PLAN DE DEZVOLTARE INSTITUTIONALA 2016...
25
SCOALA GIMNAZIALA NR. 25 BRASOV B-dul valea Cetatii nr. 24 Tel/Fax 0268 542 184 www.scoala-25-brasov.ro E-mail: [email protected] PLAN DE DEZVOLTARE INSTITUTIONALA 2016 – 2020 BRASOV 2016
Transcript of PLAN DE DEZVOLTARE INSTITUTIONALA 2016...
SCOALA GIMNAZIALA NR. 25 BRASOV
B-dul valea Cetatii nr. 24
Tel/Fax 0268 542 184
www.scoala-25-brasov.ro
E-mail: [email protected]
PLAN DE DEZVOLTARE INSTITUTIONALA
2016 – 2020
BRASOV
2016
1. Analiza mediului extern
1.1. Analiza mediului economic
Judetul Brasov se gaseste in zona central-estica a Romaniei, la intersectia drumurilor
comerciale care leaga Balcanii de restul Europei. Se intinde pe aproximativ 5.363 km2
care
reprezinta 2,2% din teritoriul tarii.Orasul Brasov, resedinta de judet se afla la 170 km de
Bucuresti, legatura feroviara si rutiera facandu-se cu capital tarii pe Valea Prahovei, prin
trecatoarea Predeal.
Judetul Brasov este unul din cele 6 judete ale Regiunii 7 Centru, beneficiind de legaturi
bune cu celelalte judete din regiune (pe calea ferata cu Covasna, Harghita, Sibiu si rutiere cu
Mures si Alba).
Datele economice ale Regiunii Centru arata ca, pe sectoare mari de activitate se detaseaza
serviciile, urmate de industrie, agricultura si constructii.
1.2. Analiza tendintelor demografice
La 1 iulie 2010, judetul Brasov număra 598313 locuitori (2,78 % din populaţia României) – v.
Tabelul (cf. PLAI 2013-2020)
Datele statistice furnizate de INS evidenţiază o scădere semnificativă a populaţiei în
perioada dintre ultimele două recensăminte (1992 şi 2002), tendinţă care continuă şi în prezent
(v. perioada 2002-2006) în toate judeţele regiunii cu excepţia jud. Braşov unde după 2002 se
observă o uşoară creştere Sursa: INS, date prelucrate
Datele statistice privind evoluţia populaţiei după 1990 indică un declin demografic
general, mai accentuat pentru grupele de vârstă tinere. În schimb a crescut numărul şi
ponderea populaţiei vârstnice
Braşovul are ponderi mici atât pentru grupa de vârstă 0-14 ani (14%) cât şi pentru cea
vârstnică (65 şi peste: 12,7%), având însă (prin numărul şi ponderea populaţiei din grupele de
vârstă din intervalul 15-64 ani) cele mai mari resurse de populaţie în vârstă de muncă.
Datele extrase din prognoza demografică realizată de Institutul Naţional de Statistică
pentru perioada 2003-2025 indică (într-o variantă medie) o reducere a populaţiei Regiunii faţă
de 2005 cu 233,1 mii locuitori până în 2025 (- 9,2%), respectiv cu 58,5 mii loc. până în 2013 (-
2,3%).
Pe grupe mari de vârstă, faţă de 2005, cea mai accentuată scădere se proiectează în
grupa 0-14 ani, cu 8,3% (-33,8 mii pers.) până în 2013, respectiv cu 26,1% (-105,8 mii pers.)
până în 2025. În schimb, va creşte numărul persoanelor în vârstă (peste 65 ani), mai accentuat
decât la nivel naţional (v. tabelul) (cf. PRAI)
Până în 2015, numărul tinerilor se va menţine mai mare decât al vârstnicilor, după care raportul
se va schimba, populaţia judeţului va cunoaşte un proces accentuat de îmbătrânire.
Populaţia stabilă la 1 iulie 2010
Total
(nr. pers.)
Femei
%
Bărbaţi
%
Urban
%
Rural
%
România 21431298 51,3 48,7 55,1 44,9
R. Centru 2523452 51,1 48,9 59,3 40,7
Braşov 598313 51,4 48,6 73,5 26,5
2003 2005 2010 2013 2015 2020 2025
2013-2005 2025-2005
Nr. % Nr. %
România 21.733,6 21.614,7 21.226,3 20.696,6 20.026,4 19.243,4 -2.371,3 -11,0%
0-14 3.632,7 3.432,5 3.152,9 3.024,6 2.798,7 2.511,8 -920,7 -26,8%
15-64 14.993,1 15.033,4 14.990,2 14.606,0 13.956,6 13.384,0 -1.649,4 -11,0%
65 si peste 3.107,8 3.148,8 3.083,2 3.066,0 3.271,1 3.347,6 198,8 6,3%
Regiune 2.545,2 2.538,4 2.509,5 2.479,9 2.460,6 2.391,7 2.305,3 -58,5 -2,3% -233,1 -9,2%
0-14 426,3 404,8 377,8 371,0 366,6 337,1 299,0 -33,8 -8,3% -105,8 -26,1%
15-64 1.781,9 1.790,1 1.787,4 1.760,3 1742,4 1.667,7 1.600,2 -29,8 -1,7% -189,9 -10,6%
65 si peste 337,0 343,5 344,3 348,6 351,6 386,9 406,1 5,1 1,5% 62,6 18,2%
Brasov 595,7 595,9 593,1 588,1 584,8 570,6 551,1 -7,8 -1,3% -44,8 -7,5%
0-14 91,8 86,9 82,4 82,5 82,5 76,1 66,2 -4,4 -5,1% -20,7 -23,8%
15-64 432,7 435,7 436,8 429,3 424,4 402,3 383,7 -6,4 -1,5% -52,0 -11,9%
65 si peste 71,2 73,3 73,9 76,3 77,9 92,2 101,2 3,0 4,1% 27,9 38,1%
Sursa: INS, «Proiectarea populaţiei României în profil teritorial până în 2025» (valorile pt.2013
stabilite prin interpolare)
1.3. Prognoza populaţiei de vârstă şcolară şi preşcolară din judeţul BRAŞOV
Prognoza populaţiei de vârstă şcolară şi preşcolară jud. BRAŞOV
Grupe de
vârstă 2005 2015 2025
2015-2005 2025-2005
Abs. % Abs. %
3 - 24 ani 167259 127106 118485 -40153 -24,0% -48774 -29,2%
3 - 6 ani 21581 22636 17282 1055 4,9% -4299 -19,9%
7-10 ani 21028 23491 19921 2463 11,7% -1107 -5,3%
11-14 ani 24983 22287 22246 -2696 -10,8% -2737 -11,0%
15 - 18 ani 38890 21896 23763 -16994 -43,7% -15127 -38,9%
19 -24 ani 60777 36796 35273 -23981 -39,5% -25504 -42,0%
Sursa: Studiul ADR
Centru "Evoluţia
populaţiei de vârstă
preşcolara şi şcolara
din regiunea Centru în
perioada 2005-2025",
realizat pe baza
prognozei INS
Conform studiului realizat de ADR Centru pe baza prognozei INS, până în 2015 se estimează reduceri
semnificative la nivel judeţean ale populaţiei de vârstă şcolară şi preşcolară (3-24 ani), în toate grupele
de vârstă analizate cu excepţia grupelor 3-6 ani şi 7-10 ani (pentru care se estimează creşteri în perioada
2005-20015, cu 4,9%, respectiv cu 11,7%) – v. tab. 2.6.
Cele mai semnificative reduceri se estimeză în grupele 15-18 şi 19-24 ani, acestea fiind şi cele care
încadrează grupul ţintă principal pentru planificarea în învăţământul profesional şi tehnic (15-18 ani
pentru liceu şi şcoala de arte şi meserii, 19-24 ani pentru învăţămîntul postliceal şi superior) – v. tab.2.7
şi 2.8. Pentru ambele grupe de vârstă, Braşovul pare a fi cel mai afectat dintre judeţele regiunii în
perspectiva anului 2015 (v. datele din PRAI, cap.2.2).
Sursa: INS, «Proiectarea populaţiei României în profil teritorial până în 2025» (valorile pt.2013
stabilite prin interpolare)
Reducerea numarului de elevi este un element critic care trebuie luat in calcul la proiectarea
retelei scolare in perspectiva anilor viitori.
Evoluţia populaţiei in perioada 2003-2025 pe grupe mari de vârsta - varianta medie. - Mii pers. -
2003 2005
Proiecţie 2005
ANUAR 2010 2013 2015 2020 2025
2013-2005 (proiecţie)
2025-2005 (proiecţie)
% %
România 21733,6 21614,7 21623,8 21226,3 20696,6 20026,4 19243,4 -2.371,3 -11,0
0-14 ani 3632,7 3432,5 3372,7 3152,9 3024,6 2798,7 2511,8 -920,7 -26,8
15-64 ani 14993,1 15033,4 15059,7 14990,2 14606,0 13956,6 13384,0 -1.649,4 -11,0
65 + 3107,8 3148,8 3191,4 3083,2 3066,0 3271,1 3347,6 198,8 6,3
Regiune 2545,2 2538,4 2530,5 2509,5 2479,9 2460,6 2391,7 2305,3 -58,5 -2,3 -233,1 -9,2
0-14 ani 426,3 404,8 397,4 377,8 371,0 366,6 337,1 299,0 -33,8 -8,3 -105,8 -26,1
15-64 ani 1781,9 1790,1 1787,0 1787,4 1760,3 1742,4 1667,7 1600,2 -29,8 -1,7 -189,9 -10,6
65 + 337,0 343,5 346,1 344,3 348,6 351,6 386,9 406,1 5,1 1,5 62,6 18,2
Braşov 595,7 595,9 595,2 593,1 588,1 584,8 570,6 551,1 -7,8 -1,3% -44,8 -7,5%
0-14 91,8 86,9 84,7 82,4 82,5 82,5 76,1 66,2 -4,4 -5,1% -20,7 -23,8%
15-64 432,7 435,7 436,2 436,8 429,3 424,4 402,3 383,7 -6,4 -1,5% -52,0 -11,9%
65 si peste 71,2 73,3 74,3 73,9 76,3 77,9 92,2 101,2 3,0 4,1% 27,9 38,1%
2. Prezentarea organizaţiei şcolare
Situat la poalele Tâmpei, Braşovul este astăzi un puternic centru economic, cultural şi
turistic.
Acum, la început de mileniu, Tâmpa veghează deopotrivă asupra vechiului oraş medieval
cât şi asupra celui mai nou şi modern cartier al Braşovului – cartierul Valea Cetăţii, în care
funcţionează din toamna anului 1994 cea mai modernă şcoală din judeţ – Şcoala Generală nr. 25.
Noul edificiu respectă, pe de-o parte, toate regulile ce vizează construcţiile şcolare,
oferind elevilor şi profesorilor cele mai bune condiţii de învăţare, iar pe de altă parte se
integrează perfect în arhitectura cartierului, fiind amplasată în centrul acestuia.
Activitatea educaţională se desfăşoară în 20 săli de clasă dotate cu mobilier şcolar
modern şi adecvat specificului de vârstă al copiilor. Sala de sport este echipată cu spaliere şi
saltele pentru desfăşurarea orelor de educaţie fizică, a orelor de dans modern şi sportiv. Cabinetul
de informatică este dotat cu calculatoare moderne, conectate la reţeaua de internet, iar pregătirea
practică a elevilor se realizează în laboratoarele şcolii, de fizică, chimie, biologie sau fonic.
Curtea interioară acoperită oferă un spaţiu excelent pentru activităţile culturale şi spectacole.
Având ca deviză „Şanse egale pentru educaţie şi cultură tuturor elevilor într-o şcoală
europeană”, cadrele didactice urmează cursuri de formare continuă, îmbinând metodele
tradiţionale cu cele activ – participative, proiectează activităţi didactice în care realizează
predare, învăţare şi evaluare conform exigenţelor noului curriculum şcolar, creând un mediu
propice educogen. Astfel, acestea participă anual la Consfătuiri, la cursuri de perfecţionare
susţinute de Casa Corpului Didactic, la seminarii, masterate, cursuri de formare a formatorilor.
Este de remarcat faptul că 31 de cadre didactice au obţinut gradul I în învăţământ, abordând ca
teme de cercetare subiecte interesante şi utile.
Din anul şcolar 1999/2000, şcoala noastră este centru metodic, iar unii membrii ai
colectivului au responsabilităţi în activitatea metodică desfăşurată la nivelul judeţului.
Profesionalismul colectivului didactic al şcolii este recunoscut şi prin faptul că în şcoala
noastră se desfăşoară practica pedagogică atât pentru elevii Colegiului „Andrei Mureşanu”, cât şi
pentru studenţii facultăţilor braşovene.
Perseverenţa cadrelor didactice şi implicarea acestora în procesul instructiv-educativ se
regăsesc atât în rezultatele şcolare cotidiene ale elevilor noştri cât şi în premiile obţinute de
aceştia la diferite concursuri sau la olimpiade.
Palmaresul şcolii este deosebit de bogat, elevii au fost premiaţi la etapele judeţene şi
naţionale ale olimpiadelor de limba română şi engleză, matematică, chimie, biologie, religie,
tehnologie sau educaţie civică, au obţinut medalii de aur, argint şi bronz la concursurile şcolare
de şah, gimnastică ritmică şi sportivă, schi, dans, de societate, karate, înot, handbal.
Preocupaţi nu doar de pregătirea teoretică (sau fizică), elevii şcolii noastre s-au implicat cu
entuziasm în programul de nutriţie, igiena, protejarea mediului înconjurător, au participat cu
interes şi la reciclarea materialelor.
Iniţiat de şcoala noastră, concursul judeţean de limba română „ SEXTIL PUŞCARIU ”
adresat elevilor de clasa a VII-a se află la cea de-a unsprezecea ediţie. Concursul a avut ca
parteneri media posturile de televiziune locale : TVS, RTT, PRO TV Brasov, MIX TV şi a fost
sprijinit de Comitetul Judeţean de Cultură, Patrimoniu şi Culte, de Fundaţia Naţională „ Dacia ”,
de Universitatea „Sextil Puşcariu ”, de Asociaţia Femeilor Manager din Braşov, precum şi de
editurile braşovene „ Paralela 45 ”şi „ Orientul Latin ”.
De asemenea, ne mândrim cu numărul mare al elevilor admişi în liceele de prestigiu ale
Braşovului. Toate acestea au fost posibile şi datorită colaborării continue cu comunitatea locală,
care a susţinut material şcoala şi care s-a bucurat alături de noi de succesele elevilor noştri. Cei
mai buni dintre aceştia au studii superioare, masterate, sunt plecaţi cu burse în străinătate, ocupă
funcţii importante în instituţiile braşovene sau în cele din ţară. De aceea trebuie subliniat faptul
că noi nu pregătim doar elevi pentru competiţii, ci şi oameni pentru viaţă.
Aceste rezultate nu ar fi fost posibile fără implicarea continuă a părinţilor, legătura cu
aceştia menţinându-se permanent prin şedinţe, consultaţii, lectorate, vizite la domiciliu, serbări
sau excursii. La sugestia acestora, elevii participă la diferite activităţi sportive în colaborare cu
clubul de arte marţiale, practică gimnastica ritmică, dansul sportiv, baschetul sau handbalul.
În fiecare an se desfăşoară, în colaborare cu grădiniţele din cartier, „Ziua porţilor
deschise”, activitate ce are scopul de a facilita adaptarea viitorilor elevii de clasa pregatitoare si
clasa I la cerinţele şcolii. Cu acest prilej, viitorii elevi iau primul contact cu şcoala, participând
la activităţi comune cu elevii mici.
Din anul şcolar 1999/2000 a fost iniţiat şi programul de învăţământ prelungit pentru
elevii ciclului primar, ca răspuns la solicitarea părinţilor şi ca o necesitate, în condiţiile
promovării reformei în economia românească. Copiii care optează pentru acest program servesc
masa de prânz la şcoală, se odihnesc şi îşi pregătesc lecţiile sub supravegherea unui cadru
didactic specializat.
Dragostea faţă de copiii noştri şi faţă de profesia pe care ne-am ales-o ne animă în munca
zilnică, ne dă tăria şi încrederea că truda noastră va fi încununată şi pe mai departe de minunate
satisfacţii.
3. Viziunea scolii
„Şcoala este căldură, lumină şi izvor de armonie pentru cei din jur.”
Impreuna pentru o educatie de calitate prin:
Calitatea sporită a procesului instructiv-educativ
Climatul intelectual oferit ca suport pentru cadrele didactice şi elevii şcolii
Realizarea unei educaţii pentru viaţă, pentru aprecierea fiinţei umane şi a
naturii
4. Misiunea şcolii
Şcoala nu este numai locul în care elevii învaţă, ei trebuie să se şi simtă ca-ntr-o familie.
Are porţile deschise pentru toţi cei care au nevoie de educaţie.
Ca instituţie publică responsabilă, urmărim să creştem nivelul de pregătire al elevilor,
oferind servicii educaţionale de calitate, compatibile cu modelul educaţional european, într-un
climat transparent, promovând o atitudine activă, care să permită integrarea cu succes în
comunitatea naţională şi europeană.
Colectivul şcolii noastre este conştient că succesul este proporţional cu calitatea
cunoştinţelor, capacităţilor şi competenţelor transmise elevilor. Prin satisfacerea nevoilor de
dezvoltare personală şi intelectuală le deschidem elevilor calea spre educaţia continuă.
Vom fi mereu dispuşi la formarea şi dezvoltarea la elevi a respectului pentru muncă, a
dorinţei de perfecţionare, dar şi a dorinţei de a-ţi ajuta semenul, pentru că formăm viitorii
cetăţeni, cu o înaltă moralitate şi cu simţ civic.
Şcoala noastră oferă elevilor o nouă viziune comportamentală, constructivă într-o
societate civilizată, cu o economie de piaţă bazată pe competiţie. Dorim să asigurăm apropierea
între oameni prin cunoaştere şi acceptare reciprocă, în vederea unei convieţuiri armonioase.
Vom forma elevi care se vor simţi competenţi în a deţine şi utiliza informaţia, deschişi
spre schimbare şi respectarea valorilor unei societăţi democratice.
5. Scopurile / ţintele strategice
1. Asigurarea unui climat de siguranţă, ordine şi disciplină în şcoală.
2. Reactualizarea demersului educaţional prin activităţi care să implice elevul în educaţia
interculturală, ecologică, educaţia pentru cetăţenie democratică.
3. Orientarea managementului unităţii şcolare din perspectiva orientării acestuia către
competivitate şi performanţă.
4. Modernizarea bazei materiale şi atragerea de resurse financiare extrabugetare.
5. Promovarea imaginii şcolii la nivel local, regional, naţional şi internaţional.
6. Motivarea alegerii ţintelor strategice
6.1. Analiza informaţiilor de tip cantitativ
6.1.1. Analiza resurselor umane
a) Elevi
O şcoală este însufleţită de elevii şi dascălii ei. Porţile şcolii noastre sunt deschise zilnic
pentru un număr de 765 de elevi. Cei din învăţământul primar şi din clasa a VIII a au cursuri de
dimineaţă.
Evoluţia numărului de elevi
An şcolar Total elevi
I-IV
Nr. clase
I-IV
Total elevi
V-VIII
Nr. clase
V-VIII
2012 - 2013 468 18 204 8
2013 - 2014 511 18 198 8
2014 - 2015 534 19 167 7
2015 - 2016 557 20 169 7
Evolutia numarului de elevi
Evolutia numarului de clase
Situaţia statistică la sfârşitul anilor şcolari analizaţi
An şcolar Elevi
Înscrişi Rămaşi Promovaţi Repetenţi Abandon
şcolar
Veniţi Plecaţi
2012 - 2013 672 607 606 1 0 7 72
2013 - 2014 709 646 645 1 0 4 67
2014 - 2015 701 642 639 3 0 3 62
2015 - 2016 726 676 674 2 0 6 56
Vârsta elevilor pe clase
An şcolar 2015 - 2016
Clasa Preg I II III IV V VI VII VIII
Vârsta 6 ani 6-7 ani 7-8 ani 8-9 ani 9-10ani 10-11ani 11-12 ani 12-14ani 13-15 ani
Situaţia rezultatelor la Evaluarea Nationala
Situaţia candidaţilor 2013 2014 2015
Elevi înscrişi 41 51 50
Elevi neprezentaţi 0 0 0
Elevi eliminaţi 0 0 0
Elevi respinşi 0 0 0
Elevi reuşiţi 41 51 50
Promovabilitate 100% 100% 100%
Procentul elevilor care trec în niveluri superioare de învăţământ
Anul 2013- 2014 2014- 2015 2015- 2016
Procent total 100% 100% 100%
Din care LICEU 49 LICEU 50 LICEU 41
SC PROF. 2 SC PROF. 1 SC PROF. 1
Analizând datele ( referitoare la anul şcolar 2015-2016 ) rezultă următoarele :
In cursul ultimului an şcolar numărul elevilor plecaţi în străinătate şi a celor care şi-au
schimbat domiciliul a crescut ;
Procentul de promovabilitate a elevilor rămaşi este de : 99,70%
Ponderea elevilor cu rezultate şcolare :
1. slabe – 9.06 %
2. bune – 36.08%)
3. foarte bune – 54.86% ;
Frecvenţa abaterilor prin note scăzute la purtare: 10 elevi ( 1,70% );
Ponderea elevilor cu rezultate la concursuri şi olimpiade: 15,06%.
b) Personal didactic
In anul scolar 2016-2017 pregătirea elevilor este asigurată de 2 invatatoare, 19 profesori in
invatamantul primar şi 24 de profesori.
An
şcolar
Nr. cadre
didactice
Din care Nr. c.d.
suplin.
Din care
Total Titular Grad I Gr. II Def. Debut. Necalif. Cumul
2013--
2014
43 39 25 9 5 0 4 0 0
2014-
2015
40 34 25 7 2 0 6 1 0
2015-
2016
41 31 24 5 2 0 10 1 0
Competenţa şi profesionalismul cadrelor didactice este atestat şi de existenţa în şcoală a unor
metodişti I.S.J., mentori, a unui evaluator de manuale şcolare ( Armaselu Ioana ).
Metodişti :
Trofin Mara – limba română
Mohan Rodica – biologie
Varzaru Mariana Camelia- profesor inv. primar
Constantinescu Luminita- profesor psiholog
Mentori:
Trofin Eliza Mara- limba romana
Mohan Rodica- biologie
Indrumatori practica pedagogica:
Cristea Liana- profesor inv. primar
Eremia Mariana- profesor inv. primar
Varzaru Camelia- profesor inv. primar
Burcea Cristina- profesor inv. Primar
Armaselu Ioana- profesor inv. primar
Trofin Eliza Mara- limba romana
Membru in Consiliul consultativ al ISJ la disciplina biologie:
Mohan Rodica
Dezvoltarea resurselor umane ale şcolii a reprezentat o ţintă strategică a ultimilor ani,
materializată prin participarea personalului didactic al şcolii la cursuri de formare şi
perfecţionare.
Şcoala se remarcă şi prin numărul de autori, coautori de lucrări ştiinţifice, studii şi articole
metodico-ştiinţifice:
Personalul didactic are o bună pregătire psiho-pedagogică şi de specialitate, fiind
preocupat pentru realizarea de competenţe superioare şi performanţe, astfel (an scolar 2016-
2017):
Numărul cadrelor didactice calificate – 43 ( 100,00% );
Numărul cadrelor didactice titulare cu gradul I – 29 ( 67,44% );
Numărul cadrelor didactice cu performanţe în activitatea didactică/ştiinţifică – 37
( 86,04% );
Numărul cadrelor didactice care continuă studiile – 1 ( 2,32% );
Rata mişcării personalului didactic – veniţi: 11
- plecaţi: 9
Toate posturile sunt ocupate.
c) Personal didactic auxiliar şi nedidactic
Personalul didactic auxiliar şi cel de întreţinere joacă un rol important, pentru desfăşurarea în
bune condiţii a procesului instructiv-educativ.
- 1 bibliotecar
- 2 secretari
- 0,5 administrator financiar
- 0.5 informatician
- 6 îngrijitori
- 4 muncitori
6.1.2. Analiza resurselor materiale şi educaţionale
Dotarea şcolii în anul 2016 se prezintă astfel:
- Localul ( inaugurat în anul 1994 ): B-dul Valea Cetăţii, nr 24, Braşov;
- 20 săli de clasă;
- 1 laborator de biologie;
- 1 laboratoare de informatică;
- 1 cabinet fonic
- 1 bibliotecă cu 17.659 volume
- 1 sală de sport modernă;
- 3 sali pentru odihnă ( program prelungit );
- 1 sala de mese ( program prelungit ); - 1 cabinet medical;
- 1 cabinet de psihologie;
- 1 cabinet logopedie;
- 11 spaţii sanitare;
- Echipamente: 25 calculatoare şi 1 server Linux (program AEL ) conectate la internet,
40 minilaptopuri, 2 table interactive, 5 imprimante (multifunctionale), 5 laptopuri, 24
videoproiectoare, 2 televizoare, 1 aparat video, 10 aparate audio, 2 staţii de amplificare;
Şcoala dispune de fonduri extrabugetare provenite din închirierea sălii de sport.
Toate sălile de clasă sunt dotate cu mobilier nou, ergonomic, adaptat categoriilor de varsta ; sunt
spaţioase, cu un ambient plăcut şi fiecare clasă poartă amprenta celor care participă la procesul
instructiv-educativ. Calitatea lecţiilor susţinute este asigurată de utilizarea constantă a resurselor
didactice existente: soft-uri educaţionale, planşe, hărţi, instrumente de laborator, auxiliare curricular,
videoproiector. Laboratorul de informatică este dotat cu calculatoare compatibile cu program AEL ,
laboratorul de biologie este dotat cu video-microscop de ultima generatie, laboratorul fonic este
prevazut cu tabla interactiva si echipament modern.
6.2. Analiza informaţiilor de tip calitativ
Între director şi personalul didactic şi nedidactic există relaţii bazate pe colaborare,
deschidere şi comunicare. În interiorul colectivului de profesori există o atmosferă adecvată
desfăşurării unui învăţământ eficient, într-un climat de respect reciproc şi colaborare.
La începutul anului şcolar învăţătorii şi profesorii diriginţi prelucrează cu elevii şi părinţii
Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ preuniversitar şi
Regulamentul de ordine interioară. Cadrele didactice au un comportament empatic faţă de elevi,
iar aceştia se străduiesc să fie respectuoşi.
O mare parte a părinţilor au studii superioare, majoritatea celorlalţi părinţi au studii
medii, dar remarcăm un interes destul de redus al părinţilor în ceea ce priveşte implicarea directă
în problemele şcolii.
O parte dintre familiile elevilor şcolii noastre au venituri reduse, motiv pentru care, cel
puţin un membru a recurs la plecarea în străinătate, pentru găsirea unor locuri de muncă mai bine
remunerate.
Din situaţia statistică referitoare la pregătirea cadrelor didactice, se constată un înalt nivel
de calificare, o experienţă bogată la catedră şi dorinţa continuă de autoperfecţionare.
Oferta educaţională a şcolii este adusă la cunoştinţa părinţilor prin intermediul
materialelor publicitare de promovare a imaginii şcolii (pliante, postere, prezentare in sedinte
sustinute la gradinitele din zona, organizarea in fiecare an a “Zilei Portilor Deschise”), elevii şi
părinţii fiind informaţi în legătură cu curriculum-ul şcolar şi cu misiunea şcolii.
Comunicarea cu familiile elevilor este eficientă (se organizează periodic întâlniri cu
părinţii şi se comunică în scris informaţii referitoare la comportamentul şi rezultatele elevilor).
Managementul şcolar existent în şcoala noastră acordă prioritate strategiilor de dezvoltare
instituţională la nivelul sistemului şi a unităţii de învăţământ, acest aspect fiind dovedit prin:
Implicarea Consiliului de Administraţie în aplicarea strategiilor la nivelul şcolii;
S-au încheiat contracte de parteneriat cu Alianţa Franceză, Centrul
Cultural Româno- German, Muzeul de Etnografie, Palatul Copiilor, Poliţia
comunitară, Direcţia de Sănătate Publică Braşov, etc. Aceste parteneriate reprezintă
cadrul legal necesar derulării unor proiecte cu impact deosebit asupra comunităţii
locale;
Proiectul de dezvoltare instituţională propus este expresia unei analize,
unei gândiri colective, un rezultat al muncii în echipă;
Colaborarea cu alţi manageri din exteriorul unităţii şcolare;
Relaţii de colaborare cu: Inspectoratul Şcolar Judeţean Braşov, Primăria,
Prefectura, Consiliul local, Consiliul judeţean, alte unitati scolare etc.
Caracteristicile acestui plan este acţiunea concentrată în vederea dezvoltării competenţelor
profesionale şi asumarea deciziilor tot mai complexe.
6.3. Analiza complexă a comunităţii
Din punct de vedere geografic, cartierul Valea Cetăţii este aşezat în partea de SV a
municipiului Braşov. Familiile elevilor provin din toate categoriile: părinţi cu studii superioare,
medii sau muncitori, o parte dintre ele cu o situaţie materială precară.
Situaţia populaţiei cartierului Valea Cetăţii
Anul 2012
Număr Populaţie Ocupată Şomeri Elevi/studenţi Pensionari Persoane
casnice
Total 20436 10019 1097 4675 2578 730
Masculin 10059 5112 561 2348 1208 75
Populaţia stabilă a municipiului Braşov a avut un trend descendent, a scăzut cu 8,6% în
ultimii ani. INS indică o reducere a populaţiei regiunii cu 9,20% până în 2013. În ceea ce
priveşte rata şomajului la nivelul municipiului, a crescut în ultimii ani, ca urmare a
disponibilizărilor colective de la marii agenţi economici din municipiu. Pe grupe de vârstă, faţă
de 2005, cea mai accentuată scădere se constată în grupa 0-14 ani (cu 8,3%) până în 2013.
(Sursa: Studiul demografic realizat de ADR Centru pe baza datelor din prognoza INS). Totuşi
cartierul Valea Cetăţii este unul dintre cele mai puţin înbătrânite cartiere din Braşov. (Sursa:
PLAI)
Cartierul Valea Cetăţii este un cartier preponderent comercial, în care funcţionează mici
ateliere meşteşugăreşti, o piaţă, centre comerciale, farmacii, o poştă, sucursale ale unor bănci,
etc.
Una dintre problemele comunitare identificată de şcoală a fost lipsa de timp a părinţilor
elevilor din învăţământul primar de a se preocupa de modul în care copiii învaţă şi îşi fac lecţiile
acasă şi de imposibilitatea de a fi supravegheaţi, până la venirea lor de la serviciu. Şcoala
noastră, în urma unei analize făcute privind resursele umane, materiale şi de timp, a iniţiat un
program prelungit, pentru elevii din învăţământul primar. În cadrul acestui program: după
terminarea orelor de curs elevii servesc masa (in regim de catering) apoi sunt prevăzute două ore
de odihnă sau activităţi recreative într-un spaţiu special amenajat; alte două ore sunt necesare
pentru scrierea temelor şi pregătirea lecţiilor, ore desfăşurate într-o sală de clasă. Toate aceste
activităţi sunt atent îndrumate şi supravegheate de învăţătoarele şcolii noastre. Acest program se
derulează în şcoala noastră din anul şcolar 1999/2000 şi până în prezent, părinţii preşcolarilor
fiind interesaţi şi încântaţi de acest aspect al ofertei noastre educaţionale, solicitând ca şi copiii
lor să fie înscrişi în program; pe de altă parte, părinţii elevilor participanţi la program doresc
menţinerea lui în continuare.
O altă problemă comunitară identificată de şcoală se referă la solicitarea părinţilor legată de
obţinerea unor abilităţi de operare pe calculator, a elevilor. În ultimii ani, în urma unei analize
atente a resurselor materiale, financiare şi umane, Consiliul de Administraţie şi Consiliul pentru
curriculum a decis să fie introdus în CDŞ un opţional cu tema „Prietenul meu, calculatorul”, cu
programă diferită pentru fiecare an de studiu, atât la ciclul primar cât şi la cel gimnazial.
Tot ca răspuns la o necesitate a comunităţii, şcoala noastră a iniţiat şi organizat, concursul
judeţean de limba română „Sextil Puşcariu”, care se adresează elevilor din clasa a VII a.
Concursul s-a bucurat de un real succes ajungand la cea de-a unsprezecea ediţie.
6.4. Cultura organizaţională
Cultura organizaţională în unitatea noastră de învăţământ are valenţe multiple. Având în
vedere numărul de cadre didactice şi de elevi, posibilităţile de dezvoltare ale creativităţii
individuale prin acceptarea unor noi concepte, roluri sau modele exemplare au o largă paletă de
manifestare, atât în cadrul colectivului de cadre didactice cât şi în cel al grupurilor de elevi.
Cultura organizaţională este caracterizată printr-un ethos profesional înalt. Valorile
dominante sunt : egalitarism, cooperare, munca în echipă, respect reciproc, ataşamentul faţă de
copii, respectul pentru profesie, libertate de exprimare, receptivitate la nou, creativitate,
entuziasm, dorinţă de afirmare. Se întâlnesc şi cazuri de individualism, competiţie, rutină,
conservatorism, automulţumire.
Conducerea şcolii a elaborat Regulamentul de ordine interioară, care cuprinde norme privind
atât activitatea elevilor cât şi a cadrelor didactice.
În prezent în unitatea noastră încercăm să facem cunoscute şi acceptate noi norme, noi valori,
noi reprezentări şi înţelesuri care, în speranţa că vor fi împărtăşite de toţi membrii organizaţiei, să
formeze structura de bază a culturii şi care să fie implementată în mediul social.
Normele în vigoare în unitatea noastră reprezintă în prezent o imagine a tradiţionalităţii în
acest domeniu. Suntem convinşi că acest lucru se întâmplă deoarece aproape în fiecare an şcolar
normele îşi modifică conţinutul, la intervenţia unor organisme centrale.
Consiliul Profesoral şi Consiliul de Adminiustraţie au încercat să facă aceste norme mai
maleabile, să creeze o mai mare apropiere, o mai largă cunoaştere şi o mai bună posibilitate de
comunicare, atât între cadrele didactice şi elevi, cât şi între elevi.
Ne străduim ca toţi să înţeleagă şi sperăm să şi accepte un nou set de valori legate indisolubil
de idealurile grupului nostru, având astfel posibilitatea de a alege între mai multe alternative, de
a acţiona. Motivaţia interioară a fiecăruia poate avea un rol decisiv.
În ceea ce priveşte climatul organizaţiei şcolare, am putea spune că este un climat deschis,
caracterizat prin dinamism şi un grad înalt de angajare a majorităţii membrilor; este un climat
stimulativ, care oferă satisfacţii, relaţiile dintre cadrele didactice fiind deschise, colegiale, de
respect şi sprijin reciproc.
Directorii au o deschidere largă faţă de sugestiile colegilor, fac aprecieri frecvente şi sincere
la adresa acestora, le respectă competenţa, îi sprijină şi evită un control strict birocratic.
Numărul relativ mare de membri din organizaţia noastră nu presupune o cultură monolitică
şi coerentă, ci reprezintă o aglomerare de grupuri culturale diferite ca dimensiuni, dar articulate
printr-o serie de trăsături comune. Ca şi în cazul personalităţii umane, organizaţia noastră este
diferenţiată de alte organizaţii din unităţile şcolare, prin ceea ce o singularizează: preferinţele
profesorilor, elevilor şi părinţilor, valoarea sau imaginea şcolii.
Trebuie să fie în atenţia noastră noastră permanent identificarea acelor elemente culturale
esenţiale în vederea folosirii căilor adecvate de schimbare a ceea ce este de schimbat şi de
păstrare a ceea ce este de păstrat.
Ştim că educaţia şcolară are ca menire comunicarea şi transmiterea culturii şi a civilizaţiei,
urmăreşte satisfacerea nevoilor şi intereselor imediate ale individului sau răspunde nevoilor
sociale. Rămâne ca fiecare să aleagă aspectul pe care-l consideră primordial şi să acţioneze în
consecinţă.
Există în cazul nostru, o istorie a organizaţiei dată de tradiţiile şcolii, de simboluri, ceremonii
de integrare, organizate cu prilejul unor aniversări ( 1 Decembrie, 25 Decembrie, 15 ianuarie, 24
ianuarie, 8 martie, zile onomastice, etc. ), scopul fiind de a menţine un ambient plăcut şi necesar.
Personalul nou venit în şcoală este repede asimilat de colectiv şi integrarea lui este rapidă.
În ceea ce priveşte aspectul concret al elementelor definitorii ale culturii organizaţionale din
unitatea noastră, precizăm următoarele:
Festivităţile ocazionate de deschiderea şi închiderea anului şcolar se fac
întotdeauna în prezenţa tuturor profesorilor, reprezentanţilor comunităţii locale, ai
politiei, părinţi şi elevi. Acestea au menirea de a creea o atmosferă sărbătorească,
unică şi destinsă, de apropiere interumană între membrii organizaţiei.
La nivelul grupelor de elevi, activitatea se desfăşoară uneori în condiţii
mai modeste, din punct de vedere material, dar importantă este cunoaşterea,
aprecierea afectivă, înţelegerea particularităţilor de vârstă şi comportament, care nu
întotdeauna se ridică la nivelul cerut.
Relaţiile între elevi au de multe ori aspecte contradictorii. Labilitatea
psihică, specifică noilor veniţi în şcoală, le cere acestora un timp mai îndelungat
pentru a se cunoaşte reciproc, a-şi analiza sentimentele, dorinţele, afinităţile comune
şi a se integra în organizaţie. Lucrul acesta nu înseamnă o uniformizare a intereselor
elevilor şi lasă loc creativităţii personale, manifestărilor individuale, aprecierilor
valorice pozitive sau negative.
Momentele care sudează colectivul de profesori şi elevi, trebuie păstrate şi îmbogăţite (zilele
şcolii, competiţii sportive, etc.), ele având rolul de a creea imaginea de apartenenţă la un grup
socio-profesional, de a forma elevii civico-moral şi de a stimula tuturor mândria apartenenţei la o
organizaţie bine structurată şi recunoscută local.
Considerăm că în momentul de faţă edificarea unei culturi şcolare trebuie să promoveze
alternativitatea şi pluralismul, adaptabilitatea şi creativitatea, parteneriatul şi coevoluţia. Fără
toate acestea nu poate fi construită o societate cu adevărat democratică.
6.5. Diagnoza mediului intern şi extern al unităţii şcolare ( Analiza SWOT )
6.5.1. Curriculum
Puncte tari
Şcoala aplică şi respectă Curriculum Naţional în realizarea schemelor orare;
Există o bună corelaţie între Curriculum Naţional şi Curriculum la decizia şcolii; şcoala
dispune de întregul material curricular – planuri de învăţământ, programe şcolare şi
auxiliare curriculare ( manuale, ghiduri de aplicare, îndrumătoare, etc. );
În şcoală există toată documentaţia necesară suţinerii examenului de Evaluare Natională;
Alegerea şi utilizarea manualelor alternative se face pe criterii didactice şi ştiinţifice;
Proiectarea activităţii didactice se realizează în concordanţă cu prevederile
curriculumului pe unităţi de învăţare;
Se asigură suportul metodic în desfăşurarea lecţiilor;
Rigoare ştiinţifică în predarea conţinutului;
Proiectarea activităţii colectivelor de catedră şi a comisiilor metodice;
Practicarea unui management tot mai eficient al grupului de elevi ( activităţi pe grupe,
activităţi individuale) realizat de către profesorii şi învăţătorii şcolii;
În şcoală funcţionează clase primare cu program prelungit;
Şcoala oferă o paletă largă de activităţi extracurriculare (studiul limbilor străine,
gimnastica ritmică, baschet, handbal ).
Puncte slabe
Schemele orare nu respectă în totalitate curba efortului intelectual al elevilor;
Inexistenţa unei baze de date care să ilustreze domeniile cunoaşterii, de care ar fi
interesaţi în mod deosebit elevii;
Inexistenţa unei baze de date care să contabilizeze pasiunile, preocupările cadrelor
didactice în afara profesiei, lucrările şi cărţile publicate, experienţele personale;
Organizarea defectoasă a CDŞ-ului pe plan administrativ, deoarece opţiunile se fac în
funcţie de decizia majorităţii elevilor clasei; iar din punct de vedere al resurselor umane
nu există o suficientă diversitate a abilităţilor cadrelor didactice în raport cu solicitările
beneficiarilor ( elevi şi părinţi);
Utilizarea în proporţie mică a softurilor educaţionale care asigură trecerea la o societate
informaţională;
Interesul scăzut al unor profesori pentru formarea continuă şi pentru adaptarea la noile
metode de predare-învaţare-evaluare.
Oportunităţi
Adoptarea unui stil managerial adecvat cerinţelor Reformei învăţământului, prin
descentralizare şi autonomie instituţională tot mai pregnantă;
Realizarea unor parteneriate cu diverse organisme locale;
Reconsiderarea curriculumului la decizia scolii, ca manifestare a autonomiei
instituţionale şi ca început al educaţiei pentru libertate;
CDŞ permite valorificarea abilităţilor individuale;
CDŞ oferă posibilitatea satisfacerii dorinţei de informare şi cunoaştere în diferite domenii
de activitate ;
Modernizarea bazei materiale existente;
Existenţa unei palete largi de cursuri de formare organizate la CCD;
Desfăşurarea activităţilor în cadrul comisiilor metodice şi a microcercurilor, ceea ce
permite realizarea unui schimb de experienţă util tuturor cadrelor didactice;
Introducerea unităţii şcolare în circuitul internaţional şcolar, prin realizarea unor
programe educaţionale cu unităţile şcolare din Comunitatea Europeană;
Ameninţări
Aglomerarea programelor şcolare, în special la învăţământul gimnazial;
Cadrul legislativ schimbător în materie de educaţie generează inexistenţa unei strategii pe
termen lung, care să asigure stabilitate în domeniul curriculumului;
Baza materială existentă nu permite realizarea tuturor solicitărilor (opţiunilor)
beneficiarilor.
Inerţia şi slaba motivare a unor cadre didactice determină insatisfacţii profesionale şi
rutină;
Există o scădere treptată a interesului părinţilor şi a elevilor pentru şcoală şi pentru
performanţa şcolară, urmare a unei legislaţii a muncii deficitară;
Tendinţa M.ENCS. de a copia sisteme de învăţământ din alte ţări, neadaptându-le
învăţământului românesc şi de a renunţa la ceea ce a avut acesta valoros;
Inexistenţa manualelor scolare la anumite clase (ex : clasa aIIIa)
Inexistenţa programelor şcolare pentru copiii cu cerinţe educative speciale, la
învăţământul gimnazial şi suplimentarea numărului profesorilor itineranţi specializaţi.
6.5.2. Resurse umane
Puncte tari
81,39% dintre profesori şi învăţători sunt titulari, cu grade didactice maxime, ceea ce
dovedeşte preocuparea lor permanentă pentru autoperfecţionare;
Relaţiile interpersonale existente în şcoală sunt excelente şi creează un climat educaţional
stimulativ;
Consiliul de Administraţie şi Consiliul pentru Curriculum este alcătuit din persoane
active, competitive, cu un înalt nivel profesional;
Folosirea sistemului AEL şi a unor softuri educaţionale în predarea unor discipline;
Există o bună delimitare a responsabilităţilor cadrelor didactice (sunt comisii constituite
pe diverse probleme) precum şi o bună coordonare a activităţii acestora;
100% din absolvenţii şcolii trec la niveluri superioare de învăţământ;
Cabinetul de asistenţă psihopedagogică funcţionează cu personal calificat şi competent;
Integrarea copiilor cu cerinţe educative speciale în învăţământul de masă;
Şcoala are biblioteca, serviciul de secretariat şi contabilitate, foarte bine organizate, cu
personal bine pregatit.
Puncte slabe
Insuficienta motivare a personalului didactic, datorită salarizării;
Preocuparea insuficientă a unor cadre didactice pentru perfecţionare şi reconversie
profesională, datorită accesului la aceste cursuri prin achitare de taxe;
Conservatorismul unor cadre didactice privind organizarea şi desfăşurarea lecţiilor,
evaluarea elevilor bazată preponderent pe informaţie şi mai puţin pe competenţe;
Comunicarea internă şi externă sunt, uneori defectoase;
Se constată suprasolicitarea ocazională a unor cadre didactice.
Oportunităţi
Întâlnirile frecvente, de câte ori este cazul, între cadrele didactice şi părinţii elevilor –
şedinţele cu părinţii la nivelul clasei/şcolii, consultaţiile, lectoratele – ameliorează
relaţiile dintre şcoală şi familie;
Numărul de întâlniri şi activităţi comune ale cadrelor didactice, în cadrul microcercurilor,
olimpiadelor, examenului de Evaluare Naţională, favorizează împărtăşirea experienţei şi
o comunicare mai bună;
Posibilitatea consilierii elevilor, părinţilor şi profesorilor de către psihologul şcolii;
Existenţa unei game variate de posibilităţi pentru perfecţionarea cadrelor didactice,
organizate de CCD, universităţi sau în cadrul unor programe europene;
Oportunităţi excepţionale de comunicare prin internet, atât cu cadre didactice din ţară cât
şi din străinătate.
Ameninţări
Birocratizarea sarcinilor, la orice nivel;
Reorientarea profesorilor către alte domenii de activitate datorita retribuţiei neatractive
din învăţământ (ex: limba germana);
Imposibilitatea de a recompensa financiar cadrele didactice cu rezultate deosebite;
Deteriorarea continuă a statutului social al cadrelor didactice;
Criza de timp a părinţilor, datorată actualei situaţii economice, reduce implicarea familiei
în viaţa şcolară. Acest lucru se reflectă atât în relaţiile profesor-elev, profesor-părinte, cât
şi în performanţa şcolară a elevilor;
Provenienţa elevilor din familii dezinteresate de progresul şcolar al copiilor;
Situaţia economică precară determină o scădere a natalităţii, migrarea unui număr mare
de elevi în alte ţări şi implicit scăderea populaţiei şcolare;
6.5.3. Resurse materiale şi financiare
Puncte tari
Şcoala funcţionează în actualul local din anul 1994;
Beneficiază de 20 săli de clasă, 4 laboratoare: de chimie, biologie, fonic şi informatică, o
bibliotecă, un cabinet psihopedagogic, un cabinet medical şi un spaţiu amenajat pentru
program prelungit, care se încadrează în normele de igienă corespunzătoare;
Şcoala are în dotare calculatoare, laptopuri, videoproiectoare, echipamente de calcul
moderne
Beneficiem de o sală de sport modernă, bine întreţinută, care permite organizarea
eficientă a orelor de sport şi a numeroase competiţii sportive la nivel local şi judeţean;
Există acte de proprietate asupra terenului şi a clădirii;
Exista autorizatie sanitara de functionare
Şcoala dispune de venituri extrabugetare, realizate din închirierea sălii de sport.
Puncte slabe
Material didactic insuficient şi depăşit moral pentru laboratoarele de chimie şi biologie.
Dotarea actuală a fost realizată din venituri extrabugetare (chirii- sala de sport), fondurile
nu au fost suficiente pentru realizarea unei dotări corespunzătoare.
Se simte lipsa unei sali festive;
Nu exista sală de lectură;
Oportunităţi
Tendinţa de descentralizare şi autonomie a instituţiei şcolare;
Posibilitatea colaborării cu diferite fundaţii şi organizaţii nonguvernamentale pe anumite
programe;
Obţinerea de venituri extrabugetare prin închirierea unor spaţii şcolare, sponsorizări şi
donaţii;
Gratuitatea manualelor şcolare pentru învăţământul primar şi gimnazial;
Colaborarea cu Comitetul de părinţi în bunul mers al şcolii şi în rezolvarea unor probleme
de dotare şi de întreţinere a şcolii;
Asigurarea, prin bugetul local, a fondurilor necesare şcolii pentru investiţii şi reparaţii.
Ameninţări
Alocarea de fonduri insuficiente pentru investiţii, reparaţii şi igienizarea întregului spaţiu
al şcolii;
Situaţia materială precară a unor părinţi, duce la neimplicarea lor în bunul mers al şcolii;
Starea tehnică a echipamentelor şi dotărilor existente nu ţine pasul cu schimbările
tehnologice;
Conştiinţa morală scăzută a elevilor privind păstrarea şi întreţinerea spaţiilor şcolare duce
la deteriorarea acestora;
Sistem legislativ inflexibil, extrem de complicat şi restrictiv, în privinţa utilizării optime a
resurselor de către directorii şcolii.
6.5.4. Relaţii cu comunitatea
Puncte tari
Colaborarea cu ISJ, CCD;
Şcoala are o bună colaborare cu autorităţile locale , Secţia nr. 4 Poliţie , Grupul de
pompieri „ Ţara Bârsei”. În Consiliul de Administraţie al şcolii au fost desemnaţi
reprezentanţi ai Primăriei şi Consiliului local;
Poliţia comunitară şi rutieră ajută şcoala în acţiunile de educaţie rutieră şi prevenirea
delincvenţei juvenile;
Direcţia de Sănătate Publică Braşov şi Protecţia Consumatorului au venit în sprijinul
acţiunilor de educaţie pentru sănătate;
Conlucrare asiduă cu Direcţia de protecţie copilului şi alte organizaţii nonguvernamentale
privind respectarea drepturilor copilului;
Contacte cu diverse instituţii pentru realizarea unor activităţi extracurriculare: excursii,
vizite la muzee, vizionări de spectacole, care contribuie la o integrare mai rapidă a
elevilor în viaţa socială;
Colaborarea permanentă cu mass-media (presă, televiziune), care a promovat imaginea
şcolii ( aniversarea şcolii, concursuri, activităţi sportive, etc.);
Şcoala colaborează cu Palatul Copiilor, cu cluburi sportive, instructori de gimnastică,
handbal, baschet pentru organizarea timpului liber al elevilor;
Participarea şcolii la programul de prevenire a consumului de droguri;
Colaborarea cu grădiniţele din cartier, şcoala prezentând anual oferta educaţională şi
organizând activităţi comune ;
Şcoala a încheiat parteneriate cu Muzeul de Etnografie, Alianţa Franceză, Centrul
Cultural Româno-German, Casa Mureşenilor, Palatul Copiilor, Poliţia Brasov, Direcţia
de Sănătate Publică Braşov, etc.
Puncte slabe
Inexistenţa proiectelor internaţionale şi lipsa de colaborare cu parteneri externi, „poarta
deschisă spre Europa” fiind încă nefructificată;
Lipsa de interes din partea părinţilor pentru activităţi comune, care să amelioreze
rezultatele elevilor;
Slaba implicare a unor agenţi economici în sprijinirea şcolii;
Implicarea unui număr mic de cadre didactice în activităţile extracurriculare.
Oportunităţi
Apartenenta la Uniunea Europeană;
Dezvoltarea internetului, mijloc de lărgire a orizontului de cunoaştere;
Legea de descentralizare a învăţământului, în curs de aplicare;
Există disponibilitatea unor instituţii de a veni în sprijinul şcolii (Primărie, Poliţie,
Agenţia de Protecţie a Mediului, Pompieri);
Interesul grădiniţelor din cartier pentru a cunoaşte oferta educaţională a şcolii noastre;
Realizarea de proiecte cu finanţare europeană, care să permită modernizarea dotării şcolii.
Ameninţări
Lipsa interesului şi a legislaţiei adecvate pentru sponsorizarea instituţiilor şcolare;
Nivelul de educaţie şi timpul limitat al părinţilor poate conduce la slaba implicare a
acestora în viaţa şcolară;
Instabilitatea la nivel politico-social şi economic, fiind amplificată şi de schimbările
legislative;
Înmulţirea actelor de indisciplină în rândul elevilor, datorită unei slabe comunicări între
părinţi şi copii;
7. Abordări strategice
ŢINTE
STRATEGICE
OPŢIUNI STRATEGICE
Opţiunea curriculară Opţiunea financiară
şi a dotărilor
materiale
Opţiunea investiţiei
în resursa umană
Opţiunea relaţiilor
comunitare
1. Asigurarea
unui climat de
siguraţă, ordine şi
disciplină în
şcoală
Relaţii deschise
între profesori şi
elevi, promovarea
comunicării
responsabile între
profesori şi elevi la
toate disciplinele de
studiu.
Existenta
mijloacelor
moderne de
supraveghere :
camere video,
sisteme de alarmă,
de prevenire a
incendiilor .
Implicarea elevilor
în programe pentru
comunicare ,
negociere şi
participare în relaţia
profesor-elev-
părinte.
Solicitarea
părinţilor/poliţiei
de a întări paza în
şcoală.
Dezvoltarea
simţului civic al
elevilor, ca în
viitor să-şi asume
un rol mai activ în
raport cu evoluţia
şi nevoile
comunităţii.
2. Reactualizarea
demersului
educaţional prin
activităţi care să
implice elevul în
educaţia
interculturală,
ecologică,
educaţia pentru
cetăţenie
democratică
Diversificarea ofertei
extracurriculare prin
iniţierea de noi
activităţi: cercuri
literare, teatru pentru
copii, grupuri
muzicale , cercuri
ecologice,
meşteşugăreşti şi de
educaţie pentru
cetăţenie
democratică.
Identificarea
resurselor bugetare
şi extrabugetare
care să permită
accesul permanent
la informaţii
naţionale şi
internaţionale.
Participarea elevilor
la activităţile privind
Protecţia mediului,
Educaţia pentru
sănătate, la nivelul
oraşului.
Participarea elevilor
la simpozioane şi
sesiuni de
comunicare
ştiinţifică.
Implicarea şcolii în
proiecte de
parteneriat cu
comunitatea locală
şi cu Casa
Mureşenilor,
Poliţia comunitară,
Direcţia de
Sănătate, Alianţa
Franceză, ONG-
uri, etc.
3.
Reconsiderarea
managementului
unităţii şcolare
din perspectiva
orientării acestuia
către
Participarea cadrelor
didactice la
programe de
instruire pentru
îmbunătăţirea
calităţii predării,
învăţării şi evaluării.
Achiziţionarea
echipamentelor
pentru dotarea
laboratoarelor, care
să corespundă
domeniilor
prioritare ale şcolii
Participarea la
programe de formare
a cadrelor didactice
pentru elaborarea
conţinuturilor CDŞ
în consens cu
nevoile comunitare .
Participarea la
programe
guvernamentale,
proiecte şcolare
locale, regionale şi
internaţionale în
parteneriat cu
competitivitate şi
performanţă
Oferta de discipline
opţionale trebuie să
corespundă
cerinţelor elevilor ,
părinţilor şi
posibilităţilor
materiale ale unităţii
şcolare.
Organizarea anuală
a concursului jud.
de lb. română
„Sextil Puşcariu”,
adresat elevilor de
clasa a VII a
şi ţintelor propuse.
Organizarea de
activităţi metodice
eficiente care să
asigure transferul
experienţei pozitive
în activitatea
comisiilor şi
catedrelor,
reorientarea cadrelor
didactice prin
obţinerea unor noi
specializări.
autorităţile locale,
regionale şi membrii
U.E.
4. Modernizarea
bazei materiale şi
atragerea de
resurse financiare
extrabugetare şi
din UE.
Stabilirea şi
implementarea
elementelor unui
învăţământ incluziv
Dotarea şcolii cu
mobilierul necesar
funcţionării in
conditii optime.
Dotarea cu tehnică
de calcul a tuturor
cabinetelor,
laboratoarele de
chimie, biologie, a
bibliotecii scolii
Antrenarea
personalului şcolii
spre realizarea de
proiecte finanţate
din resurse ale
comunităţii
europene.
Atragerea elevilor
în activităţi de
păstrare şi reparare
a resurselor
materiale ale şcolii.
Organizarea de
întâlniri periodice
cu reprezentanţii
comunităţii locale.
Negocierea celor
mai avantajoase
contracte de
sponsorizare cu
agenţi economici.
Realizarea de
proiecte finanţate
din bugetul local
sau M.EN.C.S
5. Promovarea
imaginii şcolii la
nivel local,
regional, naţional
şi internaţional
Stimularea şi
cultivarea
interesului elevilor
şi cadrelor didactice
pentru stabilirea
parteneriatelor
sociale şi culturale
la nivel naţional şi
internaţional.
Accesul fiecărui
cadru didactic la
informaţie.
Actualizarea
permanenta a site-
ului scolii.
Stabilirea unor
modalităţi de
promovare a ofertei
educaţionale.
Stabilirea unui
program coerent
pentru dotarea şi
înfrumuseţarea
şcolii.
Participarea
managerilor la
programe de
formare şi
autoformare
continuă, la zi cu
noutăţile.
Încurajarea unei
culturi
organizaţionale care
stimulează
comunicarea
deschisă,
participarea,
inovaţia, asigurarea
formării şi
consultanţei pentru
personalul şcolii.
Intensificarea
relaţiilor cu
Primaria, Poliţia,
Direcţia de
Sănătate Publică,
Palatul Copiilor,
Protecţia
consumatorului,
Pompieri.
Participarea la
concursuri şcolare,
competiţii sportive,
evenimente
culturale, cu
prezentarea în
mass-media
(televiziune, presă)
a performanţelor.
8. Prognoza managerială
Pornind de la situaţia prezentată, obiectivele manageriale ale echipei de conducere vor avea
în vedere următoarele direcţii de dezvoltare ale şcolii :
Planificarea judicioasă a activităţilor, pentru utilizarea şi valorificarea tuturor
resurselor materiale, umane, financiare şi constituirea unor colective de sprijin, pentru
perfecţionarea şi optimizarea procesului de învăţământ;
Realizarea metodico-ştiinţifică a lecţiilor la parametrii eficienţi, evitarea
supraîncărcării elevilor prin activităţi complementare, perfecţionarea sistemului de
evaluare;
Asigurarea liberei circulaţii a informaţiei prin realizarea unui sistem clar în
privinţa responsabilităţilor, prin receptarea, analizarea şi valorificarea informaţiilor
primite de la cadrele didactice, elevi şi părinţi;
Realizarea, cu ajutorul responsabililor comisiilor metodice, a unor programe de
perfecţionare convergente; se va urmări realizarea unor proiecte calendaristice eficiente şi
funcţionale; stimularea învăţării în clasă şi în şcoală; selectarea şi pregătirea elevilor
dotaţi;
Asigurarea desfăşurării de către comisiile metodice şi consiliile claselor a unei
activităţi viabile, de substanţă;
Pentru realizare idealurilor educaţionale, se va concepe educaţia ca pe o rezultantă
a acţiunii sistemice interdisciplinare, în sensul managementului grupului: educaţia pentru
sănătate, educaţia pentru timpul liber, educaţia prin şi pentru cultură, educaţia rutieră,
educaţia pentru cetăţenie democratică, educatia ecologica, îmbunătăţirea educaţiei
igienico-sanitare;
Extinderea instruirii asistate pe calculator
Construirea la nivelul şcolii a unor bănci de date pentru valorificare resurselor
umane, materiale, financiare şi reglarea disfuncţionalităţilor menţionate;
Îmbunătăţirea bazei materiale, folosirea şi întreţinerea acesteia, ca suport
fundamental în susţinerea celorlalte activităţi;
Colaborarea şcolii cu familia, comunitatea locală;
Realizarea unor relaţii parteneriale cu institutii din Braşov, cu diverşi agenţi
economici, cu personalul cabinetului medical, psihopedagogic;
Realizarea unei funcţionalităţi eficiente pentru principalele domenii ale activităţii
şcolare: curriculum, resurse umane şi materiale, relaţii comunitare;
Stabilirea unor principii manageriale bine definite privind:
realizarea documentelor de proiectare, asigurarea bazei logistice
pentru activităţile curriculare şi extracurriculare, asigurarea cadrului pentru
participarea personalului la procesul decizional, realizarea unei comunicări
interne rapide, elaborarea programelor pentru satisfacerea nevoilor şcolii şi ale
comunităţii locale, creşterea ofertei de educaţie, adecvarea acesteia cererii
curente, operaţionalizarea, monitorizarea şi evaluarea calităţii educaţiei şcolare;
distribuirea responsabilităţilor în funcţie de competenţe;
constituirea catedrelor şi elaborarea orarului şcolii, respectând
principiul continuităţii la clasă, dar şi după alte criterii în conformitate cu cerinţele
de ordin pedagogic, psihologic ale părinţilor, elevilor, profesorilor;
organizarea şi funcţionarea Consiliului de Administraţie,
Consiliului Profesoral, colectivelor de catedră, comisiilor metodice;
organizarea olimpiadelor, concursurilor, simulărilor, examenelor;
organizarea activităţilor curriculare cu elevii;
Prin exercitarea funcţiilor de decizie, monitorizare, îndrumare, control şi
evaluare se va urmări:
asistenţele la ore şi alte activităţi conform graficelor;
evaluarea rezultatului controlului: se întocmesc rapoarte analitice evaluative şi se
analizează în Consiliul de Administraţie sau Consiliul Profesoral şi se adoptă
măsurile ce se impun, evaluarea ofertei educaţionale şi performanţele
educaţionale; elaborarea de noi propuneri, sugestii în Consiliul Profesoral sau
Consiliul de Administraţie, pregătirea şi asigurarea condiţiilor de desfăşurare
optime a Evaluariilor Naţionale (la clasele II,IV,VI, si VIII);
conducerea curentă a activităţii scolii (criterii de monitorizare şi evaluare, fişa
postului, rezolvarea conflictelor);
asigurarea unui climat propice desfăşurării corespunzătoare a
activităţilor: cadrul logistic, consiliere generală şi specifică, consultaţie pe
probleme de curriculum, procurarea documentelor curriculare (manuale,
programe, cărţi, hărţi, etc.), participarea cadrelor didactice la diverse proiecte în
cadrul unor programe naţionale şi internaţionale;
asigurarea unei bune colaborări între compartimente, rezolvarea
conflictelor cu prioritate în interesul elevilor;
subordonarea întregii activităţi a instituţiei, satisfacerea exigenţelor
beneficiarilor (elevi, comunitatea locală);
elaborarea unor programe de curriculum şcolar şi extraşcolar
aplicabile;
asigurarea autonomiei şcolare şi creşterea răspunderii tuturor
factorilor implicaţi în activitatea şcolară.
Director,
Prof. Gheorghisor Rodica
