PLAN DE ACŢIUNE - LICEUL "VICTOR BABEŞ" CLUJ · Web viewliceu care pregăteşte elevii...

LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”

CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-20132009-2013

- 2010



CUPRINS

I. CONTEXT 4

A. MISIUNEA ŞCOLII.....................................................................................................................5B. VIZIUNE PRIVIND VIITORUL ŞCOLII............................................................................................6C. PREZENTAREA SCOLII................................................................................................................ 7

I. SCURT ISTORIC. FINALITĂŢI GENERALE ŞI SPECIFICE ŞCOLII.................................................................7D. PROFILUL ACTUAL AL ŞCOLII.....................................................................................................8E. REALIZĂRILE ANULUI ŞCOLAR 2008-2009.................................................................................9F. PRIORITĂŢI ŞI OBIECTIVE REGIONALE ŞI LOCALE.......................................................................9

II. ANALIZA NEVOILOR: ...........................16

A. 1. ANALIZA MEDIULUI EXTERN................................................................................................16A. 2. IMPLICAREA ŞCOLII ÎN DEZVOLTAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI TEHNIC ŞI PROFESIONAL CLUJEAN...................................................................................................................................... 16B. ANALIZA MEDIULUI INTERN....................................................................................................20

III. PLAN OPERAŢIONAL (MANAGERIAL) 2009-2010 47

IV. CONSULTAREA, MONITORIZARE, REVIZUIRE 68

ANEXA 1 73

CAPITOL I. ASIGURAREA ACCESULUI EGAL ŞI SPORIT LA EDUCAŢIE 84

I.1. CONTEXTUL LEGISLATIV.......................................................................................................106I.2. PRIORITĂŢI ALE LICEULUI ” CLUJ PENTRU ANUL ŞCOLAR 2008-2009..................................106I.3. ANALIZA DE NEVOI.............................................................................................................. 107

CAPITOLUL II – ASIGURAREA CALITĂŢII EDUCAŢIEI ŞI FORMĂRII PROFESIONALE 109

II.1. PRIORITĂŢI MANAGERIALE.................................................................................................109II.2. RESURSE UMANE...............................................................................................................110II.3. REZULTATE ELEVI................................................................................................................113II.3.1. BACALAUREAT.................................................................................................................113II.3.2. EXAMENE DE CERTIFICARE A COMPETENTELOR..............................................................120

II.4. CALITATEA PROCESULUI INSTRUCTIV-EDUCATIV 124

II.4.1. CURRICULUM ŞCOLAR.....................................................................................................124II.4.2. PERFECŢIONAREA STILULUI DIDACTIC – FORMAREA CONTINUĂ....................................126

II.5. ACTIVITATEA ARIILOR CURRICULARE 128

CAPITOLUL III - DEZVOLTAREA PERSONALĂ A ELEVILOR 130

III.1. NIVELUL DE ATINGERE A STANDARDELOR.........................................................................130III.2. MODUL ÎN CARE ŞCOALA SPRIJINĂ DEZVOLTAREA PERSONALĂ A ELEVILOR....................130III.3. ATITUDINEA ELEVILOR FAŢĂ DE EDUCAŢIA FURNIZATĂ DE ŞCOALĂ.................................131

CAPITOLUL IV. CALITATEA ACTIVITATII PERSONALULUI DIDACTIC 132

CAPITOLUL V- REZULTATELE OBŢINUTE DE ELEVI LA CONCURSURI ŞI OLIMPIADE 134

2



CAPITOL VI. ACTIVITATEA EDUCATIVĂ FORMALĂ ŞI NONFORMALĂ 138

CAPITOLUL VII –PROIECTE ŞI PARTENERIATE 141

CAPITOLUL VIII – ACTIVITATEA DE CONSILIERE ŞI ORIENTARE 142

CAPITOLUL IX – STRATEGII DE PREVENIRE ŞI COMBATERE A VIOLENŢEI ÎN MEDIUL ŞCOLAR

145

CAPITOLUL X - CONCLUZII 158

ANEXA 2 159

A.1. ANALIZA MEDIULUI EXTERN...............................................................................................159A.2. DEMOGRAFIE..................................................................................................................... 160A.3. PIATA MUNCII 2009............................................................................................................170A.4. PROFILUL ECONOMIC LOCAL ŞI REGIONAL........................................................................177

3



I. CONTEXT

ŞTIM CE AVEM DE FĂCUT

SUNTEM ÎMPREUNĂ TREBUIE SĂ REUŞIM SE POATE ŞI MAI BINE

ÎNVĂŢĂTURA ESTE PENTRU TOŢI ÎNVĂŢĂM ÎNCERCÂND

ÎNTOTDEAUNA EXISTĂ CINEVA CARE SĂ TE AJUTE

ORICINE ARE CEVA DE FĂCUT

PUTEM DISCUTA DESPRE DIFERENŢELE DINTRE NOI

NE SIMŢIM BINE ÎMPREUNĂ

SUNTEM TOLERANTI

4



A. MISIUNEA ŞCOLIIA. ŞCOALA DEZVOLTĂ LA ELEVI COMPETENŢE FUNCŢIONALE ESENŢIALE PENTRU REUŞITA SOCIALĂ: COMUNICARE, GÂNDIRE CRITICĂ, LUAREA DECIZIILOR, PRELUCRAREA ŞI UTILIZAREA INFORMAŢIILOR COMPLEXE.ŞCOALA VALORIFICĂ EXPERIENŢELE ACUMULATE DE ELEVI, ÎN SCOPUL UNEI ORIENTĂRI PROFESIONALE OPTIME ŞI/SAU PENTRU CONTINUAREA STUDIILOR.B. ŞCOALA CULTIVĂ LA ELEVI EXPRESIVITĂŢI ŞI SENSIBILITĂŢI ÎN SCOPUL ÎMPLINIRII PERSONALE.C. ŞCOALA ÎI ÎNVAŢĂ PE ELEVI CUM SĂ-ŞI PROTEJEZE PROPRIA SĂNĂTATE ŞI SIGURANŢA PERSOANEI.D. ŞCOALA ÎI AJUTĂ PE ELEVI SĂ CUNOASCĂ LEGILE CE GUVERNEAZĂ ECHILIBRELE ÎN NATURĂ, SĂ IUBEASCĂ ŞI SĂ OCROTEASCĂ NATURA.E. ŞCOALA CULTIVĂ LA ELEVI COMPETENŢE DE INTEGRARE ACTIVĂ ÎN GRUPURI DIFERITE: MEDIU PROFESIONAL, FAMILIE, PRIETENI ETC.F. ŞCOALA ÎI AJUTĂ PE ELEVI SĂ ÎNŢELEAGĂ ŞI SĂ APLICE PRINCIPIILE DEMOCRAŢIEI.G. ŞCOALA ÎI AJUTĂ PE ELEVI SĂ ÎNŢELEAGĂ SCHIMBĂRILE CARE AU LOC ÎN JURUL LOR ŞI SĂ DEVINĂ ADAPTABILI, FLEXIBILI, DINAMICI.H. ŞCOALA DEZVOLTĂ DORINŢA ELEVILOR DE A SE INSTRUI PERMANENT – EDUCAŢIA PERMANENTĂ FIIND CHEIA SUCCESULUI.I. ŞCOALA ÎI AJUTĂ PE ELEVI SĂ RESPECTE, SĂ APERE ŞI SĂ PROMOVEZE ADEVĂRATELE VALORI NAŢIONALE. J. SCOALA II PREGATESTE PE ELEVI PENTRU A SE PUTEA VALORIFICA DREPT CETĂŢENI RESPONSABILI ŞI AUTONOMI, MANIFESTÂND DISPONIBILITĂŢI ŞI CAPACITĂŢI DE ÎNNOIRE ŞI SCHIMBARE ÎN BINE A SOCIETĂŢII ROMÂNEŞTI.K. SCOALA SE ALINIAZĂ, ATAT PRIN INVATAMANTUL LICEAL CAT SI PRIN CEL POSTLICEAL SANITAR, LA STANDARDELE EDUCATIONALE EUROPENE, IN VEDEREA INTEGRARII TARII NOASTRE IN STRUCTURILE EUROPENE.L.SCOALA DEZVOLTA APTITUDINILE ÎN DOMENIUL MEDICAL, ECOLOGIC ŞI TURISTIC M. ŞCOALA VERIFICĂ OPŢIUNEA PENTRU O VIITOARE PROFESIE ÎN DOMENIILE AMINTITE, OFERĂ ABSOLVENŢILOR SĂI ŞANSE EGALE DE REUŞITĂ BAZATE PE POSIBILITĂŢILE INTELECTUALE INDIVIDUALE, PE APTITUDINI ŞI INTERESE PERSONALE ÎN SENSUL CONTINUĂRII STUDIILOR ŞI/SAU INTEGRĂRII SOCIO-PROFESIONALE.

5



B. VIZIUNE PRIVIND VIITORUL ŞCOLII

Şcoala noastră va fi şi în viitor o instituţie de tip liceu care pregăteşte elevii pentru multiple forme de învăţământ:

învăţământ liceal în domeniu teoretic, profil real, specializarea: ştiinţele naturii, profil uman specializarea stiinte sociale, profil tehnologic, specializarea turism

invatamant postliceal- domeniul asitenta sociala si asistenta pedagogica, specializarea asistent medical generalist si asistent medical de farmacie

Şcoala noastră va avea în viitor următoarele caracteristici: şcoală care să răspundă cerinţelor unui învăţământ deschis, flexibil,

activ – participativ, incluziv şcoală care va aplica efectiv metodele unui învăţământ modern, având

ca scop modificarea practicilor didactice şi centrarea activităţilor pe elev şi evaluarea progresului acestuia şi ca punct central elevul, cu nevoile şi aspiraţiile sale

şcoală care va susţine tinerii cu potenţial în performanţa şcolară şi cuprinderea lor în clase de performanţă la specialităţile stiinte sociale, biologie şi chimie

şcoală care va susţine îmbunătăţirea şi actualizarea permanentă a mijloacelor didactice şi mobilierului şcolar din unitatea de învăţământ

şcoală care prin strategiile manageriale va încuraja şi valorifica: creativitatea elevilor munca în echipă descoperirea de către elevi a propriilor afinităţi, aspiraţii şi valori comunicarea eficientă între cadre didactice, elevi şi părinţi folosirea metodelor moderne interactive în educaţia de bază diversificarea ofertei de curriculum prin raportare la specificul

unităţii şcolare şcoală care va susţine participarea la Programele Comunitare din

domeniul educaţiei şi formării profesionale Socrates şi Leonardo da Vinci, Comenius

şcoală care va aborda strategii pentru:o atragerea de fonduri suplimentare, sponsorizări destinate

extinderii învăţării informatizate şi asigurării accesului la interneto dezvoltării capacităţii de cooperare cu şcoli de profil, cu

universităţi, cu instituţii de cultură, cu autorităţile locale, în sprijinul satisfacerii cerinţelor proprii şcolii

o valorizarea activităţii metodiştilor la nivelul şcolii în diseminarea informaţiei şi experienţei pozitive privind rezultatele din procesul educaţional

Desigur ca in orice activitate iniţiata in şcoala, pornim de la analiza SWOT, singura cere ne releva punctele pe care ne putem baza in abordarea problemelor cu care ne confruntam, dar si direcţiile in care, in timpul derulării procesului instructiv educativ, suntem deficitari

6



C. PREZENTAREA SCOLII

I. SCURT ISTORIC. FINALITĂŢI GENERALE ŞI SPECIFICE ŞCOLII

Înfiinţată în 1951 ca Şcoală Medie Tehnică Sanitară, Liceul „Victor Babeş”, a suferit o adevărată metamorfoză în privinţa tipurilor de învăţământ, a specializărilor, a duratei studiilor şi denumirii. Viabilitate maximă a avut ca Liceu Sanitar, cu prima promoţie de absolvenţi în 1978 şi ultima în 1994, an în care şi-a luat numele de Grup Şcolar „Victor Babeş” cu două tipuri de învăţământ: liceu teoretic şi şcoală postliceală sanitară adăugându-i-se în prezent un al treilea tip de învăţământ, învăţământul profesional sanitar. Până în 1991 a fost singura şcoală sanitară din judeţul Cluj, după acest an a rămas ca singură şcoală sanitară de tradiţie.

Un moment de răscruce l-a reprezentat anul 2007, când denumirea şcolii s-a transformat în Liceu „Victor Babeş”, lucru care a permis acesteia să reintre în rândul binemertitat al şcolilor de elită din municiliul Cluj-Napoca, contribuind de asemenea la o mai bună reorientare a elevilor care doresc să acceadă în această unitate de învăţământ. Componenta dominantă de-a lungul existenţei sale a fost şi este buna şi foarte buna pregătire teoretică şi de specialitate a absolvenţilor care, fie că au urmat studii universitare, fie că s-au angajat conform pregătirii (în ţară sau străinătate), au făcut cinste şcolii şi dascălilor ei. Selecţia, iniţial prin examene de admitere, ulterior prin concurs de dosare, a făcut posibilă modelarea sufletelor pentru a deveni capabile să comunice şi să îngrijească fiinţa umană din orice colţ al lumii. Desigur, ne confruntam si noi cu problema accesului la invatamantul sanitar a unor elevi care nu au avut deloc sau au avut prea putin contact cu disciplinele de baza din aria curriculara „Stiinte”- anatomia si fiziologia omului. O altă problemă este reprezentată de problemele economice, materiale ale elevilor Scolii Sanitare, care, din această cauză, sunt nevoiti să muncească, „furând” din timpul necesar studiului.

Indiferent de tipul de învăţământ, ca finalitate generală a procesului de educaţie, şcoala noastră urmăreşte formarea personalităţii umane prin:

cultivarea sensibilităţii faţă de problematica umană, faţă de valorile umane civice, a respectului pentru natură şi mediu înconjurător, pentru o dezvoltare indi-viduală armonioasă;

însuşirea cunoştinţelor specifice, a valorilor culturii naţionale şi universale; formarea capacităţilor intelectuale, asimilarea tehnicilor de muncă necesare

instruirii şi autoinstruirii; formarea disponibilităţilor practice şi profesionalizarea tinerilor în vederea des-

făşurării unor activităţi utile; educarea în spiritul respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, al

demnităţii şi toleranţei; cultivarea dragostei faţă de ţară, faţă de trecutul său istoric şi tradiţiile poporului

român. Finalităţile specifice şcolii noastre sunt:

7



formarea la elevi a unei personalităţi active, competente, motivate, capabilă de opţiune şi decizie; schimbarea rolului elevului din obiect-subiect al educaţiei în partener real al dascălului în acest proces complex de instrucţie şi educaţie;

diversificarea posibilităţilor de orientare-reorientare corectă a elevilor, după parcurgerea clasei a IX-a, în funcţie de preferinţe, aptitudini, pentru a-şi stabili ruta profesională şi în funcţie de cererea pieţei de muncă;

promovarea educaţiei pentru o viata sanatoasa în rândul elevilor prin integrarea în procesul didactic a unor elemente fundamentale de educaţie pentru sănătate;

familiarizarea cu tehnicile primare de îngrijire a omului sănătos şi bolnav, tehnici prevăzute în cadrul disciplinei „Educaţie pentru sănătate”; plusul de cunoştinţe medicale fiind necesar şi util la nivel individual, familial şi în colectivitate; verificarea vocaţiei tânărului pentru activitatea în domeniul medical, fapt ce va spori eficienţa pregătirii în meserie şi va creşte calitatea prestaţiei actului medical;

formarea unei atitudini responsabile faţă de mediul înconjurător, conştientizarea efectelor ireversibile ale mediului cauzate de om şi cu impact negativ asupra existenţei sale, prevenirea dezechilibrelor naturale şi sociale;

verificarea vocaţiei tânărului pentru activitatea în domeniul turistic, sporirea eficienţei şi calităţii pregătirii în această meserie, formarea de abilităţi şi performanţe în acest domeniu; formarea unor deprinderi de utilizare a tehnicii de calcul în general şi specifice domeniului turistic;

asigurarea egalităţii şanselor pentru toţi elevii şcolii prin formarea unei culturi generale temeinice bazată pe parcurgerea nucleului obligatoriu de discipline de învăţământ, în raport de care se realizează evaluarea prin examene (de bacalaureat, de absolvire, de admitere în şcoli postliceale, colegii, facultăţi...);

prin învăţământul postliceal sanitar se urmăreşte formarea priceperilor şi deprinderilor practice de asigurare a igienei şi confortului omului bolnav precum şi a ambientului în care acesta trăieşte;

învăţământul postliceal de specialitate sanitară are ca obiectiv majorformarea unui personal calificat în meseriile de asistent generalist, asistent medical de balneofizioterapie, asistent medical de nutritie si dietetica, asistent medical de farmacie, asistent de ocrotire etc., capabil de a îmbina teoria cu practica şi de a concretiza cele învăţate în situaţii diferite;

continuarea procesului de reformă a învăţământului prin accentuarea şii consolidarea autonomiei şcolii în sensul creşterii calităţii acesteia.

D. PROFILUL ACTUAL AL ŞCOLII

- Numărul de elevi - 671/ numărul de clase – 23

Structura pe forme, niveluri, filiere, profile şi specializări a claselor liceu curs de zi ciclu inferior filiera teoretica, profil real, specializarea stiinte ale

naturii - 4 clase liceu curs de zi ciclu superior filiera teoretica, profil real, specializarea stiinte ale

naturii - 3 clase liceu curs de zi ciclu superior filiera tehnologica, profil servicii, specializarea

tehnician in turism - 1 clasa8



liceu curs FR ciclu inferior filiera teoretica, profil uman - 2 clase liceu curs FR ciclu superior filiera teoretica, profil uman - 3 clase scoala postliceala sanitara, domeniul asistenta si sanatate pedagogica,

specializarea asistent medical generalist cu autofinantare(taxa de scolarizare) - 4 clase an I

scoala postliceala sanitara, domeniul asistenta si sanatate pedagogica, specializarea asistent medical de farmacie cu autofinantare(taxa de scolarizare) - 1 clasa an I

scoala postliceala sanitara, domeniul asistenta si sanatate pedagogica, specializarea asistent medical de farmacie bugetat de la bugetul local - 2 clase anul II si III

scoala postliceala sanitara, domeniul asistenta si sanatate pedagogica, specializarea asistent medical generalist bugetat de la bugetul loca l- 3 clase anul II si III

E. REALIZĂRILE ANULUI ŞCOLAR 2008-2009

Principalele realizări pe domenii şi compartimente de activitate sunt nominalizate în Anexa 1.

F. PRIORITĂŢI ŞI OBIECTIVE REGIONALE ŞI LOCALE

STRATEGIA JUDETEANĂ DE DEZVOLTARE A ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC

Obiectivul generalCreşterea calităţii educaţiei si formarii continue prin TVET si dezvoltarea ofertei educaţionale pentru adulţi

Priorităţi

Dezvoltarea capacitatii de management in invatamantul profesional si tehnicCresterea adaptabilitatii ofertei educationale la cerintele pietei munciiDezvoltarea parteneriatului social (pentru imbunatatirea calitatii in TVET)Imbunatatirea serviciilor de consiliere si orientare profesionala pentru elevi si adulti Cresterea calitatii procesului educational in TVET prin realizarea de proiecte pentru dezvoltarea profesionala a resurselor umane Cresterea accesului la educatie pentru grupurile vulnerabile si combaterea excluziunii sociale

PRIORITATEA 1: Dezvoltarea capacitatii de management in invatamantul profesional si tehnic Indicatori de impact/ rezultate:

9



Management eficient in unitatile scolare din judet Capacitatea institutionala consolidata la nivelul CLDPS

Obiectivul

1. 1 Intarirea capacitatii de management, planificare si monitorizare CLDPS

Actiuni Responsabili TermenRealizarea unui proiect finantat din FSE pentru dezvoltarea capacitatii institutionale a CLDPS

Presedinte CLDPS Coordonator regional

Octombrie 2010

Indicatori Proiect realizat si implementat de membrii CLDPS

Obiectivul1. 2

Restructurarea retelei scolare din judet vederea eficientizarii acesteia

Actiuni Responsabili TermenPropuneri de restructurare a retelei scolare in conformitate cu domeniile prioritare din judet, anual, prin proiectul planului de scolarizare

ISJ – uriCLDPS-uri anual

Indicator Reteaua scolara adaptata la cerintele pietei muncii

Obiectivul1. 3

Formarea in domeniul managerial a directorilor unitatilor de invatamant din judet

Actiuni Responsabili TermenOrganizarea de cursuri de formare pentru managerii scolari ISJ/CCD anual

Indicator Numar de manageri care au urmat cursuri de formare manageriala

PRIORITATEA 2: Cresterea adaptabilitatii ofertei educationale la cerintele pietei muncii.Indicatori de impact/rezultate:

Oferta educationala adaptata la nevoile pietei muncii;Absolventii cu competente cerute pe piata muncii; Absolventii incadrati pe piata muncii in calificarea de pe certificatul de absolvire.

Obiectivul2. 1 Cresterea nivelului de calificare in sectoarele prioritare ale judetului

Actiuni Responsabili Termen

Ponderea calificarilor din sectoarele prioritare sa fie de minimum 70%.

ISJ-uriCLDPS-uriunitati de invatamant

2013

Nivelul de calificare 3 pentru minimum 85% din totalul absolventilor TVET

ISJ-uri unitati de invatamant CJAPP

2013

Indicatori1.Numarul de elevi pe niveluri de calificare in domeniile prioritare2.Numarul de elevi care finalizeaza ciclul superior al liceului (ruta directa + ruta SAM)

10



Obiectivul2. 2

Diversificarea calificarilor pentru elevi si adulti, cu scopul valorificarii potentialului de dezvoltare economica a regiunii

Actiuni Responsabili TermenAutorizarea unitatilor de invatamant ca furnizoare de formare profesionala continua in toate judetele regiunii.Furnizarea de cursuri de formare

Unitati de invatamantAgenti economiciISJ

2013

Indicator 1.Numar de unitatilor de invatamant din regiune autorizate fata de 20082.Numar de cursuri de formare furnizate comparativ cu 2008

Obiectivul2. 3 Dezvoltarea educatiei antreprenoriale

Actiuni Responsabili TermenDezvoltarea competentelor antreprenoriale prin realizarea de CDL, astfel incat competentele antreprenoriale sa corespunda cerinteleor angajatorilor ( prin proiecte din FSE)

ISJ/CLDPS/Unitati de invatamant 2013

Indicatori1. Structura si continutul Curriculumului in Dezvoltare Locala (CDL) fata de structura actuala2. Proiecte realizate din FSE pentru realizarea de CDL

Obiectivul2. 4

Promovarea excelenţei şi performanţei în pregătirea profesională a elevilor şi adulţilor

Actiuni Responsabili TermenMonitorizarea insertiei absolventilor si a celor care continua studiile

ISJ-uriAJOFM-uri 2013

Indicatori

1. Numar de absolventi SAM/liceu tehnologic care urmeaza cursuri universitare, din care in specialitatea proprie2. Numar de adulti care participa la cursuri de recalificare si care urmeaza cursuri univ./postuniversiatre

PRIORITATEA 3: Dezvoltarea parteneriatului social (pentru imbunatatirea calitatii in TVET) Indicatori de impact/rezultate:

Parteneriate eficiente la nivelul judetuluiRetele institutionale create pentru cresterea calitatii in TVETProiecte realizate in parteneriat

Obiectivul3. 1

Dezvoltarea parteneriatului public-privat pentru o mai buna adaptare a ofertei educationale la specificul pietei muncii

Actiuni Responsabili TermenRealizarea de parteneriate functionale intre univesitatile din judet, agenti economici, unitati de invatamant si alte organizatii parteneriale, pentru adaptarea ofertei educationale la

Universitati Unitati de invatamant Agenti economici

2011

11



specificul pietei munciiRealizarea de proiecte in parteneriat ( POSDRU si POR)

Indicatori 1. Numar de parteneriate realizate la nivel regional2. Numar de proiecte realizate la nivel regional

Obiectivul3. 2

Modernizarea infrastructurii si dotarea corespunzatoare a unitatilor TVET

Actiuni Responsabili TermenDotarea cu echipamente didactice si modernizarea infrastructurii la cel putin 80% din unitatile de invatamant TVET

ISJ-uriUnitati de invatamant 2013

IndicatoriNumar de scoli dotate si modernizate conform cerintelor europeneNumar de scoli implicate in proiecte pentru accesare de fonduri europene

PRIORITATEA 4: Imbunatatirea serviciilor de consiliere si orientare profesionala pentru elevi si adultiIndicatori de impact/ rezultate:

Optiuni ale elevilor in concordanta cu cerintele pietei muncii Servicii de orientare si consiliere de calitate la nivelul judetuluiCabinete de orientare si consiliere dotate conform standardelor

Obiectivul4. 1

Evaluarea nevoilor de formare a consilierilor si dirigintilor cu privire la orientarea carierei profesionale a elevilor

Actiuni Responsabili TermenRealizarea de sondaje in unitatile de invatamant de catre CJAPP pentru identificarea nevoilor de formare

CJAPP-uriISJ-uri

Decembrie 2010

Indicator Numar de consilieri si diriginti la nivelul judetuluii care au nevoie de formare

Obiectivul4. 2

Cresterea numarului de profesori consilieri pentru a asigura necesarul de formare din judet

Actiuni Responsabili TermenCresterea numarului de consilieri astfel incat 500 de elevi sa fie consiliati de 1 profesor consilier

CJAPPISJ 2013

Indicator Numar de consilieri de 1/500 (elevi) la nivelul regiunii

Obiectivul4. 3

Formarea profesorilor consilieri din cabinetele scolare pentru asistenta clientilor (elevi, diriginti, parinti)

Actiuni Responsabili TermenActivitati de formare a consilieilor scolari privind reteaua scolara, PRAI, PLAI, domenii prioritare in regiune

CJRAECCDCRFPA

Decembrie 2010

12



Indicator Profesorii consilieri din judetele regiunii formati in procent de 100%Obiectivul

4. 4Dotarea cabinetelor scolare de asistenta psiho-pedagocica (cu materiale informative privind reteaua scolara, profile ocupationale, baterii de teste de aptitudini etc.)

Actiuni Responsabili TermenRealizarea de proiecte pentru accesarea de fonduri in vederea dotarii cabinetelor de asistenta psihopedagogica

ISJUnitati de invatamantOI POS DRU

Martie 2011

Indicator Numar de cabinete dotate la nivelul standardelor

PRIORITATEA 5: Cresterea calitatii procesului educational in TVET prin realizarea de proiecte pentru dezvoltarea profesionala a resurselor umane (si prin accesarea FSE)Indicatori de impact:

Retele institutionale create pentru cresterea calitatii in TVETParteneriate cu institutiile de invatamant superiorRezultate foarte bune la examenele de certificare a competentelor profesionale

Obiectivul5. 1

Dezvoltarea şi sprijinirea programelor de formare şi dezvoltare profesională pentru cadrele didactice din sistemul de învăţământ TVET in sectoarele economice aflate in dezvoltare

Actiuni Responsabili TermenRealizarea la nivelul inspectoratului scolar a strategiei de dezvoltarea resurselor umane in concordanta cu cerintele pietei muncii

ISJUniversitati 2013

Indicator Numar de cadre didactic participante la cursuri de recalificare pe domenii prioritare

Obiectivul5.2

Initierea si sprijinirea programelor de formare a cadrelor didactice TVET pentru dobandirea de competente necesare instruirii si educatiei pentru adulti

Actiuni Responsabili TermenOrganizarea de cursuri de formare a formatorilor, la care sa participe cel putin 50% din cadrele didactice din TVETRestructurarea modului pedagogic pentru dobandirea de competente necesare in educatia adultilor

CCDUniversitati 2010

Indicator Numar de cadre didactic participante la cursurile de formare a formatorilor pentru educatia adultilor

Obiectivul5.3

Dezvoltarea competentelor cadrelor didactice TVET in educatia antreprenoriala

Actiuni Responsabili TermenOrganizarea de cursuri de eduactie CCD 2013

13



antreprenoriala la care sa participe cel putin 80% din numarul total de cadre didactice din TVET

alti furnizori abilitati de formareUniversitati

IndicatoriNumar de cadre didactic participante la cursurile de formare in educatie antreprenoriala.Numar de proiecte depuse

Obiectivul5. 4

Perfectionarea cadrelor didactice din TVET in specialitatea proprie pentru adaptarea la noile tehnologii

Actiuni Responsabili TermenRealizarea a cel putin 90 de credite transferabile prin participarea cadrelor didactice din TVET la perfectionarea periodica, masterat, doctorat.

Universitatialti furnizori abilitati de formare

2013

IndicatorNumar de cadre didactice participante la cursuri de perfectionare (odata la 5 ani) si postuniversitare pentru perfectionarea in predarea tehnologiilor moderne

Obiectivul5. 5

Cresterea calitatii procesului educational prin utilizarea metodelor moderne de predare-invatare

Actiuni Responsabili TermenActivitati de formare pentru predarea metodelor participative de predare-invatare

CCD-uriISJ-uriinspectorii de specialitate

2013

Indicator Numar de profesori din sistemul TVET care utilizeaza metode moderne de predare

PRIORITATEA 6 : Cresterea accesului la educatie pentru grupurile vulnerabile si combaterea excluziunii socialeIndicatori de impact/ rezultate:

Elevi cu cerinte educationale integrati in invatamantul profesional si tehnicInfrastructura adecvata elevilor cu cerinte speciale

Obiectivul6.1

Promovarea integrării persoanelor dezavantajate şi cu handicap în sistemul de învăţământ formal normal şi dezvoltarea de programe de formare profesională speciale

Actiuni Responsabili TermenRealizarea de clase integrate in invătamantul de masa Integrarea a 50% din elevii cu nevoi speciale in invamantul de masa

CJRAE 2013

Indicator Numar de elevi din invatamtul special integrati in

14



invatamantul de masa

Obiectivul6. 2

Modernizarea infrastructurilor si asigurarea de facilitati si materiale didactice adecvate tipului de handicap

Actiuni Responsabili Termen100% din unitatile TVET vor asigura conditii de invatare pentru persoanele cu handicap

Directorii unitatilor de invatamant 2013

Indicator Numar de unitati de invatamant din TVET care asigura connditii pentru persoane cu handicap

15



II. ANALIZA NEVOILOR:

A. 1. ANALIZA MEDIULUI EXTERN

Această analiză este realizată în Anexa 2.

A. 2. IMPLICAREA ŞCOLII ÎN DEZVOLTAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI TEHNIC ŞI PROFESIONAL CLUJEAN

În perioada 2010-2013 în conformitate cu priorităţile de dezvoltare a învăţământului tehnic şi profesional prevăzute de PLAI Cluj 2009-2013 nominalizate mai jos:

Obiectivul generalCreşterea calitatii educatiei si formarii continue prin TVET si dezvoltarea ofertei educationale pentru adulti

Prioritati 1. Dezvoltarea capacitatii de management in invatamantul profesional si tehnic2. Cresterea adaptabilitatii ofertei educationale la cerintele pietei muncii3. Dezvoltarea parteneriatului social (pentru imbunatatirea calitatii in TVET)4. Imbunatatirea serviciilor de consiliere si orientare profesionala pentru elevi si adulti 5. Cresterea calitatii procesului educational in TVET prin realizarea de proiecte pentru

dezvoltarea profesionala a resurselor umane 6. Cresterea accesului la educatie pentru grupurile vulnerabile si combaterea

excluziunii sociale

Liceul „Victor Babes” îşi desfăşoară activitatea în vederea dezvoltării Învăţământului profesional şi tehnic clujean cu următoarele activităţi:

a) Propunerea unui plan de şcolarizare anual care să coincidă pe de o parte nevoilor de dezvoltare regională, dar pe de altă parte să păstreze pe harta şcoală a judeţului specialităţi şi specializări atractive si indispensabile pentru comunitate (lucrator in turism, asistent medical generalist si asistent medical de farmacie)

b) Oferă absolvenţilor liceului cu specializarea „tehnician in turism” posibilitatea şcolarizării în vederea obţinerii certificatului de competenta profesionala

16



c) Oferă absolvenţilor scolii postliceale sanitare cu specializarea „asistent medical generalist” si asistent medical de farmacie posibilitatea şcolarizării în vederea obţinerii ceritifcatului de competenta profesionala

d) Dotările şcolii sunt în concordanţă cu nevoile impuse de SPP-uri.

Laborator informatică

17



Laborator biologie

e) Şcoala are o puternică politică de parteneriat în vederea pregătirii profesionale a elevilor.

Sala de sport

18



f) Activitate de consiliere şi orientare profesională pentru absolvenţi sunt caracterizate prin numeroase activităţi.

g) Prin politica de dezvoltare instituţională sunt stabilite ţinte/strategii/obiective în concordanţă cu politica impusă de PLAI 2005-2013 Cluj.

19



B. ANALIZA MEDIULUI INTERN

PREDAREA SI INVATAREA

Din asistenţele efectuate la clasă cat si din discuţiile cu cadrele didactice si cu elevii rezultlă urmatoarele :

Majoritatea cadrelor didactice au realizat portofoliul personal care este structurat corespunzător.

Există documentele de proiectare a activităţii la clasă, respectiv de proiectare a evaluării care respectă structura indicată în ghidurile metodologice.

Există cadre didactice calificate, multe au parcurs intreg ciclul de perfecţionare prin grade didactice.

Unele cadre didactice utilizează constant şi creativ în activităţile de învăţare metode şi tehnici active, realizând o abordare diferenţiată a elevilor.

Există interes pentru activităţile de formare continuă şi pentru participarea cadrelor didactice la conferinţe/simpozioane/mese rotunde pe teme de didactica disciplinei.

Unele cadre didactice au elaborat şi utilizează auxiliare curriculare specifice adecvate nevoilor şi particularităţilor elevilor cu care lucrează.

Unele cadre didactice încurajează participarea elevilor la manifestări practic-aplicative

Dosarele catedrelor cuprind fişe de responsabilităţi, plan managerial, grafic al activităţilor curriculare şi extracurriculare, tematica întâlnirilor metodice, programele şcolare în vigoare, materiale informative specifice diferitelor discipline.

Secvenţializarea conţinuturilor noţionale în unitatea de învăţare respectă lista de conţinuturi din programa şcolară.

Clasele dispun, în general de mobilier funcţional, care ar permite organizarea elevilor în diferite modalităţi, în funcţie de necesităţile activităţilor didactice.

Materialul didactic existent: truse, planşe, modele, mulaje, aparatura audio-video, calculatoare, fişe de lucru, ghiduri de studiu, este utilizat atât în situaţii de ilustrare frontală, cât şi în activităţi de învăţare organizate pe grupe fiind utilizat eficient în construirea noilor cunoştinţe. De remarcat diversitatea materialului ilustrativ, material care stimulează interesul şi curiozitatea elevilor.

În general elevii sunt implicaţi activ în procesul de predare- învăţare;Unii elevi nu invata suficient, obţinand rezultate sub posibilităţile lor intelectuale;Sistemul AEL nu se utilizează în suficientă măsură;

20



EVALUAREA

Traiectoria de formare a elevului presupune organizarea,monitorizarea,derularea si evoluarea unui proces de dezvoltare la nivel cognitiv, afectiv, motor, relational.

La nivelul scolii, rezultatele testelor sumative sunt analizate şi interpretate, există grafice şi histograme comparative între testul iniţial şi testul de progres.

Criteriile de evaluare sunt stabilite de comun acord la nivelul cadrelor pe cicluri si nivele, si urmarite de toti profesorii. Ele urmaresc gradul de obtinere al obiectivelor, gradul de implicare al elevilor. Rezultatele evaluarii sunt utilizate in reglarea de proces pentru:

Motivarea elevilor pentru ca sa invete mai bineCombinarea metodelor si tehnicilorDezvoltarea capacitatii si obisnuitei de autoevaluareEvaluarea se realizeaza formativ, sumativ si prin metode alternative.

CALITATEA CURRICULUM-ULUI

Cadrele didactice au realizat portofoliul personal care este structurat corespunzător.

Există documentele de proiectare a activităţii la clasă, respectiv de proiectare a evaluării care respectă structura indicată în ghidurile metodologice.

Există cadre didactice calificate, multe au parcurs intreg ciclul de perfecţionare prin grade didactice.

Unele cadre didactice utilizează constant şi creativ în activităţile de învăţare metode şi tehnici active, realizând o abordare diferenţiată a elevilor.

Există interes pentru activităţile de formare continuă şi pentru participarea cadrelor didactice la conferinţe/simpozioane/mese rotunde pe teme de didactica disciplinei.

Unele cadre didactice au elaborat şi utilizează auxiliare curriculare specifice adecvate nevoilor şi particularităţilor elevilor cu care lucrează.

Unele cadre didactice încurajează participarea elevilor la manifestări practic-aplicative

Dosarele catedrelor cuprind fişe de responsabilităţi, plan managerial, grafic al activităţilor curriculare şi extracurriculare, tematica întâlnirilor metodice, programele şcolare în vigoare, materiale informative specifice diferitelor discipline.

Secvenţializarea conţinuturilor noţionale în unitatea de învăţare respectă lista de conţinuturi din programa şcolară.

Clasele dispun, în general de mobilier funcţional, care ar permite organizarea elevilor în diferite modalităţi, în funcţie de necesităţile activităţilor didactice.

Rezultatele testelor sumative sunt analizate şi interpretate, există grafice şi histograme comparative între testul iniţial şi testul de progres.

Materialul didactic existent: truse, planşe, modele, mulaje, aparatura audio-video, calculatoare, fişe de lucru, ghiduri de studiu, este utilizat atât în situaţii de ilustrare frontală, cât şi în activităţi de învăţare organizate pe grupe fiind utilizat eficient în construirea noilor cunoştinţe. De remarcat diversitatea materialului ilustrativ, material care stimulează interesul şi curiozitatea elevilor.

21



ACTIVITATEA EXTRACURRICULARA

Activitate intenţionată şi orientată, activitatea educativă formală şi nonformală a permis continuarea, adâncirea şi dezvoltarea achiziţiilor, cunoştinţelor şi competenţelor din zonele de interes al elevilor, cultivarea interesului şi dezvoltarea înclinaţiilor şi talentelor acestora pentru anumite domenii, formarea de atitudini şi comportamente sănătoase;

Toţi profesorii diriginţi au fost formaţi pe componenta Orientare şi ConsiliereSpaţiul şi timpul orei de dirigenţie a fost folosit ca spaţiu şi timp al dezvoltării

personale a elevului, al dialogului cu elevii şi între elevi;Relaţiile interpersonale existente (conducere-subalterni, profesori-elevi, profesori-

părinţi, profesori-profesori, etc.) favorizează, în general, crearea unui climat educaţional deschis, stimulativ, în care elevii îşi manifestă aptitudinile şi interesele în activităţi educative formale şi nonformale cu impact la nivelul vieţii şcolii şi a comunităţii;

Activitatea educativă formală şi nonformală a permis folosirea eficientă şi plăcută a timpului liber al elevilor, dezvoltarea vieţii asociative, dezvoltarea capacităţilor de a lucra în grup şi de a coopera în rezolvarea unor sarcini complexe, dezvoltarea voinţei şi formarea trăsăturilor pozitive de caracter.

Existenţa la nivelul şcolii a unor programe, proiecte, parteneriate bine elaborate, cu obiective clar stabilite, în care sunt implicaţi deopotrivă elevii, cadrele didactice, comunitatea, părinţii;A fost încurajată o cultură organizatorică stimulativă pentru comunicare, participare şi inovaţie.

Conjugarea ofertei educaţionale a şcolii cu cea a comunităţii, încheierea de acorduri de parteneriat şi desfăşurarea de proiecte, programe educative pe componentele educative prioritare;

Ameliorarea relaţiei profesori-elevi prin implicarea activă a Consiliului Elevilor în viaţa şcolii / comunităţii;

Sedinţele cu părinţii sunt tot mai adesea activităţi formative, incluzând secvenţe de formare/învăţare cu teme precum: problemele adolescenţei, absenteismul, formarea caracterului, violenta în şcoală, în societate , orientarea în carieră etc.

COLABORAREA SCOLII CU COMUNITATEA

Se bazează pe caracteristicile economice, sociale şi ecologice ale comunităţii locale. Şcoala are strategii clare de colaborare cu comunitatea locală, curriculum-ul local

Prin strategiile elaborate s-a urmărit crearea unei imagini pozitive a şcolii. Pentru aceasta s-au desfăşurat acţiuni comune cu primăria, poliţia comunitară, biserica precum şi cu alte instituţii. Astfel, scoala noastră se află în relaţii de colaborare şi parteneriat cu următoarele instituţii:

INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN CLUJ; PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA; CASA CORPULUI DIDACTIC; DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ;

22



SPITALUL CLINIC JUDEŢEAN; SPITALUL CLINIC DE COPII; SPITALUL CLINIC DE BOLI INFECTOCONTAGIOASE; SPITALUL CLINIC DE RECUPERARE; AGENŢII DE TURISM; ORGANIZAŢIA JUDEŢEANĂ DE CRUCE ROŞIE; UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „IULIU HAŢIEGANU”; UNIVERSITATEA „BABEŞ-BOLYAI”; UNIVERSITATEA TEHNICĂ; PALATUL COPIILOR; ARHIEPISCOPIA VADULUI, FELEACULUI ŞI CLUJULUI; INSPECTORATUL DE POLIŢIE CLUJ; INSPECTORATUL PENTRU PROTECŢIA CIVILĂ; JANDARMERIA CLUJ.

RELAŢIILE CU PĂRINŢII

Şcoala comunică, în general, cu părinţii, iar deciziile şi măsurile luate de acestea sunt comunicate la timp părinţilor

Comunicarea şcoală-părinţi se realizează prin formele tradiţionale: şedinţe şi lectorate cu părinţii

Există planificări şi tematici ale şedinţelor cu părinţiiForma de organizare este cea a Comitetului reprezentativ al părinţilorAcestora li se furnizează regulat informaţii privind activitatea copiilor, rezultate

obţinute în învăţare, comportament şi atitudine, frecvenţă la cursuri şi alte activităţi.

RESURSE

A. RESURSE UMANE1. Descriere

Numar personal de întreţinere 6 (un administrator, doi paznici, un muncitor întreţinere, doi îngrijitori );

Număr personal didactic auxiliar 4 (un administrator financiar, un secretar şef, un bibliotecar şi un laborant, administrator financiar).

De remarcat este faptul că deşi efectivul de personal didactic auxiliar si nedidactic al şcolii este foarte mic, volumul de muncă depăşeşte capacitatea sa reală, remunerarea este necorespunzătoare, cu toate aceste se remarcă responsabilitate, hărnicie şi corectitudine la majoritatea dintre aceştia astfel încât starea de igienă şi curăţenie a spaţiilor şcolare este bună asigurând condiţiile de menţinere a sănătăţii elevilor noştri şi întregului personal angajat

23



Corpul profesoral

Funcţia didactică

TITULARISupliniri Cumul Total

generalGrd.

IGrd.

IIDef. Deb. Total

Profesori 14 4 4 1 23 11 - 34

Profesori medici - - 3 - 3 7 1 11

Maiştri instructor 4 - - - 4 2 - 6

Total 18 4 7 1 30 20 1 51

TOTAL CADRE DIDDACTICE

18

471

20

Grd. I

Grd. II

Def.

Deb.

Supliniri

Profesori cu preocupări deosebite: 2 doctori în Ştiinţe filologice;

1 doctorand la Management turistic

1 doctorand la chimie;

2 masteranzi;

Publicaţii şi suporturi de cursuri opţionale: Prof. Anghel Monica-DICŢIONAR DE BIOLOGIE, ED. MOTIV, TESTE DE

BIOLOGIE PENTRU CLASA a X-a, ED. MOTIV, TESTE DE BIOLOGIE PENTRU BAC. ŞI ADM. LA FACULTATE ED.KISOPRINT, TESTE DE BIOLOGIE PENTRU ADMITERE, ED.TRANSILVANIA, CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE DE BIOLOGIE suport de curs

24



opţional, ED.CCD, TESTE DE BIOLOGIE PENTRU BACALAUREAT - Ed. Dacia

Prof. Manilici Călin -SINTEZE, COMENTARII, REZUMATE PENTRU BAC, LITERATURA ROMÂNĂ ÎN REZUMATE- ED. MOTIV, CRESTOMAŢIE DE CRITICĂ ŞI ISTORIE LITERARĂ, ED. MOTIV.

Prof. Streulea Carmen -PROBLEME DE CHIMIE PENTRU BAC., ED. DACIA, EXERCIŢII ŞI PROBLEME DE CHIMIE, ED. STUDIUM, NOMENCLATURĂ ÎN CHIMIA ORGANICĂ, ED. STUDIUM

Prof. Marc Elena şi Diana Morar - CAIET DE TEHNICI DE LABORATOR ÎN CHIMIE, CHIMIE APLICATA - suport de curs opţional

Prof. Diana Morar – tehnoredactat ,,CHIMIE BAC – 98”

Prof. Podoleanu Ancasi prof. Anghel Monica - CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE ÎN BIOLOGIE –clasele a IX-a si a X-a, SUPORT DE CURS OPTIONAL PENTRU TEHNICI DE LABORATOR IN BIOLOGIE- clasele a XI-a si a XII-a

Prof. Podoleanu Anca si prof. Anghel Monica -MANUAL DE BIOLOGIE CLASA A IX-A, A X-A- SI A XI-A, ED. DACIA

Prof. Podoleanu Anca si prof. Anghel Monica - SUPORT CURS OPTIONAL- EDUCATIE SEXUALA- CLASA A XII-A, MANUAL DE BIOLOGIE CLASA A IX-A SI A X-A, ED. DACIA 2004, 2005

Prof. Mireşan Constanţa - TESTE DE CAPACITATE LA GEOGRAFIE, ED. MOTIV

Prof. Mureşan Cornelia -GHID DE ETICĂ PENTRU ASISTENŢII MEDICALI, ED. PROMO COMPANY S.R.L.

Prof. Baciu Constantin -MATEMATICA PENTRU BAC. TEORIE ŞI FORMULE, ED. MOTIV

Prof. Andreieş Emilia, Hoţiu Angelica, Pop Sanda şi Cosma Felicia, BIOFIZICA MEDICALĂ - suport de curs opţional

Prof. Gorgan Ana, Pazsi Antonica, Rebrisoreanu Angelica, Costin Adriana, TESTE PENTRU EXAMENUL DE ABSOLVIRE A SCOLII POSTLICEALE SANITARE, ED. MOTIV

Programe de formare continuă în care a fost si este implicată şcoala-PROIECTUL LEMON (Asociaţia de Nursing din România şi OMS);

-ETICA PROFESIEI (ANR, AN Danemarca şi UNICEF);

-METODE ACTIVE DE PREDARE ŞI METODE ALTERNATIVE

DE EVALUARE (IŞJ Cluj, CCD, Lic. Gheorghe Şincai);

-MENTORAT (UBB, IŞJ, CCD)

-MANAGEMENT EDUCAŢIONAL-(IŞJ);

-GÂNDIRE CRITICĂ (IŞJ);

25



-FORMARE PROFESORI METODIŞTI (IŞJ, CCD);

-CONSILIERE ŞCOLARĂ (IŞJ, CCD);

-OPERARE PE CALCULATOR (CCD, GRUPUL ŞCOLAR VICTOR BABEŞ)

-REALIZAREA SI UTILIZAREA SOFTULUI EDUCATIONAL IN SISTEM AEL (SIVECO ROMANIA )

- EDUCATIE PENTRU SANATATE ( ISJ, CENTRUL DE EXCELENTA, FUNDATIA YOUTH FOR YOUTH)

Rezultate la evaluări Cadrele didactice care funcţionează în şcoală sunt calificate în specializarea pe care o predau la clasă; aprecierile evaluatorilor externi – inspectori şcolari de specialitate- sunt de foarte bine.

In ceea ce priveste cadrele didactice:

- profesorii debutanti necesita o indrumare atenta din partea responsabilului de catedra si a comisiei de perfectionare pentru a-i ajuta sa se dezvolte profesional; Scoala noastra functioneaza cu un sistem de invatare deschis, profesorii colaboreaza cu membrii comunitatii locale, precum si cu profesorii din alte scoli. De asemenea, cadrele didactice din unitatea noastra au participat activ in comisiile metodice pe obiecte la nivel judetean.

In ceea ce priveste personalul didactic auxiliar si personalul nedidactic:

- numarul mic de personal este suprasolicitat, avand in vedere volumul mare de lucrari necesar a se executa ;- desi sunt posturi vacante de paznici, acestea nu se ocupa datorita salariului neatractiv si datorita blocarii ocuparii posturilor in sistem.

B. DOTARI SI RESURSE MATERIALE

Şcoala dispune de spaţii de învăţământ în două clădiri situate la adresele din b-dul 21 Decembrie, nr.7 şi strada F. J. Curie, nr. 2-4. În clădirea centrală funcţionează clasele liceale; clasele de profesională şi postliceale realizează în această clădire numai pregătirea teoretică , pregătirea practică se desfăşoară în cele 5 săli de demonstraţii de la parterul clădirii din strada F.J.Curie.

26



Spaţiile şcolare sunt corespunzător amenajate şi dotate cu mobilier şcolar relativ nou, cu mijloace (3 retroproiectoare, 3 videoproiectoare, un aspectomat, un aparat de proiecţie cinematografică, patru casetofoane cu CD, aparat video, 3 xeroxuri, televizor şi monitor color...) şi materiale didactice (filme şcolare, casete video, folii de retroproiector, diapozitive, CD-uri, dischete, material didactic pentru lucrările practice de laborator pentru biologie, fizică şi chimie etc.) necesare şi utile desfăşurării unui învăţământ formativ, aparatură de laborator, tehnică modernă da calcul, materiale şi mijloace necesare asigurării igienei permanente a mâinilor, grupuri sanitare curate şi dotate cu consumabilele necesare.

27



Procesul didactic se desfăşoară între orele 8,00 şi 20,00 utilizând 7 săli de curs, 6 cabinete pe specialităţi, o sală de sport, 3 laboratoare - de biologie, chimie şi fizică şi 2 cabinete de informatică ce conţine o reţea de 26 calculatoare cuplate la INTERNET; cu alte 5 calculatoare sunt dotate direcţiunea, sala profesorală, biblioteca, secretariatul şi contabilitatea. De asemenea, cele 7 săli de demonstraţii practice în care se desfăşoară instruirea practică sunt amenajate cu mobilier adecvat profesiei, aparatură, materiale şi mijloace didactice necesare formării iniţiale a cadrelor medii sanitare. Biblioteca şcolii are un număr de 18.500 volume; o bibliotecă cu bibliografie de strictă specialitate medicală este amenajată la sălile de demonstraţii practice. În toate spaţiile în care se desfăşoară activităţi didactice este asigurată şi menţinută starea de confort termic prin termostatele şi reglatoarele de temperatură ataşate fiecărei sobe precum şi starea de curăţenie şi igienă a acestora.

REZULTATELE ELEVILOR

Nivelul de pregatire al elevilor inscrisi in scoala noastra se situeaza peste media pe tara. La finele anului scolar 2009-2010 : Promovabilitatea pe an scolar a fost: - liceu zi: 97,40%

- liceul FR- 100% - postliceal: 100%

Promovabilitatea la examenul de bacalaureat a fost:

Examenul de certificare a competentelor profesionale a demonstrat buna pregatire practica a elevilor scolii: - la examenul de certificare a competentelor nivel 3 procentul de promovabilitate a fost de 100% la examenul de certificare a competentelor nivel 3 avansat procentul de promovabilitate a fost de 100%

Un procent însemnat din absolvenţii şcolii noastre îşi continuă studiile astfel :

28



CONSILIEREA ŞI ORIENTAREA VOCAŢIONALĂ

-Este realizată de diriginţi prin teme specifice la orele de dirigenţie;-Toti dirigintii au urmat un curs de consiliere şi orientare la CCD;-Se organizează acţiuni comune cu OJAFM, agenţii economici, instituţiile de învăţământ superior, vizite la saloane auto;-Dispunem de un cabinet de consiliere şcolară si de psiholog şcolar.

Ne propunem :-sa reusim o orientare profesionala mai buna a elevilor, astfel incat sa marim

procentul celor, care dupa terminarea studiilor se angajaza in domeniul in care s-au pregatit. La inscriere vor sustine un job-test pentru a constata inclinatiile copilului si un interviu la care va fi prezent psihologul scolii. In urma inerviului si al testului putem sfatui parintele si copilul in vederea alegerii meseriei. consilierea elevilor din categoriile dezavantajate prin implicarea dirigintelui si a psihologului ;

-colaborarea cu institutii specializate pentru oferirea de asistenta elevilor cu risc de abandon (din medii sociale sau etnice defavorizate, familii monoparentale, etc.)

-colaborarea mai stransa si o comunicare mai buna profesor-elev-parinte-psiholog astfel incat sa prevenim abandonul scolar.

-acordarea unei noi sanse pentru elevii care abandoneaza invatamantul obligatoriu, prin continuarea studiilor la liceu frecventa redusa

-mai buna urmarire a insertiei profesionale, printr-o implicare mai mare a dirigintilor.

Activitatea de instruire practică

Elevii îşi desfăşoară activitatea de instruire practică atât în cabinetele şi laboratoarele tehnologice din şcoală, cât şi la agenţi economici de profil.S-au încheiat protocoale de colaborare cu agenţii economici unde elevii îşi desfăşoară activitatea de instruire practică. Elevii şcolii au participat şi obţinut rezultate remarcabile la urmatoarele concursuri şcolare: Concursul ,,Candil Liteanu”, Concursul ,,Emil Racovită”. La olimpiade şi concursuri elevii şcolii au obţinut premii şi menţiuni la faza judeţeana.

29



4. ANALIZA SITUAŢIEI - ANALIZA SWOT

A. Domeniul CURRICULUM

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE Atitudinea elevilor faţă de educaţia pe care o furnizează şcoala este pozitivă motivată şi responsabilă. Organizarea şcolii prin cuprinderea mai multor forme de învăţământ preuniversitar (liceal, postliceal). Utilizarea de majoritatea cadrelor didactice a auxiliarelor curriculare în scopul sporirii randamentului învăţării. Evaluările elevilor prin olimpiade, cât şi la examenele de absolvire şi BAC fac dovada unei pregătiri corespunzătoare. Majoritatea cadrelor didactice manifestă creativitate în procesul didactic şi profesionalism în managementul clasei. Proiectarea corectă a activităţii didactice la majoritatea cadrelor didactice, cu accent pe obiectivele operaţionale. Evaluarea se realizează formativ şi sumativ prin metode alternative în majoritatea cazurilor. Dominanta comună „promovarea educaţiei pentru sănătate” a celor trei tipuri de în-văţământ: liceal, postliceal sanitar şi profe-sional sanitar; Implicarea dascălilor din catedra de biologie in pregătirea suplimentara a elevilor suprado-taţi (cursurile de excelenta pentru clasele a XII-a din judeţ se ţin in şcoala, de 2 ani, sub îndru-marea prof. M. Anghel) Oferta educaţională personalizată şi buna strategie de promovare în rândul celor intere-saţi (plan de şcolarizare realizat la toate tipurile de învăţământ Existenţa tuturor documentelor curriculare impuse. Internet şi calculatoare accesibile pentru documentare curriculară. Proiectarea didactică bună pentru toate cadrele didactice. Activitate extracurriculară şi extraşcolară diversificată pe nevoile elevilor.

Strategiile didactice continuă să fie, in multe cazuri, majoritar tradiţionale, bazate pe activitatea preponderentă a profesorului.

Nu se oferă elevilor activităţi diferenţiate raportate la nevoile lor de dezvoltare.

Managementul clasei este deficitar, relaţia profesor – elev nu presupune cooperări şi colaborări biunivoce.

Deficienţe în activitatea publicitară a şcolii.

Insuficienta posibilitate a motivării prin recompense a activităţii elevilor şi cadrelor didactice.

30


CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-20132009-2013 C.D.S. centrat pe nevoile şi opţiunile elevilor. Existenţa unei politici de consultanţă curriculară internă. Evaluarea se realizează formativ şi sumativ prin metode alternative. Utilizarea experienţei proiectelor europene în activitatea didactică. Planurile manageriale ale şefilor de catedră în corespondenţă cu principiile calităţii. Utilizarea concluziilor şi analizei lecţiilor observate în proiectarea didactică. Utilizarea la nivelul catedrelor a concluziilor testelor iniţiale. Existenţa softurilor educaţionale

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI Existenţa şi participarea la programe de dezvoltare: Socrates Accesul liber al cadrelor didactice la elaborarea de manuale, ghiduri etc. Ofertă sporită a activităţilor cu caracter extracurricular. Colaborarea cu şcoli şi agenţi economici de profil pentru îmbunătăţirea performanţelor şi competenţelor elevilor.

Slaba motivare materială a părinţilor.

Slaba implicare a părinţilor în procesul educaţional.

Creşterea numărului de elevi în clasă la nivelul tuturor ciclurilor.

RESURSE TINTE Cadre didactice documentate din punct de vedere curricular Proiecte didactice conforme cu cerintele Utilizarea ofertelor de formare continua Utilizarea concluziilor raportului de evaluare externa

Imbunatatirea capacitatii de management al activitatilor didactice

B. Domeniul RESURSE UMANE

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE Încadrarea şcolii cu cadre didactice

calificate în proporţie de 100 % Participarea cadrelor didactice la

perfecţionări prin cadre didactice şi cursuri de formare organizate prin Casa Corpului Didactic si grade didactice

Instituţionalizarea stagiilor de formare /

Evaluarea insuficienta a activităţii depuse de cadrele didactice, fără a cuantifica ceea ce aceştia realizează în afara fişei postului elaborate de MEC

Utilizarea la minimă eficienţă a metodiştilor şi formatorilor pentru

31



informare a şefilor comisiilor metodice şi metodiştilor din şcoală.

Managementul şcolii, centrat pe relaţia dascăl-elev

Participarea personalului nedidactic la dezvoltarea scolii

Existenta Consiliului elevilor Utilizarea resurselor umane in realizarea

de venituri extrabugetare Evaluarea obiectiva si transparenta a tu-

turor angajitilor

dezvoltarea de proces în disciplină.

Diseminarea defectuoasă a informaţiei prin cercurile metodice.

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI Reglementările MEC privind obţinerea

creditelor legate de formarea continuă . Existenţa fişei post pentru fiecare cadru

didactic şi implicit a fişei de evaluare. Cadre didactice formate prin cursuri CCD

si ISJ pentru noi cerinte curriculare Existenta unui colectiv care se ocupa de

proiecte europene

Supraîncărcarea cadrelor didactice cu sarcini şi activităţi care nu sunt remunerate.

Starea materială precară a sistemului, lipsa de fonduri şi motivare în dezvoltarea personală.

Reducerea unor posturi la personalul nedidactic si didactic auxiliar datorita blocarii angajarilor pe posturi vacante in sistemul bugetar

RESURSE TINTE Personal calificat Organizare buna pe compartimente Elevi motivati, interesati

Cresterea calitatii procesului educational prin o mai buna implicare a resurselor umane in viata scolii

Imbunatatirea calitatii serviciilor oferite de scoala catre comunitate

C. Domeniul RESURSE FINANCIARE ŞI MATERIALE

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE Şcoala dispune de o bază materială

deschisă dezvoltării. Există resurse extrabugetare care se

folosesc în acest scop. Cadrele didactice realizează auxiliare

curriculare cu valoare instructiv-educativă care favorizează învăţarea.

Conducerea şcolii are în preocupare

Motivare slabă a cadrelor didactice în domeniul dezvoltării mijloacelor didactice necesare predării interactive a disciplinei.

Gestionarea necorelantă cu necesităţile fondurilor destinate dezvoltării resurselor materiale.

Din cauza statutului juridic al

32



permanentă modernizarea bazei materiale conform cu cerinţele curricumului.

Utilizarea fondurilor bugetare si extrabugetare in dezvoltarea resurselor materiale ale scolii

Existenta unei retele interne si conectarea a 62 PC-uri la internet

clădirii nealocarea de fonduri pentru investiţii şi reparaţii

Lipsa curţii pentru recreaţia elevilor

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI Posibilitatea achizitionarii de material

didactic Cofinantari din proiecte

Cuantumul mic al fondurilor destinate de autorităţile locale cheltuielilor materiale necesare dotărilor, reparaţiilor, investiţiilor

Revtrocedarea clădirii şcolii de către Biserica Unitariană.

Finantarea prin cost standard/elev

RESURSE TINTE Personal calificat Experienta in colaborare cu agentii economici pentru dezvoltare scolii Venituri extrabugetare

Transformarea scolii astfel incat dotarile ei sa raspunda nevoilor educationale impuse de cerintele pietei muncii si comunitate

Identiifcarea surselor de finantare pe termen scurt, mediu si lung

D. Domeniul DEZVOLTARE, PROIECTE SI RELAŢII COMUNITARE

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE Participarea la programe în beneficiul elevilor

şi profesorilor: Socrates, etc. Relaţii cu partenerii sociali: ISJ Primărie,

Prefectură etc. Continuare proiectelor cu Liceul de deficienti

de vedere, Biblioteca Judeteana, Scoala Postliceala «Ocrotirea», Scoala Postliceala « Louis Pasteur »

Continuarea si dezvoltare parteneriatului international cu scolile sanitare din landul Baden Wurtemberg (proeict initiat in urma cu 7 ani)

Existenta protocoalelor de colaborare cu Spitalul Clinic Judetean

Lipsa de experienţă în elaborarea unor programe de parteneriat şi dezvoltare.

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI Posibilitatea stabilirii unor noi relaţii de Modificarea legislatiei in privinta

33



parteneriat cu şcoli de profil din ţară şi străinătate.

Dezvoltarea unui program de marketing pentru promovarea scolii

programelor si proeictelor dupa integrarea in UE

RESURSE TINTE Personal calificat Experienta in colaborare cu partenerii din tara si strainatate Venituri extrabugetare utilizabile in scopul imbunatatirii parteneriatelor

Cresterea calitatii procesului educational prin realizarea de proiecte pentru dezvoltarea profesionala a resurselor umane

Dezvoltarea parteneriatelor sociale

34



RESURSE STRATEGICE

Din diagnoza realizată prin analiza SWOT din punctele tari şi oportunităţile identificate, rezultă că şcoala dispune de următoarele resurse strategice:

Resurse umane: calificate; preocupate de formarea continuă; motivate; implicate în dezvoltarea şi promovarea şcolii.Existenţa unui sistem transparent şi obiectiv de evaluare şi promovare anuală a

personalului.O bună politică de organizare pe comisii de lucru cu responsabilităţi clare în fişa

postului pe categorii de angajaţi.Cadre didactice documentate din punct de vedere curricular, cu activitate

didactică centrată pe nevoile elevilor şi competenţele standardelor de pregătire profesională.

Şcoala are o politică clară de păstrare a identităţii pe harta şcolară a judeţului.Activitatea şcolii se desfăşoară şi este monitorizată după indicatorii de

performanţă a celor 8 principii ale calităţii.Există posibilitatea finanţării formării resurselor umane din fonduri structurale din

programele operaţionale (POSDRU).Şcoala poate să-şi organizeze potrivit „Metodologiei de mişcare personal didactic

din judeţele pilot” examenele de titularizare.Şcoala dispune de o puternică bază materială.Resurse umane şi materiale utilizate pentru realizarea veniturilor extrabugetare.Elevii sunt implicaţi în dezvoltarea şi întreţinerea bazei materiale a şcolii.Este folosită oportunitatea de transfer fără plată a mijloacelor fixe, obiectelor de

inventar între unităţile bugetare.Şcoala are o politică clară de parteneriat pentru pregătirea profesională a elevilor

cu agenţi economici dar şi cu instituţii ale comunităţii pentru consilierea şi orientarea elevilor respectiv pentru sprijin social.

Experienţă în proiectele europene Comenius.Bună colaborare cu Consiliul Local şi ISJ.

ŢINTE/SCOPURI

Luând în considerare punctele slabe şi ameninţările din analiza SWOT pe de o parte respectiv priorităţile de dezvoltare a învăţământului profesional şi tehnic clujean impuse de PLAI 2009 am stabilit pe domenii de activitate următoarele ţinte:

DOMENIUL CURRICULART1. Imbunatatirea capacitatii de management al activitatilor didactice

35



DOMENIUL RESURSE UMANE

T1. Cresterea calitatii procesului educational prin o mai buna implicare a resurselor umane in viata scolii

T2.Imbunatatirea calitatii serviciilor oferite de scoala catre comunitate

DOMENIUL RESURSE MATERIALE

T1. Transformarea şcolii astfel încât dotările ei să răspundă nevoilor educaţionale impuse de cerinţele pieţei muncii şi comunitate, respectiv cele curriculare.

T2. Identificarea surselor de finanţare pe termen scurt, mediu şi lung.

DEZVOLTARE, PROIECTE ŞI RELAŢII COMUNITARE

T1. Cresterea calitatii procesului educational prin realizarea de proiecte pentru dezvoltarea profesionala a resurselor umane

T2. Dezvoltarea parteneriatelor sociale

36



ŢINTE-SCOPURI. OBIECTIVE GENERALE. STRATEGII. BENEFICIARI/GRUPURI DE INTERES. INDICATORI DE REALIZARE (REZULTATE OBSERVABILE, ANTICIPATE ACTIVITĂŢILOR)

2009-2013

DOMENIUL CURRICULAR

Ţinta 1 - Îmbunătăţirea capacităţii de management al activităţilor didactice la Liceul „Victor Babes”

ObiectiveStrategii

Direcţii de acţiune

Beneficiari

Grupuri de interes

Indicatori de realizare(rezultate observabile, anticipate activităţilor )

OC 1. Desfăşurarea orelor didactice în conformitate cu

prevederile proiectelor unităţilor de învăţare.

Implementarea unui sistem de interasistenţe pentru monitorizarea activităţilor didactice.Implicarea comisiei de calitate în analiza fişelor de observaţie în vederea proiectării unui plan de îmbunătăţire.

Cadre didactice;Elevi;

Părinţi.Comunitate.

Operatori economici.

Graficul de observare a lecţiilor

Plan de îmbunătăţire pentru desfăşurarea orelor didactice după PUI.

OC 2. Creşterea promovabilităţii la examenul de bacalaureat.

Evaluarea pe competenţeMunca diferenţiată centrată pe nevoile elevilorAproprierea procentului de promovabilitate al bacalaureatului de cel al absolvenţilor de liceu.

Elevi. Teste de evaluareProiecte didacticeProcentul de promovabilitate al absolvenţilor

OC 3. Creşterea eficienţei orelor de dirigenţie.

Eficientizarea orelor de dirigenţie. Elevi.Comunitatea

Proiectarea orelor de dirigenţiePrograme de consiliere şi orientare şcolară

OC 4. Creşterea nivelului de calificare în rândul absolvenţilor.

Creşterea nivelului de calificări / specializări pentru adaptarea la dezvoltarea economică regională.

Absolvenţi. Proiectul planului de şcolarizare.

37


CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-20132009-2013RESURSE UMANEŢinta 1 - Creşterea calităţii procesului educaţional prin o mai bună implicare a resurselor umane în viaţa şcolii.

ObiectiveStrategii


Beneficiari

Grupuri de interes


ORU 1. Restructurarea consiliului de administraţie şi a comisiilor

şcolii

ORU 2. Întărirea capacităţii de management, planificare şi

monitorizare a responsabilităţilor comisiilor

Creerea unor grupuri de lucru restrâns.Elaborarea unor proceduri de lucru şi managementul proceselor de planificare, implementare şi monitorizare.Reorganizarea organigramei.Implicarea C.A. în administrarea şcolii.

C.A.Comisii metodice.

CEAC.

Liste cu domeniile de lucru restrâns.Proceduri de lucru realizate.Liste de responsabilităţi.Fişa postului.

ORU 3. Instruirea managerială pentru personalul implicat în

managementul şcolii.

Organizarea de cursuri de formare pentru responsabilii de comisii.

Responsabili de comisii, pentru C.A., contabil şef, secretar şef,

administrator.

Lista principalelor nevoi de formare.

Ţinta 2 - Îmbunătăţirea calităţii serviciilor oferite de şcoală în comunitate.

ObiectiveStrategii


Beneficiari

Grupuri de interes


ORU 4. Extinderea paletei de servicii oferite de şcoală pe lângă

cea educaţională.

ORU 5. Autorizarea şcolii pentru cursuri de formare a adulţilor.

Identificarea principalelor nevoi de servicii pentru comunitate.Promovarea unei politici de marketing a serviciilor oferite.Implicarea şcolii în formarea adulţilor.Accesul la educaţie a grupurilor vulnerabile.

Comunitatea. Propuneri în C.A. pentru aprobarea acestor tipuri de servicii.


38


CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-20132009-2013Ţinta 1 - Transformarea şcolii astfel încât dotările ei să răspundă nevoilor educaţionale impuse de cerinţele pieţei muncii şi comunitate, respectiv cele curriculare

ObiectiveStrategii


Beneficiari

Grupuri de interes


ORM 1 – Amenajarea unui campus pentru pregătirea practică a elevilor în specializările medicale de nivel european cu care învăţământul

preuniversitar clujean să se alinieze învăţământului medical european.

Studiu de fezabilitate.Identificarea soluţiilor de finanţare.Propuneri de proiecte de finanţare.Demararea finanţării.

Elevi.Comunitate.

Grupuri de interes ale judeţului.

Cadre didactice.

PAS cu directive şi acţiuni concrete.

ORM 2 – Dotarea sălilor de curs, laboratoarelor şi cabinetelor după

cerinţele curriculare.

Analiza nevoilor pe arii curriculare.Utilizarea experienţei proiectelor europene.Utilizarea fondurilor extrabugetare pentru aceste nevoi.Identificarea altor sume de finanţare decât cele din buget local + MEdCT.Politici de achiziţie.

Elevi.Cadre didactice.

Comunitate.

Analiza nevoilor în C.A.

ORM 3 – Amenajarea unui spaţiu optim pentru desfăşurarea

activităţilor extraşcolare şi extra curriculare.

Studiu de fezabilitate.Identificarea surselor de finanţare.Demararea lucrărilor.

Elevi.Parteneri.

Comunitate.Cadre didactice.

Proiect de amplasament şi program de utilizare.

ORM 4 – Reabilitarea atelierului şcoală pentru acoperirea nevoilor de pregătire profesională prin ore

de laborator şi pregătire practică la toate specialităţile şi specializările.

Studiu de fezabilitate şi proiect de amenajare a atelierului şcolii.Identificarea surselor de finanţare.Aprobarea proiectelor.Demararea lucrărilor.

Elevi.Operatori economici ai

comunităţii.Personalul şcolii.

Părinţi.

Proiect de reabilitare.

ORM 5 – Creşterea confortului termic a climatului şi reducerea cheltuielilor cu utilităţile (gaz, energie electrică, apă, etc.).

Amenajarea unei centrale termice moderne în incinta şcolii.Lucrări de izolaţie termică la clădire şcolii.Reamenajarea grupurilor sanitare.

Elevi.Resurse umane.Consiliul local.

Proiect de buget aprobat la capitolul investiţii şi deschiderea licitaţiei la nivelul consiliului local.

Tinta 2 - Identificarea surselor de finanţare pe termen scurt, mediu şi lungStrategii Beneficiari Indicatori de realizare

39



ObiectiveDirecţii de acţiune Grupuri de interes

(rezultate observabile, anticipate activităţilor )

ORM6 – Asigurarea finanţării de bază din fonduri buget local +

MEdCT.

Identificarea principalelor nevoi şi întocmirea proiectului de buget pe articole pentru acoperirea nevoilor de bază.Solicitări de investiţii reparaţii şi dotări din fonduri MEdCT.

Resurse umane.Elevi.

Parteneri.

Proiect de buget local

Propuneri de finanţare către ISJ.

ORM7 – Asigurarea finanţării din venituri extrabugetare, sponsorizări, donaţii.

Identificarea nevoilor de finanţare din venituri extrabugetare.Îmbunătăţirea extinderii activităţilor de realizare a acestor venituri.

Resurse umane.Elevi.

Parteneri.

Proiect buget venituri ajustat în C.A.

ORM8 – Asigurarea finanţării din cofinanţări prin proiecte tip

(fonduri structurale, granturi de dezvoltare regională etc.)

Identificarea sumelor necesare. Resurse umane.Elevi.

Parteneri.

Lista principalelor surse.

DEZVOLTARE, PROIECTE ŞI RELAŢII COMUNITARE

Tinta 1- Cresterea calitatii procesului educational prin realizarea de proiecte pentru dezvoltarea profesionala a resurselor umane

ObiectiveStrategii


Beneficiari

Grupuri de interes


ORP1 – formarea continuă prin proiecte de formare resurse umane: CCD, universităţi, proiecte

POSDRU, Calitate, etc.

Propuneri de proiecte pe nevoile de formare.Negocierea unor cursuri de formare prin CCD.Finalizarea cursurilor.Motivarea cadrelor didactice pentru formarea prin grade didactice.

Cadre didactice. Portofoliul comisiei de formare continuă.

ORP2 – Diseminarea informaţiei celor formaţi în

Organizarea de mese rotunde.Schimb de experienţă cu alte şcoli şi

Cadre didactice.Elevi.

Planul de activitate al catedrei.Programul şi tematica C.P.

40



grupurile de interes. între arii curriculare.Informări în C:P.

Proiecte de parteneriat.

ORP3 – Implicarea şcolii în proiecte europene

educaţionale.

Propuneri de proiecte pe nevoile curriculare.Utilizarea experienţei a acesteia în domeniul curricular.

Elevi.Cadre didactice.

Analiza nevoilor şi stabilirea listei proiectelor propuse.

ORP4 – Menţinerea şi diversificarea proiectelor şi programelor extraşcolare.

Implicarea şcolii în proiecte extraşcolare favorabile dobândirii competenţelor impuse de S.P.P.

Elevi.Comunitate.Părinţi/tutori.

Cadre didactice.

Planul de activitate al comisiei diriginţilor.

Tinta 2 - Diversificarea parteneriatelor sociale şi profesionale

ObiectiveStrategii


Beneficiari

Grupuri de interes


ORP5 – Participarea partenerilor şcolii la pregătire profesională şi socială a elevilor.

Negocieri cu agenţii economici.Mese rotunde.Sprijin social.Implicarea partenerilor în activitatea de pregătire practică.Implicarea partenerilor în evaluarea elevilor pe competenţe profesionale.Informarea partenerilor despre principiile calităţii.

Elevi.Agenţi economici.

Piaţa muncii.

Contracte de colaborare. Cu atribuţii şi obiective clare.Graficul întâlnirilor cu agenţi economici.Proceduri de evaluare.

ORP6 – Implicarea instituţiilor ONG ale comunităţii în viţa socială a elevilor

Identificarea elevilor cu nevoi sociale.Negocierea de parteneriate cu ONG-uri şi instituţii de profil.Încheierea de contracte de susţinere cu aceste instituţii .

EleviProfesori cu nevoi sociale.

Lista potenţialilor parteneri.

41



Mecanisme de evaluare şi asigurarea calităţii

DOMENIUL CURRICULAR

42

Ţinta 1

Îmbunătăţirea capacităţii de management al activităţilor didactice la Liceul „Victor Babes”

Elaborarea unor instrumente de evaluare specifice şcolii

faţă de indicatorii de performanţă

Raportul de monitorizare CEAC



DOMENIUL RESURSE UMANE

43

Ţinta 1Creşterea calităţii procesului educaţional prin o mai bună implicare a resurselor umane în viaţa şcolii.

Ţinta 2Îmbunătăţirea calităţii serviciilor oferite de şcoală în

comunitate.

Participarea resurselor umane la cursuri de formare

pentru îmbunătăţirea activităţii după principiile

calităţii.

Activităţi centrate pe principiile calităţii:- extraşcolare- extrabugetare- administrative- sociale- servicii

Sarcini concrete în fişa postului pe principiile de

calitate.

PUI – activităţi didactice ce să ducă la progresul şcolar.

Proceduri de implicare a elevilor la propria educaţie.




44

Ţinta 1Transformarea şcolii astfel încât dotările ei să

răspundă nevoilor educaţionale impuse de cerinţele pieţei muncii şi comunitate, respectiv

cele curriculare.Ţinta 2

Identificarea surselor de finanţare pe termen scurt, mediu şi lung.

Proceduri de evaluare a lucrărilor demarate

Analiza nevoilor funcţie de descriptori de calitate pe

principiile impuse Analiza nevoi de finanţare propriiProceduri de monitorizare şi

avizare a programelor de finanţare

PAS cu priorităţi şi obiective pe termen scurt, mediu şi

lung



DOMENIUL DEZVOLTARE, PROIECTE ŞI RELAŢII COMUNITARE

45

Ţinta 1Creşterea calităţii procesului educaţional prin

realizare de proiecte pentru dezvoltarea profesională a resurselor umane.

Portofoliul coordonatorului de proiecte extrabugetare.

Proceduri de diseminare a informaţiei.

Contracte proiecte europene.Dovezi pentru strategiile propuse.



46

Ţinta 2

Diversificarea parteneriatelor sociale şi profesionale

Analize şi rapoarte de evaluare ale activităţii elevilor

Proceduri de încheiere contracte cu agenţii

economici şi instituţii de consiliere

Contracte şi protocoale


CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-2013

III. PLAN OPERAŢIONAL (MANAGERIAL) 2009-2010

I. Domeniul: Organizaţional

I.1. Subdomeniul: Managementul strategic

T1. Transformarea şcolii astfel încât dotările ei să răspundă nevoilor educaţionale impuse de cerinţele pieţei muncii şi comunitate, respectiv cele curriculare.T2. Identificarea surselor de finanţare pe termen scurt, mediu şi lung.

Obiective Acţiuni Indicatori de performanţă

Evaluare Responsabilităţi Termen

O 1. Stabilirea direcţiilor generale de dezvoltare ale

şcolii.

1. Întocmirea unui proiect de dezvoltare instituţională de lungă durată(4 ani) ancorat în PRAI, PLAI.

PDI Aprobare PDI în C.P

DirectorNoiembrie 2010

2. Întocmirea PAS. şi a PO. PASPO

Analizarea PAS în C.A

Director, CEAC, C.A

Ianuarie 2011

3.Adaptarea planurilor manageriale a responsabililor de comisii după obiectivele generale şi strategiile PAS

Plan managerial, Responsabili Compartimente în concordanţă cu PAS

Analizarea şi adaptarea P.A.S. în comisiile şcolii

Responsabili de catedrăResponsabili comisii

Februarie 2011

47





O 2. Proiectarea şi aprobarea planului

de şcolarizare.

1. Stabilirea în Consiliul de administraţie şi aprobarea Consiliului Profesoral a unui plan de şcolarizare în concordanţă cu nevoile şi strategiile PLAI în funcţie de personalitatea şcolii.

Aprobarea planului propus

Plan propus Director Decembrie 2010

2.Negocierea planului de şcolarizare cu Inspectoratul şcolar.3.Aprobarea planului de către M.E.C.T.S

O 3. Extinderea paletei de servicii oferite de şcoală

1. Identificarea principalelor nevoi de servicii pentru comunitate2. Promovarea unei politici de marketing a serviciilor oferite

Propuneri în C.A. pentru aprobarea acestor tipuri de servicii.

Lista aprobată în C.A.

Consiliul de administraţie

Februarie 2011

O 4. Organizarea şi eficientizarea sistemului de comunicare

internă.

1. Reaprecierea organigramei şcolii.2. Restructurarea consiliului de administraţie şi a comisiilor şcolii.

Organigrama optimă

Existenta listelor cu domeniile de lucru restrâns.

Aprobare în Consiliul de administraţie

Componenţa comisiilor de lucru

Director Noiembrie 2010

Octombrie 2010

48





3. Creerea unor grupuri de lucru restrâns.4. Implicarea C.A. în administrarea şcolii.

Proceduri de lucru realizate.

-Funcţionarea corespunzătoare

O 5. Dotarea sălilor de curs,

laboratoarelor şi cabinetelor după

cerinţele curriculare.

1. Analiza nevoilor pe arii curriculare.2. Utilizarea experienţei proiectelor europene.3. Utilizarea fondurilor extrabugetare pentru aceste nevoi.4. Identificarea altor sume de finanţare decât cele din buget local.

Analiza nevoilor in C.A.

Pregătirea sălilor de clasă corespunzător standardelor în vederea asigurării calităţii în educaţie.


Personalul administrativ

Aprilie 2011

O 6. Amenajarea unui spaţiu optim

pentru desfăşurarea activităţilor

extraşcolare şi extra curriculare.

1. Identificarea spaţiului optim (mansardă, sală de sport).2. Studiu de fezabilitate.3. Identificarea surselor de finanţare.4. Demararea lucrărilor

Proiect de amplasament şi program de utilizare.

Proiect de buget corelat cu necesarul de achiziţii.

DirectoriConsiliul de administraţie

Iunie 2011

49





O8. Reabilitatea salilor de

demonstratii ale şcolii pentru acoperirea nevoilor de pregătire

profesională prin ore de laborator şi pregătire practică

la toate specializările.

1.Studiu de fezabilitate şi proiect de amenajare a atelierului şcolii.2. Identificarea surselor de finanţare.3. Aprobarea proiectelor.4. Demararea lucrărilor.

Proiect de reabilitare

Plan de reparaţiiProiect de buget


Iunie 2011

O9. Imbunatatirea confortului in cladirea I si II

1. Reamenajarea grupurilor sanitare, igienizarea salilor de demonstratii,

Sporirea igienei si reducerea cheltuielilor legate utilitati

Lucrări finalizate DirectorConsiliul de administraţie

Iunie 2011

50



I. 2. Subdomeniul: Management operaţional



O 1. Coordonarea optimă a aplicării

planului managerial

(planului operaţional) în

toate compartimentele.

1. Prelucrarea şi afişarea planului operaţional aprobat.

Informarea tuturor angajaţilor.

Proces verbal în Consiliul Profesoral

Director Noimebrie 2010

2. Corelarea planului operaţional al comisiilor de lucru cu PAS al şcolii.

Toate planurile operaţionale ale comisiilor de lucru corelate cu obiectivele PAS

Analiza din Consiliul de administraţie.

Responsabili comisii

Decembrie 2010

3. Monitorizarea gradului de aplicare al planului operaţional al comisiilor din şcoală, prin CEAC şi Consiliul de administraţie.

Cel puţin 80% din planurile operaţionale ale comisiilor corelate cu planul actual al şcolii.

Raport de analiză CEAC către Consiliul de administraţie.

Bora Emanoil 15 a fiecărei luni

4. Adaptarea unor planuri de îmbunătăţire în vederea atingerii obiectivelor din planul operaţional.

Reducerea punctelor slabe

Rapoarte de monitorizareRaport de evaluare externă

CEAC Periodic, din 3 în 3 luni.

5. Replanificarea acţiunilor neefectuate în semestrul II.

Identificarea activităţilor din planul operaţional

Plan managerial semestrul II

Director Martie 2011

51



nerealizate în semestrul I.

52





O 2.

Reactualizarea RI şi aplicarea lui.

1. Modificarea R.I. după analiza aplicării lui în 2009-2010.

Corectarea unor comportamente din rândul elevilor, cadrelor didactice, părinţilor.

Regulamentul intern centrat pe nevoile şcolii.

Comisia de proiectare R.I.

Octombrie 2010

O 3. Formarea personalului implicat în

managementul şcolii.

Organizarea de cursuri de formare pentru responsabilii de comisii.

Existenta unui program de formare.

Cereri de înscriereAdeverinţe de participare la stagiiCreşterea calităţii actului didactic

DirectorConsiliul de administraţieComisie formare

Mai 2011

O 4. Implicarea activă a

personalului nedidacic în acţiunile de

reabilitare şcoală.

1. Analiza nevoilor anului calendaristic 2010.

Acoperirea cu 30% din nevoile şcolii cu manoperă în regie proprie.

Analiză contabil prezentată în Consiliul de administraţie.

Martie 2011

2. Identificarea nevoilor pe care şcoala le poate acoperi din resurse proprii.



Martie 2011

3. Identificarea resurselor financiare.



Martie 2011

4. Stabilirea unui plan de acţiune pentru acoperirea cu 30% a nevoilor şcolii.

Acoperirea cu 30% din nevoile şcolii cu manoperă în regie

Analiză contabil prezentată în Consiliul de

Martie 2011

53



proprie. administraţieObiective Acţiuni Indicatori de

performanţăEvaluare Responsabilităţi Termen

O 5. Întărirea capacităţii de management, planificare şi

monitorizare a responsabilităţilor

comisiilor.

Elaborarea unor proceduri de lucru şi managementul proceselor de planificare, implementare şi monitorizare.

Liste de responsabilităţiFişa postului

Procedurile DirectorConsiliul de administraţieComisia de evaluare şi asigurarea calităţi

Octombrie 2010

O 6. Elaborarea unor instrumente de lucru

interne specifice fiecărui compartiment

în vederea eficientizării activităţii.

Eficientizarea activităţii personalului nedidactic

Creşterea cu 50% a eficienţei activităţii şcolii în toate compartimentele.

Tipuri de instrumente pe compartimente

Responsabil compartimente

mai 2011

O 7. Mediatizarea şcolii în comunitate.

1. Stabilirea în planul managerial al fiecărui compartiment cu activităţi de mediatizare a şcolii.

Creşterea prestigiului şcolii.

Planurile manageriale.

Responsabil compartimente

Aprilie 2011

2. Participarea la activităţi de mediatizare

Existenţa unui program de marketing.

Lista acţiunilor în comunitate.

Comisia de publicitate şcoală.

Mai 2011

O 8. Asigurarea unui sistem de protecţie şi securitate a elevilor şi angajaţilor în vederea asigurării condiţiilor optime de învăţare.

1. Planificarea activităţilor de pază

Existenţa sistemului Plan de pază Contabil sef Octombrie 2010

2. Programul serviciului în şcoală

Existenţa sistemului Regulamentul intern, capitolul Serviciul în şcoală.

Comisia de organizare a serviciului în şcoală.

Octombrie 2010

3. Implementarea unui sistem de supraveghere în colaborare cu instituţii specializate sau în regie

Sistemul implementat

Director Mai 2011

54



proprie

I. 3. Subdomeniul: Managementul personalului

T 1. Îmbunătăţirea capacităţii de management al activităţilor didactice la Liceul „Victor Babes”



O 1. Utilizarea fondurilor

structurate în formarea continuă.

1. Creerea echipei de redactare.2. Redactarea unor proiecte din acest domeniu

Evidenţa formării continue

Proces verbal de constituireProiecte

DirectorContabilitate

Noiembrie 2010

O 2. Formarea continuă prin proiecte de

formare resurse umane: CCD, universităţi,

proiecte POSDRU, Calitate etc.

1. Propuneri de proiecte pe nevoile de formare.2. Negocierea unor cursuri de formare prin C.C.D.3. Finalizarea cursurilor.4. Motivarea cadrelor didactice pentru formarea prin grade.

Ponderea participantilor la cursuri de formare.

Certificate, adeverinţe care atestă participarea la aceste stagii.

Comisie formare - responsabil

Permanent

O 3. Diseminarea informaţiei celor

formaţi în grupurile de interes.

1. Organizarea de mese rotunde.2. Schimb de experienţă cu alte şcoli şi între arii curriculare.3. Informări în C.P.

Ponderea cadrelor didactice care beneficiază de aceste informaţii.

Procese verbale de activitate

Director Şefi arii curriculare

Lunar

O 4. Proiectarea planului de

încadrare cu personal calificat

1. Încheierea de contracte individuale

Contracte pentru întreg personalul.

Aprobarea contractelor în Consiliul de administraţie.


55


CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-2013în funcţie de toate

nevoile interne.


Evaluare Responsabilităţi

Termen

O 4. Proiectarea planului de

încadrare cu personal calificat în

funcţie de toate nevoile interne.

2. Stabilirea sarcinilor concrete pe fişa postului.

Existenţa fişei postului

Fişa postului pentru personalul:- didactic- didactic auxiliar- nedidactic

Secretar şef Noiembrie 2011

3. Negocierea planului de încadrare cu Inspectoratul Şcolar.

Planul de încadrare cu 100% calificaţi.

Plan de încadrare în conformitate cu legislaţia.


O 6. Menţinerea şi diversificarea proiectelor şi programelor extraşcolare.

1. Implicarea şcolii în proiecte extraşcolare favorabile dobândirii competenţelor impuse de S.P.P.2. Colaborarea cu alte ITP-uri cu privire la experienţa în învăţare.

Planul de activitate al comisiei diriginţilor.3 proiecte cu şcoli de profil

Ofertă corespunzătoare în conformitate cu nevoile elevilor.Diseminarea informaţiei. (PV)

Coordonator proiecte şi programeŞef catedră

Octombrie 2010

Trimestrial

O 7. Evaluarea personalului

1. Stabilirea strategiei.2. Stabilirea fişelor de evaluare pentru toate categoriile de personal.3. Autoevaluarea4. Acordarea calificativelor în Consiliul de adinistraţie după strategia stabilită.

Aprecierea obiectivă a activităţii întregului personal.

Proceduri

Fişă de evaluare

P.V. al Consiliului de administraţie

CEAC

Director

Aprilie 2011

O 8. Monitorizarea planurilor

1.Participarea cadrelor didactice la proiecte lucrări, cercetare

Proiecte, lucrări, cărţi de

Portofoliu Şef catedră Ianuarie, mai 2011

56



individuale de dezvoltare

profesională a cadrelor didactice

ştiinţifică, cărţi de specialitate. specialitate.

II. Domeniul: Eficacitate educaţională

II.1.Subdomeniul: Curriculum

T 1. Îmbunătăţirea capacităţii de management al activităţilor didactice la Liceul „Victor Babes”



O 1. Desfăşurarea orelor didactice în

Conformitate cuprevederile

proiectelor unitatilor de

invatare

1 .Implementarea unui sistem de interasistenţe pentru monitorizarea activităţilor didactice.2. Implicarea comisiei de calitate în anliza fişelor de observaţie în vederea proiectării unui plan de îmbunătăţire

Graficul de observare a lecţiilor

Grafic de interasistenţeFişe de observare a lecţiilor

Portofolii

Director

Şefi comisii

Permanent

O 2. Creşterea eficienţei orelor de

dirigenţie.

Eficientizarea orelor de dirigenţie.

Proiectarea orelor de dirigenţie

Fişe de observare

Coordonatopr proeicte educativeComisia diriginţilor

Permanent

O 3. Cuprinderea elevilor în formele

1. Repartizarea elevilor din clasa a-IX-a.

Respectarea numărului de elevi pe clasă.

Cataloage Diector Lunar

2. Monitorizarea transferurilor Legalitatea Registru de Director Permanent

57



de educaţie stabilite legal

transferului. transferuri3. Stabilirea orarului pentru orele de practică şi laborator pe module şi toată durata anului şcolar.

Proiectarea orarului de practică şi laboratoare pentru învăţământul de specialitate.

Grafic Responsabil Comisie tehnică: Gorgan Ana

Octombrie 2010



O 4. Implementarea curriculumui

naţional.

1. Identificarea planurilor cadru de învăţământ impuse pentru anul şcolar 2010-2011

Aplicarea 100% a prevederilor curriculare.

Ordine de ministru

Resonsabili arii curriculare

Octombrie 2010, sem.IFebruarie 2011, sem.II

2. Proiectarea didactică în funcţie de competenţele curriculare impuse.

Proiectare după competenţe

Proiecte didactice Director Octombrie 2010Februarie 2011

3. Implementarea curriculară şi revizuirea la nivelul fiecărei discipline.

Adaptarea activităţii didactice după prevederile P.U.I.

Analiza proiectării unităţilor de învăţare.

Responsabili arii curriculare

Lunar

4. Utilizarea soft-urilor curriculare.

100% utilizate Lecţii desfăşurate în AEL.

Director Lunar

5. Utilizarea experienţei formării în domeniul curricular.

Prevederile PM al catedrei

Proces verbal de diseminare

Responsabili comisii metodice

Aprilie 2010

O 5. Proiectarea activităţii

extracurriculare şi extraşcolare în

1. Proiectarea planului de activităţi extracurrculare.2. Proiectarea planului de activităţi extraşcolare.

Creşterea competenţelor elevilor.

Planul managerial al responsabilor educativi.

Coordonator educativ

Noiembrie 2010

58



completarea activităţilor curriculare.

3. Analiza lor în comisia diriginţilor.4. Analiza impactului acestor activităţi asupra elevilor.



O 6. Documentare curriculară şi

examene naţionale 2011.

1. Creerea la nivelul fiecărei arii curriculare a unei baze de documentare curriculară.2. Nominalizarea unei comisii pentru diseminarea în rândul elevilor a prevederilor metodologice pentru examenele de nivel III şi III avans, resectiv BAC.

Creşterea gradului de informare în rândul profesorilor şi elevilor.

Dosare de documentare


Iunie 2011

O 7. Eficientizarea planurilor de

îmbunătăţire a programelor de

învăţare

1. Întocmirea unui plan de îmbunătăţire semestrial la nivelul catedrei funcţie de punctele slabe identificate în fişele de observare ale lecţiei.2. Reproiectarea didactică după acţiunile planului de îmbunătăţire.3. Reevaluare

Creşterea progresului şcolar cu 10% semestrial.

Plan de îmbunătăţireProiectarea didacticăRezultate reevaluare


Ianuarie, mai, 2011

59



II.2.Subdomeniul: Ofertă educaţională

T1. Creşterea calităţii procesului educaţional prin o mai bună implicare a resurselor umane în viaţa şcolii.T2. Îmbunătăţirea calităţii serviciilor oferite de şcoală în comunitate.



O1. Coordonarea strategiei de

dezvoltare a ofertei educaţioale pe termen lung.

1. Cuprinderea în PAS a strategiilor de dezvoltare pe termen lung.2. Stabilirea unor acţiuni concrete la nivelul şcolii.

PAS cuprinde referiri la dezvoltarea strategiei ofertei educaţionale.

PAS Director Martie 2011

O2. Coordonarea implementării şi

promovării ofertei educaţionale.

1. Întocmirea schemelor orare. Scheme orare Scheme orare Comisia pentru curriculum

Noiembrie 2010

2. Procedură de promovare a ofertei

Procedura Comisia de curriculum

Noiembrie 2010

O3. Elaborarea planului de

şcolarizare în concordanţă cu

strategia de

1. Elaborarea proiectului planului de şcolarizare, tinând cont de opţiunile elevilor.2.Popularizarea planului de şcolarizare.

Existenţa planului de şcolarizare în concordanţă cu prevederile în

Oferta curriculară în conformitate cu planul judeţean, pliante şi târguri de

DirectorConsiliu de administraţie -Comisie de popularizare

Aprilie 2011

60


CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-2013dezvoltare a şcolii. vigoare. oferte

educaţionale.

II.3.Subdomeniul: REZULTATELE ÎNVĂŢĂRII



O 1. Creerea condiţiilor pentru

dezvoltarea performanţelor

elevilor.

1. Selecţia elevilor2. Activitate diferenţiată3. Înregistrarea şi precizarea progresului şcolar4. Implicarea elevilor la propria educaţie.5. Participare la concursuri, olimpiade, sesiuni, târguri.6. Motivarea şi stimularea elevilor cu progres şcolar.7. Monitorizarea stării de disciplină.

Proceduri

Activităţi didactice

Premii

Rapoarte de analiză la nivelul catedrelor

Cadre didactice

Diriginte

Comsia de disciplină

Februarie 2011

O 2. Creşterea promovabilităţii la

examenele naţionale nivel III ,

III avansat şi de bacalaureat.

1.Evaluarea pe competenţe.2.Munca diferenţiată centrată pe nevoile elevilor.3.Cresterea procentului de promovabilitate al bacalaureatului pentru elevii de la forma de

Teste de evaluareProiecte didacticeProcentul de promovabilitate al absolvenţilor

Procentul de promovabilitateListeRezultate examen Bacalaureat

Cadrele didacticeConsiliul profesoral

Permanent

61



invatamant FR de cel al absolvenţilor de liceu zi .

O 3. Creşterea nivelului de

calificare în rândul absolvenţilor.

Creşterea nivelului de calificări / specializări pentru adaptarea la dezvoltarea economică regională

Proiectul planului de şcolarizare

Rezultate examene de certificare a competenţelor

Cadrele didacticeMaiştri instructoriDirectori

Permanent



O 4. Îmbunătăţirea rigurozităţii evaluărilor

rformative şi sumative.

Rezultatele evaluărilor să ofere elevilor posibilitatea de aşi forma o imagine clară asupra rezultatelor lor. Sprijin acordat elevilor pentru a deprinde abilităţi şi cunoştinţe care să le dea posibilitatea evaulării propiei activităţi.

Cunoaşterea de către elevi la timp şi obiectiv a rezultatelor evaluărilor.Implicarea elevilor la cel puţin 50% din evaluări.

Portofoliile elevilor

Fiecare cadru didactic

Între 25-30 a fiecărei luni.

62



III. Domeniul: Managementul calităţii



O 1. Desfăşurarea activităţii CEAC în

conformitate cu legislaţia în

vigoare.

1. Organizarea CEAC.2. Cuprinderea CEAC în organigramă.3. Proiectarea strategiei/ regulamentului de funcţionare CEAC.4. Întocmirea planului operaţional al CEAC.

Desfăşurarea activităţilor CEAC pentru creşterea calităţii în activitatea şcolii.

OrganigramăRegulamentul de funcţionare al CEAC.Planul operaţional al CEAC.

CEAC Februarie 2011

63



O 2. Implementarea procesului de

monitorizare şi autoevaluare

internă după noile reglementări impuse de ARACIP.

1. Proiectarea unei proceduri de monitorizare internă periodică.2. Aplicarea procedurii de monitorizare internă.3. Întocmirea raportului de monitorizare.4. Proiectarea procedurii de autoevaluare.5. Aplicarea procedurii de autoevaluare.6. Întocmirea raportului de autoevaluare internă.

Desfăşurarea activităţilor şcolii în conformitate cu descriptorii de calitate impuşi de cele 7 principii.

Raport de monitorizare

Raport de autoevaluare

CEAC Din 3 în 3 ani

Noiembrie 2010



O 3. Alinierea activităţii şcolii la principiile calităţii.

1.Proiectarea PAS ca rezultat al muncii în echipă.2.Analiza rapoartelor de monitorizare cu proiectarea unor planuri de îmbunătăţire.3.Dinamizarea activităţii CEAC.4.Rigurozitatea întocmirii raportului de autoevaluare.

Cel puţin 15% din personalul implicat în proiectarea PAS.Plan de îmbunătăţire pentru punctele slabe.Procedură de întocmire a raportului de autoevaluare.

PASRapoarte de autoevaluare şi monitorizare

Comisia de evaluare şi asigurarea calităţii Directori

Permanent

64



O 4. Ameliorarea punctelor slabe din

raportul de autoevaluare.

1. Proiectarea PAS-ului pentru anul şcolar următor pentru punctelor slabe.2. Activităţi orientate pe îmbunătăţirea activităţii. domeniilor identificate cu puncte slabe.

Plan de îmbunătăţire după raportul de evaluare externă.Activităţi în planul de îmbunătăţire.

Planuri de îmbunătăţire a activităţii

Comisia de evaluare şi asigurarea calităţiiDirectori

O 5. Monitorizarea şi implementarea

procedurilor interne.

1. Proiectarea unei proceduri de monitorizare a eficienţei procedurilor interne.2. Analiza modului de aplicare a procedurilor interne.3. Îmbunătăţirea punctelor slabe prin reproiectarea procedurii.

Aplicarea tuturor procedurilor în vederea optimizării activităţii.

ProceduriAnalizePlanuri de îmbunătăţire

CEAC Semestrul IDecembrie 2010

Semestrul IIAprilie 2011

65


CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7

PAS 2009-2013

B. Planul de parteneriat al şcolii

În cadrul politicii de parteneriat a şcolii se desprind 4 direcţii:1. Parteneriat educaţional2. Parteneriat profesional3. Parteneriat social.4. Parteneriat comunitar

Parteneriat comunitar

Din punct de vedere al integrării şcolii în viaţa comunităţii se desfăşoară următoarele tipuri de parteneriate:

a) Primăria municipiului Cluj-Napoca:

- Finanţarea de bază şi complementară în calitatea de ordonator principal de credite

- Reparaţii capitale clădiri (zugrăveli interioare,reparaţii, hidroizolaţii, reabilitări exterioare la clădiri, reparaţii instalaţii electrice şi termice)

- Închirieri- Gestionare venituri extrabugetare- Organizare evenimente culturale şi premiere elevi- Sprijin pentru organizare sectii de votare- Amenajare spaţii verzi- Activităţi ecologice

b) Inspectoratul şcolar judeţean:

- Consiliere curriculum- Consiliere politici şi strategii MECI- Inspecţii curente- Informaţii curente- Finanţare complementară (dotări), investiţii- Formare continuă

c) Poliţia de proximitate

MotivaţieAvând în vedere planul de acţiune privind prezervarea climatului de ordine şi siguranţă publică în zona unităţilor de învăţământ şi pentru prevenirea actelor antisociale şi a faptelor cu violenţă în acest mediu se întocmesc parteneriate de colaborare la nivelul Secţiei III Poliţie şi unităţilor de învăţământ de pe raza de competenţă, părţile implicate în semnarea acestui parteneriat, printr+o acţiune concertată urmăresc limitarea efectelor comportamentului antisocial în rândul copiilor şi adolescenţilor,

66



PAS 2009-2013diminuarea delicvenţei juvenile şi educaţia antiinfracţională a grupului ţintă.

Obiective- Cunoaşterea problemelor sociale, economice, etnice, culturale şi

confesionale cu care se confruntă comunitatea- Crearea unui cadru optim de discuţii care să permită aproprierea de

comunitate a celor două instituţii- Reducerea numărului de infracţiuni şi a altor fapte antisociale comise

de copii şi adolescenţi- Prevenirea violenţei în şcoli şi familii, în care participanţii sunt atât

autori sau victimePrevenirea apariţiei consumului de droguri sau alte substanţe halucinogene în instituţiile de învăţământ de pe raza de competenţă.

d) Jandarmerie

1. Denumirea acţiunii: Prevenirea faptelor antisociale în rândul elevilor din cadrul instituţiilor de învăţământ preuniversitar în spectrul ordinii publice.

2. Prezentarea faptelor de natură contravenţională şi infracţională care pot fi săvârşite de tineri , precum şi consecinţele săvârşirii acestor fapte.

3. Parteneriate situaţii de urgenţă

e) Agenti economici

67



UNITATEA SCOLARA

Domeniile de pregătire şi calificările din planul de şcolarizare 2007/2008

(învăţământ de zi)1) PARTENERI SOCIALI 2)

Convenţie de

practică3) Alte colaborari4)

Observaţii 5)

Denumirea şcolii

Localitatea Nivelul de calificare

Domeniul de pregatire /

profilul

Calificarea

Nr. d

e el

evi î

nscr

işi Denumirea

organizaţiei partenere

Localitatea

Număr de elevi în practică

Repr

ezen

tare

in

Cons

iliul d

e ad

min

istra

ţie a

l sco

lii Cu

rricu

lum

in d

ezv.

lo

cala

Orie

ntar

ea c

arie

rei

Sprij

in p

entru

ele

vi

Form

area

pro

feso

rilor

Dota

rea

scol

ii

Form

area

adu

ltilor

Partn

eria

t in

cadr

ul

unor

pro

iect

e

Alte

le

1 2 3 4 5 6 7 8 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20Liceul Victor

BabesCluj-Napoca

3 Tehnologica-Servicii

Tehnician in turism 60

SC Madison Travel Srl Cluj-Napoca 10

Asigura conditiile necesare efecturarii stagiului de practica scolara a elevilor

SC Ave Tour Srl Cluj-Napoca 10


sc Unita Tour Srl Cluj-Napoca 10


sc Voiaj Voiaj Srl Cluj-Napoca 10


SC Calibra Srl Cluj-Napoca 10


SC Alina Tour Srl Cluj-Napoca 10


3+Sanatate si asisrenta

pedagogica

Asistent de farmacie 83 Farmacia

"Remedium" Cluj-Napoca 43 x x

-Asigură locuri de muncă pt. absolvenţi de nivelul 3 de calificare; Asigura spatiul si materialele necesare efecturarii stagiului de practica

68



Farmacia "Clinicilor" Cluj-Napoca 40 x x


Asistent medical

generalist110

Spitatlul judetean Cluj-Napoca 22 x


Spitalul de adulti Cluj-Napoca 22 x


Spitalul de copii Cluj-Napoca 22 x


Institutul inimii Cluj-Napoca 22


69



PAS 2009-2013

A. PARTENERIAT SOCIAL-EDUCAŢIONAL

IV. CONSULTAREA, MONITORIZARE, REVIZUIRE

Consultarea

Acest proiect este expresia unei gândiri şi decizii colective, fiind rodul unei echipe de proiect care a valorificat foarte bine experienţa fiecărui individ pe baza cunoaşterii preferinţelor şi a înclinaţiilor spre un anumit rol în echipă, ceea ce a permis valorificarea optimă a potenţialului fiecărui membru din echipă

Complexitatea situaţiilor, dinamica grupurilor de interese au determinat etalarea unor valori şi norme de bază, cum ar fi : încredere şi respect, onestitate, cooperare dar şi competiţie, creativitate, dreptate, respect de sine şi respectul echipei, asumare de riscuri, colegialitate etc.

În vederea elaborării PAS – ului, echipa de proiect a beneficiat de informaţiile oferite de PLAI şi PRAI . Consultarea acestor documente a oferit informaţii preţioase referitoare la direcţiile de dezvoltare şi la liniile de relevanţă ale învăţământului din zona de nord-vest şi din judeţul Cluj.

Au fost consultate şi analizate şi documente referitoare la dotarea existentă în momentul planificării, pentru a putea proiecta necesarul pentru perioada vizată prin proiect.

În stabilirea unui management de curriculum anticipativ şi strategic de un real folos au fost planul de şcolarizare, planurile de învăţământ precum şi programele şcolare pentru fiecare specializare pe care şcoala o realizează în anul şcolar 2005-2006

În derularea activităţilor comune din cadrul echipei de proiect a fost preferat un stil managerial practic şi logic, cu deosebită grijă pentru realizarea sarcinilor primite, fără a fi neglijate elemente ce ţin de imaginaţie şi creativitatea.

70



PAS 2009-2013

Consultarea Consiliului Profesoral in vederea elaborarii PAS 2009-2013

PROCEDURA

SCOP: Elaborarea unui PAS in urma consultarii membrilor Consiliului Profesoral, luarii in considerare a propunerilor si avizarea lui.

OBIECTIVE: O1 implicarea eficienta a celor responsabili O2 responsabilizarea persoanelor implicate O3 discutarea proiectului de PAS in CP

O4 avizarea lui de catre CP ARIA DE CUPRINDERE: Toate compartimentele, CEAC, Sefi compartimente, Director, CA, CP RESPONSABIL PROCEDURA:Director, ACTIVITATI: 1 analiza PLAI/PRAI de catre CEAC pentru stabilirea principalelor directii de dezvoltare 2 realizarea unei analize SWOT la nivelul scolii de catre sefi compartimente 3 stabilirea de catre Director a principalelor tinte/strategii/obiective dupa concluziile analizei SWOT 4 stabilirea de catre CA a unui colectiv de lucru in vederea intocmirii unui plan operational dupa nevoi/compartimente

5 analizarea informatiilor si intocmirea unui Plan de Dezvoltare Institutionala de catre Director

6 analizarea PDI in CA7 intocmirea Planului de Actiune al Scolii8 avizarea PAS in CA9 avizarea PAS in CP10prelucrarea PAS in toate compartimentelor

71



PAS 2009-2013

72



PAS 2009-2013

analiza PLAI/PRAI de catre CEAC pentru stabilirea principalelor directii de dezvoltare

realizarea unei analize SWOT la nivelul scolii de catre sefii de compartimente

stabilirea de catre Director a principalelor tinte /strategii/obiective de catre Conducere

stabilirea de catre CA a unui colectiv de lucru invederea intocmirii unui plan operational

analizarea informatiilor si intocmirea unui Plan deDezvoltare Institutionala de catre Conducere

Analiza PDI in CA si avizarea lui

Daca este avizat DA Daca NU este avizat

Intocmirea PAS

Avizare PAS in CA

Daca NU este avizat Daca este avizat DA

Avizare PAS in CP

Daca NU este avizat Daca este avizat DA

Prelucrarea pe compartimente

73



PAS 2009-2013

MonitorizareaMonitorizarea acestui plan se va realiza pe parcursul anului şcolar 2010-

2011 urmărindu-se mobilizarea eficientă a resurselor umane (profesori, elevi, părinţi) şi non-umane în vederea realizării indicatorilor de performanţă ce revin fiecărui obiectiv

În procesul de monitorizare se urmăreşte : - comunicarea clară a obiectivelor şi concertarea tuturor eforturilor

pentru realizarea lor- mobilizarea exemplară a factorilor implicaţi în realizarea obiectivelor- analiza unor soluţii în împrejurări complexe ce apar în derularea

proiectelorCa instrumente de monitorizare se folosesc : - observaţiile- discuţiile cu elevii- asistenţa la ore- sondaje scrise şi orale- întâlniri in cadrul comisiilor metodice din şcoală, consiliu de

administraţie, consiliu profesoral, etc.

Evaluarea

Evaluarea acestui plan managerial se va face atât pe parcursul derulării lui şi mai ales la finele anului şcolar 2010-2011 când se vor inventaria indicatorii de performanţă şi se vor face corecturile necesare pentru un plan managerial viitor adaptat evident situaţiilor ce se impun la momentul potrivit.

Instrumente de evaluare

Evaluarea acestui proiect nu poate să-si propună altceva, decât proceduri prin care să se poată stabili următoarele :

raportul dintre performanţele obţinute şi cele intenţionate acţiuni corective în situaţii când performanţa mai mică decât

aşteptărileEvaluarea va fi făcută cu accent pe dezvoltarea sistemului de competenţe,

folosind ca instrumente de evaluare următoarele:

autoevaluare interevaluari declaraţii de intenţii interviuri de evaluare observaţii folosind ghiduri de observaţie fiţe de apreciere diferite rezultate materiale ale aplicării proiectului

În toate evaluările care se referă la planificarea activităţilor din prezentul proiect al şcolii, se va acorda atenţie următoarelor elemente :

respectarea misiunii şi a scopurilor urmărirea respectării etapelor propuse prin proiect analiza formulării obiectivelor pentru fiecare ţintă în parte corelaţia dintre resurse si obiectivele alese

74



PAS 2009-2013 stabilirea corectă a indicatorilor de performanţă şi a modalităţilor

de evaluare în cadrul fiecărei ţinte

Responsabilităţi

Responsabilităţile pentru actul de evaluare menit să furnizeze factorilor care gestionează activitatea de învăţământ informaţiile privind modul şi etapele de realizare a obiectivelor propuse, sunt distribuite astfel :

- Managerii pentru obiectivele legate de oferta educaţională , inserţia absolvenţilor pe piaţa muncii şi parteneriate

- Responsabilii comisiilor metodice pentru creşterea randamentului şcolar.

- consilierul educativ pentru problemele de educaţie din şcoală, cât şi pentru cele legate de activităţile extraşcolare şi extracurriculare

- prof. Pelea Mirela pentru probleme de protecţia muncii ,PSI si medicina muncii

- prof. Gorgan Ana pentru realizarea competenţelor specifice specializării, prevăzute în standardele de pregătire profesională

Indicatorii de performanţă

Prin perspectivă managerială o evaluare corectă şi oportună este menită să asigure o funcţionare optimă sistemului de formare din şcoală. Dintre posibilii indicatori de performanţă amintim :

- furnizarea unor informaţii utile despre starea sistemului de formare din şcoală

- stabilirea unor criterii obiective ca termeni de referinţă în evaluare pentru atribuirea de semnificaţii datelor obţinute prin evaluare şi emiterea de judecăţi de valoare

( aprecieri obiective )- enunţuri prin care să fie prezentate sintetic datele şi concluziile ce se

desprind din evaluare.- adoptarea unor decizii corecte pentru reglarea sistemului atunci când

prin monitorizare şi evaluare se impune acest lucru - realizarea misiunii şcolii

75



PAS 2009-2013

ANEXA 1

REALIZĂRILE 2009-2010

RAPORTSTAREA INVĂŢĂMANTULUI LA

LICEUL „VICTOR BABES”

Anul şcolar 2009-2010 a reprezentat anul scolar in care a continuat aplicarea principiilor educatiei incluzive, incercandu-se oferirea de sanse egale pentru toate categoriile de participanti la actul educational, precum si anul continuării reformei efective, reale, prin aplicarea prevederilor privind calitatea in educatie la toate nivelurile de organizare şi funcţionare a şcolii, strategii concordante cu nevoile învăţământului şi ale societăţii civile în etapa dată şi viitoare.

Astfel, si in anul scolar trecut, s-au îmbunătăţit/modificat planurile-cadru pentru liceu, precum si noile programe scolare, s-a micşorat numărul de manuale alternative, eliminându-se cele al căror conţinut ştiinţific era greu accesibil elevilor, s-a continuat aplicarea noului regulament de organizare şi funcţionare a unitătilor învăţământului preuniversitar, precum si a metodologiei de organizare pentru tezele cu subiect unic, examenul de bacalaureat si cel de certificare a competentelor profesionale/absolvire a invatamantului tip SAM si postliceal, precum şi alte acte normative având ca scop reglarea continua a procesului didactic, a continuat si s-a imbunatatit implementarea prevederilor Legii calitatii in educatie. Totodata, prin continuarea procesului de descentralizare a invatamantului,Clujul, ca si judet pilot, si deci si unitatea noastra scolara, au continuat pasii pe acest drum.

Principalele obiective si directii de actiune, precum si indicatorii de performanta corespunzatori, cuprinse in planurile manageriale anual si semestriale au fost, pe domenii:

DOMENIUL MANAGEMENT Obiective specifice

Creşterea eficienţei în planul proiectării, implementării, monitorizării şi evaluării întregii activităţi din şcoală

Practicarea unui management implicativ şi transformaţionalIndicatori de performanţă

Programe de activitate concrete şi realiste Relaţii funcţionale de subordonare şi colaborare (organigrama) Puncte de vedere unitare, acţiune comună, reducerea diferenţelor de opinii în

privinţa aplicării/respectării regulamentelor

76



PAS 2009-2013 Impact pozitiv asupra calităţii educaţiei Grad de satisfacţie ridicat al actorilor şi partenerilor educaţionali

DOMENIUL CURRICULUMObiective specifice

Optimizarea procesului de predare-învăţare la toate nivelurile de învăţământ din şcoală, cu accent pe calitatea educaţiei

Accentuarea aspectului formativ al activităţilor centrate pe elev, dezvoltarea competenţelor-cheie şi a capacităţilor de transfer. Formarea lor în ideea necesităţi de a învăţa pe parcursul întregii vieţi.

Înţelegerea noului rol al profesorilor şi fundamentarea unei relaţii autentice de parteneriat profesor-elev

Diversificarea modalităţilor de evaluare şi reglare/remediere Creşterea calităţii stării de disciplină în rândul elevilor, conştientizarea de către

aceştia a ideii de apartenenţă la comunitatea şcolară şi formarea lor în spiritul responsabilităţilor privind participarea la redefinirea ethosului şcolii.Indicatori de performanţă

Creşterea procentului de promovare cu 2% pe ansamblul şcolii; creşterea cu 3-4% a mediilor peste 5.

Creşterea procentului de orientare a eleviilor spre activităţile de excelenţă cu 5 % şi a procentului celor care obţin premii şi menţiuni la olimpiadele şi concursuri cu cel puţin 5%

Obţinerea promovabilităţii de minimum 98% la examenul de bacalaureat la secţia zi şi 70% la secţia FR a liceului

Reducerea cu minimum 10% a absenţelor, eradicarea abandonului şcolar şi a situaţilor de exmatriculare

Cuprinderea a cel puţin 50% dintre elevi în echipe de proiecte şi programe şi în activităţi extracurriculare şi extraşcolare

DOMENIUL RESURSE UMANEObiective specifice

Creşterea calităţii pregătirii metodice şi profesionale a cadrelor didactice pentru realizarea calităţii în educaţie

Formarea unei atitudini pozitve faţă de elevi, a unei mentalităţi de deschidere şi receptivitate legată de abordarea relaţiei profesor-elev în concordanţă cu politica şcolii

Conceperea şi implementarea unei strategii coerente şi eficiente de recrutare, motivare, dezvoltare, licenţiere a personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic, în conformitate cu principiile descentralizării.

Implicarea unui numar crescut fata de anii anteriori de cadre didactice participante la activitati de formare si perfectionare prin grade didactice si alte modalitatiIndicatori de performanţă

Participarea a 50% din totalul cadrelor didactice, până la sfârşitul anului şcolar la cel puţin un modul de formare/perfecţionare, astfel încât, însumat pe ultimii 3 ani, întreg personal didactic să fi parcurs cel puţin o activitate de formare

Scăderea cu 1% a situaţiilor conflictuale sau a barierelor de comunicare apărute între cadrele didactice şi elevi sau intre elevi

77



PAS 2009-2013 Realizarea unei strategii de recrutare, motivare, dezvoltare şi licenţiere a

personalului (criterii şi instrumente)şi aplicarea ei, în mod experimental, în cazul angajării pe posturi vacante şi a licenţierii unor persoane (în funcţie de situaţie)

DOMENIUL RESURSE FINANCIARE ŞI MATERIALEObiective specifice

Amelioararea ambientului şcolar, crearea cadrului pentru desfăşurarea unui învăţământ de calitate

Eficientizarea administrării bazei materiale Identificarea de oportunităţi de dezvoltare şi prin venituri proprii

Indicatori de performanţă Repararea, igienizarea şi modernizarea coridoarelor si salilor de clasa de la

etajul II, inlocuirea ultimelor usi de la salile de clasa cu altele noi, de stejar Creşterea veniturilor proprii şi a sumelor provenite din sponzorizări cu cel puţin 5

% Includerea şcolii în proiectele guvernamentale girate de MedC prin ISJ

(reabilitare şcoli, altele), realizarea studiilor de fezabilitate

DOMENIUL RELAŢII CU COMUNITATEAObiective specifice

Cunoaşterea şi aprecierea şcolii în comunitate, creşterea prestigiului Validarea rolului instituţiei de furnizor de servicii pentru comunitate Atragerea partenerilor comunitari capabili şi dornici să susţină financiar şi logistic

creşterea calităţii educaţiei realizate de către şcolaăIndicatori de performanţă

Atragerea de elevi cu în invatamantul postliceal a caror preagtire de baza sa respecte conditiile cerute de normele CDA

Atragerea, în învăţământul liceal, a elevilor cu medii de absolvire a clasei a VIII-a cu 5% mai mare decât în anul trecut scolar, ca urmare a creşterii prestigiului şcolii şi a unei decizii juste în privinţa orientării şi fundamentării planului de şcolarizare

Alegerea şcolii de către comunitate pentru un anumit tip de servicii furnizate, în special în domeniul activităţilor extracurriculare organizate în vacanţele şcolare

Am reamintit toate acestea pentru ca, in urma analizei pe care o vom face, sa identificam atat plusurile, pentru care ne bucuram, cat si minusurile pe care ni le asumam si dorim sa le corijam.

Analiza modului de materializare a obiectivelor propuse pentru anul şcolar precedent evidenţiază următoarele aspecte:

în domeniul reformei curriculare: selectarea în cadrul catedrelor şi utilizarea celor mai eficiente manuale

alternative, utilizarea strategiilor didactice moderne, formative ţintite pe obiectivele operaţionale; exemple pozitive in acest sens constituind cazul doamnelor prof. M. Anghel, V. MOldovan, Buta A, , D. Morar, C. Marginean, Kiss M, Pop M

antrenarea cadrelor didactice în forme de perfecţionare prin grade didactice . gradul II- prof. Pop M, prof. Matan E, prof. Buta A, gradul I- prof. Morar D, prof. Marginean C.). La majoritatea inspecţiile si preinspectiile s-au acordat calificative

78



PAS 2009-2013maxime iar examenele respective au fost luate cu foarte bine drept pentru care le felicităm!) Desigur, au existat şi alte activităţi ale formării continue-activităţi metodice la nivel de oraş, şcoală etc- participarea la modulelor Magister II pt prof. Serban C si Kiss M, cursurile de „Formare profesori pentru evaluare BAC ”- prof. Crisan Mihaela, prof. Anghel M, cursurile de informatica- prof. Fekete M, Paraschiv E, Serban N,

finalizarea acolo unde a fost cazul a programelor şcolare pentru disciplinele opţionale şi a suporturilor de curs sau alte materiale. Stim foarte bine ca nu se pot face propuneri de opţionale dacă nu există programă aprobată de inspectorul de specialitate! Toate cadrele didactice au avut şi au obligaţia de a cunoaşte planurile-cadru, programele corespunzătoare specialităţii ( atentie- programele pentru clasele a XII-a- modificate ) şi metodologia de utilizare-aplicare a acestora inclusiv a CDŞ-ului precum şi ajustările făcute pe parcurs.

în domeniul interacţiunii şcolii cu alte şcoli, cu mediul economic înconjurător, cu mediul administrativ, cultural s-au intreprins următoarele:

s-a stabilit planul de şcolarizare în acord cu rezervele demografice, economice şi proiectele de dezvoltare locală, inregistrandu-se, din pacate, ca si o

continuare a ceea ce a debutat in anii scolari trecuti, si un proces de scadere a numarului de clase a IX-a la 2 la invatamant liceal zi- ambele in concordanta cu orientarea scolii- filiera teoretica, profil real, specializarea„stiintele naturii” si 1 clasa a IX-a la liceu FR, filiera teoretica, profil uman, specializarea stiinte sociale.

Ceea ce este imbucurator, este faptul ca si in cadrului invatamantului cu frecventa redusa s-a realizat in totalitate planul de scolarizare propus- clasa de inceput de ciclu inferior a liceului- clasa a IX-a , precum si ocuparea locurilor ramase libere prin neclasificare, cu noi elevi, promovati in urma unor examene de diferente.

a fost popularizat planul de şcolarizare, dar si misiunea si viziunea scolii prin mass-media, pliante, cărţi de vizită ale şcolii, vizite din partea elevilor de clasa aVIII-a, întâlniri cu absolveţi de şcoli generale şi părinţii acestora etc. Au manifestat solicitudine şi s-au implicat în reuşita acestei acţiuni profesorii: M. Anghel, Buta A, D. Morar, Marginean C, Morar D, Bora E, le adresam mulţumiri tuturor!

au fost implicaţi mai mult părinţii în deciziile şcolii , in stabilirea ofertei curriculare, in activitatea educativa si extracurriculara, stand marturie in acest sens participarea domniilor lor la activitati devenite traditionale ale scolii noastre.

în domeniul reformei managementului conducerii şcolii s-a promovat autonomia instituţională la stabilirea „părţii locale” de curriculum, gandit astfel incat sa acopere in cat mai mare masura necesitatile

elevilor, dar si pe cele specifice profilului si specializarii au fost revizuite şi adaptate noilor cerinţe criteriile de acordare a salariilor de

merit şi s-au acordat în mod democratic, producând diferenţieri salariale.Se impune in continuare o si mai mare atenţie şi responsabilitate în respectarea întocmai a sarcinilor de serviciu prevăzute prin fişa postului şi a recomandărilor CDA.

în domeniul cooperării internaţionale s-au făcut progrese remarcabile- astfel, in, parteneriatul care a demarat in octombrie 2003 cu scolile sanitare din landul Baden Wurtemberg- Bad Schussenried, Zwiefalten, Weissenau a inregistrat nu finalul, ci ceea ce s-ar putea numi continuarea eforturilor depuse de parteneri in

79



PAS 2009-2013cei 4 ani, prin institutionalizarea proiectului si posibilitatea, astfel, de continuare nelimitata. Mai mult chiar, am continuat o alta latura a programului, inceputa acum 3 ani, care consta in programe comune de practica a elevilor germani si romani in clinici din cele 2 tari, pe o perioada de cate 3 saptamani.

Astfel, in februarie martie 2009 a avut loc practica desfasurata de 4 elevi germani si 4 romani la spitalul de bolnavi psihici cronici- Borsa, iar in mai 2009 cei 4 elevi de la scoala noastra, in anul III au desfasurat 3 saptamani de practica in Germania, in clinicile din Bad Schussenried.

Tot in cadrul parteneriatului a avut loc vizita unui grup de 16 elevi si 2 profesori de la scoala din Weissenau in luna mai, iar in aceeasi luna un grup de 12 elevi romani si 2 profesori au intors vizita partenerilor germani, intr-o actiune devenita deja traditie!

De asemenea, tot cu titlu repetitiv si in cadrul aceluiasi parteneriat a avut loc trainingul de ergoterapie sustinut de dr. Muller si echipa sa- ergotereapeutii Sabine Fox si Rudolf Merx de la Clinica de Psihiatrie din Winnenden. La pregatire au participat elevi ai anului III ai Scolii Sanitare Postliceale, care au dobandit astfel competente noi, suplimentare, utile in domeniul lor de activitate.

în domeniul ameliorării şi dezvoltării infrastructurii, al găsirii fondurilor necesare în acest scop (venituri proprii, sponsorizări, donaţii, bugetul Consiliului local, fondul Comitetului cetăţenesc de părinţi etc...)

s-a confecţionat şi instalat mobilier şcolar modern si functional, adaptat nevoilor elevilor in salile 17, 7, 1 si 2

s-au achizitionat materiale si instrumente didactice pentru catedrele de fizica, chimie biologie, tinand cont de specificul scolii noastre dar si de faptul ca aici functioneaza clasa a XII-a excelenta biologie pentru elevii cu performante deosebite din tot judetul, precum si materiale sportive, carte scolara si dotari necesare punerii la punct a laboratorului psihopedagogic.

s-au achizitionat Cd-uri cu soft educational a fost modernizata cladirea 1 prin lambrisarea, zugravirea si parchetarea salilor

11, 12, 13, toate acestea pentru a crea o atmosfera cat mai placuta pentru noi toti, profesori si elevi.

A fost tarchetata intreaga suprafata a holurilor, a fost montata o usa termopan la parter, pentru a limita patrunderea curentului si a creste temperatura in salile si pe holul de acces de la parter

A fost zugravita si parchetata sala profesorala, secretariatul, contabilitatea Am prezentat succint cele mai relevante direcţii de realizare a obiectivelor

propuse pentru anul şcolar trecut, modul de implementare şi/sau materializare a acestora la nivelul şcolii noastre, evidenţind astfel paşii reali făcuţi pe calea reformei învăţământului indiferent de etapa la care ea se află precum şi grija pentru ca fiinţa umană, fie ea dascăl sau elev, să se bucure de curăţenie, de condiţii igienice şi de un ambient plăcut care să atragă nu să respingă, să aibă posibilitatea comunicării şi informării rapide, curiozitatea pentru cunoaştere şi motivaţia alegerii şcolii noastre- efortul şi strădaniile depuse au fost răsplătite prin realizarea integrală a planului de şcolarizare în prima etapă a admiterii în clasa a IX-a de liceu zi.MONITORIZARE ŞI EVALUARE

Pe baza principiului delegării sarcinilor, a competenţei, a implicării şi responsabilizării, echipa managerială din şcoala noastră a reuşit să monitorizeze

80



PAS 2009-2013şi evalueze problematica şcolii vizând următoarele capitole:

procesul instructiv-educativ, rezultate, interpretare dir prof Anca Podoleanu activitatea comisiilor metodice-prof. Anghel Monica; formarea continuă a personalului didactic – prof. Lucia Alb activitatea comisiei pentru curriculum si a pregatirii bacalaureatului-prof. Monica

Anghel; activităţi educative şcolare şi extraşcolare, activitati suplimentare elevi-

olimpiade, concursuri scolare– prof. Morar Diana activitatea comisiei de disciplina- prof. Kiss Mariana prognozarea activităţii manageriale-plan managerial anual şi pe semestrul I-dir. prof. Anca Podoleanu.

1. În planul evaluării cunoştinţelor ca element component al reformei curriculare, s-au urmărit:

orientarea învăţării spre formarea de capacităţi şi aptitudini;

adaptarea conţinutului învăţării la realitatea cotidiană, la interesele, preocupările şi aptitudinile elevilor;

identificarea şi selectarea obiectivelor şi conţinuturilor care să vizeze „cum, când şi de ce învaţă elevul” şi la ce-i vor folosi mai târziu cunostintele dobandite in scoala, in ce context acestea vor putea fi aplicate si aplicabile

realizarea parcursului şcolar individualizat şi motivat; utilizarea metodelor participativ-formative în actul didactic şi aplicarea unui

sistem nou de evaluare, capabil de mai multă obiectivitate care să permită furnizarea de informaţii relevante asupra nivelului de pregătire atins la un moment dat de elev.

Impactul aplicarii prevederilor Legii calitatii in demersul didactic Asistenţele la lecţii (112 ore asistate şi alte activităţi), completarea fişei de observare a lecţiei, asistenţe la alte activităţi metodico-ştiinţifice şi aprecierile evaluatorilor externi-inspectori şcolari de specialitat evidenţiază implementarea reală a elementelor de reformă prin realizarea indicatorilor propuşi, amintiţi anterior. Situaţia statistică reprezentând nr. elevi înscrişi, rămaşi înscrişi, clasificaţi şi promovaţi este evidenţiată în anexa 1.

Din studiul acesteia se observa ca numarul de corigenti este de 15- numar mai mare decat 8 in anul scolar trecut, este vorba, in 13 din cele 15 cazuri e corigenti la o singura disciplina – matematica. In anul scolar trecut, numarul de corigenti-8 erau la 1 obiect- matematica fost 8 corigenti la 1 obiect; de asemeena, au aparut corigenti si la alte discipline- contabilitate si engleza, respectiv ec intreprinderii si engleza

Un lucru care a disparut e fenomenul repetentiei, la fel ca in anul scolar trecutPutem vorbi insa si de un alt fapt, si anume despere situatia scolara a unor elevi

din ciclul inferior al liceului, plecati cu parintii in Spania sau Italia, fara aprobarea scolii, si care sunt declarati neclasificati prin neprezentare, de fapt, ei fiind repetenti! (cazul invatamantului FR). Fenomenul incepe sa ia amploare, de aceea, in cadrul lectiilor de dirigentie, al sedintelor si lectoratelor cu parintii, trebuie sa ne continuam campania de informare si consiliere a acestora, pentru ca astfel de fenomene sa nu se repete!

Desigur, ne dorim sa analizam o situatie statistica lipsita de astfel de exemple,

81



PAS 2009-2013chiar singulare!

Desi se pastreaza corigentele la matematica, lucrul este de la sine inteles daca ne gandim ca, fiind disciplină de bacalaureat obligatorie, atât pentru profilul real chimie-biologie cât şi pentru profil servicii-turism, numarul mare de corigenti la acest obiect a prevenit rata ratarilor la prima sesiune de bacalaureat. Catedra de matematica şi-a luat măsuri de prevenire a fenomenului, iar aceasta a reprezentat un ajutor pentru elevi, prin consultatiile si simularile efectuate.

Lucrul imbucurator este ca la curs cu frecventa redusa nu au existat corigenti, locul lor fiind luat insa de de neclasificati (anexa 1a), procentul fiind inca si mai mic(17,28%) decat cel inregistrat in anul scolar 2005-2006-25,71% respectiv 30 %. In 2004-2005,

Procentul elevilor clasificati este de 99,33% fata de 99,44% la liceu curs de zi 2007-2008 , in acelasi timp si la Fr scade fiind 80,21% fata de 88,72% in 2007-2008. De asemenea, procentul de promovati se pastreaza 100% la liceu frecventa redusa, la fel ca in anii scolari trecuti, in timp ce promovabilitatea inregistreaza o usoara scadere la liceu zi fiind de 95,01% fata de 96,92% in 2007-2008

Mediile generale pe clase şi discipline de învăţământ la cele 2 specializari de la liceu curs de zi sunt mai mari ca in anul scolar trecut; astfel, la specializarea stiintele naturii media cea mai mare este 9,33, fata de 9,17in 2007-2008 la aceeasi clasa a XII a B!!!!!!!

In 2005-2006 media maxima a fost de 8,81 si respectiv 8,85 in 2004-2005 . observandu-se deci trendul ascendent inceput in urma cu 3 ani.

La specializarea turism se pastreaza aceeasi scadere a mediei generale sub 9- maxima fiind 8,75fata de 8,88 anul trecut la clasa a XI-a T. Daca privim mai in urma, cronologic, observam ca mediile maxime au fost 9,01in 2005-2006, respectiv 9,06 in 2004-2005.(anexele 2, 2a, 2 b) este un semnal de alarma care ne duce cu gandul la cerintele calitative legate de corpul profesoral, baza materiala, interes, etc, si ne face sa ne intrebam- poate retoric- „De ce sa renuntam si sa pierdem un profil si o specializare calitative, capabile sa ne ofere mari satisfactii, in detrimentul unei calificari pentru care nu avem specialisti, si aici nu ma refer doar la scoala noastra, ci la integul sistem de invatamant clujean.

La frecvenţă redusă conduce clasa a XII-a FR, cu media generala 8,47 fata de maxima de 8,20, Tot 8,38 a fost maxima si in anul scolar 2005-2006, in timp ce in anul 2004-2005 maxima a fost fata de 8,35(anexa 2 c ).Din cele 7 clase cu frecventa redusa, 2 au reusit sa treaca pragul de 8 al mediei generale, iar restul se situeaza sub acesta.

Majoritatea mediilor pe discipline fiind între 7,00-9,98 ne îndeamnă să credem că s-a atins calitatea în procesul didactic la cota „bine spre foarte bine”, dar nu este chiar aşa, aceasta reprezintă doar radiografia situaţiei, pe cand analiza în profunzime scoate la iveală aspecte interesante şi anume: medii generale de peste 9,00 şi de 10,00 doar la religie, desen, purtare, muzica, ed. fizica şi TIC dar şi mediocritate accentuata, in special la matematica, unde se inregistreaza 9 medii sub 7 fata de 8 in 2007-2008 si de 14 in 2005-2006), logica 1 ,chimia, cu aceleasi 2 medii sub 7, la fel ca in anul scolar trecut si fata de 6 in 2005-2006), engleza cu o medie sub 7(anexa 4).

Pentru clasele de turism, se constata ca In ceea ce priveste invatamantul cu frecventa redusa, mediocritatea se refera la

materiile de cultura generala- limba si literatura romana cu 6 medii sub 7 (8 anul trecut), fizica cu 3, matematica cu 5 si sociologie cu cate 3, chimia,istoria, engleza cu cate 2,logica, economia cu cate 1( anexa 4a)

82



PAS 2009-2013 Putem totuşi constata că indicatorul „calitate” prevăzut prin planul managerial

corespunzător anului şcolar precedent, a fost atins.In ceea ce priveste „topul claselor” puternic atinse de fenomenul mediocritatii,

acestea sunt IX A si X T- cu 3 discipline , urmate de IX B, XII T1, cu cate 2, respectiv XA,XI A, XI T, XII A, XII T2 cu 1, asa cum puteti vedea si in anexa 5 pentru invatamantul de zi.

In ceea ce priveste invatamantul FR, observam ca pe un nedorit prim loc se situeaza clasele a IX cu 8 medii sub 7, si a XII FR, a X FR cu 5, a XI FR, a XIII FR1 cu 4 si a XIII FR2 cu 2.

În afara faptului că unele discipline sunt vizate de examenele naţionale şi că noi am început deja sau continuăm sancţionarea elevilor care nu ţin ritmul impus, ar fi indicat să ne autoevaluăm corect şi obiectiv activitatea desfăşurată cu şi pentru elevi şi să ne întrebăm dacă nota dată elevului nu oglindeşte, în parte, şi efortul nostru? Contractul de parteneriat educaţional încheiat cu familiile elevilor noştri reprezintă o responsabilitate asumată în ceea ce priveşte instrucţia şi educaţia adolescenţilor încredinţaţi şi oricând putem fi traşi la răspundere sau chiar sancţionaţi de către părinţi.

Deoarece radiografia examenului de bacalaureat=examenul profesorilor clasei va fi prezentata de d-na prof M. Anghel, ma voi opri doar la aspectul legaturii “absenteism- rezultate la invatatura si corelarea cu „ purtarea”, ambele- „puncte nevralgice” ale invatamantului.

Situaţia disciplinară reflectată prin mediile generale la purtare, s-a schimbat faţă de anul şcolar precedent , asa cum o arata si anexa urmatoare:

AN ŞCOLAR NOTE

LICEUPROFESIONALĂ TOTALZI SERAL/

FR2000/2001 PURTARE £7 - 16 - 162001/2002 PURTARE £7 12 2 1 152002/2003 PURTARE £7 4 2 3 92003/2004 PURTARE £7 1 - - 12004/2005 PURTARE £7 - - - -2005/2006 PURTARE £7 - - - -2006-2007 PURTARE £7 - - - -2007-2008 PURTARE £7 - - - -2008-2009 PURTARE £7 - - - -

Astfel, se observa ca tendinta de scadere, respectiv disparitie a notelor sub 7 la purtare se mentine in scoala noastra, ceea ce este in concordanta cu politica scolii, de a incerca sa prevenim in loc sa „tratam”, sa mentinem legatura cu familia, sa aplicam prevederile startegiei de reducere a absenteismului si a celei de reducere a violentei in scoala!

Numarul de absente este inca mare, mai mic totusi decat in anul scolar trecut, continuandu-se tendinta de scadere.

Asa cum observam in anexa prezentata, nu exista medii sub 7 pe an la purtare, la fel ca in anii scolari precedenti, dar in acelasi timp, numarul total de absente/clase dar si pe scoala este mare. Ne punem, cred, pe buna dreptate intrebarea- Am devenit mai corecti in ceea ce priveste”inregistrarea absentelor in catalog, dar nu mai suntem la fel

83



PAS 2009-2013de exigenti in ceea ce priveste aplicarea prevederilor regulamentului scolar fata de „absentii cronici” pe care ii avem in fiecare clasa? Sau in ceea ce priveste absenta „preferentiala”- adica cea inregistrata doar la anumite ore si pe care noi, dascali si diriginti, o motivam?!

Oricum am privi lucrurile, fenomenul este ingrijorator si imi permit inca o data sa trag un semnal de alarma catre toti dascalii, nu numai diriginti, pentru stoparea acestui curs al lucrurilor. Ne intrebam, a cata oara, ce fac elevii nostri in orele absentate? Cum le putem asigura integritatea in acest timp? Cum recupereaza ei materia pierduta in aceste ore si ce ii intrebam in momentul in care, a doua zi, ii vedem, senini, in clasa?

In ceea ce priveste „topul” absentelor, conduce detasat clasa a X-a A, urmata de clasa a X T, XII T1, XII A, XII T2. Sa nu existe oare nici o legatura intre rezultatele la invatatura si prezenta la scoala?!

Daca privim anexa urmatoare, vedem nr de absente/elev- de la un ingrijorator 101,37 la clasa a X A la doar 46,5 la clasa a IX A. daca privim mai in adancime fenomenul, respectiv privim comparativ evolutia absentelor/elev in 2006-2007 si 2007-2008, vedem ca, in general acesta scade, cum e cazul claselor X T, XI B, XI T2, XII A, XII B, XII C si XIIT, sau se mentine constant- XI T1, pentru ca, in cel mai rau caz, el sa creasca, asa cum e cazul claselor a X A, X B, XI A.

O imagine interesanta se obtine prin compararea mediilor la ariile curriculare corespunzatoare specializarii.

La profilul stiintele naturii, ala toate disciplinele sus mentionate se constata cresteri ale mediilor in 2007-2008 fata de 2006-2007.

La fel stau lucrurile la specializarea stiinte sociale. Data fiind structura modulara de la filiera tehnologica- turism , nu am putut realiza si in acest caz o comparatie, modulele din 2 ani consecutivi fiind diferite si deci nepretandu-se la acest tip de analiza.

Stim cu totii ca una din masurile care se iau in scoala in incercarea de a monitoriza si astfel reduce fenomenul absenteismului este completarea acelor rapoarte lunare, pe care atat eu cat si doaman consilier educativ vi le dam. Stim de asemenea ca nu va prea place sa le completati, ca intarziati cu inapoierea lor sau unii chiar nu le mai returnati. Iata ca avem dovada eficientei lor, prin scaderea nr de absente/scoala si /elev.

Desigur, numarul mare de absente motivate, majoritatea medical, ne releva o alta stare de fapt, trista, dar reala, si anume ca starea de sanatate a elevilor nostri este deficitara, unii avand probleme serioase, care ii debiliteaza si ii fac sa lipseasca timp indelungat sau in mod repetat de la cursuri.

Se impune o mai atentă supraveghere a tuturor elevilor şcolii privind frecvenţa la cursuri şi în mod special să fie urmăriţi absolvenţii la care microbul absenteismului intră în sânge incepand din semestrul I. un exemplu negativ, pentru mine, cel putin, extrem de ingrijorator, este cel al clasei a XA-a. Cer doamnei diriginte prof. Anghel M sa se implice cu toata raspunderea in monitorizarea situatiei si sa prezinte conducerii scolii un raport care sa contina descrierea concreta a starii de fapt din clasa precum si masurile luate si factorii implicati in punerea in practica a acestor masuri. Responsabilitatea în acest sens o au nu numai diriginţii ci şi profesorii clasei care trebuie să noteze absenţele în catalog la fiecare oră de curs şi să atenţioneze dirigintele în cazuri extreme. Acea fisa de raportare lunara tocmai asta urmareste- sa evidentieze rapid problemele aparute la nivel de claa si sa permita reglarea/corectarea lor in timp util!

Ritmicitatea notării este de asemenea un element important în reuşita şcolară, elevul fiind astfel trezit la realitate pentru fiecare temă/capitol/grupă de lecţii, stimulat pentru studiu şi acoperirea lacunelor şi/sau înlăturarea lor. Responsabilii de problemă

84



PAS 2009-2013vor sesiza conducerea şcolii în situaţii de nerespectarea, de către unii colegi, a obligaţiilor conţinute în fişa postului, pentru remedierea şi/sau înlăturarea lor. Avem, din pacate, exemple negative, mai ales la materiile optionale, la care dupa o lunga perioada de ‚seceta” in cataloage, notele apar in cascada. Ne intrebam cat de obiective pot fi in acest caz criteriile de evaluare si notare...

Comisia de disciplină, diriginţii, consiliul profesorilor clasei se găsesc deja în faţa unei situaţii mai mult decât îngrijorătoare dacă şi-ar pune întrebarea: ce-au făcut sau ce puteau face elevii absenţi de la ore, ce li se putea întâmpla în acest timp? Faptul că le-am pus absenţele în catalog nu ne absolvă de răspunderea morală a unei greşeli majore, fatale chiar; din nou lansez chemarea la o colaborare cu toţi factorii responsabili de educaţia tinerilor spre a-i creşte sănătoşi, integri şi cu un comportament civilizat; pot deveni adevăraţi parteneri ai dascălilor dacă aceştia constituie modele pentru ei.

Dascălul are datoria de a modela suflete, nu de a le opri din fireasca evolutie; aceasta este deviza oricărui tip de reformă a învăţământului şi a oricărui stadiu al acesteia în învăţământul din toate timpurile. Autoanaliza, autoexigenţa faţă de noi înşine, faţă de tot ceea ce intrprindem în şcoală şi pentru şcoală, pentru elevi şi cu aceştia, se reflectă în rezultatele imediate sau îndepărtate ale elevilor noştri, prin reusita sau succesul lor cca rod al efortului nostru.

Desigur, tot ceea ce am expus aici reprezinta doar o analiza a ceea ce a fost. Ne ajuta si aceasta, dar mai important este, cred, sa vedem acolo unde lucrurile nu au mers cum trebuia, sa le corectam si mai ales sa privim inainte, sa vrem si sa incercam sa realizam mai multsau cel putin mai bine.

Pentru corectarea din mers, îmbunătăţirea activităţii din şcoală dar şi pentru prognozarea activităţilor viitoare, ne este ghid planul managerial anual şi semestrial, care vor fi discutate acum si dv. aveţi ocazia să le completaţi, aprobaţi şi respectaţi.

Materialul prezentat a fost realizat pe baza documentelor şcolare, a situaţiilor statistice raportate de diriginţi, a fişelor diriginţilor, a datelor culese din teren cu ocazia asistenţelor la lecţii şi alte activităţi. Oglinda şcolii pe baza statisticii raportate de către diriginţi, a fost realizată de către d-na profesor Diana Morar căreia îi mulţumim pentru solicitudinea şi promptitudinea dovedite.

Doresc tuturor colegilor sănătate multă şi la fel de multă putere de muncă pentru a putea îndeplini , in echipa, misiunea nu o data grea la care ne-am angajat.

85



86

LICEUL ,,VICTOR BABEŞ” OGLINDA ŞCOLII – AN ŞCOLAR 2009-2010

LICEUL ,,VICTOR BABEŞ”Situaţia statistică - an şcolar 2009-2010

curs de zi - IUNIEANEXA nr. 1

CLASA

ÎNSCRIŞIRĂMAŞI ÎNSCRIŞI CLASIFIC

AŢIPROMOVAŢI

CORIGENŢINECLASIFIC

.PURTARE

£ 7

IX A 27 25 25 24 1 (matem.) - - -IX B 29 29 29 28 1 (matem.) - - -X A 30 28 28 26 2 (matem.) - - -X B 31 31 31 31 - - - -XI A 28 28 28 28 - - - -XI T 28 28 27 26 1 (matem.) - 1 (engl. rom.

mat)2

XII A 28 28 28 26 2 (matem.) - - -XII B 21 21 21 21 - - - -XII T 29 29 28 26 3 (matem.) - 1 (rom, mat) -TOTA

L 251 247 245 233 10 - 2 299.19% 95.14% 4.08% - 0.81% 0.81%

87


curs de zi - SEPTEMBRIE

ANEXA nr. 1 a

CLASA

ÎNSCRIŞIRĂMAŞI ÎNSCRIŞI CLASIFIC

AŢIPROMOVAŢI

CORIGENŢINECLASIFIC

.PURTARE

£ 7

IX A 27 25 25 25 - - - -IX B 29 29 29 29 - - - -X A 30 28 28 28 - - - -X B 31 31 31 31 - - - -XI A 28 28 28 28 - - - -XI T 28 28 28 28 - - - 2XII A 28 28 28 28 - - - -XII B 21 21 21 21 - - - -XII T 29 29 28 29 - - - -TOTA

L 251 247 247 247 - - - 2100% 100% - - - 0.81%

88


Situaţia statistică - an şcolar 2009-2010

curs frecvenţă redusă

ANEXA nr. 1 b

CLASA ÎNSCRIŞIRĂMAŞI ÎNSCRIŞI CLASIFICAŢI PROMOVAŢI

CORIGENŢI NECLASIFIC.1 OBIECT 2 OBIECTEIX F.R. 29 29 20 20 - - 9X F. R. 22 22 17 17 - - 5XI F. R. 25 25 23 23 - - 2XII F. R. 21 21 21 21 - - -XIII F. R. 26 26 21 21 - - 5TOTAL 123 123 102 102 - - 21

82.93% 100.00% - - 17,07%

89


Medii generale pe clase şi pe discipline – anul şcolar – 2009-2010curs de zi

filiera teoretica – profil: REAL, specializarea: ştiinţe ale naturiiANEXA nr. 2

NR.CRT.

CLASADISCIPLINA IX A IX B X A X B XI A XII A XII B MEDII

1. LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ 7.94 8.19 7.37 7.88 7.13 7.38 8.23 7.732. LIMBA ENGLEZĂ 7.15 7.93 8.26 7.62 6.82 8.12 8.76 7.803. LIMBA FRANCEZĂ 9.39 9.03 8.66 8.58 9.32 8.75 9.50 9.034. MATEMATICĂ 6.33 6.71 6.12 6.40 6.96 7.21 7.19 6.705. FIZICĂ 8.77 8.38 7.17 7.80 7.25 8.18 9.21 8.106. CHIMIE 7.64 8.19 6.94 6.67 7.04 7.42 8.64 7.507. BIOLOGIE 8.19 7.81 7.94 8.27 7.30 7.25 9.23 7.998. ISTORIE 8.57 8.33 8.41 7.45 8.61 8.30 9.16 8.409. GEOGRAFIE 9.69 9.24 9.55 9.06 9.95 8.60 9.85 9.4210. LOGICĂ 7.79 7.71 - - - - - 7.7511. PSIHOLOGIE - - 10.00 9.91 - - - 9.9512. ECONOMIE - - - - 7.89 - - 7.8913. FILOSOFIE - - - - - 9.05 9.02 9.0314. RELIGIE 10.00 9.98 10.00 10.00 10.00 10.00 10.00 9.9915. INFORMATICĂ 8.80 8.90 9.08 8.66 - - - 8.8616. T. I. C. 9.15 9.28 9.82 9.62 9.71 9.58 9.35 9.5017. ED. FIZICĂ 10.00 10.00 10.00 9.88 9.96 10.00 10.00 9.9718. EDUCAŢIE MUZICALĂ 10.00 10.00 10.00 9.95 - - - 9.9819. EDUCAŢIE PLASTICĂ 9.98 10.00 10.00 9.95 - - - 9.98

NR.CRT.

CLASADISCIPLINA IX A IX B X A X B XI A XII A XII B MEDII

90


20. TEHNICI ÎN BIOLOGIE 10.00 9.91 9.82 9.87 9.88 9.36 10.00 9.8321. CHIMIE APLICATA - - - - 10.00 9.65 10.00 9.8822. EDUCAŢIE ANTREPRENORIALĂ - - 8.94 9.79 - - - 9.3623. EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE - - - - 10.00 9.83 10.00 9.9424. COMPLEMENTE DE MATEMATICĂ - - - - 9.91 - 10.00 9.9525. TEHNICI DE DOCUMENTARE - - - - - - 9.97 9.4926. LITERATURĂ UNIVERSALĂ - - - - - 9.40 - 9.4027. PURTARE 9.92 10.00 9.78 9.75 9.80 9.73 - 9.85

MEDII GENERALE 8.85 8.86 8.83 8.79 8.75 8.78 9.37 9.01 LOCUL 3 2 4 5 7 6 1

MEDII GENERALE

8.85 8.86 8.83 8.79 8.75 8.78

9.37

8.408.508.608.708.808.909.009.109.209.309.409.50

IX A IX B X A X B XI A XII A XII BCLASA

MED

IA G

ENER

ALĂ

filiera tehnologică – profil: SERVICII, specializarea: tehnician în turism

91


ANEXA nr. 2 aNR.

CRT.CLASA

DISCIPLINA XI T XII T MEDII1 LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ 6.85 7.75 7.302 LIMBA ENGLEZĂ 6.55 8.24 7.393 LIMBA FRANCEZĂ 8.24 8.81 8.524 MATEMATICĂ 6.47 6.08 6.275 ISTORIE 7.93 8.22 8.076 GEOGRAFIE 9.10 9.08 9.097 ECONOMIE 8.01 - 8.018 ECONOMIE APLICATĂ - 9.25 9.259 RELIGIE 9.69 10.00 9.8411 TEHN. INFORMAŢIEI ŞI COMUNIC. 8.88 9.69 9.2812 EDUCAŢIE FIZICĂ 10.00 10.00 10.0013 MODUL I 8.93 8.81 8.8714 MODUL II 8.79 9.23 9.0115 MODUL III 8.96 9.66 9.3116 MODUL IV 8.37 9.19 8.7817 MODUL V/VI 10.00 10.00 10.0018 MODUL VI 9.60 10.00 9.8019 MODUL VII 8.49 9.24 8.8620 MODUL VIII 8.49 8.4921 PURTARE 9.53 9.89 9.71

MEDII GENERALE 8.57 9.06 8.81LOCUL 2 1

92


filiera tehnologică – profil: SERVICII, specializarea: tehnician în turism

MEDII GENERALE

8.57

9.06

8.30

8.40

8.50

8.60

8.70

8.80

8.90

9.00

9.10

XI T XII T

CLASA

MED

IA G

ENER

ALĂ

curs frecvenţă redusă, filiera teoretica – profil: UMAN, specializarea: ştiinţe sociale ANEXA nr. 2 b

NR.CRT. DISCIPLINA CLASA IX FR X FR XI FR XII FR XIII FR MEDIA

93


1. ROMÂNĂ 7.30 7.26 6.47 6.55 5.97 6.712. LIMBA ENGLEZA 7.52 6.95 7.22 8.64 7.90 7.643. LIMBA FRANCEZĂ 7.75 7.65 7.74 6.75 7.85 7.544. LIMBA LATINA 6.47 7.21 - - - 6.845. MATEMATICA 6.40 6.39 7.04 5.75 - 6.396. FIZICĂ 6.95 7.25 6.72 - - 6.977. CHIMIE 6.57 7.00 - - - 6.788. BIOLOGIE 7.87 7.28 - - - 7.579. ISTORIE 7.22 7.37 7.39 7.25 7.50 7.3410. GEOGRAFIE 7.80 7.84 7.70 7.15 8.33 7.7611. LOGICA 6.17 - - - - 6.1712. PSIHOLOGIE - 10.00 - - - 10.0013. ECONOMIE - - 7.20 - - 7.2014. SOCIOLOGIE - - 6.85 - - 6.8515. FILOSOFIE - - - 6.10 6.92 6.5116. TIC 7.95 8.15 8.33 9.20 8.76 8.4717. EDUCAŢIE ANTREPRENORIALĂ - - 6.91 - - 6.9118. TEHNICI DE DOCUMENTARE - - 9.06 9.15 8.73 8.9819. EDUCAŢIE MUZICALĂ - - - 10.00 10.00 10.0020. EDUCAŢIE PLASTICĂ - - - 9.47 9.97 9.7221. EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE - - 9.76 9.80 - 9.7822. TEHNICI DE LABORATOR ÎN BIOLOGIE 9.65 9.25 - - - 9.4523. TEHNICI DE REDACTARE - - - - 8.64 8.6424. LITERATURĂ UNIVERSALĂ - - - 8.85 8.69 8.7725. DRUMUL INIŢIATIC - - - - 8.73 8.7326. NOI ŞI MEDIUL ÎNCONJURĂTOR - - - - 9.69 9.6927. PURTARE 10.00 10.00 10.00 10.00 10.00 10.00

MEDII GENERALE 7.54 7.82 7.74 8.19 8.51 7.96LOCUL 5 3 4 2 1

94


Curs frecvenţă redusă, filiera teoretica – profil: UMAN, specializarea: ştiinţe sociale

7.54

7.827.74

8.19

8.51

7.00

7.20

7.40

7.60

7.80

8.00

8.20

8.40

8.60

MED

IA G

ENER

ALĂ

IX FR X FR XI FR XII FR XIII FR CLASA

MEDII GENERALE

Corigenţe pe clase şi pe discipline – an şcolar 2009-2010curs de zi

ANEXA nr. 3

95


NR. CRT

CLASADISCIPLINA

IX A

IX B

X A

X B

XI A

XIT

XII A

XII B

XII T

TOTAL

1. MATEMATICĂ 1 1 2 - - 1 2 - 3 10

TOTAL CORIGENTE 1 1 2 - - 1 2 - 3 10

NR. CORIGENTE/DISCIPLINEAN SCOLAR 2008-2009

MATEMATICĂ; 13

ENGLEZĂ; 2

CONTABILITATE; 1

ECONOMIA ÎNTREPRINDERII;

1

NR. DE CORIGENTE / DISCIPLINE AN ŞCOLAR 2009-2010

MATEMATICĂ; 12

Medii generale sub 7 (pe clase şi pe discipline)curs de zi

ANEXA nr. 4NR. CLASA IX IX X X XI XI XII XII XII TOT

96


CRT DISCIPLINA A B A B A T A B T

ALMED

II1 LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - - - - - 6,85 - - - 12 LIMBA ENGLEZĂ - - - - 6,82 6,55 - - - 23 MATEMATICA 6,33 6,71 6,12 6,40 6,96 6,47 - - 6,08 74 CHIMIE - - 6,94 6,67 - - - - - 2

TOTAL MEDII SUB 7 1 1 2 2 2 3 - - 1 12

curs frecvenţă redusăANEXA nr. 4 a

NR. CRT.

CLASADISCIPLINA IX FR X FR XI FR XII FR XIII FR MEDIA

1. LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - - 6,47 6,55 5,97 32. LIMBA ENGLEZĂ - 6,95 - - - 13. LIMBA FRANCEZĂ - - - 6,75 - 14. LIMBA LATINA 6,47 - - - - 15. MATEMATICA 6,40 6,39 - 5,75 - 36. FIZICĂ 6,95 - 6,72 - 27. CHIMIE 6,57 - - - - 18. LOGICA 6,17 - - - - 19. SOCIOLOGIE - - 6,85 - - 110. FILOSOFIE - - - 6,10 6,92 2

TOTAL MEDII SUB 7 5 2 3 4 2 16

Mediocritatea pe clase şi discipline

curs de zi ANEXA

97

LICEUL ,,VICTOR BABEŞ” OGLINDA ŞCOLII – AN ŞCOLAR 2009-2010 nr. 5NR.

CRT.NR. MEDII SUB 7 CLASA

NR. CRT.

NR. MEDII SUB 7 DISCIPLINA

1. 3 XI T 1. 7 MATEMATICĂ

2. 2 X A, X B, XI A 2. 2 CHIMIE, LIMBA ENGLEZĂ

3. 1 IX A, IX B, XII T 3. 1 LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ,

MEDIOCRITATEA PE CLASE - AN SCOLAR 2009-2010

IX A, IX B, XII T ; 1

XI T; 3

X A, X B, XI A; 2

MEDIOCRITATEA PE DISCIPLINE - AN SCOLAR 2009-2010

CHIMIE, LIMBA ENGLEZĂ; 2

MATEMATICĂ; 7

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ, ; 1

curs frecvenţă redusă

ANEXA nr. 5 a

98


NR. CRT.NR. MEDII

SUB 7CLASA NR.CRT.

NR. MEDII SUB 7

DISCIPLINA

1. 5 IX FR 1. 3LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ,

MATEMATICĂ

2. 4 XII FR 2. 2 FIZICĂ

3. 3 XI FR 3. 1 ENGLEZĂ, FRAN., LATINĂ, LOGICĂ, CHIMIE, SOC.

4. 2 X FR, XIII FR

MEDIOCRITATEA PE CLASE - AN SCOLAR 2009-2010

XII FR ; 3

X FR, XIII FR ; 2

IX FR; 5

XII FR ; 4

MEDIOCRITATEA PE DISCIPLINE - AN SCOLAR 2009-2010ENGLEZĂ,

FRANCEZA, LATINĂ, LOGICĂ, CHIMIE,

SOCIOLOGIE; 1

LIMBA ŞI LITERATURA

ROMÂNĂ, MATEMATICĂ;

3FIZICĂ; 2

99


Medii scăzute sub 7 si 7 la purtare

curs de zi

ANEXA nr. 6

NR. CRT

CLASA DISCIPLINA

IX A

IX B

X A

X B

XI A

XI T

XII A

XII B

XIIT

TOTALMEDII

1 PURTARE - - - - - 2 - - - 2 TOTAL MEDII SUB 7 - - - - - 2 - - - 2

100


TOPUL ABSENŢELOR

NR CRT.

CLASA NR. ELEVI

SEMESTRUL I SEMESTRUL II AN ŞCOLAR TOTAL ABSENT

E

ABSENTE

MOTIVATE

ABSENTE

NEMOTIV

TOTAL ABSENT

E

ABSENTE

MOTIVATE

ABSENTE

NEMOTIV

TOTAL ABSENT

E

ABSENTE

MOTIVATE

ABSENTE

NEMOTIV

1. IX A 27 835 758 77 744 628 116 1579 1386 1932. IX B 29 702 683 19 634 617 17 1336 1300 363. X A 29 725 689 36 937 865 72 1662 1554 1084. X B 31 811 774 37 951 769 182 1762 1543 2195. XI A 28 959 880 79 956 842 114 1915 1722 1936. XI T 28 1022 962 60 1082 821 261 2104 1783 3217. XII A 28 894 801 93 1478 1152 326 2372 1953 4198. XII B 21 593 560 33 597 461 136 1190 1021 1699. XII T 29 913 849 64 1161 920 241 2074 1769 305

TOTAL 250 7454 6956 498 8540 7075 1465 15994 14031 1963

101


SITUAŢIA ABSENŢELOR

1579

1336

16621762

1915

2104

2372

1190

2074

0

500

1000

1500

2000

2500

IX A IX B X A X B XI A XI T XII A XII B XII T

CLASA

NR

. TO

TAL

DE

AB

SEN

ŢE

102


103


744 835

634 702

937 725

951 811

956 959

1082 1022

1478 894

597 593

1161 913

0 500 1000 1500 2000 2500

IX A

IX B

X A

X B

XI A

XI T

XII A

XII B

XII T

TOTAL ABSENTE SEM ITOTAL ABSENTE SEM II

104


SITUAŢIA ABSENŢELOR MOTIVATE

13861300

1554 1543

1722 17831953

1021

1769

0

500

1000

1500

2000

2500


CLASA

NR

. TO

TAL

DE

AB

SEN

ŢE

105


TOTAL ABSENŢE/ELEV

58.48

46.06

57.31 56.83

68.39

75.14

84.71

56.66

71.51

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90


CLASA

NR

. TO

TAL

DE

AB

SEN

ŢE

106



ABSENŢE MOTIVATE/ELEVTOTAL ABSENŢE/ELEV

58.48

46.0657.31 56.83

68.3975.14

84.71

56.66

71.51

51.3344.82

53.5849.77

61.5 63.6769.5

48.61

61

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

NR. ABSENŢE

CLASA

ABSENŢE

107


Medii generale discipline ANUL ŞCOLAR 2008-2009 ŞI ANUL ŞCOLAR 2009-2010

curs de zi

filiera teoretica – profil: REAL, specializarea: ştiinţe ale naturii

MAT

EMAT

ICA

FIZI

CA

CHIM

IE

BIO

LOG

IE

2008-2009

2009-2010

6,708,10

7,50 7,99

6,788,14

7,548,23

0,001,002,003,004,005,006,007,008,009,00

DISCIPLINA

MEDIA

MEDII LA ARIA CURRICULARA ,,MATEMATICA SI STIINTE"

108


Medii generale discipline ANUL ŞCOLAR 2008-2009 ŞI ANUL ŞCOLAR 2009-2010

curs frecventa redusa

filiera teoretica – profil: UMAN, specializarea: ştiinţe sociale

GEO

GRA

FIE

ISTO

RIE

LOG

ICA

PSIH

OLO

GIE

ECO

NOM

IE

SOCI

OLO

GIE

FILO

SOFI

E

2008-20092009-2010

7,76 7,34

6,17

10,00

7,20 6,85 6,518,47

7,266,47

9,81

6,97 7,436,60

0,001,002,003,004,005,006,007,008,009,00

10,00

DISCIPLINA

MEDIA

MEDII LA ARIA CURRICULARA ,,OM SI SOCIETATE"

109


CAPITOL I. ASIGURAREA ACCESULUI EGAL ŞI SPORIT LA EDUCAŢIE

I. 1. CONTEXTUL LEGISLATIV

Prezentul raport a fost conceput cu respectarea următoarelor documente: 1. Legea nr.84 / 1995, cu modificările si completările ulterioare (LEGE INVĂŢĂMÂNTULUI ); 2. Legea nr. 128/ 1997 cu modificările si completările ulterioare ( Statutul Personalului Didactic ) Proiectul Statutului personalului didactic 2008; 3. Strategia Ministerului Educaţiei Cercetării si Tineretului 2006-2008; 4. Programul Naţional de Reformă 2007 – 2010; 5. Legea nr. 53 /2003 cu modificările si completările ulterioare (Codul Muncii); 6. Legea 87/ 2006 - Privind Asigurarea Calităţii în Educaţie O.M.E.N. nr.4682 / 28.09.1998; 7. Legea 272/ 2004 Privind protecţia si promovarea drepturilor copilului; 8. Legea 35/ 2007 Privind creşterea siguranţei in unităţile de învăţământ; 9. MECT - Strategia naţională de prevenire a violentei in şcoală; 10.Obiective strategice europene in domeniul educaţiei si formării profesionale; 11. Programul de guvernare 2009 – 2012;

12. Programul operaţional sectorial de dezvoltare a resurselor umane (POS DRU) 2007 – 2013;

I. 2. PRIORITĂŢI ALE LICEULUI ,,VICTOR BABES” CLUJ PENTRU ANUL ŞCOLAR 2009-2010

Linii directoare: 1. Asigurarea egalităţii de şanse şi creşterea participării la educaţie pe durata întregului ciclu obligatoriu. 2. Modernizarea sistemului de educaţie. 3. Corelarea sistemului educaţional şi de formare profesională în educaţie cu obiectivele şi standardele europene. 4. Creşterea calităţii în educaţie prin formarea şi valorificarea creativităţii resurselor umane. 5. Modernizarea şi democratizarea actului managerial (proiectare, decizie, formare). 6. Facilitarea schimbării de atitudine a elevilor, a cadrelor didactice şi a reprezentanţilor comunităţii locale, corelat cu reformele din educaţie. 7. Eficientizarea şi optimizarea utilizării resurselor. 8. Creşterea capacităţii instituţionale de a elabora şi gestiona proiecte/parteneriate finanţate de programele comunitare pentru educaţie şi formare.

Programul managerial al Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj a preluat şi dezvoltat prin acţiuni concrete obiectivele majore ale momentului, privind politicile în domeniul educaţiei :

• Acces egal şi sporit la educaţie ;• Calitate ridicată a educaţiei şi pregătirea societăţii bazată pe cunoaştere;• Eficientizarea managementului administrativ şi educaţional• Transformarea educaţiei în resursa de bază a modernizării României;

110


• Îmbunătăţirea nivelului de performanţă al cadrelor didactice• Implementarea unui curriculum relevant pentru solicitările şi exigenţele locale

ale pieţei muncii• Considerarea investiţiei în capitalul uman ca investiţia cea maiprofitabilă pe

termen lung;• Îmbunătăţirea performanţelor elevilor, asigurarea condiţiilor pentru dezvoltarea

unui sistem de unitar de evaluare a acestei performanţe da şi de progresul individual.• Creşterea gradului de acceptare socială a absolvenţilor de la învăţământul

tehnic• Combinarea eficientă a educaţiei de elită cu educaţia generală;

I. 3. ANALIZA DE NEVOI. Analiza faptelor, verificarea documentelor de proiectare si evaluare, precum si informatiile venit dinspre beneficiarii, colaboratorii si partenerii nostri, faciliteaza elaborarea ofertei manageriale

ANALIZA S. W. O. T.

PUNCTE TARI PUNCTE SLABEÎn domeniul realizării reformei asigurarea mijloacelor financiare pentrureabilitarea şi asigurarea dotărilor necesare; sprijinirea socială a elevilor prin bursede studiu – Programul „Bani pentru liceu”,Euro-200; dotarea cu materiale didactice şi echipamente informatice destinate procesului didactic; continuarea sistemului de formare continuă a personalului didactic in asigurarea egalităţii de şanse şi sporirea accesului la educaţie sprijinirea accesului la educaţie a elevilor proveniţi din medii dezavantajate, în vederea prevenirii şi combaterii marginalizării şi a excluziunii sociale Sprijinirea pregătirii concursurilor de Specialitate Stimularea participării la formarea continuă şi realizarea unei oferte diferenţiate în funcţie de nevoile cadrelor didactice Asigurarea condiţiilor optime pentru desfăşurarea activităţii instructiv-educative; Orientarea şcolară şi profesională Creşterea calităţii şi eficienţei educaţiei în perspectiva pregătirii pentru societatea

Relaţiile cu publicul necesită îmbunătăţire;Comunicarea internă precum şi comunicarea externă sunt, uneori, defectuoase;Delegarea atribuţiilor şi a responsabilităţilor un a fost întotdeauna eficientă;Suprasolicitarea ocazională a unor angajaţi din toate compartimentele ceea ce duce la randament şi eficienţă scăzute;Curriculum-ul local şi cel la decizia şcolii sunt, uneori, formale şi sărace;Activităţile educaţionale personalizate şiindividualizate nu fac parte încă din culturaprofesională a cadrelor didactice;Inspecţia şcolară are, uneori, caractercontemplativ, ea nu este valorificată întotdeauna în scop reglator;Orientarea şcolară şi profesională este, în multe cazuri, o activitate formală şi cu eficienţă scăzutăAbsorbţia fondurilor alocate de M.E.C.I. pentru modernizarea infrastructurii şi a procesului de învăţare, nu s-a realizat Proceduri incomplete privind implementarea strategiilor de modernizare şi dotare

111

LICEUL ,,VICTOR BABEŞ” OGLINDA ŞCOLII – AN ŞCOLAR 2009-2010 bazată pe cunoaştere şi în vedereapromovării dezvoltării durabilecreşterea importanţei etosului şcolii îndezvoltarea instituţionalădezvoltarea parteneriatului educaţionalaplicarea şi monitorizarea aplicăriiStrategiei de reducere a fenomenului deviolenţă în unităţile de învăţământderularea programelor de prevenire şicombatere a abandonului şcolar, aconsumului de drog şi alcool, a alimentaţieinesănătoaserealizarea de consiliere şi sprijin prinasistenţeeficientizarea activităţilor educative;deschiderea şcolii spre comunitate, sprenevoile acesteia;acceptarea ideii de muncă în echipă şiaplicarea acesteia;dezvoltarea bazei materiale a şcolilor înconcordanţă cu nivelul socio – economic încare ne aflăm.

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

↑ Promovarea de politici privinddescentralizarea în educaţie, asigurareacalităţii educaţiei şi formarea resurselorumane;↑ Iniţierea de programe cu finanţareexternă;↑ Ameliorarea procesului educaţional înurma activităţilor de formare ↑ Colaborarea cu O.N.G-urile privindcuprinderea copiilor şi tinerilor din grupurile dezavantajate↑ Programul Guvernului României privindeducaţia pe perioada 2007 – 2013;↑ Alocarea sumelor necesare reabilitării şi ameliorării bazei materiale a educaţiei;

↓ Scăderea numărului de copii din judeţ prin emigrarea unui număr considerabil de familii; ↓ Scăderea interesului familiei pentru şcolarizarea copiilor după o anumită vârstă; ↓ Slaba inserţie pe piaţa muncii a absolvenţilor din învăţământul preuniversitar; ↓ Nivelul scăzut al competiţiei ↓ Dificultăţi în înţelegerea problematiciieducaţionale de către factorii decizionali

Situaţia descrisă mai sus, prin aprecieri şi analize, oferă posibilitatea formulării direcţiilor de acţiune strategică, într-o manieră cât mai realistă.

112


CAPITOLUL II – ASIGURAREA CALITĂŢII EDUCAŢIEI ŞI FORMĂRII PROFESIONALE

II.1. PRIORITĂŢI MANAGERIALE

T1. Creşterea calităţii şi eficientei educaţiei în perspectiva pregătirii pentru societatea bazată pe cunoaştere şi în vederea promovării dezvoltării durabile· punerea în aplicare a prevederilor de la Lisabona;· promovarea coerentei între toate stadiile de educaţie şi formare;· abordarea curriculară adecvată formării pentru societatea bazată pe cunoaştere şi dezvoltare durabilă;· interdisciplinaritate şi trans-curricularitate;· materiale suport;· abordare extracurriculară;· formarea şi promovarea culturii antreprenoriale inovative.T2. Monitorizarea, evaluarea şi optimizarea calităţii procesului educaţional· evaluarea de proces prin inspecţie şcolară;· analiza rezultatelor şi elaborarea planurilor de îmbunătăţire;· abordarea curriculară creativă;· transparentă în monitorizarea progresului şcolar şi a inserţiei socio-profesionale;· credibilitate, obiectivitate şi relevantă în toate formele de evaluare;· crearea unor sisteme de stimulente diferenţiale pentru elevii şi profesorii performanţi.T3. Dezvoltarea instituţională· trecerea la management de leadership ca viziune centrată pe performanta elevilor;· întărirea capacităţii instituţionale prin servicii adresate elevilor şi cadrelor didactice: orientare, consiliere, mediu şcolar sănătos, servicii de asistentă medicală, etc· creşterea importantei ethosului şcolii în dezvoltarea instituţională;· dezvoltarea parteneriatului educaţional;· accesarea fondurilor structurale.T4. Redimensionarea laturii educative intra-, extra-curriculare şi extraşcolare, educaţia non-formală şi informală la nivelul şcolii· monitorizarea şi evaluarea curriculumului pentru aria curriculară Consiliere şi orientare;· dezvoltarea spiritului antreprenorial, a creativităţii, a adaptabilităţii şi a transferabilităţiicunoştinţelor în situaţii noi· educarea elevilor în spiritul civic şi al valorilor societăţii democratice;· asigurarea respectării drepturilor copiilor şi tinerilor;· monitorizarea aplicării legii 35/ 2007;· aplicarea şi monitorizarea aplicării Strategiei de reducere a fenomenului de violentă în unităţile de învăţământ;· derularea programelor de prevenire şi combatere a abandonului şcolar, a consumului de drog şi alcool, a alimentaţiei nesănătoase,

113


II.2. RESURSE UMANE

• Liceul „Victor Babes” a reuşit o colaborare eficientă atat cu ISJ cât si cu autorităţile locale în domeniul educaţiei. • Colaborarea cu agenţii economici şi cu instituţiile de învăţământ superior s-a concretizat în activităţi interesante cu caracter informativ şi formativ. • S-a organizat şi desfăşurat activităţi educative cu elevii pe teme de actualitate cu impact mare asupra lor. • Activitatea de monitorizare a procesului educativ a contribuit la îmbunătăţirea activităţii. • S-a realizat o informare corectă a părinţilor şi agenţilor economici asupra activităţilor desfăşurate în cadrul şcolii. • S-a reuşit ameliorarea stării materiale a şcolii şi dotarea ei cu mijloace şi echipamente moderne de învăţare. • S-a reuşit modernizarea bibliotecii şcolare astfel încât ea a devenit un instrument de informare şi documentare atât pentru elevi cât şi pentru cadrele didactice.

PUNCTE TARI:

• încadrarea şcolii cu cadre didactice calificate în procent de 100%; • implicarea şefilor de catedră, responsabililor cercurilor metodice şi a metodiştilor în informarea şi îndrumarea cadrelor didactice; • înscrierea cadrelor didactice la examenele de obţinere a gradelor didactice; • cuprinderea în activităţi de formare a unui număr mare de profesori; • multe cadre didactice sunt implicate în diverse comisii locale, de auxiliare şcolare.

PUNCTE SLABE:

• insuficienta cooptare a profesorilor debutanţi în activităţile metodice; • ineficienţa activităţii de mentorat; • diseminarea este uneori defectuoasă; • cadrele didactice nu răspund întotdeauna cu promptitudine la solicitările conducerii.

RECOMANDĂRI:

• implicarea activă a debutanţilor în activităţile metodica; • eficientizarea activităţilor de mentorat; • eficientizarea diseminării;

lecturarea, de către cadrele didactice din subordine, cel puţin săptămânală, a paginii Web a ISJ pentru a fi la curent cu toate noutăţile transmise de inspectorul de specialitate;

• comisiile pentru asigurarea calităţii să-şi intre în atribuţii şi să-şi aducă aportul adecvat la derularea tuturor activităţilor pentru realizarea calităţii în educaţie; • atragerea tinerilor în activităţi care se pliază pe cerinţele lor; • este nevoie de un sistem de comunicare rapid şi transparent cu cadrele didactice de

specialitate pentru asigurarea consilierii şi a îndrumării metodice.

114


DOMENIUL RESURSE FINANCIARE ŞI MATERIALE

Activitatea managerială în anul şcolar 2009-2010 a fost concentrata pe finalizarea lucrării salile etajului I, igienizat holuri, achiziţionare de material didactic, igienizare Sali de demonstratii, schimbare pardoseli, zugravit, montat lambriuri • Dotări: - uşi 4 săli - pardoseli montate la 7 săli ( 1 tarchet, 6 parchet )

- achiziţionat mobilier: • 7 săli • 4 birouri ( laborator informatică )

• Zugrăvit si montat pardoseală: 7 săli PUNCTE TARI:

• în şcoală există o bază materială adecvată procesului instructiv-educativ; • resursele extrabugetare sunt folosite în scopul îmbunătăţirii bazei materiale; • şcoala are 2 laboratoare de informatică; • implicarea multor cadre didactice în confecţionarea, singuri sau împreună cu elevii, a unor materiale auxiliare, precum şi în atragerea unor surse de finanţare care să sprijine dotarea şcolii cu astfel de materiale;

115


PUNCTE SLABE:

• materialele didactice pentru unele discipline sunt unele învechite şi depăşite; • în puţine cazuri profesorii utilizează în cadrul lecţiilor sistemul AEL; • gestionarea necorelată a fondurilor cu necesităţile fiecărei discipline

RECOMANDĂRI:

• actualizarea bazei materiale pentru ştiinţe socio-umane; • utilizarea sistemului AEL în predarea orelor de istorie şi ştiinţe socio-umane; •direcţionarea eficientă a fondurilor bugetare alocate îmbunătăţirea bazei materiale; • fundamentarea corectă şi din timp a bugetului; • devin priorităţi identificarea instituţiilor nonguvernamentale ce pot asigura oferte de proiecte specifice diferitelor discipline şi atragerea sponsorilor pentru recompensarea elevilor şi a profesorilor cu rezultate foarte bune la concursurile şcolare; • atragerea de fonduri prin prestaţii cultural-artistice oferite comunităţii.

116


II.3. REZULTATE ELEVI

II.3.1. BACALAUREAT

BACALAUREAT 2009

În prima sesiune de bacalaureat, din promoţia liceu zi s-au prezentat 98 de elevi si au promovat toţi. Toţii elevii absolvenţi ai celor două clase de ştiinţele naturii, 49, au reuşit în prima sesiune de bacalaureat (promovabilitate 100%), media fiind 8,28. Din clasele de turism 6 elevi (din clasele a XII-a T1 şi T2) au rămas corigenţi la matematică, au promovat în toamnă şi din aceştia 3 au reuşit şi la bacalaureat; procentul de promovare 96,26%. 2 elevi au căzut la matematică: Mureşan P (XIIT2) şi Păcurar R (XIIT1), iar Neciu M (XIIT2) nu s-a prezentat.

Per ansamblu, din 104 elevi absolvenţi la zi, prezentaţi la bacalaureat (1 elev nu s-a prezentat) 102 au promovat – 98,18%.

La frecvenţă redusă, în iunie au promovat doar 21 din 40 înscrişi. Dar în august au mai promovat şi alţii, astfel că, în final, din fiecare clasă au promovat câte 18 elevi din 20 prezentaţi; procent de promovare 90%. Dintre elevii prezentaţi 4 au fost respinşi: 1 elev pentru că nu a obţinut media de minimum 6, 2 la limba română şi 1 elev la două materii: limba română şi geografie.

Pentru întreaga şcoala, procentul de promovare este 95,83% din 144 elevi prezentaţi 138 au promovat.

Creşterea procentului de promovare la bacalaureat este mare la frecvenţă redusă: de la 61% în 2008 la 90% în 2009. La zi, acest procent a scăzut de la 100% la 98,18%

La zi a scăzut şi media de promovare de la 8,34 în 2008 la 8,19 în 2009, iar la frecvenţă redusă a crescut de la 6,78 la 7,14

Cea mai mare medie pe clasă la bacalaureat a obţinut-o clasa a XII-a A, care pe parcursul anilor nu s-a evidenţiat prin note mari, iar clasa a XII-a B care în toţi anii a obţinut media clasei peste 9, la bacalaureat s-a situat pe locul al treilea.

Mediile pe discipline la clasele de ştiinţe ale naturii au fost: peste 9 la educaţie fizică şi la română oral la materiile de specialitate, mediile au fost sub 8: 7,96 la biologie şi 7,27 la

chimie la matematică media a fost 7,33

Faţă de anul trecut, au scăzut mediile la biologie şi chimie.Şi la clasele de turism cea mai mare medie a fost la educaţie fizică; tot peste 9 a

fost şi media la franceză, dar 1 elev a susţinut proba la această disciplină. Numai la matematică s-a obţinut medie sub 8. Dar, comparativ cu anul 2008, doar la marketing a crescut media de la 7,85 la 8,52, la restul materiilor: matematică, geografie, limbi moderne, mediile au scăzut.

La frecvenţă redusă cea mai mare medie s-a obţinut la franceză, singura medie peste 8, la ambele clase. Cele mai mici medii nu sunt la matematică, cum poate se aştepta, ci la română scris şi la psihologie

Cu toate că la română media a fost printre cele mai mici ea a fost mai mare decât în 2008. La franceză, istorie şi matematică mediile, faţă de 2008, au crescut, dar au scăzut mult la psihologie, şi geografie.

La zi majoritatea mediilor per elev este între 8 şi 8,99 –43%, la frecvenţă redusă între 6-6,99 – 14%.

Faţă de 2008, la zi, procentul mediilor între 8 şi 8,99 a crescut, dar a scăzut mult 117

LICEUL ,,VICTOR BABEŞ” OGLINDA ŞCOLII – AN ŞCOLAR 2009-2010 numărul mediilor peste 9.

Acestea sunt rezultatele, ce s-a făcut în anul şcolar 2008-2009? La începutul lunii octombrie s-au solicitat primele opţiuni pentru disciplinele la alegere, după ce, în prealabil, s-a prelucrat regulamentul de desfăşurare al bacalaureatului. S-au făcut consultaţii la toate materiile, s-au rezolvat variantele de întrebări. În luna aprilie s-a făcut o pretestare la nivel de şcoală. Tezele au fost tot simulări.

Procentul de promovare la bacalaureatul din 2009

84

86

88

90

9294

96

98

100

102

% promov 100 100 96.29 96.42 90.00 90.00

XIIA XIIB XIIT1 XIIT2 FR1 FR2

Evoluţia % de promovare

0

20

40

60

80

100

120

zi 97.34 100 98.18

Fr 75 61 90

2007 2008 2009

118


Media pe clase - bacalaureat 2009(0rdine descrescătoare)

0123456789

Media 8.31 8.28 8.25 7.91 7.6 6.68

XIIA XIIT2 XIIB XIIT1 FR1 FR2

Mediile la disciplinele de bacalaureat la clasele de ştiinţele naturii (2009)

0

2

4

6

8

10

12

Medie 9.62 9.16 8.71 8.67 8.29 8.25 7.96 7.44 7.33 7.27

Edfiz Ro-o Eng Ist Geo Fr Bio Ro-s Mat Chm

Evoluţia mediilor bacalaureat la clasele de ştiinţele naturii

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

2007 7.7 6.4 6.87

2008 8.47 7.07 7.2 8 7.68 9.1

2009 9.16 7.44 7.33 7.96 7.27

Ro-o Ro-s Mat Bio Chm Fiz

119


Mediile la disciplinele de bacalaureat la clasele de turism (2009)

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

media 9.39 9.25 8.67 8.52 8.1 8.09 8.05 7.08

Edfiz Fr Ro-o MK Geo Ro-s Eng Mat

Evoluţia mediilor la bacalaureat la clasele de turism

0

2

4

6

8

10

12

2008 7.85 7.86 9.3 8.55 10

2009 8.52 7.08 8.1 8.05 9.25

MK Mat Geo Eng Fr

120


Media la disciplinele de bacalaureat la frecvenţă redusă (2009)

0.00

1.00

2.00

3.00

4.00

5.00

6.00

7.00

8.00

9.00

media 8.09 7.87 7.14 7.03 6.87 6.8 6.34 6.20 6.01 5.89 5.79

Fr IstD IstE GeoE Ro-o GeoD Mat Fil En-F Ro-s Ps

Evoluţia mediilor la bacalaureat la clasele FR faţă de 2008

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

2008 7.48 5.87 7.73 7.65 8.63 5.94 7.19 5.15

2009 6.87 5.98 8.09 6.8 7.87 7.14 5.97 6.34

Rom-o Rom-s Fr GeoD IstD IstE Ps Mat

Procentul mediilor între 6-10 bacalaureat 2009

0

5

10

15

20

25

30

Şt. Nat 1 22 25 6

Turism 0 10 18 2

FR 14 8 0 0

6-6.99 7-7.99 8-8.99 9-9.99

121


Evoluţia procentului de medii (6-10) la zi din 2007 până în 2009

0

10

20

30

40

50

60

2007 3 43 38 14

2008 2 40 44 19

2009 1 38 51 10

6-6.99 7-7.99 8-8.99 9-9.99

BACALAUREAT 2009

La zi au absolvit 77 de elevi. În vara au rămas 6 corigenţi, toţi la matematică, în clasa a XII-a A şi 4 în clasa a XII-a T. În iunie s-au înscris la bacalaureat 71 de elevi au promovat 69, 2 au fost respinşi la matematică, ei fiind elevi în clasa a XII-a T.

În toamnă corigenţii au promovat, s-au prezentat la bacalaureat şi ei si cei care nu au reuşit în sesiunea din iunie, promovând 72. Procentul de promovare, în final, fiind 94% la zi

La frecvenţă redusă procentul de prezentare la bacalaureat, în sesiunea din iunie 20101 a fost de 69,2% (18 prezenţi din 26 de absolvenţi). Dintre cei prezentaţi au reuşit 11, 6 au luat note sub 4 la română, 1 şi la geografie (din cei 6), şi 1 elev a căzut numai la istorie. În septembrie s-au prezentat 7 elevi şi nu a reuşit nici unul. Astfel, procentul de promovare la bacalaureat la frecvenţă redusă a fost de 61,11%

Faţă de anul trecut procentul de promovare a scăzut, dar a crescut media la bacalaureat la clasele de zi. Astfel, numărul mediilor de peste 9 a fost 14 (16,86%) la clasele de zi, nici una la frecvenţă redusă, iar a mediilor peste 8 – 33 (39,75%), adică 56% dintre elevi au luat medii între 8 şi 9.99.

Ponderea cea mai mare a mediilor peste 8 au avut-o elevii claselor de la profilul ştiinţe ale naturii: 70,8% au fost medii peste 8, la turism doar 42,1, iar la frecvenţă redusă 18%

Cea mai mare medie (pe clasă) la bacalaureat a avut-o clasa a XII-a B 8,53, apoi a XII-a A 8,16; clasa a XII-a T a avut o medie sub 8 şi anume 7,59 şi de asemenea, clasa a XIIIFR 7,28

La clasele de ştiinţe ale naturii disciplinele cu cele mai mari medii au fost chimia şi biologia (mediile /clasă peste 8). La clasa a XII-a A cea mai mare medie a fost la limba şi literatura română. De menţionat media la biologie a clasei a XII-a B 9,30 (pentru 16 elevi). La română şi la matematică mediile claselor au fost sub 8.

La profilul servicii – lucrător în turism, cea mai mare medie pe clasă s-a obţinut la geografie – 8,16, la limba şi literatura română media a fost 7,26 şi la matematică 7,05

122


La frecvenţă redusă, profilul ştiinţe sociale, geografia a fost disciplina cu cele mai bune rezultate – media 6,77, apoi istoria 6,39 şi, cea mai mică medie a fost la română 5,29.

La proba de evaluare a competenţelor de comunicare orală în limba română majoritatea elevilor au obţinut calificativul experimentat: 73% dintre toţii elevii (la zi 76%, la frecvenţă redusă 61%). Nu s-a obţinut nici un calificativ de începător.

La proba de evaluare a competenţelor digitale rezultatele la clasele de zi au arătat că un procent de 76,3% sunt experimentaţi, la frecvenţă redusă doar 11% au obţinut acest calificativ.

Procentul de promovare la bacalaureat 2010

0.00%

20.00%

40.00%

60.00%

80.00%

100.00%

120.00%

96.50% 100% 86.20% 61.11%

XIIA XIIB XIIT XIIIFR

Evoluţia procentului de promovare la bacalaureat

0

20

40

60

80

100

120

zi 97.34 100 98.19 94fr 75 61 90 61.1

2007 2008 2009 2010

123


Repartizarea mediilor/elev la bacalaureatul 2010

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

6-7.99 29.1 57.9 81.88-9.99 70.9 42.1 18.2

şt.nat turism fr

124


Mediile per clasă la bacalaureatul 2010

6.6

6.8

7

7.2

7.4

7.6

7.8

8

8.2

8.4

8.6

8.8

Series1 8.16 8.53 7.59 7.28

XIIA XIIB XIIT XIII FR

Rezultatele la probele scrise la bacalaureat 2010 la clasele de ştiinţe ale naturii

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

XIIA 7.93 7.69 8.28 8.5XIIB 7.47 7.8 9.3 8.42

rom mat bio chm

Rezultatele probelor scrise la bacalaureat la clasa de turism

6.4

6.6

6.8

7

7.2

7.4

7.6

7.8

8

8.2

8.4

XIIT 7.26 7.05 8.16rom mat geo

125


Rezutatele probelor scrise la clasa XIIIFR bacalaureat 2010

0

1

2

3

4

5

6

7

8

XIIIFR 5.29 6.39 6.77

rom ist geo

Rezultatele la proba de evaluare a competenţelor de comunicare orală în limba română (în %), comparativ cu media

la proba scrisă (bacalaureat 2010)

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

Incepători 0 0 0 0Avansaţi 25 26 20 39Experim 75 74 80 61Media 7.93 7.47 7.7 5.29


126


Rezultatele la proba de evaluare a competenţelor digitale (%) - bacalaureat 2010

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

Incepători 0 0 0 39Mediu 3 0 0 39Avansaţi 25 22 21 11Experim 72 78 79 11


II.3.2. EXAMENE DE CERTIFICARE A COMPETENTELOR

S-au desfăşurat in conformitate cu Ordinul M.E.C.T. nr.5172/29.08.2008 şi a O.M.E.C.T. nr.5175/01.09.2008 privind graficul de desfăşurare a examenelor de certificare a învăţământului profesional şi tehnic în anul şcolar 2008-2009.

NR.CRT.

NIVEL CALIFICARE ÎNSCRIŞI PREZENTAŢI ADMIŞI

1. III Tehnician în turism

56 55 55

2. III avansat

Asistent medical de farmacie

28 28 28

3. III avansat

Asistent medical generalist

56 54 54

Pentru anul scolar 2009-2010 rezultatele au fost urmatoarele:

NR.CRT.

NIVEL CALIFICARE ÎNSCRIŞI PREZENTAŢI ADMIŞI

4. III Tehnician în turism

28 25 25

5. III avansat

Asistent medical de farmacie

25 25 25

6. III avansat

Asistent medical generalist

27 27 27

127


2,3. Organizarea şi desfăşurarea examenului de selectie s-a realizat conform OMECT nr.5172/29.08.2008.

4. Aprecierea candidaţilor a fost obiectivă, prin urmare nu s-au înregistrat contestaţii.

5. Variantele (3) de subiecte şi baremele de corectare au fost stabilite şi propuse de comisia de pregătire în meserie de la nivelul şcolii organizatoare. Proba practică a fost apreciată pe baza fişei grilă şi a indicatorilor acesteia transpuşi în specificul meseriei şi al specializării.

128


INSERŢIA ABSOLVENŢILOR LICEU AN SCOLAR 2009-2010

CLASA NR. ABSOLVENŢI

NR. ELEVI PROMOVAŢIBAC/COMPETENŢE

CONTINUĂ STUDIILE

ANGAJAŢI IN DOMENIU

ANGAJAŢI ÎN ALTE DOMENII

ŞOMAJ

a XII-a A 27 26 25 - 1 -a XII-a B 22 22 22 - - -a XII-a T 28 26 24 1` 1 -

Total 77 74 71 1 2 -

INSERŢIA ABSOLVENŢILOR SCOALA POSTLICEALA AN SCOLAR 2009-2010

CLASA NR. ABSOLVENŢI NR. ELEVI PROMOVAŢIBAC/COMPETENŢE

CONTINUĂ STUDIILE

ANGAJAŢI IN DOMENIU

ANGAJAŢI ÎN ALTE DOMENII

ŞOMAJ

IIIA 27 27 - 22 5 -III F 25 24 - 24 - -

Total 52 51 - 46 5 -

129


II.4. CALITATEA PROCESULUI INSTRUCTIV-EDUCATIV

II.4.1. CURRICULUM ŞCOLAR

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE√ În urma verificării portofoliilor personaleale profesorilor şi a portofoliului catedrei, s-a constatat că există planificări anuale pentrutoate clasele, redactate în conformitate curecomandările programei şcolare.√ De asemenea, profesorii au întocmitproiectele pe unităţi de învăţare, caredovedesc, în general, înţelegerea raportuluidintre obiective şi conţinuturi, respectivcriterii de evaluare şi de notare.√ Portofolii funcţionale, organizate pestructura recomandată de inspectorii despecialitate√ Bună pregătire de specialitate a profesorilorîn ceea ce priveşte corectitudinea ştiinţifică aconţinuturilor predate.√ Unii profesori au un demers ştiinţificcomplex, reuşind prin abordareainterdisciplinară a conţinuturilor să insuflespiritul devotamentului pentru valorilenaţionale, prin atitudine şi explicaţii, prin apella disciplinele conexe.√ Evaluări sumative periodice care permitreglarea demersului didactic√ Aspectele educative ale conţinuturilor suntvalorificate eficient√ Elevii au în general abilităţi de comunicare,fiind capabili să răspundă la întrebări, făcânddovada înţelegerii cunoştinţelor asimilate,participă activ la realizarea lecţiilor, daurăspunsuri în general exacte la întrebări,solicită lămuriri suplimentare precum şisprijinul profesorului.√ Observând activitatea didactică desfăşuratăla lecţii, dar mai ales strategia propusă de

√ S-au constatat însă şi unele disfuncţii înîntocmirea planificărilor şi a proiectărilor peunităţi de învăţare, o oarecare superficialitateîn redactare acestora, fără a se tine cont despecificul claselor, păstrându-se modelele din anii anteriori, fără adaptarea la noilemodalităţi de învăţare activă, fără precizareamodalităţilor de evaluare. √ Abordarea cu reţinere a metodelor activparticipative,de gândire critică de către uniiprofesori √ Unii profesori nu înţeleg spiritul programei,abordând-o cu prea mare relaxare,interpretând-o excesiv de subiectiv, îndetrimentul obiectivelor acesteia. √ Există şi situaţii în care elevii sunt simplispectatori la lecţii, recomandându-se caaceştia să fie motivaţi şi implicaţi mai mult.√ In general, se observă preocupareaprofesorilor de a lucra frontal cu elevii, astfelîncât nu există întotdeauna un mijloc decontrol eficient al nivelului de performantădiferenţiat, în funcţie de aptitudinile diferiteale elevilor.√ Uneori se propun sarcini care vizeazăapropierea elevilor cu performante maiscăzute de standardul mediu al clasei, dar nuprin activităţi diferenţiate ci prin colaborarecu elevii mai dotaţi.√ Se omite, uneori, notarea elevilor, fapt careduce la relativizarea scopurilor evaluării şi laabsenta stimulării elevilor.√ Există situaţii în care temele suntsupradimensionate sau inadecvate în raport cu

130

LICEUL ,,VICTOR BABEŞ” OGLINDA ŞCOLII – AN ŞCOLAR 2009-2010 cadrele didactice asistate, se constată, în unelecazuri, o abordare diferenţiată a elevilor.√ Modul de abordare a conţinuturilor,prestaţia profesorilor, asigură în mare măsurăînţelegerea noilor informaţii de către elevi,astfel încât, la sfârşitul lecţiei, aceştia suntcapabili să opereze cu noile conţinuturi.√ Prin conceperea unor teste de evaluare,iniţiale şi de parcurs, prin analiza acestora şipropunerea unor modalităţi de remediere ascăderilor, se asigură un parcurs evolutivconstant.√ Evaluarea elevilor se realizează în generalprin aprecierea parcursului în timpul lecţiei,cât şi prin verificarea temelor pentru acasă,prin asigurarea uneori a unor momente dereflecţie la sfârşitul lecţiei, prin care sesintetizează, cu ajutorul elevilor, conţinuturileînvăţate.√ Încadrarea şcolilor cu cadre didacticecalificate.√ Un numǎr apreciabil de cadre didacticemanifestǎ interes pentru propria formare şiperfecţionare înscriindu-se pentru obţinereagradelor didactice (definitivat, grad II şi grad I) sau participând la cursuri de formare.√ În perioada de debut a anului şcolar auapǎrut un numǎr considerabil de auxiliaredidactice elaborate de cadrele didactice √ Bună dotare a şcolii, prin grijamanagerilor şi a părinţilor elevilor.√ Colaborare bună cu reprezentanţiicomunităţii care au abandonat şcoala.

conţinuturile predate. De asemenea, uneoritemele nu sunt verificate în ora următoare şinu devin punct de plecare pentru abordareanoilor conţinuturi, dovedindu-se astfelineficiente şi pur formale. √ Slaba participare a unor profesori laactivităţile cercului pedagogic. √ Insuficienta consiliere a profesorilordebutanţi.√ Nerepartizarea judicioasă a fondurilor cătretoate structurile √ Slaba implicare a părinţilor în viata şcolii

131


II. 4. 2. PERFECŢIONAREA STILULUI DIDACTIC – FORMAREA CONTINUĂ

În acord cu exigentele politicii educaţionale stabilite de MECT si de problematica existentă în unitate s-au stabilit urmatoarele tintestrategice :Asigurarea accesului cu şanse egale şi reale a tuturor copiilor la educaţie, în cadrul structurilor învăţământului obligatoriu;Aplicarea Standardelor de referinţă şi a indicatorilor de performantă pentru evaluarea şiasigurarea calităţii în învăţământul preuniversitar,aprobate prin HG nr. 1534/25.11.2008;Implementarea Curriculum-ului Naţional la toate ciclurile cu respectarea actelor normative Perfecţionarea instrumentelor de evaluare şi autoevaluare;Schimbarea opticii privind relaţia profesor – elev,consilierea cadrelor didactice în proiectareaşi dezvoltarea curriculum-ului local şi la decizia şcolii;Popularizarea prin diferite modalităţi a existentei plus valorii la nivelul actului educaţional,diseminarea exemplelor de bună practicăObţinerea de rezultate bune la exameneDezvoltarea incluziunii şcolareCreşterea siguranţei elevilor în spatiile de învăţământ Instituţionalizarea unui nou cadru funcţional în activitatea comisiilor metodice din şcoli, diagnoze de progres a elevilor, prognoze, programe de dezvoltare etc.;Elaborarea unor instrumente care să obiectiveze şi să motiveze activitatea cadrelor didactice, în desfăşurarea procesului educaţional de instruire;Monitorizarea nivelului de atingere a standardelor educaţionale de către elevi, a concordantei dintre evaluarea realizată de cadrele didactice şi rezultatele naţionale, testările iniţiale şi sumative;Monitorizarea modului în care se realizează proiectarea şi evaluarea de produs şi de proces în perioadele de recapitulare din structura anului şcolar. Elaborarea în acest sens a unor instrumente de lucru specifice profilului şi specializării claselor de elevi;Evaluarea modului în care colectivele metodice se implică în modernizarea şi utilizarea bazei materiale de specialitate;Organizarea de concursuri care să ducă la stimularea şi dezvoltarea creativităţii;Promovarea unei politici de realizare de proiecte de finanţare prin programe de interes local, judeţean

Din perspectiva formarii continue la scoala noastră s-au desfăşurat următoarele activitiţi în anul şcolar 2008-2009: - inscrierea profesorilor la grade didactice;- completarea fiselor de evidenta a formarii;- informarea cadrelor didactice cu privire la oferta de cursuri de formare ale CCD si UBB- verificarea dosarelor cadrelor didactice pentru inscrierea la examenele de detasare, transfer si titularizare

ANALIZA ACTIVITATILOR DESFASURATE SI COSTATARI

-activitatile s-au desfasurat conform planificarilor- cadrele didactice inscrise la cursuri de perfectionare au participat in mod

132

LICEUL ,,VICTOR BABEŞ” OGLINDA ŞCOLII – AN ŞCOLAR 2009-2010 corespunzator

IMPACTUL ASUPRA GRUPULUI TINTA

- profesorii participanti la cursuri au fost multumiti de feed-back-ul realizat

PUNCTE TARI

- inscrierea la grade didactice si cursuri de perfectionare a cadrelor didactice din scoala;- informarea la timp a cadrelor didactice cu privire la oferta de cursuri ale CCD si UBB, precum si a organizarii concursurilor de titularizare , detasare si transfer;- copletarea fiselor de evidenta a formarii.

PUNCTE SLABE

- lipsa unei evidente clare a situatiei gradelor didactice pentru profesori si maistri instructori

PLAN DE IMBUNATATIRI

- o mai buna colaborare intre profesori si CCD si UBB- cooptarea mai multor cadre didactice pentru inscrierea la grade didactice si cursuri de formare

133


II.5. ACTIVITATEA ARIILOR CURRICULARE

ANALIZA ACTIVITĂŢII CATEDREI TEHNICE PENTRU ANUL SCOLAR 2008-2009A.CURRICULUM

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE1 Existenta tuturor documentelor curriculare cerute 2 Internet accesibil pentru documentare curriculara3 Proiectare didactica buna la majoritatea cadrelor4 CDS centrat pe nevoile elevilor 5 Informare curriculare interna 6 Promovabilitate 100% a examenului de absolvire7 Promovabilitatea 100% a examenului de certificare a competentelor profesionale 8 Confectionarea materialelor didactice pentru laborator de catre elevi 9 Realizarea progresului scolar la majoritatea disciplinelor de specialitate

1 Neconcordanta intre proiectare didactica si desfasurarea orelor2 Lipsa proiectarii si desfasurarii evaluarii dupa competentele impuse la maistrii3 Superficialitatea examenului de diferenta 4 Slaba impunere si participarii elevilor la activitatea de instruire teoretica si practica 5 Dezinteresul pentru noul curriculum6 Lipsa materialelor didactice la unele laboratoare si ateliere.7 Activitatea practica necorespunzatoare in domeniul agricol si mecanic agricol

OPORTUNITATI AMENINTARI1 Colaborarea cu scoli si agenti economici de profil pentru atingerea competentelor cerute de curriculum2 Existenta informatilor necesare pentru implementarea noului curriculum.3 Informarea corecta de la nivel de inspector de specialitate la responsabilul catedrei tehnice

1 Modificarea an de an a curriculumului2 Lipsa cererii pe piata fortei de munca a unor profile (masini agricole si agricultura)3 Existenta unor profile la unele licee din oras

B.RESURSE UMANEPUNCTE TARI PUNCTE SLABE1 Acoperirea 100% cu personal calificat2 Preocuparea pentru perfectionare si participarea la examene de grade didactice:doi economisti pentru gradul I (Farmaciuc Rodica si Boila Narcisa si maistrii instructori)3 Participarea unor membrii ai catedrei la dezvolatrea scolii: Cristea Elisabeta, Metes Daniela,Farmaciuc Rodica, Boila Narcisa ,Balazs Alexandru)4 Acoperirea tuturor posturilor

1 Dezinteresul profesorilor de gradul I pentru procesul de instruire practica si teoretica:Crisan M, Lesan2 Dezinteresul mai multor cadre didactice pentru noul curriculum 3 Dezinteresul pentru orele de consultatie 4 Neimplicarea unor cadre didactice in activitatea scolii:Tudose Neli, Tertan Adrian si Crisan Mihai

134

LICEUL ,,VICTOR BABEŞ” OGLINDA ŞCOLII – AN ŞCOLAR 2009-2010 bugetare.OPORTUNITATI AMENINTARI1 Cadre didactice cu studii postuniversitare 2 Cadre didactice tinere receptive la nou

1 Lipsa cadrelor de specialitate in domeniul agricol si automatizari la practica2 Lipsa motivatiei materiale pentru cadrele de invatamant

C.RESURSE MATERIALE

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE1 Existenta unei baze materiale foarte bune la profilul auto si agricol 2 Existenta laboratoarelor si atelierelor pentru pregatirea de specialitate 3 Existenta cabinetelor de informatica functionale 4 Existenta unei baze de masini agricole suficiente pentru efectuarea lucrarilor agricole5 Existena lotului scolar6 Inoire parcului auto cu 2 masini Matiz noi

1 Parc auto invechit 2 Parc de masini agricole invechit 3 Lipsa unei cabinete si laboratoare de specialitate pentru pregatirea in domeniu electro4 Lipsa unor ateliere electro 5 Lipsa unui lot scolar propriu

OPORTUNITATI AMENINTARI1 Agenti economici pentru instruire practica 2 Agenti economici care asigura locuri de munca pentru abs.3 Realizarea de reparatii cu elevii4 Exploatarea unui loc didactic

1 Dotarea mai buna a altor scoli2 Lipsa resurselor materiale alocate de la buget

D. PROIECTE, RELATII COMUNITARE

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE1 Proiecte scolare si dezvoltare cu: -Primaria Feleacu -Universitatea agricola din Dijon -Universitatea de Stiinte Agricole din Cluj Napoca 2 Colaborare cu agenti economici

1 Lipsa de interes a unor unor cadre pentru colaborari cu agenti economici2 Lipsa de interes pentru realizarea a noi proiecte si relatii parteneriale (neimplicare)

OPORTUNITATI AMENINTARI1 Existenta de programe scolare si de dezvoltare in judet si tara 2 Posibilitati de informare privind realizarea unor proiecte 3 Posibilitati de obtinere a unor fonduri prin proiecte PHARE LEONARDO si SAPARD

1 Preluarea initiativei in domeniu de alte scoli

135


CAPITOLUL III - DEZVOLTAREA PERSONALĂ A ELEVILOR

III.1. NIVELUL DE ATINGERE A STANDARDELOR • Ratele de promovare, proporţie, evaluare şi interpretarea datelor demonstrează că elevii ating stadardele specifice• Elevii şcolii au obţinut rezultate meritorii la olimpiade• Majoritatea elevilor utilizează corect terminologia specifică profilului• Elevii sunt capabili să extragă şi să insereze informaţii • Elevii demonstrează siguranţă în utilizarea dispozitivelor şi a tehnicilor de lucru• Elevii recepţionează mai uşor informaţiile legate de utilitatea lor practică în viaţa cotidiană• Elementele comunicării se succed fluent la majoritatea elevilor

III.2. MODUL ÎN CARE ŞCOALA SPRIJINĂ DEZVOLTAREA PERSONALĂ A ELEVILOR

ASPECTE POZITIVE

• Şcoala a demonstrat, prin activităţi concrete, preocuparea pentru orientarea şcolară şi profesională a elevilor, pentru informarea promptă şi corectă a acestora. • Şcoala noastră a dezvoltat proiecte şi programe educative proprii sau sunt participante în proiecte educative ale partenerilor ( ONG ) pe teme diverse: interculturalitate, civism, ecologie, intercunoaştere, acceptare reciprocă, sport. • La nivelul şcolii s-a desfăşurat un proiect de reducere a absenteismului, de creştere a frecvenţei şi eliminarea întârzierilor. • Activitatea educativă şcolară şi extraşcolară s-a desfăşurat pe baza unui plan managerial şi a unor grafice de activităţi construite democratic şi monitorizate eficient de cadrele didactice responsabile cu această activitate.

FACILITĂŢI ACORDATE ELEVILOR•excursii de studii cu microbuzul;•microclimat optim pentru desfăşurarea activităţii de învăţare;•participarea la proiecte internaţionale;•acces la internet;•susţinerea materială;•activităţi extraşcolare (dans, folk, majorete);•burse sociale şi medicale, bani de liceu;•manuale gratuite pentru clasele IX-X.

136


ASPECTE NEGATIVE • Activităţile referitoare la dezvoltarea personală a elevilor au fost văzute ca aparţinând numai orelor de consiliere/dirigenţie. • Diferenţierea insuficientă pentru a răspunde nevoilor individuale de dezvoltare ale elevilor. • Numărul mic de elevi prezenţi la ultimele ore de curs şi numărul mare de elevi care au întârziat la primele ore.

PROPUNERI:

•semi-internat în vederea ameliorării situaţiei la învăţătură şi purtare;•premii din prestări servicii către populaţie •banchete şi baluri în incinta şcolii.

COMENTARIU:

•dezinteresul profesorilor cu gradul didactic I şi II în utilizarea expierenţei acumulate pentru îmbunătăţirea performanţelor elevilor prin corectarea activităţii didactice;slaba pregătire a unor cadre didactice;•dezinteresul unor cadre didactice pentru noile cerinţe curriculare;•neimplicarea tuturor cadrelor didactice în viaţa şcolii;•nerespectarea Regulamentului de ordine interioară a şcolii.

III.3. ATITUDINEA ELEVILOR FAŢĂ DE EDUCAŢIA FURNIZATĂ DE ŞCOALĂ

• Elevii apreciază tradiţia şi prestigiul de care se bucură şcoala, dotarea cabinetelor şi laboratoarelor, calculatoarele, calitatea activităţilor. • În şcoală a funcţionat Consiliul Reprezentativ al Elevilor care a organizat activităţi educative, antrenând un număr mare de elevi. • Consiliul elevilor este interesat de comunicarea cu conducerea şcolii, s-a implicat în organizarea activităţilor sportive şi comunitare, în modernizarea bazei materiale. • Elevii şi-au asumat responsabilităţi variate mai ales legate de buna organizare şi funcţionare a activităţilor, mai puţin unele legate de metode şi tehnici de învăţare alternative. • Comportamentul elevilor a fost adecvat, au respectat regulamentul şcolar în general, climatul a fost propice învăţării. • Elevii au manifestat disponibilitate spre comunicare, interes major faţă de activităţiile extracurriculare şi extraşcolare organizate de şcoală, faţă de progresul propriu.

137


CAPITOLUL IV. CALITATEA ACTIVITATII PERSONALULUI DIDACTIC

Documentele de proiectare si planificare sunt realizate in conformitate cu documentele normative in vigoare; ele asigura o eşalonare corecta a materiei pe semestru si lecţie.

Planificările sunt realizate pe unităţi de învăţare. Demersul didactic desfăşurat pe parcursul lecţiilor asistate este preponderent comunicativ - formativ,consistent si eficient, in concordanta cu interesele si nevoile de dezvoltare ale elevilor.

Portofoliile profesorilor conţin documente diversificate, cu precădere materiale auxiliare folosite in demersul didactic si documente de proiectare si planificare

Se utilizează preponderent metode moderne de predare comunicativa, tipuri de interacţiune variate. Exista o preocupare evidenta pentru utilizarea de materiale didactice suplimentare.

Elevii se implica activ in asumarea responsabilităţii propriei formari reuşind sa rezolve sarcinile de lucru in general corect si in timpul stabilit anterior.

Atitudinea profesorilor este apropiata si stimulativa pentru elevii, aceştia sunt încurajaţi si sprijiniţi in eforturile lor de învăţare

Recomandări:

Utilizarea ghidurilor metodologice si a noilor programe pentru ciclul superior si inferior al liceului in proiectarea didactica;

Alegerea manualelor la clasa din lista manualelor alternative aprobate de M.E.C.I., in funcţie de nivelul, interesele elevilor dar si de specificul profilului clasei, liceului si posibilităţile elevilor.

eficientizarea strategiilor didactice si a managementului clasei prin realizarea unui echilibru intre activitatea individuala, pe grupe a elevilor si a sarcinilor de munca diferenţiate;

interpretarea rezultatelor testelor administrate prin includerea unor masuri de reglare a activităţii didactice ulterioare;

includerea conţinuturilor si obiectivelor specifice opţionalelor de extindere in documentele de planificare si proiectare didactica;

îndrumarea permanenta a activităţii didactice a profesorilor debutanţi de către profesorii cu experienţa;

implicarea unui număr cat mai mare de profesori in obţinerea de burse de formare continua Comenius, Grundtvig 3, in derularea de proiecte europene;

Puncte tari:

existenta in scoală a tuturor documentelor curriculare elaborate la nivel de trunchi comun si CDS;

proiectarea corecta a activităţilor cu accent pe latura formativ-aplicativa a

138


cunoştinţelor; se apelează la experienţa elevilor si se urmăreşte responsabilizarea lor in

învăţare; se utilizează auxiliare curriculare in scopul sporirii randamentului învăţării de

către majoritatea cadrelor didactice; evaluarea se realizează formativ si sumativ prin metode alternative, in

majoritatea cazurilor; atmosfera de lucru este relaxata si favorabila învăţării;

Puncte slabe:

strategiile didactice continua sa fie majoritar tradiţionale, bazate pe activitatea preponderenta a profesorului;

nu se oferă elevilor activităţi diferenţiate raportate la nevoile si nivelul lor de cunoştinţe;

in majoritatea cazurilor elevii nu sunt implicaţi in propria dezvoltare, nu se folosesc metode de auto si coevaluare;

139


CAPITOLUL V- REZULTATELE OBŢINUTE DE ELEVI LA CONCURSURI ŞI OLIMPIADE

In scoala noastra s-a organizat desfăşurarea olimpiadelor şcolare pe grupe de disciplină. Acest sistem a permis elevilor de o anumită formaţie să participe la olimpiadă la discipline înrudite, dar şi să limiteze numărul de discipline la care participă un elev. Participarea la fazele superioare a fost limitată; preluarea subiectelor, parolarea şi distribuirea lor s-a făcut în format electronic . In tabelul de mai jos sunt prezentate rezultatele obtinute de elevii scolii la olimpiadele de cultura generala si tehnice, precum si rezultatele obtinute la concursurile profesionale:

FAZA LOCALĂLIMBA ŞI

LITERATURA ROMÂNA

LIMBA ENGLEZA

LIMBA FRANCEZA

BIOLOGIE ISTORIE GEOGRAFIE SOCIOLOGIE FILOSOFIE ECONOMIE LOGICA RELIGIE TURISM TOTAL AN ŞCOL

AR

2 2 5 10 1 5 1 1 1 2 2 - 32 2008-2009

2 - 7 14 - 3 - - - - 2 6 34 2009-2010

32

34

31

31,5

32

32,5

33

33,5

34

ELEVI

2008-2009 2009-2010ANUL ŞCOLAR

NUMĂR TOTAL DE ELEVI PARTICIPANŢI LA OLIMPIADE - FAZA LOCALĂ

140


2008-20092009-2010

NR. ELEVI CALIFICAȚI

NR. ELEVI PARTICIPANȚI

32 34

1414

0

5

10

15

20

25

30

35

ELEVI PATICIPANȚI LA OLIMPIADE - FAZA LOCALĂ AN ȘCOLAR 2008-2009

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNA ; 2LIMBA ENGLEZA; 2

LIMBA FRANCEZA; 5

BIOLOGIE; 10ISTORIE ; 1

GEOGRAFIE; 5

SOCIOLOGIE; 1FILOSOFIE; 1

ECONOMIE; 1LOGICA; 2 RELIGIE; 2

141


ELEVI PARTICIPANŢI LA OLIMPIADE - FAZA LOCALĂ AN ŞCOLAR 2009-2010

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNA ; 2

LIMBA FRANCEZA; 7

BIOLOGIE; 14

GEOGRAFIE; 3

RELIGIE; 2

TURISM; 6

FAZA JUDEŢEANĂ

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNA

LIMBA ENGLEZA

LIMBA FRANCEZA

BIOLOGIE ISTORIE GEOGRAFIE SOCIOLOGIE FILOSOFIE ECONOMIE LOGICA RELIGIE TURISM TOTAL AN ŞCOL

AR

1 1 1 7 - 2 1 - - - 2 - 14 2008-2009

- - - 11 - 3 - - - - 2 - 14 2009-2010

142


14 14

0

2

4

6

8

10

12

14

ELEVI

2008-2009 2009-2010ANUL ŞCOLAR

NUMĂR TOTAL DE ELEVI PARTICIPANŢI LA OLIMPIADE - FAZA JUDEȚEANĂ

143


ELEVI PATICIPANȚI LA OLIMPIADE - FAZA JUDEȚEANĂ AN ȘCOLAR 2008-2009

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNA ; 1

BIOLOGIE; 11

GEOGRAFIE; 2

SOCIOLOGIE; 1RELIGIE; 2

ELEVI PARTICIPANŢI LA OLIMPIADE - FAZA JUDEȚEANĂ AN ŞCOLAR 2009-2010

BIOLOGIE; 11

GEOGRAFIE; 3

RELIGIE; 2

144


CAPITOL VI. ACTIVITATEA EDUCATIVĂ FORMALĂ ŞI NONFORMALĂ

Analiza S.W.O.T

Puncte tari

• Activitate intenţionată şi orientată, activitatea educativă formală şi nonformală a permis continuarea, adâncirea şi dezvoltarea achiziţiilor, cunoştinţelor şi competenţelor din zonele de interes al elevilor, cultivarea interesului şi dezvoltarea înclinaţiilor şi talentelor acestora pentru anumite domenii, formarea de atitudini şi comportamente sănătoase. • Toţi profesorii diriginţi au fost formaţi pe componenta Orientare şi Consiliere. • Spaţiul şi timpul orei de dirigenţie a fost folosit ca spaţiu şi timp al dezvoltării personale a elevului, al dialogului cu elevii şi între elevi. • Relaţiile interpersonale existente (conducere-subalterni, profesori-elevi, profesori-părinţi, profesori-profesori, etc.) favorizează, în general, crearea unui climat educaţional deschis, stimulativ, în care elevii îşi manifestă aptitudinile şi interesele în activităţi educative formale şi nonformale cu impact la nivelul vieţii şcolii şi a comunităţii. • Activitatea educativă formală şi nonformală a permis folosirea eficientă şi plăcută a timpului liber al elevilor, dezvoltarea vieţii asociative, dezvoltarea capacităţilor de a lucra în grup şi de a coopera în rezolvarea unor sarcini complexe, dezvoltarea voinţei şi formarea trăsăturilor pozitive de caracter. • Existenţa la nivelul şcolii a unor programe, proiecte, parteneriate bine elaborate, cu obiective clar stabilite, în care sunt implicaţi deopotrivă elevii, cadrele didactice, comunitatea, părinţii. • A fost încurajată o cultură organizatorică stimulativă pentru comunicare, participare şi inovaţie. • Conjugarea ofertei educaţionale a şcolii cu cea a comunităţii, încheierea de acorduri de parteneriat şi desfăşurarea de proiecte, programe educative pe componentele educative prioritare. • Ameliorarea relaţiei profesori-elevi prin implicarea activă a Consiliilor Elevilor în viaţa şcolii / comunităţii. • Şedinţele cu părinţii sunt tot mai adesea activităţi formative, incluzând secvenţe de formare/învăţare cu teme precum: problemele adolescenţei, absenteismul, formarea caracterului, prevenirea violenţei în şcoală, în societate, orientarea în carieră etc.

Puncte slabe

• Conservatorismul şi rezistenţa la nou a unor cadre didactice privind aspecte precum: organizarea şi desfăşurarea orelor de dirigenţie, centrarea activităţii didactice pe nevoile elevului.• În cadrul educaţiei formale, accentul cade, în unele cazuri, pe transmiterea de cunoştinţe şi nu pe caracterul educativ al conţinutului.• Raportat la numărul total al elevilor din şcoală, numărul elevilor participanţi la activităţile extraşcolare este, uneori, redus; astfel, nu se asigură tuturor elevilor implicarea în activităţi corespunzătoare potenţialului fiecăruia, se valorifică insuficient disponibilităţile elevilor, în funcţie de talentul, preocupările fiecăruia.

145

LICEUL ,,VICTOR BABEŞ” OGLINDA ŞCOLII – AN ŞCOLAR 2009-2010 • Lipsa, în unele cazuri, a participării cadrelor didactice la cursuri de formare pe diferitele componente ale educaţiei.

nerespectarea sistemului de sancţiuni impus de Regulamentul Intern

Oportunităţi

Numărul de întâlniri şi activităţi comune în cadrul activităţilor metodice de formare favorizează împărtăşirea experienţei, creşterea coeziunii grupului, o comunicare mai bună.

Varietatea cursurilor de formare şi perfecţionare organizate de CCD, ISJ, universităţi. Cadre didactice pasionate, cu disponibilitate în a se implica / coordona activităţi

nonformale, proiecte programe interesante şi utile pentru elevi, cu impact în dezvoltarea personală a elevilor, în viaţa şcolii / a comunităţii.

Utilizarea fondurilor structurale în educaţie, dezvoltarea de proiecte de tip „Şcoala de după şcoală”, furnizare de orientare şi consiliere, campanii de conştientizare etc.

Implicarea a două ONG-uri în susţinerea elevilor, în proiectele de reducere a absenteismului.

Ameninţări

activitatea coordonatorului de proiecte şi programe educative este vastă, complexă. Acesta nu este nici degrevat de un anumit număr de ore, nici nu este remunerat suplimentar; minimalizarea impactului pozitiv pe care activitatea educativă extraşcolară şi extracurriculară o are asupra dezvoltării personalităţii elevului; lipsa de formare iniţială a cadrelor didactice în iniţierea, proiectarea, implementarea programelor educative; Profesorii diriginţi nu au destulă experienţă în coordonarea de proiecte şi programe educative condiţiile socio – economice actuale au repercusiuni asupra implicării părinţilor în viaţa şcolară: părinţi foarte ocupaţi cu serviciul sau plecaţi la lucru în străinătate, stil parental indiferent, neglijent, familii dizarmonice etc. Aceste cauze se reflectă atât în relaţia părinte-elev cât şi în performanţa şcolară a elevului atitudine dezinteresată a unor elevi liceeni faţă de valorile promovate de şcoală, faţă de activitatea de învăţare şi activităţile extraşcolare propuse de şcoală

Propuneri pentru creşterea calităţii

Existenţa şi funcţionalitatea parteneriatului educativ, al unui dialog real şi responsabil, care sa-i implice pe toţi actorii educaţionali, pe beneficiarii direcţi şi indirecţi la fundamentarea educaţiei la nivel local;

Diseminarea, la nivelul unităţii de învăţământ / comunităţii, a rezultatelor parteneriatelor stabilite, ţinându-se cont de valoarea adăugat şi valoarea creată

Participarea reprezentanţilor purtătorilor majori de interese din şcoală şi din comunitate (cadre didactice, părinţi, elevi, autorităţi locale, parteneri etc.) la procesul decizional derulat la nivelul unităţii de învăţământ.

Monitorizarea şi înregistrarea progresului realizat de elevii aflaţi în situaţii de risc educaţional: derularea de proiecte şi programe educative de prevenţie cu şi pentru aceşti elevi

Desfăşurarea de proiecte şi programe educative care să faciliteze dezvoltarea, la elevi a deprinderilor de:

luarea deciziei

146


exprimarea opiniei, susţinerea opiniei cu argumente, confruntarea de opinii

responsabilizare respect pentru valorile naţionale şi europene valori care să le asigure un

parcurs şcolar ascendent şi o inserţie socială rapidă Deplasarea accentului de pe instituţia şcolară pe individ, respectiv pe cadrul

didactic, care, in calitate de factor important şi integrant al acesteia, are datoria şi răspunderea morală de a contribui la creşterea calităţii actului educaţional în instituţia în care îi desfasoara activitatea.

Creşterea prestigiului şi a calităţii activităţii coordonatorului de proiecte şi programe educative, a cadrului didactic, în general, prin:

participarea la cursuri de formare valorizarea muncii acestuia

Introducerea elementului educativ la fiecare oră de curs şi proiectarea aplicaţiilor la orele de studiu în forma unor ateliere de lucru practice. Formarea grupelor de cadre didactice interdisciplinare în vederea elaborării proiectelor educative interdisciplinare

Relaţia profesor elev trebuie să fie de permanentă colaborare, încurajare a elevilor în a participa activ la propria formare

147


CAPITOLUL VII –PROIECTE ŞI PARTENERIATE

PROGRAMUL ACTIVITĂŢILOR EDUCATIVE ŞCOLARE ŞI EXRAŞCOLARE

ANUL ŞCOLAR 2009-2010

Nr.crt.

ACTIVITATEA RESURSE UMANERESPONSABILI

PARTENERI /COLABORATORI

Termen

1. „Balul bobocilor”. Diriginţii claselor a X-a: Consiliul reprezentativ al părinţilor

Oct 2009

2. Ziua Mondială a Educaţiei. Profesorii Consiliul de administraţie 05.10

3. Comemorarea Holocaustului. Prof. Moldovan VioricaDiriginţii

I.Ş.J. Cluj-Napoca 10.10

4. Revelaţia scenei. Formarea unei noi trupe de teatru.

Teatrul NaţionalConsiliul elevilor

30.11

5. 1 Decembrie – masă rotundă. Prof. Moldovan Viorica Consiliul reprezentativ al părinţilor

30.11

6. La colindat – acţiuni de caritate. Consiliul elevilor Pshiholog Lucia Alb 22.12

7. Eminesciana – concurs de postere. Prof. Maria Fekete, Hosu Ala Bibliotecar Corina Urcan 15.01.2010

8. 24 Ianuarie – naşterea Românieimoderne

Prof. Moldovan Viorica Clasele a IX-a B 24.01

9. Excursie – activităţi de ecologizare a zonelor turistice locale.

Prof. Bara Teodor, Danciu RozaliaDiriginţii

Consiliul reprezentativ al părinţilor

02.05-05.05

10. Primăvara europeană – prezentarea proiectului „Mass media şi tineretul”.

Prof. C. Curta, Prof. Nechita Nadia

Clasele a XI şi a XII- a T 23.03

11. Realizarea şi promovarea revistei şcolii.

Prof. D. Morar, M. Fekete, C. Manilici, Monica Pop


Primăria Cluj-Napoca

Semes-trial

12.

13.

22 aprilie – Ziua Mondială a Pământului.

European Day– masă rotundă

Prof. Bara Teodor

Prof. Corina Popa, C. Curta


21.04

09.05

14. 9 Mai 1945 – Ziua Victoriei asupra Fascismului – masă rotundă.

Prof. Moldovan Viorica Elevii claselor a XII-a A, B, T

09.05

15. Participarea la Concursul naţional „Mesajul meu antidrog” – prin teatru, muzică şi sport

Psiholog Lucia Alb Agenţia Naţională AntidrogClasa a X –a A,B

Perma-nent

16. Excursie. Director adj.prof.D.Avram,Prof. Mărginean Cornelia


iunie

17. „Balul majoratului”. Diriginţii claselor a XI-a Comitetele de părinţi 15.05

18. Campionat de fotbal şi de baschet. Prof. Cristian Pop Consiliul reprezentativ al părinţilor

Semes-trial

19. Parteneriat cu Teatrul Naţional. Prof. M.Fekete Prof. D. Morar, Hosu Ala, C. Manilici

Perma-nent

20. Activităţi de cerc la disciplinele: limba şi literatura română, matematică, biologie, istorie, geografie

Prof. M.Fekete, C.Mărginean,M. Anghel, V. Moldovan

elevii lunar

21. Ansamblu folcloric- dasuri populare Director Diriginţii Săptă-mânal

148


22. Zilele francofoniei Prof. Pop Adriana, Benea Ruxandra

martie

23. Vizitarea Muzeului satului. Prof. Bara Teodor, Moldovan Viorica

Muzeul etnografic al Transilvaniei

Aprilie

24. Ziua porţilor deschise – Facultatea de Ştiinţe Politice Cluj Napoca

Prof. Morar Diana Elevii claselor a XI-a 02.05-05.05

25. Ziua mondială a nefumătorilor Psiholog Lucia Alb Agenţia Naţională AntidrogConsiliul elevilor

19.05

26. „Ziua absolventului” – serbarea şi festivitatea de premiere a absolvenţi-lor promoţiei 2008-2009.

Director prof. A. Podoleanu,Prof. D. MorarDiriginţii

Consiliul de administraţieConsiliul reprezentativ al

părinţilorSponsori

15.06

149


CAPITOLUL VIII – ACTIVITATEA DE CONSILIERE ŞI ORIENTARE

ŢINTE STRATEGICE Creşterea vizibilităţii cabinetului de asistenţă psihopedagogică Facilitarea autocunoaşterii şi a dezvoltării personale a elevilor Prevenirea comportamentelor de risc în rândul elevilor Managementul informaţiilor şi învăţării Dezvoltarea serviciilor de consiliere a carierei în cadrul şcolii Dezvoltarea serviciilor de consiliere educaţională în cadrul şcolii

OBIECTIVE GENERALE Promovarea rolului psihologului în şcoală Realizarea unor materiale pentru elevi, diriginţi, părinţi Dezvoltarea conştiinţei de sine şi a atitudinilor pozitive faţă de propria persoană Dezvoltarea responsabilităţii sociale şi formarea deprinderilor de interacţiune

socială Formarea unor atitudini pozitive faţă de un stil de viaţă sănătos Prevenirea şi diminuarea factorilor care determină tulburări comportamentale,

comportamente de risc sau disconfort psihic Caracterizarea propriului stil de învăţare Însuşirea unor tehnici de învăţare eficientă Dezvoltarea capacităţii de planificarea carierei Consilierea individuală şi de grup a elevilor Asistenţă psihopedagogică acordată părinţilor Asistenţă psihopedagogică acordată cadrelor didactice

150


CONSILIERE

NR. PARTICIPANŢI

NR. ŞEDINŢE

PROBLEMATICA CEA MAI FRECVENTĂ

INDIVID.

ELEVI 56 91Autocunoaştere, agresivitate, relaţionare cu familia, absenteism, dependenţă calculator, tehnici de învătare eficientă

PĂRINTI 28 24Relationare interpersonală, absenteism, violenţă scolară, familială

PROFESORI

9 9Absenteism, violenţă, indisciplină, recompense şi pedepse

DE GRUP

ELEVI 61 17Roluri si responsabilităţi, luarea deciziilor, comunicarea şi managementul conflictelor

PĂRINȚI 30 4Violentă şcolară, absenteism si abandon scolar, factori de risc si de protectie în consumul de droguri

PROFESORI

- - -

151


CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-20132009-2013Orientare şcolară şi profesională

Participare la târgul de joburi pentru absolventi desfăşurat la Casa de Cultură a studentilor: prezentarea ofertei de locuri de muncă în municipiu si judet

- grup tintă: elevi cls. XII, XIII , profesorii diriginti- scop: prezentarea de oferte de muncă pentru absolventi si conştientizarea valorii personale pe piata fortei de muncă

Participarea consilierului şcolar la dezbaterea ,,Răspunde azi educatia cererii de formare si pietei muncii?” organizat la ISJ Cluj de către Casa Municipală de Cultură, Universitatea Populară, Centrul Zonal de Educaţie a Adultilor

Dezbateri la clasele terminale a temei ,,Planificarea carierei” cu obiective: conştientizarea relaţiei dintre aptitudini şi orientarea în carieră, descrierea variabilelor implicate în decizia legată de carieră şi identificarea propriilor valori, analizarea factorilor implicaţi în decizia legată de carieră şi de planificarea vieţii, identificarea şi utilizarea diverselor surse de informare pentru explorarea oportunităţilor de carieră, conturarea unei viziuni realiste asupra pieţii muncii, dezvoltarea abilităţii de promovare a imaginii proprii în vederea autorealizării profesionale.

Continuarea colaborării cu AJOFM Cluj prin dezbateri cu elevi din cls. XI, XII, XIII si participarea directorului agenţiei, luarea în evidentă a elevilor, întocmirea dosarului pentru crearea unei baze de date în cadrul agentiei pentru viitorii absolventi, prezentarea avantajelor înscrierii în baza de date

Consiliere individuală privind opţiunile profesionale, cunoaşterea aptitudinilor, intereselor profesionale, a ofertelor facultăţilor: 10 elevi, 10 sedinte, consiliere de grup

Vizite la universităţi ( Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj) cu ocazia ,,Zilei portilor deschise” în anul scolar 2009-2010, prezentarea ofertelor facultăţilor din cadrul Universităţii Politehnice şi Universităţii Babeş-Bolyai, a Centrului Militar Zonal, la scoala de Politie Baciu.


CAPITOLUL IX – STRATEGII DE PREVENIRE ŞI COMBATERE A VIOLENŢEI ÎN MEDIUL ŞCOLAR

OBIECTIVE

Informarea elevilor, părintilor si personalului unitătii de învătământ privind R.O.I.; prevenirea si combaterea agresiunilor exercitate asupra mediului scolar de persoane străine;

Prevenirea si combaterea agresiunilor fizice, verbale etc. privind violenta în interiorul mediului scolar;

Stabilirea unui grafic al activităţilor

Colaborarea cu diriginţii, toate cadrele didactice şi personalul didactic auxiliar dar şi cu alte instituţii abilitate – poliţie, primărie, asociaţii, fundaţii, etc.

Asigurarea unui climat favorabil cooperării între familie, şcoală şi societate

Organizarea de activităţi diverse pentru stimularea atitudinilor pozitive în rândul elevilor

Căutarea de metode alternative pentru prevenirea indisciplinei şi violenţei

Achiziţionarea/confecţionarea de materiale didactice tematice

Participarea la simpozioane şi alte activităţile metodice cu această temă.

ACȚIUNI PROPUSE

Asigurarea eficientă a pazei si securitătii Întâlniri, dezbateri ale elevilor, cadrelor didactice cu reprezentanti ai Politiei de

Proximitate, Jandarmeriei ce răspund de zonă, ai Politiei rutiere Includerea a cel putin unei teme privind violenta între elevi si relatiile elevi-

cadrele didactice în cadrul orelor de dirigentie/consiliere si orientare Includerea în cadrul tematicii sedintelor cu părintii, lectoratelor a unei teme cu

privire la violenta scolară Reactualizarea bazei de date care să asigure o evidenţă clară şi reală a elevilor

cu comportament violent Participarea elevilor la activităţi extrascolare (artistice, sportive etc.) în care să fie

inclusă cel puţin o temă care va pune în dezbatere problema violenţei între elevi şi relaţiile dintre elevi-cadre didactice

Consilierea psiho-pedagogică a elevilor, profesorilor, părintilor în problematica prevenirii si combaterii violentei scolare, monitorizarea elevilor colerici dispusi la conflicte de către psihologul scolii

Raportarea imediată la ISJ Cluj a cazurilor de violentă, indisciplină Optimizarea comunicării cu familia elevilor cu potential violent Monitorizarea elevilor ,,problemă”

153


Monitorizarea elevilor nesupravegheaţi cu părintii plecati în străinătate Sprijinirea în realizarea obiectivelor privind non-violenta de către Consiliul

Elevilor Finalizarea procedurii privind violenta în şcoală si monitorizarea aplicării

procedurii

REZULTATE OBȚINUTE

În scoală funcţionează Comisia pentru prevenirea si combaterea violentei scolare

scoala a inclus în R.O.I. reglementări referitoare la accesul în interiorul unitătii scoala dispune de portar/pază proprie, protocol de colaborare cu politia

comunitară, jandarmerie scoala are proceduri de informare a cazurilor de agresivitate/violentă din

interiorul/incinta unitătii În anul scolar 2009-2010 s-au organizat activităţi de informare/dezbateri pe tema

violentei cu reprezentanti ai politiei, jandarmeriei Dezbaterea temelor de violentă scolară în unele ore de dirigentie/consiliere si

orientare Consiliere psihologică individuală Consiliere psihologică pentru profesori, discutii cu diriginţii claselor unde au fost

semnalate cazuri de agresiune fizică şi verbală Oferirea de materiale didactice pentru orele de dirigenţie, fişe de lucru pe tema

violenţei Organizarea de activităţi extraşcolare (ex. concurs de comportare civilizată –

Zilele şcolii) Măsuri propuse de comisia de prevenire şi combatere a violenţei: mustrare

verbală, mustrare în faţa careului şcolii, consiliere psihologică individuală şi de grup, aducerea la cunoştinţa părinţilor a faptelor, scăderea notei la purtare cu/fără drept de reabilitare

MĂSURI

Informarea în timp util a cadrelor didactice privind activităţile în care este implicat elevul, inclusiv la nivel extraşcolar

Colaborarea mai strânsă între diriginţi şi psihologul şcolar Observarea atentă şi periodică a comportamentului elevului, monitorizarea

acestuia prin fişe de observare a comportamentului Colaborare mai frecventă cu familia elevului Dezvoltarea capacităţilor cadrelor didactice de a gestiona conflictele în clasă, de

a ameliora comunicarea, relaţiile, interacţionale Studierea impactului sancţiunilor asupra personalităţii elevilor – opţiunea

acestora între sancţiune/pedeapsă şi sprijin /consiliere cu rol reglator, din partea cadrelor didactice

154


LICEUL „VICTOR BABES”CLUJ NAPOCA

P L A N OPERAŢIONALDE PREVENIRE ŞI COMBATERE A FENOMENULUI VIOLENŢEI

~ An şcolar 2009 – 2010 ~

1. DIAGNOZA

Diversificarea formelor de manifestare a delincvenţei juvenile presupune găsirea celor mai eficiente mijloace şi modalităţi de combatere a efectelor negative ale acestui fenomen. În acest sens este absolut necesară implicarea şi colaborarea instituţiilor guvernamentale şi nonguvernamentale în cadrul procesului de educare şi protecţie a minorilor – familie, grădiniţă, şcoală, autorităţi locale, comunitate. Scopul colaborării şi cooperării tuturor instituţiilor în cadrul acestui proces vizează creşterea siguranţei minorilor, precum şi determinarea unui comportament civilizat prin respectarea tuturor regulilor şi normelor impuse de către lege.

Măsurile stabilite în cadrul Planului operaţional de prevenire şi combatere a fenomenului violenţei propun realizarea unor activităţi concrete pe plan local, activităţi desfăşurate în colaborare cu structuri guvernamentale şi nonguvernamentale, instituţii cu atribuţii sau preocupări în domeniul prevenirii delincvenţei juvenile. Planul operaţional de măsuri propune implicarea elevilor, precum şi a familiilor acestora în activităţi educativ – preventive, în vederea cunoaşterii problemelor şi identificarea unor soluţii adecvate pentru ele, printr-o acţiune comună şi coerentă a tuturor părţilor implicate.

2. SCOP

Asigurarea unui mediu de viaţă socială sigur şi sănătos pentru comunitate în general, pentru elevii scolii în special.3. OBIECTIVE

* Diminuarea sau chiar eliminarea actelor de violenţă şi a infracţiunilor comise în cadrul unităţii de învăţământ;

* Cunoaşterea şi analizarea situaţiei reale din cadrul scolii, în ceea ce priveşte comiterea actelor de violenţă şi a infracţiunilor;

* Implicarea elevilor în activităţi de prevenire a violenţei, a infracţiunilor;* Realizarea unui sistem de comunicare eficientă între şcoală, autorităţi locale şi

familie în vederea identificării, monitorizării şi prevenirii actelor de violenţă, a infracţiunilor, prin implicarea tuturor factorilor educaţionali;

* Eficientizarea activităţii de combatere a violenţelor şi a altor fapte antisociale comise în scoala

155


4. REZULTATE AŞTEPTATE

* garantarea stării de siguranţă în cadrul scolii;* identificarea formelor de manifestare a comportamentelor şi manifestărilor agresive, antisociale ale elevilor;* cunoaşterea de către elevi a prevederilor legale privind comiterea de infracţiuni sau alte fapte antisociale; * cunoaşterea şi adoptarea de către elevi a măsurilor de prevenire a violenţei;* reducerea numărului de elevi implicaţi în comiterea de infracţiuni, atât în calitate de victime, cât şi de autori;* monitorizarea situaţiei existente în şcoala din punct de vedere al siguranţei elevilor;* schimbul de informaţii cu privire la faptele antisociale care se produc în incinta şcolii sau în vecinătatea acesteia;* stabilirea unor măsuri comune cu rol în prevenirea şi combaterea faptelor de violenţă;* creşterea gradului de siguranţă în cadrul unităţii de învăţământ

5. PERIOADA DE IMPLEMENTARE

An şcolar 2009 – 2010

6. LOC DE DESFĂŞURARE

Planul operaţional va fi implementat la nivelul scolii

7. COORDONATORI

Inspectoratul Şcolar al Judeţului Cluj

8. PARTENERI

Instituţii guvernamentale şi nonguvernamentale, autorităţi locale, mass-media.

156


CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-20132009-20139. MĂSURI / ACTIVITĂŢI

OBIECTIVUL

ACTIVITATEA / MĂSURA

COORDO-NEAZĂ

/ EVALUEAZ

Ă

EXECUTĂ

TERMEN

INDICA-TORII DE

EVALUARE

Analizarea

situaţiei din

scoala, în ceea

ce priveşte actele de violenţă

Elaborarea semestrială de analize în vederea cunoaşterii

situaţiei reale cu privire la actele de violenţă comise în cadrul

unităţilor şcolare şi prezentarea concluziilor autorităţilor locale

Consilier educativ, director

Comisia de

prevenire şi

combatere a

violenţei în

mediul şcolar

Diriginti

Permanent

- numărul de

analize realizate

şi calitatea acestora

Cunoaşterea stării infracţionale: tipuri de infracţiuni, frecvenţa comiterii, moduri de operare,

categorii de victime şi de autori


Comisia de

prevenire şi

combatere a

violenţei în

mediul şcolar

Diriginti

Permanent

Pregătirea

antiinfracţio-nală

şi antivictimală a elevilor

Instruirea diriginţilor, şi a celorlalti profesori astfel încât să

poată desfăşura activităţi educativ - preventive în cadrul

scolii


Comisia de

prevenire şi

combatere a

violenţei în

mediul şcolar

Diriginti

Septembrie

2008- numărul cadrelor instruite;

- acţiunilor preventiv

e desfăşurate de

acestea


OBIECTIVUL


COORDO-NEAZĂ

/ EVALUEAZ

Ă

EXECUTĂ

TERMEN

INDICA-TORII DE

EVALUARE

în vederea adoptării

unui comportament

bazat pe respecta

rea normelor

de convieţu

ire socială

în scoala - numărul întâlnirilo

r organizat

e cu elevi,

părinţi şi profesori;- numărul materialelor suport realizate;- numărul emisiunilor radio,

tv;- numărul articolelor apărute în presă

Organizarea de întâlniri cu membrii Consiliului l Elevilor în

scopul: identificării problemelor cu

care se confruntă aceştia şi găsirii unor mijloace adecvate

de soluţionare a acestora; prezentării unor teme cu

caracter educativ -preventiv referitoare la siguranţa

personală şi la consecinţele săvârşirii de infracţiuni;

analizării unor cazuri concrete cu victime şi / sau

autori din rândul elevilor


Comisia de

prevenire şi

combatere a

violenţei în

mediul şcolar

Diriginti

Lunar

Elaborarea de materiale suport - pliante, broşuri, afişe pentru a

putea fi folosite în cadrul activităţilor desfăşurate


Comisia de

prevenire şi

combatere a

violenţei în

mediul şcolar

Diriginti

Periodic

Atragerea mass-media în campanii destinate influenţării în sens pozitiv a comportamentului membrilor comunităţii, în general

şi al tinerilor, în special, prin transmiterea informaţiilor în

cadrul articolelor, în aşa fel încât să determine o reacţie de

respingere faţă de cei care au manifestări violente


Comisia de

prevenire şi

combatere a

violenţei în

mediul şcolar

Permanent

158


OBIECTIVUL


COORDO-NEAZĂ

/ EVALUEAZ

Ă

EXECUTĂ

TERMEN

INDICA-TORII DE

EVALUARE

Atragerea şi

implicarea

elevilor în

organizarea şi

desfăşurarea

activităţilor de

prevenire a

criminalităţii

Participarea la cursuri de formare pentru elevi, cadre

didactice, in domeniul prevenirii criminalităţii în general, şi al

actelor de agresiune săvârşite în perimetrul unităţilor de

învăţământ în special, constând în:

-pregătirea formatorilor în cadrul unor cursuri speciale;

-susţinerea de către formatori a unor teme cu caracter preventiv

destinate colegilor

Comisar şef

Inspector şcolar

generalConsilier educativ

Diriginti, cadre

didactice

Semestrul I

al anului şcolar 2009 - 2010

- numărul şi tipul activităţilor organizate de aceştia (cu elevi, cu profesori, părinţi, autorităţi, altele);- numărul activităţilor la care

au participat

elevii;

- proiecte iniţiate cu ONG-uri

cu implicarea elevilor

Organizarea semestrială, în cadrul Consiliului Elevilor a unor dezbateri la care să fie invitaţi

profesori, părinţi, reprezentanţi ai poliţiei şi ai autorităţilor locale, în

cadrul cărora să fie abordate problemele cu care se confruntă tinerii din unităţile de învăţământ

respective


Diriginti, cadre

didactice

Pe parcursul anului scolar

Participarea elevilor la activităţi preventive alături de poliţişti


Diriginti, cadre

didactice

Permanent

Derularea unor proiecte educativ – preventive pe tema nonviolentei

în şcoală, în colaborare cu organizaţii nonguvernamentale, în care să fie cooptaţi voluntari din rândul elevilor şi al părinţilor


Diriginti, cadre

didactice

Permanent

159


OBIECTIVUL


COORDO-NEAZĂ

/ EVALUEAZ

Ă

EXECUTĂ

TERMEN

INDICA-TORII DE

EVALUARE

Crearea unui

sistem de

comunicare reală

şi eficientă

între şcoală,

autorităţi locale şi familie pentru

identificarea,

monitorizarea şi prevenir

ea actelor

de violenţă,

prin implicar

ea tuturor

factorilor educaţio

nali

Desemnarea unui reprezentant pentru fiecare clasa, care să

monitorizeze starile de violenta din cadrul acestora si sa identifice măsurilor concrete care se impun

în vederea prevenirii faptelor antisociale; stabilirea unui sistem

de comunicare în vederea intervenţiei rapide pentru

aplanarea sau soluţionarea stărilor conflictuale ori a actelor

de violenţă

Consilier educativ, director, presedint

e consiliul elevilor

Diriginti, cadre

didactice, repr cons

elevilor/clase

Septembrie

2009

- numărul unităţilor

de învăţământ în care

s-au constituit comisiile

de prevenire

şi combater

e a violenţei

şi frecvenţa întâlnirilo

r acestora;

- numărul şedinţelo

r cu părinţii la care s-a participat

;

- numărul şi tipul

activităţilor

extraşcolare

derulate;

Participarea periodică a ofiţerilor de prevenire şi a poliţiştilor de proximitate la lectoratele cu părinţii, în vederea informării

acestora asupra dinamicii infracţionalităţii în perimetrul

şcolar

Consilier educativ, director,

Diriginti, cadre

didactice

Permanent

Organizarea de întâlniri cu părinţii ai căror copii au probleme de comportament şi cu diriginţii claselor în care aceştia îşi

desfăşoară activitatea, în vederea diminuării sau chiar eliminării

acestora


Psiholog scolar, diriginti

Permanent

Identificarea, în colaborare cu autorităţile locale sau organizaţiile

nonguvernamentale, a unor activităţi extraşcolare (artistice,

sportive, culturale) care să stimuleze spiritul de echipă şi

comunicarea între elevi şi care să constituie alternative educative

de petrecere a timpului liber


Diriginti, cadre

didactice

Permanent

Identificarea familiilor în cadrul cărora minorii sunt supuşi la

abuzuri şi luarea rapidă a măsurilor care se impun


Diriginti, cadre

didactice,

psiholog scolar

Permanent

160


OBIECTIVUL


COORDO-NEAZĂ

/ EVALUEAZ

Ă

EXECUTĂ

TERMEN

INDICA-TORII DE

EVALUARE

- numărul elevilorimplicaţi

în acestea;

Colaborarea cu instituţiile care pot acorda asistenţă socială şi psihologică elevilor cu situaţie materială precară cauzată de

probleme familiale grave (lipsa unui părinte, părinţi bolnavi, părinţi plecaţi în străinătate)


Diriginti, cadre

didactice,

psiholog scolar

Permanent

Angrenarea cadrelor didactice şi a psihologului (consilierilor

şcolari) în activităţi de prevenire destinate elevilor


Diriginti, cadre

didactice,

psiholog scolar

Permanent

Eficientizarea

activităţii de

combatere a

violenţei şi a altor

fapte antisocia

le comise în zona

unităţilor de

învăţământ

Întocmirea unei baze de date care să cuprindă toate datele şcolii şi situaţia existentă în

aceasta: starea infracţionalităţii juvenile în rândul elevilor, fapte comise pe tipuri de infracţiuni, moduri de operare, frecvenţă, categorii de victime şi autori,

lucrătorul de poliţie care are în responsabilitate scoala şi modul în care acesta colaborează cu

conducerea şcolii


Diriginti, cadre

didactice,

psiholog scolar

Permanent

-de

realizare a bazei de date;

Sprijinirea activităţii Comisiei Judeţene de Prevenire şi

Combatere a Violenţei în mediul şcolar, constituită la nivelul

Inspectoratului Şcolar al Judeţului Cluj şi întărirea colaborării acesteia cu organismele

Inspectoratului Judeţean de Poliţie Cluj


Permanent

161


OBIECTIVUL


COORDO-NEAZĂ

/ EVALUEAZ

Ă

EXECUTĂ

TERMEN

INDICA-TORII DE

EVALUARE

-de acţiuni specifice derulate;

-persoane

Identificarea, monitorizarea şi descurajarea acelor persoane ori

grupuri de persoane cu comportament deviant care tulbură procesul instructiv -

educativ


Diriginti, cadre

didactice, elevi, parinti,

personal de

paza

Permanent

Popularizarea sistemului de intervenţie rapidă – 112 pentru apelarea acestuia în cazuri de

încălcare a normelor de conduită privitoare la siguranţa publică în

unităţile de învăţământ.

Consilier educativ, politist de proximitat

e care raspund

ede scoala

Diriginti, profeso

ri

Permanent

162



Strategie privind reducerea fenomenului de violenţă la Liceul VICTOR BABES

An şcolar 2009-20101. Diagnoza

După cum se arată în Strategia Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului cu privire la reducerea fenomenului de violenţă în unităţile de învăţământ preuniversitar, violenţa şcolară este una dintre manifestările violenţei cotidiene.

Violenţa în şcoală cuprinde orice formă de manifestare a unor comportamente precum: violenţa verbală şi psihologică (poreclire, tachinare, ameninţare, hărţuire); violenţă fizică; comportament care intră sub incidenţa legii (ex. Furt, consum sau comercializare de droguri); ofensă adusă statului/autorităţii cadrului didactic; alte tipuri de comportament deviant în relaţie cu şcoala.

Este necesar, aşadar, o implicare şi o colaborare mai strânsă între instituţiile guvernamentale şi neguvernamentale care se ocupă de educarea şi protecţia minorilor-familie, şcoală, poliţie, autorităţi locale, comunitate etc,- în vedrea creşterii siguranţei, acestora, a imprimării unui comportament civilizat şi a unui respect mai mare faţă de lege.

Din analiza realizată la nivel de şcoală reiese că în clasamentul agresiunilor întălnite, cea mai frecventă este violenţa verbală în cazul relaţiei elev-elev.

2. ScopAsigurarea unui mediu şcolar armonios, liniştit, sănătos şi sigur pentru elevi, profesori, părinţi etc.

3. Obiective1. Creşterea gradului de informare a elevilor (pregătire antiinfracţională şi

antivictimă) prin programe şi activităţi derulate cu partenerii în anul şcolar 2007-2008

2. Crearea unui sistem de comunicare reală şi eficientă între şcoală, familie, autorităţi pentru identificarea, monitorizarea şi prevenirea actelor de violenţă, prin implicarea tuturor factorilor educaţionali.

3. Reducerea cu cel puţin 10% a numărului actelor de violenţă comise în şcoală.

4. Rezultate aşteptate1. Număr redus de elevi implicat în comiterea de infracţiuni, atât în calitate

de victime cât şi autori2. O comisie- Avocatul elevilor, înfiinţată în liceu, în cadrul Consiliului

Elevilor3. Parteneriat durabil între şcoală- părinţi- autoritatea locală4. 5 activităţi extracurriculare în cadrul programului antidrog5. Studiu la nivelul claselor de elevi cuprinzând manifestările

comportamentelor antisociale ale elevilor6. Rapoarte semestriale cu informaţii la faptele antisociale care se produc în

şcoală


5. Perioada de implementareOctombrie 2009- august 2010

6. CoordinatoriDiriginţi, psihologul şcolar, părinţi, Consiliul Elevilor, Comisia de disciplină

din liceu7. Parteneri

Asociaţia părinţilor, Jandarmeria, Poliţia Rutieră, Poliţia de proximitate, mass-media etc.

8. ActivităţiObiectivul Activitatea/acţiuni/măsura Parteneri Termen Evaluare1.Creşterea gradului de informare a elevilor (pregătire antiinfracţională şi antivictimă) prin programe şi activităţi derulate cu partenerii în anul şcolar 2007-2008

1.Organizarea de întălniri cu elevii şcolii, în scopul:- identificării problemelor cu care se confruntă şi găsirea unor mijloace adecvate de solunţionare- prezentarea unor teme cu caracter educativ-preventiv referitoare la siguranţa personală şi la consecinţele săvărşirii de infracţiuni, în special a celor de violenţă- analiza unor cazuri concrete cu victime şi/sau autori din rândul elevilor2.Organizarea periodică de către Consiliul Elevilor a unor dezbateri la care să fie invitaţi profesorii, părinţii reprezentaţi ai poliţiei, în cadrul căruia să fie abordate teme cu care se confruntă elevii3. Participarea elevilor şi cadrelor didactice la programele de prevenire a consumului de droguri: Mesajul meu antidrog, Clase fără fumat, Sunt VIP fără alcool, Împreună etc.

Psihologul şcolarDiriginţii claselorPoliţia

Directorul educativConsiliul Elevilor

Diriginţi, Psihologul şcolarDirectorul educativ

15.12.200920.03.2010

La propunerea elevilor

Noiembrie 2009-mai 2010

Analiza şi calitatea activităţilorMaterialele realizate (pliante, broşuri, postere)

Numărul proiectelor participante, calitatea acestora, chestionare

Posterele realizate, eseurile elevilor

2.Crearea unui sistem de comunicare reală şi eficientă între şcoală, familie,

1. Organizarea de întălniri cu părinţii ai căror copii au probleme de comportament, în vederea discutării modalităţilor de

DiriginţiPoliţie Psiholog şcolarConsiliul Elevilor

Permanent Numărul elevilor implicaţiScăderea actelor de violenţă cu

164

LICEUL ,,VICTOR BABEŞ” OGLINDA ŞCOLII – AN ŞCOLAR 2009-2010 autorităţi pentru identificarea, monitorizarea şi prevenirea actelor de violenţă, prin implicarea tuturor factorilor educaţionali.

prevenire a victimizării acestora sau implicării lor în fapte antisociale2. Identificarea familiilor în care minorii sunt supuşi la abuzuri şi luarea rapidă a măsurilor care se impun3. Cooptarea partenerilor care pot acorda asistenţă psihologică elevilor cu situaţii materiale precare, cauzate de lipsa unui părinte, părinţi bolnavi etc, în derularea unor programe de prevenire a victimizării4. Antrenarea diriginţilor şi a psihologului în activităţi de prevenire destinate acestora5. Constituirea unei mape care să conţină informaţii privind actele de violenţă înregistrate recent, modul de soluţionare, activităţile de prevenire realizate

10%

Reducerea cu cel puţin 10% a numărului actelor de violenţă comise în şcoală

Elaborarea periodică de analize în scopul cunoaşterii situaţiei reale cu privire la actele de violenţă comise în şcoală

Directorul educativ

Lunar Scăderea numărului de incidente

165



CAPITOLUL X - CONCLUZII

Liceul „Victor Babes” îşi propune eficientizarea activităţii în vederea obţinerii unor efecte imediate şi pe durată mai lungă, în concordanţă cu noua orientare de descentralizare a învăţământului preuniversitar. Modalităţile de lucru care vor fi abordate se vor plia pe specificul fiecărei discipline, pe caracteristicile şi resursele umane ale unităţii, în vederea obţinerii următoarelor performanţe:

1. înţelegerea corectă şi obiectivă a asistenţelor şi interasistenţelor • diagnoză, prognoză şi prospecţiune a calităţii învăţământului pe o perioadă determinată • planificarea / organizarea sistemului de învăţământ • orientarea / îndrumarea metodologică a procesului de învăţământ • monitorizarea şi eliminarea disfuncţiilor constatate prin aplicarea planurilor de măsuri • reglarea / autoreglarea sistemului şi/sau a procesului de învăţământ2. realizarea de consiliere şi sprijin;3. modernizarea concepţiei cadrelor didactice asupra proiectării, predării, evaluării;4. ancorarea întregului demers didactic asupra elevului, cu particularizările şi nevoile

sale;5. monitorizarea şi evaluarea progreselor şi rezultatelor elevilor, utilizarea acestor

evaluări pentru reglarea de proces;6. realizarea unei colaborări eficiente cu părinţii şi cu comunitatea locală;7. eficientizarea activităţilor educative;8. deschiderea şcolii spre comunitate, spre nevoile acesteia;9. acceptarea ideii de muncă în echipă şi aplicarea acesteia;10.dezvoltarea bazei materiale a şcolii în concordanţă cu nivelul socio-economic în

care ne aflăm. Modalităţi de realizare a acestor efecte:

1. încurajarea colaborării dintre şcoală şi comunitate;2. încurajarea activităţii de tutore pentru cadrele didactice debutante;3. îmbunătăţirea activităţii de mentorat în colaborare cu instituţiile de învăţământ

superior;4. organizarea de cursuri de formare armonizate cu cerinţele exprimate de şcoală;5. realizarea unui dialog deschis şi constructiv între cadre didactice, părinţi, elevi;6. simplificarea documentelor care se întocmesc, punându-se accentul asupra

conţinutului ştiinţific al lecţiei şi asupra metodelor didactice folosite;7. consultarea obiectivă a elevilor la orele asistate şi la întregul proces didactic;8. asigurarea echilibrului între notele obţinute de elevi la clasă şi cele obţinute la

examenele naţionale;9. identificarea elevilor capabili de performanţă şi la cuprinderea acestora în

activităţi suplimentare;10.prin activităţi specifice, se va contribui la orientarea profesională a tinerilor.

166



ANEXA 2

Analiza mediului extern

- demografie- piaţa muncii 2009- economia

A.1. ANALIZA MEDIULUI EXTERN

Raportările anuale ale Agenţiei Municipale de Ocupare a Forţei de Muncă - demonstrează dificultăţile întâmpinate de agenţii economici în a recruta personal calificat. Insuficienta cunoaştere de către elevii de clasa a VIII-a şi a părinţilor acestora a tendinţelor de pe piaţa muncii se reflectă în mod negativ asupra opţiunilor făcute la admitere, specialităţile teoretice fiind în continuare mai căutate, în detrimentul unor specializări oferite de învăţământul profesional prin şcoala de arte şi meserii, chiar dacă cererea de locuri de muncă în domeniu depăşeşte cu mult oferta actuală.

Legislaţia financiară generală şi specifică permite atragerea de resurse extrabugetare la nivelul unităţilor de învăţământ preuniversitar, posibilitatea unităţilor şcolare de a apela la astfel de resurse fiind însă limitată. În acelaşi timp, interesul agenţilor economici în acordarea de sponsorizări sau donaţii pentru instituţiile de învăţământ este de multe ori scăzut.

Creşterea numărului protocoalelor de colaborare între unităţile şcolare şi agenţii economici din anumite domenii de activitate reprezintă o prioritate pentru conducerea unităţilor de învăţământ. Având la bază principiile transparenţei, echităţii şi adecvării, activitatea de finanţare a unităţilor de învăţământ va presupune nu numai finanţarea de bază (costul standard / elev), cum se întâmplă în general, ci şi finanţări complementare şi compensatorii, bazate pe cerinţele specifice de context socio - economic.

Situaţia materială precară a părinţilor multor elevi are consecinţe negative asupra interesului acestora faţă de şcoală. Preţul de multe ori ridicat al materialelor didactice, precum şi al celorlalte mijloace necesare pentru parcurgerea anilor de şcoală (rechizite, caiete, ghiozdan etc.) poate reprezenta de asemenea o ameninţare. Efectul acestor factori economici poate fi extrem de grav, de la dezinteres şi absenteism ridicat (chiar în rândul elevilor de gimnaziu) până la abandonul şcolar.

Din punct de vedere social, trebuie subliniată influenţa mentalităţii majorităţii populaţiei care acordă importanţă pregătirii academice, de cultură generală, fapt ce determină ca primele opţiuni ale părinţilor şi elevilor la intrarea în ciclul post-gimnazial să fie pentru specializările profilurilor teoretice. Pe de altă parte, din chestionarele aplicate de diverse instituţii de profil se constată că majoritatea persoanelor intervievate au un nivel scăzut de cunoştinţe în ceea ce priveşte sistemul de învăţământ din România, lipsa de cunoştinţe manifestându-se inclusiv în ceea ce priveşte informaţiile esenţiale privind educaţia, învăţământul obligatoriu, gratuitatea învăţământului de stat etc. În acest context, orice modificări survenite în politica educaţională – fie ele de structură sau de conţinut - sunt percepute deformat, prin prisma experienţei personale şi a felului în care s-a asigurat accesul la informaţie. Mass-media reprezintă de cele mai multe ori principalul intermediar în comunicarea noutăţilor în rândul elevilor şi părinţilor, substituindu-se uneori factorilor ce ar trebui să asigure informarea corectă a

167


CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-2013beneficiarilor educaţiei - diriginţi, cadre didactice, conducerea şcolilor. Din acest punct de vedere, este necesar ca toate cadrele didactice, diriginţii să fie în primul rând ele bine şi corect informate.

La nivel demografic, se remarcă o continuă scădere a populaţiei şcolare, cu efecte pe termen lung asupra întregului sistem de învăţământ. Este important de menţionat stoparea declinului demografic pentru segmentul de învăţământ preşcolar. Zona în care este situată unitatea şcolară poate fi favorabilă instruirii, familia şi comunitatea locală în general putând sprijini eforturile şcolii pentru educarea copiilor. Astfel, unităţile de învăţământ de prestigiu sunt căutate de copiii crescuţi într-un mediu social care apreciază şi favorizează educaţia, pentru care formarea este un proces continuu.

Din punct de vedere tehnologic, se remarcă introducerea la scară tot mai largă a echipamentelor informatice şi a noilor tehnologii la toate nivelele învăţământului preuniversitar. Sprijinul M.E.C. T. acordat iniţiativelor unităţilor şcolare în sensul predării-învăţării asistate de calculator reprezintă indiscutabil un punct forte în această direcţie. În plus, posibilitatea reală a folosirii soft-urilor educaţionale în procesul instructiv-educativ reprezintă un avantaj suplimentar.

Un punct critic în adoptarea noilor tehnologii în sistemul de învăţământ preuniversitar îl reprezintă încă insuficienta pregătire a cadrelor didactice de alte specialităţi decât informatică în ceea ce priveşte utilizarea programelor de calculator, chiar a celor mai uzuale (Microsoft Office).

Oferta de formare în acest sens a instituţiilor de învăţământ superior şi a agenţilor economici a fost valorificată, în condiţiile motivării cadrelor didactice pentru a urma astfel de cursuri de perfecţionare.

Extrem de oportune şi necesare sunt, în perspectiva asigurării calităţii învăţământului şi a oferirii de şanse egale în dezvoltare a tuturor elevilor, măsurile M.E.C.T privind dotarea unităţilor de învăţământ cu fonduri pentru laboratoarele de biologie, fizică, chimie, tehnice, pentru îmbogăţirea fondului de carte a bibliotecilor şcolare şi dotarea cabinetelor de consiliere psihopedagogică.

A.2. DEMOGRAFIE

DINAMICA POPULAŢIEI TOTALE LA NIVEL JUDETEAN

În intervalul 2000-2006, populatia totala (urban,rural) a judetului a fost în scădere, judetul Cluj inregistrând una din cele mai însemnate scăderi din cadrul regiunii de Nord-Vest (40389 mii persoane).

In anul 2008 se observa o creştere cu 10141 persoane respectiv 8471 ( in 2009 ) fata de anul 2006. Populaţia de sex masculin, in intervalul 2000-2006, a scăzut cu 22619 mii persoane iar cea de sex feminin cu 17770 mii persoane. In anii 2008,2009 populaţia de sex masculin a crescut cu 4182 persoane ia cea de sex feminin cu 5959 persoane ( fig 2.1).

Cea mai importantă diferenţă între cele două sexe în perioada 2000-2006 a fost înregistrată în judeţul Cluj, scăderea fiind mai accentuată în rândul populaţiei masculine comparativ cu populaţia feminină .

168



Evolutia populatiei totale in judetul Cluj

660000

670000

680000

690000

700000

710000

720000

730000

1

Anul 2000 Numar persoane









Din punct de vedere al distribuţiei pe cele două medii rezidenţiale (Fig.2.2), in judetul Cluj, se observa o scadere a populatiei si din mediul rural dar mai redusa fata de mediul urban, pe fondul reintoarcerii acesteia in spatiile de provenienta rurale.

169



Evolutia populatiei totale pe medii rezidenţiale in judetul Cluj

POPULATIA STABILA LA 1 IANUARIE

0100000200000300000400000500000600000700000800000

1 2 3 4 5 6 7 8 9

NUM

AR P

ERSO

ANE

- Total medii Cluj

- Urban Cluj- Rural Cluj

Cel mai urbanizat judet, din Regiunea Nord-Vest, in 2008, este Clujul (66% in urban faţă de 34% in rural),insa fenomenul de scadere a populatiei urbane ramane la valori ridicate, la care se adauga fenomenul de imbatranire demografica cu care se confrunta aceste spatii dar si fenomenul de migratie internationala cu care mediul urban se va confrunta si in urmatorii ani.

Evolutia populatiei pe sexe si medii rezidentiale prezinta aceleasi tendinte si caracteristici (Fig.2.3 ;Fig.2.4 Fig.2. 5)

Evolutia populatiei pe sexe in judetul Cluj

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

Anul2000

Anul2001

Anul2002

Anul2003

Anul2004

Anul2005

Anul2006

Anul2007

Total Total medii Cluj

Masculin Total medii ClujFeminin Total medii Cluj

170



POPULATIA STABILA PE SEXE

0100000200000300000400000500000600000700000800000

1 2 3 4 5 6 7 8 9

NUM

AR P

ERSO

ANE

- Total medii Cluj

Masculin Total mediiClujFeminin Total medii Cluj

Evolutia populatiei pe sexe in mediul urban in judetul Cluj

0

100000

200000

300000

400000

500000

600000

Anul2000

Anul2002

Anul2004

Anul2006

Anul2008

Urban Cluj TOTALUrban Cluj MASCULINUrban Cluj FEMININ

171



Evolutia populatiei pe sexe in mediul rural in judetul Cluj

0

50000

100000

150000

200000

250000

Anul2000

Anul2002

Anul2004

Anul2006

Anul2008

Rural Cluj TOTALRural Cluj MASCULINRural Cluj FEMININ

Sursa: INS, Statistica teritorială, 2009

STRUCTURA ŞI EVOLUŢIA POPULAŢIEI PE GRUPE DE VÂRSTĂ ÎN JUDETUL CLUJ

Dinamica populaţiei pe grupe mari de vârstă în perioada 1990 – 2004, indică tendinţa de îmbătrânire demografică, caracterizată prin reduceri importante ale ponderii efectivelor din grupa 0-14 ani (64,7 mii persoane), pe fondul creşterii ponderii populaţiei din grupa de peste 60 ani ( 17,9 mii persoane). Tendinţa manifestată la nivelul judeţului se regăseşte la nivelul regiunii.

172



Evolutia populatiei pe grupe de varsta in perioada 1990- 2004 in mii persoane

0

100000

200000

300000

400000

500000

1990 1995 2000 2001 2002 2003 2004

0-14 ani 15 - 59 ani 60 + ani

Sursa datelor: INS, Statistica teritorială, 2005

Tendinta de imbatranire a populatiei judetului rezulta mult mai evident din analiza structurii populatiei pe grupe de varsta, sexe si medii rezidentiale, analiza prezentata mai jos.

STRUCTURA POPULAŢIEI JUDETULUI PE GRUPE DE VÂRSTĂ ŞI SEXE

În ceea ce priveşte structura pe sexe, preponderenţa populaţiei de sex feminin se remarcă în toate judeţele regiunii. Astfel, in judetul Cluj populatia feminină, in anul 1995 era de 356506 persoane iar cea masculină era de 371150 persoane.În anul 2008, în acelaşi judeţ populaţia feminină era de 359228 persoane iar cea masculină de 334463 persoane. De asemenea, scăderi în structura populaţiei masculine concomitent cu creşteri în structura populaţiei feminine se înregistrează în toate judeţele.

Dinamica structurii populatiei masculine si feminine1990-2009173



POPULATIA

300000

310000

320000

330000

340000

350000

360000

370000

380000

390000

743757Anul 1990

736356Anul 1992

728575Anul 1994

728870Anul 1996

724605Anul 1998

723939Anul 2000

693304Anul 2002

686186Anul 2004

683550Anul 2006

692021Anul 2008

NUM

AR P

ERSO

ANE

MasculinTotal mediiCluj

FemininTotal mediiCluj


47347

27184

29568

29503

158569

43018

45202

27418

30810

29445

166400

60047

92549

54602

60378

58948

324969

103065

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

MASCULIN FEMININ TOTAL

DINAMICA POPULATIEI PE GRUPE DE VARSTA SI SEXE IN 2005

0-14 ANI 15-19 ANI 20-24 ANI 25-29 ANI 30-64 ANI 65 ani si peste

Sursa datelor: Direcţia Regională de Statistică Cluj 2005

La 1 iulie 2005, în judeţul Cluj structura populaţiei pe grupe de vârstă şi pe sexe era conform figurii de mai sus. Pe cele două sexe există mici diferenţe: ponderea populaţiei masculine este superioară celei feminine cu 2,32% la grupa de vârstă 0-14 ani.La grupele de vârstă: intre 15 – 29 ani ponderea celor doua sexe este sensibil egala, în timp ce ponderea populaţiei feminine o depăşeşte pe cea a populaţiei masculine cu 2,4% la grupa de vârstă 30 - 64 ani şi este mult mai mare la grupa de varsta peste 65 de ani. Se constată că la nivel de regiune se păstrează aceeaşi structură pe sexe, diferenţele fiind sensibil asemănătoare.

174



STRUCTURA POPULAŢIEI JUDETULUI PE GRUPE DE VÂRSTĂ ŞI MEDII REZIDENŢIALE

Pe cele două medii rezidenţiale, se observă diferenţe mai mari: populaţia cu vârsta 0-14 ani din mediul urban este mai mare cu 23691 de persoane decât populaţia din mediul rural si cu 25086 de persoane pentru grupa de varsta 15 -19 ani.Diferentele sunt foarte mari la grupa de varsta 30-64 de ani 124161 de persoane si se micsoreaza la grupa de varsta peste 65 de ani la 6819 persoane.

92549546026037858948

324969

103065

58120398444601942016

224565

54942

34429147581435916932

100404

48123

0%

20%

40%

60%

80%

100%

TOTAL URBAN RURAL

STRUCTURA POPULATIEI PE GRUPE DE VARSTA SI MEDII REZIDENTIALE IN 2005

0-14 ANI 15-19 ANI 20-24 ANI 25-29 ANI 30-64 ANI 65 ANI SI PESTE

Sursa datelor: Direcţia Regională de Statistică Cluj 2005

EVOLUTIA POPULATIEI PROIECTATE PE GRUPE MARI DE VARSTA IN PERIOADA 2003 -2025

Analizand datele statistice privitoare la evolutia pouplatiei pe grupe mari de varsta in perioada 2003 – 2025 se poate aprecia ca tendinta de scadere a populatiei se va manifesta in continuare astfel ca in anul 2025 populatia judetului Cluj se va reduce cu 106,5 mii persoane comparativ cu anul 2003. Din analiza grupelor mari de varsta in perioada mai sus mentionata, se constata scaderi semnificative in cadrul grupelor 0 -14 ani (37,4 mii persoane) si 15 -64 ani (79,8 mii persoane). Grupa de varsta 65 ani si peste va inregistra o crestere de 10,7mii persoane.

Evolutia populatiei pe grupe mari de varsta este prezentata in figura de mai jos.

175



100.3

484.4

99.7

94.0

482.8

102.0

84.5

473.3

103.4

79.9

454.5

103.8

72.5

428.7

108.8

62.9

404.6

110.4

0%

20%

40%

60%

80%

100%

2003 2005 2010 2015 2020 2025

EVOLUTIA POPULATIEI PROIECTATE PE GRUPE MARI DE VARSTA IN PERIOADA 2003-2025,[mii

persoane]

0-14 ani 15-64 ani 65 ani si peste


EVOLUTIA POPULATIEI PRESCOLARE SI SCOLARE PROIECTATE IN PERIOADA 2003 -2025

Tendintele privind evolutia populatiei prescolare si scolare sunt de scadere continua si accentuata pe grupele de varsta 7-14 ani (22,8 mii persoane) si 15 -24 ani (48,9 mii persoane). Vom asista si la o reducere semnificativa a ponderii populatiei scolare in structura grupei de varsta 15 -64 ani. Daca in anul 2003 populatia scolara reprezenta 33,92% din totalul populatiei din grupa 15 -64 de ani, in anul 2025 aceasta pondere va fi de 22,89%.

23.1

60.1

104.2

23.2

54.1

99.0

22.4

45.9

82.5

20.9

44.6

65.7

18.2

42.1

57.2

15.3

37.3

55.3

0%

20%

40%

60%

80%

100%

2003 2005 2010 2015 2020 2025

EVOLUTIA POPULATIEI PRESCOLARE SI SCOLARE IN PERIOADA 2003 -2025 [mii persoane]

3-6 ani 7-14 ani 15-24


176


CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-2013CONCLUZII

Bilanţul demografic a fost influenţat decisiv de sporul natural negativ, dar şi de soldul negativ al migraţiilor, care, după 1990, a avut ca direcţie principală Uniunea Europeană sau continentul nord-american.

-3500-3000-2500-2000-1500-1000-500

0

Anul2000

Anul2001

Anul2002

Anul2003

Anul2004

Anul2005

Anul2006

Anul2007

Total medii Cluj-SPORUL NATURAL AL POPULATIEI

Total medii Cluj

Scăderea demografică accentuată de 56,9 mii persoane din ultimul deceniu a afectat cu preponderenţă aşezările rurale situate la mare distanţă de căile de comunicaţie şi de principalele centre polarizatoare, precum şi cele a căror creştere demografică a fost influenţată şi de volumul şi calitatea fluxurilor migraţionale. ( zona Turda Câmpia Turzii).

-1200

-1000

-800

-600

-400

-200

0

Anul2000

Anul2001

Anul2002

Anul2003

Anul2004

Anul2005

Anul2006

Anul2007

Urban Cluj-SPORUL NATURAL AL POPULATIEI

Urban Cluj

177



-2000

-1500

-1000

-500

0

Anul2000

Anul2001

Anul2002

Anul2003

Anul2004

Anul2005

Anul2006

Anul2007

Rural Cluj-SPORUL NATURAL AL POPULATIEI

Rural Cluj

Migratia externa a acelerat procesul de imbatranire al populatiei cu efecte majore asupra sistemului educational viitor.

Tendintele privind evolutia populatiei prescolare si scolare sunt de scadere continua si accentuata pe grupele de varsta 7-14 ani (22,8 mii persoane) si 15 -24 ani (48,9 mii persoane, concomitent cu creşterea numerică continuă a populaţiei în vârstă de 65 ani şi peste,se anticipează creşterea nevoii de servicii sociale şi asistenţă, alocarea unui procent mai mare din PIB pentru servicii medicale, pensii şi alte facilităţi pentru populaţia de vârsta a treia.

Eficientizarea retelei scolare precum si necesarul de calificari cerute de viitoarea piata a muncii va trebui sa ia in considerare numarul de intrari care vor fi tinanad cont de rezultatul acestei analize: spor natural negativ, populatie imbatranita, populatia viitoare preponderent feminina in anumite zone, cat si un fenomen mai recent, dar cu efecte foarte mari asupra populatiei active din judeţ şi în acelaşi timp din regiune, anume cel al migratiei externe. Numarul viitor de clase din sistemul TVET va tine cont si de toate aceste fenomene .

A.3. PIATA MUNCII 2009

Anexa 1.Evolutie comparativă a populatiei active 2000-2005 - mii pers.

Anul 2000 2001 2002 2003 2004 2005Masc

Fem

Masc

Fem

Masc

Fem

Masc

Fem

Masc

Fem

Masc

Fem

JUDETUL CLUJ

171,5

163,4

166,3

163

172,3

159,6

171,9

152,6

170,9

149,6

168,6

155,2

REGIUNEA NV 754 663 753 68

2 679 581 665 593 650 543 643 544

Sursa: INS, Statistică teritorială 2005

Anexa nr. 2. Evolutia populatiei ocupate totale in regiunea NV2000 2001 2002 2003 2004 2005

JUDETUL 297,1 298,4 298,7 299,7 304,2 309,4

178


CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-2013CLUJREGIUNEA NV 1317 1343 1164 1154 1115 1118


Anexa nr. 3. Evolutia ratei de activitate pe judet, comparativ cu regiunea NV procente

2000 2001 2002 2003 2004 2005JUDETUL CLUJ 46,5 45,7 48,1 47,4 46,6 46,6

REGIUNEA NV 68,7 68,8 62,8 61,0 60,2 59,7


Anexa nr. 4. Evolutia ratei de ocupare pe judet, comparativ cu regiunea NVprocente

2000 2001 2002 2003 2004 2005JUDETUL CLUJ 41,2 41,4 43,3 43,7 44,2 44,5

REGIUNEA NV 63,4 64,0 57,8 57,2 56,1 56,0


179



Anexa 5. Structura populatiei conform Balantei fortei de munca, 2000-2005 Populatia ocupata civila - mii pers. 2000 2001 2002 2003 2004 2005BIHOR 281.2 281.2 274.2 274.9 269.4 272.4BISTRITA 118.8 119.9 114.4 117.1 116.7 120.8CLUJ 297.1 298.4 298.7 299.7 304.2 309.4MARAMURES 211.1 211.4 199.2 197.0 198.5 200.1SATU MARE 157.0 161.6 149.5 146.0 142.5 146.0SALAJ 104.8 104.4 97.4 96.7 94.0 96.8

Anexa 6. Ocuparea pe judete si sectoare - comparatie 2001-2005.mii pers

2001-2005 agriculturaindustrie constructiiserviciiBihor -29.900 -6.30 -1.200 -13.600Bistrita-Nasaud-14.700 -5.40 -1.000 -9.200Cluj -25.800 -3.70 -4.800 -28.300Maramures -25.400 -4.70 -1.100 -8.300Satu Mare -18.700 2.50 -0.800 -4.800Salaj -12.100 0.60 0.100 -5.200 Sursa: INS, Statistică teritorială 2005

Anexa 6.1. Tendinţele de creştere sau scădere a ocupării pe judeţe

2005 2006 2008 2009 2010 2010 2011 2012 2013Bihor -10.620 -8.029 -5.449 -2.879 -0.320 2.229 5.053 7.869 10.679Bistriţa-Năsăud -28.975 -28.342 -27.801 -27.347 -26.975 -26.680 -27.387 -28.096 -28.807Cluj -18.788 -16.494 -14.219 -11.965 -9.730 -7.513 -4.795 -2.093 0.592Maramureş -23.237 -22.977 -22.737 -22.515 -22.312 -22.126 -21.581 -21.047 -20.524Satu Mare -10.184 -9.573 -8.973 -8.383 -7.804 -7.236 -6.479 -5.729 -4.986Sălaj -12.333 -11.876 -11.425 -10.980 -10.540 -10.105 -9.573 -9.046 -8.522

Total regiune-104.137 -97.292 -90.604 -84.069 -77.680 -71.431 -64.763 -58.142 -51.568

Sursa: INS, Forţa de muncă în România. Ocupare şi şomaj în 2003

Anexa 7. Evolutia ratei somajului pe anii 2000-2005, comparativ cu regiunea NV

judet / an an 2000 an 2001 an 2002 an 2003 An 2004 An 2005Cluj 11,3 9,4 10,0 7,6 5,1 4,4Regiune NV 8,5 6,8 6,8 5,4 4,2 4,0

180



Anexa 8. Numarul de someri inregistrati pe sexe –femei

judet / an an 2002 an 2003 an 2004 an 2005 An 2006Cluj 5180 7685 6817 7009 5555Regiune NV 26280 24050 20767 22729 18027

Anexa 9. Structura comparativa a numarului de someri pe nivele de pregatire – primar, secundar si profesionalPRIMAR, GIMNAZIAL, PROFESIONALJudet 2002 2003 2004 2005 2006BIHOR 79.9 81.3777.9282.7684.01PaBISTRITA 82.7 78.7782.2679.2775.06CLUJ 89.1 88.8473.8979.6077.17MARAMURES61.6 65.8371.9577.5672.02SATU M. 83.3 70.8880.2083.7187.01SALAJ 75.7 74.3065.8575.1679.06

181



Anexa 10. Structura comparativa a numarului de someri pe nivele de pregatire – liceu, postliceal

LICEEAL SI POSTLICEEALJudet 20022003 2004 2005 2006BIHOR 17.2 14.3814.7312.40 11.40BISTRITA 15.1 19.7015.1117.96 23.29CLUJ 7.9 8.51 19.2115.38 17.37MARAMURES36.0 28.4920.5318.58 21.57SATU M. 14.9 25.0616.3413.99 10.70SALAJ 22.0 21.9627.1221.52 17.72

Anexa 11. Structura comparativa a numarului de someri pe nivele de pregatire – universitarUNIVERSITARJudet 2002 2003 2004 2005 2006BIHOR 2.9 4.25 7.36 4.84 8.82BISTRITA 2.2 1.47 2.63 2.70 2.42CLUJ 3.0 2.70 6.89 5.02 5.36MARAMURES 2.4 5.68 7.52 3.80 12.37SATU M. 1.8 4.00 3.51 2.30 4.52SALAJ 2.3 3.68 7.03 3.33 7.21

182



Anexa 12.1. Somerii repartizati sexe si grupe de varsta-DEC 2006

Nr. crt. ` Total Sub 25

ani25-29 ani

30-39 ani

40-49 ani

50-55 ani

peste 55 ani

ponderea tinerilor in numarul total de someri

14 CLUJ 114121791 1045 2964 2993 1668 951 15.69 din care femei 5555 840 515 1525 1499 880 2961 7.36 NORD-VEST 5003010703 5625 13646 12727 5576 1753 21.4 din care femei208634645 2226 5801 5494 2244 453 22.3

183


CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-2013 Anexa 13Structura somajului 2004 2005

2002 2003 2004 2005Total şomeri

Din care absolventi

% Total şomeri

Din care absolventi

% Total şomeri

Din care absolventi

% Total şomeri

Din care absolventi

%

Regiunea Nord-Vest 790633243 4.1 60166 3965 6.6 45803 3181 6.9 43003 2937 6.8din care femei 339321427 4.2 23870 1789 7.5 17949 1497 8.3 16381 1231 7.5barbati 451311816 4.0 36296 2176 6.0 27854 1684 6.0 26622 1706 6.4Cluj 33157891 2.7 24822 1019 4.1 16305 755 4.6 14373 1437 10.0din care femei 15722456 2.9 12182 551 4.5 7492 378 5.0 7000 700 10.0 Sursa: INS, Forţa de muncă în România. Ocupare şi şomaj în 2005

Anexa 14, Evoluţia ponderii somerilor sub 25 ani nr. total de şomeri

2002 2003 2004 2005Total şomeri

Şomeri sub 25 ani

% Total şomeri

Şomeri sub 25 ani

% Total şomeri

Şomeri sub 25 ani

% Total şomeri

Şomeri sub 25 ani

%

Regiunea Nord-Vest 7906317552 22.2

64404 1288320.048734 11763 24.1 48086 8367 17.4

femei 339327154 21.128547 5787 20.321442 5346 24.9 20723 3541 17.1

barbati 4513110398 23.035857 7096 19.827292 6417 23.5 27363 4826 17.6

Cluj 331576471 19.524822 3341 13.516305 4060 24.9 14373 2630 18.3

din care femei 157222620 16.7

12182 1518 12.57492 1788 23.9 7000 1180 16.9

184



A.4. PROFILUL ECONOMIC LOCAL ŞI REGIONAL

ECONOMIA

DINAMICA ECONOMICA LA NIVELUL JUDETULUI CLUJ

Creşterea economică sustinută din perioada (2000-2006) si continuata in acelasi mod in 2008 este evidenţiată în evoluţia produsului intern brut la nivelul judeţului. Creşterea în anul 2002 comparativ cu 1998 a fost de 43031,3 miliarde. În anul 2001 PIB al Regiunii Nord-Vest a fost de 136.673 miliarde lei iar a judeţului Cluj de 44695,3 miliarde lei reprezentând 32,7% din total PIB pe regiune.Un aspect pozitiv a fost creşterea însemnată a PIB din anii 2001 şi 2002, creştere anuală de peste 12200 miliarde de lei la nivel de judeţ..Reducerea inflatiei a fost un element pozitiv, care a cunoscut de asemenea un ritm simtitor mai ales in ultimii 5 ani cand s-a transformat dintr-o inflatie mare (40-50% pe an) intr-o inflatie sub 10% totusi peste media EU si chiar a celor 10 tari proaspat admise. Dinamica preturilor de consum a fost influentata in principal de majorari de preturi si tarife aplicate la servicii, scumpirea unora din materiile prime, deprecieri ale cursului valutar.

Multe dintre afacerile de anvergura nationala se desfasoara in Cluj-Napoca, oras privilegiat ca asezare geografica, situat pe locul al doilea in Romania ca potential de polarizare economica. Principalele atuuri, din punct de vedere economic, pe care le detine Clujul, sunt forta de munca specializata, infrastructura de transport dezvoltata (aeroportul a carui pista si oferta de servicii sunt in extindere), vocatia multiculturala a orasului, potentialul turistic, mediul de afaceri dinamic si rata scazuta a somajului, care se situeaza sub 4%.

n orasul de pe Somes si-au stabilit centrul de activitate institutii care asigura dezvoltarea economica a orasului si a intregii regiuni, precum Camera de Comert, Industrie si Agricultura, Centrul de afaceri Transilvania, care ofera firmelor posibilitatea de a investi in Cluj-Napoca si de a gasi noi parteneri, centre de afaceri straine, precum Asociatia Intreprinderilor Italiene si, in perspectiva, un Centru de afaceri olandez.

Principalii indicatori economici

Produsul intern brut (PIB) şi valoarea adăugată brută (VAB)

Nu putem avea o imagine cuprizatoare asupra unei economii daca nu apelam la abstractii in masura sa evalueze intreaga economie dintr-o perspectiva obiectiva. Aprecierea se face prin intermediul asa numitilor indicatori macroeconomici compilati prin agregare pe baza datelor din conturile nationale. Cei mai importanti sunt :1. Produsul global brut2. Produsul intern brut3. Produsul intern net4. Produsul national brut 5. Produsul national net Cei mai utilizati dintre acestia in statistica internationala sunt produsul intern brut si produsul national brut. PIB reprezinta valoarea bunurilor si serviciilor produse si prestate intr-o economie nationala intr-o perioada de terminata, de regula un an, si destinate consumului final. O alta definire a acestuia arată că este egal

185


CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-2013cu suma utilizărilor finale de bunuri şi srviciiale unităţilor instituţionale rezidente(consum final efectiv, formare brută de capital fix) plus exporturile minus importurile de bunuri şi servicii Marimea acestui indicator reflecta in fapt valoarea adaugata bruta obtinuta in toate sferele de activitate. PIB regional este corespondentul regional al PIB.

Dinamica produsul intern brut in judetele regiuni Nord Vest. milioane lei (RON) preţuri curente:

Judete

din

Reg N-V

2000 2001 2002 2003 2004 2005

Bihor 2146.3

3296.8

4653.3

6044.9

7375,8 8147,4

Bistriţa-Năsăud 944.5 1251.5

1639.2

2288.2

2779,7 3446,8

Cluj 3241.5

4469.3

5691.5

7618.4

9787,9 11340,2

Maramureş 1355.5

1900.9

2584.5

3402.4

4512,4 5042,0

Satu Mare 1134.3

1731.2

2149.4

2873.1

3672,8 4069,8

Sălaj 678.9 1017.6

1300.8

1883.8

2181,7 2574,2

Dinamica PIB pe judete

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

2000 2001 2002 2003 2004 2005

Ani

PIB

Bihor

Bistriţa-Năsăud

Cluj

Maramureş

Satu Mare

Sălaj

Sursa: INS - Anuarul Statistic al României pe 2008

Produsul intern brut (PIB) al Regiunii Nord-Vest totaliza în anul 2005, 34620,4 milioane lei, reprezentând 12, % din PIB al României. Analiza dinamicii PIB regional pe perioada 2000-2005, scoate în evidenţă faptul că a avut loc o creştere în valoare

186


CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-2013absolută. Ponderea PIB aferenta judetului Cluj în PIB regional a crescut constant in acest interval. Prin comparaţie cu celelalte judete, se observa ca judetul Cluj ocupă primul loc in ierarhia regionala la nivelul anului 2005 în ceea ce priveşte contribuţia judetului la formarea PIB regional.

În Regiunea Nord-Vest sunt prezente aproape toate ramurile industriei, inclusiv ramurile industriei în declin, cum sunt industria extractiva, industria chimica, metalurgica si constructiilor de masini.

În noul context economic, la finele anului 2006, rata somajului este sub 4%.

Produsul Intern Brut al Regiunii Nord Vest în anul 2005 se situa in jurul valorii de 34620,4 milioane lei,din care judetul Cluj realizeaza 11340,2 milioane lei reprezentand 32,76 % din PIB al Regiunii Nord-Vest .

Dinamica produsul intern brut in judetul Cluj comparativ cu regiunea Nord Vest. milioane lei (RON) preţuri curente:

CLUJ

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

2000 2001 2002 2003 2004 2005

CLUJ

Sursa:Prelucrare dupa datele din Anuarul statistic al Romaniei 2008

Valoarea adaugata bruta la nivelul judetului Cluj. Dinamica valorii adăugate brute la nivelul judeţului Cluj indică, de asemenea, o tendinţă de creştere în valori nominale in perioada 2000-2006.

La valoarea adaugata bruta la nivelul regiunii in anul 2003, judeţul Cluj a avut o contribuţie de 31,59% (in crestere fata de anul trecut cand a fost 31.4%).La nivel de regiune judeţul Cluj a avut cea mai mare contribuţie de 67939.92 miliarde lei.

Judeţul Cluj, în anii 2003-2005, a avut cea mai mare contribuţie la realizarea valorii adăugate brute a regiunii Nord-Vest, aceasta fiind de 32,2% în anul 2004 în creştere faţă de anul 2003 cu 0,8 puncte procentuale, 32,7 în 2005 în creştere faţă de 2004 cu 0,5 puncte procentuale

Produsul intern brut (mii miliarde lei)

miliarde lei (ROL)- preţuri curente

187



2000 2001 2002 2003 2004 2005

Nord – Vest total = 84362.5 122516.2 161897.9 215010.1 270093.1 305718

CLUJ 28634.5 39830.2 50894.7 67498.8 87081.8 99824

Produsul intern brut (mii miliarde lei)

0

50000

100000

150000

200000

250000

300000

350000

2000 2001 2002 2003 2004 2005

REGIUNEA NORD-VESTCLUJ

DEFALCAREA SECTORIALA A PIB-ULUI LA NIVELUL JUDETULUI CLUJ

Cifra de afaceri a judeţului Cluj în anul 2003 a fost de 122796 miliarde lei . Ramurile economice care au cea mai mare pondere la formarea cifrei de afaceri in judeţ la nivelul anului 2003 sunt in ordine:Comertul cu ridicata- 43,96% ; Industria prelucratoare-27,62%;Transporturile – 9,11% şi Construcţiile cu 6,53%. La nivel regional se constată aceeaşi pondere a sectoarelor economice mai sus amintite.

Diagrama defalcarea sectorială

188



NUMĂRUL DE FIRME ÎN JUDEŢDinamica numărului de firme în judeţ

În ceea ce priveşte numarul firmelor active din judetul Cluj se constata o crestere continua incepand cu anul 1989; astfel daca in anul 2002 existau 14374 firme active, in anul 2003 numarul acestora a ajuns la 16304.raportat la regiune judetul Cluj pastreaza pozitia de lider. Chiar daca numarul de firme raportat la anii 1992-1994 a scazut

Structura firmelor după tipuri de activitateDin totalul celor 16304 firme active în 2003 pe tipuri de activităţi CAEN din

judeţul Cluj, 7461( reprezentând 45,76%) îşi desfăşurau activitatea în domeniul comerţului, 2736 ( 16,78%) în domeniul tranzacţiilor imobiliare, 2442 ( 14,98%) în domeniul industriei prelucrătoare, 1178 ( 7,22%) în domeniul transport comunicaţii, 1066 ( 6,53% ) în domeniul construcţiilor.

189



Structura firmelor după numărul de salariaţi. Sectorul IMMAnalizând structura firmelor după numărul de salariaţi se constată că 87% dintre

ele au până la 10 angajaţi, valoare superioară celei regionale cu 0,8 puncte procentuale. Firmele care au între 10 – 49 angajaţi reprezintă 10,1% din totalul firmelor active la nivel judeţean, judeţul Cluj situându-se aproape de media regiunii.

Sursa datelor: Direcţia Regională de Statistică Cluj

Dinamica firmelor cu capital străin În ceea ce priveşte dinamica firmelor cu capital străin la nivelul judeţului Cluj, se

poate constata din reprezentarea grafică o creştere permanentă până la nivelul anului 2002 după care se constată o uşoară descreştere.

Structura pe domenii de activitate a valorii capitalului social subscris de societatile comerciale cu participare straina la capital pana in 2004.

190



Dinamica firmelor cu capital strain in judetul Cluj

În ciuda faptului că pe judeţe, rolul de lider revine judeţului Cluj tendinţele la nivelul regiunii sunt de creştere.

Analiza structurii după numărul de firme înfiinţate (33,7) şi după numărul de firme cu capital străin înfiinţate (35,0), relevă faptul că judeţul Cluj are o greutate specifică mai mare la numărul de firme cu capital străin decât la numărul de firme autohtone (cu diferenţă de 1,3 puncte procentuale).

191



Evoluţia cifrei de afaceriEvoluţia cifrei de afaceri a firmelor active din judetul Cluj indică o evoluţie

puternic ascendentă, similară cu cea de la regional si naţional. Daca in anul 2002 cifra de afaceri a judetului Cluj se situa la valoarea de 92106 mld.lei, in anul 2003 ea s-a ridicat la valoarea de 122796 mld.lei.

În anul 2004, structura cifrei de afaceri a unităţilor economice active pe tipuri de activităţi CAEN indică, la nivelul judeţului pe locul 1, comerţul cu 43,5% pe locul 2 industria prelucrătoare cu 28.1%,iar pe locurile 3 şi 4 transporturile şi construcţiile cu 9,11% şi respectiv 6,53% Dacă pentru domeniul comerţ cifra de afaceri a judeţului se situează peste media regiunii, în domeniul industriei prelucrătoare cifra de afaceri este cea mai mica din regiune.

Productivitatea muncii Pentru calculul acestui indicator s-a utilizat raportul dintre cifra de afaceri

realizata pe activitati ale economiei nationale si numarul de salariati pe activitati economice.

Chiar daca productivitatea muncii la nivelul regiunii NV este sub media nationala ea are pentru judetul Cluj un procent apropae similar cu media pe tara. Rate mari de crestere a prodcutivitatii muncii vor aparea in ramuri ca agricultura (datorita investitiilor prin programele europene SAPARD si ISPA) precum si in industria prelucratoare datorita retehnologizarii din ultimii ani.

Fenomene si influentele macroeconomice vor afecta pentru perioada 2008-2013 ponderea si calitatea formei de munca ca si productivitate a muncii. Ca urmare directa a eliminarii taxelor vamale si contingentarilor se presupune ca industria de lohn ar putea suferii anumite socuri care sa determine o delocalizare a activitatilor. Afectate sub acest aspect sunt ramurile cu exploatare intensiva a fortei de munca intensiva, cum ar fi industria textila sau a mobilei.

STRUCTURA ECONOMICA SECTORIALA

Cifra de afaceri a judeţului Cluj în anul 2003 a fost de 122796 miliarde lei . Ramurile economice care au cea mai mare pondere la formarea cifrei de afaceri in judeţ la nivelul anului 2003 sunt in ordine:Comertul cu ridicata- 43,96% ; Industria prelucratoare-27,62%;Transporturile – 9,11% şi Construcţiile cu 6,53%. La nivel regional se constată aceeaşi pondere a sectoarelor economice mai sus amintite.

192



Ponderea sectoarelor economice in cifra de afaceri a judetului in 2003 [%]

0.727.62

6.7

6.5343.96

1.09

9.11

3.93

0.8

ind.extractiva ind.prelucratoare energieconstructii comert hoteluri

transporturi tranzactii imobiliare servicii colective


Pe ansamblu industria prelucratoare a inregistrat cresteri ajungand in anul 2003 sa ocupe o pondere importanta in industria judetului de 27,62%. Principalele activitati din industria prelucratoare au fost: industria alimentare si de bauturi, masini si echipamente, produse textile, prelucrarea lemnului, celuloza, hartie si produse din hartie, pielarie si incaltaminte.La nivelul regiunii se manifesta aceeasi tendinta, ponderea industriei prelucratoare fiind chiar mai mare.

Investiţiile pe tipuri de activităţiDin analiza datelor avute al dispoziţie rezultă că anual volumul investiţiilor a

crescut. Cea mai mare creştere s-a realizat în domeniul industriei prelucrătoare, urmată de domeniul construcţiilor, comerţului şi transporturilor.

193



Investiţiile străine Dinamica investiţiilor străine se plasează pe un trend ascendent, în perioada

1998-2002, cand se atinge valoarea maxima ( 436,1 mld.lei), după care are loc o reducere la 360,7 mld.lei în 2003 şi o usoara crestere in 2004 ajungandu-se la 355,6 mld.lei. Comparativ cu celelalte judete ale regiunii valoarea investitiilor straine in judetul Cluj a cunoscut o crestere semnificativa.

ExporturileEvoluţia exporturilor este ascendentă în ultimii trei ani analizaţi, iar trendul este

ascendent şi pentru semestrul I al anului 2005 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2004.

356130388389

470564

0

100000

200000

300000

400000

500000

2002 2003 2004

Evolutia exporturilor totale in jud. Cluj in perioada 2002-2004 [mii EURO]


Din analiza ponderii pe care o au domeniile economice în valoarea totală a exporturilor pe ultimii trei ani se constată că domeniul industriei textile şi a articolelor de încălţăminte ocupă primul loc, urmat de domeniul maşini, aparate şi echipamente electrice, lemn şi articole din lemn, instrumente şi aparate optice şi domeniul metalelor comune şi articolelor din acestea. Notabilă este creşterea în anul 2004 a domeniilor: maşini şi aparate electrice , metale comune şi articole din acestea şi produse ale industriei chimice. Pentru aceste trei domenii economice semestrul I al anului 2005 aduce creşteri însemnate în valoarea exporturilor comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2004.Aceleaşi tendinţe se constată la nivelul regiunii.

194



0

50000

100000

150000

200000

2002 2003 2004

Evolutia exporturilor in principalele domenii economice in perioada 2002-2004 [mii EURO]

ind. Textila pielarie masini si ap electricelemn articole din lemn instr si aparate opticemetale comune si articole prod ale ind chimice


Ca si o concluzie economia judetului Cluj in anul 2004 arata ca in tabelul de mai jos:

ACTIVITĂŢILENUMĂRUL UNITĂŢILOR ACTIVE

CIFRA DE AFACERI

NUMĂRUL MEDIU DE SALARIAŢI

INVESTIŢII BRUTE (MILIARDE LEI)

INVESTIŢII NETE (MILIARDE LEI)

AGRICULTURĂ ŞI VÂNĂTOARE

236 1040,468 1789 112,432 103,780

SILVICULTURĂ, EXPLOATĂRI FORESTIERE, PISCICULTURĂ

38 278,780 702 6,939 4,895

INDUSTRIE 2765 51851,546 72570 7436,391 6189,356

CONSTRUCŢII 1436 11808,175 18524 2804,531 2297,741

COMERT CU RIDICATA SI AMANUNTUL

7961 71932,960 36696 3589,079 2621,143

HOTELURI ŞI RESTAURANTE

782 1623,912 4423 458,730 247,513

TRANSPORT, DEPOZITARE ŞI COMUNICAŢII

1419 11231,525 11286 4476,716 3284,274

TRANZACŢII IMOBILIARE, ÎNCHIRIERI ŞI ACTIVITĂŢI DE SERVICII PRESTATE ÎN

4005 8321,412 12794 1897,983 1735,861

195


CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-2013PRINCIPAL ÎNTEPRINDERILOR

ALTE ACTIVITĂŢI DE SERVICII COLECTIVE, SOCIALE, PERSONALE

876 1735,425 4353 255,047 217,006

TOTAL JUDEŢ CLUJ

19518 159824,203

163137 21037,848 16701,569

Evolutii economice viitoareMunicipiul Cluj-Napoca

Structura economica diversificata are la baza investitori privati, industria prelucratoare fiind predominanta. Ramurile industriale care cele mai dezvoltate sunt industria alimentara (18,40%), extractiva, industria metalurgica (16,8%), constructoare de masini, de medicamente si cosmetice. Cresteri semnificative s-au inregistrat la prelucrarea lemnului (34,5%), aparatura electrica (9,2%), producerea substantelor chimice si a fibrelor sintetice (7,2%), Clujul fiind lider national in productia de tricotaje, confectii si incaltaminte (al doilea exportator din tara), mobilier, produse lactate, bere.Forta de munca relativ ieftina si inalt calificata face din Cluj-Napoca o tinta pentru investitorii straini. La acest fapt contribuie si oferta educationala foarte mare care atrage studenti din toata tara, multi dintre acestia ramanand sa lucreze si sa traiasca la Cluj.

La finele anului 2005, Consiliul Local a inaugurat Parcul industrial TETAROM I, avand o suprafata de 27 de hectare. Un alt investitor cu planuri de anvergura pentru oras este compania americana Emerson, care va ocupa cel de-al doilea parc industrial. Un al treilea parc industrial este deja in pregatire. Pentru a gasi noi terenuri care sa fie disponibile infiintarii de noi afaceri, autoritatile intentioneaza sa puna bazele unei asocieri cu comunele periferice Clujului, pentru crearea unei zone metropolitane cu zonele Chinteniul, Baciu, Apahida, Feleacu si Floresti, fapt care ar impusiona si dezvoltarea acestora din urma.

Suprafata agricola disponibila a orasului era in 2004 de 9.931 hectare, reprezentand 4.925 hectare de terenuri arabile, 2.725 hectare de pasuni, 964 hectare fanete si 1.317 hectare de livezi. Intravilanul municipiului s-a extins cu o zona in suprafata de 1.135 hectare.Prin traditia universitara si cea de centru economic al judetului, Cluj-Napoca dispune de cateva institute de cercetare in agricultura, precum Statiunea de Cercetare si Productie Pomicola, Statiunea Didactica si Experimentala a Universitatii de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara, Directia Generala pentru Agricultura si Alimentatie, Sucursala Institutului National de Medicina Veterinara “Pasteur”. Cele cinci piete agricole ale Clujului, “Hermes”, “Zorilor”, “Flora”, “Grigorescu” si cea din Piata Mihai Viteazul, intra intr-un amplu proces de modernizare.

Unul din aspectele care vor contribui la impulsionarea turismului este legat si de inceperea lucrarilor la un aquapark precum si a unui parc de distractii, de mari dimensiuni, in Manastur, de catre firma Zamperla.

196


CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-2013In 2009 au fost ridicate cateva cladiri de birouri,insa in acest an se preconizeaza construirea unor proiecte de clasa A, cu suprafete de pana la 15.000 mp. Zonele de dezvoltare cele mai cautate raman cele centrale si semicentrale.

Un proiect de anvergura, cel al Ansamblului Aurel Vlaicu Nord-est, este in derulare si prevede construirea unui spatiu de expozitii, targuri, locuinte, mall si sala polivalenta. Potrivit proiectului, suprafata expozitionala se va ridica la 49.000 mp, sala polivalenta va ocupa 15.000 mp, fiind prevazute si un numar de 1200 de apartamente.

Nu mai putin de 25 de banci au sucursala in Cluj-Napoca, dintre care 10 si-au dezvoltat si o retea de agentii. Cea mai mare banca clujeana, Banca Transilvania, a pornit de aici, fiind singura banca romaneasca si a noua, in ierarhia bancilor din Romania, care preconizeaza ca in 2006 sa detina 300 de sucursale in intreaga tara. De asemenea, in Cluj sunt reprezentate majoritatea societatilor de asigurare-reasigurare din tara, precum si fonduri de investitii si firme de brokeraj.

Anul 2009 a fost un an cu realizari deosebite pentru oras, insa pregatirile care s-au facut pe plan logistic se vor materializa, mai pregnant, in 2010 si in anii urmatori.

Zona Turda-Campia TurziiEvaluarea exhaustiva a sistemului socio-economic va face obiectul unui studiu

detaliat “Agenda Locala 21 – Turda”. Acest studiu, prevazut pentru 2005-2006, va reprezenta actualizarea Strategiei de dezvoltare durabila.

Abordarea din prezentul document pune în evidenta la capitolul “evaluarea sistemului socio-edilitar” doar câteva elemente semnificative si necesare formularii obiectivelor si actiunilor de dezvoltare durabila.

Intr-o forma sintetica, concluziile unei abordari a punctelor tari si slabe, a oportunitatilor si a pericolelor/riscurilor (analiza SWOT) pot fi redactate astfel:

Puncte tariMunicipiul Turda (si zona limitrofa) are câteva atuuri certe, date în principal de:

• buna asezare geografica (în centrul unui perimetru cu o o buna dinamica economica regionala impulsionata de trei capitale de judet: Cluj-Napoca, Alba-Iulia, Târgu-Mures)

• proximitatea de resurse naturale (turistice, terapeutice) si istorice de interes regional si national (Cheile Turzii, Baile Sarate, Valea Ariesului, Muntii Apuseni, Salina Turda, Castrul Roman) care îi pot conferi statutul de « poarta » a Apusenilor si de “centru transilvan”

• accesul la resurse si materii prime (apa si gaz)

• retea densa de comunicatii rutiere si feroviare (pe intersectia a doua drumuri nationale si europene)

• hotare intravilane si extravilane relativ întinse si cu posibilitati de urbanism extensiv si deci cu confort ambiental.

• traditie industriala si mâna de lucru calificata în activitatile de servicii si prelucrare

• structuri de învatamânt elementar si liceal (preuniversitar) performante.

197



Punctele slabe identificate sunt:

• Puternic dezechilibru de dezvoltare socio-economica daca se raporteaza la mediile nationale si capitalele de judet din zona (în particular Cluj-Napoca).

• Probleme preocupante de poluare si protectie a mediului (groapa de gunoi, deversari de ape uzate, poluare cu gaze si pulberi) • Dezvoltare incompleta a infrastructurilor tehnico-edilitare de apa, canalizare si drumuri (strazi) modernizate. în ceea ce priveste canalizarea (cca. 50% doar din populatie este conectata) si drumurile - strazile (doar 50% modernizate) – Turda poate fi clasata ca o localitate semiurbana.

• Degradarea avansata a infrastructurilor tehnico-edilitare (patrimoniul public) – în particular retelele de apa si canalizare, drumuri/strazi, groapa de gunoi).

• Degradarea semnificativa (poluarea cu ape uzate si deseuri) a unor portiuni întinse din zona Bailor Sarate.

• Decapitalizarea severa a operatorilor serviciilor publice (regiile RATACFL, RATL, RADP).

• Absenta structurilor de învatamânt postliceal (universitar si profesional).

• Nivelul foarte modest sau insuficient al infrastructurilor pentru activitati culturale si sportive si implicit absenta unui calendar peren de evenimente.

• Degradarea calitatii de viata în zonele centrale – traversate de drumurile nationale (absenta unor centuri de deviere a traficului greu).

• Deprecierea urbanistica a spatiilor de pe malul stâng al Ariesului – datorita absentei a cel putin 2 treceri suplimentare (poduri) peste Aries – în zonele Poiana si « Materna ».

• Proximitatea de Cluj-Napoca, capitala economica si culturala a Transilvaniei, care a atras majoritatea fluxurilor investitionale din zona.

• Subdimensionarea veniturilor proprii ale Primariei ceea ce se traduce prin insuficienta cronica a investitiilor si proiectelor de dezvoltare si reabilitare.

• Cu o populatie de cca. 58 628 de locuitori, Turda are o pondere demografica de cca. 0,27% din populatia totala a României si cca. 0,49% din populatia urbana ceea ce o plaseaza în categoria oraselor mici – medii.

Oportunitatile care pot fi fructificate de municipiul Turda sunt legate de :

• Noile orientari de dezvoltare ale turismului balnear si cultural.

• Dezvoltarea turismului în zona Muntilor Apuseni si a Vaii Ariesului.

• Proximitatea de municipiul Cluj-Napoca si valorizarea spatiului urban si a ofertei de spatii pentru activitati. • Nivelul bun de calificare a mâinii de lucru.

• Constructia autostrazii Brasov-Oradea – cu punct de trecere prin extremitatea de Sud-Vest a orasului.

198


CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-2013• Reorientarea programelor europene si nationale spre finantarea infrastructurilor publice din orasele medii si mici.

• Proximitatea de Municipiul Câmpia Turzii – de care este legat prin sistemul tehnico-edilitar (apa, canalizare, transport) si alaturi de care, într-o structura asociativa a consiliilor locale (Comunitatea Urbana Aries-Turda-Câmpia Turzii), Turda îsi poate gasi un suflu nou de dezvoltare durabila si de atractivitate investitionala.

• Cresterea interesului investitorilor si antreprenorilor privati pentru spatiul economic si resursele turistice zonale. • Proximitatea de aeroportul militar - posibil si probabil punct logistic NATO în urmatorii ani.

Cele mai mari amenintari si riscuri pentru dezvoltarea municipiului Turda pot veni în principal din :

• Inertia si inadecvarea politicilor de dezvoltare adoptate de Consiliul Local (politici ale serviciilor publice, politici investitionale, politici de partenariat public-privat, politici fiscale, politici de dezvoltare a învatamântului si culturii).

• Ratarea oportunitatilor de cofinantare prin programme europene si partenariate public-privat.

• Amânarea sau ratarea programelor de reorientare a activitatilor catre sectoare cu înalta valoare adaugata si de implementare a unei infrastructuri (retele) performante de comunicatii electronice (o « autostrada numerica »).

• Agravarea problemelor de mediu si a problemelor de degradare a infrastructurilor serviciilor publice (apa, canal, drumuri, deseuri)

• Nedeschiderea administratiei publice locale catre societatea civila.

• Izolarea localitatii în urma devierii fluxurilor de persoane si produse spre viitoarea autostrada.

• Nerealizarea unei structuri asociative de tip « comunitate urbana » alaturi de municipiul Câmpia Turzii si localitatile limitrofe – singura cale de crestere a masei critice : pondere demografica – concentrare de activitati economice - oportunitati de stabilizare si dezvoltare a competentelor – atractivitate investitionala.

• Amânarea sau nerealizarea politicilor nationale de sprijin a localitatilor mici si mijlocii si de reducere a dezechilibrelor zonale si regionale.

• Orientarea în continuare a fluxurilor de finantare judeteana catre capitala de judet.

Asa cum se poate observa, reusita sau nereusita în viitoarele actiuni de supravietuire si dezvoltare durabila depind în masura determinanta de capacitatea manageriala si de vointa politica a administratiei publice locale si de capacitatea de mobilizare a societatii civile si a sectorului privat. Acest fapt este confirmat atât de evaluarile studiilor preliminare referitoare la fluxurile financiare reale ale populatiei (chiar daca nivelul de dezvoltare socio-economica este la Turda mai scazut decât în marile municipii, nevoile constante de investitie publica nu depasesc capacitatea financiara reala a populatiei si a actorilor economici) cât si de faptul ca fenomenul de stabilizare economica si apoi de reluare usoara a cresterii, constatat în anii 1999-2000, este confirmat de rezultatele din 2001, 2002, 2003, 2004.

Zona HuedinÎn prezent, în Huedin figureaza 486 societati comerciale, dar numai 273 au bilanturi

199


CLUJ-NAPOCAB-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7 PAS 2009-2013încheiate În anul 2000, unele au ramas doar cu numele. Dintre cele cu activitate predomina cele de industrializare a lemnului, urmeaza cea de produse lactate, cele de transporturi, industria usoara si cele comerciale (multe si cu un volum relativ mic de desfacere).

În fruntea listei firmelor producatoare, cu cel mai mare volum la export pe anul 2003 a figurat "Vladeasa Huedin", ca întreprindere mijlocie, cu profil de prelucrare a lemnului, fiind urmata de "V.V.Furniture S.A.", "Connections Holding S.R.L.", "Gitas", "Fabrica de mobila Salajana", "Mega Test S.R.l.". Între unitatile mai mici amintim : "Collection S.R.L.", "Santilex", "Sifonex", "Pissa S.R.L.", "Alianta S.R.L.", "Auto Center Trans", "Bios", "Mag", "Friedag", "Kualco", "Palimex"; apoi în domeniul transporturilor : "Joly imp.-exp.", "Gitas", "Connections Holding S.R.L.", "Raginoasa", etc. Servicii sociale îndeplinesc societatile "Hareti Prest", "Socom Munca","Topograf".

Zona Dej – GherlaPrimăria Municipiului Dej doreşte o colaborare în parteneriat public–privat, în vederea modernizării şi reamenajării Pieţei Agroalimentare din centrul municipiului Dej.

Prin Planul Urbanistic de Detaliu se propune:

* Eliminarea gheretelor din beton / metal improprii comercializării de alimente, inclusiv pavilionul administrativ şi grupurile sanitare, * Reamenajarea sectorului legume / zarzavaturi / flori (73 locuri) * Reamenajarea pavilionului produse alimentare (115 locuri),

* Consolidarea, protejarea şi punerea în valoare a zidului de sprijin din anul 1923 * Revitalizarea faţadelor menţionate ( Cantina şi Direcţia sanitar-veterinară ) * Echiparea ambientală a zonei (mobilier urban, iluminat exterior, firme / sigle / panouri de afişaj şi publicitare) * Reorganizarea circulaţiei auto şi pietonale, inclusiv parcări şi garaj colectiv.

„Teritoriul dispune de cel mai complex potenţial balnear din Europa, reunit pe un areal restrâns, format din lacurile cu apă cloro-sodică, nămolurile sapropelice cu caracter terapeutic, argilele sărate... ”

Parc-Balnear: Infrastructura regională de turism balnear integrand beneficii curative datorate prezenţei lacurilor saline în regiune, constând în: aerul salin ionizat, climatul blând, şi namolurile sapropelice.

Scopul nostru constă în înfiinţarea unui parc balnear integrat în Podişul Someşan, pentru valorificarea potenţialului natural al lacurilor sărate din localitatile Dej, Cojocna, şi Beclean.

Activităţile proiectului au în vedere reabilitarea, modernizarea şi extinderea facilitatilor balneare existente în cele trei locaţii, pregatindu-le astfel pentru oferirea de servicii de sănătate şi agrement.

Judeţul Cluj alături de celelalte judeţe ale regiunii este interesat în dezvoltarea unor sectoare de sustinere, existand conditii favorabile pentru a construi competente specifice ale Regiunii Nord-Vest si pentru a asigura avantaje competitive in competitia pe plan national si global:

200



CONCLUZIIEconomia judeţului indica un ritm constant de crestere anual aproximativ de 5%.

Industria prelucratoare concentreeza peste 27% din valoarea adaugata bruta pe anul 2003 in crestere relativa si absoluta fata de anii anteriori Si ponderea valorii adaugate brute din constructii a crescut la 6,53% în 2003.

La nivelul judeţului a avut loc acelasi trend care s-a manifestat si la nivel regional şi naţional generand scaderea ponderii agriculturii si a sectorului industrial si in acelasi timp crescand ponderea sectorului de servicii. Industria prelucratoare a beneficiat de investitii directe care ii va permite sa creasca volumul productiei ca si productivitatea muncii- pe tipuri de activităţi in perioada 1998-2002, locul 1 creşterea volumului investiţiilor este detinut de industria prelucrătoare, urmată de comerţ

În prognoza sistemului educational se va ţine seama de trendurile si prognoza economica astfel:

Evolutia agriculturii prognozata la o crestere cu 3,0% in perioada analizata pe fondul noilor piete de desfacere si a schimbarilor de structura ( determinate de o crestere a productivitatii muncii importanta; totusi acest sector va inregistra scaderi ale fortei de munca de aproximativ -1,5 % anual. Se asteapta cresteri ale productivitatii muncii importante in acest sector. Judetul Cluj are un potential de crestere important in acest sector. Corelata cu industria alimentara.care a beneficiat de investitii importante mai ales in perioada 2001-2003

Sectorul hotelurilor si restaurantelor are prognozata o rata de crestere proiectata de peste medie de 5,8 % in intervalul analizat; acest lucru va fi determinat de investitiile in infrastructura de turism cat si in cea de afaceri avand ca si efect direct un impact asupra fortei de munca care va fi angrenata in domeniu

Un alt sector care va avea o crestere sustinuta va fi cel al industriei prelucratoare; ramuri ca industria alimentara sau industria confectiilor isi continua cresterea chiar daca mai lenta dacât a economiei pe ansamblu; totusi datorita eliminarii barierelor vamale sau a dizlocarii industriei lohn ponderea pe care o ocupa acest sector se poate diminua;

Domeniul construcţiilor va cunoaşte de asemenea o dezvoltare puternică la nivel judeţean atât prin constructiile de locuinţe, social- edilitare, cât şi prin construcţia autostrăzii Transilvania şi a drumurilor judeţene.

Activitatile legate de serviciile de invatamant( in special superior) vor inregistra cresteri importante de pana la 3,6 %. Invatamantul superior are o lunga traditie concentrand in Cluj-Napoca game largi despecializari tehnice si umane. Va asigura baza de cunoastere pentru noua economie precum si transferul de know-how pentru ramuri direct productive si in special pentru mediul privat.

Sectorul serviciilor in special cel de inalta tehnologie are o valoare adaugata mare; dezvoltarea parcului industrial in Cluj-Napoca va avea un impact deosebit asupra evoluţiei economice a întregului judeţ.

201

PLAN DE ACŢIUNE - LICEUL "VICTOR BABEŞ" CLUJ · Web viewliceu care pregăteşte elevii...

Documents

Transcript of PLAN DE ACŢIUNE - LICEUL "VICTOR BABEŞ" CLUJ · Web viewliceu care pregăteşte elevii...