Plan de Lectie Pe Metode Centrate Pe Elev

7/21/2019 Plan de Lectie Pe Metode Centrate Pe Elev

http://slidepdf.com/reader/full/plan-de-lectie-pe-metode-centrate-pe-elev 1/10

PLAN DE LECŢIE

Profesor: ANTANANARIVA Titlul programului: Reţele de calculatoare – comunicare de noi cunoştinţeDisciplina: Tehnologia Informaţiei şi a Comunicaţiei; Clasa:_______ Sala: Laboratorul de Informatică; Data:_______

Scopul întregii sesiuni:e a !nţelege conce"tul de reţea de calculatoare şi de a enumera a#anta$ele lucrului !n reţea% !n mod &"ecial !n reţeaua Internet;

Oiecti!e:o 'ă !nţeleagă im"actul tehnologiilor informatice !n &ocietate "recum şi nece&itatea utili(ării reţelelor de calculatoare;o 'ă)şi forme(e şi de(#olte de"rinderile de utili(are a mi$loacelor moderne de comunicare – reţeaua Internet;o 'ă)şi forme(e obişnuinţele de alegere core&"un(ătoare a"licaţiilor !n abordarea &arcinilor de lucru;o 'ă)şi e*"rime un mod de g+ndire creati#% !n &tructurarea şi re(ol#area &arcinilor de lucru;

Scopul pre"#rii Strategia "e pre"areTimpalocat

Strategii "e în!#$are%esurseEle!i cu "ominant#

!i&ual#Ele!i cu "ominant#

au"iti!#Ele!i cu "ominant#

practic#

Oferirea "einforma$ie legat# "ere$elele "ecalculatoare'

Instruire asistat# "e calculator utili(+nd un "rogram de "redare:,Cur& de informatică interacti#-reali(at de I.'.A.

/0min

)de&co"eră "unctele "rinci"ale ale "re(entăriimultimedia 1&unt "re(entate ti"urile dereţele% e*em"le%entităţi "artici"ante%conectarea fi(ică&taţiilor !ntr)o reţea ţiin&talarea &oft)ului%animate şi !n&oţite de

&unet2;

)a&cultă "re(entareaanimată de inter#enţia "rofe&orului cue*em"le legate dereţelele utili(ate la oraactuală;) "un !ntrebări !nmomentele de o"rire a "re(entăriimultimedia;

) utili(ea(ă ta&tatura "entru luarea notiţelor cu cu#inte "ro"rii!ntr)un editor de te*te

)de&enea(ă &chematicti"urile de reţele şielementele definitoriiale ace&tora;

C cu &ofteducaţional;

Reţeaua "ro"rie decalculatoare;

E(plicareaconceptelor teoretice'

Suport "e curs )i fi)e "e lucru; /3min

),ob&er#ă- conce"teleteoretice din suportul"e curs !n care "unctele cheie &unte#idenţiate "rinfonturi cu italic &au

)com"letea(ă &"aţiilegoale din fi)ele "elucru% "e mă&ură ce&e derulea(ă "re(entareamultimedia;

)&tudia(ă o placa "ere$ea "u&ă la di&"o)(iţia lor de "rofe&or şio !ncor"orea(ă "e "laca de ba(ă;)&imulea(ă in&talarea

'u"ort decur&;

4işe de lucru;

5lacă de

/



ol";)&ublinia(ă cu culori&au6şi !ncadrea(ă !nchenar "rinci"alelenoţiuni legate dereţele;

&oftului "entru reţeauadin laborator;)cite&c şi re(ol#atestul programat pecalculator de la&f+rşitul "re(entăriimultimedia ;

reţea;Te&tim"lementat "e com"uter;

De la teorie la

practic#: cea maimare )i "es utili&at#re$ea* INTE%NET+L

Pre"are reciproc# 1A"licaţie:

INT7RN7T8L – reţeaua cu cea maimare e*tindere2;

5rofe&orul monitori(ea(a acti#itatea1#ine cu com"letări legate detehnologia de ultimă generaţie,9irele&&-2

/0min

)"re(intă colegilor

trecerea de laconce"tul general de,reţea- la ,reţeauaInternet-% com"o)nentele şi a"licaţiilenece&are funcţionăriiace&teia 1"e ba(a&u"ortului de cur& şi ae*"erienţei "er&onale2;

) "un !ntrebări

colegilor 1#i(ual2 care,"redau- "e ba(a&u"ortului de cur&%oferindu)le% !n acelaşitim"% celor cudominantă "racticăşan&a de a)&i reali(a&chema;

)!ntocme&c un ra"ort#erbal !n "ri#inţame&a$elor cheie1fee"ac,-;

) &imulea(ă şi

reali(ea(ă o &chemăgenerală% "e ba(a "re(entărilor oferitede colegi% a tran&fe)rului informaţiilor cua$utorul internetului% "rintr)un modem &aucablu de reţea &auunde radio ;

Reţeaua

"ro"rie decalculatoare;

5lanşe deformat A;

De&!oltarea "eailit#$i "ecomunicare oral#'

De&ateri

/0min

)ră&"und !ntrebăriloradre&ate de ceilalţicolegi şi6&au a"elea(ăla "rofe&or;

)aduc argumente "roşi contra utili(ăriidiferitelor ti"uri dereţele "entruna#igarea "e Internet;

)utili(ea(ă diagramelereali(ate "e "arcur&ulorei% "entru ideile "rinci"ale şi legăturiledintre ace&tea;)&e leagă de realitate "entru a inter#eni !nde(batere;

Autoe!aluare Completarea in"i!i"ual# a

c.estionarului

0 minChe&tionar de

autoe#aluare

Che&tionar de

autoe#aluare

Che&tionar de

autoe#aluare

E!aluarea lec$iei:Ce a decur& bine

Ce trebuie modificat !n #iitor



4I<= 7 L8CR8 auditi# 4I<= 7 L8CR8 auditi#

/ Legarea calculatoarelor !ntr)o ............. "entru a utili(a !n comun informaţiilenu e&te un fenomen nou.

/ Legarea calculatoarelor !ntr)o ............. "entru a utili(a !n comun informaţiilenu e&te un fenomen nou.

> reţea de calculatoare re"re(int? un mod de conectare a unor calculatoareindi#iduale% a&tfel !nc+t &? "oat? folo&i ............................ anumite re&ur&e

> reţea de calculatoare re"re(int? un mod de conectare a unor calculatoareindi#iduale% a&tfel !nc+t &? "oat? folo&i ............................ anumite re&ur&e

@ Calculatoarele conectate la reţea &unt denumite .................... @ Calculatoarele conectate la reţea &unt denumite ....................

C+nd nodurile a"arţin aceleiaşi cl?diri &au aceleiaşi organi(aţii% reţeauae&te .............................................. 1 ..........2% de e*em"lu reţeaua unui liceu.

C+nd nodurile a"arţin aceleiaşi cl?diri &au aceleiaşi organi(aţii% reţeauae&te .............................................. 1 ..........2% de e*em"lu reţeaua unui liceu.

0 ac? nodurile &unt di&"er&ate "e o (on? mai e*tin&?% de e*em"lu "e &u"rafaţaunui $udeţ &au a c+tor#a $udeţe% la ni#elul ţ?rii &au "e !ntregul glob% reţeaua e&te "e "lan e*tin& ................................................. 1..........2. > a&tfel de reţea ar "utea fi con&tituit?% de e*em"lu% la ni#el naţional% "entru toate in&tituţiileBini&terului 7ducaţiei şi Cercet?rii.

0 ac? nodurile &unt di&"er&ate "e o (on? mai e*tin&?% de e*em"lu "e &u"rafaţaunui $udeţ &au a c+tor#a $udeţe% la ni#elul ţ?rii &au "e !ntregul glob% reţeaua e&te "e "lan e*tin& ................................................. 1..........2. > a&tfel de reţea ar "utea fi con&tituit?% de e*em"lu% la ni#el naţional% "entru toate in&tituţiileBini&terului 7ducaţiei şi Cercet?rii.

. Reţeaua de ti" ..................................... folo&eşte un calculator &e"arat1&er#er2% de regul? "erformant% care e&te calculator DcentralD% care lucrea(? cutoate fişierele şi efectuea(? &er#iciile de ti"?rire "entru mai mulţi utili(atori.

. Reţeaua de ti" ..................................... folo&eşte un calculator &e"arat1&er#er2% de regul? "erformant% care e&te calculator DcentralD% care lucrea(? cutoate fişierele şi efectuea(? &er#iciile de ti"?rire "entru mai mulţi utili(atori.

E. > tehnologie de ultimă generaţie a dat naştere reţelelor 9irele&&%adică..................................... care comunică "rin .....................................&au ................................

E. > tehnologie de ultimă generaţie a dat naştere reţelelor 9irele&&%adică..................................... care comunică "rin .....................................&au ................................

F. Retele de ti" ............................ .. nu folo&e&c acel calculator centralnumit 'er#er% ci dim"otri#a ele folo&e&c im"reuna unitatile de di&c &iim"rimantele &au de ce nu chiar fi&iere &i "rograme.

F. Retele de ti" .......................... .... nu folo&e&c acel calculator centralnumit 'er#er% ci dim"otri#a ele folo&e&c im"reuna unitatile de di&c &iim"rimantele &au de ce nu chiar fi&iere &i "rograme.

G. 5entru conectarea !n reţea &e folo&e&c adre&e de locatienumite .................................... cu a$utorul carora &er#erele de Internetga&e&c mult mai u&or calculatoarele din retea.

G. 5entru conectarea !n reţea &e folo&e&c adre&e de locatienumite .................................... cu a$utorul carora &er#erele de Internetga&e&c mult mai u&or calculatoarele din retea.

/3 ....................... e&te o Dreţea de reţeleD% cu (eci &au &ute de milioane decalculatoare% di&"u&e "e !ntregul glob% &taţionare &au mobile% reţea ce deţinecantit?ţi uriaşe de informaţii% din care foarte multe "ot fi con&ultate f?r?re&tricţii% iar unele contra co&t &au numai cu diferite "arole de acce&

/3 ....................... e&te o Dreţea de reţeleD% cu (eci &au &ute de milioane decalculatoare% di&"u&e "e !ntregul glob% &taţionare &au mobile% reţea ce deţinecantit?ţi uriaşe de informaţii% din care foarte multe "ot fi con&ultate f?r?re&tricţii% iar unele contra co&t &au numai cu diferite "arole de acce&

// Reţeaua .......................................% denumit? 9eb &au 999% e&te "artea ceamai de(#oltat? din Internet.

// Reţeaua .......................................% denumit? 9eb &au 999% e&te "artea ceamai de(#oltat? din Internet.

/ ............. e&te limba$ul de marcare ce &tabile&te a&"ectul documentelor /// % iar / ............. e&te limba$ul de marcare ce &tabile&te a&"ectul documentelor /// % iar

@



"rin intermediul broH&erelor &e "oate #edea documentul gata formatat. "rin intermediul broH&erelor &e "oate #edea documentul gata formatat.C0ESTIONA% DE A+TOE1AL+A%E C0ESTIONA% DE A+TOE1AL+A%E

Numele şi "renumele: Numele şi "renumele:

/. Care &unt eta"ele "e care le)ai "arcur& !n #edereareali(ării efecti#e a &arcinii de lucru

/. Care &unt eta"ele "e care le)ai "arcur& !n #edereareali(ării efecti#e a &arcinii de lucru

. 5rin re(ol#area ace&tei &arcini am !n#ăţat: a2

b2

c2

. 5rin re(ol#area ace&tei &arcini am !n#ăţat: a2

b2

c2

@. ificultăţile "e care le)am !nt+m"inat au fo&turmătoarele: a2

b2

c2

@. ificultăţile "e care le)am !nt+m"inat au fo&turmătoarele: a2

b2

c2

. Cred că mi)aş "utea !mbunătăţii "erformanţa dacă:

a2 b2

. Cred că mi)aş "utea !mbunătăţii "erformanţa dacă:

a2 b2

0. Cred că acti#itatea mea ar "utea fi a"reciată cafiind:

0. Cred că acti#itatea mea ar "utea fi a"reciată cafiind:



SUPORT DE CURS: DESPRE REŢELE DE CALCULATOARE

O reţea de calculatoare se poate defni ca find un grup de echipamente de calcul ce pot partaja încomun resurse hardware (echipamente) şi sotware (fşiere, oldere, servicii).

Elementele defnitorii pentru o reţea de calculatoare sunt următoarele

I. Ce resurse sunt partajate în cadrul unei reţele:!n cadrul unei reţele pot f partajate servicii de reţea care permit utili"area în comun a resurselor hardware şi sotware. #erviciile

de reţea sunt acilităţi de care calculatoarele din reţea pot $enefcia.!ntr%o reţea intervin următoarele tipuri de participanţi(a) &urni"or de servicii ' com$inaţie hardwaresotware care îndeplineşte un rol specifc, asociat unuiunor servicii.($) enefciarul serviciilor ' echipament care cere servicii de la un urni"or de servicii.*+istă următoarele tipuri de urnizori!enefciari de servicii(a) #erver ' urni"ea"ă serviciile în cadrul reţelei($) lient ' cere servicii de la un server(c) -eer ' poate îndeplini am$ele roluri uncţionale-ornind de la defniţiile de mai sus avem următoarea cla"ifcare a reţelelor de calculatoare, în uncţie de tipul participanţilor în

cadrul ei

DE#U$%RE DESCR%EREeţea de tip Peer-to-Peer (egal la egal) Orice echipament din reţea poate îndeplini rolul de server sau client.eţea de tip Client-Server ($a"ată pe server) *chipamentele din reţea au roluri presta$ilite. /stel, serverele sunt entităţile din cadrul reţeleicare urni"ea"ă servicii, celelalte îndeplinind doar rolul de client.

0a$el 1 lasifcarea reţelelor în uncţie de entităţile participante

e servicii de reţea pot f oerite2 3ai jos este dată o listă a serviciilor de $a"ă din cadrul unei reţele) #ervicii de fşiere transer, stocare, actuali"are, arhivare.

) #ervicii de listare co"i de listare, partajare imprimante, servicii a+.) #ervicii mesagerie poştă electronică) #ervicii aplicaţie permit e+ecutarea aplicaţiilor în regim partajat) #ervicii $a"e de date aplicaţii de tip client%server

II. Calea fzică de transmitere a inormaţiei în cadrul unei reţele:$ediul de tran"mi"ie repre"intă legătura f"ică prin intermediul căreia comunică sisteme de calcul din

0



reţea. !n general reţelele locale de calculatoare se $a"ea"ă pe ca!lu pentru transmiterea datelor, iar reţelele de tip 4/5 utili"ea"ă "ateliţi"au linii teleonice &nc'iriate.

/legerea şi planifcarea mediului de transmisie este o etapă oarte importantă deoarece pe această structura f"ică vor putea fimplementate celalalte componente ale reţelei.

III. Modul în care comunică echipamentele din reţea:Protocolul se reeră la regulile de comunicaţie între echipamente. *le defnesc% cum sunt transmise inormaţiile între entităţile unei reţele

% cum ne putem asigura că datele ajung la destinaţie% dimensiunea ma+imă a inormaţiei care poate circula în cadrul reţelei% vite"a de transmisie% modalitatea de tratare a erorilor.Protocolul poate f comparat cu lim!a(ul comun pe care toate calculatoarele dintr)o reţea tre!uie "*)l cunoa"c*

pentru a putea comunica.*+istă metode care permit transmisia de date între echipamente cu protocoale dierite.

!n cadrul unei reţele de calculatoare pot e+ista următorii participanţi:o Din punct de vedere hardware

.*chipamentele de calcul conectate la o reţea se mai numesc şi noduri. *le pot f de două tipuria) #erver echipament care oeră servicii în cadrul reţelei. !n uncţie de natura serviciilor oerite,

serverele pot f +ile Ser,er ' 6n calculator care pune la dispo"iţia celorlalţi participanţi în reţea inormaţiile (fşiere, oldere) memorate pe mediile

sale de stocare (hard%disc, 7%O3, etc.)Print Ser,er ' un calculator sau un echipament special care pune la dispo"iţia celorlalţi participanţi în reţea imprimanta sau

imprimantele la care este conectat.Ser,er de comunicaţii ' un calculator care pune la dispo"iţia celorlalţi participanţi ai reţelei dispo"itivele de comunicaţii la care

este conectat (un modem de e+emplu).6n server poate f dedicat unui anumit tip de serviciu sau poate îndeplini mai multe uncţii.

$) #taţii de lucru acestea sunt echipamente de calcul care $enefcia"ă de serviciile oerite de unul saumai multe servere, av8nd acces la resursele hardware şi sotware partajate..

esurse partajate acestea sunt echipamente hardware sau resruse sotware ce pot f partajate în cadrul reţelei. *+empleimprimante, unităţi 7%O3, modem, hard%discuri, oldere şi fşiere. esursele partajate sunt conectate la un server sau stocate pe un server.

O$servaţie !n uncţie de echipamentul la care se conectea"ă, periericele se împart în% -erierice locale sunt acele perierice conectate la porturile locale ale echipamentului de calcul9 cu alte cuvinte, sunt acele perierice conectate

la calculatorul la care lucrea"ă utili"atorul.% -erierice la distanţă (remote) sunt acele perierice la care utili"atorul are acces prin intermediul reţelei9 ele nu sunt conectate la echipamentul

de calcul la care lucrea"ă utili"atorul.



o Din punct de vedere sotwareSi"tem de operare pentru reţea este un sotware instalat pe serverele din cadrul reţelei şi asigură uncţionalitatea serviciilor de

reţea. *+emple de sisteme de operare în reţea mai cunoscute 3# 4indows 50 #erver, 5ovell 5etware.8nd vor$im de sisteme de operare în reţea de o$icei ne reerim la cele care se instalea"ă pe servere dedicate.Sot-are e.i"tent pe "taţiile de lucru o staţie de lucru este un echipament de calcul o$işnuit conectat la reţea. 7e aceea, în

primul r8nd pe el tre$uie să e+iste un sistem de operare, cum ar f 3#7O#, 3# 4indows :;, 3# 4indows 50 4or<station, O#= sau altele.-entru a asigura conectarea la reţea mai tre$uie instalat "ot-are)ul client, care permite accesul la serviciile oerite în cadrul reţelei.

Aplicaţii de reţea acestea sunt programe care permit accesul simultan pentru mai mulţi utili"atori la acelaşi set de inormaţii

stocat pe o resursă partajată. De e.emplu, dacă $a"a de date pentru personal este memorată pe discul al serverului, care este partajat,atunci în timp ce un utili"ator introduce inormaţii pentru angajaţi noi, alţi utili"atori pot în acelaşi timp să liste"e statul de plată sau săculeagă inormaţii despre activitatea angajaţilor.

0ot mai des în ultimul timp aplicaţiile de reţea au do$8ndit o arhitectură de tip client"er,er. /cest lucru înseamnă că aplicaţiarespectivă are două componente principale componenta care se instalea"ă pe server şi cea care se instalea"ă pe staţia client. 8ndutili"atorul cere inormaţii de la server, datele sunt procesate pe server şi numai rezultatele "unt tran"mi"e clientului, re"ult8nd oreducere su$stanţială a trafcului de reţea.

o Din punctul de vedere al utilizatorilor:Admini"tratori: sunt acei utili"atori responsa$ili pentru întreţinerea în stare $ună de uncţionare a reţelei. !n atri$uţiile lor intră %confgurarea reţelei,

%depanarea, instalarea şi confgurare a aplicaţiilor noi,%asigurarea integrităţii şi confdenţialităţii datelor prin implementarea unor mecanisme de securitate,%urmărirea licenţelor instalate, etc./dministratorii au de o$icei drepturi de acce" depline în cadrul reţelei.

Utilizatori pri,ile/iaţi sunt acei utili"atori cu mai puţine drepturi dec8t administratorii, dar care îndeplinesc o anumită uncţie$ine sta$ilită în cadrul reţelei. 7e e+emplu, un utili"ator ar putea f desemnat să fe administrator numai pentru imprimantele partajate dincadrul compartimentului în care lucrea"ă9 în acest ca" el are drepturi de acces depline numai pentru imprimantele partajate dincompartimentul său.

Utilizatori o!i0nuiţi sunt acei utili"atori care $enefcia"ă de serviciile şi resursele partajate ale reţelei.7e o$icei ei nu au acces dec8t la propriile lor date şi la anumite resurse care se utili"ea"ă în comun, cum ar f imprimante, modemuri, a+uri,

etc.6n utili"ator, indierent de tip, este identifcat în cadrul unei reţele prin intermediul unui cont utilizator. ontul utili"atorului

defneşte utili"atorul şi drepturile acestuia. 6n cont utili"ator se caracteri"ea"ă prin% nume utili"ator% parolă de acces!n cadrul unei reţele, toate datele reeritoare la conturile utili"atorilor şi inormaţiile reeritoare la aceste conturi (drepturi, mod de

confgurare al mediului de lucru) sunt stocate într%o $a"ă de date cu caracter administrativ.

E



onectarea la reţea se reali"ea"ă prin intermediul unei operaţii numite lo/in "au lo/on, care presupune autentifcareautili"atorului respectiv. 5umele şi parola vor f verifcate şi numai în ca"ul în care inormaţiile introduse de utili"ator corespund cu cele stocate

în $a"a de date administrativă, utili"atorul respectiv are acces la resursele reţelei (numai la acele resurse pentru care i%au ost alocatedrepturi).

!n ca"ul reţelelor de tip client%server, $a"a de date administrativă este stocată pe server. !n ca"ul reţelelor de tip peer%to%peer, $a"ade date administrativă este stocată local, pe hard%discul echipamentului de calcul, deoarece fecare calculator poate juca rolul de server, c8tşi pe cel de client.

IV Navigarea cu Inernet Explorer

• 7e fecare dat> c8nd doriţi s> navigaţi, tre$uie s> lansaţi $rowserul. /cest lucru îl puteţi ace oarte simplu, select8nd pictogramaspecifc> programului, din meniul de start sau de pe ecran. Odat> lansat programul, puteţi naviga oriunde9

• -rogramul este setat ca la pornire, s> afşe"e o anumit> pagin> (home page). onfgurarea acestei pagini de start se ace oarte uşor,acces8nd comanda -roprieties din $ara de meniu a programului (dier> de la o versiune la alta)9

• -rogramul este capa$il s> uncţione"e în dou> moduri Online şi O?ine. 3odul online este vala$il numai c8nd calculatorul este legat

direct la @nternet pe c8nd în modul o?ine $rowserul rulea"> >r> s> intre în reţea9

• -entru a începe navigarea pe @nternet, asiguraţi%v> c> rulaţi online9

• -entru a vi"ita o anumit> pagin>, c>utaţi $ara numit> /ddress , unde tastaţi adresa sitului c>utat, dup> care ap>saţi enter sau Ao9

*+emplu httpwww.e%scoala.ro

• 7ac> sunteţi conectat la @nternet, dup> ce tastaţi comanda, $rowserul va încerca s> g>seasc> pagina specifcat>9• !n ca"ul în care nu aveţi un o$iectiv precis sau nu ştiţi o adres> e+act>, este recomanda$il s> intraţi pe un server puternic, de unde s>

c>utaţi orice inormaţie. /stel de servere se g>sesc la httpwww.Bahoo.com , httpwww.altavista.com , httpwww.google.com , etc.9

• !n timpul navig>rii, programul salvea"> paginile pe disc într%un director de temporare, pentru ca mai t8r"iu s> le puteţi accesa şi o?ine.7ac> înt8lniţi o pagin> care v> place în mod deose$it, puteţi s> o ad>ugaţi paginilor avorite acces8nd opţiunea &avorites din $ara demeniu. /stel pagina va putea f v>"ut> direct, într%o alt> sesiune de navigare, >r> a mai f nevoie de paginile intermediare9

• Oric8nd v> puteţi întoarce la pagina de unde aţi pornit ap>s8nd $utonul Come9

• O mare uşurinţ> în navigare o dau $utoanele ac< şi 5e+t care afşa"> ultima pagin> accesat> sau urm>toarea dac> este pre"ent>9

F

http://www.e-scoala.ro/

http://www.yahoo.com/

http://www.altavista.com/

http://www.google.com/

http://www.e-scoala.ro/

http://www.yahoo.com/

http://www.altavista.com/

http://www.google.com/



• 5avigarea se poate opri în orice moment ap>s8nd $utonul #top9

• eactuali"area unei pagini se ace oarte uşor, ap>s8nd $utonul eresh.

Comunicarea prin Intermediul HTTP: Dupa cum ii spune si numele este un protocol care permite transormarea unor comenzi deormatare de tet. !ceste comenzi sunt scrise in lim"ajul HTML # H $per T et Mar%up Lan&ua&e' si care pot f scrise cu ()IC* tip de editor detete sunt mai apoi interpretate de un parser inte&rat intr+un ,rowser si care astel ne permite sa vizualizam pe Internet documente realizatein cele mai elurite moduri- in unctie de ima&inatia si resursele celui care a creat acel document. De apt ce este /M0+ul mai eact1

/M0+ul este un set de conventii pentru marcarea portiunilor de document astel incat fecare portiune sa apara cu ormat distinct atuncicand documentul este accesat de un pro&ram de analiza sintactica #parser'. /M0 este lim"ajul de marcare ce sta"ileste aspectuldocumentelor WWW # W orld W ide W e"'- iar prin intermediul "rowserelor se poate vedea documentul &ata ormatat.

Retele optice

)etelele optice sunt retele de mare intindere unde conectarea este o"tinuta cu ajutorul f"relor optice. !stel latimea de "anda crestesemnifcativ. *ceptand cazurile in care conectarea se ace cu locuri izolate- solutia este necesara in conditii de intererentaelectroma&netica si sonora. Componentele olosite sunt produse de catre (ptical !ccess- 2!3*M- Cisco 2$stems si )!D Data Communicationenterprises.

Retele fara r

2istemul de comunicatii 4wireless4 #ara fr' evolueaza rapid in tari precum 3recia- unde relieul nu permite dezvoltarea retelelor de tipclasic ce presupun le&aturi fzice. In plus ata de teleonia mo"ila- multe necesitati sunt acoperite de catre echipamente specializate pentrutransmisii wireless #sau via satelit'- echipamente ce suporta wireless 0!5- 6!5 sau solutii 72!/.

Retele via satelit 2pace ellas oera si solutii de comunicatii via satelit + retele 72!/- in conlucrare cu mari companii.

2olutia 72!/ este efcienta pentru dezvoltarea de retele intinse intre coordonatele centrale. 8rintre alte avantaje- 72!/ oera o procedurade instalare directa si simpla- securitate sporita a transerurilor de date- control central inte&rat- costuri de operare scazute.

De asemenea- oerim cele mai noi solutii de conectivitate prin 2atelit- "azate pe D!M! #Demand !ssi&ned Multiple !ccess + !cces Multiplu !tri"uit la Cerere'. !ceaste solutii- in opozitie cu traditionalele 72!/ nu au nevoie de un 9, central- deci sucursalele pot f conectate in moddirect una cu cealalta olosind 4sin&le hope4 in loc de 4dou"le hope4 ca in 72!/. !ceasta inseamna o mai "una calitate a serviciilor- unraspuns rapid si nu in ultimul rand- preturi mult mai mici de conectare.

Pericolele Internetului si tineretul

G



Internetul este un depozit imens de informatie, cei care navigheaza in Internet au acces necenzurat la aceasta informatie. Este un fapt pozitiv sau nu? Deocamdata

Internetul reprezinta nivelul maxim la care s-a ajuns, un mijloc prin care accesul la informatie transcede granitele de toate tipurile.

a ne imaginam ca am aduna acum la un loc toate cartile existente in lume. Este !ine sau rau sa dam acces unui tanar la toate aceste carti? e pot imagina

diferite scenarii. "nul dintre ele este ca tanarul respectiv s-ar !loca pe primul raft fara sa realizeze ca nu are timp sa citeasca toate cartile si fara sa stie ca

limitandu-se la primul raft rateaza capodopere importante. In alt scenariu tanarul se intalneste numai cu carti de oceanografie in timp ce pe el il intereseaza

istoria antica. Numarul de scenarii negative se poate dezvolta in continuare. Dar un scenariu in care, in loc sa se repeada la rafturi tanarul o sa consultecatalogul unde pentru fiecare carte este mentionat atat titlu si autorul cat si domeniul si !i!lioteca din care provine iar in plus va avea si discernamantul sa

selecteze ceea ce ii este util pentru dezvoltarea sa intelectuala# , nu suna mai !ine?

/3

Plan de Lectie Pe Metode Centrate Pe Elev

Documents

Transcript of Plan de Lectie Pe Metode Centrate Pe Elev