------------130
6.2. Legătura cu planul de urgenţă externă ------------------------------------------------131
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 1 Pag. 7 din 141
7. Logistica -------------------------------------------------------------------------------------133
8.Monitorizarea factorilor de mediu---------------------------------------------------------135
9. Comunicarea cu mass-media şi informarea publică------------------------------------136
10.Verificarea planului------------------------------------------------------------------------139
ANEXE
ANEXA 1: Plan de situaţie S.C. KRONOSPAN Sebeş S.A.
ANEXA 2: Amplasare în zonă (zona 5 km)
ANEXA 3: Distribuţie canale subterane
ANEXA 4: Utilajele ce pot interveni în caz de urgenţă.
ANEXA 5: Amplasare în zonă (zona 1000 m)
ANEXA 6: Secţiuni de securitate relevante
ANEXA 7: Aria de spunere DOW
ANEXA 8: Scenariu 1 : Incendiu în rezervorul de metanol
ANEXA 9: Scenariu 2: Incendiu în cuva de retenţie a rezervorului de metanol.
ANEXA 10a: Scenariului 4.a: Avarierea unei conducte de formaldehidă de la
instalaţia de fabricare a formaldehidei existentă la rezervoarele de formaldehidă (dispersie
toxică). Condiţii defavorabile
ANEXA 10b: Scenariului 4.b: Avarierea unei conducte de formaldehidă de la
instalaţia de fabricare a formaldehidei existentă la rezervoarele de formaldehidă (dispersie
toxică). Condiţii de răspândire medii
ANEXA 11: Scenariu 5.a. Avarie la un rezervor de formaldehidă. Dispersie toxică.
Condiţii defavorabile
ANEXA 12a: Scenariu 6a. Avarierea unei conducte de formaldehidă de la rezervoare
la instalaţia de fabricare răşini. Dispersie toxica. Condiţii defavorabile
ANEXA 12b: Scenariu 6b: Avarierea unei conducte de formaldehidă de la rezervoare
la instalaţia de fabricare răşini. Dispersie toxică Condiţii medii
ANEXA 13: Scenariu 10a. Emisie de gaze neepurate din instalaţia de fabricare a
formaldehidei ca urmare a avariei/nefuncţionării reactorului de epurare gaze (post combustie)
Dispersie toxică formaldehidă. Condiţii defavorabile
ANEXA 14: Schema de înştiinţare - alarmare
ANEXA 15: Formular notificare
ANEXA 16: Schema de evacuare
Documente anexate
Fişe cu date de securitate –anexate în formatul electronic al lucrării
Planul de anunţare a personalului cu responsabilităţi pe linia situaţiilor de urgenţă şi
Sinopticul cu activităţile în caz de producerea unor situaţii de urgenţă
Decizia nr. 24/20.02.2013 de constituire a CU
Decizia nr. 33/26.03.2014 de constituire a SPSU
Decizia 101A/17.09.2013 numire Responsabil cu managementului securităţii
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 1 Pag. 8 din 141
Regulament SPSU Kronospan
Descrierea detailată a protecţiei automate pentru conducta care alimentează cu
formaldehidă reactoarele din Instalaţia Răşini Lichide
Limitatoare gabarit înălţime şi acces lateral
CERTIFICARE ALE S.C. OCON ECORISC S.R.L.
- Certificat de înregistrare în Registrul Naţional al elaboratorilor de studii pentru
protecţia mediului la poziţia nr. 105/2009.
- Certificat de atestare ANRM nr. 900/24.06.2010,
- Certificat de atestare nr. 104/2013 pentru elaborarea documentaţiilor pentru
obţinerea avizului/autorizaţiei de gospodărire a apelor,
- Certificat 1659, Sistem de Management al Calităţii, ISO 9001, 10.03.2014,
- Certificat 653M, Sistemul de Management de Mediu, ISO 14001, 10.03.2014,
- Certificat 051R,Sistemul de Management al Responsabilităţii Sociale, SA 8000:2008,
10.03.2014,
- Certificat 449S, Sistem de Management al Sănătăţii şi Securităţii Ocupaţionale,
OHSAS 18001, 10.03.2014,
- Certificat 018SI, Sistem de Management al Securităţii Informaţiei, ISO/CEI 27001,
10.03.2014.
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 1 Pag. 9 din 141
GENERALITĂŢI
1. Informaţii generale
Titularul lucrării: S.C. KRONOSPAN SEBEŞ S.A.
Amplasament: S.C. KRONOSPAN SEBEŞ S.A., str. Mihail Kogălniceanu, nr. 59,
cod 515800, loc. Sebeş, jud. Alba. Tel: 0258 801 100, Fax: 0258 801 199.
Autorul atestat al lucrării: S.C. OCON ECORISC S.R.L., Evaluator de Mediu,
Certificat de înregistrare în Registrul Naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia
mediului la poziţia nr. 105
Denumirea lucrării: Plan de Urgenţă Internă pentru Amplasamentul S.C.
KRONOSPAN SEBEŞ S.A.
Bază legală: Lucrarea a fost elaborată în conformitate cu cerinţele legale din H.G. nr.
804 din 25 iulie 2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt
implicate substanţe periculoase, modificată cu HG 79/2009 şi HG 1033/2013 , Ordinul MAI
nr. 647 din 16.05.2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind elaborarea planurilor
de urgenţă în caz de accidente în care sunt implicate substanţe periculoase şi Legea nr.
481/2004 privind protecţia civilă, republicată 2008.
Context: Revizuirea Planului de Urgenţă Internă ediţia 2014 s-a făcut ca urmare a
unor modificări în funcţionarea amplasamentului care au dus la elaborarea Raportului de
Securitate ediţia 2014 (cu modificări faţă de ediţia 2013). Modificările de funcţionare a
amplasamentului sunt:
- introducerea unui sistem automat de oprire a fluxului de soluţie formaldehidă 50% pe
conducta de alimentare a instalaţiei de răşini (de la rezervoarele de formaldehidă la instalaţia
de fabricare răşini) în caz de avarie la conducta de formaldehidă, cu modificarea
corespunzătoare în Tabel 1.7, Tabel 2.9 şi Tabel 2.14 precum şi pct. 2.5 din Planul de
Urgenţă Internă.
- existenţa unor limitatoare de gabarit (înălţime) şi bariere de protecţie, pentru zona de
traversare a conductelor peste căile de circulaţie auto şi CF, cu modificarea corespunzătoare a
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 1 Pag. 10 din 141
pct. 1.6, Tabel 2.6, Tabel 2.7, Tabel 2.9 din Planul de Urgenţă Internă.
Măsurile de protecţie adoptate au vizat diminuarea riscului de avarie a conductei şi
dispersie toxică a soluţiei de formaldehidă 50%, ceea ce a necesitat reevaluarea scenariului de
accident major cu efecte în afara amplasamentului, scenariul nr. 6, cu modificarea
corespunzătoare a anexelor din Planul de Urgenţă Internă, astfel:
- ANEXA 12a: Scenariu 6a. Avarierea unei conducte de formaldehidă de la
rezervoare la instalaţia de fabricare răşini. Dispersie toxica - Condiţii defavorabile
- ANEXA 12b: Scenariu 6b: Avarierea unei conducte de formaldehidă de la
rezervoare la instalaţia de fabricare răşini. Dispersie toxică - Condiţii medii.
2. Scopul elaborării Planului de Urgenţă Internă
Scopul elaborării Planului de Urgenţă Internă este planificarea măsurilor specifice
pentru reducerea riscului asupra sănătăţii angajaţilor, calităţii factorilor de mediu şi integrităţii
bunurilor materiale în caz de evenimente în care sunt implicate substanţe periculoase existente
pe amplasamentul S.C. KRONOSPAN SEBEŞ S.A.
Planul de urgenţă este structurat pe cele zece capitole indicate în Normele
metodologice:
- Informaţii despre obiectiv;
- Identificarea şi clasificarea evenimentelor;
- Clasificarea urgenţelor;
- Notificarea, informarea şi alarmarea;
- Organizarea şi conducerea acţiunilor de intervenţie;
- Comunicaţiile;
- Logistica;
- Monitorizarea factorilor de mediu;
- Comunicare cu mass media şi informarea publică;
- Verificarea planului.
3. Domeniu de aplicare al Planului de Urgenţă Internă
Planului de Urgenţă Internă se aplică:
- pe întreg teritoriul amplasamentului;
- societăţilor prestatoare de servicii aflate pe teritoriul amplasamentului.
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 1 Pag. 11 din 141
Prevederile Planului de Urgenţă Internă sunt obligatorii pentru tot personalul aflat în
amplasament, inclusiv pentru contractanţii sau subcontractanţii care desfăşoară lucrări.
4. Punerea în aplicare a Planului de Urgenţă Internă.
În scopul reducerii riscului asupra sănătăţii angajaţilor, calităţii factorilor de mediu şi
integrităţii bunurilor materiale, Planul de Urgenţă Internă se pune în aplicare imediat de către
Personalul de conducere al S.C. Kronospan Sebes S.A. în următoarele situaţii:
a) când survine un accident major;
b) când survine un eveniment necontrolat, care prin natura sa poate provoca un
accident major.
Punerea în aplicare a planului şi gestionarea situaţiilor de urgenţă se face de către
Celula de urgenţă constituită pe amplasament.
1.5. Definirea principalelor noţiuni şi termeni folosiţi în cuprinsul planului.
Accident major: producerea unei emisii importante de substanţă, a unui incendiu sau
a unei explozii, care rezultă dintr-un proces necontrolat în cursul exploatării oricărui
amplasament, care intră sub incidenţa HG 804/2007 şi care conduce la apariţia imediată sau
întârziată a unor pericole grave asupra sănătăţii populaţiei şi/sau asupra mediului, în interiorul
sau în exteriorul amplasamentului, şi în care sunt implicate una sau mai multe substanţe
periculoase;
Alarmare: acţiune de alertare a persoanelor, instituţiilor şi societăţilor aflate în zona
de risc a unui accident major sau cu responsabilităţi în legătură cu situaţiile de urgenţă.
Alarmă (chimică, de incendiu): este situaţia în care pe teritoriul unităţii sau a unor
localităţi a apărut un pericol iminent de intoxicare în masă cu substanţe toxice, de incendiu şi
explozie sau de poluare, ce nu poate fi limitat şi lichidat imediat de personalul de exploatare.
Amplasament/obiectiv - zona aflată sub controlul aceluiaşi operator în care, în una
sau mai multe instalaţii, inclusiv în activităţile şi infrastructurile comune, sunt prezente
substanţe periculoase.
Avarie: avarie/incident – eveniment (deteriorarea unei instalaţii, utilaj, recipient sau
mijloc de transport) care nu generează consecinţe majore asupra sănătăţii populaţiei şi/sau
asupra mediului, dar care are potenţial să producă un accident major;
Celulă de Urgenţă: structură operativă de decizie constituită în cadrul obiectivului
pentru managementul unei situaţii de urgenţă;
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 1 Pag. 12 din 141
Depozit - prezenţa unei cantităţi de substanţe periculoase în scop de înmagazinare,
păstrare în condiţii de siguranţă sau de menţinere în stoc;
Echipe de intervenţie: echipe constituite din personal instruit care îndeplinesc acţiuni
de diminuare şi lichidare a efectelor imediate ale unui avarii care a produs sau poate produce
un accident major;
Efectul Domino - rezultatul unei serii de evenimente în care consecinţele unui
accident ce are loc la o instalaţie sau un amplasament de tip Seveso sunt amplificate de
următorul accident la o/un alt/altă instalaţie/amplasament, ca urmare a distanţelor şi
proprietăţilor substanţelor prezente, şi care conduce în final la un accident major;
Evacuarea - măsură de protecţie luată în cazul ameninţării iminente de producere a
unui accident major care constă în scoaterea din zonele afectate sau potenţial a fi afectate, în
mod organizat, a unor categorii sau grupuri de persoane ori bunuri şi dispunerea acestora în
zone care asigură condiţii de protecţie;
Hazard/pericol - proprietatea intrinsecă a unei substanţe periculoase sau a unei
situaţii fizice, cu potenţial de a induce efecte negative asupra sănătăţii populaţiei şi/sau
mediului;
Instalaţie - unitate tehnică din cadrul unui amplasament, unde sunt produse, utilizate,
manipulate şi/sau depozitate substanţe periculoase. Instalaţia cuprinde toate echipamentele,
structurile, sistemul de conducte, utilajele, dispozitivele, căile ferate interne, docurile,
cheiurile de descărcare care deservesc instalaţia, debarcaderele, depozitele sau structurile
similare, plutitoare ori de altă natură, necesare pentru exploatarea instalaţiei;
Intervenţia - acţiunile desfăşurate în timp oportun, de către structurile specializate, în
scopul prevenirii agravării unui accident, limitării sau înlăturării după caz, a consecinţelor
acestuia;
Managementul unui accident major - ansamblul activităţilor desfăşurate şi
procedurilor utilizate de factorii de decizie privind: evaluarea informaţiilor şi analiza situaţiei,
elaborarea de prognoze, stabilirea variantelor de acţiune şi implementarea acestora în scopul
restabilirii situaţiei de normalitate;
Notificare, înştiinţare, informare - activitatea de transmitere a informaţiilor
autorizate despre iminenţa producerii sau producerea unor evenimente grave către autorităţi,
populaţia şi societăţilor învecinate, în scopul evitării surprinderii şi al realizării măsurilor de
protecţie;
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 1 Pag. 13 din 141
Substanţă periculoasă - o substanţă, un amestec sau un preparat, prevăzute în HG
804/2007, anexa nr. 1, partea 1, sau care îndeplinesc criteriile din anexa nr. 1, partea a 2-a, şi
care sunt prezente sub formă de materii prime, produse, produse secundare, reziduale sau
intermediare, inclusiv acele substanţe despre care se presupune că pot fi generate în cazul
producerii unui accident.
Raportare – acţiune prin care o persoană din obiectiv sau din afară transmite
informaţii primare despre producerea unei avarii sau accident.
Risc - probabilitatea producerii unui efect specific într-o perioadă sau în circumstanţe
precizate; riscul rezidual se referă la riscul rămas după înlăturarea unora dintre factorii
cauzatori de risc.
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 1 Pag. 14 din 141
1. INFORMAŢII DESPRE OBIECTIV ŞI ZONA ÎNCONJURĂTOARE
1.1. Descriere generală
Localizarea amplasamentului
Amplasamentul S.C. Kronospan Sebeş S.A. se află situat în intravilanul municipiului
Sebeş în partea de nord a acestuia pe str. M. Kogălniceanu (DN 1), nr. 59, la ieşirea spre Alba
Iulia.
Conform PUG existent, amplasamentul face parte din UTR 4, zona funcţională a
construcţiilor industriale, unde funcţiuni complementare admise ale zonei sunt instituţii şi
servicii publice de interes general, spaţii verzi amenajate, accese pietonale, carosabile,
parcaje, edilitare.
Municipiul Sebeş este aşezat în partea de Sud a judeţului Alba, la o distanţă
aproximativ egală intre extremitatea Nordică şi Sudică a României, la intersecţia paralelei de
45°57' latitudine Nordică cu meridianul de 23°34' longitudine Estică, în zona de întâlnire a
doua depresiuni: Depresiunea Apoldului şi Depresiunea Mureşului, porţiune de Culoar
cunoscut sub numele de Sebeş – Alba Iulia. (Anexa 2 Plan amplasare în zonă (5km))
Acest culoar este străbătut de la Sud spre Nord de râul Sebeş şi este situat la intersecţia
şoselelor naţionale Sibiu - Cluj-Napoca şi Sibiu - Arad, la o distanţă de:
- 15 km de Alba Iulia,
- 55 km de Sibiu
- 65 km de Deva.
Coordonatele geografice (stereo 70, WGS)* ale amplasamentului sunt următoarele:
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 1 Pag. 15 din 141
Punct Coordonate Stereo 70 Coordonate WGS
N E N E
1 497555 388315 45°58'06.96" 23°33'25.48"
2 497965 388348 45°58'20.26" 23°33'26.67"
3 498640 387689 45°58'41.73" 23°32'55.49"
4 498645 387646 45°58'41.87" 23°32'53.49"
5 497534 387755 45°58'05.95" 23°32'59.49"
6 497473 388009 45°58'04.12" 23°33'11.34"
7 497587 388027 45°58'07.83" 23°33'12.08"
Notă* - Stereo 70 - Sistemul de coordonate “Stereo 70”- Sistemul de coordonate
utilizat pe plan naţional pentru lucrări topografice - sistem de coordonate exprimat în metri
faţă de un punct central cu coordonate fixate;
- WGS ( World Geodetic System) - Sistemul Geodezic Global de coordonate,
practic identic cu ETRS 89 (European Terrestrial Reference System 1989 – Sistemul
European Terestrial de coordonate) – sistem de coordonate geografice (cunoscut şi sub
denumirea de GPS) – se exprimă în grade, minute şi secunde sau în “sistem zecimal” (
numai în grade cu zecimale).
Activitatea desfăşurată pe amplasament:
- Producţie formaldehidă 40000 t/an;
- Producţie răşini melamino - şi ureo - formaldehidice lichide;
- Producţie răşini ureo - formaldehidice pulbere;
- Fabricare PAL;
- Fabricare MDF.
1.2. Planul obiectivului
Accesul în cadrul obiectivului se poate realiza prin porţile situate pe latura de est a
obiectivului direct din strada Mihail Kogălniceanu.
Amplasamentul ocupă o suprafaţă totală de 493902 m2, din care:
- suprafaţa construită: 136727 m2;
- drumuri şi platforme betonate: 309325 m2;
- suprafaţa liberă: 47850 m2
.
Planul este prezentat în ANEXA 1: Plan de situaţie
Principalele părţi ale amplasamentului relevante pentru securitate sunt următoarele:
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 1 Pag. 16 din 141
Rezervoarele de stocare metanol
Zona rezervoarelor ocupă o suprafaţă de circa 1300 m2
(inclusiv rampa de descărcare) în
partea de est a amplasamentului. Zona din jurul rezervoarelor de metanol este ocupată astfel*:
- nord: platformă betonată cu drum de acces, staţia de spumă antiincendiu la cca.14 m
şi rezervoarele de formaldehidă la cca. 20 m;
- vest: platformă betonată cu drum de acces şi bazinul pentru apa de incendiu cu
pompele de incendiu la cca. 50 m;
- sud: platformă betonată cu drum de acces şi limita incintei la cca. 23 m.
- est: platformă betonată cu drum de acces, instalaţia de fabricare formaldehidă la cca.
30 m, pavilionul administrativ la cca. 25m, limita de est a incintei cu strada Mihail
Kogălniceanu la cca.100m.
Notă*: distanţele sunt măsurate de la cuvele de retenţie.
Rezervoarele (2 rezervoare) sunt vase cilindrice verticale din oţel, cu capac fix,
amplasate suprateran în 2 cuve de retenţie cu dimensiunile (pentru fiecare cuvă): 20,45 x 24,1
x 3,2 m. Cuvele de retenţie sunt betonate cu zid din beton armat având şi rol de zid
antiincendiu şi antiexplozie.
Pe partea de est a cuvei rezervoarelor sunt rampele de descărcare metanol cu pompele
de descărcare. Pe partea de nord a cuvei de retenţie sunt pompele de alimentare cu metanol.
Rampa este betonată şi protejată pe partea de est (către stradă) de un zid de beton
armat cu rol de zid anti-incendiu şi anti-explozie.
Principalele caracteristici ale rezervoarelor sunt:
- Volum: 1440 m3;
- Diametru:13,9m;
- Înălţime: 9,5m.
Rezervoarele sunt dotate cu:
- instalaţie de înăbuşire cu spumă în interior;
- supape de respiraţie cu sită Kitto (opritoare de flacără);
- inertizare cu pernă de azot în interior;
- instalaţie de răcire cu apă pe exterior;
- instalaţie de înăbuşire cu spumă în cuva de retenţie;
- instalaţie de sprinklere în sistem aer - spumă la rampa de descărcare cisterne şi la
pompele de metanol.
Cuvele de retenţie sunt prevăzute cu conducte de scurgere cu robinete aflate pe poziţie
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 1 Pag. 17 din 141
„normal închis”.
Rezervoarele de stocare formaldehidă
Zona rezervoarelor ocupă o suprafaţă de circa 1900 m 2
(inclusiv rampa de descărcare-
încărcare) în partea de est a amplasamentului. Zona din jurul rezervoarelor de formaldehidă
este ocupată astfel*:
- nord: platformă betonată cu drum de acces, staţia de răcire a apei la cca. 10 m şi o
clădire ce adăposteşte o centrală termică şi un atelier mecanic;
- vest: platformă betonată cu drum de acces şi bazinul de decantare ape la cca. 10 m;
- sud: staţia de spumă lipită de cuva de retenţie şi în continuare platformă betonată cu
drum de acces, rezervoarele de metanol, bazinul pentru apa de incendiu cu pompele de
incendiu şi limita incintei la cca. 90 m.
- est: platformă betonată cu drum de acces, clădirea instalaţiei de fabricare răşini şi
clădirea camerei de comandă, ambele la cca.32m şi limita de est a amplasamentului cu strada
Mihail Kogălniceanu la cca.110 m.
Notă*: distanţele sunt măsurate de la cuvele de retenţie.
Rezervoarele, în număr de 8+2, sunt vase cilindrice verticale din oţel – inox, închise
şi izolate termic, amplasate suprateran câte 4 identice de câte 780 m3 fiecare în 2 cuve de
retenţie din beton. Dimensiunile pentru fiecare cuvă sunt: 28 x 35 x 1,45 m. În prima cuvă
(situată spre stradă) pe lângă cele 4 rezervoare mari mai sunt amplasate 2 rezervoare de câte
100 m3, utilizate ca rezervoare de trecere pentru primirea şi omogenizarea formaldehidei
fabricate în instalaţie.
La data elaborării raportului rezervoarele din cea de a doua cuvă de retenţie (situată
înspre vest) nu sunt utilizate.
Cuvele de retenţie sunt prevăzute cu conducte de scurgere cu robinete aflate pe poziţie
„normal închis” şi senzori de detecţie a scurgerilor.
Rezervoarele sunt prevăzute cu agitare şi serpentină de încălzire pentru evitarea
polimerizării. Pentru prevenirea şi recuperarea emisiilor de formaldehidă produse la umplere,
aerisirea rezervoarelor este legată printr-un sistem de ventilaţie la instalaţia de fabricare
formaldehidă.
În interiorul cuvelor de retenţie sunt amplasate pompele pentru vehicularea
formaldehidei (alimentare instalaţie răşini şi recirculare). Pompa pentru alimentare instalaţie
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 1 Pag. 18 din 141
răşini este borduită şi prevăzută cu senzor propriu pentru detecţia scurgerilor (suplimentar faţă
de cei prezenţi în cuva de retenţie).
Pe partea de est a cuvei rezervoarelor este rampa de descărcare formaldehidă.
Descărcarea autocisternelor se realizează cu ajutorul pompei de recirculare de la rezervorul de
formaldehidă nr. 1 printr-o conductă de descărcare cu furtun flexibil. În aceeaşi zonă există
posibilitatea de încărcare a cisternelor cu formaldehidă pe sus, printr-un braţ flexibil montat
pe estacadă. Pentru evitarea emisiilor de vapori de formaldehidă rezultate la încărcarea în
autocisternă, braţul de încărcare este legat la instalaţia de ventilaţie (aerisire) a rezervoarelor.
Principalele caracteristici ale celor 8 rezervoare de formaldehidă sunt:
- Volum: 780 m3;
- Diametru: 11,5 m;
- Înălţime: 7,5 m.
Instalaţia de fabricare formaldehidă cu o capacitate de 40000 t/an (existentă)
Instalaţia de fabricare a formaldehidei ocupă o suprafaţă de cca. 300 m2
în partea de
est a amplasamentului. Zona din jurul instalaţiei este ocupată astfel:
- nord: platformă betonată cu drum de acces, şi clădirea camerei de comandă la cca. 7
m şi în continuare clădirea instalaţiei de răşini la cca. 38 m;
- vest: platformă betonată cu drum de acces şi rezervoarele de metanol;
- sud: platformă betonată cu drum de acces, clădirea administrativă la cca. 32 m şi
limita de vest a incintei la cca. 50 m.
- est: platformă betonată cu drum de acces şi limita de est a amplasamentului cu strada
Mihail Kogălniceanu la cca. 40 m.
Instalaţia este o construcţie metalică în aer liber amplasată pe o platformă betonată, cu
dimensiunile la bază de 20 x 15 m şi înălţimea maximă de 20 m. Instalaţia are o capacitate de
producţie a formaldehidei de 40000 t/an (în 100%) şi are în componenţă următoarele utilaje
principale:
- schimbător de căldură pentru preîncălzirea aerului de amestec;
- instalaţia de amestec aer – metanol;
- 5 reactoare de oxidare catalitică;
- separatorul apă/vapori care asigură reglarea temperaturii în reactor;
- schimbătorul de căldură, treapta a II-a de răcire;
- coloana de absorbţie unde are loc absorbţia formaldehidei în soluţie apoasă, până la
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 1 Pag. 19 din 141
concentraţia dorită;
- unitate de epurare catalitică cu reactor de post combustie.
Instalaţia de fabricare răşini
Instalaţia de fabricare răşini este amplasată într-o clădire care ocupă o suprafaţă de cca.
6800 m2 din care:
- 765 m2 hală fabricare răşini pulbere;
- 1135 m2 hală fabricare răşini lichide.
Restul spaţiului este ocupat de depozitele de clei, aditivi şi uree. Dimensiunile clădirii
sunt: 47 x 145 m cu înălţimea de 15-18 m.
Clădirea instalaţiei de fabricare răşini este amplasată în partea de est a
amplasamentului (înspre stradă).
Zona din jurul instalaţiei este ocupată astfel:
- nord: drum de acces şi platformă betonată, parcare pentru autovehicule şi limita de
nord a incintei la cca. 160 m;
- vest: rezervoarele de formaldehidă, staţia de răcire a apei, o clădire ce adăposteşte o
centrală termică şi un atelier mecanic, instalaţia nouă de formaldehidă (în curs de construcţie)
toate la cca. 32 m;
- sud: drum de acces, sala de comandă la cca. 8 m, în continuare platformă betonată şi
clădirea administrativă la cca. 85 m;
- est: drum de acces şi limita de est a amplasamentului cu strada Mihail Kogălniceanu
la cca.25m.
Rezervoare de motorină I (suprateran)
Rezervorul de motorină I, suprateran, cu o capacitate de 48 tone are formă cilindrică,
dispus orizontal confecţionat din oţel, amplasat în cuvă de retenţie din oţel. Rezervorul dispune
de pompă pentru alimentare combustibil ataşată. Întreaga instalaţie (rezervor, pompă, cuvă) este
monobloc (prefabricată).
Rezervorul este situat în partea de est a bazinului de decantare ape între două linii CF şi
în apropierea limitei de nord-est a amplasamentului la aprox. 30 m de cântarul auto.
Zona din jurul rezervoarelor este ocupată astfel:
- nord: platformă betonată, linia CF şi limita de nord incintei amplasamentului la cca.
100 m;
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 1 Pag. 20 din 141
- vest: bazin de decantare ape şi în continuare o linia CF;
- sud: platformă betonată şi zonă de depozitare lemn;
- est: platformă betonată de acces şi în continuare o linie CF, clădirea cântarului auto .
Zona de parcare cisterne de metanol
Cisternele de metanol în număr de 18-20 sunt parcate pe liniile CF 2 şi 3, pe o lungime
de cca 350 m, situate între zona halei de fabricare răşini pe partea de est şi rezervoarele de
formaldehidă, staţia de răcire apă, centrala termică (cu atelierul mecanic) şi zona de
depozitare lemn pe partea de vest.
Zona din jurul liniei CF unde sunt parcate cisternele cu metanol este ocupată astfel:
- sud: rampa de descărcare cisterne de metanol la o distanţă de 10 - 20 m;
- est: platformă betonată cu drum de acces, linia CF de la hala de răşini, hala de răşini
la o distanţă de cca. 12 m şi limita de est a amplasamentului la o distanţă de cca. 70 m;
- nord : ramificaţia CF spre ieşire din amplasament;
- vest: rezervoarele de formaldehidă la o distanţă de cca. 5 m de linia CF, şi în
continuare, în lungul liniei CF, staţia de răcire apă, centrala termică şi platforma betonată
pentru depozitarea lemnului la o distanţă de cca 5 m de prima linie CF.
1.3. Planul de alimentare cu energie
1.3.1. Energie electrică
Amplasamentul platformei este alimentat cu energie electrică de 20 kV dintr-o staţie
de transformare proprie de înaltă tensiune de 110/20 kV, racordată prin rigle de reţea LEA
110 kV. În cadrul amplasamentului sunt posturi de transformare de 20/0,4 kV şi distribuţii
electrice, care permit decuplarea alimentării cu energie în caz de necesitate.
Fabricile sunt dotate cu următoarele echipamente:
- instalaţii electrice de iluminat interior;
- instalaţii electrice de iluminat exterior;
- instalaţii electrice de forţă şi de automatizare pentru lemnul de fabricaţie;
- instalaţii de paratrăsnet;
- instalaţii de detectare şi semnalizare incendiu.
Alimentarea de rezervă a consumatorilor vitali ai procesului tehnologic se face de la
grupuri electrogene.
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 1 Pag. 21 din 141
1.3.2. Agentul termic
Este asigurat de instalaţii de producere a energiei termice:
Secţia chimică
Energia termică pentru procesele tehnologice de la secţia adezivi este furnizată de o
centrală proprie alcătuită dintr-o instalaţie de termoulei cu o capacitate de 5 Gcal/h, echipată
cu o instalaţie de ardere a gazului metan şi un vaporizator cu instalaţie de termoulei cu
recuperare condens pentru producerea aburului săturat de 12 bar.
Fabrica MDF
Energia termică serveşte pentru încălzirea uleiului diatermic de la presa Diefenbacher
şi la încălzirea aerului din coloana de uscare.
- Centrala termică a linie MDF producţie ITI- Germania, Pn = 29,2 MW/h,
combustibil utilizat: gaz metan şi deşeuri lemnoase recuperate în procesul de fabricaţie.
Centrala termica asigura aburul tehnologic în procesul de preparare al fibrelor, încălzire a
spaţiului precum şi încălzirea termouleiului pentru înnobilarea plăcilor;
- Centrala termica tip THERMA; Pn = 11,6 MW/h, combustibil gaz metan, utilizată
numai în condiţii de avarie a centralei ITI.
- Centrala termica INTEC, Pn = 9,6 MW/h, combustibil gaz metan, agent termic: ulei
diatermic necesar încălzirii presei continue.
Fabrica PAL
- Centrală termică cu ulei diatermic, tip Therma, de avarie.
1.4 Planul de alimentare cu apă
1.4.1 Alimentarea cu apă a societăţii
Amplasamentul este alimentat cu apă din reţeaua RA APA CTTA Albă Iulia din două
conducte magistrale: din oţel cu Ф = 1.200 mm, Pmax = 11 bar şi din beton Ф = 1.000 mm,
Pmax = 3,5 bar. Alimentarea se realizează prin două branşamente Dn = 250 mm, racordate la
fiecare dintre cele două conducte magistrale, amplasate la limita de vest a incintei societăţii.
Branşamentul Dn 250 mm la magistrala Ф 1000 mm, Pn = 3,5 bar alimentează prin
intermediul instalaţiilor de măsură consumatorii curenţi şi asigură refacerea rezervei de apă de
incendiu iar branşamentul Dn 250 mm la magistrala Ф1200 mm Pn = 11 bar, constituie
rezerva (în mod normal sigilată) pentru reţelele de incendiu.
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 1 Pag. 22 din 141
Reţeaua de apă potabilă din incintă este concepută în sistem ramificat îşi asigură
alimentarea cu apă a consumatorilor menajeri şi tehnologici din unitate.
În afară de reţeaua de distribuţie a apei proaspete mai există:
- reţele de reutilizare a apei recuperate (din răciri);
- reţele separate de apă de incendiu.
1.4.2.Medii de răcire
În cadrul amplasamentului se utilizează ca medii de răcire:
- Apa. Este utilizată la răcirea proceselor şi a produselor aflate în instalaţie.
Rezervoarele de metanol sunt prevăzute cu sisteme fixe de răcire pe timpul verii, tip
drencer, cu apă pulverizată.
Traseele tehnologice de apă de răcire se vor scurge în totalitate în bazinul de apă de la
turnul de răcire.
- Săruri de răcire. Acestea sunt folosite ca agent de răcire pentru preluarea căldurii de
Reacţie degajate în reacţia de obţinere a formaldehidei.
- Gazele. Răcirea gazele rezultate din reacţia de obţinere a formaldehidei prin
transferarea căldurii la amestecul de gaze ce intră în reactor.
Răcirea gazului cald din camera de ardere de la uscător în vederea asigurării
temperaturii optime de uscare, se realizează prin amestecare cu o parte din aerul uzat de la
uscător.
1.5. Sistemele şi instalaţiile de detectare, semnalizare şi stingere a incendiilor
1.5.1 Gospodăria de apă pentru incendii
Apă pentru stingerea incendiilor pe amplasament este asigurată din gospodăria proprie
de apă pentru stingerea incendiilor compusă din:
- Bazinul pentru apă de incendiu: construcţie din beton armat monolit amplasat
suprateran, acoperit, are o capacitate de 2000 mc, serveşte pentru alimentarea hidranţilor
exteriori. Este dispus lângă staţia pompelor de incendiu, în apropierea rezervoarelor de
formaldehidă şi de metanol de la fabrica chimică.
Rezervorul este alimentat atât din reţeaua de apă tehnologică cât şi printr-un racord de
la reţeaua de apă caldă rezultată de la răcirea fabricii de adezivi.
- 4 rezervoare a câte 500 mc., total 2000 mc apă pentru alimentarea instalaţiilor
minifog, sprinklere, instalaţiilor cu spumă, dispuse lingă cabina electrică nr. 4.
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 1 Pag. 23 din 141
1.5.2 Staţii de pompe pentru incendiu
Pe amplasament există două staţii de pompe de incendiu, astfel:
1. Staţie de pompe care deserveşte bazinul de 2000 mc. Este amplasată în clădirea
antiincendiu care adăposteşte: rezervorul de 2000 mc de apă, tablou electric, sala pompe de
incendiu şi depozit de carburanţi pentru motopompe.
2. Staţie de pompe care deserveşte cele 4 rezervoare de 500 mc, lângă cabina electrică
numărul 4.
Fiecare staţie de pompe este prevăzută cu 5 pompe:
- 1 electropompă Jokey şi 1 electropompă electrică pentru presurizare care menţine
presiunea de apă până la ventilele instalaţiilor, cu un debit de 200 l/min.
- 3 motopompe Diesel, asigurând un debit de 8.800 l/min. din care 2 pentru intervenţii
şi una de rezervă.
Pornirea pompelor este acţionată automat prin intermediul unui sistem cu presostat,
care asigură o presiune constantă a apei în circuitul de apă de incendiu şi pornirea
motopompelor Diesel în caz de scădere bruscă a presiunii din circuit ( în cazul unui consum
de apă în instalaţiile de stingere)
Alimentarea cu apă a amplasamentului este marcată pe Plan Distribuţie canale
subterane ( Anexa 3).
1.5.3. Hidranţi
În amplasament există instalată o reţea inelară de apă, la care sunt racordati hidranţi
de suprafaţă, hidranţi interiori precum şi tunuri fixe.
Presiunea în reţeaua de apă este asigurată de către pompele pentru apa de incendiu.
Hidranţi de tip suprateran sunt amplasaţi în toate punctele cu pericol de incendiu din
amplasament. Fiecare hidrant este prevăzut cu racorduri, are aferent o cutie cu geam pentru
furtun şi ţeavă de refulare.
Reţeaua de hidranţi de pe amplasament este formată din:
- Hidranţi exteriori - 80 buc. DN 100, presiune în instalaţie 8 bari
- Hidranţi interiori 100 buc, DN 40, presiune în instalaţie 8 bari
Hidranţii permit racordarea cu ajutorul furtunurilor a ţevilor de refulare şi a
autospecialelor din dotarea formatiei de pompieri
Amplasarea reţelei de hidranţi şi poziţionarea hidranţilor este marcată în Anexa 3.
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 1 Pag. 24 din 141
1.5.4. Instalaţii fixe de stingere a incendiilor
Fabrica chimică
- Staţia centralizată de spumă, amplasată pe latura de sud a rezervoarelor de
formaldehidă, de tip KC Fire (Italia). Staţia alimentează cu spumă următoarele:
- instalaţia de sprinklere de la rampa de descărcare metanol;
- instalaţia de sprinklere la pompele de metanol;
- instalaţia fixă de înăbuşire cu spumă în interiorul rezervoarelor de
metanol;
- instalaţia fixă de înăbuşire cu spumă în cuva de retenţie a
rezervoarelor de metanol.
Staţia alimentează cu comandă automată sau manuală instalaţiile de sprinklere şi
numai cu comandă manuală instalaţiile de înăbuşire cu spumă din rezervoare şi cuve.
- Instalaţiile de sprinklere funcţionează în sistemul aer-spumă, acţionarea sprinklerelor
fiind comandată de capetele termice ale circuitul de aer, prin automatele de comandă şi
semnalizare din cadrul staţiei de spumă. Intrarea în funcţie a staţiei este semnalizată local şi la
tabloul de comandă a Instalaţiei de fabricare formaldehidă de 40000 to/an. Funcţionarea
sprinklerelor poate fi comandată şi manual din staţia centralizată de spumă şi de la faţa locului
din zona rezervoarelor de metanol. În cadrul staţiei de spumă există un compresor de aer care
asigură presiunea necesară a aerului în circuitul sprinklerelor în cazul în care presiunea nu ar
putea fi asigurată de la circuitul centralizat de aer comprimat.
- Instalaţie de inertizare cu azot a rezervoarelor de metanol, pentru stingere prin
inertizare totală.
Fabrica MDF
- Instalaţie de stingere cu sprinklere, compusă din mai multe sectoare şi instalaţii de
stingere tip Tyco, la toate suprafeţele din categoria C pericol de incendiu şi la depozitele cu
stive înalte;
- Instalaţii de stingere cu apă tip VIKING, la staţiile electrice şi posturile trafo;
- Instalaţie de stingere cu drencere, la silozul de aşchii din lemn şi siloz deşeuri
pentru centrala termica MDF;
- Instalaţie de stingere cu sprinklere de tip inox, cu temperatura de declanşare de 72 oC,
la silozul de aşchii;
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 1 Pag. 25 din 141
- Instalaţii speciale de localizare şi stingere a incendiilor tip MINIMAX sau GRECON,
pe circuitele de transport pneumatic la silozul aşchii;
- Instalaţie de stingere cu apă pulverizată tip MINIFOG, la presa Diefenbacher
fabrica MDF;
- Instalaţie de stingere cu spumă chimică, la sala pompe ulei hidraulic, la presa
continuă Diefenbacher, la presa de înnobilare şi centrala de ulei diatermic;
- Instalaţie cu gaz inert sub presiune, la instalaţia de formare covor.
Hala MDF, cu extindere hala expediţii – zona MDF sunt prevăzute cu centrală de
alarmare şi de comandă a deschiderii dispozitivelor de evacuare a fumului şi gazelor fierbinţi .
Dispozitivele de evacuare a fumului şi gazelor fierbinţi sunt montate în acoperiş, sunt de tip
Zenit , cu dimensiuni de 6x2 m fiecare, autonome şi cu acţionare automată.
Centrala termică din cadrul fabricii MDF
- instalaţii sprinklere cu spumă tip KC FIRE- ITALIA, la staţia de pompe ulei
Fabrica PAL
- Instalaţie de stingere cu sprinklere, compusă din mai multe sectoare şi instalaţii de
stingere tip Tyco, care acoperă toate suprafeţele din categoria C pericol de incendiu,
- Instalaţie de stingere cu apă pulverizată tip MINIFOG, la presa Diefenbacher
fabrica PAL,
- Instalaţii fixe pentru stingerea incendiilor cu spumă chimică, pentru protecţia
preselor şi a echipamentelor auxiliare, a grupurilor de pompe termoulei, centrala hidraulică.
Hala PAL, extindere hală expediţii – zona PAL si depozitul de utilaje, sunt prevăzute
cu o centrală de alarmare şi de comandă a deschiderii dispozitivelor de evacuare a fumului şi
gazelor fierbinţi . Dispozitivele de evacuare a fumului şi gazelor fierbinţi sunt montate în
acoperiş, sunt de tip Zenit cu dimensiuni de 6x2 m fiecare, autonome şi cu acţionare
automată.
Uscare desprăfuire aşchii - uscător
- Instalaţii sprinklere tip apă – aer, pe fluxul benzilor de aşchii şi rumeguş şi unele
zone ale fluxului tehnologic (cu sistem de protecţie împotriva îngheţului).
- Instalaţie de inundare cu apă, cu acţionare manuală, la schimbătorul de căldură din
componenţa electrofiltrului.
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 1 Pag. 26 din 141
1.5.5 Staţii de generare spumă
Fiecare fabrică din amplasament are în dotare staţie de stins incendiu, care permite
alimentarea cu spumă şi apă. Pentru alimentarea sistemelor cu spumă este instalat în fiecare
secţie un grup de stocare a amestecului spumogen (preamestecător), alimentat de la reţeaua
de apă de incendiu a platformei.
Preamestecătorul furnizează amestecul spumogen la distribuitorii de spumă montaţi
în diferite zone ale proceselor de fabricaţie.
Pe amplasament se găsesc următoarele instalaţii de spumă:
- Fabrica de adezivi - Instalaţie tip MXCHE - K.C. FIRE capacitate totală de 14500 l
spumogen, înmagazinat astfel: 2 tancuri x 4000 l , 2 tancuri x 2000 l, 1tanc x 2500 l ,cu
amestec de 3% concentraţie, dispuse în clădirea antiincendiu şi care deserveşte fabrica
chimică.
- Fabrica PAL - Instalaţie tip MXCHE - K.C.FIRE capacitate 10000 l spumogen cu
amestec de 3% concentraţie, înmagazinate în două tancuri de 5000 l dispuse în SPZ 1.17,
care deserveşte pompele de ulei hidraulic, grup pompe ulei diatermic, protecţie canale ţevi
ulei spre presă şi cuvă presă. Include doi hidranţi cu spumă la intrare în presă şi doi hidranţi
cu spumă la ieşire presă.
- Fabrica MDF- Instalaţia tip MXCH - K.C.FIRE - 1 tanc de capacitate 5000 L cu
amestec de 3% concentraţie spumogen ,dispus în SPZ 1.08, care deserveşte pompele de ulei
hidraulic, grup pompe ulei diatermic, protecţie canale ţevi ulei spre presă şi cuvă presă.
Include doi hidranţi cu spumă la intrare în presă , doi hidranţi cu spumă la ieşire presă, şi un
hidrant la centrala termică presă.
- Centrala termică din cadrul fabricii MDF - Instalaţie tip MXCH - K.C.FIRE - 1 tanc
de capacitate 5000 l spumogen cu amestec de 3% concentraţie, dispus în SPZ 1.18, care
deserveşte parter, etaj 1, etaj 2 pompe ulei diatermic.
Dispunerea staţiilor de spumă este prezentată în Anexa 1 Plan de situaţie
În Tabelul 1.1 sunt prezentate centralizat rezervele de spumogen existente pe
amplasament
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 1 Pag. 27 din 141
Tabel1.1 Rezerve de substanţe de stingere
Fabrica Substanţe de stingere Cantitate (litri) Loc de depozitare
Formaldehidă
40000 t/an
Spumogen lichid 14500 În instalaţiile de
stingere de la fabrica
chimică
MDF +
centrala
termică
Spumogen lichid 15000 În instalaţiile de
stingere de la fabrica
MDF
PAL Spumogen lichid 10000 În instalaţiile de
stingere de la fabrica
PAL
1.5.6 Tunuri fixe pentru stins incendii cu apa
Tunurile fixe pentru stins incendii sunt destinate a fi folosit de către formaţiile de
pompieri în acţiunea de stingere a incendiilor de mari proporţii.
Pe amplasament se găsesc un număr de 10 tunuri cu apă, dispuse pe suprafaţa
depozitului de material lemnos aparţinând fabricilor de PAL şi MDF. Din cele 10 tunuri
existente, 9 dintre acestea funcţionează cu comandă automată şi unul cu comandă manuală.
Ca agent stingător se foloseşte apa sub presiune. Tunurile sunt montate pe un postament
la înălţimea de 10 m şi racordate la un hidrant. Raza maximă de acţiune este de 37,5 m; debitul
jetului este de 30 l/sec.
Amplasarea tunurilor pentru incendii este prezentată în Anexa 3.
1.5.7 Mijloace de primă intervenţie
Stingătoarele aflate în dotarea instalaţiilor tehnologice de pe amplasament sunt
manuale şi carosabile de tipul:
Stingătoare cu praf (tip P)
- Utilizează ca agent stingător praful. Aceste stingătoare se folosesc în special pentru
stingerea materialelor electrice, a motoarelor cu ardere internă, acetilene şi a altor substanţe
care nu trebuie să vină în contact cu apa.
- Funcţie de modul de presurizare stingătoarele cu praf sunt de două tipuri:
- stingătoare presurizate permanent în care pulberea stingătoare este presurizată
permanent cu gaz (azot);
- stingătoare cu praf şi bioxid de carbon în care gazul este conţinut într-o
butelie separată care presurizează praful doar în momentul declanşării.
Funcţie de capacitatea de încărcare (înscrisă în kg de praf după litera P) stingătoarele
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 1 Pag. 28 din 141
cu praf şi CO2 se împart în două categorii:
- stingătoare manuale (portabile): P1, P2, P3... P10;
- stingătoare transportabile: P20, P50,... P125.
Stingătoare cu bioxid de carbon (tip G)
- Utilizează ca agent stingător bioxidul de carbon. Aceste stingătoare sunt
recomandate pentru stingerea începuturilor de incendiu de natură electrică (echipamente
electrice cu tensiuni de până la 1000V): computere, centrale telefonice, încăperi cu aparatură
electrică şi electronică, transformatoare şi a altor substanţe care nu trebuie să vină în contact
cu apa şi care trebuie păstrate curate.
- Recipientul este executat din oţel aliat specific recipientelor de înaltă presiune (250
bar – presiunea de umplere). Robinetul este executat din alamă, fiind prevăzut cu mâner de
susţinere, braţ declanşator.
Funcţie de capacitatea de încărcare (înscrisă în kg după litera G) stingătoarele cu
bioxid de carbon se împart în două categorii:
- Stingătoare manuale (portabile): G1, G2,... G6;
- Stingătoare transportabile: G10, G21.
Stingătorul portativ presurizat permanent cu spumă mecanică, SM6.
- Este destinat stingerii începuturilor de incendii în următoarele cazuri:
- Materiale solide, în general de natură organică, a căror combustie are loc în
Mod normal cu formare de jar –clasa A de incendiu;
- Incendii de lichide sau de solide lichefiate –clasa B de incendiu.
- Stingătorul portativ presurizat SM 6, se compune din:
- Recipientul, executat din tabla de oţel, sudat;
- Sistem evacuare; robinet; ţeava de evacuare;
- Manometru, care permite citirea presiunii din interior.
- Caracteristici tehnice
- Presiunea de lucru: 14 bar (poate fi citită direct pe cadranul manometrului);
- Gaz propulsor: azot;
- Masa încărcăturii: 6 litri premix spumant + apa;
În Tabelul 1.2 este prezentată situaţia centralizată a stingătoarelor pe amplasamentul
platformei Kronospan
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 1 Pag. 29 din 141
Tabel 1.2 Situaţia stingătoarelor pe amplasamentul platformei KRONOSPAN
Nr.
Crt.
Fabrica P 6 P 50 G 3 G 5 G 15 G 21 G 30 G 60 SM 6
1 Fabrica de
adezivi cu
instalaţiile
aferente
36 3 7 - - - - - -
2 Fabrica MDF
+ anexe
114 19 60 39 3 1 3 - 3
3 Fabrica PAL
+ anexe
56 6 23 38 - - 3 1 16
1.5.8 Sisteme de detecţie şi semnalizare incendiu
Fabrica de adezivi (chimică)
- instalaţie de semnalizare a incendiilor la rampa de descărcare metanol, rezervoarele de
metanol şi cuvele de retenţie (sistem de detecţie temperatura) cu transmitere în tabloul de comandă
de la Instalaţia de formaldehidă existentă.
- butoane manuale de semnalizare incendiu în toate punctele cu pericol de incendiu din
partea chimică cu transmitere la centrala de semnalizare (din tabloul de comandă răşini lichide) şi la
postul de pază de la Poarta 1.
Fabrica MDF:
- instalaţie de semnalizare a incendiilor, cu detectoare automate şi butoane manuale, la
instalaţia formare covor, depozit produse finite, linia de laminare, etc. cu centrale de semnalizare;
- instalaţii de semnalizare a incendiilor, cu detectoare automate şi butoane manuale, tip
VIKING, la staţiile electrice şi posturile trafo;
- instalaţii speciale de detectare a incendiilor tip MINIMAX sau GRECON, pe toate
circuitele de transport pneumatic şi la instalaţia de formare covor;
- instalaţii de detectare scântei, la sistemele de separare a pulberilor din aerul de
transport.
Centrala termică de la MDF
- instalaţie de supraveghere cu infraroşu a arzătorului camerei de ardere, la arzătorul
de la CT;
- instalaţii de detectare a scânteilor, pe fluxul deşeurilor de lemn şi a rumeguşului.
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 1 Pag. 30 din 141
Fabrica PAL
- instalaţii de semnalizare a incendiilor, cu detectoare automate şi butoane manuale de
semnalizare, la fabrica PAL;
- instalaţii de semnalizare a incendiilor, cu detectoare automate şi butoane manuale tip
VIKING, la staţiile electrice şi la posturile trafo;
- instalaţii de semnalizare şi detectare scântei, la instalaţia de presare a plăcilor în
maşina de presare gravitaţională, tip GRECON.
Uscare desprăfuire aşchii
- instalaţie de detectare a scânteilor pe fluxul aşchiilor de lemn şi a rumeguşului;
- instalaţie de detectare a scânteilor pe fluxul deşeurilor de lemn şi a rumeguşului;
- instalaţie de semnalizare a incendiilor, de tipul VIGILES BMZ A, cu detectoare
automate şi butoane manuale, la extinderea hală MDF şi PAL , depozitul de utilaje, cu
centrale de semnalizare.
1.5.9. Cuve de retenţie şi suprafeţe protejate
Rezervoarele pentru depozitarea substanţelor periculoase sunt amplasate în cuve de
retenţie care asigură reţinerea în condiţii de siguranţă a scurgerilor în caz de avarie la
rezervoare, astfel:
- Rezervoarele de metanol (2 rezervoare de 1440 m3) amplasate în 2 cuve de retenţie
cu dimensiunile (pentru fiecare cuvă): 20,45 x 24,1 x 3,2 m. Cuvele de retenţie sunt betonate cu
zid din beton armat având şi rol de zid anti-incendiu şi anti-explozie. Sunt prevăzute cu pante de
scurgere spre un punct de evacuare cu robinet pe poziţie normal închis.
- Rezervoarele de formaldehidă sunt amplasate, câte 4 identice de 780 m3 fiecare, în 2
cuve de retenţie din beton (platformă şi zid). Dimensiunile pentru fiecare cuvă sunt: 28 x 35 x
1,45 m. Cuvele de retenţie sunt betonate cu zid din beton. Sunt prevăzute cu pante de scurgere
spre un punct de evacuare cu robinet pe poziţie normal închis.
- Rezervoarele de motorină supraterane sunt în construcţie modulară în cuve de retenţie
metalice.
- Rezervorul de motorină subteran este cu pereţi dubli.
De asemenea sunt amplasate în cuve de retenţie din beton rezervoarele cu soluţii de
hidroxid de sodiu, acid clorhidric şi acid formic din depozitul de chimicale aferent Instalaţiei de
fabricare răşini lichide.
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 1 Pag. 31 din 141
Suprafaţa amplasamentului care nu este ocupată cu construcţii este în cvasitotalitate
protejată prin betonare. Drumurile de acces aleile şi platformele de depozitare lemn sunt
prevăzute cu pante de scurgere spre guri de canalizare.
1.5.10 Mijloace de protecţie
În Tabelul 1.3 este prezentată situaţia mijloacelor de protecţie existente pe
amplasament pentru personalul de intervenţie.
Tabel 1.3 Mijloace de protecţie pentru personalul de intervenţie
Mijloace de protecţie Fabrica chimică (buc) PAL + MDF (buc)
Aparate autonome cu oxigen
sau aer comprimat
2 4
Costume aluminizante - 4
Costume izolalnte 2 -
Costum antichimic 3 -
Pe amplasament este amenajat un adăpost de protecţie civilă, cu suprafaţa de 75 mp.
Localizarea acestuia este prezentată în Anexa 1 Plan de situaţie.
1.5.11. Dotări ale Serviciu Privat pentru Situaţii de Urgenţă (SPSU)
În Tabelul 1.4 este prezentată dotarea SPSU
Tabel 1.4 Dotarea SPSU
Categorii de mijloace Denumirea UM Necesar Asigurat
Tehnică de stingere Autospecială stins incendii cu
apa şi spumă Buc. 1 1
Aparatură de comunicaţii Radio - telefoane Buc. 4 4
Centrala telefonică Buc. 1 1
Echipament de protecţie Costum protecţie Buc. 10
Cască protecţie Buc. 10 10
Mănuşi protecţie Buc. 10 10
Costum antichimic (de la sectie) Buc. 3 3
Mască contra gazelor Buc. 24 10
Costum izolant antitermic (de la
secţie)
Buc. 4 4
Substanţe necesare
intervenţiei Substanţă spumogenă mc. 10 10
Suportul logistic se asigură de către societate, prin alocarea la intervenţie a diferitelor
categorii de utilaje prezentate în Anexa 4: Utilajele ce pot interveni în caz de urgenţă.
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 1 Pag. 32 din 141
1.6. Planul canalului pentru apa uzată
Apa uzată este colectată în cadrul amplasamentului în sistem divizor:
- Apele tehnologice impurificate de secţiile de producţie existente în cadrul societăţii
împreună cu apele menajere sunt evacuate în reţeaua de canalizare a municipiului Sebeş;
- Apele pluviale din zona chimică se evacuează prin colectorul existent D 90/135 cm al
vechiului CPL Sebeş, în râul Sebeş.
- Apele convenţional curate rezultate din procesele tehnologice (ape de răcire), sunt
folosite pentru completarea rezervei de incendiu. Supra plinul rezervorului de incendiu de
2000 mc se evacuează împreună cu apele pluviale în râul Sebeş.
- Apele pluviale de pe restul incintei sunt colectate printr-o canalizare pluvială
separată şi conduse prin două bazine de retenţie cu rol decantor, având V1 = 1600 mc şi V2 =
1300 mc. După decantare, apele pluviale sunt evacuate în reţeaua de canalizarea a
municipiului Sebeş.
Fiecare bazin deserveşte câte una din cele două zone distincte ale platformei. La
limita incintei, pe laturile de nord şi vest există două rigole betonate de colectare a apelor de
suprafaţă, racordate direct la canalizarea pluvială în apropierea ieşirii din incintă. La această
canalizare pluvială este condusă şi apa uzată rezultată de la instalaţia de stropire de pe
suprafaţa de depozitare.
În Anexa 3 Plan Distribuţie canale subterane este prezentată reţeaua de canalizare.
1.7. Planul conductelor
Principalele conductele prin care se tranzitează substanţe periculoase sunt următoarele:
- conducta de metanol de la rezervoarele de metanol la instalaţia de fabricare a
formaldehidei: Dn = 40 mm; L = 70 m; debit vehiculat: 5000 kg/h metanol.
- conducta de formaldehidă de la instalaţia de fabricare la rezervoarele de
formaldehidă: Dn = 50 mm; L = 80 m; debit vehiculat: 8600 kg/h soluţie formaldehidă 50%
traseu existent
- conducta de formaldehidă de la rezervoarele de formaldehidă la instalaţia de
fabricare răşini: Dn = 100 mm; L = 200 m; debit vehiculat 70 – 75 t/h (numai în timpul
alimentării reactoarelor de fabricare răşini, cca. 30 minute la fiecare şarjă).
În afara acestor conducte principale mai există o serie de conducte de legătură la
rezervoarele de depozitare în cuvele de retenţie şi în cadrul instalaţiilor de fabricare
formaldehidă şi răşini ureo-formaldehidice.
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 1 Pag. 33 din 141
Pentru protecţia conductelor de la rezervoare la instalaţia de fabricare formaldehidă şi
retur, precum şi de la rezervoare la instalaţia de fabricare răşini, în zona de traversare a
liniilor CF şi a aleii de circulaţie de pe partea de est a rezervoarelor de metanol şi de
formaldehidă, sunt montate limitatoare de gabarit (înălţime) şi bariere de protecţie, (imagini
anexate).
1.8. Planul clădirilor
Conform Scenariilor de securitate la incendiu, clădirile şi construcţiile de pe
amplasamentul platformei Kronospan au fost clasificate din punct de vedere al riscului la
incendiu şi au fost încadrate în categorii de pericol de incendiu.
Construcţiile de pe amplasament şi încadrarea lor pe categorii de pericol este
prezentată în tabelul nr.1.5 de mai jos.
Tabel 1.5 Construcţii existente pe amplasament
Denumire Suprafaţa
(mp)
Înălţime Categoria de pericol la
foc/Risc de incendiu
SECŢIA PAL
Clădirea halei de fabricaţie PAL 33.750 - C
Risc de incendiu mare
- Sector prelucrare aşchii
uscate
1.500 15
- Sector formare covor 1.500 15
- Linia de presare 1.875 10
- Linia de secţionare 1.125 8
- Condiţionare şi finisare 4.500 8
- Sector înnobilare placi 9.750 8
- Depozit produse finite şi
spaţii PSI
13.500 8
Cabina centrala de comandă 132 5
Şopron expediţie 1.125 8
Post – trafo 120 4
Magazie de zi 150 5
Sala pompe termoulei 300 5
Sala unitate hidraulica 72 5
Sala instalaţii forţă presa 90 5
Sala compresoare 180 5
Sala laborator electric 105 5
Magazie de zi 90 5
Clădire pregătire aşchii umede 3.000 -
- Sector mori de mărunţire 1.500 12
- Sector însilozare aşchii 750 15
- Sector separare aşchii 750 12
Şopron tocătura 7.875 12
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 1 Pag. 34 din 141
Denumire Suprafaţa
(mp)
Înălţime Categoria de pericol la
foc/Risc de incendiu
Sala cazan termoulei 126 5
Platforme pt. utilaje în aer liber 2.450 -
Instalaţie forţă zona verde 300 5
Şopron tocător 200 4
Tablou electric şi cabina comanda
tocător
94 4
SECŢIA CHIMICĂ
Hala fabricaţie răşini ureice pulbere 765,5 18,0 D
Risc incendiu mijlociu
Depozit clei şi aditivi 1.510,0 15,0
Depozit clei pulbere 1.135,0 15,0
Hala fabricaţie răşini lichide 1.135,0 15,0
Depozitul de uree 2.257,0 15,0
Clădire administrativă 500 6
Centrala termică 1531
Clădire pentru generatorul de abur
şi atelier de întreţinere
300
SECŢIA MDF
Clădirea halei de fabricaţie 38.945 -
C
Risc de incendiu mare
- Sala pompe oleotermice 867 10
- Sector formare covor 1.155 18
- Linia de presare 6.160 10
- Zona platforme de condiţionare 3.787 7
- Zona linie finisare 3037 7
- Zona linie croire 765 7
- Zona linie înnobilare 3.333 7
- Zona linie de ambalare 1500 7
Depozit produse finite 18.341 7
Copertina expediţie 1.183 7
Atelier întreţinere 373 10
Atelier mecanic 373 10
Magazie de zi 1.114 10
Anexe sociale 840 7
Şopron deşeuri pentru centrala
termică
2.392 10
Posturi trafo joasă tensiune 442 7
Clădire defibrator 1.654 -
- Hala sortare – staţie
- Adezivi – defibrare
1.206 30
18
Posturi transformare 448 7
Şopron tocătura 2.438 15
Şopron cojitor 420 10
Centrala termică - MDF 1042 33,5 D
Risc incendiu mijlociu
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 1 Pag. 35 din 141
Construcţii speciale
Denumire Suprafaţa
(mp)
Categoria de pericol la
foc/Risc de incendiu
Instalaţie de formaldehida, pe platforma
betonata
340 A
Risc incendiu foarte mare
Gospodăria de apă de incendiu a
platformei
Rezervor de apă (Clădire anti-incendiu)
638 D
Risc incendiu mijlociu
Post trafo (110/20 kv) C
Risc de incendiu mare
Turnuri de răcire 370 -
Cuva de retenţie la rezervoarele de
formaldehidă
1115 A
Risc incendiu foarte mare
Cuva de retenţie la rezervoarele de
metanol, inclusiv rampa CF
1325 A
Risc incendiu foarte mare
Staţie centralizata de spumă pentru stins
incendiu
-
Bazine ape pluviale 25600 -
1.9. Detalii despre numărul de personal, programul de lucru
Pe amplasamentul îşi desfăşoară activitatea un număr de 479 persoane repartizat pe
schimburi astfel:
- în schimbul I: 249 persoane din care personal productiv cca. 179 persoane care
lucrează şi în zilele libere şi sărbători legale.
- în schimbul II: 115
- în schimbul III: 115
În afara personalului propriu în cadrul amplasamentului mai pot fi prezente persoane
ale firmelor cu care societatea are contract, personal de control, vizitatori.
În zonele cu pericol din partea chimică: rezervoarele de metanol, rezervoarele de
formaldehidă, instalaţia de fabricare formaldehidă şi instalaţia de fabricare răşini există câte o
persoană la pupitrul de comandă care inspectează şi zonele enumerate, de două ori pe schimb.
La descărcare-încărcare din cisterne şi autocisterne participă 2-3 persoane.
În cadrul zonelor cu pericol pe lângă personalul direct implicat în activitatea de
producţie, mai pot fi prezente persoane care asigură mentenanţa, personal de conducere sau
personal din afara amplasamentului
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 1 Pag. 36 din 141
1.10. Substanţe şi procese periculoase
1.10.1. Inventarul substanţelor periculoase
În Tabelul.1.6 este prezentat inventarul substanţelor clasificate ca periculoase conform
HG 804/2007 prezente pe amplasament.
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 1 Pag. 37 din 141
Tabel 1.6 . Inventarul substanţelor periculoase
Instalaţia /
partea de
instalaţie
Substanţa
periculoasă*
Nr. CAS Procesul/
operaţia
Cantitatea
totală
deţinută
(to)
Cantitatea
maxima de
substanţă
periculoasă
prezentă
(to)
Indicaţii
despre
pericole
speciale
(fraze de
risc)
Încadrarea în
prevederile
HG 804/2007
Anexa nr. 1
Categoriile
de pericol
Depozit de
metanol/
Instalaţie de
fabricare
formaldehidă
Metanol 67 – 56-1
Depozitare/
Fabricare
formaldehidă
Fabricare răşini
1500 2400 R: 11 –
23/24/25-
39/23/24/25
Partea 1 - foarte
inflamabil
- toxic
Depozit de
formaldehida/
Instalaţie de
fabricare
formaldehidă/I
nstalaţia de
fabricare răşini
Formaldehida
soluţie
50-00-0 2400 6400 R: 23/24/25
– 34- 40-43
Partea 2, pct.2 - toxic
Instalaţie de
fabricare
formaldehidă
Săruri de
răcire
7632-00-0
7757-79-1
7631-99-4
Fabricare
formaldehidă
30 30 R: 8-25 Partea 2 - oxidant
- toxic
Instalaţie apă
demi (inst.
formaldehidă)
Nalco BT13
108-91-8
110-91-8
100-37-8
Demineralizare
apă
0,1 0,2 R:10-21/22-
34-52
Partea 2, pct.6
- inflamabil
Turnuri de
răcire (inst.
formaldehidă)
Nalco WT326 67-63-0
7173-51-5
Tratare apă 0,1 0,2 R:10-34-50 Partea 2, pct.6,
9i
- inflamabil
- periculos
pentru mediu
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 1 Pag. 38 din 141
Instalaţia /
partea de
instalaţie
Substanţa
periculoasă*
Nr. CAS Procesul/
operaţia
Cantitatea
totală
deţinută
(to)
Cantitatea
maxima de
substanţă
periculoasă
prezentă
(to)
Indicaţii
despre
pericole
speciale
(fraze de
risc)
Încadrarea în
prevederile
HG 804/2007
Anexa nr. 1
Categoriile
de pericol
Instalaţia de
fabricare răşini
pulbere
Resoscinol 108-46-3
Depozitare/
fabricare răşini
pulbere
20 25 R: 22-36/37-
50
Partea 2, pct.9i - periculos
pentru mediu
Instalaţia de
fabricare răşini
lichide
Trietilamină 121-44-8 Fabricare răşini 0,15 0,3 R: 11,
20/21/22, 35
Partea 2 pct. 7b - foarte
inflamabil
Laborator
Toluen 108-88-3
Analize de
laborator
1,1 1,5 R: 11, 38,
48/20, 63,
65
Partea 2 pct. 7b - foarte
inflamabil
Laborator
Atelier
întreţinere Acetona 67-64-1
Analize de
laborator
Mentenanţă
echipamente
0,1 0,5 R: 11, 36,
66, 67
Partea 2 pct. 7b - foarte
inflamabil
Instalaţia de
fabricare PAL
Instalaţia de
fabricare MDF
JAM 3005 84133-50-6
111-30-8
Înscripţionare
plăci
0 0,1 R: 43-51-
36/37/38
Partea 2. pct.
9ii
- periculos
pentru mediu
Rezervoare de
motorina
Motorina 68476-34-6
67784-80-9
Combustibil 80 102,5 R:10-40-
36/37
Partea 1 - inflamabil
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 1 Pag. 39 din 141
În afara substanţelor periculoase prezente în rezervoarele de depozitare şi instalaţii în
amplasament mai sunt prezente metanol şi formaldehidă în rezervoare intermediare şi
mijloacele de transport, astfel:
- 2 rezervoare de omogenizare formaldehidă de 100 m3 fiecare, cca. 180 tone total.
- autocisterne cu soluţie de formaldehidă: 1 autocisternă la rampă (cca. 24 tone).
- cisterne CF cu metanol: 18-20 cisterne (cca. 1000 tone) din care 1-2 cisterne la rampa
de descărcare;
Aceste cantităţi se regăsesc în rezervoarele de depozitare metanol respectiv
formaldehidă.
Semnificaţia frazelor de risc a substanţelor periculoase prezente este următoarea:
- R8 – Contactul cu materiale combustibile poate provoca incendiu
- R10 - Inflamabil
- R11 - Foarte inflamabil;
- R22 - Nociv în caz de înghiţire
- R25 – Toxic în caz de înghiţire;
- R34 - Provoacă arsuri;
- R35 – Provoacă arsuri grave;
- R 38 – Iritant pentru piele.
- R40 - Posibil efect cancerigen - dovezi insuficiente ;
- R43 - Poate provoca sensibilizare în contact cu pielea;
- R50 – Foarte toxic pentru organismele acvatice
- R51- Toxic pentru organismele acvatice
- R52 – Nociv pentru organismele acvatice
- R 65 – Nociv: poate provoca afecţiuni pulmonare în caz de înghiţire.
- R 66 – Expunerea repetata poate cauza uscarea sau crăparea pielii.
- R 67 – Inhalarea vaporilor poate provoca somnolenta şi ameţeală.
- R21/22 – Nociv în contact cu pielea şi prin înghiţire
- R23/25 - Toxic prin inhalare şi prin înghiţire;
- R36/37 – Iritant pentru ochi şi sistemul respirator
- R48/20 - Nociv: pericol de afectare serioasa a sănătăţii la expunere prelungită prin
inhalare
- R23/24/25 - Toxic prin inhalare, în contact cu pielea şi prin înghiţire.
- R36/37/38 – Iritant pentru ochi, sistemul respirator şi pentru piele
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 1 Pag. 40 din 141
- R39/23/24/25- Toxic: pericol de efecte ireversibile foarte grave prin inhalare, în
contact cu pielea şi prin înghiţire.
1.10.2. Informaţii relevante pentru securitate ale substanţelor periculoase prezente
Formaldehida soluţie
- Nr. CAS : 50-00-0
- Fraze de risc : R23/24/25 - 34- 40-43, simbol de pericol: T
Semnificaţia frazelor de risc este următoarea:
- R34 - Provoacă arsuri;
- R40 - Posibil efect cancerigen - dovezi insuficiente ;
- R43 - Poate cauza o iritare prin contact cu pielea;
- R23/24/25 - Toxic prin inhalare, în contact cu pielea şi prin înghiţire.
Proprietăţi fizico – chimice
- Starea de agregare: soluţie lichidă;
- Densitate: 1,130-1,140g/cm3
;
- Presiune de vapori: 17,5mmHg la 25oC;
- PH: 2,5-3,5;
- Temperatura de inflamabilitate: 62oC
- Temperatura de autoaprindere: 300oC;
- Limite de explozie - inferioară: 7% vol;
- Superioară: 73% vol.
- În soluţie are tendinţa de polimerizare cu formare de paraformaldehidă, procesul este
reversibil prin încălzirea soluţiei;
- În aer se oxidează cu formare de acid formic, metanolul este utilizat ca inhibitor.
Proprietăţi toxicologice
- LD 50(şobolan oral): 800 mg/kg;
- TC - om inhalare: 17mg/mc/30min cauzează lăcrimarea ochilor şi schimbarea
respiraţiei;
- Ochi uman: 4 ppm/5 min cauzează iritaţii;
- LC50: 815 ppm (1002,45 mg/m3); *
- IDLH: 20 ppm (24,6 mg/m3); *
- EPRG 2: 10 ppm.
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 1 Pag. 41 din 141
Notă*: valorile menţionate sunt conform NIOSH (National Institute for Occupational
Safety and Health, Institutul Naţional pentru Siguranţă şi Sănătate, SUA)
Formaldehida exercită o acţiune iritantă şi necrozantă asupra pielii şi mucoaselor. Este
recunoscută acţiunea sa antiplasmatică şi asupra sistemului nervos.
Intoxicaţia acută apare în cazul expunerii prelungite sau inhalării unor cantităţi mari
de vapori de formol. Moartea poate surveni în cazuri de ingerare a 10 - 20 ml sol. Conc.
Expunerea persoanelor la concentraţii de peste 7 mg/m3 formaldehida, duce la intoxicaţie
cronică.
Formaldehida este încadrată în HG 1408/2008 ca posibil cancerigen pentru om..
Proprietăţi ecotoxicologice
- În sol se solubilizează uşor şi se degradează în câteva ore;
- În aer fotolizează formând radicali de hidroxil; în prezenţa luminii are timp de
degradare de câteva ore.
Comportare în caz de accident
- În caz de deversări vor produce vapori toxici, iritanţi şi inflamabili;
- În caz de incendiu poate produce vapori toxici, pentru intervenţie sunt necesare
aparate de respiraţie izolante;
- În apă este foarte solubilă putând fi diluată la concentraţii scăzute la care nu mai
există pericol de incendiu.
- În medii închise sau semi-închise poate formă cu aerul atmosfere explozive în limite
largi.
Metanolul
- Nr. CAS : 67 - 56-1;
Fraze de risc: R11 -23/24/25-39/23/24/25
Semnificaţia frazelor de risc este următoarea:
- R11 - Foarte inflamabil;
- R23/24/25 - Toxic prin inhalare, în contact cu pielea şi prin înghiţire.
- R39/23/24/25- Toxic: pericol de efecte ireversibile foarte grave prin inhalare, în
contact cu pielea şi prin înghiţire;
Proprietăţi fizico –chimice
- Aspect: clar lichid;
- Miros: alcoolic;
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 1 Pag. 42 din 141
- Densitate relativă:0,792 (200C);
- Punct de topire/punctul de îngheţare: -97,80C;
- Punct de fierbere: 64,5oC;
- Punct de aprindere: 110C (TCC);
- Temperatura de autoaprindere: 385oC;
- Limite de explozie - inferioară: 6% vol;
- Superioară: 36 % vol.
- Produşi de descompunere periculoşi formaţi în caz de incendiu: monoxid de carbon,
bioxid de carbon şi formaldehidă.
- Arde cu flacără invizibilă. Zona periculoasă trebuie să fie identificată şi delimitată
folosind semnalizatoare adecvate de avertizare şi securizare..
Proprietăţi toxicologice
- DL50 (oral şobolan) 5628 mg/kg;
- CL50 (inhalare/4h/şobolan): =85 mg/l = 64000ppm;
- LC50: 128000ppm (98462mg/m3), (valoare ajustată la 30minute)
- IDLH: 6000 ppm (7800mg/m3)
- EPRG 2: 1000ppm.
Metanolul se comportă ca un toxic cumulativ cu eliminare foarte lentă, fapt care îl
diferenţiază de alcoolul etilic. Toxicul poate pătrunde în organism prin inhalare, prin ingestie
sau cutanat.
Intoxicaţia pe cale respiratorie este cea mai frecventă în industrie. Vaporii de alcool
metilic provoacă iritarea mucoaselor nazale şi oculare, ameţeli, dureri de cap şi tulburări
digestive. Aceste simptome dispar rapid, dacă accidentatul este îndepărtat de urgenţă din
atmosfera poluată, În cazul inhalărilor masive şi prelungite, pot apare grave tulburări oculare
care, în final, conduc la orbire.
Intoxicaţia prin ingerare reprezintă forma cea mai gravă şi se produce la cantităţi de
30 - 100 ml metanol. După o perioadă scurtă de latenţă, apar semnele beţiei, care - în cele
mai multe cazuri - se termină cu stări comatoase.
În cazul contactului cutanat prelungit, apar dermatoze, explicabile în special prin
distrugerea stratului cutanat lipoacid. Eliminarea alcoolului metilic se produce în proporţie
redusă (cea. 14 %) sub formă nemodificată în aerul expirat, 3 % în urină ca atare şi 3 % se
regăseşte tot în urină ca acid formic. Se recomandă folosirea cremelor pentru protejarea
epidermei.
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 1 Pag. 43 din 141
În caz de ingerare sau inhalare produce afectarea vederii. Lezarea specifică a celulei
retiniene a fost explicată prin tendinţa toxicului de a se cumulat în ţesuturile oculare.
Tulburările vizuale, caracteristice intoxicaţiilor cu alcool metilic, apar cel mai târziu în a
doua zi de evoluţie. La început vederea este neclară, înceţoşată, mai ales în ceea ce priveşte
distingerea obiectelor îndepărtate. Imediat după această fază, iar în unele cazuri concomitent,
apar fenomene de îngustare concentrică a câmpului vizual, fotofobie, forme cea constituie
semne clinice valoroase în diagnosticul intoxicaţiei acute. Dacă vederea nu se ameliorează în
interval de o săptămână, agravarea ulterioară este foarte probabilă.
Este o substanţă puternic toxică pentru om şi vieţuitoarele acvatice. Produsul diluat
cu cantităţi mari de apă este biodegradabil. Pericolul pentru mediu este amplificat de nivelul
ridicat de inflamabilitate.
Comportare în caz de accident
- În caz de deversări va produce vapori toxici şi foarte inflamabili;
- În caz de incendiu poate produce fumuri toxici ca urmare a arderii incomplete
- În medii închise sau semiînchise poate formă cu aerul atmosfere explozive.
Motorină
- Nr. CAS : 68476-34-6
- Fraze de risc: R 10-40-36/37 Inflamabil
Semnificaţia frazelor de risc este următoarea:
- R10 - Inflamabil;
- R 40 - Posibil efect cancerigen-dovezi insuficiente;
- R 36/37 - Iritant pentru ochi, pentru sistemul respirator;
Proprietăţi fizico –chimice
- Starea de agregare: lichid limpede de culoare galbenă;
- Miros: miros specific de produs petrolier;
- Densitate: max. 845 kg/m3 la 15°C;
- Interval de fierbere:180°C-365°C;
- Punct de aprindere: min 55oC;
- Temperatura de autoaprindere: >932°C;
- Limite de explozie - inferioară: 0,6% vol;
- Superioară: 7,5% vol.
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 1 Pag. 44 din 141
Proprietăţi toxicologice
- DL50 (şobolan, ingestie) >2000mg/kg– slab toxic;
- LC50 (şobolan, inhalare) >5000 mg/m3 – slab toxic.
- Inhalarea excesiva a aerosolilor sau ceţii poate provoca iritaţia tractului respirator,
cefalee, ameţeli, greaţa, vărsături şi pierderea coordonării, în funcţie de concentraţia şi durata
expunerii. Inhalarea poate provoca euforie, aritmie cardiaca, stop respirator şi efecte toxice
asupra sistemului nervos central. Efectele secundare pot include hipoxie (insuficient oxigen în
celule), infecţie şi disfuncţie pulmonara cronică. Dacă se produc vărsături după indigestie şi
dacă produsul petrolier este aspirat în plămâni, pot apărea hemoragii şi edem pulmonar, până
la implicarea rinichilor şi pneumonită chimică. De asemenea, aspiraţia motorinei poate duce
la depresiune nervoasă temporară sau excitaţie
Comportare în caz de accident
- În caz de deversări:
- Poate produce vapori inflamabili;
- Este periculos pentru ecosistemul acvatic;
- Pe apă produsul va pluti sub formă de peliculă;
- În sol produsul se infiltrează în sol, se acumulează prin absorbţie. În cantitate
suficient de mare, poate ajunge în pânza freatică.
- Poate produce incendii violente cu degajare mare de căldură şi fumuri toxice ca
urmare a arderii incomplete;
- În medii închise sau semiînchise vaporii pot forma cu aerul atmosfere explozive.
Săruri de răcire
- Nr. CAS : 7632-00-0 (azotit de sodiu-40%)
7757-79-1 (azotat de potasiu-53%)
7631-99-4 (azotat de sodiu-7%)
- Fraze de risc: R 8-25
Semnificaţia frazelor de risc este următoarea:
- R8 - Oxidant;
- R 25 – Toxic prin înghiţire;
Proprietăţi fizico –chimice
- Conţine: - azotit de sodiu: 40%;
- Azotat de potasiu: 53%;
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 1 Pag. 45 din 141
- Azotat de sodiu-7%.
- Starea de agregare: solid, în instalaţie este utilizat sub formă de topitură;
- Densitate: max. 1940 kg/m3;
- Temperatură de topire: 142oC
- Solubilitate în apă: la 20oC: 1000g/l, la 50
oC: 3000g/l;
- PH sol. 1%: 7-9
- Temperatură de descompunere: > 500oC
Proprietăţi toxicologice
- LD 50(oral şobolan): 85mg/kg (azotit de sodiu).
Contactul superficial cauzează iritarea pielii şi a mucoaselor şi, eventual, efecte
caustice asupra ochilor, căilor respiratorii, stomacului şi canalului digestiv. După ingestie se
absoarbe rapid, duce la dureri abdominale, vomă, diaree, reducerea tensiunii arteriale,
dereglări ale ritmului cardiac, cefalee, vertij. Cantităţi mai mari de 0,5g au efecte toxice, doze
de peste 3g au efecte grave, doză letală fiind în jur de 6g.
Comportare în caz de accident
Produsul este oxidant - trebuie evitat contactul cu substanţe organice uşor oxidabile,
acizi, bioxid de carbon, peroxizi, amâne, amide, piro sulfaţi. La temperaturi înalte poate
dezvolta reacţii violente, însoţite de o creştere a presiunii şi degajare de gaze toxice (oxizi de
azot).
Semnificaţia notaţiilor utilizate la acest punct este următoarea:
- LD50: doză letală pentru 50% din populaţia expusă
- TC: concentraţie care produce efecte toxice
- LC50: concentraţie letală pentru 50% din populaţia expusă;
- IDLH: concentraţia maximă a noxelor într-un mediu din care un angajat poate ieşi în
interval de 30 de minute fără nici un simptom care să-i îngreuneze ieşirea sau orice alt efect
ireversibil asupra sănătăţii (valori stabilite de NIOSH – Institutul Naţional de Sănătate şi
Securitate Ocupaţională – SUA).
- EPRG 2: Valori de referinţă în planificarea de urgenţă (ERPG) - concentraţia
maximă în aer sub care aproape toate persoanele ar putea fi expuse timp de până la o oră fără
a se confrunta sau ar dezvolta efecte ireversibile grave de sănătate sau simptome care ar putea
afecta capacitatea unui individ de a lua măsuri de protecţie (valori stabilite de AIHA -
Asociaţia Americană de Igiena Industrială – SUA).
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 1 Pag. 46 din 141
Nalco BT 13
Fraze de risc: R10-21/22-34-52
Nr. CAS (amestec): 108-91-8, 110-91-8, 100-37-8
Proprietăţi fizico chimice
- amestec având în compoziţie următoarele substanţe periculoase:
Denumire
substanţă
periculoase
Nr.
EINECS
ELINCS
Nr. CAS Fraze de risc Compoziţie
% (masă)
Cicloxexilamina 203-629-0 108-91-8 R: 10, 21/22, 34 10-30
Morfolină 203-815-1 110-91-8 R: 10, 20/21/22, 34 5-10
Dietiletanolamina 202-845-2 100-37-8 R: 10, 20/21/22, 34 5-10
- aspect: lichid galben deschis cu miros de amină;
- punct de inflamabilitate: 55 oC;
- greutate specifică: 0,98-0,99 g/cm3;
- solubilitate în apă: complet solubil;
- punct de congelare: -3 oC.
Proprietăţi toxicologice
- toxicitate orală acută: LD50 (şobolan): 779 mg/kg (date pentru produs similar);
- toxicitate dermică acută: LD50 (şobolan): 2,055 mg/kg(date pentru produs similar);
- toxicitate acută în caz de inhalare: LD50 (şobolan): > 12000 ppm (8h) (date pentru
produs similar);
- produsul este clasificat ca nociv în contact cu pielea şi prin înghiţire.
Proprietăţi ecotoxicologice
- LC50 peşti: 650 mg/l (exp. 96 h);
- LC 50 daphnia: 190 mg/l (exp. 48 h);
- EC50/LC50 alge: 5,000 mg/l.
- produsul este clasificat ca nociv pentru mediu acvatic;
- se anticipează că fracţia organică a produsului este uşor biodegradabilă;
- nu se anticipează ca produsul să aibă potenţial de bioacumulare.
Comportarea în caz de accident
- produsul se poate aprinde cu surse de aprindere puternice (clasificat ca inflamabil).
Aprinderea se poate realiza şi cu surse de aprindere slabe dacă produsul este încălzit în
prealabil;
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 1 Pag. 47 din 141
- la contactul cu oxidanţi puternici se poate genera căldură, provoca incendii sau
explozii;
- în caz de incendiu poate degaja vapori şi gaze toxice (oxizi de carbon, oxizi de azot,
vapori de amine, etc.) rezultate din ardere şi descompunere.
Nalco BT WT 326
Fraze de risc: R10-34-50
Nr. CAS (amestec): 67-63-0, 7173-51-5
Proprietăţi fizico chimice
- amestec având în compoziţie următoarele substanţe periculoase:
Denumire
substanţă
periculoase
Nr.
EINECS
ELINCS
Nr. CAS Fraze de risc Compoziţie
% (masă)
Izopropanol 200-661-7 67-63-0 R11-36-67 5 - 10
Clorură de
didecil-demetil-
amoniu
230-525-2 7173-51-5 R22-34-50 10 - <25
- aspect: lichid incolor cu miros alcoolic;
- punct de inflamabilitate: 36 oC;
- greutate specifică: 0,97 g/cm3;
- solubilitate în apă: complet solubil;
- punct de congelare: -7 oC;
- punct de fierbere: 83oC.
Proprietăţi toxicologice
- nu există informaţii toxicologice pentru acest produs;
- produsul nu este clasificat ca având toxicitate relevantă.
Proprietăţi ecotoxicologice
- LC50 păstrăv curcubeu: 1 mg/l (exp. 96 h);
- LC 50 daphnia: 0,094 mg/l (exp. 48 h);
- EC50/LC50 alge: 0,023 mg/l (exp. 96 h).
- produsul este clasificat ca foarte toxic pentru mediu acvatic;
- se anticipează că fracţia organică a produsului este uşor biodegradabilă;
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 1 Pag. 48 din 141
- substanţele componente au potenţial scăzut de bioacumulare.
Comportarea în caz de accident
- produsul se poate aprinde cu surse de aprindere puternice (clasificat ca inflamabil).
Aprinderea se poate realiza şi cu surse de aprindere slabe dacă produsul este încălzit în
prealabil;
- la contactul cu oxidanţi puternici se poate genera căldură, provoca incendii sau
explozii;
- în caz de incendiu poate degaja vapori şi gaze toxice (oxizi de carbon, oxizi de azot,
acid clorhidric, etc.) rezultate din ardere şi descompunere.
- poate provoca poluări grave în caz de deversare în apele de suprafaţă sau apele
subterane.
Resoscinol
Fraze de risc: R22-36/37-50
Nr. CAS: 108-46-3
Nr. EC: 203-585-2.
Proprietăţi fizico chimice
- aspect: solid (fulgi) alb sau slab gălbui cu miros uşor fenolic;
- punct de inflamabilitate: 164 oC;
- greutate specifică: 1285 kg/m3;
- solubilitate în apă: 1100 g/l
- punct de topire: 109-111 oC;
- punct de fierbere: 281oC.
Proprietăţi toxicologice
- toxicitate orală acută: LD50 (şobolan): 300-980 mg/kg;
- toxicitate dermică acută: LD50 (iepure): 3360 mg/kg;
- produsul este clasificat ca nociv prin înghiţire.
Proprietăţi ecotoxicologice
- LC 50 peşte: 40 mg/l (exp. 96 h);
- LC 50 daphnia: 78 mg/l (exp. 48 h);
- produsul este clasificat ca foarte toxic pentru mediu acvatic;
- produsului este biodegradabil.
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 1 Pag. 49 din 141
Comportarea în caz de accident
- produsul este combustibil – se poate aprinde în cazul implicării într-un incendiu
puternic;
- în caz de incendiu poate degaja oxizi de carbon;
- poate provoca poluări grave în caz de deversare în apele de suprafaţă sau apele
subterane.
Trietilamina
Fraze de risc: R11- 20/21/22-35
Nr. CAS: 121-44-8
Nr. EINECS: 204-469-4.
Proprietăţi fizico chimice
- aspect: lichid incolor până la gălbui cu miros caracteristic de amină;
- punct de inflamabilitate: -11 oC;
- greutate specifică: 0,73 g/cm3;
- solubilitate în apă: 133 g/l (20 oC);
- temperatura de autoaprindere: 215 oC;
- limite de explozie - inf.: 1,6 % vol;
- sup.: 9,3 % vol.
- punct de fierbere: 90 oC.
Proprietăţi toxicologice
- la ingerare produsul poate provoca arsuri grave;LD 50 (şobolan): 460 mg/kg;
- inhalare: LC50 (şobolan): 6,0 mg/l (în 2h);
- toxicitate dermică acută: LD50 (iepure): 416 mg/kg;
- produsul este clasificat ca nociv prin inhalare, în contact cu pielea şi prin înghiţire.
Proprietăţi ecotoxicologice
- LC50 peşte: 43,7 mg/l (exp. 96 h);
- LC 50 daphnia: 200 mg/l (exp. 48 h);
- EC0 alge: 1 mg/l (exp. 96 h).
Comportarea în caz de accident
- produsul este foarte inflamabil – se poate aprinde cu surse de aprindere cu energie
scăzută;
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 1 Pag. 50 din 141
- în caz de incendiu poate degaja gaze şi vapori toxici (oxizi de carbon, oxizi de azot,
vapori de amine);
- vaporii pot forma cu aerul atmosfere explozive.
Toluen
Fraze de risc: R11- 63-48/20-65
Nr. CAS: 108-88-3
Nr. EINECS: 203-625-9.
Proprietăţi fizico chimice
- aspect: lichid incolor cu miros caracteristic;
- punct de aprindere: 4 oC;
- densitate: 0,87 g/cm3;
- solubilitate în apă: 0,52 g/l (20 oC);
- limite de explozie - inf.: 1,2 % vol;
- sup.: 8 % vol.
- temperatura de autoaprindere: 535 oC;
- temperatura de fierbere: 110,6 oC.
Proprietăţi toxicologice
- toxicitate orală acută: LD50 (şobolan): 636 mg/kg;
- toxicitate acută prin inhalare: LC50 (şobolan): 28,1 mg/l (4 h);
- toxicitate dermică acută: LD50 (iepure): 12124 mg/kg;
- produsul poate avea efecte pe termen lung asupra sănătăţii prin inhalare.
Proprietăţi ecotoxicologice
- LC50 păstrăv curcubeu: 5,8 mg/l (exp. 96 h);
- LC 50 daphnia: 6 mg/l (exp. 48 h);
- IC 50 alge: 12 mg/l (exp. 72 h).
Comportarea în caz de accident
- produsul este foarte inflamabil – se poate aprinde cu surse de aprindere cu energie
scăzută;
- în caz de incendiu poate degaja gaze şi vapori toxice (oxizi de carbon, oxizi de azot,
produse de descompunere parţială);
- vaporii pot forma cu aerul atmosfere explozive.
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 1 Pag. 51 din 141
Acetona
Fraze de risc: R11- 36 – 66 - 67
Nr. CAS: 67-64-1
Nr. EINECS: 200-662-2.
Proprietăţi fizico chimice
- aspect: lichid incolor cu miros caracteristic;
- punct de inflamabilitate: -18 oC;
- densitate: 0,79 g/cm3;
- solubilitate în apă: complet solubil;
- limite de explozie - inf.: 2,6 % vol;
- sup.: 13 % vol.
- temperatura de autoaprindere: 465 oC;
- temperatura de fierbere: 55,8 - 56,6 oC;
- punct de topire: 94,7 oC.
Proprietăţi toxicologice
- toxicitate orală acută: LD50 (şobolan): 5800 mg/kg;
- toxicitate dermică acută: LD50 (iepure): 20000 mg/kg.
Proprietăţi ecotoxicologice
- Nu există informaţii relevante;
- Este puţin periculos pentru ape.
Comportarea în caz de accident
- produsul este foarte inflamabil – se poate aprinde cu surse de aprindere cu energie
scăzută;
- în caz de incendiu poate degaja gaze şi vapori toxice (oxizi de carbon, oxizi de azot);
- vaporii pot forma cu aerul atmosfere explozive.
JAM 3005
Fraze de risc: R36/37/38 – 43 - 51
Nr. CAS (amestec): 84133-50-6, 111-30-8
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 1 Pag. 52 din 141
Proprietăţi fizico chimice
- amestec având în compoziţie următoarele substanţe periculoase:
Denumire substanţă
periculoase
Nr.
EINECS
ELINCS
Nr. CAS Fraze de risc Compoziţie
% (masă)
Alkiloxipolyetileneoxletanol - 84133-50-6 R51 1 - 3
Glutaraldehide 203-856-5 111-30-8 R36/37/38-43 < 10
- aspect: lichid incolor cu miros nesemnificativ;
- punct de inflamabilitate: N/A;
- greutate specifică: 1 g/cm3;
- solubilitate în apă: complet solubil;
- punct de congelare: N/A;
- punct de fierbere: 100 oC.
Proprietăţi toxicologice
- produsul poate fi dăunător dacă este înghiţit sau absorbit prin piele
Proprietăţi ecotoxicologice
- Nu există informaţii relevante despre proprietăţile ecotoxicologice dar produsul este
clasificat ca toxic pentru mediu acvatic (din cauza conţinutului de
alkiloxipolyetileneoxletanol)
Comportarea în caz de accident
- poate provoca poluări în caz de deversare în apele de suprafaţă sau apele subterane.
Date suplimentare privind proprietăţile substanţelor periculoase se găsesc în fişele cu
date de securitate (ataşate în format electronic).
Un alt factor de risc toxicologic îl constituie produsele rezultate în urma unui eventual
incendiu de proporţii: CO2, CO, NOx, funingine (gaze şi fum), acestea constituind şi un factor
poluant.
Noxele care acţionează direct asupra organismului uman sunt:
- CO - pătrunde în organism numai pe cale respiratorie, trece în sânge şi deplasează
oxigenul din oxihemoglobină, formând astfel carboxihemoglobină. Datorită afinităţii foarte
mări a hemoglobinei umane faţă de CO în comparaţie cu oxigenul, concentraţii reduse de CO
în atmosferă pot inactiva o proporţie considerabilă de hemoglobină. Condiţiile defavorabile de
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 1 Pag. 53 din 141
climat (temperatura crescută, scădere presiunii barometrice) favorizează intoxicaţia cu CO;
- NOx - dintre cei şase oxizi de azot numai NO şi NO2 produc intoxicaţii directe,
ceilalţi acţionând prin produşii lor de descompunere directă: NO şi NO2. NO2 poate apare
datorită oxidării azotului atmosferic, la temperaturi înalte. Simptomatologia intoxicaţiilor cu
oxizi de azot este cea caracteristică nitriţilor constând în: vasodilataţie cu hipotensiune,
methemoglobinemie, obnubilare.
1.10.3. Procese tehnologice şi metodele de operare.
A. Procese tehnologice
1.10.3.1. Fabricarea soluţiei de formaldehidă în instalaţia existentă de 40000 t/an
Faze ale procesului tehnologic sunt:
- vaporizarea metanolului prin încălzire cu abur şi amestecarea vaporilor de metanol cu
aer la 160oC;
- oxidarea catalitică, în reactoare;
- recuperarea căldurii de reacţie;
- răcire în schimbătoare de căldură;
- absorbţie şi dizolvare, în coloana de absorbţie;
- oxidarea compuşilor organici din gazele reziduale după absorbţie, într-o unitate de
epurare catalitică cu reactor de post combustie.
Schema bloc a instalaţiei de fabricare formaldehidă este prezentată în Figura.1.1
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 1 Pag. 54 din 141
Fig. 1.1 Schema bloc de fabricare formaldehidă
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 1 Pag. 55 din 141
1.10.3.2. Depozitarea metanolului
Activitatea de depozitare a metanolului implică pe lângă depozitarea propriu zisă
descărcarea metanolului din autocisterne şi din cisterne CF precum şi pomparea metanolului
în instalaţiile de fabricare formaldehidă. Descărcarea se realizează prin cuplarea
cisternelor/autocisternelor la circuitele de descărcare prin furtunuri flexibile şi descărcarea
prin pompare în rezervoarele de depozitare.
Descărcarea cisternelor CF de metanol se face numai ziua, cisternele se descarcă în
doua zile (descărcare efectivă 50 minute/cisternă, se descarcă în acelaşi timp două cisterne,
restul fiind timp pentru manevră).
Alimentarea instalaţiei de fabricare a formaldehidei de 40000 to/an cu metanol se
realizează printr-o conductă metalică supraterană (pe estacadă) Dn = 40 mm; L = 70 m, debit
vehiculat: 5-5,5 to/h metanol.
1.10.3.3. Depozitarea formaldehidei
Activitatea de depozitare a formaldehidei implică pe lângă depozitarea propriu zisă,
descărcarea formaldehidei din autocisterne (atunci când se aprovizionează soluţie de
formaldehidă din exterior), încărcarea soluţiei de formaldehidă în autocisterne precum şi
pomparea formaldehidei în instalaţia de fabricare răşini.
Descărcarea formaldehidei se realizează prin cuplarea autocisternelor la circuitele de
descărcare prin furtune flexibile şi descărcarea prin pompare în rezervoarele de depozitare.
Încărcarea cisternelor cu formaldehidă se realizează pe sus, printr-un braţ flexibil montat
pe estacadă, cuplat la instalaţia de ventilaţie a rezervoarelor, pentru recuperarea COV.
Alimentarea instalaţiei de fabricare a răşinilor se realizează printr-o conductă metalică
supraterană (pe estacadă): Dn = 100 mm; L = 200 m; debit vehiculat 70 – 75 to/h (numai în
timpul alimentării reactoarelor de fabricare răşini, cca. 30 minute la fiecare şarjă).
1.10.3.4. Fabricarea răşinilor lichide
Fabricarea răşinilor lichide are loc în instalaţia de fabricaţie amplasată în Hala fabrici
de adezivi.
Fazele procesului de producere a răşinilor ureo-formaldehidice şi
melamino/formaldehidice lichide sunt:
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 1 Pag. 56 din 141
- policondensarea formaldehidei cu ureea/melamină, în două autoclave de 60 m3 şi o
autoclavă de 32 m3, în prezenta NaOH (soluţie) şi a acidului formic;
- distilarea în vid, cu extragerea apei în exces şi recircularea acesteia în coloana de
absorbţie a instalaţiei de formaldehidă (circuit închis);
- răcire finala, până la 35oC;
- depozitare la 20oC, în rezervoare speciale, în spaţii închise şi ventilate. Sunt 6
rezervoare pentru răşini lichide având capacităţi utile de stocare de 500 to ( 450 mc).
Fabricarea răşinilor lichide are loc pe şarje.
Schema bloc a fluxului de fabricare a răşinilor lichide este prezentată în Figura 3.3
Figura 3.3 Schema bloc fabricare răşini lichide
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 1 Pag. 57 din 141
1.10.3.5. Fabrica de PAL
Producerea plăcilor tip PAL are următorul flux tehnologic: depozitare materii prime
(rumeguş, deşeuri de lemn), debitare aşchii, prelucrare aşchii, mărunţire aşchii, uscare aşchii,
încleiere aşchii, formarea covorului de aşchii, presarea covorului de aşchii, condiţionare plăci,
finisare plăci, ambalare plăci, depozitare plăci şi expediţie.
1.10.3.6 Fabrica de MDF
Activitatea la Fabrica MDF implica următoarele operaţii de flux tehnologic: depozitare
materii prime (deşeuri de lemn, lemn rotund), tocare (pregătire tocătura, decojire lemn
rotund), defibrare, plastifiere fibra în abur săturat, presiune 7-10 bar, într-un preîncălzitor şi
defibrarea într-o moară cu două discuri, încleierea şi uscarea fibrei de lemn într-o coloană de
uscare, de la umiditatea de 80 – 98% până la 10 – 12% final, formarea covorului de fibră,
presarea covorului de fibră, condiţionare placi, finisare placi, ambalare placi, depozitare placi
şi expediţie.
B. Descrierea metodelor de operare
Procesele de depozitare a metanolului şi formaldehidei, de fabricare a formaldehidei şi
răşinilor sunt conduse de un sistem complex de automatizare cu calculator de proces de tip
DCS- „distributed control system” (sistem de control distribuit).
Un DCS este un sistem de control a unui proces de fabricaţie sau orice tip de sistem
dinamic în care subsistemele sunt controlate de unul sau mai mulţi operatori pe staţii de lucru
dar sunt distribuite în întreg sistemul. Întregul sistem de operatori este conectat prin
intermediul reţelelor de comunicare şi de monitorizare. Fluxul tehnologic (funcţionare pompe,
ventilatoare, poziţie robineţi, etc) şi informaţiile furnizate de senzorii de nivel, temperatura,
presiune, debit precum şi de sistemul de monitorizare a gazelor evacuate sunt reprezentate
grafic pe staţii de lucru, operatorul având posibilitatea, pe lângă funcţionarea automată a
sistemului, să intervină rapid în rezolvarea unor posibile situaţii de criza. Sistemul are mai
multe staţii de lucru fiecare operator al unei staţii având posibilitatea de a intervenii în
procesul pe care îl deserveşte. Staţiile de lucru sunt interconectate în DCS în aşa fel încât în
fiecare staţie se pot viziona zonele din cadrul instalaţiilor care sunt deservite împreună.
Parametrii cheie în funcţionarea instalaţiilor sunt prevăzuţi cu sisteme de alarmă şi de
interblocare care opresc automat (prin softul programului) funcţionarea instalaţiei la atingerea
unui nivel critic. Cei mai importanţi au două nivele de alarmă care vor permite operatorilor să
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 1 Pag. 58 din 141
corecteze sau în ultimă instanţă să oprească din timp funcţionarea instalaţiei pentru a evita o
posibilă situaţie de risc. Pe secvenţele afişate pe staţiile de lucru pentru instalaţia de fabricaţie
formaldehidă există un buton pentru activare manuală interblocaj astfel încât operatorul are
posibilitatea ca în caz de urgenţă să oprească imediat funcţionarea instalaţiei.
În Tabelul 1.7. sunt prezentaţi principalii parametri urmăriţi care sunt prevăzuţi cu
sisteme de alarmă şi interblocare.
Tabel 1.7 Sisteme de interblocare
Instalaţia
Partea din
instalaţie
Acţiune de interblocare Parametru/echipament urmărit
Fabricare
formaldehidă
40000 to/an
Se opreşte alimentarea cu metanol cu
închiderea ventilului de siguranţă si
oprire pompă de alimentare. Post
combustia intră în aşteptare (cu
încălzire electrică)
- debit aer
- frecvenţa pe inverter ventilator aer
- debit metanol
- concentraţia de oxigen în amestecul de
aer cu gaz recirculat
- temp. intrare gaze în reactor
- temp. ieşire gaze schimbător de
căldură primar
- temp. în reactor
- temp. sare răcire reactor
- temp. înainte de pat adiabatic
.- temp. ieşire gaze reactor după pat
adiabatic
- temp. ieşire gaze din reactor
- temp. intrare gaze în coloana de
absorbţie
- presiune pe ventilator post combustie
- temp. ieşire gaze preîncălzite post
combustie
- temp. intrare gaze în reactor post
combustie
- temp. ieşire gaze în reactor post
combustie
Rezervoare
metanol
- oprire pompă de descărcare metanol
din cisternă
- presiune max. în rezervor
- nivel max. în rezervor
- oprire pompă alimentare
- oprire pompă alimentare instalaţie
formaldehidă
- presiune min. în rezervor
Rezervoare
formaldehidă
- oprire pompă alimentare - nivel max.
Instalaţie
fabricare răşini
lichide
Oprire instalaţie de descărcare uree - oprire benzi transportoare
Oprire încărcare formaldehidă în
autoclavă (oprire pompă alimentare)
- închidere accidentală ventil automat
pe traseu alimentare
- avarie pe conducta de alimentare –
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 1 Pag. 59 din 141
Instalaţia
Partea din
instalaţie
Acţiune de interblocare Parametru/echipament urmărit
oprire flux lichid
Oprire secvenţă de lucru în autoclavă - deviaţie pH în autoclavă
Oprire dozare uree - variaţie bruscă pH în autoclavă
Oprire pompă alimentare rezervoare
răşini
- nivel max. în rezervoare răşini
Oprire pompă transvazare răşini din
autoclave în rezervoare
- închidere accidentală ventil automat
Oprire pompă încărcare autocisterne
cu răşini
- închidere accidentală ventil automat
1.11. Informaţii privind teritoriul din jurul obiectivului
Zona din jurul amplasamentului este ocupată astfel:
- Nord: linia ferată Vinţul de Jos –Sebeş în imediata apropiere a limitei incintei,
autostrada A1 (tronsonul Sibiu – Orăştie) cu nodul de legătură cu DN 1, în continuare teren
agricol şi zona de locuinţe a localităţii Lancrăm la cca. 700 m de limita incintei;
- Vest: strada Industriilor la limita incintei şi pe partea opusă străzii S.C. Holzindustrie
Schweighofer S.R.L. şi în continuare terenuri agricole pe distanţă mare 4-5 km. În această
zonă în partea de nord-vest a amplasamentului se află situată Staţia Meteo Sebeş la cca 1700
m.
- Sud: la limita incintei S.C. MOBIS S.A., societate în dezafectare şi o zonă de
locuinţe a municipiului Sebeş la cca. 490 m pe partea de vest a străzii M Kogălniceanu.
Zona de locuinţe compactă a oraşului Sebeş este situată în partea de sud-est a
amplasamentului începând cu cartierul Mihail Kogălniceanu cu primele blocuri la cca 70 m de
limita amplasamentului şi cca. 160 m de rezervoarele de metanol şi 217 m de cele de
formaldehidă.
- Est: strada Mihail Kogălniceanu la limita incintei între gardul societăţii şi stradă
existând o zonă de parcare. Pe partea opusă străzii, în dreptul amplasamentului de la nord spre
sud sunt amplasate:
- o zonă cu folosinţă industrială aparţinând SC VOLTRANS SA;
- o zonă cu folosinţă industrială aparţinând SC ALPIN 57 LUX SRL;
- o zonă cu 4-5 locuinţe P+1.
Cea mai apropiată locuinţă din această zonă este situată la 150 m de rezervoarele de
metanol şi 160 m de rezervoarele de formaldehidă, distanţa faţă de instalaţia existentă de
fabricare a formaldehidei fiind de cca. 110 m.
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 1 Pag. 60 din 141
Accesul în cadrul amplasamentului se poate realiza prin porţile situate pe latura de est
a obiectivului direct din strada Mihail Kogălniceanu.
În ANEXA 5: Amplasare în zonă (zona 1000 m) se prezintă amplasarea S.C.
KRONOSPAN SEBES S.A. în cadrul zonei apropiate.
1.12. Caracterizare climatologică
Clima în zona amplasamentului este temperat continentală – moderată specifică zonei
de dealuri şi depresiune în care particularităţile climatice generale condiţionate de poziţia
geografică se interferează cu nuanţe climatice locale caracteristice mediului urban.
Temperatura medie anuală - multianuală este de 8-10 oC cu -2 şi -4
oC iarna şi 20 – 22
oC vara. Fenomene asociate inversiunilor termice pot să se producă în zonă. Acestea sunt
favorizate atât de prezenţa poluanţilor atmosferici din activităţile industriale şi traficului auto,
cât şi de umiditatea atmosferică datorată răului Sebeş şi activităţii industriale. Se poate
menţine astfel, la suprafaţa solului, o pătură de aer rece stagnantă în care amestecurile chimice
atmosferice între componentele atmosferice şi poluanţi sunt încetinite, reducând procesul de
dispersie.
Precipitaţiile în zonă sunt destul de însemnate, cantitatea de precipitaţii anuală –
multianuală fiind de 550 - 600 mm/an.
Vânturile dominante în zonă sunt din direcţiile V-NV cu o frecvenţă anuală de 18-20%
şi S-SE cu o frecvenţă de 10-12%. Situaţia de calm atmosferic se produce în proporţie de cca.
55%.
În Figura 1.4 de mai jos este prezentată roza vânturilor pentru judeţul Alba.
Figura 1.4
1.13. Geologie, hidrologie
Terenul amplasamentului este plan, caracteristic zonelor de terasă, fiind format din
depozite de pietriş şi bolovăniş, dispuse transgresiv şi discordant peste fundamentul de
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 1 Pag. 61 din 141
suprafaţă terţiar constituit din marne argiloase roşcate, cenuşii-vineţii şi nisipuri cimentate.
Apa freatică are un nivel hidrostatic de 3,5 – 4 m, nivelul pânzei freatice fiind în strânsă
legătură cu regimul pluviometric local.
Apele de suprafaţă din zonă sunt reprezentate de râul Sebeş care curge la circa 500 m
est de amplasament şi pârâul Secaş, afluent al Sebeşului, la circa 2,5 km pe aceiaşi direcţie.
Sebeşul este afluent de stânga al Mureşului îşi are izvoarele la cca. 2000 m altitudine
(Frumoasa şi Tărtărău), schiţându-şi cursul printre Munţii Şureanu şi Cindrel pe aproximativ
93 de km. Afluenţii săi mai importanţi sunt Dobra, Nedeiu, Secaşul, Valea Mare şi Prigoana.
Debitul mediu lunar multianual pe râul Sebeş în zona localităţii Sebeş, este de 9,91
mc/sec. Debitul mediu anual, variază la staţia hidrometrica Petresti, între 4,15 mc/s, înregistrat
în 1996 si 14,8 mc/s în anul 2005. Scurgerea medie lunara cea mai mare se produce frecvent
în lunile mai - iunie când topirea zăpezilor, precipitaţiile şi combinarea lor, sunt principalele
fenomene care concura la formarea debitului.
În bazinul hidrografic Sebeş există o serie de acumulări cu scop hidroenergetic: Oasa,
Tau, Nedeiu, Petreşti dintre care cea mai apropiată: acumularea Petreşti, este situată la cca. 7
km în amonte de amplasament. Blocarea cursurilor de apa prin construirea barajelor
hidroenergetice cu reţinerea unor volume importante de apa şi amenajarea albiei râului are ca
efect diminuarea riscului de inundaţii în zonă. Zona amplasamentului prezintă risc de
inundaţii numai în cazul ruperii barajelor, situaţie în care municipiul Sebeş şi implicit zona
amplasamentului ar fi inundate. Pe cursul râului Sebeş există o serie de staţii hidrometrice
asociate barajelor de acumulare care pot transmite informaţii utile în caz de necesitate.
1.14. Caracterizare seismologică
Zonarea seismică a teritoriului României, pe scara MSK (SR 11100-1:93) (fig.1.5)
care redă intensităţile seismice probabile pe teritoriul României în cazul producerii unui
cutremur, indică faptul că zona Sebeş este situată într-un areal caracterizat de intensităţi
seismice probabile 6. Aceasta este cea mai scăzută valoare a intensităţii seismice probabile, pe
o scară care, pe teritoriu României are 4 nivele (de la 6 la 9), şi în care zonă Vrancea are cea
mai mare valoare a intensităţii seismice: 92.
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 1 Pag. 62 din 141
Fig.1.5 Zonarea seismică a teritoriului României pe baza intensităţilor pe scara
MSK conform SR 11100-1:93 „Zonarea seismică. Macrozonarea teritoriului României”.
Ca urmare a celor prezentate, conform HG 642/2005, amplasamentul este situat într-o
zonă fără risc seismic.
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 2 Pag. 63 din 141
2. IDENTIFICAREA ŞI CLASIFICAREA EVENIMENTELOR
2.1. Factori de risc
Identificarea şi evaluarea pericolelor majore presupune depistare posibilelor pericole
care provin atât din activitatea desfăşurată cât şi din proprietăţile substanţelor prezente în
cadrul amplasamentului.
În interiorul amplasamentului, pericolul de accident major este determinat de
coexistenţa unor factori de risc, prezentaţi în tabelul 2.1- lista factorilor de risc specifici
amplasamentului platformei Kronospan.
Tabelul 2.1 Lista factorilor de risc
Pericolul Factorul de risc probabil
Chimic - stocare şi vehiculare de substanţe toxice;
- scurgeri accidentale de substanţe toxice şi poluarea solului, pânzei de apă
freatică şi reţelei de canalizare în caz de scurgeri (pentru motorină);
- intoxicare în caz de ingestie (pentru metanol, formaldehidă şi săruri de
răcire);
- intoxicare cu vapori toxici în cazul unor scurgeri sau emisii de
formaldehidă sau metanol;
- poluarea aerului cu COV în caz de scurgeri de formaldehidă sau dereglări
în procesul de fabricaţie a formaldehidei;
- degajări de vapori toxici de formaldehidă în cazul producerii unui
incendiu
- poluarea aerului cu gaze de ardere şi fum în cazul producerii unui
incendiu de proporţii.
Incendiu şi
explozie
- stocare de substanţe inflamabile (metanol, formaldehidă, motorină)) ;
- incendierea rezervoarelor de metanol sau de motorină;
- incendierea unor scurgeri sau/şi emisii de substanţe inflamabile
- formarea de amestecuri de vapori sau gaze cu aer în limitele de explozie
şi explozia acestora.
- prezenţa unor cantităţi mari de substanţe combustibile (lemn)
Zonele cu pericol din cadrul amplasamentului sunt acele zone în care sunt prezente
substanţele periculoase permanent sau temporar. Pentru a identifica zonele cu pericol, se
identifică instalaţiile (părţile) din amplasament relevante pentru securitate.
Principalele instalaţii din cadrul amplasamentului sunt:
- Instalaţia de producţie formaldehida de 40000 t/an existentă (inclusiv rezervoarele de
depozitare metanol şi formaldehidă);
- Instalaţia de producţie a răşinilor melamino şi ureo-formaldehidice lichide;
- Instalaţia de producţie a răşinilor ureo -formaldehidice pulbere;
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 2 Pag. 64 din 141
- Instalaţia de fabricare PAL;
- Instalaţia de fabricare MDF.
La acestea se adaugă rezervoarele de motorină, astfel:
- 1 rezervor suprateran amplasat în zona bazinului de decantare ape din partea de nord-
est a amplasamentului, notat în identificare cu „Rezervor de motorină I”;
- 1 rezervor suprateran amplasat în partea de nord-vest a amplasamentului în
apropierea liniei CF notate în identificare cu „Rezervoare de motorină II”;
- 1 rezervor subteran amplasat pe partea de est a halei MDF notat în identificare cu
„Rezervor de motorină III”;
În Tabelul.2.2. este prezentată situaţia cantităţilor de substanţe periculoase existente în
instalaţiile din amplasament.
Tabel.2.2. Situaţia cantităţilor de substanţe periculoase
Nr.
crt. Instalaţia
Denumire
substanţa**
Cant.
Max. (t)
Mod de stocare
1
Fabricare
formaldehidă
40000 t/an
Formaldehidă soluţie 6400
(8x800)
-8 rezervoare suprateran, în
cuvă retenţie
Metanol 2500
(2x1250)
-2 rezervoare suprateran, în
cuvă de retenţie
Săruri răcire 30
În circuitul de răcire al
instalaţiei
Nalco BT13* 0,2 În circuitul instalaţiei
Nalco WT326* 0,2 În circuitul instalaţiei
2 Fabricare răşini
lichide Formaldehidă soluţie 37**
În circuitul instalaţiei
3 Fabricare răşini
lichide Trietilamina 0,3
Butoaie, bidoane în secţia
de răşini
4 Fabricare răşini
pulbere Resoscinol 25
Saci etanşi de hârtie, în
depozit de materii prime pt.
răşini pulbere
5 Fabrica MDF JAM 3005 0,05 Flacoane 1 l, în depozitul
MDF
6 Fabrica PAL JAM 3005 0,05 Flacoane 1 l, în depozitul
PAL
7 Rezervor de
motorină I Motorină 48
1 rezervor suprateran, în
cuvă
8 Rezervor de
motorină II Motorină 9
1 rezervor suprateran, în
cuvă
9 Rezervor de Motorină 45,5 1 rezervor subteran
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 2 Pag. 65 din 141
Nr.
crt. Instalaţia
Denumire
substanţa**
Cant.
Max. (t)
Mod de stocare
motorină III
10 Laborator Toluen 1,5 Butoaie, bidoane
11
Laborator
Atelier
întreţinere
Acetona 0,5 Butoaie, bidoane, flacoane
12
Linia CF –
zona parcare
cisterne
metanol
Metanol 1000***
Cisterne CF
Notă* Aferente centralei termice şi staţiei de tratare apă aparţinând de instalaţia de
fabricare formaldehidă existentă.
** Cantitatea de 37 to reprezintă cantitatea maximă de soluţie formaldehidă utilizată
la şarjă în instalaţia de fabricare răşini lichide Deoarece şarjele de fabricare răşini lichide se
încarcă cu formaldehidă succesiv şi formaldehida ca atare este prezentă în autoclave numai
până la terminarea încărcării, cantitatea care poate fi maxim prezentă a fost considerată cea
corespunzătoare unei autoclave de policondensare (sunt 2 autoclave de 60 m3/37 to
formaldehidă şi o autoclavă de 35 m3/20 to formaldehidă).
*** Cantitatea de 1000 to poate fi prezentă în cisterne CF (18-20 cisterne) aflate în
zona de parcare cisterne CF; Metanolul prezent în cisterne este descărcat în rezervoarele de
metanol şi cantitatea de metanol din cisterne se regăseşte în rezervoarele de metanol.
Pentru identificarea instalaţiilor care sunt relevante pentru securitate s-au luat în
considerare numai cantităţile de substanţe periculoase aşa cum sunt ele definite în HG
804/2007, anexa nr. 1 (substanţe periculoase conform Directivei Seveso), aşa cum au fost
încadrate în Raportul de securitate.
Ca urmare a celor prezentate în legătură cu instalaţiile din amplasament, conform
datelor din Raportul de securitate (ediţia 2013) pot fi considerate ca relevante pentru
securitate, următoarele:
- Instalaţia de fabricare formaldehidă de 40000 to care include şi rezervoarele de
depozitare metanol şi de depozitare formaldehidă;
- Instalaţia de fabricare răşini lichide;
- Rezervoarele de motorină I (situate în zona bazinului de decantare apă din partea de
nord-est a amplasamentului);
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 2 Pag. 66 din 141
- Zona de parcare cisterne metanol pe linia CF.
În Anexa 6 Secţiuni de securitate relevante, sunt prezentate pe planul amplasamentului
instalaţiile relevante pentru securitate.
2.2. Scenarii posibile pe amplasament
Pentru a analiza riscurile asociate unor accidente potenţiale în interiorul
amplasamentului în Raportul de securitate (ediţia 2014) s-a făcut o analiză sistematică a
riscurilor, în care sunt aplicate metode de analiză calitative (tip PHA- Preliminary hazard
analysis – Analiza preliminară de hazard) şi cantitative (Metoda Indicelui DOW şi metoda
bazată pe consecinţe - prin modelări ale unor scenarii de accidente.
Analiza calitativă de risc tip PHA are ca obiectiv principal stabilirea listei de
hazarduri posibile şi face posibilă ierarhizarea evenimentelor în ordinea riscului. Conform
metodologiei prezentate în Raportul de securitate ierarhizarea evenimentelor s-a făcut prin
stabilirea de nivele de gravitate şi probabilitate de la 1 la 5 în ordine crescătoare şi calculul
nivelului de risc utilizând relaţia: R = P x G, unde P este probabilitatea evenimentului, G
reprezintă gravitatea consecinţelor iar R este nivelul de risc calculat.
Rezultatul evaluării tip PHA, extrasă din Raportul de securitate, este prezentată în
tabelele 2.3.- 2.11.
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 2 Pag. 67 din 141
Tabelul.2.3 Evaluare PHA Instalaţia de fabricare formaldehidă de 40000 t/an
Ref. Hazard Cauze potenţiale Probabilitate Gravitate
Risc
Consecinţe imediate şi
finale posibile Măsuri de prevenire
A1 Scurgeri/emisii de
metanol
A1.1 Fisuri cauzate de coroziune 1 3 3 - Afectarea personalului
datorită unor emisii de
vapori toxici - dispersii
toxice
- Afectarea personalului
din apropiere prin
stropiri
- Scurgeri de metanol în
sistemul de canalizare
pluvială
- Incendiu/explozie
- Proiectare şi construcţie
conform standardelor
- Utilizarea de materiale
rezistente la coroziune (oţel
inoxidabil)
- Sistem de întreţinere şi
inspecţie
- Platformă betonata
- Sistem automat (cu
calculatoare de proces - DCS)
de oprire a alimentării cu
metanol şi izolare traseu
- Operare instalaţie din DCS
(fără personal de operare în
instalaţie)
- Plăcuţe de avertizare pericol
- Apărători de protecţie
A1.2 Întreţinere defectuoasă 2 3 6
A1.3 Defecte de material sau
proiectare defectuoasă 1 3 3
A1.4
Avarii la flanşe, ştuţuri şi
armături 3 2 6
A2 Scurgeri/emisii de
formaldehidă
A2.1 Fisuri cauzate de
coroziune/eroziune 1 3 3 - Afectarea personalului
datorită unor emisii de
vapori toxici - dispersii
toxice
- Afectarea personalului
din apropiere prin
stropiri
- Polare aer cu
formaldehidă
- Scurgeri de
formaldehidă în sistemul
de canalizare
- Proiectare şi construcţie
conform standardelor
- Utilizarea de materiale
rezistente la coroziune (oţel
inoxidabil)
- Sistem de întreţinere şi
inspecţie
- Platformă betonata
- Sistem automat (cu
calculatoare de proces - DCS)
de oprire a alimentării cu
metanol şi izolare traseu
A2.2 Întreţinere defectuoasă 2 3 6
A2.3 Avarii la flanşe, ştuţuri şi
armături 3 2 6
A2.4 Avarii la pompe 2 3 6
A2.5 Defecte de material sau
proiectare defectuoasă 1 3 3
A2.6 Erori de operare 3 2 6
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 2 Pag. 68 din 141
Ref. Hazard Cauze potenţiale Probabilitate Gravitate
Risc
Consecinţe imediate şi
finale posibile Măsuri de prevenire
A2.7
Temperatură pre mare a
gazelor la ieşirea din reactorul
de oxidare având ca rezultat
avarii (fisuri) ale conductelor
de gaze sau/şi schimbătorului
de căldură
1 3 3
- Incendiu/explozie - Operare instalaţie din DCS
(fără personal de operare în
instalaţie)
- Instruire personal
- Plăcuţe de avertizare pericol
- Securizare zonă în caz de
scurgeri
- Apărători de protecţie
A3 Scurgeri de săruri de
răcire
A3.1 Fisuri cauzate de
coroziune/eroziune 2 2 4
- Afectarea personalului
din apropiere prin
stropiri (inclusiv prin
arsuri termice)
- Proiectare şi construcţie
conform standardelor
- Sistem de întreţinere şi
inspecţie
- Plăcuţe de avertizare pericol
- Instruire personal
- Apărători de protecţie
- Materiale rezistente la
coroziune (oţel inoxidabil)
A3.2 Fisuri cauzate de
contracţii/dilataţii 2 2 4
A3.3 Întreţinere defectuoasă 2 2 4
A3.4 Neetanşeităţi la flanşe,
armături 3 1 3
A3.5 Defecte de material sau
proiectare defectuoasă 2 3 6
A3.6 Erori de operare 2 3 6
A4 Explozie la reactoarele de
oxidare
A4.1 Dereglări a parametrilor de
dozare a metanolului
(concentraţii în amestecul de
reacţie în limitele de explozie)
3 3 9
- Afectarea personalului
datorită unor emisii de
vapori toxici;
- Afectare personal prin
lovire cu resturi aruncate
de fluxul exploziei;
- Avarii la utilaje şi
echipamente
- Sistem automat (cu
calculatoare de proces - DCS)
de control a dozării amestecului
de reacţie
- Proiectare şi construcţie
conform standardelor
- Sistem de întreţinere şi
inspecţie
- Plăcuţe de avertizare pericol
- Discuri de rupere calibrate cu
tuburi de dirijare a fluxului
exploziei
- Materiale rezistente la
coroziune (oţel inoxidabil)
A4.2 Avarii la reactor cu
pătrunderea sărurilor de răcire
în spaţiul de reacţie
1 3 3
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 2 Pag. 69 din 141
Ref. Hazard Cauze potenţiale Probabilitate Gravitate
Risc
Consecinţe imediate şi
finale posibile Măsuri de prevenire
A5
Avarii mecanice la
discurile de rupere
A5.1 - Neconformitate discuri de
rupere
- Îmbătrânire material
- Presiune prea mare în
reactor
4 2 8
- Dispersii toxice de
formaldehida şi metanol
- Afectare personal de
către dispersiile toxice
- Poluare aer
- Verificare conformitate discuri
- Program de inspecţie şi
mentenanţă
- Oprire alimentare metanol prin
interblocare
A6 Incendiu/Explozie în
instalaţia de fabricaţie
A6.1 - Aprinderea emisiilor de
vapori inflamabili
Sursele de aprindere:
- scânteile mecanice şi
electrostatice;
- scurt circuite electrice
- foc deschis neautorizat
- incendii în alte zone ale
amplasamentului
1 4 4
- Accidentare personal
de către suflul exploziei
şi incendiu asociat
- Accidentare personal
de către resturi aruncate
de suflul exploziei
- Avarii la utilaje şi
echipamente
- Poluare mediu prin
emisii de vapori toxici
- Poluare mediu cu
resturi rezultate în urma
incendiului
- Legarea la pământ a utilajelor
- Întreţinerea utilajelor şi
echipamentelor electrice;
- Interzicerea oricăror lucrări cu
foc deschis şi a fumatului
- Securizare zonă în caz de
scurgeri
- Amplasare instalaţie în aer
liber
A7
Avarii în zona de epurare
gaze (la reactorul de post
combustie)
A7.1
- Temperatura gazelor la
intrare în reactor prea mică;
- Avarii la ventilele automate
de pe traseul de gaze
- Avarii la ventilatorul de gaze
- Temperatura în reactor prea
mare
3 2 6
- Oprire reactor de post
combustie cauzată de
depăşirea parametrilor
critici (prin interblocare)
- Oprire instalaţie prin
interblocare ca urmare a
opririi reactorului de
post combustie
- Scurgeri de gaze cu
conţinut de compuşi
toxici pe o perioadă
scurtă de timp, până la
oprirea instalaţiei (sub 1
minut)
- Sistem automat (cu
calculatoare de proces - DCS)
de control a procesului care
opreşte funcţionarea instalaţiei
în caz de avarie
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 2 Pag. 70 din 141
Ref. Hazard Cauze potenţiale Probabilitate Gravitate
Risc
Consecinţe imediate şi
finale posibile Măsuri de prevenire
A8
Fisuri la reactor ca urmare
a creşterii temperaturii
peste valoarea limită
A8.1
- Avarie la pompa de
vehiculare săruri topite
- Lipsă apă în generatorul de
abur
- Avarii la senzorii de
temperatură de la reactor
2 3 6
- Dispersii toxice de
formaldehida şi metanol
- Afectare personal de
către dispersiile toxice
- Program de inspecţie şi
mentenanţă la reactor şi
echipamentele aferente
- Oprire alimentare metanol prin
interblocare la modificarea
debitului de gaze.
Tabel 2.4 Evaluare PHA Rezervoarele de metanol
Ref. Hazard Cauze Probabilitate Gravitate
Risc
Consecinţe imediate şi
finale Măsuri de prevenire
B1 Scurgeri de metanol la descărcarea
din cisternă
B1.1 Avarii la cisternă în urma unei
solicitări mecanice mari
(coliziune)
1 3 3
- Afectarea personalului
prin stropire
- Afectarea personalului
datorită unor emisii de
vapori toxici toxici -
dispersii toxice
- Scurgeri de metanol în
în cuva proprie cu başă
colectare
- Incendiu/explozie
- Imobilizare cisternă la
descărcare
- Programare şi
supraveghere manevre
pe linia CF
- Instruire personal
- Platformă protejată cu
cuvă de retenţie proprie
şi başă de colectare
scurgeri
- Program de întreţinere
- Plăcuţe de avertizare
pericol
B1.2 Deplasare necontrolată a
cisternei la descărcare
(smulgere, rupere furtune) -
eroare de operare
2 3 6
B1.3 Cuplare defectuoasă la
descărcare - eroare de operare 3 2 6
B1.4 Avarii la pompe: neetanşeităţi,
vibraţii produse de cavitaţie 3 2 6
B1.5 Neetanşeităţi la flanşe, armături 3 2 6
B1.6 Defecte de material sau
proiectare defectuoasă 1 3 3
B2 Scurgeri de metanol din rezervoare
B2.1 Fisurarea peretelui rezervorului
datorită unor solicitări mecanice
foarte mari (cutremur, coliziune
cu obiecte mari, etc)
1 3 3
- Afectarea personalului
prin stropire
- Afectarea personalului
datorită unor emisii de
vapori toxici toxici -
- Proiectare şi
construcţie conform
standardelor
- Sistem de întreţinere şi
inspecţie B2.2 Fisuri cauzate de coroziune 1 3 3
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 2 Pag. 71 din 141
Ref. Hazard Cauze Probabilitate Gravitate
Risc
Consecinţe imediate şi
finale Măsuri de prevenire
B2.3 Întreţinere defectuoasă 2 3 6 dispersii toxice
- Scurgere metanol în
cuva de retenţie
- Incendiu/explozie
- Cuvă de retenţie şi
sistem de canalizare
- Control şi operare din
DCS cu interblocare
pompe de descărcare la
nivel maxim
B2.4 Defecte de material sau
proiectare defectuoasă 1 3 3
B2.5 Avarii la ştuţuri şi armături 3 2 6
B2.6 Erori de operare / funcţionarea
defectuoasă a sistemelor de
protecţie - Supraumplerea
1 3 3
B3 Scurgeri de metanol din circuitul
de pompare
B3.1 Avarii la pompe: neetanşeităţi,
vibraţii produse de cavitaţie 2 3 6
- Afectarea personalului
prin stropire
- Afectarea personalului
datorită unor emisii de
vapori toxici toxici -
dispersii toxice
- Scurgere metanol în
sistem canalizare
- Incendiu/explozie
- Proiectare şi
construcţie conform
standardelor
- Sistem de întreţinere şi
inspecţie
- Platformă pompe
borduită
- Materiale rezistente la
coroziune (inox)
- Apărători de protecţie
- Plăcuţe de avertizare
pericol
B3.2 Fisuri provocate de coroziune 1 3 3
B3.3 Neetanşeităţi la flanşe, armături 3 2 6
B3.4 Defecte de material sau
proiectare defectuoasă
1 3 3
B4 Incendiu/explozie la descărcarea
din cisternă /autocisternă
B4.1 Aprinderea în interiorul cisternei
cauzate de: scîntei mecanice,
electrice şi electrostatice
produse de echipamente
necorespunzătoare pt mediu ex
(de ex. la luarea manuală a
nivelului în cisternă, inspecţia în
interior, deschiderea unor
ştuţuri, acţiuni neautorizate, etc)
2 4 8
- Accidentare personal
- Avarii la cisternă şi
echipamente
- Transmiterea focului la
rezervoarele de
depozitare
- Poluare cu resturi din
incendiu
- Poluare cu gaze de
ardere şi fum
- Instalaţie de legare la
pământ şi echipotenţial
cu control automat şi
interblocare pe
funcţionarea pompei la
descărcare
- Instalaţie de sprinclere
cu spumă la descărcare
- Zid antiincendiu şi
antiexplozie în zona de
descărcare
- Utilizarea de scule şi
echipamente pentru
B4.2 Aprinderea unor scurgeri
accidentale. Surse de aprindere:
- scântei produse de utilaje şi
mijloace de transport
2 4 8
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 2 Pag. 72 din 141
Ref. Hazard Cauze Probabilitate Gravitate
Risc
Consecinţe imediate şi
finale Măsuri de prevenire
- legătura de echipotenţial
imperfectă
- scântei mecanice electrice şi
electrostatice produse de scule şi
echipamente necorespunzătoare
pentru mediu ex
- foc deschis neautorizat
(inclusiv fumat)
- incendii în alte zone ale
amplasamentului
- scântei produse la motorul
autocisternei (la descărcarea din
autocisternă)
- scântei de la ţeava de
eşapament defectă sau
necorespunzătoare pentru mediu
ex a autocisternei(la descărcarea
din autocisternă)
mediu ex
- Autocisterne/cisterne
conform norme
ADR/RID
- Instruire personal
- Plăcuţe de avertizare
pericol
- Securizare zonă în caz
de scurgeri
- Menţinerea închisă a
cisternei (izolare
tehnică)
B4.3 Transmiterea focului în
interiorul cisternei de la un
incendiu exterior 2 4 8
B4.4 Aprinderea unor emisii de la
descărcări atmosferice (trăznet) 1 4 4
B5 Incendiu/explozie la rezervoarele
de metanol
B5.1 Atac terorist sau atac aerian 1 5 5 - Avarii la rezervoare cu
extinderea incendiului în
cuva de retenţie
- Accidentare personal
- Poluare cu resturi din
incendiu
- Poluare cu gaze de
ardere şi fum
- Securizare zonă
- Instalaţie de inertizare
cu azot în interiorul
rezervoarelor
- Izolare tehnică a
rezervoarelor (supape de
siguranţă cu opritoare de
flacără)
- Umplerea sub nivelul
B5.2 Nerespectarea regulilor de
operare (eroare umană): foc
deschis neautorizat, utilizare de
scule şi echipamente
necorespunzătoare la luare
manuală nivel şi luare de probe
2 4 8
B5.3 Aprinderea emisiilor de la
descărcări electrice 1 4 4
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 2 Pag. 73 din 141
Ref. Hazard Cauze Probabilitate Gravitate
Risc
Consecinţe imediate şi
finale Măsuri de prevenire
atmosferice/nefuncţionarea
sistemului de inertizare
lichidului;
- Controlul debitelor de
umplere şi golire;
- Instalaţie de stingere cu
spumă în interior;
- Instalaţie de stingere cu
spumă în cuva de
retenţie;
- Cuvă de retenţie cu zid
antiexplozie
- Plăcuţe de avertizare
pericol
B5.4 Aprinderea în interior de la
descărcări
electrostatice/nefuncţionarea
sistemului de inertizare
1 4 4
B5.5 Aprinderea de la un incendiu
exterior (inclusiv din alte zone
ale amplasamentului) din cauza
nefuncţionării sistemelor de
protecţie (supape de respiraţie,
opritoare de flăcări) sau operării
eronate a rezervorului(ştuţuri
sau manlocuri deschise)
/nefuncţionarea sistemului de
inertizare
1 4 4
B6 Incendiu la instalaţia de pompare
metanol
B6.1 Aprinderea unor scurgeri de
metanol.
Surse de aprindere:
- scurt circuite la instalaţia
electrică de forţă
- incendii la motoarele pompelor
- foc deschis neautorizat
- incendii în alte zone ale
amplasamentului
- utilizarea de scule şi
echipamente necorespunzătoare
pentru mediu ex.
2 3 6
- Avarii la echipamente
- Accidentare personal
- Poluare cu resturi din
incendiu
- Poluare cu gaze de
ardere şi fum
- Instalaţii şi
echipamente pentru
mediu ex.
- Instruire personal
- Plăcuţe de avertizare
pericol
- Securizare zonă în caz
de scurgeri
- Instalaţie de sprinklere
cu spumă la pompe
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 2 Pag. 74 din 141
Tabel 2.5 Evaluare PHA Rezervoarele de formaldehidă
Ref. Hazard Cauze Probabilitate Gravitate
Risc
Consecinţe imediate şi
finale Măsuri de prevenire
C1 Scurgeri de formaldehidă la
descărcarea din autocisternă
C1.1
Avarii la autocisternă în urma
unei solicitări mecanice mari
(coliziune)
1 4 4
- Afectarea personalului
prin stropire
- Afectarea personalului
datorită unor emisii de
vapori toxici toxici -
dispersii toxice
- Scurgeri de
formaldehidă în reţeaua
internă de canalizare
pluvială/scurgeri de
formaldehidă în cuva de
retenţie a rezervoarelor
(funcţie de localizarea
scurgerii)
- Poluare mediu(dispersii
toxice) cu formaldehidă
- Incendiu
- Imobilizare
autocisternă la
descărcare
- Instruire personal
conform norme ADR.
- Autocisterne autorizate
ADR.
- Platformă protejată cu
reţea de canalizare
- Program de întreţinere
la echipamentele de
descărcare
- Plăcuţe de avertizare
pericol
C1.2
Deplasare necontrolată a
autocisternei la descărcare
(smulgere, rupere furtune) -
eroare de operare
2 3 6
C1.3 Cuplare defectuoasă la
descărcare- eroare de operare 3 3 9
C1.4 Avarii la pompe: neetanşeităţi,
vibraţii produse de cavitaţie 3 2 6
C1.5 Neetanşeităţi la flanşe, armături 3 2 6
C1.6
Defecte de material sau
proiectare defectuoasă 1 4
4
C2 Scurgeri de formaldehidă din
rezervoare
C2.1 Atac terorist sau atac din aer 1 5 5 - Afectarea personalului
prin stropire
- Afectarea personalului
datorită unor emisii de
vapori toxici toxici -
dispersii toxice
- Poluare mediu cu
formaldehidă(dispersii
toxice)
- Scurgere formaldehidă
în cuva de retenţie
- Incendiu
- Proiectare şi
construcţie conform
standardelor
- Securizare zonă
- Sistem de întreţinere şi
inspecţie
- Cuvă de retenţie şi
sistem de canalizare
- Control şi operare din
DCS cu interblocare
pompe de descărcare la
nivel maxim
- Senzori de scurgeri în
cuvă şi pe platformele
C2.2
Fisurarea peretelui rezervorului
datorită unor solicitări mecanice
foarte mari (cutremur, coliziune
cu obiecte mari, avarii grave la
sistemul de agitare, etc)
1 4 4
C2.3 Fisuri cauzate de coroziune 1 3 3
C2.4 Defecte de material sau
proiectare defectuoasă 1 3 3
C2.5 Avarii la ştuţuri şi armături 3 2 6
C2.6
Erori de operare / funcţionarea
defectuoasă a sistemelor de
protecţie - Supraumplerea 1 3 3
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 2 Pag. 75 din 141
Ref. Hazard Cauze Probabilitate Gravitate
Risc
Consecinţe imediate şi
finale Măsuri de prevenire
pompelor
C3
Scurgeri de formaldehidă din
circuitul de pompare
C3.1
Avarii la pompe: neetanşeităţi,
vibraţii produse de cavitaţie
3 2 6
- Afectarea personalului
prin stropire
- Afectarea personalului
datorită unor emisii de
vapori toxici
- Poluare mediu(dispersii
toxice) cu formaldehidă
- Scurgere formaldehidă
în cuva de retenţie
- Incendiu
- Proiectare şi
construcţie conform
standardelor
- Sistem de întreţinere şi
inspecţie
- Cuvă de retenţie şi
sistem de canalizare
- Materiale rezistente la
coroziune (inox)
- Apărători de protecţie
- Plăcuţe de avertizare
pericol
C3.2 Fisuri provocate de coroziune 1 2 2
C3.3 Neetanşeităţi la flanşe, armături 3 2 6
C3.4
Defecte de material sau
proiectare defectuoasă 1 2 2
C4 Scurgeri de formaldehidă la
încărcare în autocisternă
C4.1
Avarii la autocisternă în urma
unei solicitări mecanice mari
(coliziune)
1 4 4
- Afectarea personalului
prin stropire
- Afectarea personalului
datorită unor emisii de
vapori toxici
- Poluare mediu(dispersii
toxice) cu formaldehidă
- Scurgeri de
formaldehidă în reţeaua
internă de canalizare
pluvială/scurgeri de
formaldehidă în cuva de
retenţie a rezervoarelor
(funcţie de localizarea
scurgerii)
- Incendiu
- Instruire personal
conform norme ADR
- Platformă betonată şi
sistem de canalizare
- Imobilizare
autocisternă la încărcare.
- Autocisterne autorizate
ADR.
- Plăcuţe de avertizare
pericol
- Instalaţie de umplere
cu captare vapori în
circuitul de ventilaţie al
rezervoarelor.
C4.2
Deplasare necontrolată a
autocisternei la încărcare -
eroare de operare
2 3 6
C4.3 Cuplare defectuoasă la încărcare
- eroare de operare 2 3 6
C4.4
Avarii la pompe: neetanşeităţi,
vibraţii produse de cavitaţie 3 2 6
C4.5 Supraumplere autocisternă
(eroare de operare) 2 3 6
C4.6 Neetanşeităţi la flanşe, armături
2 2 4
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 2 Pag. 76 din 141
Ref. Hazard Cauze Probabilitate Gravitate
Risc
Consecinţe imediate şi
finale Măsuri de prevenire
C5 Incendiu de formaldehidă la
rezervoare/circuite de pompare C5.1
Aprinderea unor scurgeri/emisii
de formaldehidă
Surse potenţiale de aprindere:
- scântei produse de utilaje şi
mijloace de transport
- scântei mecanice electrice şi
electrostatice produse de scule şi
echipamente necorespunzătoare
pentru mediu ex
- foc deschis
neautorizat(inclusiv fumat)
- incendii în alte zone ale
amplasamentului.
- scurt circuite electrice
1 4 4
- Avarii la echipamente
şi utilaje
- Accidentare personal
- Poluare cu resturi din
incendiu
- Poluare mediu cu gaze
de ardere şi fum
- Instruire personal
- Plăcuţe de avertizare
pericol
- Securizare zonă în caz
de scurgeri
- Mijloace de intervenţie
Tabel 2.6 Evaluare PHA Conducta de metanol alimentare instalaţie formaldehidă 40000 t/an
Ref. Hazard Cauze Probabilitate Gravitate
Risc
Consecinţe imediate şi
finale Măsuri de prevenire
D1 Scurgeri de metanol din
conducta de alimentare
D1.1 Coliziuni cu utilaje mari sau
mijloace de transport 1 3 3
- Afectarea personalului
prin stropire
- Afectarea personalului
datorită unor emisii de
vapori toxici (dispersii
toxice)
- Scurgeri de metanol în
reţeaua internă de
canalizare
- Incendiu
- Instruire personal şi
eliberare permise de
lucru pentru lucrări cu
utilaje mari
- Stabilire trasee de
circulaţie pentru utilaje
şi mijloace de transport
- Bariere pe aleile de
acces în zona de
traversare spre instalaţia
de fabricare
D1.2 Neetanşeităţi la flanşe, armături 2 2 4
D1.3 Defecte de material sau
proiectare defectuoasă 1 3 3
D1.4 Fisuri provocate de coroziune 1 2 2
D1.5 Vibraţii pompe 2 3 6
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 2 Pag. 77 din 141
Ref. Hazard Cauze Probabilitate Gravitate
Risc
Consecinţe imediate şi
finale Măsuri de prevenire
formaldehidă;
- Limitatoare de gabarit
(înălţime) pe alea şi linia
CF traversate de
conducta de metanol
- Utilizare de materiale
rezistente la
coroziune(inox)
- Platformă protejată cu
reţea de canalizare
- Program de inspecţie şi
întreţinere conducte
- Plăcuţe de avertizare
pericol
D2 Incendiu pe traseul conductei
de alimentare D2.1
Aprinderea unor scurgeri de
metanol.
Surse de aprindere:
- scântei produse de
utilajelor/mijloace de transport
- foc deschis neautorizat
- incendii în alte zone ale
amplasamentului
- utilizarea de scule şi
echipamente necorespunzătoare
pentru mediu ex.
2 4 8
- Avarii la echipamente
- Accidentare personal
- Poluare cu resturi din
incendiu
- Poluare cu gaze de
ardere şi fum
- Instruire personal
- Plăcuţe de avertizare
pericol
- Securizare zonă în caz
de scurgeri
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 2 Pag. 78 din 141
Tabel 2.7. Evaluare PHA Conducta de formaldehidă de la Instalaţie formaldehidă 40000 t/an la rezervoare
Ref. Hazard Cauze Probabilitate Gravitate
Risc
Consecinţe imediate şi
finale Măsuri de prevenire
E1 Scurgeri de formaldehidă din
conductă
E1.1 Coliziuni cu utilaje mari sau
mijloace de transport 1 4 4
- Afectarea personalului
prin stropire
- Afectarea personalului
datorită unor emisii de
vapori toxici (dispersii
toxice)
- Scurgeri de
formaldehidă în reţeaua
internă de canalizare
- Bariere pe aleile de
acces în zona de
traversare spre
rezervoarele de
formaldehidă;
- Limitatoare de gabarit
(înălţime) pe aleea şi
linia CF traversate de
conducta de
formaldehidă
- Instruire personal şi
eliberare permise de
lucru pentru lucrări cu
utilaje mari
- Stabilire trasee de
circulaţie pentru utilaje
şi mijloace de transport
- Utilizare de materiale
rezistente la coroziune
(inox)
- Platformă protejată cu
reţea de canalizare
- Program de inspecţie şi
întreţinere conducte
- Plăcuţe de avertizare
pericol
E1.2 Neetanşeităţi la flanşe, armături 2 3 6
E1.3 Defecte de material sau
proiectare defectuoasă 1 4 4
E1.4 Fisuri provocate de coroziune 1 3 3
E1.5 Vibraţii pompe 2 3 6
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 2 Pag. 79 din 141
Tabel 2.8 Evaluare PHA Instalaţie fabricare răşini lichide
Ref. Hazard Cauze Probabilitate Gravitate Risc Consecinţe imediate
şi finale posibile Măsuri de prevenire
F1 Scurgeri de formaldehidă în
instalaţie
F1.1 Fisuri cauzate de coroziune 1 2 2 - Afectarea
personalului datorită
unor emisii de vapori
toxici - dispersii toxice
- Afectarea
personalului din
apropiere prin stropiri
- Scurgeri de
formaldehidă în
sistemul de canalizare
- Proiectare şi
construcţie conform
standardelor
- Utilizarea de materiale
resistente la coroziune
(oţel inoxidabil)
- Sistem de întreţinere şi
inspecţie
- Instruire personal
- Sistem canalizare
interioară
- Sistem automat (cu
calculatoare de proces -
DCS) de control a
procesului
- Plăcuţe de avertizare
pericol
- Securizare zonă în caz
de scurgeri
- Apărători de protecţie
F1.2 Defecte de material sau
proiectare defectuoasă 1 3 3
F1.3 Avarii la flanşe, ştuţuri şi
armături 3 2 6
F1.4 Erori de operare la dozarea
formaldehidei 3 2 6
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 2 Pag. 80 din 141
Tabel 2.9 Evaluare PHA Conducta de formaldehidă alimentare instalaţie de răşini
Ref. Hazard Cauze Probabilitate Gravitate
Risc
Consecinţe imediate şi
finale Măsuri de prevenire
G1 Scurgeri de formaldehidă din
conductă
G1.1* Coliziuni cu utilaje mari
sau mijloace de transport 1 3 3
- Afectarea personalului
prin stropire
- Afectarea personalului
datorită unor emisii de
vapori toxici - dispersii
toxice
- Scurgeri de
formaldehidă în reţeaua
internă de canalizare
- Instruire personal şi eliberare
permise de lucru pentru lucrări cu
utilaje mari
- Bariere pe aleile de acces în zona
de traversare spre instalaţia de
fabricare răşini;
- Limitatoare de gabarit (înălţime)
pe aleea şi linia CF traversate de
conducta de formaldehidă
- Sistem de automatizare (cu
interblocare)care opreşte pompa de
formaldehidă la avarie conductă
spre instalaţia de răşini
- Stabilire trasee de circulaţie pentru
utilaje şi mijloace de transport
- Utilizare de materiale rezistente la
coroziune (inox)
- Platformă protejată cu reţea de
canalizare
- Program de inspecţie şi întreţinere
conducte
- Plăcuţe de avertizare pericol
G1.2 Neetanşeităţi la flanşe,
armături 2 3 6
G1.3 Defecte de material sau
proiectare defectuoasă 1 4 4
G1.4 Fisuri provocate de
coroziune 1 3 3
G1.5 Vibraţii pompe 2 3 6
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 2 Pag. 81 din 141
Tabel 2.10 Evaluare PHA Rezervor motorină
Ref. Hazard Cauze Probabilitate Gravitate Risc Consecinţe imediate şi
finale Măsuri de prevenire
H1 Scurgeri de motorină la rezervor
H1.1
Fisurarea peretelui rezervorului
datorită unor solicitări mecanice
foarte mari ( coliziune cu
obiecte mari sau mijloace de
transport)
2 3 6
- Scurgere motorină în
cuva de retenţie
- Scurgere motorină în
sistemul de canalizare
- Incendiu/explozie
- Proiectare şi
construcţie conform
standardelor
- Sistem de întreţinere
şi inspecţie
- Cuvă de retenţie
proprie la fiecare
rezervor
- Platformă protejată
prin betonare
- Instruire personal şi
conducători auto
- Plăcuţe de avertizare
pericol.
H1.2 Fisuri cauzate de coroziune 2 2 4
H1.3 Întreţinere defectuoasă 2 2 4
H1.4 Defecte de material sau
proiectare defectuoasă 1 3 3
H1.5 Avarii la ştuţuri şi armături 3 2 6
H1.6 Erori de operare -
Supraumplerea 2 3 6
H1.7 Erori de operare la descărcarea
motorinei din autocisterne 2 3 6
H1.8 Erori de operare la alimentarea
utilajelor cu motorină 3 2 6
H1.9 Tentative de furt soldate cu
scurgeri 3 2 6
H2 Incendiu/explozie la rezervorul de
motorină H2.1
Aprinderea unor scurgeri de
motorină.
Surse potenţiale de aprindere:
- foc deschis neautorizat
(inclusiv fumat)
- scântei produse de utilaje şi
mijloace de transport
- incendii la utilaje şi mijloace
de transport la alimentare
- incendii în alte zone ale
amplasamentului
2 3 6
- Avarii la rezervoare
- Extindere incendiu la
instalaţii şi utilaje
prezente în zonă
- Accidentare personal
- Poluare cu resturi din
incendiu
- Poluare cu gaze de
ardere şi fum
- Izolare tehnică a
rezervoarelor
- Umplerea sub nivelul
lichidului;
- Controlul debitelor
de umplere şi golire;
- Cuvă de retenţie
metalică la fiecare
rezervor
- Plăcuţe de avertizare
pericol
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 2 Pag. 82 din 141
Ref. Hazard Cauze Probabilitate Gravitate Risc Consecinţe imediate şi
finale Măsuri de prevenire
- scântei produse de
echipamente necorespunzătoare
- Instruire personal şi
conducători auto
- Asigurare mijloace
de intervenţie
H2.2
Aprinderea motorinei în
rezervor.
Surse potenţiale de aprindere:
- descărcări electrostatice în
interior
- utilizarea de scule şi
echipamente necorepunzătoare
pentru mediu ex la luare probe,
luare manuală nivel, etc.
- foc deschis neautorizat
- incendii în zona exterioară
rezervoarelor
2 4 8
Tabel 2.11 Evaluare PHA Zonă de parcare cisterne CF cu metanol
Ref. Hazard Cauze Probabilitate Gravitate Risc Consecinţe imediate şi
finale Măsuri de prevenire
I1
Scurgeri de
metanol din
cisterne
I1.1 Avarii la elementele de etanşare
3 1 3 - Scurgere de metanol pe
zona de parcare
- Incendiu dacă
scurgerea se aprinde
- Intoxicare personal prin
dispersie toxică
- Cisternele sunt
închise etanş şi sigilate
- Periodic (o dată la 4
h) se fac controale
privind sigiliile şi
etanşeitatea
- Plăcuţe de avertizare
pericol conform RID
- Zona de parcare a
cisternelor este în
interiorul
amplasamentului şi
I1.2
Acţiuni neautorizate la cisterne soldate cu
scurgeri (furt, acte de vandalism sau
sabotaj)
2 3 6
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 2 Pag. 83 din 141
Ref. Hazard Cauze Probabilitate Gravitate Risc Consecinţe imediate şi
finale Măsuri de prevenire
este securizată
- În cazul unor scurgeri
personalul de
intervenţie este dotat
cu echipament de
protecţie şi sunt luate
măsuri
I2
Incendiu la
cisternele de
metanol aflate în
zona de parcare
I2.1
Aprinderea unor scurgeri de metanol.
Surse potenţiale de aprindere:
- foc deschis neautorizat (inclusiv fumat)
- scântei produse de utilaje şi mijloace de
transport prezente în zonă
- incendii în alte zone ale amplasamentului
cu transmiterea focului spre cisterne
- scântei produse prin utilizarea de
echipamente necorespunzătoare în acţiunea
de înlăturare a scurgerilor
1 4 4
- Avarii la cisterne
- Implicarea cisternei în
incendiu
- Extindere incendiu la
cisternele alăturate
- Accidentare personal
- Poluare cu resturi din
incendiu
- Se utilizează numai
cisterne autorizate RID
pentru transport
metanol
- În cazul unor scurgeri
se iau măsuri pentru
evitarea surselor de
aprindere
- Sunt asigurare
mijloace de intervenţie
- Se pun în aplicare
planurile de intervenţie
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 2 Pag. 84 din 141
În urma analizei calitative PHA efectuate în Raportul de securitate, au fost identificate
următoarele tipuri de scenarii de accidente posibile:
- Scurgeri de soluţii de formaldehidă din conducte care prin evaporare din baltă duc la
dispersii toxice;
- Scurgeri de metanol din conducte care prin evaporare din baltă duc la dispersii
toxice;
- Scurgeri de metanol din conducte cu formarea de baltă care se poate aprinde şi duce
la incendii tip „pool fire” - incendii pe baltă de lichid;
- Explozie prin aprinderea unui rezervor de metanol în interior;
- Incendii tip „pool fire” pe suprafaţa liberă a unui rezervor de metanol prin
aprinderea în interior;
- Incendiu extins în cuva de retenţie a unui rezervor de metanol;
- Incendii tip „pool fire” pe suprafaţa liberă a unui rezervor de motorină prin
aprinderea în interior;
- Incendiu la cisternele de metanol aflate în zona de parcare.
La acestea se adaugă scenarii de incendiu şi explozie în instalaţiile de fabricare
formaldehidă.
Dintre scenariile posibile pe amplasament, identificate de analiza PHA, în Raportul de
securitate au fost selectate pentru analiza cantitativă de risc următoarele scenarii de accidente
majore posibile în condiţii rezonabile:
- Incendiu/explozie în Instalaţia de fabricare formaldehidă de 40000 t/an;
- Incendiu/explozie la rezervoarele de metanol;
- Scurgere de formaldehidă din rezervoarele de formaldehidă - dispersie toxică;
- Scurgere de formaldehidă din conductă de formaldehidă de la instalaţie fabricare
formaldehidă de 40000 t/an la rezervoarele de formaldehidă - dispersie toxică;
- Scurgere din conductă de formaldehidă de la rezervoare la instalaţia de fabricare
răşini lichide – dispersie toxică;
- Incendiu la rezervorul de motorină;
- Incendiu la o cisternă de metanol aflată în zona de parcare.
În plus faţă de acestea a fost analizat cantitativ scenariu de emisie de gaze neepurate din
instalaţia de fabricare a formaldehidei ca urmare a avariei/nefuncţionării reactorului de epurare
gaze (post combustie) – scenariu solicitat pentru analiză prin adresa APM nr. 9714/20. 11. 2013.
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 2 Pag. 85 din 141
Nu a fost selectat pentru analiza cantitativă de risc scenariu de incendiu/explozie la
descărcarea metanolului din cisternă cu toate că un astfel de scenariu poate avea consecinţe grave
deoarece zona de descărcare este protejată cu zid antiexplozie şi efectele în exteriorul zonei de
protecţie ar fi minime.
Evaluarea amplitudinii şi a gravităţii consecinţelor accidentelor majore selectate
pentru analiză cantitativă de risc, se face în scopul furnizării de date privind intervenţia pe
amplasament şi planificarea de urgenţă. Pentru aceasta au fost utilizate: metoda Indicelui
DOW pentru incendii şi explozii la instalaţia de fabricare formaldehidă şi la depozitul de
metanol şi metode bazate pe consecinţe prin modelarea pentru restul scenariilor inclusiv
pentru scenariile de incendiu/explozie la depozitul de metanol.
2.3. Evaluarea pericolului prin metoda indicelui DOW pentru incendii şi explozii la
Instalaţia de fabricare formaldehidă de 40000 t/an şi Rezervoarele de metanol.
Analiza sistemelor din punct de vedere al riscului de foc şi explozie este o evaluare
obiectivă, pas cu pas, a potenţialului real de foc, explozie şi reactivitate al echipamentului
unei instalaţii şi conţinutului său.
Indice de explozie şi incendiu calculat se utilizează la determinarea razelor de
expunere R (respectiv suprafeţelor de expunere), valori care reprezintă distanţa la care se vor
produce distrugeri materiale în cazul unui accident soldat cu incendiu şi/sau explozie.
Rezultatele Analizei DOW extrase din Raportul de securitate pentru instalaţia de
fabricare a formaldehidei şi pentru depozitul de metanol arată că:
- raza de expunere pentru instalaţia de formaldehidă este de R= 23 m;
- raza de expunere la depozitul de metanol este de 29 m.
În ANEXA 7 este prezentată Aria de expunere DOW pentru Instalaţia de fabricare a
formaldehidei şi Rezervorul de metanol.
2.4. Scenarii şi zonele implicate
Consecinţele accidentelor sunt luate în considerare cantitativ, prin calculul distanţei în
care mărimea fizică ce descrie consecinţe (radiaţia termică, concentraţie toxică, suprapresiune
în frontul undei de şoc) atinge o valoare (prag) limită corespunzător începutului manifestării
efectelor nedorite. Trebuie menţionat că în legislaţia naţională nu sunt adoptate încă astfel de
valori, pragurile utilizate în prezenta lucrare sunt conform ghidurilor: „Metodologie pentru
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 2 Pag. 86 din 141
analiza riscurilor industriale ce implică substanţe periculoase”, şi „Ghid de planificare
teritorială în contextul directivelor Seveso” publicate de Inspectoratul General pentru Situaţii
de Urgenţă (I.G.S.U).
Efectele generate de producerea unui accident depind de tipul scenariului care
defineşte accidentul analizat şi valoarea indicatorului specific determinat.
- Daunele produse funcţie de intensitatea radiaţiei termice în cazul unui incendiu sunt
prezentate sumar în tabelul 2.12
Tabel 2.12 Daune provocate de radiaţia termică la incendiu
Intensitatea radiaţiei
termice (KW/m2)
Tipul daunei
37,5
Distrugerea echipamentelor de proces, 100 % decese la expunere de
1 min, 1% decese pentru expunere de 10 secunde Explozia
cisternelor cu gaze lichefiate sau carburanţi în ciuda răcirii.
25,0
Energia minimă pentru aprinderea pădurii la o expunere
îndelungată fără flacără. 100 % decese la expunere de 1 min,
leziuni (răniri) serioase pentru expunere de 10 secunde
12,5
Energia minimă pentru aprinderea pădurii la expunere cu flacără. 1
% decese la expunere de 1 min, arsuri de gradul I pentru expunere
de 10 secunde. Cisternele şi rezervoarele trebuie răcite
8 Pompierii au nevoie de îmbrăcăminte specială
5 Apar vezicule pe piele
4,5 Dureri cauzate dacă expunerea este mai mare de 20 sec. dar
ulceraţiile (băşicarea) sunt puţin probabile
1,6 Cauzează disconfort de scurtă durată pentru expuneri de lungă
durată
- daunele produse de suprapresiune în cazul unei explozii sunt prezentate în Tabelul
2.13
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 2 Pag. 87 din 141
Tabel 2.13 Daunele produse funcţie de suprapresiune
Suprapresiune
( kg/cm2)
Nivelul daunei
15 Distrugeri majore la reţelele subterane
5 Distrugeri majore la căilor ferate, moarte sigură a persoanelor
neadăpostite
2 Distrugeri majore la garniturile de cale ferată şi la podurile
metalice
1 Distrugeri majore la clădirile din beton armat, traumatisme
grave practic incompatibile cu viaţa la personalul neadăpostit
0,5 Distrugeri majore la clădirile din cărămidă, distrugeri puternice
la construcţii industriale metalice, traumatisme grave (fracturi
,hemoragii interne) la persoane
0,3 Distrugeri medii la construcţii industriale metalice, fisuri la
rezervoarele de depozitare a produselor petroliere în construcţie
normală, traumatisme mijlocii (surditate, contuzii)la personal
0,07 Distrugeri uşoare la clădire(geamuri sparte complet), efecte
neînsemnate la personal
0,02 Geamuri sparte parţial
Valorile de prag utilizate conform ghidurilor anterior menţionate sunt următoarele:
- Pentru valoarea radiaţiei termice la incendiu:
- 12,5 kW/m2 pentru zona cu grad mare de letalitate şi pentru efect Domino;
- 7 kW/m2 pentru zona cu început de letalitate;
- 5 kW/m2 pentru zona cu leziuni ireversibile;
- 2,5 kW/m2 pentru zona cu leziuni reversibile.
- Pentru valoarea suprapresiunii în frontul undei de şoc la explozie:
- 600 mbari (0,6 bari) pentru efect Domino;
- 300 mbari (0,3 bari) pentru zona cu grad mare de letalitate;
- 140 mbari (0,14 bari) pentru zona cu început de letalitate
- 70 mbari (0,07 bari) pentru zona cu leziuni ireversibile;
- 30 mbari pentru zona cu leziuni reversibile.
- Pentru dispersii toxice:
- LC50 pentru zona cu letalitate ridicată;
- IDLH pentru zona cu leziuni ireversibile.
- IDLH (Immediately Dangerous to Life and Health) - Pericol Imediat pentru Viaţă şi
Sănătate”: Sursa NIOSH/OSHA (Institutul Naţional pentru Sănătate şi Securitate
Ocupaţională – SUA): “Concentraţia de substanţe toxice care după o expunere de 30 de
minute la inhalaţii a unei persoane sănătoase, nu provoacă daune ireversibile pentru sănătate
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 2 Pag. 88 din 141
sau simptome care să determine imposibilitatea de punerea în aplicare a măsurilor de protecţie
adecvate”.
- LC50 (30 min): Concentraţia de substanţă în aer care provoacă moartea a 50 % din
persoanele expuse timp de 30 de minute.
Pentru metanol (Sursa: NIOSH): - LC50: 128.000 ppm exp. 30 minute;
- IDLH: 6.000 ppm.
Pentru formaldehidă (Sursa: NIOSH) - LC50: 815 ppm exp. 30 minute;
- IDLH: 20 ppm
Pentru calculul indicatorilor la scenariile de accidente majore au fost utilizate
programele EFFECTS şi ALOHA.
Programul EFFECTS, Enviromental and Industrial Safety este elaborat pentru analiza
efectelor accidentelor industriale şi analiza consecinţelor. Programul a fost realizat de firma
TNO Built Environment and Geosciences - Olanda iar modelele programului se bazează pe
„Yellow Book”, recunoscută internaţional ca standard în elaborarea analizelor de risc.
Pentru incendii, luând în considerare specificul depozitării şi evoluţia previzibilă a
unui eventual accident s-a utilizat modelul de scenariu „pool fire” (incendiu pe „baltă” de
produs inflamabil), considerând suprafaţa liberă a produsului ca fiind cea incendiată.
Pentru explozii s-a utilizat modelul de explozie în nori de vapori (model multi
energie).
Programul ALOHA (Areal Locations of Hazardous Atmospheres) este un program
dezvoltat de Guvernul SUA şi alte instituţii: Environmental Protection Agency, National
Oceanic and Atmospheric Administration (NOAA) şi National Safety Council, ca parte a
unui program cuprinzător: CAMEO (Computer Aided Management of Emergency
Operations), pentru calculul efectelor accidentelor chimice şi pentru planificarea urgenţelor
prin modelarea hazardurilor, cum ar fi toxicitate, inflamabilitate, radiaţie termică,
suprapresiune, legate de deversări de substanţe chimice având ca rezultat dispersii, incendii şi
explozii. În prezenta lucrare programul ALOHA a fost utilizat pentru modelarea scenariilor de
dispersie toxică rezultate în urma unor scurgeri de metanol şi formaldehidă.
Conform ghidurilor menţionate scenariile care presupun dispersii toxice au fost
modelate în două variante de condiţii meteo:
a) Condiţiile de răspândire defavorabile
- viteză vântului 1 m/s;
- stabilitatea atmosferică neutră, fără inversiune termică;
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 2 Pag. 89 din 141
- temperatura atmosferică 20 0C (temperatura solului şi a lichidului scurs 20
0C);
- umiditatea relativă 80 %;
- cer acoperit de nori;
- dispersia norului toxic se produce într-o zonă urbană, pe care există construcţii
cu înălţime medie de 10 m şi cu densitate relativ mare.
b) Condiţii de răspândire medii
- viteză vântului 3 m/s;
- stabilitatea atmosferică neutră, fără inversiune termică;
- temperatura atmosferică 20 0C (temperatura solului şi a lichidului scurs 20
0C);
- umiditatea relativă 80 %;
- insolaţie medie (cer parţial acoperit de nori);
- dispersia norului toxic se produce într-o zonă urbană, pe care există construcţii
cu înălţime medie de 10 m şi cu densitate relativ mare.
În cadrul modelărilor realizate au fost considerate scenariile de referinţă în care au fost
utilizate date de intrare conform caracteristicile concrete din cadrul instalaţiilor tehnologice.
Cu datele rezultate din modelare au fost trasate hărţile de risc* cu zonele posibil
afectate sub formă de cercuri concentrice cu centrul în punctul de emisie şi cu razele egale cu
distanţa de manifestare a efectelor corespunzătoare valorilor de prag.
Pentru dispersiile de gaze zonele posibil afectate trasate sub formă de cercuri
concentrice acoperă întreaga zonă, indiferent de direcţia vântului. În realitate în cazul
producerii unui astfel de accident zonele afectate sunt numai pe direcţia vântului, de regulă
sub formă de pană cu lungimea egală cu raza zonei. Din acest motiv în planificarea de urgenţă
trebuie să se ţină cont de direcţia vântului.
* Notă: Nu au fost trasate hărţi de risc pentru scenariile la care zonele afectate sunt
foarte mici (<10 m)
În tabelul 2.14 sunt definite scenariile de accidente şi mărimea zonelor implicate
pentru scenariile analizate identificate, conform datelor rezultate din Raportul de securitate
ediţia 2014.
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 2 Pag. 90 din 141
Tabel 2.14 Mărimea zonelor implicate pentru scenariile de accidente analizate
Nr
scen.
Scenariu Raza zonei
cu letalitate
ridicată
m
Raza zonei cu
început de
letalitate
m
Raza zonei cu
leziuni
ireversibile
m
Raza zonei
cu leziuni
reversibile
m
Raza zonei unde
este atins pragul
pentru efect de
Domino
1 Incendiul se produce în interiorul rezervorului de metanol 10,5 13,5 15,5 19,3 10,5
2 Incendiu se produce în cuva de retenţie a rezervorului de metanol 18 23 26 32 18
3 Explozie în interiorul rezervorului de metanol 32 60 113 185 -
4
Avarierea unei conducte de formaldehidă de la
instalaţia de fabricare a formaldehidei existentă
(40000 to) la rezervoarele de formaldehidă.
Condiţii defavorabile 11 - 79 - -
Condiţii medii <10 - 23 - -
5 Avarie la un rezervor de formaldehidă Condiţii defavorabile 16 - 114 - -
Condiţii medii <10 - 36 - -
6 Avarierea conductei de formaldehidă de la
rezervoare la instalaţia de fabricare răşini.
Condiţii defavorabile 17 - 124 - -
Condiţii medii <10 - 39 - -
7.1
Scurgere de metanol din conducta de alimentare a
instalaţiei de fabricare a formaldehidei. Dispersie
toxică
Condiţii defavorabile <10 - <10 - -
Condiţii medii <10 - <10 - -
7.2 Scurgere de metanol din conducta de alimentare a instalaţiei de fabricare a
formaldehidei. Incendiu pe balta de metanol formată în urma scurgerii 6 7,8 8,6 10,5 6
8 Incendierea unui rezervor de motorină 5,2 6,5 7,5 9,3 5,2
9 Incendiu la o cisternă CF cu metanol aflată în zona de parcare 5,4 7,3 8,2 10,4 5,4
10
Emisie de gaze neepurate din instalaţia de
fabricare a formaldehidei ca urmare a
avariei/nefuncţionării reactorului de epurare gaze
(post combustie)
Condiţii defavorabile 11 - 40 - -
Condiţii medii - - - - -
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 2 Pag. 91 din 141
În ANEXELE 8 -13 sunt prezentate hărţile de risc pentru scenariile de accidente luate
în analiză*.
Notă* : Hărţile de risc nu conţin scenariile: 7 (scurgere de metanol din conducta de
alimentare instalaţie formaldehidă – dispersie toxică şi incendiu), 8 (incendiu la un
rezervor de motorină, 9 (incendiu la o cisternă de metanol aflată în zona de parcare)
datorită zonelor foarte mici afectate, precum şi scenariul 3 la care rezultatele nu pot fi
validate pentru situaţia reală datorită absorbţiei undei de şoc de pereţii rezervorului şi a
zidului de protecţie existent. De asemenea nu au fost elaborate hărţi de risc pentru
scenariile cu dispersii toxice în condiţii de răspândire medii pentru scenariile: 5b, 7b şi
10b la care de asemenea zonele afectate sunt reduse şi predictibilitatea programului de
modelare este limitată.
Pe amplasament sunt prezente şi sunt prelucrate cantităţi foarte mari de material
lemnos (rumeguş, aşchii, buşteni, plăci de PAL şi MDF), care nu se încadrează ca substanţe
periculoase aşa cum sunt ele definite în HG 804/2007, anexa nr. 1 (substanţe periculoase
conform Directivei Seveso), dar aceste materiale sunt combustibile şi prezintă risc mare de
incendiu.
În situaţia producerii unor incendii ale materialelor combustibile prezente, acestea pot
constitui surse de declanşare a unor accidente cu implicarea substanţelor cu inflamabilitate
ridicată. Din aceste cauze, instalaţiile în care aceste substanţe sunt depozitate şi prelucrate:
Instalaţiile de fabricaţie PAL şi MDF, trebuie şi sunt luate în considerare la elaborarea
planurilor de intervenţie la incendiu.
2.5. Concluzii în urma analizei riscurilor prin metode bazate pe consecinţe
Scenariu 1. Incendiul în interiorul rezervorului de metanol
Zonele afectate sunt în imediata apropiere a rezervorului numai în interiorul
amplasamentului. Cu toate că din modelări a rezultat că radiaţia termică la care este expus
rezervorul alăturat este mică (sub 5 kW/m2). Cu toate acestea dacă incendiul nu este stins
imediat, datorită radiaţiei termice, în timp, conţinutul acestuia se va încălzii putând să ducă la
transmiterea focului de la un rezervor la altul (efect de „Domino intern”) şi ca urmare sunt
necesare măsuri de protecţie prin răcire cu apă pulverizată. În condiţii de vânt puternic pe
direcţia rezervorului alăturat zonele de radiaţie se vor deplasa spre acesta mărind valoarea
expunerii şi existând pericolul aprinderii inclusiv prin flacără directă. Din modelare rezultă că
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 2 Pag. 92 din 141
zona rampei de descărcare metanol va fi supusă unei radiaţii termice peste 5 kW/m2. În
realitate prin prezenţa zidului antiincendiu acestea vor fi protejate parţial de efectele radiaţiei
termice. În funcţie de situaţia creată, pentru evitarea transmiterii focului, trebuie să se asigure
protecţia cisternelor prin răcire cu apă şi eventual evacuarea acestora din zonă.
Scenariu 2. Incendiu în cuva de retenţie a rezervorului de metanol
Zonele afectate nu vor depăşii limitele amplasamentului. În cazul extinderii
incendiului în cuva de retenţie rezervorul alăturat şi rampa de descărcare vor fi expuse unei
radiaţii puternice care poate duce la extinderea incendiului la zonele alăturate (efect de
„Domino intern”) fiind necesar a fi luate măsuri intensive de protecţie prin răcire cu apă.
Chiar dacă aceste zone sunt protejate parţial de zidul cuvei de retenţie trebuie luate măsuri de
protecţie ale acestora (evacuate cisternele prezente, decuplate pompele de la energie electrică,
punerea în funcţiune a instalaţiei de stins incendiu de la rampă).
Scenariu 3. Explozie în interiorul rezervorului de metanol
Chiar dacă suprapresiunea nu este foarte mare explozia poate duce la avarierea
capacului şi a corpului rezervorului cu scurgerea conţinutului. Datorită zidului de protecţie un
efect semnificativ direct a suprapresiunii undei de explozie în zona exterioară cuvei de
retenţie este improbabil. Pot să se producă spargerea geamurilor la construcţiile din apropiere,
undele seismice şi sonore pot să producă panică în zonele populate din jur. Măsurile care
trebuie luate sunt cele de înlăturare a efectelor exploziei: salvarea răniţilor, stingerea
incendiului, informarea imediată a autorităţilor şi populaţiei. Pot să apară însă efecte indirecte
cauzate de incendiul extins care poate urma exploziei, ca urmare a deversării lichidului
incendiat din rezervorul în care s-a produs explozia în cuva de retenţie, inclusiv efect de
„Domino intern” prin producerea unui incendiu în cuva de retenţie şi extindere la zona
apropiată aşa cum s-a prezentat la scenariul 2.
Scenariu 4. Avarierea conductei de formaldehidă de la instalaţia de fabricare a
formaldehidei de 40000 to/an la rezervoarele de formaldehidă.
a) Pentru condiţii defavorabile de răspândire
Zona cu letalitate ridicată este restrânsă în jurul bălţii formate. Zona cu leziuni
ireversibile este extinsă ocupând partea de intrare în amplasament cu instalaţiile chimice din
zonă. Funcţie de locul unde are loc scurgerea zona cu efecte ireversibile poate depăşii limitele
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 2 Pag. 93 din 141
amplasamentului pe o zonă restrânsă din apropierea gardului din zona porţii principale de
acces. Evacuarea unei părţi din personalul prezent în zonele afectate este posibil a fi necesară
şi de asemenea este posibil ca operarea instalaţiilor să nu poată fi făcută decât cu echipament
de protecţie adecvat (măşti de gaze, aparate izolante).
Un efect de „Domino intern” prin pierderea controlului asupra instalaţiilor din zonă
cauzat de efectele toxice ale accidentului, este improbabil în condiţiile luării măsurilor de
protecţie de către personalul de operare. De asemenea un rol important în controlul
instalaţiilor într-un astfel de caz îl au sistemele de interblocare şi oprire a instalaţiilor în caz de
urgenţă.
Chiar dacă la nivelul străzii Mihail Kogălniceanu concentraţiile de formaldehidă nu
sunt foarte ridicate acestea pot produce panică în rândul participanţilor la trafic, o atenţionare
a acestora şi funcţie de evoluţia avariei o limitare de către autorităţi sau chiar interzicere a
traficului fiind necesară.
b) Pentru condiţii medii de răspândire
Zonele afectate de dispersia toxică sunt reduse fiind în apropiere a bălţii formate.
Poate fi afectat de norul toxic personalul de operare sau intervenţie surprins în imediata
apropierea fără mijloace de protecţie.
În planificarea măsurilor de urgenţă se va ţine cont de direcţia vântului.
Scenariu 5. Avarie la un rezervor de formaldehidă
a) Pentru condiţii defavorabile de răspândire
Zona cu letalitate ridicată este limitată în zona cuvei de retenţie. În realitate deoarece
sursa de emisie nu este punctiformă (cum este considerată de programul de modelare) această
zonă este pe o zonă restrânsă în jurul cuvei de retenţie.
Zona cu leziuni ireversibile este în cea mai mare parte în interiorul amplasamentului
depăşind cu puţin limitele amplasamentului în partea de est ( înspre stradă în zona de parcare).
Zonele afectate includ instalaţia de fabricare formaldehidă de 40000 to/an, laboratorul cu sala
de comandă şi instalaţia e răşini. Consideraţiile privind posibilitatea de producere a unui efect
de „Domino intern” prezentate pentru scenariul 4 sunt valabile şi în cazul acestui scenariu.
Funcţie de locul unde are loc scurgerea zona cu leziuni ireversibile poate depăşii
limitele amplasamentului pe o zonă restrânsă din apropierea gardului în zona dinspre stradă.
Evacuarea unei părţi din personalul prezent în zonele afectate este posibil a fi necesară şi de
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 2 Pag. 94 din 141
asemenea este posibil ca operarea instalaţiilor să nu poată fi făcută decât cu echipament de
protecţie adecvat (măşti de gaze, aparate izolante).
Chiar dacă la nivelul străzii Mihail Kogălniceanu concentraţiile de formaldehidă nu
sunt foarte ridicate acestea pot produce panică în rândul participanţilor la trafic, o atenţionare
a acestora şi funcţie de evoluţia avariei o limitare sau chiar interzicere a traficului de către
autorităţi fiind necesară.
b) Pentru condiţii medii de răspândire
Zonele afectate de dispersia toxică sunt reduse fiind în apropiere cuvei de retenţie.
Poate fi afectat de norul toxic personalul de operare sau intervenţie surprins în zonele afectate
fără mijloace de protecţie.
În planificarea măsurilor de urgenţă se va ţine cont de direcţia vântului.
Scenariu 6. Avarierea conductei de formaldehidă de la rezervoare la instalaţia de
fabricare răşini.
a) Pentru condiţii defavorabile de răspândire
Zona cu letalitate ridicată este restrânsă în jurul bălţii formate.
Zona cu leziuni ireversibile este în cea mai mare parte în interiorul amplasamentului
depăşind limitele amplasamentului pe zone restrânse pe partea de est şi sud (înspre str.
M.Kogălniceanu). Zonele afectate includ instalaţia de fabricare formaldehidă de 40000 to/an,
laboratorul cu sala de comandă, instalaţia e răşini şi Blocul administrativ. Evacuarea unei
părţi din personalul prezent în zonele afectate este posibil a fi necesară şi de asemenea este
posibil ca operarea instalaţiilor să nu poată fi făcută decât cu echipament de protecţie adecvat
(măşti de gaze, aparate izolante).
La nivelul străzii Mihail Kogălniceanu, pe o porţiune restrânsă, fără însă a ajunge la
zonele cu locuinţe, concentraţiile de formaldehidă pot afecta participanţii la trafic şi alte
persoane eventual prezente şi, funcţie de evoluţia avariei, o limitare sau chiar interzicere a
traficului de către autorităţi poate fi necesară.
b) Pentru condiţii medii de răspândire
Zona cu letalitate ridicată şi zona cu leziuni ireversibile este limitată în jurul bălţii
formate.
Poate fi afectat de norul toxic personalul de operare sau intervenţie surprins în zonele
afectate fără mijloace de protecţie.
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 2 Pag. 95 din 141
În planificarea măsurilor de urgenţă se va ţine cont de direcţia vântului.
Scenariu 7.1 Scurgere de metanol din conducta de alimentare a instalaţiei de
fabricare a formaldehidei. Dispersie toxică
Zonele afectate sunt reduse în jurul bălţii formate indiferent de condiţiile de
răspândire.
Scenariu 7.2 Scurgere de metanol din conducta de alimentare a instalaţiei de
fabricare a formaldehidei. Incendiu pe balta de metanol formată în urma scurgerii
Zonele afectate sunt reduse în jurul bălţii formate indiferent de condiţiile de
răspândire. Amplificare accidentului prin extinderea incendiului (efect de „Domino intern”)
se poate produce funcţie de zona unde are loc scurgerea. Zonele cele mai periculoase sunt la
pompele de metanol şi în zona instalaţiei de fabricare a formaldehidei unde radiaţia termică
poate produce încălzirea utilajelor sau echipamentelor prezente: pompe, porţiuni de conductă,
cisterne de metanol, utilaje şi echipamente din cadrul instalaţiei de fabricare. Incendierea sau
chiar explozia prin presurizare a unor echipamente surprinse de incendiu cu metanol şi fără
posibilităţi de refulare a vaporilor este posibilă fiind deci necesare măsuri de protecţie a zonei
din imediata apropiere a incendiului.
Scenariu 8. Incendierea unui rezervor de motorină
Zonele afectate sunt restrânse în jurul rezervorului. Vor fi necesare măsuri de
evacuare a unor eventuale utilaje sau mijloace de transport prezente în zonă şi protecţia
vecinătăţilor pentru a evita extinderea incendiului prin transmiterea focului la zona de
depozitare lemn din apropiere (efect de „Domino intern”).
Scenariu 9. Incendiu la o cisternă CF cu metanol aflată în zona de parcare
Zonele afectate sunt restrânse în cisternei incendiate. Deoarece de regulă cisternele
sunt parcate legate una de alta este posibil un efect de „Domino intern” prin transmiterea
focului de la o cisternă la alta. Din acest motiv este necesar a se lua măsuri de protecţie a
cisternelor alăturate celei incendiate şi, pe cât posibil, a se îndepărta din zonă cisternele care
nu sunt implicate în incendiu.
De asemenea funcţie de poziţia cisternei incendiate este posibil ca focul să afecteze
instalaţiile din zonele învecinate şi să se transmită spre zonele în care sunt prezente substanţe
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 2 Pag. 96 din 141
sau materiale inflamabile sau combustibile (rezervoarele de formaldehidă, stive de lemn aflate
în apropiere). Din acest motiv sunt necesare a se lua măsuri de protecţie.
Scenariu 10. Emisie de gaze neepurate din instalaţia de fabricare a formaldehidei ca
urmare a avariei/nefuncţionării reactorului de epurare gaze (post combustie)
a) Pentru condiţii defavorabile de răspândire
Zona cu letalitate ridicată este restrânsă în zona instalaţiei de fabricare formaldehidă.
În interiorul amplasamentului zonele adecvate sunt extinse în pe zona laboratorului şi sălii de
comandă fără însă a depăşii limitele amplasamentului.
Evacuarea unei părţi din personalul prezent în aceste zone (care nu participă la
urgenţă) este posibil a fi necesară şi de asemenea este posibil ca operarea instalaţiilor să nu
poată fi făcută decât cu echipament de protecţie adecvat.
b) Pentru condiţii medii de răspândire
În condiţii medii de răspândire datorită evacuării gazelor la înălţime, prin coşul de
dispersie al instalaţiei valorile de prag nu sunt atinse.
2.6. Clasificarea scenariilor accidentale*
Clasificarea în funcţie de tipul de scenariu
Nr. crt. Tipologia scenariilor Numărul total al
scenariilor* / nr.
scenariu
Numărul scenariilor care
ies din amplasament** /
nr. scenariu
1 Incendii 6 / 0, 1, 2, 7.2, 8, 9 -
2 Explozii 2 / 0, 3 -
3 Dispersii în mediu 10 / 4.a, 4.b, 5.a, 5.b,
6.a, 6.b, 7.1.a, 7.1.b,
10.a, 10.b
2 / 5a, 6a
Notă * Au fost luate în considerare scenariile imaginate în zonele cu pericol aşa cum
au fost prezentate la pct. 2.4. şi 2.3 (s-a inclus şi scenariu de incendiu /explozie în instalaţia de
fabricare formaldehidă evaluat prin metoda indicelui DOW numerotat în tabelele de la acest
punct cu cifra 0 ). Pentru clasificare au fost luate în considerare ca scenarii distincte şi
variantele (de evoluţie a scenariului şi de condiţii de răspândire).
** Au fost considerate că ies din amplasament scenariile pentru care valorile de
indicatorilor caracteristici pot depăşi valorile de prag în zone din exteriorul amplasamentului.
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 2 Pag. 97 din 141
Numărul de scenarii care ies din amplasament a fost stabilit pe baza modelării de scenarii
accidentale şi a evaluări realizate.
Clasificarea în funcţie de sursele de risc
Nr.
Crt
.
Centrul de risc în stabiliment Nr. total de scenarii/
nr. scenariu
Numărul scenariilor care
ies din amplasament / nr.
scenariu
1 Instalaţia de fabricare
formaldehidă
2 / 0, 10 -
2 Rezervoare de metanol 3 /1, 2, 3 -
3 Rezervoare de formaldehidă 2/ 5a, 5b 1 /5.a
4 Conducta de alimentare
instalaţie formaldehidă cu
metanol
3 / 7.1.a, 7.1.b, 7.2 -
5 Conducta de formaldehidă de
la instalaţie la rezervoare
2 / 4.a, 4.b -
6 Conducta de formaldehidă de
la rezervoare la instalaţia de
fabricare răşini
2 / 6.a, 6.b 1 / 6.a
7 Rezervorul de motorină I 1 / 8 -
8 Zona de parcare cisterne
metanol
1 / 9 -
Clasificarea în funcţie de substanţele periculoase
Nr.
Crt. Tipologia substanţei
Numărul total al
scenariilor / nr.
scenariu
Numărul scenariilor care
ies din amplasament / nr.
scenariu
1 Inflamabile, explozive 7 / 0, 1, 2, 3, 7.2, 8, 9 -
2 Periculoase pentru mediu - -
3 Toxice
10 / 4.a, 4.b, 5.a, 5.b,
6.a, 6.b, 7.1.a, 7.1.b,
10.a, 10.b
2/ 5.a, 6.a
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 3 Pag. 98 din 141
3. CLASIFICAREA URGENŢELOR
3.1. Definirea urgenţelor în funcţie de gravitate
A) Urgenţă Clasa A (urgenţă locală) - este acea urgenţă care implică o singură instalaţie de pe
amplasament. În cadrul acestei urgenţe sunt incluse următoarele situaţii:
- Un accident minor căruia i se poate face faţă cu resurse şi mijloace limitate şi care nu
are consecinţe periculoase în exteriorul instalaţiei (ex.: un incendiu limitat, pierderi minore de
substanţe din instalaţie, etc.);
- Accidentul poate fi rezolvat cu resursele existente, nu implică întregul amplasament;
- Accidentul nu are efect în afara gardului obiectivului şi nu necesită implicarea
autorităţilor din exteriorul amplasamentului;
- Nu este activat nici un dispozitiv de alarmare în exteriorul amplasamentului;
- Nu este nevoie să se întrerupă activitatea (procesul de producţie) în întreaga instalaţie
(obiectiv), dar anumite părţi din acesta pot fi oprite;
- Nu este necesară evacuarea, dar în zona de intervenţie accesul poate să fie limitat;
- Scenariile de explozie nu aparţin clasei A, orice urgenţă de acest tip fiind clasificată de
la treapta imediat superioară.
Exemple: - incendii minore care nu se extind şi în care sunt implicate cantităţi reduse de
produse;
- scurgeri locale de produse care nu ajung în sistemul de canalizare sau care nu produc
poluarea aerului decât eventual pe o zonă restrânsă în imediata apropierea sursei de emisie;
B) Urgenţă Clasa B (urgenţă pe amplasament) - este acea în care persistă sau se agravează
condiţiile de la urgenţa locală şi în consecinţa afectează/pot afecta şi alte instalaţii sau zone din
amplasament şi eventual zone restrânse din exterior. În cadrul acestei urgenţe sunt incluse următoarele
situaţii:
- Un accident care implică intervenţia forţelor de intervenţie disponibile din amplasament;
- Rezolvarea situaţiei poate solicita intervenţia unor forţe (resurse) externe;
- Accidentul nu are efecte în afara gardului obiectivului sau are efecte limitate în exterior (pe
zone foarte mici);
- Oprirea parţială sau generală a activităţii pe amplasament poate fi necesară;
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 3 Pag. 99 din 141
- Vizitatorii şi personalul neimplicat în intervenţie trebuie să părăsească locurile în care-şi
desfăşoară activitatea şi să se regrupeze în locurile de adunare (locuri sigure);
Exemple: - incendii limitate care pot fi controlate prin forţele şi mijloacele existente şi nu se
extind;
- Explozii şi incendii care nu produc efecte în alte zone din instalaţie;
- Scurgeri de produse care sunt reţinute în cuvele de retenţie şi nu produc incendii.
C) Urgenţă Clasa C (urgenţă în afara amplasamentului) - este un incident sever care implică
sau poate implica o mare parte din amplasament şi afectează/poate afecta populaţia şi mediul din
exteriorul amplasamentului. În cadrul acestei urgenţe sunt incluse următoarele situaţii:
- Întregul personal de intervenţie de pe amplasament este implicat în managementul urgenţei;
- Accidentul are efecte sigure în exteriorul amplasamentului pe suprafeţe extinse; incidentul
necesită intervenţia unor forţe (mijloace) externe;
- Este necesară oprirea activităţii pe întregul amplasament;
- Personalul neimplicat în managementul urgenţei trebuie evacuat, iar în caz de dezvoltare
necontrolată a accidentului este necesară evacuarea generală;
- Autorităţile locale din exteriorul amplasamentului trebuie alertate pentru a lua măsuri de
protecţie a populaţiei şi mediului;
Exemple: - incendii majore în care sunt implicate mai multe rezervoare şi zone extinse a căror
evoluţie nu poate fi controlată prin forţe proprii;
- Scurgeri masive de substanţe periculoase care ies din obiectiv şi poluează aerul pe
zone extinse.
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 3 Pag. 100 din 141
3.2 Tipologia şi clasificarea urgenţelor
Nr.
Scen. Scenariu identificat Tipologia de urgenţă
Clasificarea
urgenţei*
0 Incendiu/explozie în instalaţia de
fabricare formaldehidă Substanţe inflamabile B, C
1 Incendiul în interiorul rezervorului de
metanol Substanţe inflamabile B
2 Incendiu în cuva de retenţie a
rezervorului de metanol Substanţe inflamabile B, C
3
Explozie în interiorul rezervorului de
metanol
Substanţe inflamabile
Amestecuri explozive ale
norilor de vapori
B, C
4
Avarierea unei conducte de
formaldehidă de la instalaţia de
fabricare a formaldehidei existentă
(40000 to) la rezervoarele de
formaldehidă. Dispersie toxică
Substanţe toxice
A, B
5 Avarie la un rezervor de
formaldehidă. Dispersie toxică
Substanţe toxice A, B, C
6
Avarierea unei conducte de
formaldehidă de la rezervoare la
instalaţia de fabricare răşini.
Dispersie toxică
Substanţe toxice
A, B, C
7.1
Scurgere de metanol din conducta de
alimentare a instalaţiei de fabricare a
formaldehidei. Dispersie toxică
Substanţe toxice
Substanţe inflamabile A, B
7.2
Scurgere de metanol din conducta de
alimentare a instalaţiei de fabricare a
formaldehidei. Incendiu pe balta de
metanol formată în urma scurgerii
Substanţe inflamabile
A, B
8 Incendiu la rezervorul de motorină Substanţe inflamabile A, B
9 Incendiu la o cisternă CF cu metanol
aflată în zona de parcare
Substanţe inflamabile A, B, C
10
Emisie de gaze neepurate din
instalaţia de fabricare a formaldehidei
ca urmare a avariei/nefuncţionării
reactorului de epurare gaze (post
combustie). Dispersie toxică
Substanţe toxice
A, B
Notă * Urgenţele care au mai multe clasificări se clasifică funcţie de amploarea evenimentului.
Clasificarea urgenţelor s-a făcut ţinând cont de pericolele pe care în mod raţional fiecare din
accidentele identificate îl prezintă. În cazul producerii unei situaţii de urgenţă, urgenţa se va clasifica
funcţie de consecinţele evenimentului, existente sau potenţiale, conform situaţiei din teren, utilizând
criteriilor de la pct. 3.1.
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 4 Pag. 101 din 141
4. NOTIFICAREA, INFORMAREA ŞI ALARMAREA
4.1. Alarmarea
1. Cazuri de alarmare aplicabile obiectivului
Cazurile de alarmare aplicabile obiectivului sunt următoarele:
- Atac terorist sau atac din aer;
- Acţionarea persoanelor neautorizate;
- Avarii la utilaje şi echipamente;
- Accidente cu incendii, explozii, scurgeri de substanţe periculoase.
2. Raportarea unei situaţii de urgenţă
Raportarea unei situaţii de urgenţă (avarie/incident sau accident) se face de către orice
persoană din amplasament sau din afara lui şi se transmite cu prioritate la dispeceratului
S.P.S.U . şi la şefului de secţie din zona unde urgenţa este localizată. Personalul aflat la
program în sectorul un care a apărut o situaţie de urgenţă, va executa activităţile prevăzute în
,, Sinopticul cu activităţile desfăşurate în situaţia apariţiei unor situaţii de urgenţă,, document
ce se află afişat la fiecare loc de muncă.
În cazul în care raportarea se face de către o persoană din afara amplasamentului
aceasta se va transmite la agentul de pază punct control, care va retransmite informaţia primită
la Dispecerat. Personalul aflat în serviciu la dispecerat, după confirmarea veridicităţii
informaţiei va pune în aplicare ,,Planul de anunţare a personalului cu responsabilităţi pe linia
situaţiilor de urgenţă,, şi vor executa activităţile stabilite în ,,Sinopticul cu activităţile în
situaţia producerii unor situaţii de urgenţă”, afişat la dispecerat.
Raportarea trebuie să cuprindă următoarele:
- Identitatea celui care raportează: nume, prenume, funcţie în cadrul amplasamentului;
- Identificarea şi localizarea evenimentului: descrierea pe scurt a evenimentului-tip, loc
de producere, efecte imediate;
- Personal afectat: descrierea pe scurt a efectelor asupra personalului prezent pe
amplasament;
- Descrierea măsurilor luate imediat.
3. Schema de înştiinţare - alarmare
În Figura 4.1 este prezentată Schema de înştiinţare – alarmare Kronospan Sebeş.
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 4 Pag. 102 din 141
Figura 4.1 Schema de înştiinţare – alarmare
În ANEXA 14 Schema de înştiinţare - alarmare este prezentată schema cu numerele
de telefon ale centrelor de urgenţă şi responsabililor din cadrul societăţii.
4. Alarmarea pe clase de urgenţă
În cazul accidentelor in care sunt implicate substanţe periculoase (ca pericol chimic,
de incendiu şi/sau de explozie), încadrate intr-una din clasele de urgenţă (A - urgenţă locală;
B - urgenţă pe amplasament; C – urgenţă in afara amplasamentului), informarea si alarmarea
se face imediat prin unul din mijloacele de înştiinţare şi alarmare existente în societate
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 4 Pag. 103 din 141
- Urgenţele în care sunt implicate zone limitate din interior, care nu au efecte în
exteriorul amplasamentului şi sunt rezolvate imediat prin forţe proprii existente pe
amplasament: urgenţe clasa A. În cazul acestor urgenţe se alarmează şeful de secţie din
sectorul de activitate în care s-a produs urgenţa şi echipa de intervenţie din interiorul
amplasamentului şi se informează membrii Celulei de Urgenţă.
- Urgenţe care pot avea efecte pe zone mari în interiorul amplasamentului şi nu pot fi
lichidate imediat cu forţe proprii: urgenţe clasa B, presupun alarmarea şeful de secţie din
sectorul de activitate în care s-a produs urgenţa, membrilor echipei de intervenţie (SPSU), a
serviciilor de urgenţă care pot să acorde sprijin la tel. 112 şi a membrilor Celulei de Urgenţă
din amplasament. În cazul unor urgenţe care pot avea efecte care depăşesc limitele
amplasamentului se vor alarma obligatoriu şi societăţile şi populaţia aflate în imediata
vecinătate (vecinii sunt alarmaţi odată cu personalul din amplasament prin acţionarea sirenei).
- Urgenţele care se agravează, pot cuprinde zone întinse, afectând inclusiv zone din
exteriorul amplasamentului sau/şi au evoluţii periculoase: urgenţe clasa C, presupun
alarmarea autorităţilor publice teritoriale cu responsabilităţi în domeniul situaţiilor de urgenţă,
protecţiei muncii, sănătăţii, administraţiei publice. În plus faţă de acestea dacă există pericolul
poluării reţelei de canalizare se va alarma administratorul acesteia . Dacă există pericolul de
poluare al apelor de suprafaţă sau a stratului acvifer se va alarma şi SGA Alba.
Responsabilitatea alarmării autorităţilor revine Preşedintelui Celulei de Urgenţă din
cadrul amplasamentului sau înlocuitorului acestuia.
Alarmarea salariaţilor, a societăţilor şi populaţiei din vecinătatea amplasamentului in
cazul producerii unei situaţii de urgenţă de clasa B şi C se face şi cu sirenele din dotare.
Semnalul folosit este cel pentru „ALARMA DEZASTRE” – semnal sonor compus din 5
sunete (impulsuri) cu durata a 16 secunde fiecare, cu pauza de 10 secunde între ele, ce
semnifica – prevenirea populaţiei asupra pericolului despre producerea unui accident major.
În caz de necesitate, dacă situaţia o impune personalul poate fi adăpostit în adăpostul
de protecţie civilă existent pe amplasament. În acest caz uşile adăpostului se vor închide
ermetic. Părăsirea clădirilor, adăposturilor, se va face numai la înştiinţarea organelor
specializate prin semnalul de „Încetare a alarmei” sau prin alte mijloace de comunicare
specifice. Semnalul sirenei electrice folosit este cel pentru „INCETAREA ALARMEI” este
un sunet continuu, cu durata de 2 minute , ce semnifica - înştiinţarea populaţiei despre faptul
ca pericolul a trecut şi posibilitatea reluării normale a activităţilor.
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 4 Pag. 104 din 141
5. Mijloace de înştiinţare şi alarmare existente pe amplasament
Mijloacele de înştiinţare: telefoane fixe şi mobile, fax, e-mail.
Sistemul de alarmare exterioară, este compus din 2 sirene electrice exterioare
amplasate astfel:
- pe clădirea pompelor de incendiu;
- pe ciclon uscător MDF;
În fiecare cabină de comanda de pe fluxurile tehnologice respectiv: defibrare, presă
MDF, magazie piese schimb, presa PAL şi atelier auto sunt prevăzute alarme optice şi
acustice (electrice) de la care, în caz de nevoie se pot activa sirenele exterioare. Acestea se pot
activa şi manual de la butoanele amplasate la cota 0, în imediata vecinătate. Zona de acoperire
a sirenelor este de 2-3 km.
6. Instrucţiuni în cazul alarmei generale
Alarma generală este declanşată de către autorităţile publice, conform Ordinului MAI
nr. 1259/2006, în scopul evitării surprinderii şi al luării măsurilor privind adăpostirea
populaţiei, protecţia bunurilor materiale, precum şi pentru limitarea efectelor dezastrelor,
atacurilor din aer şi ale acţiunilor militare.
Măsuri de siguranţă
- Toţi angajaţii trebuie să se deplaseze la locurile lor de muncă pentru a-şi îndeplini
rolul în organizarea intervenţiei, lăsând liniile de telefon libere pentru comunicările pe timpul
urgenţei;
- Toţi muncitorii şi angajaţii trebuie să înceteze munca, să oprească aparatura şi
echipamentele şi să le lase în condiţii de siguranţă. După aceasta vor executa evacuarea în
conformitate cu instrucţiunile primite, operaţiile de încărcare/descărcare trebuie oprite imediat
şi echipamentul lăsat în condiţii de siguranţă;
- Autocisternele şi alte vehicule neimplicate în operaţiile de intervenţie trebuie să
părăsească imediat amplasamentul, să parcheze în afara acestuia, dar să lase drumurile de acces
libere pentru circulaţie;
- Orice acces al persoanelor şi mijloacelor fără autorizaţie va fi strict interzisă.
Reguli de siguranţă
- Reguli de circulaţie sunt instituite pe întregul amplasament; viteza limită este de
5 km/h;
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 4 Pag. 105 din 141
- Conduceţi prudent şi respectaţi toate indicatoarele rutiere;
- Urmaţi numai ruta care v-a fost indicată;
- În eventualitatea unei urgenţe scoateţi vehiculul pe marginea drumului şi opriţi
motorul;
- Nu fumaţi, nu utilizaţi flacăra deschisă;
- Nu parcaţi pe drumuri;
- Nu executaţi nici o operaţie care nu a fast autorizată;
- Nu utilizaţi drumuri care nu sunt trecute pe hartă, fără permisiune explicită;
- Nu aduceţi camere video sau aparate foto în interiorul amplasamentului;
- Nu păstraţi telefoanele mobile deschise în zonele de muncă;
- Urmaţi cu stricteţe instrucţiunile personalului de intervenţie;
- Se interzice cu desăvârşire pe timpul alarmei alergarea, evacuarea dezordonată, în panică
şi pe alte direcţii decât cele stabilite;
- Când auziţi semnalul de alarmare contactaţi un membru al conducerii din zona în
care vă aflaţi şi urmaţi indicaţiile acesteia;
- Semnalele de alarmare acustice a populaţiei, instituţiilor publice şi operatorilor
economici sunt, în conformitate cu Ordinul MAI 1259/2006, următoarele: alarmă aeriană,
alarmă la dezastre, prealarmă aeriană şi încetarea alarmei.
- Durata fiecărui semnal de alarmare este de două minute pentru toate mijloacele de
alarmare, cu excepţia sirenelor cu aer comprimat la care durata este de un minut.
a) Semnalul ALARMĂ AERIANĂ se compune din 15 sunete a 4 secunde fiecare, cu
pauză de 4 secunde între ele. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se compune din 15
sunete a 2 secunde fiecare, cu pauză de 2 secunde între ele.
b) Semnalul ALARMĂ LA DEZASTRE se compune din 5 sunete a 16 secunde
fiecare, cu pauză de 10 secunde între ele. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se
compune din 5 sunete a 8 secunde fiecare, cu pauză de 5 secunde între ele.
c) Semnalul PREALARMĂ AERIANĂ se compune din 3 sunete a 32 secunde
fiecare, cu pauză de 12 secunde între ele. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se
compune din 3 sunete a 16 secunde fiecare, cu pauză de 6 secunde între ele.
d) Semnalul ÎNCETAREA ALARMEI se compune dintr-un sunet continuu, de
aceeaşi intensitate, cu durata de 2 minute. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se
compune dintr-un sunet continuu, de aceeaşi intensitate, cu durata de 1 minut.
- În cazul unei urgenţe telefonaţi la 112.
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 4 Pag. 106 din 141
4.2. Informarea autorităţilor. Notificarea
Autoritatea pentru informarea autorităţilor despre producerea situaţiei de urgenţă în
amplasament o are Preşedintele Celulei de Urgenţă şi în lipsă înlocuitorul acestuia. Structura
care pune în practică decizia de informare a autorităţilor este formată din:
- Şeful de secţie care clasifică urgenţa;
- Preşedintele Celulei de Urgenţă care ia decizia informarea autorităţilor despre
situaţia de urgenţă produsă.
Informarea autorităţilor este obligatorie pentru toate evenimentele (avarie, incident sau
accident) a căror efecte au/pot avea (în evoluţia evenimentelor sau ca efecte întârziate) cel
puţin una din consecinţele conform criteriilor de notificare din Anexa nr. 6 la HG 804/2007.
(ANEXA Criterii de notificare a unui accident major). În funcţie de concluziile evaluării
preliminare se informează autorităţile despre situaţia de urgenţă conform HG 804/2007, art.
15 în maxim 2 ore de la producere. Informarea autorităţilor se va realiza prin înştiinţare
telefonică dublată de o notificare scrisă. Înştiinţarea ISUJ Alba şi a celorlalte instituţii publice
care asigură funcţii de sprijin în gestionarea situaţiilor de urgenţă se face prin Numărul
Unic pentru Servicii de Urgenţă 112.
Autorităţile publice competente la nivel judeţean care trebuie informate imediat sunt:
- I.S.U. „Unirea” al Judeţului Alba;
- Agenţia pentru Protecţia Mediului Alba;
- Comisariatul Judeţean Alba al Gărzii Naţionale de Mediu.
Notificarea va fi completată prin notificări succesive pe măsura evoluţiei
evenimentelor. Conform Ordinului MAPAM 1084/2003 în cazul producerii unui accident
major vor fi notificate autorităţile publice cu responsabilităţi în domeniul situaţiilor de
urgenţă, protecţiei mediului, sănătăţii, protecţiei muncii şi ale administraţiei publice.
Autorităţile publice teritoriale cu responsabilităţi în domeniile protecţiei civile,
protecţiei mediului, protecţiei muncii, administraţiei publice şi sănătăţii sunt:
- Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă "Unirea" al Judeţului Alba;
- Agenţia pentru Protecţia Mediului Alba;
- Comisariatul Judeţean Alba al Gărzii Naţionale de Mediu;
- Direcţia de Sănătate Publică Alba;
- Inspectoratul Teritorial de Muncă Alba;
- Primăria Sebeş (Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă);
- Prefectura Alba.
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 4 Pag. 107 din 141
Conţinutul notificării va respecta prevederile Ordinului MAPAM 1084/2003 - Anexa
2.1 (ANEXA 15: Formular de notificare).
Un exemplar al rapoartelor şi al notificărilor menţionate va fi îndosariat în „Registrul
de rapoarte tip Seveso” care va fi păstrat în amplasament.
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 5 Pag. 108 din 141
5. ORGANIZAREA ŞI CONDUCEREA ACŢIUNILOR DE INTERVENŢIE
5.1. Organizarea în caz de urgenţă
Structurile organizate pe amplasament pentru managementul şi intervenţie în caz de
urgenţă sunt:
- Celula de Urgenţă, constituită prin Deciziei nr. 24/20.02.2013 (copie ataşată).
- Serviciu Privat pentru Situaţii de Urgenţă de cat IV, constituit prin decizia nr.
33/26.03.2014 (copie ataşată), care funcţionează în baza Regulament de Organizare şi
Funcţionare al SPSU elaborat la nivelul societăţii (copie ataşată).
Prin Decizia nr. 101A din 07.09.2013 (copie ataşată) este numit Responsabilul în
Domeniul Managementului Securităţii pentru amplasamentul S.C. KRONOSPAN SEBES
S.A. în conformitate cu HG 804/2007 art. 22.
Organigrama de urgenţă a S.C. KRONOSPAN Sebeş S.A. este prezentată în figura
5.1., iar componenţa CU şi a SPSU este prinsă în deciziile de organizare a acestora.
Fig. 5.1 Organigrama de urgenţă
5.2. Atribuţiile structurilor pentru situaţii de urgenţă
5.2.1. Atribuţiile Celulei de Urgenţă
a. În perioadă din afara situaţiilor de urgenţă;
- identifică şi monitorizează sursele potenţiale ce pot genera situaţii de urgenţă;
- propune necesarul de dotare în vederea gestionarii situaţiilor de urgenţă;
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 5 Pag. 109 din 141
- organizează şi coordonează activitatea de amenajare a adăposturilor de apărare civilă,
asigura marcare adăposturilor, montarea in locuri vizibile a indicatoarelor „ spre adăpost'' si
afişarea regulilor de comportare a cetăţenilor pe timpul ocupării acestora., conform normelor
stabilite de legislaţia in vigoare;
- informează autorităţile cu responsabilităţi în domeniul situaţiilor de urgenţă (ISU,
APM, GNM) privind stările potenţial generatoare de situaţii de urgenţă;
- informează salariaţii asupra surselor de risc ce pot genera situaţii de urgenţă;
- informează comunităţile locale din zonă asupra riscurilor specifice amplasamentului.
- coordonează pregătirea salariaţilor privind prevenirea, protecţia, intervenţia şi
adăpostirea în situaţii de urgenţă şi dezastre;
- solicită fondurile necesare pentru realizarea dotărilor, a adăposturilor şi desfăşurarea
activităţilor de management al situaţiilor de urgenţă şi dezastrelor;
- se întruneşte semestrial şi ori de câte ori situaţia o impune, la convocarea
preşedintelui CU pentru analizarea modului de îndeplinire a măsurilor şi acţiunilor
de prevenire, protecţie şi intervenţie;
- îndeplineşte orice alte atribuţii şi sarcini stabilite de lege şi de autorităţile cu
responsabilităţi în domeniul situaţiilor de urgenţă.
b. În timpul situaţiilor de urgenţă şi dezastrelor
- informează şi notifică autorităţile cu atribuţii în domeniul situaţiilor de urgenţă
privind producerea unei situaţii de urgenţă (avarie/incident sau accident) în conformitate cu
HG 804/2007 art. 15 şi Anexa nr. 6, precum şi Ordinul MAPAM 1084/2003 Anexa 2;
- analizează informaţiile primare despre situaţia de urgenţă apărută şi evoluţia
probabilă a acesteia;
- declară starea de alertă la nivelul societăţii (amplasamentului);
- pune în aplicare măsurile prevăzute în planurile de urgenţă;
- evaluează situaţiile de urgenţă produse, impactul acestora, stabileşte măsurile şi
acţiunile specifice pentru gestionarea acestora şi urmăreşte îndeplinirea lor;
- dispune constituirea unui grup operativ format din membrii celulei de urgenţă sau
alţi specialişti în domeniu, care să se deplaseze în zona afectată pentru informare
şi luarea deciziilor, precum şi pentru conducerea nemijlocită a acţiunilor de
intervenţie. Numeşte din cadrul grupului operativ un comandant al acţiunii de intervenţie.
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 5 Pag. 110 din 141
- dispune înştiinţarea-alarmarea autorităţilor, instituţiilor publice, operatorilor
economici şi populaţiei din zonele ce pot fi afectate;
- dispune alarmarea salariaţilor din zonele ce pot fi afectate;
- informează şi notifică autorităţile cu atribuţii în domeniul situaţiilor de urgenţă asupra
evoluţiei evenimentelor prin înştiinţări şi notificări succesive;
- asigură informarea populaţiei despre evoluţia şi efectele situaţiei, acţiunile
întreprinse pentru limitarea acestora şi măsurile ce se impun în continuare;
- stabileşte măsurile de urgenţă pentru asigurarea funcţiilor vitale ale societăţii;
- asigură în caz de necesitate evacuarea parţială sau totală a salariaţilor şi bunurilor din
zonele afectate.
c. În perioada post urgenţă sau post dezastru:
- desemnează colectivul pentru conducerea acţiunilor de refacere şi reabilitare a
a zonelor afectate;
- organizează echipe de specialişti pentru inventarierea, expertizarea şi evaluarea
efectelor şi pagubelor produse;
- analizează cauzele producerii situaţiei de urgenţă, stabileşte măsuri de prevenire
şi limitare pe viitor a unor evenimente similare şi propune reactualizarea planurilor pentru
situaţii de urgenţe atunci când este cazul.
5.2.2. Atribuţiile Serviciul Privat pentru Situaţii de Urgenţă (SPSU)
Atribuţiile Serviciul Privat pentru Situaţii de Urgenţă sunt stabilite în Regulamentul
de Organizare şi Funcţionare a SPSU elaborat la nivelul societăţii:
- desfăşoară activităţi de prevenire a situaţiilor de urgenţă;
- pregătirea personalului în ceea ce priveşte situaţiile de urgenţă civilă;
- verificarea modului de aplicare a normelor, reglementărilor tehnice şi dispoziţiilor
care privesc apărarea împotriva incendiilor, în domeniul de competenţă;
- asigură intervenţia pentru stingerea incendiilor şi înlăturarea urmărilor
incendiilor/incidentelor chimice, salvarea, acordarea primului ajutor şi protecţia persoanelor şi
a bunurilor periclitate de incendii sau alte situaţii de urgentă;
- executarea cooperării cu alte forţe care acţionează pentru stingerea şi înlăturarea
urmărilor incendiilor/incidentelor chimice.
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 5 Pag. 111 din 141
Atribuţiile compartimentului prevenire
- execută controalele planificate şi inopinate, pentru verificarea respectării normelor
PSI în toate punctele de lucru;
- execută controalele planificate şi inopinate, pentru verificarea normelor PSI în timpul
realizării reparaţiilor şi reviziilor;
- urmăreşte înregistrarea "Permisului de lucru" pentru toate lucrările ce se execută cu
foc deschis;
- verifică dacă în prescripţiile tehnice de utilizare a produselor cu pericol de incendiu,
aprovizionate şi utilizate, sunt incluse regulile necesare de PSI.
- solicită, instrucţiunile de funcţionare şi de întreţinere a operaţiilor şi mijloacelor de
PSI;
- verifică executarea la termen a tuturor lucrărilor şi măsurilor de protecţie împotriva
incendiilor prevăzute în documentaţiile tehnice;
- face propuneri privind îmbunătăţirea dotărilor anti-incendiu;
- ţine evidenţa mijloacelor de stins incendii şi încadrarea lor în termenele de garanţie.
Atribuţiile dispeceratului
Preluarea apelurilor de informare şi alarmare, anunţarea personalului cu funcţii de
răspundere pe linia apărării împotriva incendiilor, a altor structuri de intervenţie cu care se
cooperează, conform documentelor operative întocmite la nivelul societăţii.
Atribuţiile grupei de intervenţie pentru incendii
- menţinerea în permanenţă în stare operativă a tuturor materialelor şi tehnicii de
intervenţie
- cunoaşterea concepţiei de organizare şi de desfăşurare a intervenţiei
- asigurarea intervenţiei cu/fără autospeciala de stins incendii pentru stingerea şi
înlăturarea urmărilor incendiului pe întregul amplasament al societăţii;
- asigurarea şi executarea evacuări bunurilor materiale şi a personalului şi acordarea
primului ajutor persoanelor rănite;
- executarea cooperării cu alte forţe care acţionează pentru stingerea şi înlăturarea
urmărilor incendiului/incidentului chimic.
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 5 Pag. 112 din 141
Atribuţiile echipei de intervenţie tehnologică
- menţinerea în permanenţă în stare operativă a tuturor materialelor şi tehnicii de
intervenţie;
- cunoaşterea tehnicii şi materialelor specifice, cunoaşterea modului de manipulare a
tehnicii şi materialelor;
- cunoaşterea concepţiei de organizare şi de desfăşurare a intervenţiei;
- monitorizarea permanentă a instalaţiilor de alarmare, semnalizare şi stingere a
incendiilor;
- intervenţia pentru stingerea şi înlăturarea urmărilor incendiului/incident chimic pe
amplasamentul fabricii chimice;
- asigurarea şi executarea evacuări bunurilor materiale şi a personalului
- salvarea persoanelor aflate în pericol;
Atribuţiile personalului din structura serviciului
Întregul personal al serviciului va acţiona cu prioritate pentru salvarea persoanelor
aflate în pericol, având de îndeplinit următoarele atribuţii generale:
- se prezintă la locul intervenţiei în cel mai scurt timp la semnalul de alarmă;
- se subordonează şefului care conduce intervenţia;
- participă la salvarea persoanelor aflate în pericol;
- acordă prim-ajutor persoanelor rănite folosind dotările din trusa de prim-ajutor;
- efectuează orice altă sarcină dispusă de conducătorul intervenţiei în scopul salvării
persoanelor şi diminuării efectului produs.
Atribuţiile şefului serviciului
Şeful serviciului este şeful întregului personal încadrat îşi este subordonat nemijlocit
Cadrului Tehnic PSI având următoarele atribuţii:
- răspunde nemijlocit de întreaga activitate a formaţiunii pe timpul constituirii pentru
intervenţie sau executarea pregătirii de specialitate;
- participă la programele de pregătire profesională şi de specialitate iniţiate de
societate, precum şi de alte structuri specializate abilitate şi se preocupă permanent de
îmbunătăţirea calificării profesionale;
- organizează şi conduce nemijlocit instruirea de specialitate a formaţiei de intervenţie,
conform programului de instruire;
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 5 Pag. 113 din 141
- acordă sprijin şefilor punctelor şi formaţiunilor de lucru pentru instruirea
personalului pe locurile de muncă, referitor la situaţiile de urgenţă;
- organizează şi conduce acţiunile formaţiunii de intervenţie în cazul producerii
situaţiilor de urgenţă;
- controlează şi ia măsuri pentru ca toate utilajele, accesoriile echipamentele şi
mijloacele tehnice de prevenire de protecţie şi instalaţiile de stingere semnalizare şi alarmare
să fie în permanenţă în stare operativă;
- întocmeşte şi actualizează în permanenţă documentele operative, precum şi cele
privind intervenţia serviciului;
- face propuneri privind actualizarea şi completarea planului de intervenţie şi activităţii
de prevenire şi eliminare a stărilor de pericol;
- execută atribuţiile prevăzute în regulamentele şi instrucţiunile de specialitate din
domeniul situaţiilor de urgenţă;
- urmăreşte personal, în limita competenţei sale modul de respectare a prevederilor
normelor de prevenire şi legislaţiei în vigoare şi acţionează pentru înlăturarea operativă a
oricăror nereguli constatate;
- raportează conducerii societăţii, situaţiile care prezintă pericol de incendiu şi ia
măsuri imediate de remediere a deficienţelor constatate, în limita competenţelor;
- prezintă rapoarte periodice cu date, propuneri şi concluzii privind activitatea
serviciului precum şi la solicitarea conducerii societăţii.
Atribuţiile şefului grupei de intervenţie la incendiu
- se subordonează nemijlocit şefului serviciului din momentul constituirii pentru
intervenţie sau executarea pregătirii de specialitate;
- cooperează cu şeful echipei de intervenţie tehnologică
- participă la programele de pregătire profesională şi de specialitate iniţiate de
societate, precum şi de alte structuri specializate abilitate şi se preocupă permanent de
îmbunătăţirea calificării profesionale;
- conduce acţiunile grupei pe toată durata intervenţiei şi pe timpul pregătirii de
specialitate;
- verifică şi se asigură că toate utilajele, accesoriile, echipamentele şi mijloacele
tehnice de stingere, semnalizare şi alarmare să fie în permanenţă în stare operativă;
- semnalează conducerii societăţii, situaţiile care prezintă pericol de incendiu şi ia
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 5 Pag. 114 din 141
măsuri imediate de remediere a deficienţelor constatate, în limita competenţelor;
- verifică prezenţa, echiparea şi ia măsuri de asigurare a securităţii servanţilor pe
timpul intervenţiei şi/sau pregătirii de specialitate;
- răspunde de deplasarea grupei la locul intervenţiei
- participă la programele de pregătire profesională şi de specialitate iniţiate de
societate, precum şi de alte structuri specializate;
- execută atribuţiunile specifice funcţiei pe timpul cât grupa acţionează cu autospeciala
de stins incendii.
Atribuţiile conducătorului autospecialei de intervenţie
- se subordonează nemijlocit şefului grupei de intervenţie din momentul constituirii
pentru intervenţie sau executarea pregătirii de specialitate;
- participă la programele de pregătire profesională şi de specialitate iniţiate de
societate, precum şi de alte structuri specializate abilitate
- răspunde de menţinerea în permanentă stare de operativitate a autospecialei de stins
incendii;
- întreţine maşina de intervenţie şi accesoriile din dotare;
- asigură buna funcţionare a tuturor accesoriilor din dotarea maşinii;
- conduce maşina de intervenţie la locul intervenţiei;
- răspunde de asigurarea alimentării cu apă, sau alte substanţe de stingere
- execută atribuţiunile specifice funcţiei pe timpul cât grupa acţionează cu autospeciala
de stins incendii.
Atribuţiile servanţilor
- se subordonează nemijlocit şefului grupei de intervenţie din momentul constituirii
pentru intervenţie sau executarea pregătirii de specialitate;
- respectă întocmai regulile de ordine interioară şi disciplina a muncii şi nu părăseşte
serviciul până la sosirea în unitate a personalului de schimb;
- urmăreşte respectarea normelor de prevenire şi stingere a incendiilor, precum şi
menţinerea în stare de funcţionare a mijloacelor de primă intervenţie şi de alarmare la locurile
de muncă;
- participă la programele de pregătire profesională şi de specialitate iniţiate de
societate, precum şi de alte structuri specializate abilitate;
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 5 Pag. 115 din 141
- execută atribuţiunile specifice funcţiei pe timpul cât grupa acţionează cu autospeciala
de stins incendii, conform instrucţiunilor specifice;
- semnalează conducerii societăţii, situaţiile care prezintă pericol de incendiu şi ia
măsuri imediate de remediere a deficienţelor constatate,
Atribuţiile şefului echipei de intervenţie tehnologică
- se subordonează nemijlocit şefului serviciului din momentul constituirii pentru
intervenţie sau executarea pregătirii de specialitate;
- cooperează cu şeful grupei de intervenţie la incendiu
- participă la programele de pregătire profesională şi de specialitate iniţiate de
societate, precum şi de alte structuri specializate abilitate
- conduce acţiunile grupei pe toată durata intervenţiei şi pe timpul pregătirii de
specialitate;
- verifică prezenţa. echiparea şi ia măsuri de asigurare a securităţii personalului echipei
pe timpul intervenţiei şi/sau pregătirii de specialitate;
- semnalează conducerii societăţii, situaţiile care prezintă pericol de incendiu şi ia
măsuri imediate de remediere a deficienţelor constatate, în limita competenţelor;
- răspunde de deplasarea grupei la locul intervenţiei;
Atribuţiile specialiştilor tehnologi
- se subordonează nemijlocit şefului echipei de intervenţie din momentul constituirii
pentru intervenţie sau executarea pregătirii de specialitate;
- respectă regulile de ordine interioară şi disciplina a muncii şi nu părăseşte serviciul
până la sosirea în unitate a personalului de schimb;
- participă la programele de pregătire profesională şi de specialitate iniţiate de
societate, precum şi de alte structuri specializate abilitate
- execută atribuţiunile specifice funcţiei;
- semnalează conducerii societăţii, situaţiile care prezintă pericol de incendiu şi ia
măsuri imediate de remediere a deficienţelor constatate, în limita competenţelor.
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 5 Pag. 116 din 141
5.3. Proceduri de acţiune pe clase de urgenţă
A) Urgenţe clasa A
- Personalul care a observat producerea avariei sau accidentului anunţă şeful de secţie
şi dispecerul de serviciu sau gardianul de la Punct control ( în afara programului de lucru).
- Dispecerul sau gardianul de la Punct control alarmează Şeful de secţie unde urgenţa
s-a produs după care pune în aplicare „Planul de anunţare a personalului cu responsabilităţi
pe linia situaţiilor de urgenţă” precum şi „Sinopticul cu activităţile în caz de producere a unor
situaţii de urgenţă”.
- Şeful de secţie din sectorul unde s-a produs urgenţa, se deplasează la locul
accidentului, clasifică urgenţa şi în funcţie de situaţia concretă alarmează formaţiunea de
intervenţie a SPSU.
- Şeful de secţie raportează Preşedintelui Celulei de Urgenţă evenimentele produse şi
măsurile luate.
- Personalul de operare aferent zonei unde s-a produs urgenţa efectuează manevrele
conform instrucţiunilor de operare pentru cazuri de avarie său accident.
- Membri echipei de intervenţie se deplasează la locul producerii evenimentului
generator a urgenţei (incendiu, scurgeri de produse periculoase, dispersii toxice), înlătură
cauzele şi efectele accidentului.
B) Urgenţe clasa B
- Personalul care a observat producerea avariei sau accidentului anunţă şeful de secţie
şi dispecerul de serviciu sau gardianul de la Punct control (în perioada 19-7).
- Dispecerul de serviciu sau gardianul de la Punct control alarmează Şeful de secţie
unde urgenţa s-a produs , dacă acesta nu a fost anunţat, după care pune în aplicare „Planul de
anunţare a personalului cu responsabilităţi pe linia situaţiilor de urgenţă” precum şi
„Sinopticul cu activităţile în caz de producerea unor situaţii de urgenţă”.
- Şeful de secţie din sectorul unde s-a produs urgenţa, se deplasează la locul
accidentului clasifică urgenţa şi alarmează formaţiunea de intervenţie a SPSU.
- Şeful de secţie raportează Preşedintelui Celulei de Urgenţă evenimentele produse şi
măsurile luate.
- Personalul de operare aferent zonei unde urgenţa s-a produs efectuează manevrele
conform instrucţiunilor de operare pentru cazuri de avarie său accident.
- Membri echipei de intervenţie se deplasează la locul producerii evenimentului
generator a urgenţei (incendiu, scurgeri de produse periculoase, dispersii toxice), încep
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 5 Pag. 117 din 141
acţiunea de intervenţie pentru înlăturare cauzele şi efectele accidentului.
- Preşedintele Celulei de Urgenţă sau adjunctul acestuia se deplasează la locul avariei
sau accidentului şi dispune constituirea Celulei de urgenţă.
- Celula de Urgenţă analizează situaţia creată în urma producerii evenimentului.
Preşedintele Celulei de urgenţă numeşte comandantul acţiunii şi dispune informarea
autorităţile cu responsabilităţi în domeniul cu privire la producerea urgenţei.
- Comandantul acţiunii preia conducerea acţiunii de intervenţie, coordonează
activitatea echipelor de intervenţie şi asigură efectuarea intervenţiei.
- După sosirea echipei de intervenţie din cadrul ISU acestea preiau controlul
operaţiunilor în colaborare cu structurile de pe amplasament.
- Personalul care nu participă la managementul urgenţei evacuează zona în care s-a
produs urgenţa. Deplasarea personalului se face în ordine pe căile de evacuare stabilite.
- Serviciul de pază interzice accesul persoanelor care nu au legătură cu urgenţa şi la
dispoziţia Celulei de Urgenţă dirijează persoanele evacuate.
- Preşedintele Celulei de Urgenţă dispune informarea autorităţilor cu responsabilităţi
în domeniu cu privire la producerea urgenţei pe măsura evoluţiei evenimentelor.
C) Urgenţe clasa C
- Personalul care a observat producerea avariei sau accidentului anunţă şeful de secţie
şi dispecerul de serviciu de serviciu sau gardianul de la Punct control.
- Dispecerul de serviciu sau gardianul de la Punct control alarmează Şeful de secţie
unde urgenţa s-a produs, dacă acesta nu a fost anunţat, după care pune în aplicare „Planul de
anunţare a personalului cu responsabilităţi pe linia situaţiilor de urgenţă” precum şi
„Sinopticul cu activităţile în caz de producerea unor situaţii de urgenţă”.
- Şeful de secţie din sectorul unde s-a produs urgenţa, se deplasează la locul
accidentului şi clasifică urgenţa şi alarmează formaţiunea de intervenţie a SPSU.
- Şeful de secţie raportează Preşedintelui Celulei de Urgenţă evenimentele produse şi
măsurile luate.
- Personalul de operare aferent zonei unde urgenţa s-a produs efectuează manevrele
conform instrucţiunilor de operare pentru cazuri de avarie său accident.
- Membri echipei de intervenţie se deplasează la locul producerii evenimentului
generator a urgenţei (incendiu, scurgeri de produse periculoase, dispersii toxice), încep
acţiunea de intervenţie pentru înlăturare cauzele şi efectele accidentului.
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 5 Pag. 118 din 141
- Preşedintele Celulei de Urgenţă sau adjunctul acestuia se deplasează la locul avariei
sau accidentului şi dispune constituirea Celulei de urgenţă.
- Celula de Urgenţă analizează situaţia creată în urma producerii evenimentului.
Preşedintele Celulei de urgenţă numeşte comandantul acţiunii şi dispune informarea
autorităţile cu responsabilităţi în domeniul cu privire la producerea urgenţei.
- Comandantul acţiunii preia conducerea acţiunii de intervenţie, coordonează
activitatea echipelor de intervenţie şi asigură efectuarea intervenţiei.
- Personalul care nu participă la managementul urgenţei evacuează zona în care s-a
produs urgenţa. Deplasarea personalului se face în ordine pe căile de evacuare stabilite.
- Serviciul de pază interzice accesul persoanelor care nu au legătură cu urgenţa şi la
dispoziţia Celulei de Urgenţă dirijează persoanele evacuate.
- Preşedintele Celulei de Urgenţă dispune informarea autorităţilor cu responsabilităţi
în domeniu cu privire la producerea urgenţei pe măsura evoluţiei evenimentelor.
- Preşedintele Celulei de Urgenţă dispune alarmarea la:
- Societăţi şi populaţie învecinate;
- Autorităţilor publice teritoriale cu responsabilităţi în domeniul situaţiilor de
urgenţă;
- Autorităţile publice teritoriale cu responsabilităţi în domeniile protecţiei
muncii, administraţiei publice şi sănătăţii;
- După sosirea echipei de intervenţie din cadrul ISU acestea preiau controlul
operaţiunilor în colaborare cu structurile de pe amplasament şi echipele externe de sprijin.
5.4. Proceduri de acţiune pe tipuri de scenarii
5.4.1. Acţiunile Celulei de Urgenţă
Celula de Urgenţă se mobilizează şi intră în acţiune după raportarea producerii unui
eveniment de natură a produce un accident major.
- Stabileşte caracteristicile accidentului şi gravitatea situaţiei apărute, respectiv:
- Amplasarea exactă a locului de producere a avariei sau accidentului;
- Cantitatea de substanţă periculoasă implicată;
- Mărimea zonelor afectate;
- Evoluţia previzibilă a accidentului.
- Analizează situaţia creată şi dispune declanşarea alarmei;
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 5 Pag. 119 din 141
- Funcţie de gravitatea urgenţei dispune alarmarea/înştiinţarea conform schemei.
- Dispune şi asigură aducerea în unitate a personalului suplimentar dacă cel existent pe
amplasament nu este suficient. În caz de necesitate solicită suplimentarea echipelor de
intervenţie cu personal din cadrul serviciilor publice pentru lichidarea urmărilor situaţiei
apărute.
- Asigură prin colaborare cu firme specializate utilaje şi echipamente suplimentare
necesare intervenţiei.
- Stabileşte direcţiile de evacuare şi dispune, funcţie de necesitate, evacuarea
personalului din zonele afectate.
- Asigură cu mijloacele de transport disponibile din cadrul societăţii, evacuarea
personalului şi transportarea accidentaţilor la unitatea sanitară cea mai apropiată.
- Dispune oprirea parţială sau totală a instalaţiilor şi echipamentelor în cazurile
deosebit de grave, când se preconizează întârzieri în lichidarea urmărilor accidentului.
- Coordonează activitatea echipelor proprii cu cele externe în cadrul urgenţei.
5.4.2. Acţiunile formaţiunii de intervenţie
A) În caz de scurgeri de produse
În toate situaţiile, la intervenţie vor participa şi personalul grupei de pompieri cu
autospeciala de stins incendii, care vor asigura, în funcţie de situaţia concretă, intervenţia
echipei tehnologice la instalaţiile şi securizarea zonei afectate.
- În cazul scurgerilor de produse, personalul de operare în prima urgenţă şi ulterior
personalul echipei de intervenţie tehnologică după alarmarea acesteia, iau măsuri de oprire a
alimentării scurgerii prin:
- Izolarea sectoarelor avariate ale conductelor şi golirea acestora;
- Oprirea, izolarea şi repararea utilajelor, echipamentelor sau traseelor avariate;
- Golirea rezervoarelor avariate în alte spaţii disponibile;
- Înlocuirea garniturilor şi robinetelor avariate.
- În cazul scurgerilor minore acestea se înlătură prin absorbţie în substanţe absorbante
(rumeguş, nisip), amestecul format se depozitează în ambalaje etanşe şi se predă la firme
specializate pentru distrugere;
- În cazul scurgerilor mai mari zona se izolează utilizând baraje (din nisip, pământ sau
alte materiale), lichidele se colectează şi se depozitează în vederea valorificării ulterioare;
- În cazul scurgerilor pericolul de declanşare a unui incendiu şi emisii de gaze toxice
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 5 Pag. 120 din 141
(vapori de metanol sau formaldehidă) se poate diminua prin diluare cu apă;
- În cazul scurgerilor majore se urmăreşte reţinerea lor în cuvele de retenţie, utilizarea
de baraje suplimentare, închiderea canalizărilor şi colectarea în rezervoare, cisterne, butoaie,
etc.;
- În timpul intervenţiilor personalul va acţiona echipat cu echipament de protecţie şi pe
cât posibil pe partea dinspre care bate vântul pentru a nu fi expus pericolului de intoxicare;
- În zona afectată de scurgeri şi în zonele limitrofe în care există pericolul de prezenţă
a vaporilor inflamabili se va opri circulaţia autovehiculelor (se opresc imediat motoarele
acestora), se delimitează zona, se montează plăcuţe avertizoare, se interzice orice prezenţă cu
foc deschis şi accesul auto. În general se interzice orice activitate generatoare de scântei, se
utilizează numai echipamente antiex (scule, dispozitive) şi îmbrăcăminte antistatică;
- Decuplarea curentului electric în zonele cu pericol de incendiu sau explozie se
efectuează prin întrerupere de la distanţă din zone neafectate de scurgerea de vapori
inflamabili;
- Operarea în cadrul instalaţiilor se va efectua conform instrucţiunilor de operare.
B) În cazul unor incendii
1. Incendiu la un orificiul de ieşire a gazelor din rezervorul de metanol
În cazul unui incendiu la un orificiu de ieşire a gazelor din rezervor trebuie:
- Să nu se golească rezervorul;
- Să nu se răcească pereţii rezervorului prin stropire cu apă;
- Să nu se introducă spumă în interior (spuma se introduce doar dacă incendiu este în
interiorul rezervorului).
Aceste acţiuni (care nu trebuie efectuate) ar avea ca efect înlesnirea pătrunderii aerului
în rezervor şi aducerea mediului gazos în limitele de inflamabilitate (explozie).
În cazul în care flacăra arde cu putere ca un arzător, deşi sunt puţine şanse de a evita
explozia, care va distruge capacul, trebuie să se lucreze cu prudenţă mai ales în cazul unui
incendiu la un orificiu fără opritor de flacără.
Protecţia împotriva exploziei poate fi asigurată astfel:
- Se închide orificiul dacă acesta este cu robinet;
- Se închide orificiul cu o pătură umedă dacă flacăra arde slab fără presiune;
- Se încearcă stingerea rapidă a flăcării cu ajutorul unui stingător sau a unei ţevi cu
spumă;
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 5 Pag. 121 din 141
- Se încearcă introducerea suplimentară de gaz inert în interiorul rezervorului;
- Se introduce apă sau metanol în rezervor pentru ridicarea nivelului şi a se îndepărta
mediul primejdios.
Acţiunea de mai sus devine salvatoare dacă duce la menţinerea vitezei de ieşire a
gazelor combustibile prin orificii la o valoare superioară celei de propagare a flăcării.
2. Incendiu la un rezervor de metanol la care a fost distrus capacul
În acest caz se procedează astfel:
- Se deschid robinetele de răcire cu apă (de la instalaţia fixă de răcite) a rezervorului
incendiat şi a celui vecin cu acesta;
- Se introduce spumă în rezervor prin deschiderea robinetului pentru amestec spumant
de la staţia de generare a spumei;
- Se realizează dispozitivul de intervenţie conform Planului de intervenţie PSI pentru
acest caz şi se utilizează mijloacele suplimentare de stingere: instalaţie de hidranţi,
autospecială PSI;
- Se protejează armăturile rezervorului ne incendiat;
- Eventualele incendii din cuvele de retenţie trebuie să fie stinse cât mai repede posibil
pentru a se evita încălzirea rezervoarelor;
- În cazul în care nivelul metanolului în rezervor este redus, dacă incendiul nu poate fi
stins rapid, este de preferat inundarea acestuia cu apă deoarece, pe de o parte diluarea
metanolului cel puţin ar reduce putere incendiului dacă nu l-ar opri, şi s-ar proteja astfel
mantaua rezervorului, care în caz contrar, datorită încălzirii, ar avea tendinţa de cădere în
interior;
- În cazul în care nivelul în rezervor este ridicat introducerea de apă în rezervor în
cadrul acţiunii de stingere trebuie să se facă cu prudenţă, deoarece poate duce la deversarea
produsului incendiat din rezervor (la temperaturi ridicate metanolul arde şi la concentraţii
reduse);
- Personalul de operare va anunţa întotdeauna şeful echipei care face intervenţia de
stingere înainte de începerea pompării din rezervorul incendiat şi în general înainte de a face
orice manevră la rezervor care presupune implicarea produsului inflamabil. În general trebuie
păstrată o bună comunicare între echipele care realizează intervenţia de stingere şi personalul
care execută manevre tehnologice;
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 5 Pag. 122 din 141
- De regulă trebuie interzisă pomparea metanolului din rezervorul neincendiat întrucât
în cursul acestor operaţii se poate produce diluarea cu aer a amestecului de vapori şi aer din
interiorul rezervorului (prin pătrunderea aerului în rezervor), până la o concentraţie sub limita
superioară de explozie, adică se creează condiţii favorabile producerii unei explozii.
- După efectuarea stingerii, conductele de spumă se curăţă prin spălare cu apă;
- Apa rezultată în urma stingerii incendiului se poate evacua din cuva de retenţie dacă
se constată că nu prezintă un pericol de poluare pentru canalizare.
În situaţia exploziei, este posibil ca deplasarea capacului rezervorului să afecteze şi
instalaţiile fixe de stingere cu spumă şi cea de răcire cu apă.
3. Incendiu în cuva de retenţie a rezervoarelor de metanol
În acest caz se va proceda astfel:
- Se vor răci foarte repede vecinătăţile rezervorului cu ţevi de apă racordate la hidranţi
şi cu instalaţiile fixe de răcire cu apă;
- Se va încerca să se reducă sau să se oprească scurgerea;
- Se va limita violenţa flăcărilor îndreptându-se asupra scurgerilor un jet de apă
pulverizată;
- Se va răspândi în interiorul cuvei covor de spumă aeromecanică cu ajutorul instalaţiei
fixe de stingere cu spumă de la cuve;
- Se realizează dispozitivul de intervenţie conform Planului de intervenţie PSI pentru
acest caz şi se utilizează mijloacele suplimentare de stingere: instalaţie de hidranţi,
autospecială PSI;
- Ieşirea din cuva de retenţie se poate deschide dacă scurgerea din cuvă nu prezintă un
pericol suplimentar pentru canalizare şi echipamentele din aval. Situaţia se analizează pentru a
evita transmiterea focului prin canalizare spre alte zone ale amplasamentului.
4. Incendiu la o cisternă de metanol aflată la descărcat
În acest caz se va proceda astfel:
- Se opreşte imediat descărcarea şi se decuplează alimentarea cu energie electrică;
- Se urmăreşte dacă instalaţia automată de sprinklere cu spumă s-a declanşat, dacă nu
se declanşează manual;
- Se realizează dispozitivul de intervenţie conform Planului de intervenţie PSI pentru
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 5 Pag. 123 din 141
acest caz şi se utilizează mijloacele suplimentare de stingere: instalaţie de hidranţi,
autospecială PSI;
- Se protejează vecinătăţile prin răcire cu apă;
- Se încearcă diminuarea scurgerii şi închiderea robinetelor de pe traseele de metanol;
- Se încearcă evacuarea cisternelor neafectate de incendiu şi se îndepărtează din zona
periculoasă.
5. Incendierea în cazul unei cisterne de metanol aflate la descărcat
În acest caz se va proceda astfel:
- Se încearcă izolarea cisternei incendiate prin desprinderea din convoi şi îndepărtarea
cisternelor neincendiate;
- Dacă cisterna incendiată se află într-o zonă periculoasă pentru celelalte instalaţii se
încercă deplasare ei într-o mai sigură;
- Se realizează dispozitivul de intervenţie conform Planului de intervenţie PSI pentru
acest caz şi se utilizează mijloacele de stingere: instalaţie de hidranţi, autospecială PSI pentru
protecţia vecinătăţilor şi stingerea incendiului.
6. Incendiu la instalaţia de formaldehidă
În cazul uni incendiul la instalaţia de formaldehidă, modul de acţiune este următorul:
- Scoaterea din funcţiune a instalaţiei de producere a formaldehidei şi oprirea
alimentarii instalaţiei cu metanol şi alte fluide combustibile;
- Acţionarea cu ţevi de ia hidranţii exteriori pentru limitarea propagării incendiilor şi
răcirea rezervoarelor şi instalaţiilor;
- Urmărirea punerii în funcţiune a instalaţiilor de stingere din dotarea rezervoarelor de
metanol şi formaldehida şi a instalaţiei de producere a formaldehidei;
Pentru întreruperea procesului de ardere se utilizează următoarele procedee:
- Răcirea zonei de ardere;
- Izolarea materialelor şi substanţelor combustibile din zonele de ardere;
- Introducerea de inhibitori în spatiile în care au loc reacţii de ardere;
- Îndepărtarea substanţelor şi materialelor combustibile din zonele de ardere.
Lichidarea incendiului se realizează prin:
- Acţiunea coordonata şi neîntrerupta a tuturor forţelor pentru înlăturarea focarelor de
pe întreaga suprafaţa incendiată;
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 5 Pag. 124 din 141
- Utilizarea procedeelor de acţiune adecvate pentru folosirea eficientă şi la intensitatea
necesară a substanţelor de stingere, care să asigure întreruperea procesului de ardere într-un
timp scurt;
- Executarea desfacerilor şi răcirea elementelor de construcţie şi a instalaţiilor;
- Evacuarea produselor de ardere (desfumarea) pentru reducerea temperaturii şi
crearea condiţiilor de pătrundere către focare;
- Protecţia bunurilor şi a instalaţiilor existenta în zona incendiului şi în vecinătatea
acestuia.
Pentru lichidarea incendiului trebuie să se acţioneze cu toate forţele şi mijloacele
asupra focarelor, astfel încât arderea să nu mai poată fi continuată.
În încăperile incendiate cât şi în cele alăturate trebuie evacuate fumul şi gazele de
ardere pentru a se reduce efectele negative asupra construcţiilor şi instalaţiilor şi efectele
negative asupra utilizatorilor şi a forţelor de intervenţie.
6. Incendiul la rezervoarele de motorină
- Scoaterea din funcţiune a staţiei de alimentare cu motorina a utilajelor;
- Acţionarea cu ţevi de la hidranţii exteriori pentru limitarea propagării incendiilor şi
răcirea rezervoarelor şi instalaţiilor;
- Acţionarea cu stingătoarele portative şi transportabile din dotarea fiecărui depozit
Pentru întreruperea procesului de ardere se utilizează următoarele procedee:
- Răcirea zonei de ardere;
- Izolarea materialelor şi substanţelor combustibile din zonele de ardere;
- Introducerea de inhibitori în spatiile în care au loc reacţii de ardere;
- Îndepărtarea substanţelor şi materialelor combustibile din zonele de ardere,
Lichidarea incendiului se realizează prin:
- Acţiunea coordonata şi neîntrerupta a tuturor forţelor pentru înlăturarea focarelor de
pe întreaga suprafaţa incendiată;
- Utilizarea procedeelor de acţiune adecvate pentru folosirea eficientă şi la intensitatea
necesară a substanţelor de stingere, care să asigure întreruperea procesului de ardere într-un
timp scurt;
- Executarea desfacerilor şi răcirea elementelor de construcţie şi a instalaţiilor;
- Evacuarea produselor de ardere (desfumarea) pentru reducerea temperaturii şi
crearea condiţiilor de pătrundere către focare;
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 5 Pag. 125 din 141
- Protecţia bunurilor şi a instalaţiilor existenta în zona incendiului şi în vecinătatea
acestuia.
În toate cazurile prioritatea este pentru salvarea accidentaţilor şi protecţia sănătăţii
populaţiei;
În caz de incendiu dacă acesta nu este stins imediat, mijloacele de intervenţie existente
la faţa locului se vor completă cu cele de pe autospeciala de stins incendiu aflată în dotarea
echipei de intervenţie şi se vor alarma forţele externe de intervenţie la tel. 112.
7. Incendiul la Fabrica MDF şi PAL
Se va acţiona conform Planului de intervenţie pentru fabricile de PAL şi MDF:
Secţii de producţie şi depozitare din categoria C pericol de incendiu:
- Întreruperea alimentării cu energie electrică a consumatorilor, a energiei termice a
instalaţiilor tehnologice;
- Urmărirea punerii în funcţiune a instalaţiilor de stingere din dotarea fabricii;
- Închiderea tuturor uşilor rezistente la foc din spaţiul incendiat şi din cele vecine
acestuia pentru limitarea propagării incendiului;
- Limitarea propagării incendiului prin acţionarea cu jeturi pulverizate de apă, cu
ţevi de la hidranţii interiori şi exteriori;
- Scoaterea din funcţiune a instalaţiilor pentru exhaustare, transport pneumatic şi
mecanic a aşchiilor de lemn şi urmărirea închiderii clapetelor antifoc de pe tubulatura
acestora;
- Evacuarea materialelor combustibile din zona de ardere.
8. Incendiu la Centrala termică de la MDF
- Întreruperea alimentării cu energie electrică a instalaţiei centralei termice;
- Scoaterea din funcţiune a instalaţiilor de transport pneumatic şi oprirea
alimentării cazanelor cu combustibil solid - deşeuri din lemn;
- Acţionarea cu hidranţii interiori cu două jeturi în acţiune simultană pentru
localizarea incendiului;
- Urmărirea punerii în funcţiune a instalaţiilor sprinkler cu spumă tip KC FIRE -
ITALIA la staţia de pompe ulei parter, precum şi la instalaţiile de la nivelurile 2 şi 3.
- Evacuarea materialelor combustibile din zona de ardere.
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 5 Pag. 126 din 141
C) Modul de acţionare în cazul unui atac terorist (ameninţare cu bombă)
Evenimentul nu s-a produs, există o alarmă privind posibilitatea producerii
- Se alarmează serviciilor de urgenţă externe ţel. 112 pentru a trimite echipele
specializate;
- Se alarmează S.P.S.U. şi Celula de Urgenţă;
- Se ia legătura cu Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă şi se transmit date
referitoare la cantităţile de produse periculoase prezente pe amplasament, personalul existent
pe amplasament şi măsurile luate;
- Se opreşte activitatea (în limitele posibilului fără ca prin acesta să se provoace riscuri
suplimentare) şi se iau măsuri de evacuare a personalului în zone sigure, până la sosirea
echipelor specializate ale MAI în obiectiv rămân numai echipele de intervenţie şi personalul
minim necesar operării instalaţiilor;
- Se iau măsuri suplimentare de pază;
- Se pregăteşte echipamentul de intervenţie, se verifică starea stingătoarelor,
hidranţilor, etc;
- După sosirea echipelor de intervenţie ale MAI acestea preiau conducerea
operaţiunilor.
Evenimentul s-a produs
În cazul producerii unui atac terorist sau unui atac din aer se presupune existenţa unor
distrugeri masive cu scurgeri şi incendii cauzate de explozii. Funcţie de natura şi
amplitudinea urgenţei acţiunile echipelor de intervenţie sunt cele specificate pentru astfel de
scenarii.
În toate cazurile prioritatea este pentru salvarea accidentaţilor şi protecţia sănătăţii
populaţiei.
5.5. Evacuarea
În cazul producerii unei urgenţe există posibilitatea apariţiei de condiţii defavorabile în
care sănătatea şi viaţa personalului din amplasament să fie pusă în pericol, în acest caz fiind
necesară evacuarea.
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 5 Pag. 127 din 141
Modul de evacuare de pe amplasament funcţie de clasă de urgenţă
- Urgenţă de clasa A – nu se execută evacuarea, personalul din cadrul amplasamentului
este informat asupra desfăşurării evenimentelor pentru a se menţine în stare de atenţie;
- Urgenţă clasa B – toţi angajaţii trebuie să ajungă cât mai repede la locurile de
muncă.
Vizitatorii, personalul subcontractorilor din zonele care pot fi afectate de avarie său
accident vor trebui să părăsească locurile în care se află şi să se îndrepte spre locurile de
adunare, în funcţie de localizarea incidentului acestea fiind :
- platoul din faţa Pavilionului administrativ,
- platoul din faţa atelierelor,
- aleea din faţa biroului tehnic.
- aleea din faţa adăpostului de protecţie civilă
Mijloacele auto se vor îndrepta spre zona de parcare a mijloacelor auto situată în
partea de nord-est a amplasamentului lângă poarta de acces auto.
La locul de adunare personalul evacuat va primi indicaţii asupra modului de acţiune în
continuare: dacă să rămână în aşteptare sau să părăsească definitiv zona. În interiorul
amplasamentului personalul evacuat va fi îndrumat prin voce asupra direcţiei în care să se
îndrepte.
În funcţie de evoluţia situaţiei conducătorul stării de urgenţă poate decide o evacuare
parţială din zonă (vizitatorii şi personalul subcontractorilor) sau totală (vizitatorii, personalul
subcontractorilor şi personalul propriu, pe amplasament rămânând doar echipele de
intervenţie).
- Urgenţă clasa C – toţi angajaţii care fac parte din structurile de urgenţă trebuie să
ajungă cât mai repede la locurile de muncă. Vizitatorii, personalul subcontractorilor şi
personalul propriu fără sarcini vor trebui să părăsească locurile în care se află şi să se îndrepte
spre ieşirea din amplasament unde vor primi informaţiilor necesare, pe amplasament
rămânând doar echipele de intervenţie.
Evacuarea din incintă se face prin porţile de acces situate în partea estică a
amplasamentului.
La efectuarea evacuării se ţine seama de Reguli de bună practică privind evacuarea
cum ar fi:
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 5 Pag. 128 din 141
- Evacuarea se face pe căile de acces care nu sunt în zona de acţiune a urgenţei, cei
evacuaţi vor fi îndrumaţi pe căile cele mai favorabile, respectaţi indicaţiile primite;
- Evitaţi panica, evacuarea se realizează în ordine;
- Viteza mijloacelor auto evacuate în obiectiv nu trebuie să depăşească 5 km/h;
- Nu blocaţi cu mijloace auto proprii maşinile PSI, acordaţi-le prioritate absolută;
- În cazul urgenţelor cu dispersii toxice (vapori, fum şi gaze) nu vă deplasaţi pe
direcţia vântului, căutaţi ieşirile laterale sau dacă este posibil mergeţi cu vântul în faţă fără a
vă apropia însă de zona avariei.
Planuri de evacuare
Evacuarea de pe amplasamentul S.C. Kronospan Sebeş S.A. se va efectua conform
”Planului de evacuare în situaţii de urgenţă” existent pe amplasament.
Schemele de evacuare a principalelor clădiri din amplasament se găsesc afişate în
fiecare clădire.
Schema de evacuare de pe amplasament este prezentată în ANEXA 16 Schema de
evacuare Kronospan, în care sunt prevăzute punctele de adunare şi itinerariile de evacuare de
pe amplasament.
5.6. Încetarea situaţiei de urgenţă
Situaţia de urgenţă încetează odată cu înlăturarea cauzelor şi efectelor imediate ale
avariei pe toată suprafaţa amplasamentului şi a zonelor învecinate.
După încetarea situaţiei de urgenţă conducătorul situaţiei de urgenţă va dispune prin
toate mijloacele de informare posibile revenirea personalului la locurile de muncă şi reluarea
activităţii în amplasament.
Întrucât în timpul situaţiei de urgenţă echipele de intervenţie vor efectua numai lucrări
operative de primă urgenţă, după ridicarea stării de urgenţă se vor efectua lucrări de remediere
definitivă de către echipe specializate şi lucrări de refacerea a mediului, astfel:
- curăţirea de deşeuri rezultate în urma avariei sau accidentului;
- denocivizarea terenului şi a altor spaţii afectate de eventuale scurgeri;
- reparaţii la construcţii, echipamente şi utilaje avariate în urma accidentului;
- revizia instalaţiilor de stingere şi avertizare incendiu;
- completarea stocurilor de materiale de intervenţie;
- predarea la firme specializate a deşeurilor periculoase rezultate în urma accidentului;
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 5 Pag. 129 din 141
La predarea instalaţiei, utilajelor, traseelor avariate pentru reparaţie sau intervenţii se
vor lua măsuri tehnologice suplimentare de securitate pentru pregătirea lucrării (izolare,
golire, spălare, dănfuire, degazare, control analitic de noxe), precum şi toate măsurile de
protecţia muncii necesare realizării în condiţii de siguranţă a lucrărilor respective.
După încetarea situaţiei de urgenţă fiecare conducător al compartimentelor
participante va întocmi un raport detaliat al activităţii desfăşurate. Pe baza acestor rapoarte în
funcţie de gradul de urgenţă conducătorul situaţiei de urgenţă de pe amplasament va dispune
elaborarea formei finale a notificării care va fi transmisă autorităţilor.
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 6 Pag. 130 din 141
6. COMUNICAŢIILE. LEGĂTURA CU PLANUL EXTERN PENTRU
SITUAŢII DE URGENŢĂ
6.1 Comunicaţiile
Orice persoană din cadrul amplasamentului care a observat producerea unei
avarii/incident său accident va anunţa pe orice cale şeful locului de muncă despre producerea
evenimentului.
Acesta se deplasează în cel mai scurt timp la locul producerii incidentului pentru a
clasa incidentul şi transmite imediat informaţia către dispecerat şi şeful Celulei de urgenţă.
Comunicările recepţionate şi transmise ierarhic vor avea următorul conţinut:
1. Şeful punctului de lucru transmite către Dispecerat
- ora şi locul avariei, incidentului/accidentului;
- natura incidentului
- substanţa periculoasă implicată şi tipul de eveniment (exemplu: degajare de gaze
combustibile urmată de explozie şi incendiu la instalaţia
- mărimea avariei, incidentului/accidentului (cantitatea aproximativă de substanţă
periculoasă implicată sau/şi mărimea zonei afectate
. măsurile luate imediat şi situaţia din zonă
- persoanele aflate în pericol sau rănite şi starea lor
- cauzele producerii avariei (dacă se cunosc);
- alte date pe care le consideră importante şi necesare pentru o informare completă
- numele, funcţia şi locul de muncă al celui care face comunicarea.
2. Dispecerul pune în aplicare „Planul de anunţare a personalului cu responsabilităţi
pe linia situaţiilor de urgenţă” precum şi „Sinopticul cu activităţile în caz de producerea unor
situaţii de urgenţă” şi transmite şefului Celulei de Urgenţă:
- ora şi locul avariei, incidentului/accidentului;
- natura incidentului;
- substanţa periculoasă implicată şi tipul de eveniment (exemplu: degajare de gaze
combustibile urmată de explozie şi incendiu la instalaţia;
- mărimea avariei, incidentului/accidentului (cantitatea aproximativă de substanţă
periculoasă implicată sau/şi mărimea zonei afectate;
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 6 Pag. 131 din 141
. măsurile luate imediat şi situaţia din zonă;
- persoanele aflate în pericol sau rănite şi starea lor;
- cauzele producerii avariei (dacă se cunosc);
- alte date pe care le consideră importante şi necesare pentru o informare completă;
- numele, funcţia şi locul de muncă al celui care face comunicarea;
- formula de încheiere a comunicării, cine transmite.
Responsabilii cu situaţiile de urgenţă anunţă imediat autorităţile, prezentând apoi
informarea periodică asupra desfăşurării operaţiilor de limitare şi înlăturare a efectelor avariei
sau accidentului.
Comunicaţiile interne şi cu exteriorul platformei industriale se fac pe telefoanele
mobile şi prin intermediul posturilor de telefonie fixă din fiecare loc de muncă.
6.2. Legătura cu planul de urgenţă externă
Persoana în a cărei competenţă intră stabilirea legăturilor cu autorităţile responsabile
cu Planul Extern pentru Situaţii de Urgenţă este Inspectorul cu Protecţia Civilă..
Numerele de telefon, fax şi adresa amplasamentului sunt:
- Adresa: S.C. KRONOSPAN SEBEŞ S.A., str. Mihail Kogălniceanu, nr. 59, loc.
Sebeş, jud. Alba.
- Telefon: 0258 801100, fax.: 0258 801199.
Dispoziţii referitoare la alarmarea din timp a autorităţilor responsabile cu
combaterea pericolelor
- Orice situaţie al cărei efecte pot depăşii limitele obiectivului trebuie transmisă
autorităţilor;
- În cazuri evident grave informaţiile preliminarii se vor transmite imediat, urmând ca
acestea să fie confirmate şi detailate după ajungerea la faţa locului;
Se vor transmite informaţii referitoare la:
- Date pentru identificarea obiectivului: denumire, adresă, cine face notificarea;
- Oră, data, locul şi cauza producerii avariei;
- Natura şi cantitatea substanţei eliberate sau incendiate;
- Cantităţile de substanţe periculoase aflate în zona afectată şi cantităţile totale din
obiectiv;
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 6 Pag. 132 din 141
- Numărul, modul de acţiune şi dispunerea forţelor de intervenţie proprii. Durata
probabilă de înlăturare a avariei;
- Situaţia meteorologică: direcţia şi viteza vântului, fenomene meteorologice agravante
(vânt);
- Limitele probabile ale zonelor afectate, periculoase şi letale;
- Evoluţia probabilă a evenimentelor, posibile riscuri;
- Itinerarul şi locul de amplasare recomandat pentru forţele de intervenţie externe;
- Situaţia accidentaţilor: morţi, răniţi, spitalizaţi, etc.
Aceste informaţii vor fi transmise pe măsură ce vor fi disponibile atât telefonic cât şi
sub formă scrisă în notificărilor despre producerea accidentului.
Conducerea nemijlocită a operaţiunilor de intervenţie se asigură de comandantul
acţiunii. Până la sosirea la faţa locului a comandantului acţiunii, conducerea operaţiunilor se
asigură de şeful formaţiunii de intervenţie din serviciul de urgenţă, cu sprijinul
reprezentanţilor societăţii sau autorităţii administraţiei publice locale, după caz.
Organizarea cooperării forţelor pe timpul situaţiilor de urgenţă se asigură de către
Celula de Urgenţă din cadrul societăţii împreună cu reprezentanţii autorităţilor cu
responsabilităţi în domeniul situaţiilor de urgenţă.
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 7 Pag. 133 din 141
7. LOGISTICA
Pentru prevenirea şi înlăturarea cauzelor apariţiei unor urgenţe, societatea deţine o
serie de facilităţi şi dotări astfel:
- Celula de Urgenţă;
- Serviciu Privat pentru Situaţii de Urgenţă;
- Grupă de servanţi pompieri organizată în cadrul SPSU pe fiecare schimb dotată cu
autospecială pentru stins incendii, cu apă şi spumă precum şi echipamente de protecţie
specifice;
- Instalaţii de stins incendii, pompe de incendiu, instalaţie de hidranţi supraterani
exteriori şi interiori, tunuri de incendiu cu apă;
- Gospodărie proprie de apă pentru incendiu compusă dintr-un rezervor cu
capacitatea de 2000 mc, pentru alimentarea hidranţilor exteriori şi 4 rezervoare a câte 500
mc fiecare, total 2000 mc apă pentru alimentarea instalaţiilor minifog, sprinklere, instalaţiilor
cu spumă;
- Instalaţiile fixe de înăbuşire cu spumă în interior la rezervoarele de depozitare
metanol;
- Instalaţie de inertizare cu pernă de azot în interiorul rezervoarelor de metanol;
- Instalaţii fixe de stingere cu spumă în exterior la cuva de retenţie a rezervoarelor de
metanol şi la fabricile PAL şi MDF;
- Instalaţii automate de stingere cu sprinklere cu spumă la rampa de descărcare
metanol şi la pompele de metanol;
- Staţie centralizată automată de spumă pentru stingerea incendiilor, la fabrica
chimică;
- 4 instalaţii de spumă pentru stingerea incendiilor la fabrica MDF, centrala termică
de la MDF, la fabrica PAL şi la fabrica chimică;
- Unitate de epurare catalitică cu reactor de post combustie la instalaţia de fabricare
formaldehidă;
- Mijloace de primă intervenţie: stingătoare manuale şi portabile;
- Sirene de alarmare cu butoane de alarmare;
- Reţea de canalizare pluvială cu bazine de decantare;
- Cuve de retenţie betonate la rezervoarele de depozitare metanol şi formaldehidă;
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 7 Pag. 134 din 141
- Cuve de retenţie cu zid de protecţie la rezervoarele de metanol şi rampele de
descărcare cisterne de metanol;
- Platforme protejate prin betonare pe marea majoritate a terenului din
amplasamentului;
- Stoc de amestec spumant în toate instalaţiile de spumă şi în rezervă;
- Utilaje mecanice alocate pentru intervenţie,
- Sistemul de automatizare şi control computerizat care asigură operarea şi
monitorizarea în condiţii de siguranţă a proceselor desfăşurate în instalaţii.
Autorităţile care pot să acorde sprijin în gestionarea situaţiilor de urgenţă sunt:
- Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă al Judeţului Alba;
- Agenţia pentru Protecţia Mediului Alba;
- Sistemul de Gospodărire a Apelor Alba;
- Primăria municipiului Sebeş.
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 8 Pag. 135 din 141
8. MONITORIZAREA FACTORILOR DE MEDIU
În cazul producerii unei situaţii de urgenţă, monitorizarea factorilor de mediu se va
efectua prin observaţii directe şi prin determinări efectuate de laboratoare autorizate. Funcţie
de factorul de mediu afectat se va monitoriza calitatea aerului, a apelor evacuate, solului şi
stratului acvifer, pe baza unui program de monitorizare stabilit de comun acord cu autorităţile.
În acest sens societatea are încheiat un contract de monitorizarea a factorilor de mediu cu
firma S.C. Wessling Romania S.R.L.
Monitorizarea emisiilor la coş în cadrul instalaţiei de fabricare formaldehidă este
realizată permanent prin măsurarea concentraţiei de carbon organici totali (COT) care include
şi concentraţiile de produşi toxici: metanol şi formaldehidă.
Societatea îşi propune ca efectele activităţilor sale asupra mediului să fie în limitele
legale şi/sau de reglementare în vigoare şi să acţioneze pentru diminuarea continuă a acestora.
Societatea îşi propune să identifice toate aspectele de mediu prezente, anterioare, reale
şi potenţiale, pozitive sau negative.
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 9 Pag. 136 din 141
9. COMUNICAREA CU MASS-MEDIA ŞI INFORMAREA PUBLICĂ
Comunicarea în situaţii de urgenţă se va face cu precădere către:
- Victime şi rudele acestora;
- Populaţie şi societăţi din zona afectată de starea de urgenţă;
- Membri structurilor superioare de gestionare a urgenţei, membrii echipelor de
intervenţie proprii şi ale autorităţilor locale şi familiilor acestora;
Comunicarea cu aceştia se va face înainte ca ştirile să devină publice.
Comunicarea către mass media se face de către o singură persoană pe principiul “o singură
voce”, de regulă aceasta este, pentru amplasament, conducătorul stării de urgenţă, printr-o conferinţă de
presă organizată de acesta sau prin participarea la conferinţa de presă organizată de autorităţile locale.
Se mai pot face comunicări prin comunicate de presă, prin interviuri, prin însoţirea jurnaliştilor în
zonele afectate, etc.
Comunicarea către mass media are drept scop:
- O informare corectă asupra situaţiei create prin difuzare de ştiri confirmate;
- Combaterea zvonurilor printr-o informare oportună, corectă şi completă;
- Corectarea imediată a relatărilor neadevărate din presă care denaturează situaţia
reală;
- Combaterea manipulării informaţionale.
Informarea presei
Se efectuează de către Responsabilul Relaţii Publice al societăţii care:
- Va organiza si coordona elaborarea si difuzarea informaţiilor;
- Va furniza ziariştilor, prompt şi complet, orice informaţie de interes public care
priveşte activitatea de intervenţie;
- Va informa în timp util şi va asigura, în limita posibilităţilor şi gradului de pericol,
accesul ziariştilor la activităţile de intervenţie;
- Va asigura periodic, difuzarea de comunicate, informări de presa, organizarea de
conferinţe de presa, interviuri sau briefinguri pe tema evenimentului, dosare de presa legate de
eveniment.
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 9 Pag. 137 din 141
Informarea publică directă a populaţiei
Responsabilul Relaţii Publice are responsabilitatea elaborării răspunsurilor la
întrebările directe ale populaţiei într-o măsură suficientă şi competentă.
În vederea cunoaşterii cât mai exacte a situaţiilor de pe amplasament şi din afara
acestuia, vor fi organizate informări periodice, atât pentru salariaţi, cât şi pentru populaţia din
zonă. O informare în caz de accident trebuie să cuprindă date despre activităţile care se
desfăşoară pe amplasament, sursele potenţiale de pericol şi efectele accidentului asupra
oamenilor şi mediului. De asemenea, salariaţii vor fi informaţi cu privire la ceea ce trebuie să
facă în caz de accident, precum şi asupra măsurilor de securitate inclusiv legătura cu
autorităţile şi serviciile publice de urgenţă.
Datele necesare informării cuprinse in avertismentul iniţial vor cuprinde
următoarele:
- Tipul accidentului (incendiu, explozie, poluare, etc.);
- Substanţa periculoasă implicată în accident;
- Date iniţiale despre incidentul produs referitoare la locaţie, substanţe implicate, nevoi
pentru limitarea extinderii accidentului, necesarul de forţe si mijloace, precum situaţia forţelor
si mijloacelor ce acţionează.
În momentul când devine posibil se vor transmite informaţii mai detaliate referitoare
la:
- Cercetarea locului producerii evenimentului;
- Selectarea datelor si transmiterea celor care sunt considerate utile pentru autorităţile
locale si judeţene;
- Concluziile despre accident şi stabilirea măsurilor ce se impun a fi luate pentru
limitarea şi înlăturarea urmărilor accidentului.
Informarea publică va fi concisă şi uşor de înţeles şi va fi făcută prin diferite
moduri, cum ar fi:
- Plăci indicatoare pe/sau lângă porţile operatorului economic;
- Distribuirea de fluturaşi;
- Buletine oficiale distribuite comunităţilor locale aflate în zona de risc;
- Prin poştă (broşuri, fluturaşi, etc.);
- Întâlniri cu cetăţenii în care să fie oferite informaţii despre accidentele potenţiale;
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 9 Pag. 138 din 141
- Informări în mass-media locală;
- Alte mijloace de informare.
În cazul oricărui tip de urgenţă care constituie un subiect important de dezbatere pentru
părţile interesate, trebuie numit un Coordonator al Comunicaţiilor. Rolul acestuia se manifestă
mai ales în urgenţele de nivel B şi C.
Responsabilităţile principale ale Coordonatorului Comunicaţiilor:
- Întocmirea unui dosar de presă actualizat ce cuprinde informaţii generale
despre amplasament, activităţile ce se desfăşoară, performanţele îndeplinite şi
obiectivele vizate, pentru uzul general al presei, publicului şi a altor părţi implicate;
- În caz de urgenţă, Coordonatorul Comunicaţiilor va întocmi comunicate de
presă şi/sau declaraţii, informându-se doar de la Preşedintele Celulei de urgenţă sau
înlocuitorul acestuia, fără a interacţiona cu comandantul acţiunii;
- Va evalua necesitatea înfiinţării unui centru pentru comunicaţii, bazându-se
pe gravitatea urgenţei şi impactul acesteia în rândul părţilor interesate;
- Va crea acest centru şi va răspunde de toate comunicaţiile externe:
- cu organizaţiile de răspuns la urgenţă externe;
- autorităţile publice locale, regionale, naţionale;
- cu mass-media;
- cu familiile potenţial afectate;
- cu alte părţi interesate.
- Va înregistra toate comunicaţiile transmise, întreţinând în permanenţă
circuitul informaţiilor.
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 10 Pag. 139 din 141
10. VERIFICAREA PLANULUI
Exersarea planului de urgenţă se realizează prin:
- Instruirea periodică şi antrenamente ale forţelor proprii de intervenţie efectuate trimestrial;
- Exerciţii comune cu serviciile de urgenţă din cadrul ISUJ Alba;
- Participarea la exerciţiile publice de alarmare.
Instruirea personalului în domeniul situaţiilor de urgenţă se realizează conform
Procedurii PMI_MS 4.4.7: „Pregătire pentru situaţii de urgenţă şi capacitate de răspuns”
(respectând cerinţele legale prevăzute în Ordinul MAI nr.712/23.06.05 modificat şi completat
de Ordin 786/2005 privind instruirea salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă,). Instruirea
personalului în domeniul situaţiilor de urgenţă se face la angajare şi periodic şi se realizează
prin următoarele categorii de instructaje:
- instructajul introductiv general;
- instructajul specific locului de muncă;
- instructajul periodic;
- instructajul pe schimb, acolo unde situaţia o impune;
- instructajul special pentru lucrări periculoase;
- instructajul la recalificarea profesională;
- instructajul pentru personalul din afara operatorului economic sau a instituţiei
(vizitatori, subcontractori).
Instruirile realizate pentru personalul amplasamentului sunt consemnate în Fişa de
instructaj în domeniul situaţiilor de urgenţă şi Fişa de instructaj în domeniul sănătăţii şi securităţii
în muncă.
Personalul din amplasament este pregătit pe nivele de responsabilitate cu privire la
acţiunile ce trebuie întreprinse în situaţii de urgenţă prin:
- cursuri pentru conducătorii organizaţiei, organizate la Centrele Zonale de pregătire de
protecţie civilă;
- convocări şi instructaje, antrenamente de specialitate, aplicaţii, exerciţii şi concursuri
organizate de ISUJ Alba şi la nivelul amplasamentului;
- curs de formare a personalului de specialitate de la operatorii economici la Centrul
Naţional de Perfecţionare a pregătirii pentru Managementului Situaţiilor de Urgenţă –Ciolpani;
- instructaje şi antrenamente de avertizare, alarmare şi evacuare pentru salariaţi, în cadrul
amplasamentului;
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 10 Pag. 140 din 141
- exerciţii de alarmare, aplicaţii şi exerciţii de specialitate şi concursuri profesionale
pentru membrii SPSU.
Planul de instruire periodică şi tematicile de instruire sunt elaborate diferenţiat pe
categorii de personal astfel:
- Instruire lunară pentru membrii Serviciului Privat pentru Situaţii de Urgenţă (SPSU);
- Instruire lunară pentru personalul de operare care sprijină structurile de răspuns în
situaţii de urgenţă;
- Instruire trimestrială pentru personalul tehnic: tehnicieni, maiştrii, ingineri, personal din
laboratoare;
- Instruire semestrială pentru personalul de conducere: conducerea societăţii, birourilor,
şefii de secţii, compartimente şi departamente precum şi personalul din administraţie.
Tematica şi planificarea instruirilor este elaborată de compartimentul de specialitate din
S.C. Kronospan Sebeş S.A. şi este aprobată de conducerea societăţii. Pentru instruirea SPSU
tematica este avizată de ISUJ Alba.
Pentru testarea planurilor de urgenţă în procedura PMI_MS 4.4.7: “Pregătire pentru
situaţii de urgenţă şi capacitate de răspuns” este prevăzută efectuarea de exerciţii privind
situaţiile de urgenţă:
- exerciţii de simulare în centrul operaţional pentru situaţii de urgenţă;
- exerciţii cu scenarii de urgenţă pe amplasament;
- exerciţii cu scenarii de urgenţă în afara amplasamentului;
- exerciţii de specialitate la sală şi exerciţii în teren.
Exerciţiile cu scenarii care presupun efecte în afara amplasamentului se organizează şi
se desfăşoară cel puţin o dată la 3 ani şi sunt, de regulă corelate cu exerciţiile organizate de
titularul activităţii.
Concomitent cu instruire pentru situaţii de urgenţă se realizează instruirea în
domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă conform Legii 319/2006.
Revizuirea şi actualizarea Planului de Urgenţă Internă se va efectua conform
dispoziţiilor legale (H.G. 804/2007, art. 12, alin 8) la un interval de maxim 3 ani.
Revizuirea Planului de Urgenţă Internă trebuie să cuprindă:
- Modificări tehnice relevante: lista substanţelor periculoase, locaţiile şi cantităţile
maxime care pot fi prezente, instalaţii şi echipamente tehnice noi puse sau scoase din
funcţiune, etc.;
PLAN DE URGENŢĂ INTERNĂ
S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.
Ediţia
2014
Revizia 1
Capitolul 10 Pag. 141 din 141
- Modificări interne, organizatorice relevante ale: structurilor pentru situaţii de
urgenţă, compartimentelor cu responsabilităţi în domeniul securităţii şi protecţiei mediului;
- Modificări ale adresele pentru alarmare ale autorităţilor, serviciilor de intervenţie
externă şi membrilor serviciilor de intervenţie internă (SPSU) şi ale membrilor Celulei de
Urgenţă;
- Modificări şi informaţii tehnice noi, relevante pentru planificarea internă pentru
situaţii de urgenţă: mijloace de comunicare, tehnici de intervenţie, mijloace de intervenţie;
- Informaţii noi ca urmare a accidentelor majore produse sau/ şi progresului tehnic
care pot fi de folos în cadrul Planului de Urgenţă Internă.