Plan de minimizare

Model de plan de minimizare a deseurilor medicale

rezultate din activitatea unitatilor sanitare

Asociatia Expertilor de Mediu Ministerul Sanatatii Directia de Sanatate Publica Constanta

Elaborat de: Asociatia Expertilor de Mediu Calea Plevnei nr. 46-48, corp C, et. 1, 010233, sector 1, Bucuresti Tel/Fax: 0040 21 312 51 30 E-mail: [email protected] http://eea.ngo.ro în colaborare cu: Directia de Sanatate Publica Judeteana Constanta Str. Mihail Eminescu nr. 2 Constanta Jud. Constanta Tel: 0040 241 694443 Fax: 0040 241 512060 Cu sprijinul : Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie – Constanta Str. Santinelei nr. 4020 Constanta , Jud. Constanta Tel/Fax: 0040 241 696400 Coordonator Proiect: ing. Arinda Cadariu Modelul de plan de minimizare este elaborat în cadrul proiectului Reducerea emisiilor de Poluanti Organici Persistenti si eficientizarea sistemului de management al fluxului deseurilor medicale în Judetul Contanta, finantat prin Programul GEF de granturi mici Opiniile exprimate în aceasta publicatie apartin autorilor. Ele nu reprezinta neaparat opiniile organizatiilor mentionate, ale GEF sau ale UNDP.

Noiembrie 2005

4/15

CUPRINS Pag

1. Minimizarea cantitatii de deseuri rezultate 4 din activitatea medicala în unitatile sanitare

1.1 Generalitati 4

1.2 Masuri privind minimizarea cantitatii de deseuri 5 rezultate din activitatea medicala

1.3 Metode ce pot fi utilizate de unitatile sanitare în 7 vederea minimizarii deseurilor medicale

2. Planul de minimizare a deseurilor medicale periculoase 10 în cadrul spitalului de Pneumoftiziologie Constanta

2.1 Masuri si practici pentru minimizarea cantitatii de 10 deseuri medicale în cadrul Spitalului de Pneumoftiziologie Constanta

2.2 Metode de minimizare a cantitatii de deseuri medicale 12 periculoase în cadrul Spitalului de Pneumoftiziologie Constanta

5/15

1. MINIMIZAREA CANTITATII DE DESEURI REZULTATE

DIN ACTIVITATEA MEDICALA

1.1 Generalitati

Prezentul document abordeaza masurile si metodele de minimizare a cantitatii

de deseuri medicale rezultate din activitatea unitatilor sanitare, cu exemplu pentru Spitalul de Pneumoftiziologie Constanta.

Masurile si metodele sunt de obicei identificate prin evaluarile privind

minimizarea deseurilor medicale în cadrul spitalelor si prin referinte la studiile de specialitate.

Ierarhia privind managementul deseurilor se refera la reducerea la sursa,

reciclarea, tratarea si eliminarea reziduurilor. Minimizarea deseurilor utilizeaza primele doua elemente.

OECD (Organisation for Economic Co-operation and Development) define ste

minimizarea deseurilor ca continând urmatoarele elemente:

• Prevenirea si/sau reducerea generarii deseurilor la sursa;

• Imbunata tirea calitatii deseurilor generate (de ex. reducerea periculozitatii);

• Incurajarea refolosirii, reciclarii si recuperarii.

Minimizarea deseurilor medicale rezultate din unitatile sanitare poate fi

realizata prin implemetarea unor anumite politici si practici cum ar fi :

• reducerea la sursa

• reciclarea reutilizarea deseurilor medicale

• colectarea separata a deseurilor

• utilizarea unor practici generale

6/15

1.2 Masuri privind minimizarea cantitatii de deseuri rezultate din activitatea medicala

Masurile ce se pot instutui în vederea realizarii unui plan de minimizare a

deseurilor medicale includ urmatoarele :

1. Reducerea la sursa

• aplicarea unor restrictii la cumparare de exemplu prin achizitionarea

centralizata si controlul precum si înlaturarea medicamentelor si altor

substante chimice periculoase ;

2. Reciclarea reutilizarea deseurilor medicale

• Reciclarea si reutilizarea anumitor deseuri medicale solide

nepericuloase cu urmatoarea componenta :

Hartie – carton: carton, saci de la cumparaturi, ziare, hâtie de mare

densitate, hartie amestecata Metale: bidoane din aluminiu, alte obiecte din aluminiu, metale feroase,

doze, neferoase (alte) metale Plastic: containere PET, containere de PE de înalta densitate, filme din

plastic, containere de polipropilena, PVC, polistiren, alte plastice

Deseuri din alimente / organice, inclusiv vegetale

Alte deseuri decât cele organice: deseuri din lemn, cauciuc, lemn, textile, amestecuri de alte deseuri, deseuri speciale

• Obtinerea compostului din deseurile organice si vegetale

3%17%

15%

53%

12% metale

alimente/deseuriorganice

plastic

hartie/carton

altele

7/15

3. Colectarea separata a deseurilor

• Colectarea si pastrarea în vederea depozitarii finale si/sau eliminari,

astfel :

- deseurile periculoase separat de cele nepericuloase folosindu-se

un mod corect de depozitare (cantitatea totala de deseuri, care

este contaminata cu o substanta periculoasa devine

periculoasa) ;

- deseurile din substante chimice separat de deseurile infectioase;

- deseurile reciclabile separat de deseurile nereciclabile;

- minimizarea dilutiei deseurilor periculoase;

- asigurarea ca toate chimicalele si toate deseurile sunt corect si

clar marcate.

4. Utilizarea unor practici generale

Practicile generale sunt procedurile si politicile institutionale care au ca efect

reducerea de seurilor. Imbunatatirea managementului, identificarea deseurilor si

controlul inventarului pot duce la reducerea efectiva a generarii deseurilor , ce

includ:

• Monitorizarea fluxurilor de me dicamente si de chimicale în cadrul unitatii

sanitare de la primire, ca materie prima, pana la eliminare ca deseuri

periculoase ;

• Alocarea diferentiata a costurilor de management a deseurilor

departamentului care a generat aceste deseuri;

• Imbunatatirea controlului inventarului prin:

- Solicitarea catre cei ce utilizeaza substante chimice cu termen de

garantie limitat de folosire a stocului existent si mai vechi înaintea

folosirii stocului cel nou;

- Comandarea de substante chimice periculoase numai atunci cand

acestea sunt necesare si în cantita ti minime pentru evitarea expirarii

acestora ;

• Instruirea angaja tiilor în managementul deseurilor periculoase.

Departamentele ce au generari majore îsi instruiesc tot personalul, care

8/15

poate genera sau manipula materile pe riculoase. Instruirea trebuie sa

includa aspecte precum:

- Periculozitatea substantelor periculoase ;

- Prevenirea scurgerilor;

- Intretinerea preventiva;

- Pregatirea pentru caz de urgenta.

• Realizarea unui audit de mediu privind minimizarea deseurilor medicale ;

• Implementarea la nivelul întregii institutii a programului /planului de

reducere a deseurilor;

• Stabilirea unui program intern de reciclare a deseurilor.

• Elaborarea unei liste privind evidenta deseurilor periculoase si nepericuloase generate de unitatea sanitara

• Evaluarea pericolelor si riscurilor ce pot fi generate de eliminarea

necorespunza toare a de seurilor medicale

• Evaluarea firmelor specializate în transportul, eliminarea si reciclarea deseurilor

In Anexa 1 este prezentata schema de minimizare a deseurilor medicale.

1.3 Metode ce pot fi utilizate de unitatile sanitare în vederea minimizarii deseurilor medicale

Mai jos sunt prezentate câteva dintre categoriile de deseuri medicale periculoase si metodele de minimizare ce pot fi aplicate acestora.

Categoria de deseuri medicale periculoase Metoda de minimizare

Deseurile chimioterapice si antineoplazice

• Colectarea separata a deseurilor chimioterapice

• Stabilirea dozelor optime de administrare, fara a rezulta surplus

• Stabilirea capacitatii containerelor pentru deseurile chimioterapice

Solventi pe baza de clor si inflamabili

• Utilizarea materialelor periculoase în cantitati reduse

9/15

• Folosirea reactivilor pe baza de apa • Reducerea cantitatilor de reactivi • Utilizarea metodelor de curatenie bazate pe

abur si uiltrasunete • Determinarea puritatii solventului • Standardizarea utilizarii solventului • Colectarea separata a solventilor (ca deseuri) • Distilarea/reciclarea solventilor • Reciclarea solventilor în sistem externalizat

(in afara unitatii) Formaldehida

• Folosirea formaldehidei într-o concentratie scazuta

• Reducerea frecventei de cura tare • Dispensarea automatizata a formalinei • Reutilizarea formalinei • Aplicarea unui sistem corespunzator de

control a emisiilor Substante chimice fotografice

• Stocarea în conditii corespunzatoare • Returnarea chimicalelor depasite la furnizor • Extinderea duratei de viata a baii de

fotoprocesare • Testarea materialelor expirate privind

eficacitatea, înainte de a fi returnate • Utilizarea de role în scopul minimizarii

pierderilor de solutie • Utilizarea spalarii în contra-curent

Materiale radioactive

• Returnarea containerelor la furnizor • Utilizarea de izotopi cu durata scurta de viata • Stocarea deseurilor cu durata scurta de viata la

locul de producere Mercurul

• Utilizarea de termometre electronice, în locul celor cu mercur

• Furnizarea de truse pentru curatarea (îndepartarea) mercurului pentru personalul medical, în cazul accidentelor

• Recuperarea si reciclarea mercurului • Evaluarea firmelor specializare în vederea

reciclarii mercurului, disponibile pe piata Deseuri reprezentate de gaze anestezice

• Utilizarea de echipamente pentru anestezie, cu pierderi putine

• Verificarea / întretinerea periodica a echipamentelor de anestezie

• Practicarea anesteziei cu pierderi putine

10/15

Substante toxice, corozive si miscelanee

• Verificarea / întretinerea periodica a echipamentului de sterilizare cu etilen-oxid

• Utilizarea steriliz arii pe baza de abur si ultrasunete

• Folosirea minima a agent ilor toxici de cur atare

• Furnizarea de sisteme automate pentru îndepartarea substantelor chimice utilizate în spalatoria unitatii sanitare

• Reducerea cantita tilor de substante chimice folosite experimental în laborator

• Achizitionarea de produse chimice în containere returnabile

• Utilizarea metodelor de curatenie pe baza de agenti fizici în locul celor chimici

11/15

2. PLANUL DE MINIMIZARE A DESEURILOR MEDICALE PERICULOASE IN CADRUL SPITALULUI DE

PNEUMOFTIZIOLOGIE CONSTANTA

Având la baza auditul de mediu privind alternativele de minimizare a deseurilor medicale în cadrul Spitalului de Pneumoftiziologie Constanta, planul

de minimizare contine masuri si metodele mentionate în continuare.

2.1 Masuri si practici pentru minimizarea cantitatii de deseuri medicale

în cadrul Spitalului de Pneumoftiziologie Constanta

1. Reducerea la sursa

Masuri ce urmeaza a fi aplicate:

• restrictii la cumparare a produselor folosite în ingrijirea sanatatii printr-

un control al achizitiei precum s i prin înlaturarea medicamentelor si

altor substante chimice periculoase , pentru produse precum: solventii

inflamabili si clorinati, termometrele cu mercur si alte produse

continand mercur

2. Reciclarea reutilizarea deseurilor medicale

Masuri existente: anumite deseuri s-au colectate în vederea reciclarii pe

perioade scurte de timp.


• Reciclarea si reutilizarea anumitor deseuri medicale solide

nepericuloase cu un caracter permanent , pentru urmatoarele tipuri :

hartie – carton, metale , plastic , deseuri din alimente / organice, inclusiv

vegetale (eventual realizarea compostului care poate fi utilizat ulterior

în gradina spitalului), si alte deseuri decât cele organice (ex. filmele

fotografice, solventii inflamabili si clorinati etc.) cu o atentie sporita

privind deseurile speciale (ex.termometrele continand mercur)

12/15

3. Separarea deseurilor

Masuri existente


astfel :

- deseurile periculoase separat de cele nepericuloase.

- deseurile reciclabile separat de deseurile nereciclabile (se

realizeaza partial);

- chimicalele si deseurile medicale periculoase sunt corect si clar

marcate.



astfel :

- deseurile din substante chimice separat de deseurile infectioase;

- deseurile întepatoare-taietoare colectate separat de restul

deseurilor periculoase (folosirea unor recipienti specifici)

- deseurilor reciclabile separat de de seurile nereciclabile;

- minimizarea dilu tiei deseurilor periculoase;

5. Utilizarea unor practici g enerale

Practici existente:

• Monitorizarea fluxurilor de medicamente si de chimicale în cadrul unitatii

de la primire, ca materie prima , pâna la eliminare ca deseuri periculoase (se

realizeaza partial) ;

• Alocarea diferentiat a costurilor de management al deseurilor , eventual

departamentului care a generat aceste deseuri (se realizeaza partial);

• Instruirea angaja tiilor în managementul deseurilor periculoase.

• Implementarea la nivelul întregii institutii a planului de gestionare a

deseurilor rezultate din activ itatea instutiei;

• Elaborarea unei liste privind evidenta deseurilor periculoase si nepericuloase generate de unitatea sanitara

• Evaluarea firmelor specializate în transportul, eliminarea si reciclarea

deseurilor (se realizeaza partial)

• Realizarea unui audit de mediu privind minimizarea deseurilor medicale ;

13/15

Practici ce urmeaza a fi aplicate

• Monitorizarea fluxurilor de medicamente si de chimicale în cadrul unitatii

de la primire, ca materie prima, pâna la eliminare ca deseuri periculoase;

• Imbunatatirea controlului inventarului prin:

- folosirea stocului existent si mai vechi înaintea folosirii stocului cel

nou;

- comandarea de substante chimice periculoase numai atunci cand

acestea sunt necesare si în cantitati minime pentru evitarea expirarii

acestora ;

• Stabilirea unui program intern de reciclare a deseurilor.

• Evaluarea pericolelor si riscurilor ce pot fi generate de eliminarea necorespunza toare a de seurilor medicale

• Implementarea la nivelul întregii institutii a planului de minimizare a

deseurilor medicale;

2.2 Metode de minimizare a cantitatii de deseuri medicale periculoase în cadrul Spitalului de Pneumoftiziologie Constanta

Datorita specificului activitatii Spitalului de Pneumoftiziologie , categoriile de deseuri ce trebuie luate în considerare în planul de minimizare (conform

capitolului 1.3) sunt: solventi pe baza de clor si inflamabili, substante chimice fotografice, mercurul, substante toxice, corozive si miscelanee.

14/14

SCHEMA DE MINIMIZARE A DESEURILOR MEDICALE Anexa 1

Practici generale

Colectarea sepa rata a deseurilor

Aplicarea unor restrictii la cumpararea produselor

Deseuri medicale nepericuloase

Rampa de deseuri

Reciclare, reutilizare

Cumpararea produselor fara aplicarea restrictiilor

Deseuri medicale periculoase

Deseuri infectioase

Deseuri întepatoare-taietoare

Deseuri chimice si farmaceutice

Deseuri speciale

Practici de management

si control

Masuri speciale de management

Incinerare Technologii de tratare a deseurilor medicale,

altele decât incinerarea

Practici speciale de reciclare

Compostare

15/15

BIBLIOGRAFIE

A. Pruss, E Giroult and P. Rushbook: Safe management of waste from healthcare activities, Geneva, WHO, 1999

US EPA - Guides to Pollution Prevention - Selected Hospital Waste Streams,

2001

Health Care without Harm: Non-incineration Medical Waste Treatment Technologies – a resource for Hospital Administrators, Facility Managers,

Health Care professionals, Environmental Advocates, and Community Members, 2001

Asociatia Expertilor de Mediu: Raport de audit privind alternativele de minimizare a

deseurilor medicale în cadrul Spitalului de Penumoftiziologie Constanta, 2005,

http://eea.ngo.ro

Plan de minimizare

Documents

Transcript of Plan de minimizare