1

2

CUPRINS

PARTEA I- CONTEXTUL 4

1.1. Viziunea şi misiunea şcolii 4

1.2. Profilul prezent al şcolii 5

1.3. Analiza rezultatelor şi evoluţiilor din anul şcolar 2018 – 2019 5

1.4. Priorităţi la nivel european şi naţional 8

1.5. Priorităţi şi obiective regionale şi locale 11

PARTEA A II-A – ANALIZA NEVOILOR 13

2.1. Analiza mediului extern 13

2.1.1. Profilul demografic 13

2.1.2. Profilul economic judeţean 16

2.1.3. Piaţa muncii 21

2.1.4. Învăţământul profesional şi tehnic din judeţul Suceava 28

2.1.5. Parteneri actuali şi potenţiali 33

2.2. Analiza mediului intern 33

2.2.1. Predarea şi învăţarea 33

2.2.2. Materiale şi resurse didactice 35

2.2.3. Rezultatele elevilor 36

2.2.4. Consilierea şi orientarea vocaţională oferite elevilor 36

2.2.5. Calificări şi curriculum 37

2.2.6. Asigurarea calităţii 38

2.2.7. Activitatea terapeutică 39

2.2.8. Resurse materiale şi umane 40

2.2.9. Parteneriate şi colaborare 42

2.2.10. Analiza Swot 42

2.2.11. Rezumat al aspectelor principale care necesită dezvoltare 44

PARTEA A III- A – PROIECTAREA ACTIVITĂȚII 46

3.1. Proiectarea activității personalului didactic și didactic auxiliar 46

3.2. Planul de şcolarizare 48

3.2.1. Planul de şcolarizare pentru anul şcolar 2020- 2021 (realizat) 48

3.2.2. Planul de şcolarizare pentru anul şcolar 2021- 2022 (propunere) 49

3.3. Finanţarea planului 50

PARTEA A IV-A- CONSULTARE, MONITORIZARE ŞI EVALUARE 51

4.1. Consultare, monitorizare şi evaluare 51

4.2. Programul activităţii de diseminare, monitorizare şi evaluare 52

Anexa 1 Date statistice privind numărul total de elevi înscrişi pe nivele de învăţământ

3

sexe, medii de rezidenţă 54

Anexa 2. Rata de promovare în învăţământul primar, gimnazial, liceal şi SAM 57

Anexa 3 . Rata de succes la examenele de certificare a competenţelor profesionale pe

filiere, profile, domenii, sexe, medii de rezidenţă 60

Anexa 4. Rata abandonului şcolar în învăţământul primar, gimnazial, liceal şi SAM 62

Anexa 5. Rezultatele obţinute la concursuri şcolare în anul şcolar 2019- 2020 65

Anexa 6 . Activităţile extraşcolare an şcolar 2019- 2020 66

Anexa 7. Formare profesională – cursuri perfecţionare- an şcolar 2019 – 2020 71

Anexa 8. Tabele centralizatoare discipline C.D.Ş. / C.D.L. 72

Anexa 9. Agenţi economici parteneri 2019- 2020 80

Anexa 10. Parteneriate şcolare 2019- 2020 81

Anexa 11. Activități, programe și proiecte cu părinții 83

Anexa 12 Execuţia bugetară în anul 2019 85

Anexa 13. Date privind inserţia socio – profesională a absolvenţilor unităţii şcolare 86

4

PARTEA I- CONTEXTUL

1.1. Viziunea şi misiunea şcolii

Viziunea şcolii

Centrul Şcolar de Educaţie Incluzivă Sf. Andrei, Gura Humorului, este o unitate şcolară care

asigură cadrul optim din punct de vedere educaţional, profesional şi material care permite derularea

unui proces formativ – educativ şi recuperator de calitate, având ca finalitate integrarea socio –

profesională cu succes a elevilor cu dificultăţi de învăţare.

Şcoala noastră este deschisă pentru toţi cei care au nevoie de educaţie, în opinia noastră

educaţia nu este un privilegiu pentru câţiva ci un drept al tuturor.

Misiunea şcolii

In actualul context economic, social, educaţional, misiunea şcolii noastre este aceea de a fi „o

unitate şcolară de elită la nivel european”care are ca prioritate pregătirea elevilor pentru o lume în

schimbare, prin dezvoltarea competentelor profesionale care să le permită să-şi găsească locul şi

menirea socială.

Din misiunea şcolii decurg următoarele valori:

A. „Să ne tratăm elevii ca pe proprii noştri copii”

COMPORTAMENTE

1. să nu permitem ca problemele personale să dăuneze dezvoltării psihofizice, morale sau

evoluţiei şcolare a elevului;

2. să cultivăm o relaţie pozitivă, afectiv – încurajatoare cu elevul care să permită o comunicare

constructivă şi o punere în valoare a potenţialului fiecărui elev în parte;

3. să manifestăm deschidere şi înţelegere faţă de problemele elevilor şi să-i încurajam să vină

către noi;

4. să comunicăm zilnic cu elevii;

5. să nu uităm să apreciem progresele făcute de fiecare elev.

B. „Să oferim servicii educaţionale de calitate, prin activităţi eficiente”

COMPORTAMENTE

1. să renunţăm la conservatorism;

2. întreaga noastră activitate să fie sub semnul noului, al inovării, al autodepăşirii;

3. să înţelegem că fiecare elev este deosebit de important;

4. să ştim să alegem cele mai eficiente metode şi tehnici de lucru cu elevul;

C. „Suntem o echipă”

COMPORTAMENTE

1. să nu uităm care este misiunea şcolii şi să depunem toate eforturile pentru realizarea şi

susţinerea ei;

2. numai împreună putem reuşi;

3. să nu ezităm ca în situaţii critice să solicitam sprijinul colegilor.

4. să manifestăm o atitudine critic pozitivă şi să evaluăm realist performanţele elevilor;

5. să fim deschişi la nou şi să cultivăm gândirea pozitivă.

D. „Suntem cei mai buni”

COMPORTAMENTE

1. să nu uităm de unde am pornit şi unde vrem să ajungem;

2. să cultivăm relaţii de parteneriat care să pună în valoare experienţa dobandită;

3. să fim mentori pentru cei care vor să ne urmeze;

4. să nu uitam ca cel mai important este elevul.

E. „Să utilizăm eficient resursele” COMPORTAMENTE

1. să nu uităm că cea mai importantă resursă este cea umană;

2. să promovăm permanent valoarea şi competenţa;

3. să utilizăm eficient resursele financiar – materiale pentru a reduce costurile;

4. să dezvoltăm continuu baza materială pentru a asigura confortul profesional necesar.

5

1.2. Profilul prezent al şcolii

CSEI „Sf. Andrei” se numără printre cele cinci unităţi de învăţământ special din judeţul

Suceava care oferă servicii educaţionale pentru tinerii cu CES din Gura Humorului şi zonele

limitrofe.

În anul 1975, pe lângă fostul liceu teoretic din localitate, se înfiinţează primele clase de

învăţământ special pentru copiii cu deficienţă mintală din localitate şi zona limitrofă.

Învăţământul special humorean este oficializat prin decizia nr. 202 din 14.04.1975 a ISJ

Suceava, începutul fiind făcut cu 11 clase, 14 cadre didactice şi 87 elevi, cu o bază materială aproape

inexistentă, dar cu o mare dorinţa de a face bine unor copii care aveau nevoie de asistenţă

specializată.

Din anul 2003 – Şcoala Generală Specială cu clase de şcoală profesională, devine Centrul

Şcolar Gura Humorului, instituţie care oferă servicii educaţionale pe verticală, servicii a căror calitate

este probată în timp de procentul foarte mare de absolvenţi care se încadrează în muncă la diverse

societăţi comerciale din ţară şi din străinătate.

Un reper major în evoluţia şcolii îl reprezintă anul 2009, când Centrul Şcolar „Sf. Andrei” se

transformă în Centrul Şcolar de Educaţie Incluzivă „Sf. Andrei” redefinirea instituţiei atrăgând

lărgirea sferei de servicii educaţionale, terapeutice şi recuperatorii oferite de şcoală.

În perioada parcursă de la înfiinţarea şcolii profesionale, în planul de şcolarizare au fost

introduse treptat şi alte specializări care se potriveau particularităţilor elevilor cu dizabilităţi și

cerințelor pieții.

Calitatea pregătirii elevilor şi prestigiul şcolii noastre s-a menţinut, pregătirea profesională în

diverse domenii a elevilor cu CES fiind o finalitate firească în recuperarea şi integrarea socio-

profesională a acestor tineri.

La începutul anului şcolar 2020-2021 sunt înscrişi 401 elevi din care :

- Ciclul primar (inclusiv pregătitoare) 84 elevi

- Ciclul gimnazial 87elevi

- Şcoala profesională 230 elevi

Personalul şcolii este format din 94 cadre didactice şi 38 cadre didactice auxiliare calificate în

procent de 100%.

Întrucât oferim servicii educaţionale pe nivelul 3 de calificare pentru elevii cu CES pe o paletă

largă de specializări (textile, fabricarea produselor din lemn şi servicii), suntem un important centru

care asigură premisele integrării socio-profesionale a acestei categorii de tineri defavorizaţi din zona

oraşului Gura Humorului şi zona limitrofă.

1.3. Analiza rezultatelor şi evoluţiilor din anul şcolar 2019– 2020

În anul şcolar 2019 – 2020 au fost înscrişi un număr de 414 elevi cu vârste cuprinse între 6 şi

22 ani, structuraţi pe profiluri şi nivele de pregătire, după cum urmează:

1. Primar: 72 elevi -17,35 %

2. Gimnaziu: 103 elevi – 24,85 %

3. Şcoala profesională (nivel 3 de calificare): 240 elevi- clasele a IX-a şi a XIIa

Domeniu/profil Nr. Elevi Procente

Turism şi alimentaţie 136 32,80%

Industrie textilă şi pielărie 52 12,50%

Fabricarea produselor din lemn 52 12,50%

Total elevi 240 57,80%

6

Fig.1 Repartitia elevilor pe nivele de invatamant

Fig.2 Repartitia elevilor pe domenii

Din analiza situaţiilor statistice (vezi Anexa 1), se constată pentru anul şcolar 2019-2020

menţinerea tendinţei de scădere a numărului de elevi înscrişi per total în unitatea şcolară. Cu toate

acestea, în ceea ce priveşte ÎPT se constată o tendinţă de creştere a numărului de elevi înscrişi cu

menţiunea că cea mai mare creştere o înregistrază domeniul turism şi alimentaţie urmat de fabricarea

produselor din lemn.

Din totalul populaţiei şcolare de 414 de elevi la începutul anului :

o 195 elevi au fost elevi interni- 47,10 %

o 126 elevi au avut domiciliul în localitatea Gura Humorului– 30,43 %

o 63 elevi au fost asistaţi ai Serviciilor multifuncţionale pentru copilul aflat în dificultate Gura

Humorului- 15,21 %

Serie1, Primar,

17.35%, 17%

Serie1, Gimnaziu,

24.85%, 25%

Serie1, Şcoala

profesională (nivel 3 de calificare), 57.80%,

58%

Primar Gimnaziu Şcoala profesională (nivel 3 de calificare)

Serie1, Turism şi alimentaţie,

136

Serie1, Industrie textilă şi

pielărie, 52

Serie1, Fabricarea

produselor din lemn, 52

7

o 93 elevi au fost externi- 22,46%

Provenienta elevilor scolii C.S.E.I. „Sf.Andrei” Gura Humorului

Pe parcursul anului au venit 25, au plecat 12 elevi, rămânând înscrişi 427 elevi.

Din totalul de 427 elevi înscrişi au promovat un număr de 391 elevi ceea ce reprezintă un

procent de promovabilitate total de 91,57%.

Pentru elevii interni, se asigură cazare în internatul şcolii, masa la cantină și bani de rechizite,

iar pentru elevii externi, se asigură alocația zilnică de hrană, bani de rechizite și decontarea navetei.

Din analiza comparativă a numărului de elevi înscrişi la profesională, liceu şi la S.A.M în

perioada 2005-2019 (Anexa 1) şi a numărului de absolvenţi pe aceste rute de profesionalizare, s-a

constatat că în fiecare an de studiu am înregistrat elevi care au plecat din şcoală, din diferite motive

(lipsa resurselor financiare ale părinţilor, dezinteres manifestat de elevi şi părinţi pentru educaţie,

plecarea în străinătate a părinţilor şi a elevilor etc.).

La învățământul profesional, procentul de promovabilitate la sfârşitul anului şcolar 2019-2020

este în medie de 90,65 % (Anexa 2).

La examenul de certificare a competenţelor profesionale a absolvenţilor de profesională

procentul de promovabilitate a fost 100% (Anexa 3).

Îmbucurător este faptul că în ciuda veniturilor mici și a situației financiare precare, în anul de

analiză nu s-a înregistrat nici un caz de abandon școlar (Anexa 4).

Datorită pandemiei, concursurile şcolare şi pe meserii din acest an au fost amânate, motiv

pentru care și premiile obținute sunt în număr mic, acestea fiind prezentate în Anexa 5.

Programe educaţionale

Programele (proiectele) educaţionale, activităţile extraşcolare , culturale şi sportive sunt

prezentate în Anexa 6.

Stagii de formare continuă

Echipa managerială şi cadrele didactice au parcurs stagii de formare pentru management

educaţional, dezvoltare de standarde, dezvoltare curriculum, parteneriatul cu întreprinderile,

învăţarea centrată pe elev, orientarea şi consilierea, integrarea elevilor cu nevoi speciale. Situaţia

cursurilor de formare este prezentată în Anexa 7.

Serie1, Elevi interni, 95, 25%

Serie1, Elevi cu domiciliul in

Gura Humorului, 126,

33%

Serie1, Elevi de la Serviciile

Multifunctionale Gura

Humorului, 63, 17%

Serie1, Elevi externi, 93, 25%

Elevi interni

Elevi cu domiciliul in Gura Humorului

Elevi de la Serviciile Multifunctionale Gura Humorului

Elevi externi

8

Discipline opţionale

Cadrele didactice au întocmit programe şcolare pentru disciplinele din pachetele opţionale

oferite elevilor în cadrul curriculum-ului la decizia şcolii şi curriculum-ului în dezvoltare locală

prezentate detaliat în Anexa 8 .

Oferta educațională a fost elaborată în raport cu nevoia de formare, ca răspuns a cererii de pe

piaţa muncii, a PRAI şi PLAI (conform Anuarului statistic al județului Suceava, domeniile cu

dinamică pozitivă și absorbție pe piața muncii sunt: turism și alimentație, fabricarea produselor din

lemn, etc) și nu în ultimul rând baza materială existentă în școală. Există de asemenea, contracte de

practică încheiate cu agenţii economici, parteneri în anul şcolar 2019-2020 (anexa 9).

Parteneriate educaţionale În vederea desfăşurării unei activităţi educative de calitate, şcoala a încheiat pe parcursul anului

şcolar 2019- 2020 parteneriate cu diverse instituţii (şcoli din învăţământul de masă, şcoli speciale de

pa raza judeţului, din ţară și din străinătate, instituţii ale autorităţilor locale şi judeţene, ONG- uri,

etc.) care se implică activ în problematica copilului cu CES.

Centralizarea parteneriatelor derulate pe parcursul anului şcolar 2019- 2020 se regăseşte în

Anexa 10.

Colaborarea şcoală- părinţi Colaborarea şcolii cu părinţii s-a realizat prin informarea periodică a părinţilor de către

conducerea şcolii, diriginţi, profesori, asistent social în ceea ce privește monitorizarea frecvenței

elevilor, combaterea absenteismului și abandonului școlar asupra situaţiei şcolare şi atitudinii copiilor

faţă de şcoală şi prin acţiuni/proiecte de consiliere a părinţilor privind diminuarea eșecului școlar.

De asemenea părinţii sunt implicaţi în procesul decizional din şcoală prin intermediul

Consiliului Reprezentativ al Părinţilor şi prin intermediul reprezentantului care face parte din

Consiliul de Administraţie şi reprezentanților din Comisia de Evaluare şi Asigurare a Calităţii.

Activitățile, programele și proiectele cu părinții, sunt prezentate în Anexa 11, cu mențiunea că

în acest an, datorită pandemiei, fiecare diriginte și-a rezolvat probleme apărute la clasă în timp util.

Rezultate financiare:

În anul financiar 2019 şcoala noastră a beneficiat de 1831009 RON de la bugetul local și

12841104 de la bugetul de stat. Execuţia bugetară pentru anul 2019 este redată în Anexa 12.

1.4. Priorităţi la nivel european şi naţional

Contextul european

Educaţia şi formarea profesională din România din perspectiva ţintelor şi indicatorilor derivaţi

din Strategia Europa 2020:

1. Strategia Europa 2020 defineşte următoarele obiective principale pentru deceniul 2010-2020: a) creşterea ratei de ocupare a populaţiei cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani la cel puţin

75%;

b) alocarea a 3% din PIB pentru cercetare-dezvoltare;

c) obiectivul “20/20/20”: reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră sau cu 30%,

dacă există condiţii favorabile în acest sens, creşterea cu 20% a ponderii energiei regenerabile în

consumul final de energie, creşterea cu 20% a eficienţei energetice, comparativ cu 1990;

d) reducerea ratei părăsirii timpurii a şcolii la maximum 10% şi creşterea procentului

persoanelor cu vârsta cuprinsă între 30 şi 34 de ani cu studii de nivel terţiar la cel puţin 40% în 2020;

e) reducerea la nivelul UE 28 a numărului de persoane în risc de sărăcie sau excluziune

socială cu 20 de milioane de persoane până anul 2020 comparativ cu anul 2008.

2. Ţintele strategice pentru anul 2020, adoptate în cadrul ET 2020 sunt următoarele:

1) până în 2020, în medie, cel puţin 15 % dintre adulţi ar trebui să participe la programele de

învăţare de-a lungul vieţii;

9

2) până în 2020, procentul persoanelor cu vârsta de 15 ani, cu competenţe scăzute de citire,

matematică şi ştiinţe exacte, ar trebui să fie mai mic de 15 %;

3) până în 2020, proporţia persoanelor de 30-34 de ani, care au absolvit învăţământul terţiar,

ar trebui să fie de cel puţin 40 %;

4) până în 2020, proporţia părăsirii timpurii a şcolii din sistemele de educaţie şi formare, ar

trebui să fie sub 10 %;

5) până în 2020, cel puţin 95 % dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 4 ani şi vârsta pentru

înscrierea obligatorie la şcoala primară, ar trebui să beneficieze de educaţie preşcolară;

6) până în 2020, proporţia de absolvenţi angajaţi cu vârste cuprinse în 20 şi 34 de ani, care au

finalizat sistemul de educaţie şi de formare profesională cu cel mult trei ani înaintea anului de

referinţă, ar trebui să fie de cel puţin 82 %, comparativ cu 76,5 % în 2010.

Contextul naţional

Contextul naţional este definit de o serie de strategii, între care, de o relevanţă deosebită pentru

educaţia şi formarea profesională se numără:

- Strategia educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2014-2020;

- Strategia naţională de învăţare pe tot parcursul vieţii 2015 -2020;

- Strategia pentru Reducerea Părăsirii Timpurii a Şcolii în România;

- Strategia naţională pentru învăţământ terţiar 2015-2020;

- Strategia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă 2014-2020;

- Strategia naţională de cercetare, dezvoltare şi inovare 2014-2020;

- Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030;

- Strategia naţionala privind incluziunea sociala şi reducerea sărăciei 2015-2020;

- Strategia de dezvoltare teritorială a României - România policentrică 2035, Coeziune şi

competitivitate teritorială, dezvoltare şi şanse egale pentru oameni;

- Strategia naţională pentru competitivitate 2014-2020;

- Strategia guvernului României de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome

pentru

perioada 2014-2020;

- Strategia Naţională privind Agenda Digitală pentru România 2020;

- Strategia Naţională a României privind Schimbările Climatice 2013-2020;

- Strategia naţională de gestionare a deşeurilor 2014-2020;

- Strategia pentru dezvoltarea sectorului agroalimentar pe termen mediu şi lung orizont 2020-2030;

- Planul strategic naţional multianual privind acvacultura 2014-2020;

- Strategia energetică a României pentru perioada 2007-2020 actualizată pentru perioada 2011-2020;

- Strategia Naţională de Sănătate 2014-2020.

Strategia educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2014-2020 are

următoarele obiectivele strategice şi direcţiile de acţiune:

Obiectivul strategic 1: Îmbunătăţirea relevanţei sistemelor de formare profesională pentru

piaţa muncii, având ca ţintă strategică creşterea ratei de ocupare a tinerilor din grupa de vârstă 20-34

ani, necuprinşi în educaţie şi formare, cu nivel de educaţie ISCED 3 şi 4 la 63% până în 2020, faţă de

57,2% în 2014

Obiectivul strategic 2: Creşterea participării şi facilitarea accesului la programele de formare

profesională, având ca ţinte strategice:

a) Creşterea ponderii elevilor cuprinşi în învăţământul liceal tehnologic şi în învăţământul

profesional la 60% în 2020, faţă de 49,8% în 2014;

b) Creşterea ratei de participare a adulţilor la programe de învăţare pe tot parcursul vieţii la

10% în 2020, de la 1,5% în 2014.

10

Obiectivul strategic 3: Îmbunătăţirea calităţii formării profesionale, având ca ţinte strategice:

a) Reducerea ratei abandonului şcolar la învăţământul liceal tehnologic şi la învăţământul

profesional la 2% în 2020, de la 4,2% în 2014 ;

b) Creşterea ponderii absolvenţilor învăţământului liceal tehnologic declaraţi reuşiţi

laexamenul de bacalaureat la 60% în 2020, de la 45% în 2014;

c) Creşterea ratei de participare a adulţilor la programe de învăţare pe tot parcursul vieţii la

10% în 2020, de la 1,5% în 2014.

Obiectivul strategic 4: Dezvoltarea inovării şi cooperării naţionale şi internaţionale în domeniul

formării profesionale, având ca ţinte strategice:

a) Creşterea numărului total de elevi implicaţi în programe de inovare şi dezvoltare a spiritului

antreprenorial la 50.000 în 2020, de la 40.000 în 2014;

b) Creşterea numărului total de elevi implicaţi în programe de mobilitate internaţională la 4.600

în 2020, de la 2.800 în 2014.

Contextul în care se urmăreşte dezvoltarea învăţământului profesional şi tehnic prin

strategiile menţionate mai sus este definit prin Legea Educaţiei Naţionale, nr. 1 din 2011, cu

modificările şi completările ulterioare. Învăţământului profesional şi tehnic are următoarea

structură:

Învăţământul liceal asigură continuarea studiilor în învăţământul obligatoriu (clasele a IX-a

şi a X-a) şi în ciclul superior (clasele a XI-a şi a XII-a), dezvoltând, aprofundând şi particularizând

competenţe (cunoştinţe, abilităţi şi atitudini) formate în ciclurile anterioare ale învăţării.

Învăţământul liceal cuprinde următoarele filiere şi profiluri: a) filiera teoretică, cu profilurile umanist şi real;

b) filiera tehnologică, cu profilurile tehnic, servicii, resurse naturale şi protecţia mediului;

c) filiera vocaţională, cu profilurile militar, teologic, sportiv, artistic şi pedagogic.

Durata studiilor în învăţământul liceal, forma de învăţământ cu frecvenţă, este de 4 ani, în conformitate cu planurile-cadru aprobate de Ministerul Educaţiei. Pentru unele forme de învăţământ

cu frecvenţă şi cu frecvenţă redusă, durata studiilor se prelungeşte cu un an. Studiile învăţământului liceal se finalizează cu examenul naţional de bacalaureat şi cu examen de certificare, pentru absolvenţii filierelor tehnologică şi vocaţională. Absolvenţii de liceu fără diplomă de bacalaureat pot continua studiile în învăţământul

postliceal şi pot obţine, ulterior, nivelul 5 de calificare. Absolvenţii cu diplomă de bacalaureat pot continua studiile în învăţământul postliceal pentru obţinerea nivelului 5 sau în învăţământul superior,

în orice program de studii şi pot obţine nivelurile de calificare 6, 7 şi 8. Absolvenţii învăţământului liceal, filierele tehnologică şi vocaţională, care promovează

examenul de certificare, dobândesc certificat de calificare de nivel 4 al Cadrului naţional al calificărilor (tehnician) şi suplimentul descriptiv al certificatului, conform Europass.

Învăţământul profesional se organizează pentru calificări stabilite în funcţie de nevoile

pieţei muncii, identificate prin documente strategice de planificare a ofertei de formare regionale,

judeţene şi locale, pe baza unui contract de pregătire practică, încheiat între unitatea de învăţământ,

operatorul economic şi elev.

Învăţământul profesional are următoarele forme de organizare: - învăţământ profesional, cu durata de 3 ani, organizat după finalizarea clasei a VIII-a, ca parte

a învăţământului secundar superior, începând cu anul şcolar 2014/ 2015, pe baza unui

contract cadru, încheiat între unitatea de învăţământ şi operatorii economici implicaţi în formarea profesională a elevilor;

- învăţământul dual cu durata de 3 ani, organizat după finalizarea clasei a VIII-a, ca parte a

învăţământului secundar superior, începând cu anul şcolar 2017/ 2018, pe baza unui contract

de parteneriat încheiat între unul sau mai mulţi operatori economici sau între o asociaţie/un

consorţiu de operatori economici, unitatea de învăţământ şi unitatea administrativ-teritorială

pe raza căreia se află unitatea şcolară, unui contract de pregătire practică, încheiat între

unitatea de învăţământ – agentul economic şi elev;

11

- stagii de pregătire practică cu durata de 720 de ore, organizate după finalizarea clasei a X-a de liceu, formă de organizare specifică în prezent programelor de tip „A doua şansă”.

În învăţământul profesional se parcurg disciplinele pentru învăţământul obligatoriu şi modulele

de pregătire de specialitate pentru obţinerea calificării profesionale. Studiile se finalizează cu examen

de certificare. Absolvenţii care promovează examenul de certificare a calificării profesionale

dobândesc certificat de calificare de nivel 3 al Cadrului naţional al calificărilor (muncitor calificat) şi

suplimentul descriptiv al certificatului, conform Europass.

1.5. Priorităţi şi obiective regionale şi locale

Contextul regional

În perioada 2005-2015 produsul intern brut regional pe cap de locuitor a avut multe fluctuaţii,

ceea ce a condus la o accentuare a disparităţilor de dezvoltare faţă de celelalte regiuni. Situaţia

economică şi socială a regiunii Nord-Est a continuat să se agraveze odată cu intrarea în perioada de

criză economică şi financiară - anual a avut loc o scădere reală a produsului intern brut regional. Din

datele statistice existente rezultă că indicele de disparitate a fluctuat continuu în perioada 2005-2010,

atât în condiţii macroeconomice de creştere economică cât şi de recesiune, coborând de la 66,7%

(2005) la 61,4% (2010). Mai mult, în anul 2010, în raport cu media comunitară, regiunea Nord-Est

figura cu un indice de disparitate de numai 29%.

În acest context în PDR Nord-Est, Strategia Regională Nord-Est îşi propune ca Viziune: „În

anul 2022 Regiunea Nord-Est va fi un loc mai atractiv pentru a investi, a lucra şi a locui!”

Obiectiv general: Derularea în Regiunea Nord-Est a unui proces de creştere economică durabilă,

favorabil creşterii competitivităţii economice şi incluziunii sociale, care să conducă la o diminuare a

decalajelor existente faţă de celelalte regiuni ale României; Ţinta propusa anul 2022: indicele de

disparitate al Produsului Intern Brut Regional, pe cap de locuitor la nivel regional, va reprezenta

75% din valoarea indicatorului la nivel naţional şi 37% din valoarea indicatorului la nivel

comunitar.

În scopul atingerii obiectivelor propuse de PDR Nord-Est au fost elaborate, la nivelul fiecărui judeţ,

Strategii de Dezvoltare socio-economică.

Contextul social

C.S.E.I. „Sf. Andrei” este situat în oraşul Gura Humorului, judeţul Suceava, Regiunea

Nord-Est.

La nivelul anului 2020, judeţul Suceava are un grad de urbanizare de 44,02%, valoare

situată sub media naţională (56,42%) şi regională (45,82%).

Conform Anuarului Statistic al Judeţului Suceava, în ultimii ani se constată tendinţa de scădere a

populaţiei active şi mai ales a populaţiei ocupate (în mod deosebit în mediul rural şi în cazul

femeilor). Se constată tendinţa de scădere constantă a numărului şi ponderii populaţiei ocupate

în agricultură şi silvicultură, în paralel cu creşterea în servicii, industria prelucrătoare,

transporturi, comerț.

La nivelul județului Suceava, rata șomajului a înregistrat în anul 2020 valori mai mici decât

în anul 2019 până în luna mai, în lunile mai-iulie valorile au fost aproximativ egale cu cele din

anul trecut,iar în lunile august-septembrie rata șomajului a depășit valorile din aceleași luni ale

anului 2019 , plecând de la valoarea de 4,72% înregistrată în luna ianuarie 2020, a ajuns în luna

septembrie 2020 la valoarea de 5,01%, cu 0,09 pp mai mică faţă de aceeaşi perioadă a anului

trecut.

În septembrie 2020, rata şomajului la nivelul judeţului Suceava a înregistrat valoarea de

5,01%, superioară celei la nivel naţional 3,26%. La 30.09.2020, în evidenţa AJOFM Suceava se

aflau 11.600 şomeri, cu 197 şomeri mai puţin faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

12

În baza nevoilor identificate în capitolele de analiză cât şi a elementelor surprinse de analiza

SWOT (PRAI şi PLAI) la nivel regional şi local au fost propuse următoarele direcţii şi ţinte

strategice pentru perioada 2020 - 2025:

Obiective locale

Nr.

crt.

Denumirea obiectivului Ţintă

1 Adaptarea reţelei şcolare şi a ofertei de

formare profesionala initiala la cerintele

pietei muncii şi optiunilor elevilor.

Scăderea ratei şomajului în rândul

tinerilor sub 25 de ani raportat la total şomeri,

de la 25% (2020) la 15% (2025).

2 Creşterea participării la programe de

Formare Profesională Continuă prin

reţeaua IPT

Creşterea ponderii populaţiei cu grad ridicat de

pregătire/calificare (min. nivelul 3) prin

autorizarea ASSED pentru 15 programe de

formare continuă şi evaluare a competenţelor

obţinute pe cale non formală şi informală

3 Asigurarea egalităţii de şanse în

formarea iniţială

Reducerea ratei abandonului la învăţământul

liceal şi profesional de la 1,7 % în 2017 la 1,5%

în 2025.

4 Dezvoltarea resurselor umane din

sistemul IPT în vederea asigurării

calităţii în formare

Creşterea ratei de participare a cadrelor

didactice la cursuri de formare continuă, cu un

ritm de 25% din total/ an şcolar.

5 Dezvoltarea infrastructurii unităţilor

şcolare IPT, în vederea asigurării

calităţii în formare

Asigurarea dezvoltării infrastructurii şi dotării

pentru un număr de 20 de unităţi şcolare IPT

până în anul 2025.

13

PARTEA a II-a – ANALIZA NEVOILOR

2.1. Analiza mediului extern

2.1.1. Profilul demografic

La 1 ianuarie 2020, populaţia cu domiciliul în judeţul Suceava era de 764123 locuitori,

reprezentând 3,43% din populaţia României şi 19,13 % din populaţia regiunii Nord Est.

Evoluția populației rezidente la 1 ianuarie 2020 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Suceava 738868 739991 741314 743744 746237 749020 756243 761808 764123

Regiunea N-E 3879911 3885934 3899889 3924858 3934389 3942507 3962515 3979271 3994475

Romania 22433741 22390978 22346178 22312887 22273309 22236154 22221895 22204507 22174693

Sursa: INS, TEMPO - online

Analiza datelor statistice evidenţiază o creștere a populaţiei judeţului în perioada 2012 -

2020, de la 738868 locuitori la 1 ianuarie 2012 la 764123 locuitori cu domiciliul pe raza județului

înregistrați la 1 ianuarie 2020 (creștere cu 3,42%, față de -1,15% la nivel național și 2,95% la nivel

regional).

Densitatea populaţiei cu domiciliul în judeţul Suceava este de 89,34 loc/kmp, fata de 107,4

loc/kmp la nivelul regiunii NE şi 93,02 loc/kmp la nivelul României.

Distribuţia pe medii rezidenţiale (urban/rural)

La începutul anului 2020, judeţul Suceava are un grad de urbanizare a populației după

domiciliu de 44,02%, valoare situată sub media naţională (56,42%) şi regională (45,82%).

Distribuţia pe sexe

Structura pe sexe indică pe ansamblul populaţiei la nivel judeţean o stare de echilibru,

sexul feminin avand 49,997%, valoare mai mică comparativ cu media naţională (51,16%) dar

apropiată de valoarea înregistrată la nivel regional (50,09%).

Structura pe grupe de vârstă

În judeţul Suceava, grupele de vârstă tinere 0-14 ani, înregistrează un procent de 17,49%

din total populație (133669 persoane), situându-se în top la nivel național.

Grupa de vârstă pentru ÎPT, 15-19 ani, reprezintă 6,06% din totalul populație (46325

persoane), procent în ușoară scădere față de anul 2019. Deşi este majoritară pe ansamblu, populaţia feminină este în minoritate în grupele tinere

şi mature de vârstă (până în grupa 50-54 ani), după vârsta de 55 ani populaţia feminină fiind

majoritară. La data de 1 ianuarie 2020, copiii cu vârste între 10-14 ani deţineau o pondere de 5,97% din

totalul populaţiei cu domiciliul în judeţ, populaţia tânără cu vârsta între 15 - 19 ani reprezenta un

procentaj de 6,06% iar persoanele tinere cu vârsta între 20-24 ani prezentau o pondere de 6,29%.

Structura pe vârste şi medii rezidenţiale

Grupele de vârstă cuprinse între 0-49 ani au o pondere de 67,83% din totalul populației, în

mediul rural regăsindu-se cu domiciliul 57,05% din totalul grupei menționate. În schimb, pentru

grupele de vârstă cuprinse între 50 şi 59 de ani se observă o creștere a ponderii în mediul rural

(51,59%) faţă de urban (48,41%) comparativ cu anul precedent. Scăderea ponderii persoanelor

vârstnice din mediul urban comparativ cu mediul rural evidenţiază o îmbătrânire demografică mai

accentuată în rural.

Structura etnică (conform recensământului din anul 2011)

14

La recensământul din 20 octombrie 2011, populaţia română este predominant majoritară

(96,2%), celelalte etnii având ponderi mult mai mici: populaţia de etnie rromă 2,0%, ucrainiană

1,0%, poloneză 0,3%, ruși-lipoveni 0,3%, germană 0,1%, ş.a

Faţă de recensământul din anul 2002 s-a înregistrat o creştere a ponderii populaţiei de etnie

rromă. (de la 1,3% la 2,0%) şi o descreştere a ponderii populaţiei de etnie ucraniană (de la 1,2% la

1,0%).

Mişcarea migratorie

În anul 2019, în judeţul Suceava, numărul persoanelor care au plecat cu domiciliul din județ

a fost mai mare faţă de numărul persoanelor care şi-au stabilit domiciliul în judeţ, soldul

schimbărilor de reședință a avut valori negative, observându-se o accentuare a acestui fenomen (-

792 persoane în 2019, fata de -534 persoane în 2018, față de -217 persoane în anul 2017). Datele statistice oficiale înregistrează doar migraţia internă şi externă rezultată din

schimbările oficiale de reședință. În realitate nu poate fi însă ignorat fenomenul îngrijorător al

emigraţiei, în special în rândul tinerilor şi al persoanelor calificate, cu tendinţă de accentuare.

Prognoza demografică realizată de Institutul Naţional de Statistică la orizontul anului 2025

indică o reducere a populaţiei judeţului Suceava faţă de 2005 cu 10,7 mii locuitori (-1,5%). Față

de anul 2007, populaţia județului Suceava a înregistrat o creştere cu 8507 persoane (+1,01%).

Pe grupe mari de vârstă, faţă de 2005, cea mai accentuată scădere se proiectează în grupa

0-14 ani, care a scazut cu 9,0% (-11,7 mii pers.) în 2015 și va scădea cu 18,0% (-24,6 mii pers.) până

în 2025. În schimb, va creşte numărul persoanelor în vârstă de peste 65 ani, ritmul fiind mai

scăzut decât cel înregistrat la nivel naţional şi regional.

În judeţul Suceava scăderea numărului populaţiei până în anul 2025 cu 1,5% va fi mai mică

faţă de scăderea înregistrată la nivel regional (-5,9%) şi naţional (-8,0%).

Până în 2025, numărul tinerilor va scădea, numărul vârstnicilor va creşte, populaţia judeţului

va cunoaşte un proces de îmbătrânire.

Prognoza populaţiei de vârstă şcolară şi preşcolară judeţul SUCEAVA - Mii pers. -

Grupe de vârstă 2005 2015 2025 2015-2005 2025-2005

Abs.

%

Abs.

%

3 - 24 ani 225 192 173 -33 -14,7% -52 -23,1%

3 - 6 ani 36 32 29 -4 -11,1% -7 -19,4%

7 - 10 ani 36 33 30 -3 -8,3% -6 -16,7%

11 - 14 ani 39 34 31 -5 -12,8% -8 -20,5%

15 - 18 ani 49 36 32 -13 -26,5% -17 -34,7%

19 - 24 ani 65 57 50 -8 -12,3% -15 -23,1%

Sursa: INS, date prelucrate

Până în anul 2025 se estimează reduceri la nivel judeţean ale populaţiei de vârstă şcolară

şi preşcolară (3-24 ani), în toate grupele de vârstă analizate, cea mai mare scădere înregistrând

grupele 15-18 şi 19-24 ani, acestea fiind şi cele care încadrează grupul ţintă principal pentru

planificarea în învăţământul profesional şi tehnic (15 - 18 ani pentru liceu, 19-24 ani pentru

învăţământul postliceal şi superior).

În grupa 15-18 ani, faţă de 2005 se estimează o reducere la nivelul judeţului de de 34,7%

până în 2025. La nivel regional se estimează o reducere mai mare, de 38,5% până în anul 2025 .

Prognoza populaţiei din grupa de vârstă 15-18 ani - Mii pers.

2005

2015

2025

2015-2005 2025-2005

Abs.

%

Abs.

%

Regiunea Nord 260

179

160

-81

-31,2

-100

-38,5

EST

SUCEAVA 49 36 32 -13 -26,5 -17 -34,7

Sursa: INS, date prelucrate

15

Pentru grupa 19-24 ani, faţă de 2005 scăderea prognozată la nivel judeţean este de 12,3%

până în 2015, respectiv cu 23,1% până în 2025, valori mai mici faţă de regiune, unde scăderea

prognozată este de 21,6% până în 2015, respectiv cu 29,3% până în 2025 .

Efectele acestor evoluţii vor afecta direct populaţia şcolară şi structura populaţiei în vârstă de

lucru (mai puţini tineri vor intra pe piaţa muncii), cu impact potenţial asupra dezvoltării economico-

sociale a judeţului.

Prognoza populaţiei din grupa de vârstă 19-24 ani - Mii pers.

Prognoza populaţiei din grupa de vârstă 19-24 ani - Mii pers. -

2005 2015 2025 2015-2005 2025-2005

Abs. % Abs. %

Regiunea Nord EST 348 273 246 -75 -21,6 -102 -29,3

SUCEAVA 65 57 50 -8 -12,3 -15 -23,1

Sursa: INS, date prelucrate

Pe de altă parte, în intervalul de analiză 2015-2025, se estimează la nivel regional o

consolidare relativă a vârstei de mijloc (35-55 ani), active pe piaţa muncii, ceea ce în mod logic

conduce la o nevoie crescândă de formare continuă pentru adulţi - în atenţia şcolilor interesate de

compensarea pierderilor de populaţie şcolară.

PRINCIPALELE CONCLUZII DIN ANALIZA DEMOGRAFICĂ. IMPLICAŢII PENTRU

ÎPT (preluare PLAI 2019)

Concluzii Implicaţii pentru dezvoltarea resurselor umane, IPT

Declinul demografic

general

Nevoia unei gestiuni eficiente, previzionale, a dezvoltării resurselor

umane, sprijinită de investiţii corespunzătoare în capitalul uman.

Reducerea naturală

prognozată a populaţiei

tinere nivelul scăzut al

resurselor bugetare, mai

ales în mediul rural,

combinat cu lipsa de

experienţă la nivelul

consiliilor locale privind

specificul finanţării

unităţilor de învăţământ

Pericolul unui deficit de forţă de muncă tânără calificată.

Creştere a nivelului de calificare şi a motivării forţei de muncă

tinere de a participa la forţa de muncă regională.

Racordare realistă la piaţa europeană a muncii – acţiuni de

planificare a ofertei educaţionale, de informare, orientare şi

consiliere.

Optimizarea alocării resurselor, prin concentrarea pregătirii în

şcoli viabile, în paralel cu rezolvarea problemelor de acces.

Colaborarea şcolilor în reţea:

o ofertă cuprinzătoare şi diversificată;

eliminarea paralelismelor nejustificate;

colaborare pentru acoperire teritorială optimă;

diversificarea grupurilor ţintă (programe pentru adulţi).

Fenomenul de

îmbătrânire demografică

Nevoi sporite de personal calificat pentru asistenţă socială şi

medicală, nevoi educaţionale specifice.

Ponderea semnificativă a

populaţiei feminine

Oferta de pregătire - calificările dorite de populaţia feminină,

programe de sprijin (facilităţi) pentru participarea la educaţie.

Ponderea semnificativă a

populaţiei rurale

Asigurarea accesului la educaţie în condiţii de calitate şi varietate

de opţiuni, ofertă de pregătire adecvată, în sprijinul diversificării şi

creşterii competitivităţii economiei rurale, educaţie în sprijinul

conservării şi valorizării patrimoniului cultural specific şi resurselor

naturale din mediul rural, îmbunătăţirea condiţiilor de studiu în

mediul rural.

Diversitatea etnică Educaţie multiculturală, soluţii pentru asigurarea accesului egal la

educaţie şi a varietăţii opţiunilor, programe de sprijin pentru

grupurile etnice dezavantajate.

16

Consolidare relativă a

vârstei de mijloc (35-55

ani) active pe piaţa muncii

Nevoi crescânde de formare continuă.

Implicarea activă a şcolilor ca furnizori de programe de formare

pentru adulţi.

2.1.2. Profilul economic judeţean

Județul Suceava se situează, ca putere economică, după judeţele Iaşi (cel mai dezvoltat din

regiunea Nord-Est, cu un PIB de 36,895 mld. Lei) Neamț, (cu un PIB de 38, 791 mld. Lei) și Bacău

(cu un PIB de 31, 185 mld. Lei;). Celelalte judeţe din regiune au avut valori ale PIB-ului inferioare.

El deține o poziție favorabilă în Regiunea Nord-Est și are o contribuție importantă la economia

întregii regiuni, furnizând 18,20% din produsul intern brut al acesteia. Regiunea Nord-Est furnizează

aproximativ 10% din produsul intern brut național.

La creşterea PIB, în anul 2019 faţă de anul 2018, au contribuit aproape toate ramurile

economiei, contribuţii pozitive mai importante având următoarele ramuri:

- Construcțiile (+1,0%), cu o pondere de 6,4% la formarea PIB;

- Comerțul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport

şi depozitare; hoteluri şi restaurante (+0,9%), cu o pondere de 18,2% la formarea PIB;

- Informațiile şi comunicațiile (+0,4%), cu o pondere de 5,5% la formarea PIB;

- Activitățile profesionale, științifice şi tehnice; activitățile de servicii administrative şi

activitățile de servicii suport (+0,4%), cu o pondere de 7,8% la formarea PIB;

Contribuții negative la creșterea PIB au avut agricultura, silvicultura şi pescuitul (-0,1%) cu o

pondere de 4,1% la formarea PIB, precum și industria (-0,3%) cu o pondere de 21,8% la formarea

PIB.

La finele anului 2019 Județul Suceava este caracterizat prin următoarele aspecte economice:

- 2.666 firme înmatriculate în anul 2019 și 1.576 firme radiate;

- 113.225 salariați în luna decembrie 2019;

- 4.151 lei, salariul mediu brut la nivelul lunii decembrie 2019;

- 2.553 lei, salariul mediu net la nivelul lunii decembrie 2019.

Productivitatea muncii

Numărul mediu de salariaţi al celor 15.260 de firme care au depus situațiile financiare

aferente anului 2019 este de 68.333, mai putini cu -1,87% față de anul 2018, iar productivitatea

medie a muncii a crescut cu 4,48%. Cei mai mulţi angajaţi din companiile sucevene lucrează în Industria prelucrătoare (17.679

salariaţi), Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor (15.709

salariaţi), Transport și depozitare (8.920 salariaţi) și Construcții (8.234 salariați); Domeniile cu cel mai ridicat nivel de productivitate a muncii sunt comerţul cu ridicata şi cu

amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor – o productivitate medie a muncii de 0,468

mil. lei/salariat, Tranzacții imobiliare – 0,415 mil. lei, Industria prelucrătoare 0,325 mil. lei,

Transport și depozitare 0,302 mil. lei.

Ierarhia se modifică și în ceea ce privește rata profitului, pe primul loc situându-se companiile

din domeniul intermedierilor financiare și asigurărilor, care înregistrează o rată a profitului de

48,06%. Pe următoarele poziții în ceea ce privește rata profitului se situează companiile din categoria

informațiilor și comunicațiilor cu 41,93%, urmate de societățile din domeniul tranzacțiilor imobiliare

cu 37,39%.

Se observă faptul că domeniile cele mai profitabile au şi un număr ridicat de salariaţi: cei mai

mulţi angajaţi din companiile sucevene lucrează în Industria prelucrătoare (17.679 angajați), Comerţ

cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor (15.709 angajați), Transport

și depozitare (8.920 angajați) și Construcții (8.508 angajați);

Cele mai productive companii sunt care activează în următoarele domenii: Comerţ cu ridicata

şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor – o productivitate medie a muncii de

0,468 mil. lei / salariat, Tranzacții imobiliare – 0,415 mil. lei / salariat, Industria prelucrătoare 0,326

mil. lei, Transport și depozitare 0,325 mil. lei / salariat.

Procesul de integrare europeană şi cerinţele de competitivitate

17

Ca urmare a integrării României în UE, firmele din judeţ se confruntă cu o presiune

concurenţială sporită pentru a rezista pe piaţa internă şi pentru a valorifica oportunităţile participării

pe piaţa UE. Noi firme şi investiţii de capital străin vor fi atrase în judeţ.

Dincolo de avantajul conjunctural (care se va reduce în timp) al preţului relativ scăzut al

forţei de muncă, competitivitatea firmelor va fi condiţionată într-o măsură din ce în ce mai mare de

creşterea valorii adăugate prin eforturi susţinute de inovare şi segmentare pentru cucerirea şi

păstrarea pieţei, cu accent pe tehnologie, calitate, design, marketing, tehnici de vânzare adecvate.

Nevoile de competitivitate ale firmelor vor conduce şi la dezvoltarea şi diversificarea pieţei

de servicii pentru afaceri (“business to business”): servicii de consultanţă, financiare, comerciale

etc., dar şi alte servicii pentru întreprinderi rezultate din externalizarea unor activităţi auxiliare

producţiei şi contractate cu firme specializate - de ex. de întreţinere şi reparaţii (mentenanţă), service

pentru produsele vândute etc.

Industria

Industria suceveană a înregistrat, pe ansamblu, în anul 2017 o creştere faţă anul 2016,

în perioada 01.01.2017 - 30.11.2017 indicele producţiei industriale, serie brută, comparativ cu

perioada similară a anului 2016, a fost de 111,2%. În perioada 1.01-30.11.2017 indicele cifrei de afaceri a întreprinderilor cu activitate

principală de industrie, faţă de aceeaşi perioadă a anului 2016, a fost de 113,4%.

În perioada ianuarie - septembrie 2017, exporturile FOB din judeţul Suceava au totalizat

391.4 mii euro. Comparativ cu aceeaşi perioadă din anul 2016, valoarea mărfurilor exportate a

crescut cu 21,6%.

Creşteri ale volumului exporturilor de mărfuri în perioada ianuarie-septembrie 2017,

comparativ cu exporturile din aceeaşi perioadă a anului 2016, s-au înregistrat la secţiunile:

- Grăsimi şi uleiuri animale sau vegetale

- Materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea

- Produse minerale

- Articole din piatră, ipsos, ciment, ceramică, sticlă şi din materiale similare

- Produse vegetale

- Pastă de lemn, hârtie, carton şi articole din acestea

- Mijloace şi materiale de transport

- Materiale textile şi articole din acestea

- Mărfuri şi produse diverse

- Animale vii şi produse animale

- Produse alimentare, băuturi şi tutun

- Maşini şi aparate; echipamente electrice; aparate de înregistrat sau de reprodus

sunetul şi imaginile

- Produse din lemn, exclusiv mobilier

- Încălţăminte, pălării, umbrele şi articole similare

În cadrul regiunii Nord-Est, judeţul Suceava se află pe locul 3, după Iaşi şi Bacău, din

punct de vedere al volumului de mărfuri exportate în perioada ianuarie-septembrie 2017,

deţinând 17,8% din total exporturi la nivel de regiune. În perioada ianuarie-septembrie 2017,

Regiunea Nord-Est a deţinut o pondere de 4,7% în totalul mărfurilor exportate de România.

Agricultura

O caracteristică deosebită a regiunii şi a judeţului este relieful foarte variat şi specificul

montan, cu potenţial ridicat pentru creşterea animalelor, alternând cu suprafeţe favorabile culturilor

agricole.

Păşunile şi fâneţele ocupă o parte importantă din suprafaţa agricolă, creşterea bovinelor

fiind o activitate tradiţională a locuitorilor judeţului.

Deşi s-a făcut o promovare permanent a posibilităţilor oferite prin utilizarea fondurilor

europene nu s-a reuşit a se întocmi nici un proiect.

Silvicultura

18

La sfârşitul anului 2017, suprafaţa totală administrată de Direcţia Silvică Suceava este de

342.735 ha fond forestier, din care 273.398 ha proprietate publică a statului şi 68.462 ha proprietate

a persoanelor juridice, uat-uri şi fizice, aflată în administrare şi/sau pază.

Suceava este judeţul cu cea mai mare suprafaţă de fond forestier din ţară, aceasta ridicându-

se la 437.465 ha la data de 01.01.2017. Suprafaţa reprezintă 6,8% din fondul forestier al ţării şi

50,9% din suprafaţa totală a judeţului.

O sursă de venituri, foarte puţin exploatată în prezent, o constituie fructele de pădure,

ciupercile şi flora specifică (plantele medicinale) – resurse valoroase pentru industria cosmetică şi

farmaceutică, alimentară etc.

Turismul Judeţul Suceava dispune de un potenţial turistic foarte ridicat, prin resursele naturale,

patrimoniul cultural şi arhitectural, staţiunile turistice renumite, dar şi de rezerve neexploatate

suficient din cauza infrastructurii şi dotării tehnice necorespunzătoare.

Specificul judeţului oferă condiţii deosebite pentru turismul balnear, montan şi agroturism.

Agroturismul, beneficiază în mod deosebit de potenţialul gospodăriilor rurale, cu precădere în zona

montană.

În structura numărului total al structurilor de primire turistică deschise în 2017, pensiunile

agroturistice au deţinut cea mai mare pondere, respectiv 36,8%, urmate de pensiunile turistice

urbane (29,1%), hoteluri (17,7%), vile turistice (4,6%) şi 11,8% celelalte tipuri de structuri de

primire turistică (moteluri, hostel- uri, cabane turistice, bungalow - uri, s.a.).

Capacitatea de cazare turistică, în funcţiune, a structurilor de primire existente în judeţul

Suceava în 2017 a fost de 213.699 locuri — zile. Faţă de 2016 capacitatea de cazare turistică în

funcţiune a crescut cu 5,3%.

Numărul de turiştilor străini înregistraţi în perioada 1.01-30.11.2017 a fost de 51.154

persoane, în creştere cu 3,3% faţă de aceeaşi perioadă din anul 2016.

Zona montană şi dezvoltarea durabilă – aspecte specifice ruralului montan

Zona montană acoperă o suprafaţă însemnată din teritoriul judeţului. Gospodăriile ţărăneşti

care ocupă zonele montane sunt localizate în grade diferite de dispersie teritorială. Dezvoltarea

economică în spaţiul rural montan, iar în zonele izolate chiar supravieţuirea civilizaţiei rurale,

depind decisiv de dezvoltarea şi valorificarea superioară a resursele oferite de agricultura montană şi

a altor resurse specifice zonei.

Conceptul de dezvoltarea durabilă aplicat ruralului montan include modernizarea

activităţilor agricole în paralel cu conservarea bunelor practici în raport cu mediul, relansarea

creşterii animalelor şi a îndeletnicirilor tradiţionale, promovarea agriculturii şi a produselor

ecologice, diversificarea activităţilor economice în spaţiul rural fără afectarea patrimoniului natural,

istoric şi cultural.

În ciuda unui randament mai scăzut al agriculturii montane în comparaţie cu câmpia,

specificul montan oferă un potenţial de excepţie pentru zootehnie şi în particular pentru dezvoltarea

agriculturii ecologice şi a agroturismului în spaţiul rural.

19

CONCLUZII DIN ANALIZA MEDIULUI ECONOMIC. IMPLICAŢIILE PENTRU ÎPT:

Planurile de şcolarizare trebuie să reflecte, prin structura ofertei - proporţional cu nevoile

pieţei muncii - ponderea mare a serviciilor, diversitatea activităţilor industriale, importanţa

construcţiilor şi nevoile de dezvoltare a agriculturii.

Dezvoltarea IMM reclamă din partea ÎPT un răspuns adecvat la nevoile specifice IMM, de

adaptabilitate crescută a forţei de muncă la sarcini de lucru diverse, prin:

- asigurarea unei pregătiri de bază largi, competenţe tehnice generale solide;

- consolidarea pregătirii profesionale, indiferent de calificare, cu competenţe specifice

economiei de piaţă (competenţe antreprenoriale, tehnici de vânzări, marketing etc.);

- promovarea învăţării pe parcursul întregii vieţi.

Pentru schimbările tehnologice şi organizaţionale induse de investiţiile străine şi cerinţele

de competitivitate, trebuiesc avute în vedere:

formarea unor competenţe adecvate pentru: noile tehnologii, calitate, design, marketing,

tehnici de vânzare;

colaborarea între şcoli pentru calificările care presupun competenţe combinate, de exemplu:

tehnice şi comerciale/economice, tehnice - artistice – IT (design, grafică, publicitate, pagini

web) etc.;

formarea continuă a profesorilor în parteneriat cu întreprinderile.

Concluzii desprinse din analiza indicatorilor economici.

Concluzii Implicaţii pentru dezvoltarea resurselor umane, IPT

Ritmul susţinut de

creştere economică din

ultimii ani, reflectat în

dinamica PIB şi a

productivităţii muncii.

Noi oportunităţi şi provocări pentru sistemul de educaţie şi

formare profesională, din perspectiva contribuţiei la formarea

resurselor umane necesare creşterii competitivităţii economice

regionale.

Provocări induse de

procesul de integrare

europeană.

Dinamica investiţiilor

brute şi a investiţiilor

străine.

Formarea unor competenţe adecvate pentru: noile tehnologii,

calitate, design, marketing, tehnici de vânzare.

Colaborarea între şcoli pentru calificările care presupun

competenţe combinate, de exemplu: tehnice şi comerciale /

economice, tehnice - artistice – IT.

Formarea continuă a profesorilor în parteneriat cu întreprinderile.

Tendinţa de creştere a

ponderii unor sectoare

economice, în paralel cu

scăderea ponderii altor

sectoare în formarea PIB.

Planurile de şcolarizare trebuie să reflecte, prin structura ofertei

(proporţional cu nevoile pieţei muncii) ponderea crescută a

sectoarelor economice în dezvoltare, diversitatea activităţilor

industriale, şi nevoile de dezvoltare a agriculturii.

Modificări structurale din

economie evidenţiate prin

modificări ale ponderilor

sectoarelor şi activităţilor

economiei naţionale la

formarea PIB şi VAB.

Identificarea domeniilor şi pofilelor de formare profesională

iniţială prioritare pentru dezvoltarea regională.

Competenţe adecvate şi o mobilitate ocupaţională sporită (inclusiv

intersectorială) a forţei de muncă.

Adaptări prin curriculum în dezvoltare locală (CDL).

Ponderea crescândă a

IMM.

Adaptabilitate crescută a forţei de muncă la sarcini de lucru

diverse.

Asigurarea unei pregătiri de bază largi, competenţe tehnice

generale solide.

Consolidarea pregătirii profesionale, indiferent de calificare, cu

competenţe specifice economiei de piaţă (competenţe

20

antreprenoriale, tehnici de vânzări, marketing etc.).

Adaptări prin curriculum în dezvoltare locală (CDL).

Dezvoltarea parteneriatul şcoală-agenţi economici.

Respectarea cerinţelor de

mediu pe baza

standardelor UE.

Dezvoltarea competenţelor de mediu, ca parte din pregătirea

tehnică generală.

Ponderea mare a zonei

montane şi premontane în

suprafaţa judeţului.

Programe de informare, consiliere şi instruire adaptate grupurilor

ţintă din ruralul montan.

21

2.1.3. Piaţa muncii

Pentru caracterizarea fenomenelor de pe piaţa forţei de muncă din România se utilizează doua

serii de date statistice diferite: Balanţa forţei de muncă (BFM ) şi Ancheta asupra forţei de muncă în

gospodarii (AMIGO). Indicatorii statistici din cele două serii de date nu sunt comparabili deoarece

metodele de colectare, unele definiţii şi metode de calcul sunt diferite. Pe de altă parte, doar analiza

datelor din ambele serii poate oferi o imagine completă şi reală asupra pieţei muncii din România.

BFM permite comparabilitatea teritorială, la nivel naţional, pe regiuni şi pe judeţe. AMIGO

asigură comparabilitatea la nivel naţional între regiunile de dezvoltare şi compatibilitatea cu statistica

europeană (EUROSTAT), deci la nivel de judeţ dispunem doar de date BFM (Biroul Forţei de muncă).

Evoluţia principalilor indicatori ai pieţei muncii, conform datelor din Balanţa Forţei de muncă,

este prezentată în tabelul de mai jos: mii persoane

Judeţul Suceava 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Populaţia activă – Total 257,3 244,6 251,8 249,8 246,4 237,7 231,9 229,5 231,6

Populaţia ocupată – Total 238,4 232,7 237.9 233,6 230,0 222,4 217,4 217,1 219,7

%

Rata de activitate 58,0 54,5 55,6 54,9 64,5 62,4 60,4 59,8 61,0

Masculin 60,5 53,3 55,0 56,0 65,0 63,2 62,8 62,2 63,5

Feminin 55,3 55,9 56,0 53,6 64,1 61,4 57,3 57,0 58,1

Rata de ocupare 53,7 51,9 52,5 51,3 60,2 58,4 56,4 56,6 57,8

Masculin 55,7 50,5 52,0 52,0 60,2 58,8 58,6 58,6 60,2

Feminin 51,8 53,4 53,0 50,5 60,3 57,8 54,1 54,2 55,2

Sursa: Anuarul Statistic 2019

Principalele constatări desprinse din informaţiile din BFM la nivelul judeţului Suceava:

Populaţia activă, populaţia ocupată: În anul 2018 populaţia activă a crescut cu 2,1 mii persoane faţă de 2017, şi cu 25,7 mii mai

mică decât în anul 2010, în perioada 2012-2017 populația activă a avut un trend descrescător, 2018

este primul an cu o creștere față de perioada anterioară. Populaţia ocupată din anul 2018 a crescut faţă de 2017 cu 2,6 mii persoane şi cu 18,7 mii mai

mică decât în 2010, populația ocupată la fel ca populația activă a avut un trend descrescător, 2018

este primul an cu o creștere față de perioada anterioară. Rata de activitate şi rata de ocupare:

În ceea ce priveşte rata de activitate din anul 2018 este mai mare decât în 2017 cu 1,2

procente și mai mare decât în 2010 cu 3 procente. Rata de ocupare a crescut în 2018 cu 1,2 procente

faţă de 2017 şi este mai mare cu 4,1 procente faţă de anul 2010.

Structura populaţiei ocupate civile pe principalele activităţi ale economiei naţionale În judeţul Suceava din 2012-2017 populaţia ocupată a avut un trend descrescător, dar în anul

2018 se observă o creștere cu 2,6 mii persoane faţă de anul 2017, dar mai puțin decât în 2010 cu 18.7

mii persoane.

Ponderea populaţiei ocupate în construcții a crescut 0.6 mii persoane în anul 2018 faţă de

2017 şi are cea mai mare valoare din perioada 2010-2018. În afară de domeniile Administrație

publică și apărare și Educație unde a avut loc o scădere cu 0.1 mii procente, în toate celelelate

domenii de activitate au avut loc creșteri față de anul 2017.

22

Evoluţia populaţiei ocupate civile pe activităţi ale economiei naţionale-judeţul Suceava

- mii persoane -

Județul Suceava 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

TOTAL 238.4 232.7 237.9 233.6 230.0 222.4 217.4 217.1 219.7

Agricultură şi silvicultură 113.0 107.2 110.1 104.0 100.1 86.5 74.3 74.8 75.5

Industrie 35.2 37.0 36.7 36.6 35.8 38.6 41.9 41.8 41.9

- Industrie extractiva 1.4 1.4 1.3 1.4 1.7 1.7 1.5 1.4 1.5

- Industrie prelucratoare 29.8 31.5 31.4 31.7 30.6 33.6 36.7 36.7 36.6

- Energie electrica, termica, gaze, apa 4.0 4.1 4.0 3.5 3.5 3.3 3.7 3.7 3.8

Construcţii 9.5 9.7 9.3 9.8 10.1 10.7 11.3 11.4 12

Servicii 80.7 78.8 78.0 79.6 80.3 81.6 82.6 81.4 82.1

- Comert 27.4 27.8 28.5 30.1 30.3 30.3 30.5 30.4 30.8

- Hoteluri si restaurante 3.3 3.4 3.8 3.4 4.1 4.2 4.8 5.4 5.6

- Transport, depozitare, comunicatii 11.2 11.0 10.0 10.1 9.7 10.4 11.2 11.3 11.5

- Intermedieri financiare 1.5 1.4 1.5 1.4 1.4 1.3 1.3 1.2 1.2

- Tranzactii imobiliare 0.4 0.5 0.5 0.5 0.5 0.5 0.4 0.4 0.4

- Administratie publica și apărare 6.8 6.7 7.1 7.8 7.7 7.8 5.2 5.5 5.4

- Educație 11.9 12.1 12.1 11.9 11.9 12.1 12.2 12.0 11.9

- Sănătate și asigurări sociale 10.6 9.1 8.7 8.7 8.9 9.3 9.5 9.5 9.8

- Altele 6.0 5.2 5.8 5.7 5.8 5.7 6.5 5.7 5.5

Sursa: Anuarul Statistic 2019

La nivelul județului Suceava, rata șomajului a înregistrat în anul 2020 valori mai mici decât

în anul 2019 până în luna mai, în lunile mai-iulie valorile au fost aproximativ egale cu cele din anul

trecut,iar în lunile august-septembrie rata șomajului a depășit valorile din aceleași luni ale anului

2019 , plecând de la valoarea de 4,72% înregistrată în luna ianuarie 2020, a ajuns în luna septembrie

2020 la valoarea de 5,01%, cu 0,09 pp mai mică faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Evoluţia comparată a ratei şomajului înregistrată la AJOFM Suceava în 2019-2020 Nr Luna2019

Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Noi Dec

crt Indicator

Rata şomajului

1. % 5,17 5,16 4,89 4,59 4,33 4,60 5,01 4,99 4,92 4,83 4,83 4,76

Şomeri

2. beneficiari de 3550 3471 3111 2813 2573 2466 2387 2513 2653 2776 2956 3360

indemn.

Şomeri care nu

3. benefic. de 8429 8470 8214 7822 7444 8191 9209 9037 8750 8417 8233 7671

indemn.

4.

Total şomeri

11979 11941 11325

10635

10017

10657

11596

11550

11403

11193 11189 11031

înregistraţi

23

Nr Luna2020

Ian Feb Mar

Apr

Mai

Iun

Iul

Aug

Sept

Oct Noi Dec crt Indicator

1.

Rata şomajului 4,72 4,69 4,49

4,44

4,39

4,64

4,99

5,06

5,01

%

Şomeri

2. beneficiari de 3475 3301 3047 3541 3842 3865 3998 4298 4487

indemn.

Şomeri care nu

3. benefic. de 7462 7570 7342 6739 6319 6870 7565 7422 7113

indemn.

4.

Total şomeri 10937 10871 10389

10280

10161

10735

11563

11720

11600

înregistraţi

În septembrie 2020, rata şomajului la nivelul judeţului Suceava a înregistrat valoarea de

5,01%, superioară celei la nivel naţional 3,26%. La 30.09.2020, în evidenţa AJOFM Suceava se aflau

11.600 şomeri, cu 197 şomeri mai puţin faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Structura şomajului Indicatori Nr. Pondere în total înregistrat, după: şomeri şomeri

Şomeri indemnizaţi, din care: 4487 38%

Statutul persoanei

- absolvenţi 611 5%

Şomeri neindemnizaţi, din care: 7113 61% înregistrate

- beneficiari ai prevederilor

6985

60%

Legii nr. 416/2001

Sex

Femei 5624 48%

Bărbaţi

5976

52%

Mediul de provenienţă

Urban 3764 32%

Rural

7836

68%

Sub 25 ani 2858 25%

25-29 ani 630 5%

Vârstă

30-39 ani 1883 17%

40-49 ani 2753

24%

50-55 ani 1683 14%

Peste 55 ani 1793 15%

Nivelul de instruire,

Primar, gimnazial, profesional 7373 63%

Liceal şi postliceal 6382

32%

total şomeri

Universitar 545

5%

Distribuţia nr. de şomeri indemnizaţi după nivelul de instruire

Pondere în total

şomeri indemnizaţi

Nivelul de instruire,

Primar, gimnazial, profesional 2333 51%

Liceal şi postliceal 1795

41%

şomeri indemnizaţi

Universitar 359

8%

Pondere în total Distribuţia nr. de şomeri neidemnizaţi după nivelul de instruire şomeri

neindemnizaţi

Nivelul de instruire,

Primar, gimnazial, profesional 5040 71% Liceal şi postliceal 1887 27% şomeri neindemnizaţi

Universitar 186

2%

Până la data de 30.09.2020, au fost comunicate de către angajatori 8528 locuri de muncă vacante,

cu 4824 locuri de muncă vacante mai puţin faţă de aceeşi perioadă a anului trecut. Această scădere se

datorează pandemiei de COVID-19, o mare parte din agenții economici din județ si-au restrâns

activitatea sau chiar au suspendat-o pentru o perioadă de timp.

Analizând ofertele de loc de muncă din partea angajatorilor rezultă menţinerea unei cereri

crescute în ceea ce priveşte încadrarea în muncă a şoferilor, urmată de o cerere pentru meserii din

24

domeniul construcţiilor, locuri de muncă în domeniul comercial, al turismului şi prelucrării lemnului, şi

un număr destul de mare de muncitori necalificaţi.

La 30.09.2020 sunt în plată 611 absolvenţi din promoţia 2020. Anul trecut la 30.09.2019 erau

în evidenţă 461 absolvenţi, cu 150 mai mulţi decât în anul 2019. Distribuţia pe studii a absolvenţilor

2020 este prezentată în tabelul de mai jos

Distribuţia pe categorii de studii a absolvenţilor indemnizaţi la 30.09.2019

Se recomandă ca ponderea IPT din totalul ofertei educaţionale să fie aproximativ 50%. În

cadrul ofertei educaţionale a IPT aproximativ 60% se recomandă să fie pentru calificări de nivel 4 iar

40% pentru calificări de nivel 3.

Structura ofertei educaţionale pe niveluri de calificare la nivelul regiunii NORD EST

Calificări Calificări

specifice PROGNOZE ALE CERERII

AGREGATE -

specifice

Total nivelului 3 de REGIUNEA NORD-EST nivelului 4 de

calificare calificare

2011 1233891 160772 1073119

2012 1228778 160101 1068677

2013 1223317 159384 1063933

2014 1201479 156518 1044961

Anul 2015 1196855 155912 1040944

2016 1190557 155085 1035472

2017 1183698 154185 1029513

2018 1176349 153221 1023128

2019 1168566 152199 1016367

2020 1160401 151128 1009274

Ponderea din cererea pieţei muncii pentru 13% 87%

calificări de nivel 3 şi 4 în 2017

Pondere nivel 4 pentru continuarea studiilor în învăţământ superior în 2017

(asigurarea benchmark european) 27%

Ponderi nivel 3 şi 4 în oferta educaţională a IPT - ieşiri în2017

40% 60%

25

CONCLUZII DIN ANALIZA PIEŢEI MUNCII

Principalele constatări desprinse din informaţiile din AMIGO la nivel regional

Populaţia activă, populaţia ocupată: Tendinţa de scădere la nivel regional a populaţiei active şi mai ales a populaţiei ocupate, cu

disparităţi majore pe sexe şi medii rezidenţiale:

Reducerea populaţiei active şi a populaţiei ocupate: mult mai mare în cazul femeilor decât în

cazul bărbaţilor.

Populaţia activă şi populaţia ocupată au crescut în mediul urban, dar au scăzut semnificativ în

rural.

Rata de activitate şi rata de ocupare: Tendinţa de scădere a ratei de activitate şi mai ales a ratei de ocupare la nivel regional, cu

disparităţi majore pe sexe şi medii rezidenţiale. Se desprinde un fenomen îngrijorător al subocupării care afectează în mod deosebit populaţia

feminină din mediu rural, combinat cu o calitate redusă a ocupării în mediul rural (în condiţiile unei

ocupări paupere, de subzistenţă, în agricultură).

Şomajul (BIM): În scădere, faţă de anii anteriori, rata şomajului se menţine mai ridicată decât la nivel naţional

având următoarele aspect:

- rata şomajului mai ridicată în mediul rural, sensibil mai mare faţă de rata şomajului rural la

nivel naţional;

- şomajul puţin mai mare în cazul bărbaţilor;

- şomajul ridicat al tinerilor (15-24 ani).

Ocuparea şi şomajul pe niveluri de educaţie

Riscul de şomaj creşte şi şansele de ocupare se reduc cu cât nivelul de educaţie este mai

scăzut. Rata şomajului regional pentru persoanele cu nivel scăzut de educaţie este dublă decât la nivel

naţional. În Regiunea Nord - Est şansele de ocupare sunt mult mai reduse decât la nivel naţional pentru

persoanele cu nivel scăzut de pregătire (cu cel mult învăţământ gimnazial). La nivel regional rata de

ocupare a femeilor cu nivel scăzut de educaţie este de două ori mai mică decât a bărbaţilor.

Tendinţa de creştere a ponderii în ocupare a populaţiei cu studii superioare şi a celor cu nivel

de pregătire liceal şi de scădere semnificativă a ponderii cu nivel de scăzut de pregătire (cel mult

gimnazial).

Nivelul general de instruire al populaţiei ocupate din regiune este mai scăzut decât media pe

ţară. Concluzii din analiza principalilor indicatori din Balanţa Forţei de Muncă (BFM)

Rata de ocupare a resurselor de muncă (conf. BFM) Tendinţa de scădere a ratei de activitate şi a ratei de ocupare a populaţiei civile - similar cu

AMIGO.

Rata de ocupare mai redusă pentru populaţia feminină faţă de cea masculină.

Şomerii înregistraţi în evidenţele AJOFM: Rata şomajului (şomeri înregistraţi) în scădere.

Tendinţă generală descrescătoare a şomajului în prezent (similar cu AMIGO).

Rata şomajului înregistrat mai mare în cazul bărbaţilor (similar cu AMIGO).

Concluzii din analiza structurii populaţiei ocupate civile

Se constată în ultimii ani tendinţa de scădere a numărului şi ponderii populaţiei ocupate

(civile) în industrie şi agricultură, în paralel cu creşterea în servicii şi în administraţie. Serviciile:

Primul loc în ierarhia ocupării la nivel judeţean. Creştere constantă în ultimii ani atât în cifre

absolute cât şi ca pondere a ocupării în toate activităţile din cadrul sectorului. Industria:

În scădere, ponderea populaţiei ocupate în industrie este mai mică decât media naţională.

Agricultura: Scădere constantă în ultimii ani.

26

Construcţiile: Pondere puţin mai mică decât media naţională - tendinţă de creştere.

Concluzii din analiza comparativă pe ocupaţii a şomajului şi locurilor de muncă vacante

înregistrate la AJOFM

Învăţământul profesional şi liceal tehnologic: Profilul dominant la nivel regional al cererii de forţă de muncă: mecanică, industrie textilă şi

pielărie, comerţ, construcţii, fabricarea produselor din lemn, electric, electromecanică, industrie

alimentară. Domenii cu dinamică pozitivă şi potenţial mare de absorţie pe piaţa muncii: comerţ, construcţii,

turism şi alimentaţie – locuri de muncă în creştere, şomaj în scădere, balanţă locuri de muncă-şomeri

pozitivă sau cu tendinţă de echilibrare. Fabricarea produselor din lemn cunoaşte evoluţii contradictorii la nivel judeţean, prin

creşterea locurilor de muncă în paralel cu creşterea şomajului. Dinamica pozitivă a ocupaţiilor relevante pentru profilul servicii cu tendinţă de creştere a

locurilor de muncă în paralel cu scăderea numărului de şomeri, balanţă favorabilă locuri de muncă-

şomeri sau cu tendinţă de echilibrare. Şcoala postliceală: Domeniile economic, servicii, sănătate şi asistenţă pedagogică, informatică – dinamică

pozitivă la nivel judeţean: tendinţă de creştere a locurilor de muncă în paralel cu scăderea numărului de

şomeri şi balanţă favorabilă locuri de muncă - şomeri.

27

IMPLICAŢIILE PENTRU ÎPT

Concluzii Implicaţii pentru dezvoltarea resurselor umane, IPT

Scăderea ratei de

ocupare, rata şomajului

peste media la nivel

naţional, şomajul ridicat

al tinerilor şi şomajul de

lungă durată

Anticiparea nevoilor de calificare şi adaptarea ofertei la nevoile pieţei

muncii.

Acţiuni sistematice de informare, orientare şi consiliere a elevilor.

Abordarea integrată a formării profesionale iniţiale şi continue, din

perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi.

Implicarea în programele de măsuri active pentru ocuparea forţei de

muncă, în special în cele privind oferirea unei noi calificări tinerilor care

nu şi-au găsit un loc de muncă după absolvirea şcolii.

Parteneriate active cu agenţii economici, Agenţiile de Ocupare a Forţei

de Muncă, autorităţi şi alte organizaţii care pot contribui la integrarea

socio-profesională a absolvenţilor – prioritate permanentă a

managementului şcolar.

Participarea scăzută a

forţei de muncă în

programe de formare

continuă

Implicare activă a şcolilor ca furnizori de formare pentru adulţi pentru:

- creşterea nivelului de calificare a capitalului uman şi formarea de noi

competenţe pentru adaptarea la schimbările tehnologice şi organizaţionale

din întreprinderi;

- adecvarea calificării cu locul de muncă;

- reconversia profesională în funcţie de nevoile pieţei muncii;

- recunoaşterea şi valorificarea în experienţei profesionale şi a

competenţelor dobândite pe cale formală şi informală;

- diversificarea ofertei de formare şi adaptarea la nevoile grupurilor ţintă:

ex. programe de formare la distanţă, consultanţă etc.

Evoluţiile sectoriale în

plan ocupaţional,

analizele şi prognozele

privind evoluţia cererii

şi ofertei de forţă de

muncă

Planificarea strategică pe termen lung a ofertei de calificare, corelată la

toate nivelurile decizionale: regional (PRAI), judeţean (PLAI), unitate

şcolară (PAS).

Identificarea şi eliminarea unor dezechilibre între oferta IPT şi nevoile de

calificare.

Identificarea domeniilor şi pofilelor de formare profesională iniţială

prioritare pentru dezvoltarea regională.

Stabilirea ponderilor domeniilor şi pofilelor de formare profesională

iniţială în oferta de şcolarizare în perspectiva 2020.

Planurile de şcolarizare (realizat în termeni de calificări profesionale,

grupate în domenii şi profile) trebuie să reflecte nevoile de forţă de muncă

în creştere în anumite sectoare/activităţi ale economiei naţionale.(descrie

in termeni de CAEN sau COR).

Identificarea unor priorităţi strategice sectoriale pentru agricultură şi

dezvoltarea rurală:

- diversificarea ofertei de calificare având în vedere: agricultura

ecologică, promovarea agroturismului, a meşteşugurilor tradiţionale,

valorificarea resurselor locale prin mica industrie şi dezvoltarea

serviciilor.

- implicarea în programe de formare continuă pe două componente:

- formarea competenţelor necesare unei agriculturi competitive;

- reconversia excedentului de forţă de muncă din agricultură spre alte

activităţi.

Decalaje privind nivelul

de educaţie în mediul

rural faţă de urban

Măsuri sistemice pentru creşterea generală a calităţii învăţământului rural.

Asigurarea accesului egal la educaţie în condiţii de calitate.

Măsuri de sprijin pentru continuarea studiilor de către elevii din mediul

rural şi din categorii defavorizate economic şi social.

28

2.1.4. Învăţământul profesional şi tehnic din judeţul Suceava

Contextul demografic şi populaţia şcolară

Pentru orizontul de planificare 2025, cele mai severe concluzii rezultate din prognozele

INS, sunt în legătură cu declinul demografic general, accentuat pentru populaţia tânără, cu reduceri

semnificative pentru populaţia de v ârstă şcolară, în paralel cu îmbătrânirea populaţiei. Reduceri

semnificative sunt prognozate pentru grupa de vârstă 0-14 ani – scădere cu 18% la nivel judeţean

pentru perioada 2005-2025.

Din analiza datelor de mai jos rezultă că:

- populaţia şcolarizată în preşcolar înregistrează o scădere semnificativă (16,46%)

comparativ cu anul şcolar 2011-2012;

- populaţia şcolarizată în primar a crescut cu 9,04% şi cea din gimnaziu a scăzut cu 17,91%;

- la nivel liceal populaţia şcolară a scăzut cu 32,25%, iar la învăţământul profesional a

început să crească, ca urmare a existenței școlii profesionale de 2 ani, după clasa a IX – a liceu și a

școlii profesionale de 3 ani și a învățămțântului dual, după clasa a VIII-a;

- învăţământul postliceal, înregistrează o creştere accentuată până în anul școlar 2014-2015,

ca urmare a scăderii promovabilităţii la examenul de bacalaureat, absolvenţii de liceu putând urma

această formă de şcolarizare, fără diplomă de bacalaureat, apoi înregistrează o scădere continuă

până în prezent; pe total, se constată o scădere de 11,21% a populaţiei şcolare, faţă de anul şcolar

2010/2011.

Evoluţiei populaţiei şcolarizate pe nivele de educaţie

Nr. Niveluri An școlar Evoluţie

de

2011/2019 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2016/ 2017/ 2018/ 2019/

crt.

educaţie 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

(%)

1 Preşcolar 24693 20868 20814 20924 19947 19687 19763 20193 20628 83,54%

2 Primar 31631 35625 35316 35188 34465 34010 35159 35083 34492 109,04%

3 Gimnazial 32491 32441 32051 31344 30592 29738 27462 27157 26672 82,09%

4 Liceal 35791 31852 30328 28186 26538 25994 25744 25122 24248 67,75%

5 Învăţământ

438 1424 1820 2882 3302 3624 3967 4054 4602

323,17% profesional

rap. la 2012

și dual

6 Postliceal/

2411 2980 3483 3561 3434 3063 2728 2717 2523

104,65% maiştri

Total 127455 125190 123812 122085 118278 116116 114823 114326 113165 88,79%

29

Analizând evoluţia acestui indicator, din figura. de mai sus. constatăm că există tendinţă de

scădere a populaţiei şcolarizate, ca urmare a scăderii natalităţii şi a migraţiei în ţările europene. Dacă analizăm indicatorul pe medii de rezidenţă constatăm diferenţa dintre numărul populaţiei

şcolarizate în mediul urban, faţă de cel din mediul rural. În mediul rural populaţia din preşcolar, primar şi gimnaziu era la nivelul anului şcolar 2019 -

2020 cu 7400 în număr mai mare decât cea existentă în mediul urban (54,52% rural și 45,48% urban). La nivel de învăţământ liceal, profesional şi postliceal, domină mediul urban, ca urmare a

dezvoltării unităţilor şcolare în municipii şi oraşe. Din totalul populaţiei şcolare, în anul şcolar 2019-2020, 62,84% era în mediul urban şi 37,16%

în mediu rural.

În privința numărului de elevi cuprinși în învățământul profesional, județul Suceava înregistrază

creșteri însemnate în anul școlar 2019-202, în raport cu anul școlar 2011-2012. Raportat la regiunea

Nord-Est, județul Suceava a avut în anul școlar 2019-2020 cel mai mare număr de elevi cuprinși în

învățământul dual și profesional după județul Iași, pe domenii profesionale căutate pe piața muncii

(mecanică, comerț, turism, industrie textilă și pielărie etc.).

30

PRINCIPALELE CONCLUZII DIN ANALIZA ÎPT JUDEŢEAN

Concluzii Implicaţii pentru dezvoltarea resurselor umane, IPT

DESPRINSE DIN ANALIZA INDICATORILOR DE CONTEXT

Desprinse din contextul

european de politici în

educaţie şi formare

profesională

Măsuri adecvate vizând: creşterea şanselor de ocupare a

absolvenţilor, dezvoltarea competenţelor antreprenoriale, creşterea

adaptabilităţii forţei de muncă şi promovarea şanselor egale pentru

participare la piaţa muncii.

Dezvoltarea serviciilor de orientare şi consiliere profesională:

informaţii de bază pentru planificarea carierei (informaţii

referitoare la parcursurile educaţionale şi de formare, oportunităţi

de angajare).

Creşterea atractivităţii ofertei şi calităţii programelor de formare

profesională: conform proiecţiilor, cca. 50% din totalul locurilor

de muncă din 2025 vor fi pentru calificări de nivel mediu.

Desprinse din asumarea

contribuţiei ÎPT pentru

îndeplinirea celor 3

priorităţi din Strategia

Europa 2020 pentru creştere

inteligentă, durabilă şi

inclusivă

Dezvoltarea parteneriatelor între sectorul educaţiei şi lumea

muncii, în special prin implicarea partenerilor sociali în

planificarea ofertei de educaţie şi formare profesională.

Implementarea Cadrului European al Calificărilor (EQF); Cadrul

Naţional al Calificărilor corelat cu EQF.

Asigurarea dobândirii şi recunoaşterii, prin învăţământul

profesional, liceal, postliceal şi prin formarea adulţilor, inclusiv pe

cale non-formală sau informală, a competenţelor necesare

integrării pe piaţa muncii/continuării studiilor.

Dezvoltarea de sisteme educaţionale şi de formare moderne care să

asigure competenţe-cheie şi excelenţă.

Desprinse din contextul

educaţional

Dezvoltarea învăţământului profesional, liceal (filiera

tehnologică), a școlii profesionale şi şcolii postliceale.

Susţinerea şi dezvoltarea învăţării pe tot parcursul vieţii prin

implementarea şi diversificarea programelor în domeniu.

Desprinse din contextual

demografic

Planificarea ofertei şi a resurselor sistemului ÎPT pe termen lung

trebuie să ţină cont de implicaţiile severe ale scăderii demografice,

îndeosebi a populaţiei şcolare, în paralel cu fenomenul de

îmbătrânire demografică.

Măsuri compensatorii pentru scăderile demografice prin creşterea

ratei de cuprindere, prevenirea abandonului şi oferte de formare

profesională pentru adulţi.

DESPRINSE DIN ANALIZA INDICATORILOR DE INTRARE

Raportul număr elevi/număr

norme didactice

Măsuri de optimizare a ofertei şi a gestionării resurselor, inclusiv

prin colaborarea în cadrul unor reţele de şcoli.

Resursele umane din ÎPT Măsurile privind dezvoltarea profesională a personalului didactic

din ÎPT trebuie să vizeze:

- competenţele metodice;

- actualizarea competenţelor de specialitate cu accent pe noile

tehnologii şi schimbările organizaţionale din mediul economic;

- competenţe aferente noilor calificări cerute pe piaţa muncii.

31

Reducerile prognozate pentru populaţia ocupată în învăţământ

cauzate de reducerea previzionată pentru populaţia şcolară obligă

la identificarea şi planificarea unor măsuri adecvate (mobilitate în

cadrul sistemului, reconversie profesională, şi măsuri

compensatorii ca de ex. prevenirea abandonului şi oferte de

formare profesională pentru adulţi etc.).

Resursele materiale şi

condiţiile de învăţare

Identificarea unităţilor şcolare viabile ce necesită dezvoltarea

infrastructurii şi a dotărilor la nivel regional şi local.

Necesitatea unor programe de reabilitare şi modernizare a

infrastructurii, o planificare strategică a intervenţiilor la nivel de

judeţ şi regiune, aprobate de structurile parteneriale locale şi

regionale .

Necesitatea unor programe de dotare cu echipamente didactice

pentru pregătirea de specialitate.

Înfiinţarea consorţiilor şcolare.

DESPRINSE DIN ANALIZA INDICATORI DE PROCES

Mecanismele decizionale şi

descentralizarea funcţională

în TVET

Consolidarea structurilor consultative din ÎPT şi creşterea rolului

partenerilor sociali în planificarea ofertei şi antrenarea sporită a

acestora în procesele decizionale inclusiv accesarea finanţărilor.

Antrenarea agenţilor economici în efortul de planificare pe termen

lung în ÎPT.

Promovarea reţelelor de colaborare între şcoli.

Asigurarea calităţii în IPT Autorizarea de funcţionare provizorie şi acreditarea şcolilor IPT

pentru noi calificări solicitate de piaţa muncii.

Serviciile de orientare şi

consiliere

Necesitatea unor măsuri vizând creşterea gradului de acoperire şi a

calităţii serviciilor de orientare şi consiliere, cu privire la numărul

de ore de consiliere/elev, numărul de elevi testaţi aptitudinal şi

consiliaţi pentru o decizie informată în alegerea carierei, respectiv

a traseului de pregătire.

Adoptarea unui sistem unitar de raportare şi a unui indicator

calitativ de evaluare a activităţii serviciilor de orientare şi

consiliere cu privire la fundamentarea acestora pe informaţiile

relevante de pe piaţa regională-locala a forţei de muncă

DESPRINSE DIN ANALIZA INDICATORILOR DE IEŞIRE

Rata netă de cuprindere în

educaţie

Gradul de cuprindere în

educaţie

Măsuri de creştere a accesului la educaţie pentru elevii din grupele

de vârstă 15-18, 19-23 şi cei proveniţi din mediul rural.

Creşterea gradului de acoperire şi a calităţii serviciilor de orientare

şi consiliere pentru categoriile expuse riscului.

Rata abandonului şcolar, pe

niveluri de educaţie ISCED

Programe pentru diminuarea şi prevenirea abandonului şcolar în

special în mediul rural, comunităţile etnice dezavantajate, zonele

afectate de migrarea populaţiei, etc

Rata de absolvire, rata de

succes, rata de tranziţie în

învăţământul liceal şi

profesional

Măsuri combinate pentru asigurarea accesului la educaţie (rural,

categorii dezavantajate), serviciile de orientare şi consiliere.

32

Rata de părăsire timpurie a

sistemului de educaţie

Programe pentru diminuarea şi prevenirea părăsirii timpurii a

sistemului educaţional.

Procentul elevilor cu nivel

scăzut al competenţelor de

citire/lectură (PISA)

Ponderea populaţiei cu

vârste cuprinse între 20-24

de ani care au absolvit cel

puţin învăţământul secundar

inferior

Promovarea învăţării centrate pe elev, urmărirea şi încurajarea

progresului individual.

Programe remediale pentru elevii cu dificultăţi de învăţare (în

special cei din categorii defavorizate).

Încurajarea participării tinerilor la o formă de educaţie astfel încât

ponderea populaţiei cu vârste cuprinse între 20-24 de ani care au

absolvit cel puţin învăţământul secundar inferior să fie apropiată

de ponderea din UE.

Rata de participare în

formarea continuă a

populaţiei adulte

Implicarea şcolilor din ÎPT pentru reducerea diferenţelor privind

rata de participare la educaţia pe tot parcursul vieţii dintre

România şi UE.

DESPRINSE DIN ANALIZA INDICATORILOR DE IMPACT

Impactul sistemului de

învăţământ profesional şi

tehnic asupra ratei

şomajului

Rata de inserţie a

absolvenţilor la 6 luni de la

absolvire, pe niveluri de

educaţie

Gradul de utilizare a

competenţelor dobândite de

absolvenţi la locul de muncă

Oferta educaţională adaptată cererii de pe piaţa muncii.

Adoptarea unui sistem unitar de monitorizare a inserţiei

profesionale a absolvenţilor prin:

colaborarea între AJOFM şi ISJ în vederea compatibilizării

bazelor de date din şomaj cu noile trasee şi finalităţi ale sistemului

de educaţie şi formare profesională.

realizarea de protocoale de colaborare AJOFM - ISJ pentru

monitorizarea inserţiei absolvenţilor

monitorizarea administrativă a inserţiei absolvenţilor prin

parteneriatul AJOFM - ISJ

Sondaje periodice în rândul absolvenţilor şi angajatorilor vizând

inserţia profesională, gradul de utilizare a competenţelor şi alte

informaţii utile privind finalităţile sistemului de educaţie şi

formare profesională:

sondaje proprii efectuate direct de către şcoli

sondaje reprezentative pentru reţeaua şcolară la nivel local /

regional prin intermediul unor organizaţii / instituţii specializate

DESPRINSE DIN ANALIZA OFERTEI ŞCOLILOR IPT

Evoluţia planurilor de

şcolarizare

Analiza ofertei curente

Ţinte pe termen mediu pe

domenii de pregătire

Oferta şcolilor din ÎPT

pentru formarea adulţilor

Parteneriatul cu

întreprinderile

Adaptarea ofertei la cerinţele pieţei muncii prin proiectarea

adecvată a planurilor de şcolarizare pe domenii/profile şi calificări

în perspective 2025.

Acoperirea raţională a nevoilor de calificare în teritoriu.

Eliminarea unor paralelisme nejustificate în scopul lărgirii gamei

de calificări pentru care poate opta elevul în zonă.

Utilizarea optimă a resurselor materiale şi umane cu impact în

creşterea eficienţei şi calităţii serviciilor.

O mai bună colaborarea a şcolilor IPT cu agenţii economici din

domeniu în cadrul parteneriatelor.

33

2.1.5. Parteneri actuali şi potenţiali

Un parteneriat activ şi eficient - îndeosebi în ceea ce priveşte practica elevilor, orientarea

carierei, evaluarea şi validarea competenţelor dobândite de elevi, planificarea ofertei, elaborarea

curriculumului în dezvoltare locală (CDL), contactul profesorilor cu schimbările tehnologice şi

organizaţionale din întreprinderi, formarea adulţilor etc. - reprezintă o condiţie obligatorie pentru

un învăţământ profesional şi tehnic de calitate, orientat spre nevoile beneficiarilor.

Toate unităţile ÎPT au elaborat curriculumul în dezvoltare locală prin consultarea agenţilor

economici partenri.

Informaţiile şi evaluările din sistemul de educaţie şi formare profesională evidenţiază un

grad diferit de dezvoltare a parteneriatului cu agenţii economici, în funcţie de managementul

şcolii, interesul agenţilor economici şi condiţiile locale.

Procesul de accelerare a schimbărilor, evoluţia ştiinţelor şi tehnologiei, diversificarea

profesiilor, creşterea gradului de democratizare a vieţii sociale justifică înscrierea învăţământului

în perspectiva educaţiei permanente.

Concluzia unanimă a analiştilor pieţei muncii este aceea că pregătirea profesiilor pentru

viitor începe cu pregătirea învăţământului pentru viitor. Şcoala trebuie să asigure absolvenţilor

următoarele cinci categorii de competenţe de bază pentru a-i înarma cu „know-ul pentru muncă”:

identificarea, organizarea, planificarea şi alocarea resurselor;

muncă în echipă, în colaborare;

achiziţionarea şi utilizarea informaţiilor;

înţelegerea interacţiunilor complexe a sistemelor relaţionale;

operarea cu tehnologii variate.

Având în vedere importanţa pe care o acordăm educaţiei permanente, am elaborat un plan

de acţiune pentru reţelele de colaborare la nivel interregional şi internaţional. Astfel, CSEI Sf.

Andrei Gura Humorului a încheiat acorduri de colaborare şi parteneriat cu:

administraţia publică locală care se concretizează într-o serie de acţiuni ce au ca obiect

educarea şi formarea tinerilor;

societăţi comerciale din regiune în vederea efectuării instruirii practice în domeniile:

tricotaje, confecţii, mecanică auto;

AJOFM şi CJRAE în vederea consilierii pentru orientarea profesională;

alte instituţii şi organizaţii: Inspectoratul Şcolar Judeţean, Casa Corpului Didactic,;

alte unităţi de învăţământ de acelaşi nivel din ţară şi străinătate.

În urma interviurilor şi discuţiilor cu reprezentanţi ai agenţilor economici s-a desprins

concluzia că angajatorii preferă persoane care posedă competenţe şi abilităţi tehnice, o bună

comunicare şi relaţionare, adaptabili, care pot lucra cu uşurinţă în echipă, care ştiu să utilizeze

calculatorul şi în unele cazuri şi competenţa de a comunica într-o limbă străină şi cunoştinţe de

marketing şi antreprenoriat (în domeniul serviciilor - domeniul turism şi alimentaţie publică).

2.2. Analiza mediului intern

2.2.1. Predarea şi învăţarea

Obţinerea informaţiilor privind procesul de predare învăţare a fost posibilă pe baza

analizelor făcute de fiecare responsabil de comisie metodică, evaluând activitatea şi rezultatele

anului şcolar trecut, pe baza chestionarelor date elevilor, profesorilor şi părinţilor (chestionare

comisia de calitate).

Adaptare curriculumu-lui la nevoile și dezvoltarea psiho-fizică a elevilor, se realizează

folosind învăţarea este centrată pe elev şi se are în vedere respectarea stilurilor de învăţare ale

acestora.

Cadrele didactice utilizează o gamă variată de strategii de predare, învăţare, recuperare

adaptate la nivelul fiecărui elev. Elevii primesc sprijin în ceea ce priveşte orientarea şcolară şi

profesională atât de la diriginţi cât şi de la comisia de orientare .

34

Permanent au fost promovate metode moderne de instruire-învățare bazate pe activități

desfășurate în cadreul laboratoarelor/ ateliere de specialitate, agenți economici- parteneri în

formarea profesională și diverse parteneriate interșcolare.

Analiza rapoartelor şi chestionarelor a condus la următoarele:

PUNCTE TARI:

Profesorii dovedesc o bună cunoaştere a curriculumului şi îşi adaptează strategiile de predare

învăţare în funcţie de standardele de pregătire profesională, nevoile elevilor, rezultatele la testele

iniţiale şi de progresul elevilor, învăţarea fiind centrată pe elev (sursa: planificările semestriale,

portofoliile profesorilor)

Un procent de 65% dintre elevi acordă calificativele foarte bine şi bine profesorilor pentru

gradul de implicare în procesul de predare (sursa : chestionarele elevilor)

Curriculumul la decizia şcolii a antrenat profesorii şi în calitate de conceptori de conţinuturi de

învăţământ (sursa: programele disciplinelor opţionale)

Conceperea şi dozarea conţinuturilor, modurile de organizare a învăţării se fac astfel încât

elevii să fie angajaţi în eforturi cu valoare formativă care să se asocieze cu bucuria de a învăţa

(sursa : catalogul clasei, proiectarea lecţiilor)

abordarea curentă a demersului formativ-educativ-recuperator şi integrator raportat la

particularităţile de dezvoltare psihofizică şi comportamentală specifice copilului cu dificultăţi de

învăţare

80% dintre profesori sunt preocupaţi de crearea unei atmosfere generale de securitate şi

încredere în clasă, de încurajarea succeselor fiecărui elev, de crearea unui flux de simpatie între

profesor şi elev (sursa: chestionare profesori, elevi)

60% dintre elevi acordă calificativele foarte bine şi bine pentru atitudinea şi comportamentul

cadrelor didactice în clasă şi faţă de elevi (sursa :chestionare elevi)

50% dintre profesori folosesc metode adecvate pentru a construi secvenţe instructive bazate pe

logica obiectivă a disciplinei, a trezi interesul elevilor şi a stimula performanţele, a crea o

atmosferă prielnică studiului, a doza dificultăţile pentru a putea dezvolta strategii de rezolvare a

problemelor (sursa : proiectarea unităţilor de învăţare, planurile de lecţie, fişele de asistenţe la

lecţie).

60% dintre profesori folosesc metode alternative de evaluare, stabilite la nivelul fiecărei

catedre, urmărind promovarea egalităţii şanselor şi evitarea unor atitudini discriminatorii (sursa:

rapoarte catedre)

60% dintre profesori abordează diferenţiat elevii în raport cu care au aşteptări înalte sau

scăzute conducând la conştientizarea şi valorificarea resurselor de care aceştia dispun .

Preferinţele profesorilor se exprimă diferenţiat în alegerea manualelor, culegeri de texte, de

exerciţii şi probleme, atlase, etc. (sursa: chestionare profesori).

Resursele materiale existente în şcoală sunt utilizate în lecţie pentru sprijinirea învăţării în

proporţie de 80% (sursa: proiectele de lecţii, fişele de asistenţă la lecţie).

Rezultate bune la examenul de absolvire a şcolii de arte şi meserii (sursa: statisticile şcolii)

Există o preocupare a cadrelor didactice pentru perfecţionare şi formarea continuă prin:

susţinerea gradelor didactice, participarea la cursuri de formare: activităţi metodice la nivelul

şcolii şi judeţului (sursa: portofoliile profesorilor);

oferta educatională realistă, adaptată cerintelor de pe piața muncii în strânsă relație şi cu

interesele elevilor (sursa: analiza mediului extern).

PUNCTE SLABE:

Rezultatele slabe la testele predictive denotă o pregătire iniţială slabă a elevilor (sursa:

rapoarte comisii).

Nu există o strategie coerentă la nivelul tuturor catedrelor pentru ameliorarea lacunelor elevilor

(sursa: chestionare elevi)

Motivaţia elevilor pentru învăţare este scăzută (sursa: rapoarte comisii).

35

Dificultatea de a realiza un program pentru pregătirea suplimentară a elevilor (sursa:

chestionare profesori)

Există deficienţe în evaluarea ritmică a elevilor şi predomină evaluarea sumativă în defavoarea

celei formative (sursa: cataloagele claselor)

Slaba colaborare a familiei cu şcoala, nesupravegherea elevilor datorită faptului că mulţi

părinţi sunt plecaţi în străinătate (sursa: dosarele diriginţilor)

Lipsa de interes a elevilor pentru şcoală datorită “mirajului” muncii în străinătate şi a câştigului

imediat fără a urma calificările în care s-au pregătit.

MĂSURI:

Utilizarea de programe individualizate, pregătirea de fişe individuale pentru elevi, utilizarea

instrumentelor ajutătoare de învăţare, oferirea de recompense chiar şi pentru cele mai mici

progrese şi stabilirea împreună a etapelor.

Conştientizarea elevilor cu privire la concurenţa pe piaţa muncii care va creşte în contextul în

care România este ţară membră UE.

Implicarea consiliului reprezentativ al elevilor şi părinţilor în luarea deciziilor privind

activităţile şcolii.

Antrenarea unui număr mai mare de elevi la concursurile şcolare.

Implicarea comunităţii locale şi a factorilor de răspundere în activitatea şcolii .

Solicitarea psihologului şcolar în acţiunile de consiliere a elevilor cu dizabilităti, elevilor cu

devieri de comportament, elevi aflaţi în situaţie de eşec şcolar.

Folosirea mijloacelor moderne pentru a creşte atractivitatea şi interesul elevilor pentru lecţie.

Inițierea unor cursuri de formare continuă a cadrelor didactice pentru desfășurarea activităților

didactice online.

2.2.2. Materiale şi resurse didactice

PUNCTE TARI:

Laboratorul de informatică dotat cu 25 de calculatoare legate în reţea asigură instruirea elevilor

conform programelor specifice;

Dotarea fiecărei săli de clasă cu calculator, cameră web, internet în vederea desfășurării orelor

de curs în cele mai bune condiții indiferent de scenariu;

Biblioteca şcolii este dotată cu un număr de 18.157 volume tipărite (142302-titluri de carte

existente), utilizatori înscriși 465, utilizatori activi 392, vizite la bibliotecă 2929; 60% dintre

elevii şcolii au fişe la bibliotecă (sursa: statisticile şcolii), indicele de lectură este de 7,344 iar

indicele de de circulație a cărții de 5,316;

Dotarea şi reabilitarea spaţiului destinat copiilor cu TSA ( clase special amenajate, cadru plăcut

de lucru, spaţiu de joacă , dormitoare, etc. );

Reorganizarea spaţiilor pentru terapii specifice, astfel încât activităţile de recuperare să se

desfăşoare într-un mod corespunzător din punct de vedere terapeutic, într-un cadru optim şi

agreabil;

Dotarea celor 3 cabinete de Kinetoterapie;

Dotarea corespunzătoare a atelierelor şi laboratoarelor şcolare;

Reamennajarea unui spaţiu destinat orelor de educaţie fizică, dotat cu aparate fitness , obiecte

de sport necesare desfăşurării activităţilor sportive din şcoală.

PUNCTE SLABE:

Lipsa manualelor/auxiliarelor destinate învățământului special;

Lipsa unui spațiu pentru timp liber la internat;

36

2.2.3. Rezultatele elevilor

PUNCTE TARI:

Promovabilitatea la examenele de absolvire a învăţământului profesional/liceal tehnologic

în ultimii trei ani a fost 100%;

Implicarea elevilor în parteneriatele educaţionale derulate la nivelul unităţii şcolare, la

nivel judeţean, naţional , european, în condițiile date.

PUNCTE SLABE:

Rata absenteismul la clasele de la profesională este ridicată (sursa: evidenţele şcolii

privind absenţele);

Numeroase sancţiuni acordate elevilor pentru absenteism ridicat (la clasele de

profesională), conform Regulamentului Şcolar, însoţite de scăderea notei la purtare.

Un număr mare de elevi provin din familii în care unul sau ambii părinţi lucrează în

străinătate;

Insuficienta implicare a părinţilor în viaţa şcolii, în activităţile extraşcolare la nivelul

şcolii şi al clasei .

Slaba implicare a tuturor elevilor în activitățile online datoriă lipsei de device-uri și a

conectării la internet.

2.2.4. Consilierea şi orientarea vocaţională oferite elevilor

PUNCTE TARI:

existenţa unui Cabinet de consiliere şi orientare profesională;

existenţa unui număr mare de cadre didactice specializate în psihopedagogie specială;

existenţa a 13 profesori psihopedagogi (terapeuți);

existența a 2 kinetoterapeuți

existenţa programelor din cadrul Campaniilor Naţionale de dezvoltare personală şi reconversie

profesională (Asociația Non Profit Bucovina Pentru Toți, etc ) acţiuni coordonate de către

diriginți și cadre

existenţa programelor și proiectelor de consiliere coordonate de cadrele didactice implicate şi

cu sprijinul partenerilor

existenţa unei reţele de parteneriat între şcoală şi numeroase instituţii şi organizaţii : CJRAE,

A.J.O.F.M., Poliţie, ş.a, pentru a furniza consiliere şi orientare privind integrarea socială a

elevilor;

existența numeroaselor contracte cu agenții economici pentru practica elevilor care favorizează

integrarea socială a elevilor (aceștia găsindu-și mai ușor un loc de muncă la terminarea studiilor);

90% dintre elevii şcolii au beneficiat de programele de consiliere ale Cabinetului ca beneficiari

direcţi şi indirecţi (sursa: documentele din dosarele cabinetului de consiliere)

80% dintre elevii şcolii apreciază ca foarte bună relaţia diriginte-elevi (sursa: chestionar elevi);

76% dintre părinţii intervievaţi consideră eficientă relaţia elev-prof. diriginte şi sunt mulţumiţi

de colaborarea realizată între aceştia şi echipa managerială, membrii consiliului clasei (sursa:

chestionar părinţi).

PUNCTE SLABE:

relaţia deficitară şcoală-familie şi implicarea nesemnificativă a părinţilor în rezolvarea

problemelor de şcolarizare şi integrare a elevilor datorită fenomenului de migrare masivă a

forței de muncă în străinătate.

37

2.2.5. Calificări şi curriculum

În anul şcolar 2020-2021 au fost planificate pentru anul următor 11 clase pentru

învăţământ primar, 11 clase pentru învăţământ gimnazial şi 20 clase învăţământ profesional,

planul de școlarizare realizându-se în procent de 100%.

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării stabileşte Standardele de Pregătire

Profesională, Curriculumul Naţional, planurile cadru şi conţinuturile programelor şcolare.

La nivel de instituţie de învăţământ, se stabilesc Curriculumul în Dezvoltare Locală

(C.D.L) şi Curriculumul la Decizia Şcolii (C.D.Ş.)- anexa 8.

C.D.Ş.-ul se stabileşte în funcţie de nevoile elevilor, specificul şcolii şi cerinţele pieţei

muncii.

În plus faţă de C.D.Ş., C.D.L.-ul ţine cont şi de contractele şi convenţiile de colaborare

dintre instituţia şcolară şi agenţii economici și nevoile partenerilor economici. În stabilirea C.D.Ş-

ului, se propun mai multe pachete opţionale care se discută în şedinţă lărgită cu şefii de catedră şi

Consiliul de Administraţie al şcolii. Pachetele aprobate în şedinţă se propun elevilor care optează

pentru una din variantele prezentate. Consiliul de Administraţie aprobă pachetul ales de elevi.

Pentru clasele de profesională, în anul şcolar 2020- 2021 se vor aplica:

o OMEN 3500/29.03.2018 privind aprobarea planurilor de învăţământ pentru cultura de

specialitate şi pregătirea practică săptămânală din aria curriculară Tehnologii precum şi

pentru stagiile de pregătire practică CDL pentru învățământ profesional, clasa a XI-a.

o OMEN 3501/29.03.2018 privind aprobarea programei şcolare pentru clasa a XI-a, învăţământ

profesional;

o OMEN 3915/18.05.2017 privind aprobarea planurilor de învăţământ pentru cultura de

specialitate şi pregătirea practică săptămânală din aria curriculară Tehnologii precum şi

pentru stagiile de pregătire practică CDL şi a programei şcolare pentru clasa a X-a,

învăţământ profesional.

o OMEN 3914/18/05/2017 pentru aprobarea Reperelor metodologice privind proiectarea

curriculumului în dezvoltare locală pentru clasele a IX-a şi a X-a, învăţământ profesional.

o OMENCS 4457 din 05/07/2016 privind aprobarea planurilor de învăţământ pentru cultura de

specialitate şi pregătirea practică săptămânală din aria curriculară Tehnologii precum şi

pentru stagiile de pregătire practică CDL şi a programei şcolare pentru clasa a IX-a,

învăţământ profesional.

o OMENCS 4121/13.06.2016 privind aprobarea standardului de pregătire profesională, nivel 3 .

o OMECTS 3218 din 21/03/2014 privind aprobarea planurilor - cadru de învăţământ pentru

învăţământul profesional special şi a notei de fundamentare privind elaborarea acestora.

o Matematică- clasa a IX-a OMECI nr. 5099/09.09.2009, clasa a X-a şi a XI-a OMEC nr.

4598/31.08.2004

o Fizică- clasa a IX-a şi a X-a OMECT nr. 3458/09.03.2004, clasa a XI-a OMEC nr.

4598/31.08.2004

o Chimie – clasa aIX-a şi a XI-a OMECI nr. 5099/09.09.2009

o Biologie, Istorie, Geografie – sem I - OMECT nr. 3458/09.03.2004 şi sem II-OMEC nr.

4598/31.08.2004

o Logică argumentare şi comunicare, clasa a IX-a, aprobată prin OMECI nr. 5099/09.09.200

o Psihologie, clasa a X-a, aprobată prin OMEC nr. 4598/31.08.2004 (trunchi comun, pentru

clasele cu 1 oră/săptămână)

o Educaţie antreprenorială, aprobată prin OMEC nr. 4598/31.08.2004

o Educaţie fizică, clasa a IX-a, Şcoala de arte şi meserii, aprobată prin OMECT nr.

3458/09.03.2004 Educaţie fizică, clasa a X-a, Şcoala de arte şi meserii, aprobată prin OMEC

nr. 3552/08.04.2004, Educaţie fizică, Anul de completare (clasa a XI-a), aprobată prin OMEC

nr. 3872/13.04.2000

38

o Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor, clasa a IX-a, filiera tehnologică, toate profilurile şi

specializările, aprobată prin OMECI nr. 5099/09.09.2009-Tehnologia informaţiei şi a

comunicaţiilor, clasa a X-a, filiera teoretică toate profilurile şi specializările, filiera

tehnologică toate profilurile şi specializările, filiera vocaţională, profilurile artistic, sportiv,

pedagogic, teologic, ordine şi securitate publică, toate specializările, aprobată prin OMECI nr.

5099/09.09.2009

o Limba franceză/ limba engleză (Limba modernă 1), clasa a IX-a, aprobată prin OMECT nr.

3458/09.03.2004, Limba franceză/ limba engleză (Limba modernă 1), clasa a X-a

o Limba şi literatura română, clasa a IX-a, aprobată prin OMECI nr. 5099/09.09.2009, Limba şi

literatura română, clasa a X-a, aprobată prin OMECI nr. 5099/09.09.2009

o OMECS 4437/23.09.2014 privind aprobarea programei şcolare Consiliere şi Orientare

Curriculum diferenţiat pentru învăţământul profesional de stat cu durată de 3 ani, clasele a

IX-a, a X-a, XI-a

Pentru clasele de învăţământ primar şi gimnazial se folosesc:

o Proiecte de programe şcolare pentru deficienţă medie şi uşoară, pentru clasele pregătitoare, I

și a V-a, avizate în comisia CIEC în data de 25.09.2019, în consiliul profesoral din

03.10.2019 și în C.A. 07.10.2019.

o Proiecte de programe şcolare pentru deficienţă medie şi uşoară nr. 1633/ 2.07.2018, avizate în

comisia CIEC în data de 28.06.2018, în consiliul profesoral din 3.10.2018 și în C.A. din

20.10.2018.

o OMEN nr. 3622/2018, privind aprobarea planurilor cadru pentru învățămîntul special primar,

preșcolar și gimnazial.

o Programa școlară pentru disciplina CONSILIERE ŞI DEZVOLTARE PERSONALĂ

CLASELE a V-a – a VIII-a - Anexa nr. 2 la OMEN nr. 3393 / 28.02.2017.

o Ordin Nr.5755 din 17 septembrie 2012 privind Planul-cadru pentru învăţământul primar,

Ciclul achiziţiilor fundamentale – clasa pregătitoare, învăţământ special dizabilităţi

intelectuale – uşoare şi moderate, severe, profunde şi / sau asociate

o O.M.E.C.T. nr. 5239/01.09.2008 privind aprobarea Planului-cadru de învăţământ pentru

clasele/grupele din învăţământul special sau de masă care şcolarizează elevi cu dizabilităţi

moderate sau uşoare;

o O.M.E.C.T. nr. 5235/01.09.2008 privind aprobarea programelor şcolare pentru

clasele/grupele/unităţile de învăţământ special sau de masă care școlarizează elevi cu

dizabilități severe profunde și / sau asociate; programa este avizată în CIEC. În 05.09.2019

o O.M.E.C.T. nr. 5234/ 01.09.2008 privind aprobarea programelor şcolare pentru terapia

educaţională complexă şi integrată

OMEN nr. 5286/09.10.2006 privind aprobarea programei Consiliere și orientare (dirigenție)

– clasele I- a X-a, deficiențe moderate și ușoare, adaptată și aprobată în CIEC în 25.

09.2019;

o O.M.E.C. nr. 4928/08.09.2005 privind aprobarea Planului-cadru de învăţământ pentru

clasele/grupele/unităţile de învăţământ special care şcolarizează copii/elevi/tineri cu

deficienţe grave, severe, profunde sau asociate

o O.M.E.C. nr. 4927/08.09.2005 privind aprobarea Planului-cadru de învăţământ pentru

clasele/grupele din învăţământul special sau de masă care şcolarizează elevi cu deficienţe

moderate sau uşoare, ciclul primar.

2.2.6. Asigurarea calităţii

Procesul de predare-învăţare-evaluare din şcoala noastră reprezintă latura de bază a

procesului instructiv-educativ de la CSEI Sf. Andrei Gura Humorului. În cadrul acestui proces

elevii îşi dobândesc competenţele profesionale, abilităţile sociale şi îşi conturează personalitatea.

39

În procesul instructiv - educativ se foloseşte o gamă variată de strategii de predare învăţare

pentru a răspunde stilurilor de învăţare individuale, abilitaţilor, culturii şi motivării fiecărui elev.

La reuşita procesului de predare- învăţare contribuie cu succes formarea continuă a

cadrelor didactice, utilizarea învăţării centrate pe elev, utilizarea metodelor active, implementarea

unui program de sprijin în învăţare, folosirea materialelor didactice moderne şi adaptate

obiectivelor urmărite. Prin parcurgerea ritmică a materiei s-a urmărit valoarea formativă a

cunoştinţelor transmise şi pe utilizarea tehnologiilor didactice moderne.

O atenţie deosebită acordăm creşterii calităţii, transmiterii cunoştinţelor, punându-se

accent pe caracterul aplicativ al acestora, printr-o bună pregătire a cadrelor didactice pentru

fiecare lecţie, prin întocmirea schiţelor de lecţie, planuri de lecţie pentru profesorii tineri, a

materialului didactic adecvat fiecărei ore. În activitatea de predare- învăţare o importanţă

deosebita se acordă modului de abordare a conţinutului şi metodelor folosite de profesori.

Profesorii au aplicat cu succes metode de învăţare centrate pe elev, captând interesul elevilor şi

realizând activităţi practice prin munca în echipă, chiar și în această perioadă dificilă pentru noi

toți.

În funcţie de opţiunile elevilor, de necesităţile fiecărei clase sunt organizate și activităţi

online care să vină în sprijinul elevilor şi care să-i ajute la parcurgerea conținuturilor.

2.2.7. Activitatea terapeutică

Activităţi terapeutice corectiv compensatorii

educaţie specializată, în concordanţă cu tipul şi gradul deficienţei;

servicii educaţionale de sprijin, pentru elevii cu cerinţe educative speciale din

şcolile de masă, prin cadre didactice de sprijin/itinerante;

terapia tulburarilor de limbaj;

psihodiagnoză, consiliere şi terapii specifice;

kinetoterapie;

educaţie psihomotrică;

ludoterapie şi stimulare polisenzorială;

activităţi de preprofesionalizare;

informare şi consiliere a cadrelor didactice din şcolile de masă;

informare şi consiliere pentru părinţi;

evaluare psihologică, consiliere şi orientare şcolară şi profesională (realizate de

către profesorii psihologi atestaţi de Colegiul Psihologilor din România).

Activităţi de terapie educaţională complexă şi integrată în programul de după amiază

Terapie cognitivă

Formarea autonomiei personale

Terapie ocupaţională

Ludoterapie

Terapii şi servicii complementare

Terapie cognitiv –comportamentală , artterapie, meloterapie,

Asigurarea asistenţei educaţionale prin servicii de sprijin oferite elevilor din

şcolile de masă.

Servicii de asistenţă medicală şi socială pentru elevii şcolarizaţi în cadrul unităţii

şcolare.

40

41 săli de

clasă

1 laboratoar

informatică,

cu 25

calculatoare

conectate la

internet

Cabinete:

- industrie textilă

- tâmplărie

- alimentaţie

- limba şi

literatura română

- limba fraceză

- geografie

- istorie

- matematică

- biologie

Cabinet

CIEC/

Cabinet de

consiliere şi

orientare

școlară

Cabinet de

documentare

comisie

metodică- Bibliotecă şi

sala de lectură

Cabinet protecţia

muncii şi PSI

Ateliere şi laboratoare:

- 3 ateliere confecţii textile

- 3 laboratoare alimentaţie publică

- un laborator TSC

- 2 ateliere tâmplărie

SPAŢII DE INSTRUIRE

Capelă

- 8 cabinete terapii

specifice/ logopedie

- 3 cabinete kinetoterapie

- 2 săli polisezoriale

Spaţiu de

recreere

3 spaţii terapeutice

pentru elevii cu

tulburări din

spectrul autist

Sală

de sport

Terapii specifice

2.2.8. Resurse materiale şi umane

Resurse materiale

41

Administraţie

şi

contabilitate

Spălătorie şi

lenjerie

Cabinet medical

şi infirmerie

Serviciul

s e c

r e t a r i a t

Cantină

Internat

Serviciul de

asistenţă socială Magazie rechizite şi

echipament

SPAŢII AUXILIARE

Centrală termică

Resurse umane

Personalul şcolii este format din 94 cadre didactice de predare, din care 71 cadre

didactice titulare, 20 cadre didactice suplinitoare, şi 3 cadre didactice încadrate la plata cu ora, 37

persoane încadrate ca personal didactic auxiliar şi 35 persoane încadrate ca personal nedidactic.

Cadrele didactice sunt preocupate în permanenţă de perfecţionare, parcurgând în paralel

cu obţinerea gradelor didactice şi stagii de formare în specialitate, metodică şi în psihopedagogie

specială.

Distribuţia pe paliere de vechime/grade didactice este:

Vechime

Grad

didactic

0 –

1 a

n

1 –

5 a

ni

5 –

10 a

ni

10 -

15 a

ni

15 –

20 a

ni

20 –

25 a

ni

Pes

te 25

an

i

Tota

l

Debutant 9 1 0 0 0 0 0 10

Definitivat 0 7 3 5 1 0 2 19

Gradul II 0 0 8 1 1 0 3 15

Gradul I 0 0 0 3 9 10 27 48

Doctorat/doct

orand

0 0 0 0 0 2 0 2

TOTAL 5 8 11 9 10 12 32 94

Dintre profesorii şcolii 48 au gradul didactic I, 15 gradul didactic II, 19 definitivat şi 10

sunt debutanţi;

În rândul cadrelor didactice din şcoală există 5 profesori metodişti ai I.Ş.J. Suceava și 4

reprezentanţi în Consiliile Consultative ISJ și 1 responsabili cerc pedagogic pe județ;

95 % dintre părinţii chestionaţi apreciază favorabil calitatea activităţii didactice din

unitate (sursa: chestionar părinţi);

75% dintre profesorii şcolii consideră că principala valoare a şcolii este calitatea

colectivului didactic (sursa: chestionar profesori);

42

90% dintre profesori sunt preocupaţi de crearea unei atmosfere generale de securitate şi

încredere în clasă, de încurajarea succeselor fiecărui elev, de crearea unui flux de simpatie între

profesor şi elev;

70% dintre elevi acordă calificativele foarte bine şi bine pentru atitudinea şi

comportamentul cadrelor didactice în clasă şi faţă de elevi;

65% dintre profesori folosesc metode adecvate pentru a construi secvenţe instructive

bazate pe logica obiectivă a disciplinei, a trezi interesul elevilor şi a stimula performanţele, a crea

o atmosferă prielnică studiului, a doza dificultăţile pentru a putea dezvolta strategii de rezolvare a

problemelor ;

65% dintre profesori folosesc metode alternative de evaluare, stabilite la nivelul fiecărei

catedre, urmărind promovarea egalităţii şanselor şi evitarea unor atitudini discriminatorii;

60% dintre profesorii şcolii au susţinut în ultimii trei ani cursuri de formare (Autismul-

tehnici moderne de intervenție, resurse educaționale tehnologie și creativitate, educație

incluzivă/specială”, școala incluzivă, școala pentru toți, managementul carierei și dezvoltării

personale, consiliere şi orientare privind cariera etc.) şi estimăm că acest proces va continua,

bazându-ne pe faptul că 70% dintre profesorii şcolii consideră că principalul aspect pe care

trebuie să-l dezvolte şcoala este formarea continuă a cadrelor didactice (sursa:chestionar

profesori);

100% din personalul administrativ deţine o calificare corespunzătoare postului ocupat,

prestând servicii de calitate.

2.2.9. Parteneriate şi colaborare

Conform obiectivelor din Planurile manageriale anuale, au fost încheiate acorduri de parteneriat,

după cum urmează:

Parteneriate cu administraţia publică locală se concretizează într-o serie de acţiuni ce au

ca obiect educarea şi formarea tinerilor

Parteneriate cu angajatorii din regiune în vederea efectuării instruirii practice în

domeniile: turism și alimentație publică, industrie textilă și pielărie și fabricarea

produselor din lemn

Parteneriate cu agenţia locală AJOFM şi Centrul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică

în vederea consilierii pentru orientarea profesională, Poliţia de proximitate

Parteneriate cu alte instituţii şi organizaţii: Inspectoratul Şcolar Judeţean, Casa Corpului

Didactic Suceava

Parteneriate sau colaborări cu alte unităţi de învăţământ de acelaşi nivel din ţară şi

străinătate

Parteneriate prin programe şi proiecte naţionale şi europene.

CSEI „Sf. Andrei” Gura Humorului a încheiat şi în acest an acorduri de parteneriat cu agenţi

economici din oraş, în scopul efectuării activităţilor de instruire practică pentru elevii de la şcoala

profesională, agenţi care au ca domeniu de activitate turism şi alimentaţie, confecţii textile,

fabricarea produselor din lemn (anexa 6).

2.2.10. Analiza Swot

PUNCTE TARI

- prestigiul şcolii

- calitatea şi coerenţa procesului

formativ-educativ şi terapeutico-

recuperator

- calitatea pregătirii profesionale a

absolvenţilor

PUNCTE SLABE

- neputinţa unor cadre didactice de a gestiona în

mod constructiv relaţia cu colectivul de elevi

- menţinerea în multe situaţii a stilului de

predare tradiţional , predominant informativ ,şi

fără legătură coerentă cu formarea deprinderilor

practice

43

- gradul ridicat de satisfacţie al părinţilor

- consolidarea culturii organizaţionale

- deschiderea către nou

- percepţia pozitivă a şcolii la nivelul

comunităţii şi în mass-media

- valoarea ridicată a relaţiilor de

parteneriat stabilite cu instituţii de

învăţământ , comunitatea locală,

autorităţi locale şi judeţene , instituţii de

cultură etc.

- performanţa profesională a colectivului

de cad

- baza materială existentă şi perspectiva

de modernizare şi diversificare funcţie

de alocaţiile bugetare viitoare .

- aprecierea părinţilor referitor la

calitatea actului educativ-recuperator

- buna cunoaştere a curricumului specific

de către personalul didactic şi adaptarea

strategiilor de predare – învăţare, raportat

la potenţialul elevilor, la progresul

înregistrat de aceştia

- reluarea lucrarilor la investitia aprobata

prin Hotarare de Guvern şi asigurarea

resursei financiare necesare pentru

modernizarea şcolii

- realizarea anuală a Planului de

şcolarizare propus

- permanenta preocupare şi încurajare a

cadrelor didactice pentru formarea

continuă şi obţinerea gradelor didactice,

masterate, doctorate, etc.

- atmosfera generală de securitate şi

încredere existentă în şcoală, incidenţa

redusă a comportamentelor agresive

verbal/fizic

- reducerea ratei abandonului şcolar.

- continuitatea relaţiilor de parteneriat cu

instituţii similare din Franta, Belgia,

Bulgaria, şi Turcia cât şi extinderea

relaţiilor de parteneriat cu instituţii din

Polonia în cadrul proiectelor Erasmus **

- relaţia fragilă şcoală-familie

- dispersia cabinetelor de terapii

- lipsa spaţiilor de joacă şi a unui spaţiu pentru

terapie psihomotrică adresate elevilor şcolii în

vederea creşterii eficientei activităţilor

terapeutice

- scăderea ratei natalităţii cu impact asupra

efectivelor de elevi nu numai pentru

învăţământul special

- tendinţa unor cadre didactice de a proiecta

viitorul doar pe termen scurt

- dificultăţi în implementarea lucrului în echipă

- rata ridicată a abandonului şcolar favorizată şi

de lipsa de tact pedagogic a unor colegi în relaţia

cu elevul cu dificultate de învăţare

- lipsa de cooperare a asistenţilor sociali de la

multe primării din judeţ

OPORTUNITĂŢI

- experienţa dobândită în domeniul

autismului

- modernizarea continuă a spaţiilor de

școlarizare, cabinetelor şi laboratoarelor.

- creşterea numărului de elevi aflaţi în

abandon şcolar la nivelul judeţului

AMENINŢĂRI

a) externe

- Avalanşa de acte legislative în domeniul

educaţiei, muncii şi protecţiei sociale, sănătate

publică, PSI situaţii de urgenţă, etc.

- Concurenţa dintre unităţile de învăţământ

special dar şi concurenţa cu şcolile profesionale

44

Suceava

- creşterea interesului absolvenţilor de

clasa aVIIIa, pentru învăţământul

profesional

- rezultatele la examenele de certificare a

competenţelor profesionale

- gradul de satisfacţie pozitivă al

părinţilor.

din învățământul de masă

- Migraţia tineretului către locuri de muncă din

UE care nu necesită calificare

- Necunoaşterea problemelor reale cu care se

confruntă învăţământul special de către

specialiştii care promovează acte normative.

b) interne

- tendinţa de a pune în prim plan problemele

personale în detrimentul celor profesionale

lipsa de personal pe anumite sectoare

- Lipsa iniţiativei şi a implicării unor cadre

didactice

- Transferul responsabilităţii generat de anumite

insatisfacţii personale

- Superficialitatea în îndeplinirea unor sarcini.

În concluzie, cel mai puternic mesaj transmis de analiza SWOT este acela că, indiferent de

acţiunile stabilite, procesul de luare a deciziilor ar trebui să includă următoarele elemente:

construiește pe punctele tari;

elimină punctele slabe;

exploatează oportunităţile;

îndepărtează ameninţările

2.2.11. Rezumat al aspectelor principale care necesită dezvoltare

Analizele din prezentul document urmăresc evoluţiile şi tendinţele demografice, ale pieţei

muncii şi economiei judeţene şi locale şi oferta de educaţie şi formare profesională .

Analiza demografică indică o scădere a populaţiei, în mod deosebit pentru grupele tinere de

vârstă, însoţită de îmbătrânirea populaţiei.

Constatările demografice recomandă măsuri pentru raţionalizarea ofertei în raport cu nevoile

de calificare şi acoperirea teritorială, asigurarea accesului la educaţie şi formare profesională cu

accent pe calitatea serviciilor şi varietatea opţiunilor, optimizarea resurselor.

De asemenea, şcolile trebuie să-şi intensifice colaborarea în reţea şi să-şi diversifice oferta

de servicii , în special prin formarea adulţilor, pentru compensarea pierderilor de populaţie

şcolară.

Din analiza mediului economic judeţean se constată diversitatea activităţilor economice,

avansul din ultima perioadă al serviciilor faţă de industrie şi al învăţământului tehnologic (în mod

special a celui profesional) în defavoarea celui teoretic.

Totodata trebuie avut în vedere situaţia economiei în momentul actual moment de criza

economică la nivel internaţional şi mult mai accentuat la nivel naţional.

În aceste condiţii scade motivaţia elevilor pentru a urma un traseu de specializare într -un

domeniu profesional existînd tendinţa de a urma un profil teoreric.

În paralel cu restructurările din industrie care au afectat firmele mari, a crescut numărul şi

personalul disponibilizat din întreprinderile mici şi mijlocii şi sectorul bugetar.

Principalele constatări din analiza pieţei muncii indică o scădere a populaţiei active şi mai

ales a populaţiei ocupate (în mod deosebit în mediul rural şi în cazul femeilor). Rata de activitate

şi rata de ocupare s-au menţinut relativ constante, chiar având tendinţă de creştere în mediul

urban, dar au scăzut semnificativ în rural şi mai mult în cazul femeilor comparativ cu bărbaţi.

Numărul tinerilor şomeri de sex masculin şi din mediul urban este mai mare în judeţul Suceava

45

decât al celor de sex feminin şi din mediul rural. Evoluţia şi structura comparativă pe niveluri de

instruire a populaţiei ocupate şi a şomerilor evidenţiază că şansele de ocupare, respectiv de

evitare a şomajului, cresc odată cu creşterea nivelului de instruire. Nivelul general de educaţie al

populaţiei ocupate din judeţ este mai ridicat decât media pe ţară, dar se constată decalaje

semnificative pe medii rezidenţiale (nivelul de instruire al populaţiei ocupate din mediul rural

fiind mult mai scăzut decât în mediul urban).

Capitolul privind educaţia şi formarea profesională analizează contextul european şi

naţional, precum şi principalii indicatori care definesc contextul educaţional, evoluţia populaţiei

şcolare, cheltuielile/elev, situaţia resurselor umane din învăţământul profesional şi tehnic,

condiţiile de învăţare (baza materială), cheltuielile medii alocate/elev, numărul de elevi care revin

unui profesor, implicaţiile descentralizării funcţionale şi importanţa implicării partenerilor sociali,

gradul de acoperire al serviciilor de orientare şi consiliere, opţiunile elevilor pentru ÎPT, evoluţia

ratelor de cuprindere în educaţie şi de abandon şcolar, ratele de tranziţie pe niveluri educaţionale

etc. O analiză detaliată este dedicată ofertei curente pentru formarea profesională iniţială prin

ÎPT, constatându-se progresul rezultat pe baza exerciţiilor de planificare strategică (PRAI şi

PLAI) anterioare, dar şi unele aspecte care trebuie îmbunătăţite în continuare. Este analizată de

asemenea implicarea şcolilor în formarea adulţilor.

Pe baza acestor concluzii, sunt identificate priorităţi locale cu efecte asupra formării

profesionale.

Aceste priorităţi se referă la:

Îmbunătăţirea calităţii educaţiei şi formării profesionale prin formarea continua a

personalului. Creşterea numărului de cadre didactice care aplică metode activ - participative-

formative (învăţarea centrată pe elev, învăţare centrată pe competenţe, învăţare incluzivă etc).

Adaptarea ofertei educaţionale în funcţie de cerinţa de pe piaţa muncii, perspectiva de

dezvoltare a domeniilor profesionale cuprinse în PAS, PLAI, PRAI, politica strategică

naţională de dezvoltare durabilă, de asigurare a coeziunii economice şi sociale.

Fundamentarea planului de şcolarizare împreună cu partenerii sociali pe baza analizei

de nevoi educaţionale ale elevilor şi intereselor părinţilor acestora, a evaluării evoluţiei

pieţei muncii, în conformitate cu PRAI- PLAI-PAS.

Dezvoltarea educaţiei la cerere - formarea profesională a adulţilor.

Orientarea şi consilierea elevilor privind alegerea viitoarei cariere profesionale.

Dezvoltarea programului de activităţi extracurriculare pentru creşterea gradului de inserţie

socială a tinerilor.

Asigurarea tranziţiei de la şcoală la locul de muncă.

Asigurarea şanselor egale în educaţie şi formarea profesională.

Deschiderea şcolii către comunitate, dezvoltarea colaborării şi parteneriatului în plan intern

şi internaţional.

Consolidarea pieţei educaţionale comune a U.E. prin schimbul de idei şi practici

educaţionale pozitive.

Implementarea şi derularea de proiecte educaţionale, formare profesională, comunitare,

proiecte de finanţare prin fonduri structurale, programe europene, penru elevi și profesori.

Dezvoltarea departamentului de marketing educaţional. Promovarea rezultatelor şi imaginii

şcolii.

Eficientizarea folosirii resurselor materiale, didactice, echipamentelor tehnice şi a resurselor

financiare (dotări atelier, laboratoare, informatizare bibliotecă, mobilier, obţinerea resurselor

extrabugetare din activitatea atelierelor şcoală).

Dezvoltarea managementului la nivelul şcolii în perspectiva asigurării autonomiei

instituţionale şi descentralizării sistemului educaţional.

46

PARTEA a III- a – Proiectarea activității

3.1. Proiectarea activității personalului didactic, didactic auxiliar și nedidactic pentru anul școlar 2020-2021

Prezentul document de proiectare cuprinde un set de sarcini necesar a fi rezolvate pe perioada stării de urgență/alertă, generată de pandemia Sars-

Cov 2 urmând a fi actualizat și completat cu sarcini profesionale specific stării de normalitate școlară/profesională și socială în momentul în care evoluția

stării epidemiologice o va permite.

Nr.

crt.

Activitatea Cine răspunde Termen Parteneriat Obs.

1. Pe toata durata stării de

urgență/alertă, întreg personalul

școlii va respecta cu strictețe

normele de prevenție/ protecție

SARS COV 2

Întreg personalul

școlii

Permanent

2. Pe toată durata stării de

urgentă/alertă se vor asigura

stocurile necesare de materiale /

produse igienico-saniare specifice

Berevoianu L Permanent Cj. Suceava

3. Se va asigura monitorizarea

permanentă a stării de sănătate a

elevilor și personalului în vederea

intervenției rapide în caz de apariție

a unor cazuri cu simtomatologie

specifică SARS COV 2

Cabinetul medical Permanent

4. Se vor îmbunătății condițiile tehnice

de predare online din clasă:

a. Se vor redistribui în clasele de

profesională calculatoarele

disponibilizate ca urmare a

desființării cabinetului TIC de

la etajul II

Ciocoiu Mihail 12.12/2020 CJ SV

47

b. Se vor repartiza în clase 9

calculatoare noi(achiziționate)

5. Funcție de evoluția situației

epidemiologice se vor stabili

scenariile de funcționare a școlii, cu

sarcini conforme fiecarui tip de

scnariu în parte.

-conducerea scolii permanent

6. În vederea Începerii În bune condiții

a anului școlar 2021-2022, se vor

avea în vedere:

- finalizarea lucrărilor la cladire

nouă cu asigurarea dotărilor

necesare și respectarea optimă a

noilor spații(clase, ateliere, cabiete);

- finalizarea lucrărilor la cantina

școlii;

- reparații capitale suprafețe asfaltice

incinta principală a școlii;

- instalare sistem de monitorizare

video exterior (o mai bună

monitorizare a spatiilor exterioare);

- se vor finaliza lucrările de

modernizare a spațiilor (3clase)

Ciocoiu M.

Croitoru L.

Berevoianu L.

Trim.II-2021

Trim III -

2021

Trim III-

2021

Trim III-

2021

Sep.2021

48

3.2. Planul de şcolarizare

3.2.1. Planul de şcolarizare pentru anul şcolar 2020-2021 (realizat) cuprinde:

Primar:

Clasa pregătitoare, deficienţă severă (1 clasă);

Clasa a I-a, deficienţă moderată (1 clasă), deficienţă severă (1 clasă);

Clasa a II-a, deficienţă moderată (1 clasă);

Clasa a III-a deficienţă moderată (2 clase), deficienţă severă (1 clasă).

Clasa a IV-a deficienţă moderată (2 clase), deficienţă severă (2 clase).

Gimnaziu :

Clasa a VI-a, deficienţă moderată (1 clasă), deficienţă severă (1 clasă);

Clasa a VII-a, deficienţă moderată (2 clase), deficienţă severă (1 clasă);

Clasa a VIII-a, deficienţă moderată (2 clase), deficienţă severă (1 clase);

Clasa a IX a, deficienţă severă (1 clasă)

Clasa a X a, deficienţă severă (2 clasă)

Învăţământ profesional, învăţământ de zi:

Profil tehnic, calificările:

o Confecţioner produse textile:

clasa a IX-a (1 clasă);

clasa a X-a (1 clasă);

clasa a XI-a (1 clasă).

Clasa a XII-a (1 clasă).

o Tâmplar universal:

clasa a IX-a (1 clasă);

clasa a X-a (1 clasă);

clasa a XI-a (1 clasă);

Clasa a XI-a (1 clasă).

Profil servicii, calificarea:

o Bucătar:

clasa a IX-a (3 clase);

clasa a X-a (2 clase);

clasa a XI-a (3 clase);

clasa a XII-a (3 clase).

49

3.3.2 . Planul de şcolarizare pentru anul şcolar 2021-2022 (propunere) cuprinde:

Primar:

Clasa pregătitoare, deficienţă severă (1 clasă);

Clasa a I-a, deficienţă severă (1 clasă);

Clasa a II-a, deficienţă moderată (1 clasă), deficienţă severă (1 clasă);

Clasa a III-a, deficienţă moderată (1 clasă), deficienţă severă (1 clasă);

Clasa a IV-a deficienţă moderată (3 clase), deficienţă severă (1 clasă).

Gimnaziu:

Clasa a V-a, deficienţă moderată (2 clase), deficienţă severă (2 clase);

Clasa a VII-a, deficienţă moderată (2 clase), deficienţă severă (1 clasă);

Clasa a VIII-a, deficienţă moderată (2 clase), deficienţă severă (1 clasă);

Clasa a IX a, deficienţă severă (1 clasă).

Clasa a X a, deficienţă severă (1 clasă).

Învăţământ profesional, învăţământ de zi:

Profil tehnic, calificările:

o Confecţioner produse textile:

clasa a IX-a (1 clasă);

clasa a X-a (1 clasă);

clasa a XI-a (1 clasă).

Clasa a XII-a (1 clasă).

o Tâmplar universal:

clasa a IX-a (1 clasă);

clasa a X-a (1 clasă);

clasa a XI-a (1 clasă);

Clasa a XI-a (1 clasă).

Profil servicii, calificarea:

o Bucătar:

clasa a IX-a (2 clase);

clasa a X-a (3 clase);

clasa a XI-a (3 clase);

clasa a XII-a (3 clase).

50

3.3. Finanţarea planului

Finanţare din surse bugetare şi extrabugetare

Finanţare din bugetul C.J. Suceava:

- cheltuieli materiale şi servicii

- cheltuieli de capital

- hrana, cazare internat pentru elevi

- practică ateliere şcolare

- alocații drepturi copii cu CES (cazarmament, rechizite, alocație de hrană pentru elevi

externi)

Finanțare din bugetul de stat:

- cheltuieli de personal

Finanţare ISJ:

- cheltuieli burse elevi

- decontare elevi navetiști

51

PARTEA a IV-a- CONSULTARE, MONITORIZARE ŞI EVALUARE

4.1. Consultare, monitorizare şi evaluare

ACŢIUNI ÎN VEDEREA ELABORĂRII PAS:

1. Stabilirea echipei de lucru şi a responsabilităţilor.

2. Informarea partenerilor sociali în legătură cu procesul de elaborare a PAS

3. Culegerea informaţiilor pentru elaborarea PAS prin: chestionare aplicate elevilor, părinţilor,

profesorilor şcolii, inspectorilor şcolari, agenţilor economici, autorităţilor locale, altor parteneri

interesaţi în formarea profesională; discuţii colective şi individuale cu principalii „actori” implicaţi

în formarea profesională; interpretarea datelor statistice la nivel regional şi local, la nivelul şcolii

Aceste informaţii au fost corelate cu priorităţile identificate la nivel regional şi local prin PRAI şi

PLAI.

4. Colaborarea cu celelalte şcoli TVET din judeţ pentru colectarea şi prelucrarea informaţiilor

în vederea analizei mediului extern.

5. Stabilirea priorităţilor, obiectivelor şi domeniilor care necesită dezvoltare.

6. Prezentarea priorităţilor, obiectivelor şi domeniilor care necesită dezvoltare spre consultare

personalului şcolii, în cadrul Consiliului profesoral şi în cadrul şedinţelor de catedră, elevilor şcolii,

în cadrul Consiliului elevilor, părinţilor, în cadrul întâlnirilor cu părinţii şi partenerilor sociali cu

care şcoala are relaţii de parteneriat.

7. Structurarea sugestiilor formulate în urma consultărilor şi, pe baza acestora, a reformularea

obiectivelor priorităţilor.

8. Elaborarea planurilor operaţionale.

SURSE DE INFORMAŢII:

Documente de proiectare a activităţii şcolii (documente ale catedrelor, comisiei diriginţilor,

Consiliului elevilor, Consiliului reprezentativ al părinţilor, documente care atestă parteneriatele

şcolii, oferta de şcolarizare)

Documente de analiză a activităţii şcolii (rapoarte ale catedrelor, rapoarte ale Consiliului de

Administraţie, rapoarte ale echipei manageriale, rapoarte ale celorlalte compartimente ale şcolii –

secretariat, administraţie, contabilitate, bibliotecă)

Documente de prezentare şi promovare a şcolii

Site-uri de prezentare a judeţului Suceava

PRAI Nord - Est

PLAI Suceava

Anuarul Statistic al judeţului Suceava -2006 cap 8, pag 97

Agenda Locală 21 Gura Humorului

Date statistice - AJOFM Gura Humorului

Chestionare, discuţii, interviuri

Rapoarte scrise ale ISJ şi MEN întocmite în urma inspecţiilor efectuate în şcoală.

MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA

.

Implementarea PAS - ului va fi realizată de către întregul personal al şcolii.

Procesul de monitorizare şi evaluare va fi asigurat de echipa de elaborare a PAS prin:

întâlniri şi şedinţe de lucru lunare pentru informare, feed-back, actualizare;

prezentarea de rapoarte semestriale în cadrul Consiliului profesoral şi al Consiliului de

Administraţie;

Corectare periodică şi actualizare.

52

4.2. Programul activităţii de diseminare, monitorizare şi evaluare

Tipul activităţii

Responsabilităţi Frecvenţa

acţiunilor Datele întâlnirilor

Prezentarea PAS - ului în

Consiliul Profesoral

Director Ciocoiu Mihail anual Decembrie 2020

Prezentarea PAS - ului în

Consiliul de Administraţie,

Comitetul de părinţi, agenţi

economici, mass-media

Director Ciocoiu Mihail

anual Decembrie 2020

Realizarea unui panou

informativ cu planurile de

acţiune din PAS

Prof. Bejinaru Andreea

Elisabeta

Prof. Sabin Rybanna

anual Decembrie 2020

Întocmirea seturilor de date

care să sprijine

monitorizarea ţintelor

Dir. adj. Cojoleancă

Bogdan

lunar -

Monitorizarea periodică a

implementării acţiunilor

individuale

Director Ciocoiu Mihail

Dir. adj. Cojoleancă

Bogdan

trimestrial Ianuarie 2021

Septembrie 2021

Urmărirea progresului în

atingerea ţintelor

Director Ciocoiu Mihail

Dir. adj. Cojoleancă

Bogdan

anual Iulie 2021

Stabilirea impactului

asupra comunităţii

Cons. ed. Poclitaru

Narcisa Cătălina

Prof. Chichifoi Mariana

anual Septembrie 2021

Evaluarea progresului în

atingerea ţintelor.

Actualizarea acţiunilor din

PAS în vederea realizării

obiectivelor propuse.

Director Ciocoiu Mihail

Dir. adj. Cojoleancă

Bogdan

Consilier ed. Poclitaru

Narcisa Cătălina

anual Iulie 2021

53

GLOSAR

TVET – Învăţământ profesional şi tehnic

SAM – Şcoala de Arte şi Meserii

MEN – Ministerul Educaţiei Naționale

AEL – Programul Asistent Educaţional pentru Liceu

PRAI – Planul Regional de Acţiune pentru Învăţământul profesional şi tehnic

PLAI - Planul Local de Acţiune pentru Învăţământul profesional şi tehnic

AJOFM – Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă

ISJ – Inspectoratul Şcolar Judeţean

CLDPS – Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social pentru Formarea

Profesională

CCD – Casa Corpului Didactic

CJAPP – Centrul Judeţean de Asistenţă Psiho - Pedagogică

ONG – Organizaţie Nonguvernamentală

SWOT – Strengths (Puncte tari), Weaknesses (Puncte slabe), Opportunities (Oportunităţi),

Treats (Ameninţări)

SPP – Standarde de Pregătire Profesională

ITC – Tehnologii Informaţionale şi Comunicaţionale

ADR – Agenţia de Dezvoltare Regională

PF – Persoană fizică

SNC – Societate în nume colectiv

SCA – Societate în comandită pe acţiuni

AF – asociaţie familială

RA – regim autonom

SRL – societate cu răspundere limitată

SA – societate pe acţiuni

CJRAE – Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională

ECHIPA DE ELABORARE A PAS – ULUI

1. Director, prof. CIOCOIU MIHAIL

2. Director adjunct, prof. COJLEANCĂ BOGDAN

3. Responsabil CPPE, prof. POCLITARU NARCISA CĂTĂLINA

4. Prof. CHICHIFOI MARIANA

5. Prof. SABIN RYBANNA

7. Prof. BEJINARIU ANDREEA ELISABETA

8. Informatician BĂIEȘ ALINA

54

Anexa 1. Date statistice privind numărul total de elevi înscrişi pe nivele de învăţământ sexe, medii

de rezidenţa

Total, nivele de

învăţământ,

sexe,medii de

rezidenţă

Anul şcolar

2009

2010

2010

2011

2011

2012

2012

2013

2013

2014

2014

2015

2015

2016

2016

2017

2017

2018

2018

2019

2019

2020

Total populaţieşcolară,

din care:

610 604 550 540 524 499 461 445 444 420 414

-pe

sexe

masculin 359 374 348 345 345 339 314 300 297 281 279

Feminin

251 230 202 195 179 160 147 145 147 139 135

-după

mediul de

rezidenţă

al elevilor

din

localitatea

unde este

situată

şcoala

109 119 121 125 92 88 115 112 123 115 122

Total din

alte

localităţi

501 485 429 415 432 411 346 333 321 305 292

Total din

urban

50 32 68 38 142 65 72 55 162 163 154

Total din

rural

451 453 361 377 290 346 274 278 282 257 260

Total în învăţământul

primar, din care:

101 105 94 88 79 73 68 65 73 69 72

-pe sexe masculin 66 68 62 59 56 58 45 42 45 46 49

feminin

35 37 32 29 23 15 23 23 28 23 23

-după

mediul de

rezidenţăal

elevilor

din

localitatea

unde este

situată

şcoala

16 17 34 14 15 17 19 16 29 27 27

Total din

alte

localităţi

85 88 60 74 64 56 49 49 44 42 45

Total din

urban

6 7 17 10 24 13 26 25 42 39 33

Total din

rural

79 81 43 64 40 43 23 40 31 30 39

Total în învăţământul

gimnazial, din care:

151 168 168 164 164 162 156 136 118 113 102

-pe sexe masculin 85 101 100 106 107 110 107 96 89 87 75

feminin

66 67 68 58 57 52 49 40 29 26 27

-după

mediul de

rezidenţă

al elevilor

din

localitatea

unde este

situată

23 24 44 63 36 47 53 46 51 39 38

55

şcoala

Total din

alte

localităţi

128 134 124 101 128 115 103 90 67 74 64

Total din

urban

6 6 11 12 56 21 20 20 67 63 48

Total din

rural

122 138 113 189 72 94 83 70 51 50 54

Total liceu tehnologic

ruta directă, din care:

92 172 213 240 225 135 54 - - - -

-pe sexe masculin 53 112 139 160 139 88 37 - - - -

feminin

39 60 74 80 86 47 17 - - - -

-după

mediul de

rezidenţă

al elevilor

din

localitatea

unde este

situată

şcoala

18 32 25 40 34 14 9 - - - -

Total din

alte

localităţi

74 140 188 232 191 121 45 - - - -

Total din

urban

8 17 30 15 56 20 7 - - - -

Total din

rural

66 123 158 185 135 101 38 - - - -

Total în cl. IX - XII

SAM, din care:

222 134 53 - - - - - - - -

-pe sexe masculin 128 82 31 - - - - - - - -

feminin

94 52 22 - - - - - - - -

-după

mediul de

rezidenţă

al elevilor

din

localitatea

unde este

situată

şcoala

41 26 11 - - - - - - - -

Totaş din

alte

localităţi

181 108 42 - - - - - - - -

Total din

urban

26 11 5 - - - - - - - -

Total din

rural

155 97 37 - - - - - - - -

Total în învățământul

profesional, din care:

- - - - - 73 127 196 253 238 240

-pe sexe masculin - - - - - 49 89 131 163 148 155

feminin

- - - - - 24 38 65 90 90 85

-după

mediul de

din

localitatea

- - - - - 9 26 42 43 49 57

56

rezidenţă

al elevilor

unde este

situată

şcoala

Total din

alte

localităţi

- - - - - 64 101 154 210 189 183

Total din

urban

- - - - - 5 12 25 53 61 74

Total din

rural

- - - - - 59 89 129 200 177 166

Total în anul de

completare, din care:

44 25 22 - - - - - - - -

-pe sexe masculin 27 11 16 - - - - - - - -

feminin

17 14 6 - - - - - - - -

-după

mediul de

rezidenţăal

elevilor

din

localitatea

unde este

situată

şcoala

11 11 7 - - - - - - - -

Total din

alte

localităţi

33 14 15 - - - - - - - -

Total din

urban

4 - 5 - - - - - - - -

Total din

rural

29 14 10 - - - - - - - -

Total stagii de

pregătire practică, din

care:

- - - 48 56 56 56 48 - - -

-pe sexe masculin - - - 20 43 34 36 31 - - -

feminin

- - - 28 13 22 20 17 - - -

-după

mediul de

rezidenţă

al elevilor

din

localitatea

unde este

situată

şcoala

- - - 8 7 1 8 8 - - -

Total din

alte

localităţi

- - - 40 49 55 48 40 - - -

Total din

urban

- - - 1 6 6 7 1 - - -

Total din

rural

- - - 39 43 49 41 39 - - -

57

Anexa 2. Rata de promovare în învăţământul primar, gimnazial, liceal, SAM şi profesional

Rata

promov

Sexe Mediu Rezid.

Fete Băieţi Urban Rural

AN ŞCOLAR 2009-2010 Primar 97% 95% 99% 100% 94%

Gimnazial 96% 94% 98% 93% 99%

AN ŞCOLAR 2010-2011 Primar 96% 95% 97% 99% 93%

Gimnazial 95% 93% 97% 98% 92%

AN ŞCOLAR 2011-2012 Primar 97% 95% 99% 100% 94%

Gimnazial 98% 100% 96% 97% 99%

AN ŞCOLAR 2012-2013 Primar 97% 95% 99% 100% 94%

Gimnazial 96% 94% 98% 93% 99%

AN ŞCOLAR 2013-2014 Primar 100% 100% 100% 100% 100%

Gimnazial 98,8% 100% 98,19% 100% 98,19%

AN ŞCOLAR 2014-2015 Primar 100% 100% 100% 100% 100%

Gimnazial 98,78% 100% 98,18% 95,2% 98,93%

AN ŞCOLAR 2015-2016 Primar 100% 100% 100% 100% 100%

Gimnazial 98,74% 98% 99,08% 97,33% 100%

AN ŞCOLAR 2016-2017 Primar 100% 100% 100% 100% 100%

Gimnazial 95,68% 92,68% 96,66% 95,52% 95,83%

AN ȘCOLAR 2017-2018 Primar 95,89% 93,10% 97,73% 94,54% 100%

Gimnazial 91,34% 93,33% 90,72% 91,89% 90,57%

AN ŞCOLAR 2018-2019 Primar 100% 100% 100% 100% 100%

Gimnazial 97,43% 96,08% 98,89% 98,41% 100%

AN ŞCOLAR 2019-2020 Primar 97,44% 95,83% 98,15% 93,94% 100%

Gimnazial 94,78% 88,24% 97,53% 93,8% 94,44%

Rata promov Sexe Mediu Rezid.

Fete Băieţi Urban Rural

AN

ŞC

OL

AR

2009

-2010

S.A

.M.

Mecanică 98,2% 98,2% 97,4% 99,0%

Turism şialimentaţie 98,4% 97,6% 98,4% 97,5% 99,3%

Fabricarea produselor din

lemn

98,4% 99,2% 97,0% 99,8%

Industrie textilă şi pielărie 99,2% 98,7% 99,7% 99,1% 99,3%

Lic

eu-c

iclu

l

infe

rior

Mecanică 98,5% 98,5% 97,2% 99,8%

Turism şialimentaţie 98,5% 97,05% 99,25% 97,2% 99,8%

Fabricarea produselor din

lemn

98,7% 98,7% 100% 97,4%

Industrie textilă şi pielărie 98,2% 97,0% 99,4% 97,4% 99,0%

A.C

.

Turism şialimentaţie 98,8% 97,2% 99,4% 97,4% 99,8%

Fabricarea produselor din

lemn

98,4% 98,4% 97,5% 99,3%

Industrie textilă şi pielărie 98,4% 97,6% 99,2% 97,0% 99,8%

AN

ŞC

OL

AR

2010

-2011

S.A

.M.

Mecanică 98,5% 98,5% 97,2% 99,8%

Turism şialimentaţie 98,5% 97,05% 99,25% 97,2% 99,8%

Fabricarea produselor din

lemn

98,7% 98,7% 100% 97,4%

Industrie textilă şi pielărie 98,2% 97,0% 99,4% 97,4% 99,0%

L i c e u - c i c l u l i n f e r i o r Mecanică 98,4% 98,4% 97,0% 99,8%

58

Turism şialimentaţie 98,8% 97,2% 99,4% 97,4% 99,8%

Fabricarea produselor din

lemn

98,4% 98,4% 97,5% 99,3%

Industrie textilă şi pielărie 98,4% 97,6% 99,2% 97,0% 99,8% A

.C. Turism şialimentaţie 99,2% 98,7% 99,7% 99,1% 99,3%

Industrie textilă şi pielărie 98,5% 97,05% 99,25% 97,2% 99,8%

2011-2

012

S.A

.M.

Mecanică 98,5% 98,5% 97,2% 99,8%

Turism şialimentaţie 98,5% 97,05% 99,25% 97,2% 99,8%

Fabricarea produselor din

lemn

98,7% 98,7% 100% 97,4%

Industrie textilă şi pielărie 98,2% 97,0% 99,4% 97,4% 99,0%

Lic

eu-c

iclu

l

infe

rior

Mecanică 98,8% 98,8% 97,4% 99,8%

Turism şialimentaţie 98,4% 97,3% 99,5% 97,5% 99,3%

Fabricarea produselor din

lemn

98,4% 98,4% 97,0% 99,8%

Industrie textilă şi pielărie 98,5% 97,05% 99,25% 97,2% 99,8%

A.

C. Turism şialimentaţie 98,5% 97,05% 99,25% 97,2% 99,8%

Mecanică 98,7% 98,7% 100% 97,4%

AN

ŞC

OL

AR

2012-2

013

Lic

eu-c

iclu

l

infe

rior

Mecanică 98,8% 98,8% 97,4% 99,8%

Turism şialimentaţie 98,4% 97,3% 99,5% 97,5% 99,3%

Fabricarea produselor din

lemn

98,4% 98,4% 97,0% 99,8%

Industrie textilă şi pielărie 98,5% 97,05% 99,25% 97,2% 99,8%

Sat

gii

pra

ctic

a

Mecanică 98,2% 98,2% 97,4% 99,0%

Turism şialimentaţie 98,8% 97,2% 99,4% 97,4% 99,8%

Fabricarea produselor din

lemn

98,4% 98,4% 97,5% 99,3%

Industrie textilă şi pielărie 98,4% 97,6% 99,2% 97,0% 99,8%

AN

ŞC

OL

AR

2013

-2014

Lic

eu-c

iclu

l

infe

rior

Mecanică 100% 100% 100% 100%

Turism şialimentaţie 100% 100% 100% 100% 100%

Fabricarea produselor din

lemn

100% 100% 100% 100%

Industrie textilă şi pielărie 100% 100% 100% 100% 100%

Sat

gii

pra

ctic

a

Mecanică 99,2% 99,2% 97,4% 99,0%

Turism şialimentaţie 100% 100% 100% 100% 100%

Fabricarea produselor din

lemn

100% 100% 100% 100%

Industrie textilă şi pielărie 100% 100% 100% 100% 100%

AN

ȘC

OL

AR

2014

-2015

Șc.

Pro

f. Turism şialimentaţie 89,2% 80% 95,5% 80% 87.5%

Fabricarea produselor din

lemn

80% - 80% - 80%

Industrie textilă şi pielărie 87,5% 77,8% 100% 100% 80%

Lic

eu-c

iclu

l

infe

rior

Mecanică 90,9% - 90,9% 100% 87,5%

Turism şialimentaţie 94,4% 95,8% 93,3% 91,7% 92,8%

Fabricarea produselor din

lemn

95,8% - 95,8% 80% 94,7%

Industrie textilă şi pielărie 84,8% 83,3% 86,6% 100% 80%

Sat

gii

pra

cti

ca Mecanică 100% - 100% 100% 100%

Turism şialimentaţie 100% 100% 100% 100% 100%

Fabricarea produselor din 100% - 100% 100% 100%

59

lemn

Industrie textilă şi pielărie 100% 100% 100% 100% 100% A

N Ș

CO

LA

R 2

015

-2016

Șc.

Pro

f. Turism şialimentaţie 96,8% 94,44% 97,75% 100% 95,5%

Industrie textilă şi pielărie 96,8% 94,44% 97,75% 97,36% 96,62%

Fabricarea produselor din

lemn

97,6% - 97,6% 97,36% 97,75% L

iceu

-

cicl

ul

infe

rior Turism şialimentaţie 100% 100% 100% 100% 100%

Industrie textilă şi pielărie 96% 100% 93,93 100% 94,73%

Fabricarea produselor din

lemn

100% - 100% 100% 100%

Sat

gii

pra

ctic

a

Mecanică 100% - 100% 100% 100%

Turism şialimentaţie 100% 100% 100% 100% 100%

Industrie textilă şi pielărie 100% 100% 100% 100% 100%

Fabricarea produselor din

lemn

100% - 100% 100% 100%

2016-2

017

Șc.

Pro

f. Turism şialimentaţie 93,81% 97,02% 92,54% 94,73% 93,33%

Industrie textilă şi pielărie 97,62% 100% 95,24% 100% 96,43%

Fabricarea produselor din

lemn

87,80% - 87,80% 65% 96.29%

Sat

gii

pra

ctic

a

Turism şialimentaţie 100% 100% 100% 100% 100%

Industrie textilă şi pielărie 100% 100% 100% 100% 100%

Fabricarea produselor din

lemn

100% - 100% 100% 100%

2017

-

3018

Șc.

Pro

f. Turism şialimentaţie 90,15% 87,93% 91,89% 84,21% 92,48%

Industrie textilă şi pielărie 94,55% 100% 89,65% 95,45% 94,44%

Fabricarea produselor din

lemn

92,15% - 92,15% 100% 90,24%

2018-

2019

Șc.

Pro

f. Turism şialimentaţie 92,97% 94,62% 91,66% 100% 92,24%

Industrie textilă şi pielărie 94,54% 90% 88% 95,45% 96,87%

Fabricarea produselor din

lemn

87,75 - 87,75 90,48% 86,20%

2019-

2020

Șc.

Pro

f. Turism şialimentaţie 93,80% 92,86% 94,52% 95,65% 93,40%

Industrie textilă şi pielărie 92,16% 88,89% 95,83% 96,97% 83,33%

Fabricarea produselor din

lemn

86% - 86% 90,91% 82,14%

60

Anexa 3 . Rata de succes la examenele de certificare a competenţelor profesionale pe filiere,

profile, domenii, sexe, medii de rezidenţă

ELEVI PARTICIPANŢI LA EXAMEN

Rata succes Sexe Mediu Rezid.

Fete Băieţi Urban Rural

AN

ŞC

OL

AR

2009

-2010

S.A

.M

Mecanică 100% - 6 1 5

Turism şialimentaţie 100% 10 5 3 12

Fabricarea produselor din lemn 100% 15 - 9 6

Industrie textilă şi pielărie 100% 15 4 4 10

An c

om

pl.

Turism şialimentaţie 100% 4 5 4 5

Fabricarea produselor din lemn 100% - 13 3 10

Industrie textilă şi pielărie 100% 7 2 5 4

AN

ŞC

OL

AR

2010-2

011

S.A

.M

Mecanică 100% - 7 - 7

Turism şialimentaţie 100% 18 7 6 19

Fabricarea produselor din lemn 100% - 14 2 12

Industrie textilă şi pielărie 100% 10 5 4 11

An

com

pl.

Turism şialimentaţie 100% 6 3 2 7

Industrie textilă şi pielărie 100%

6 1 1 6

AN

ŞC

OL

AR

2011-2

012

S.A

.M

Mecanică 100%

- 11 1 10

Turism şialimentaţie 100%

16 5 3 18

Fabricarea produselor din lemn 100%

- 9 1 8

Industrie textilă şi pielărie 100%

5 4 1 8

An c

om

pl.

Mecanică 100%

- 9 1 8

Turism şialimentaţie 100%

- 9 2 7

AN

ŞC

OL

AR

2012-2

013

Sta

gii

de

pre

găt

ire

pra

ctic

ă

Mecanică 100%

- 11 1 10

Turism şialimentaţie 100%

16 5 3 18

Fabricarea produselor din lemn 100%

- 9 1 8

Industrie textilă şi pielărie

100%

5 4 1 8

61

AN

ŞC

OL

AR

2013-2

014

Sta

gii

de

pre

găt

ire

pra

ctic

ă

Mecanică

100%

- 12 1 11

Turism şialimentaţie 100%

12 7 4 15

Fabricarea produselor din lemn 100%

- 11 3 8

Industrie textilă şi pielărie 100% 5 2 0 7

AN

ŞC

OL

AR

2014

-2015

Sta

gii

de

pre

găt

ire

pra

ctic

ă

Mecanică 94,7% - 15 1 14

Turism şialimentaţie 100% 14 6 2 18

Fabricarea produselor din lemn 100% - 8 3 5

Industrie textilă şi pielărie 100% 8 - 1 7

AN

ŞC

OL

AR

201

5-2

016

Sta

gii

de

pre

găt

ire

pra

ctic

ă

Mecanică 100% - 9 3 6

Turism şialimentaţie 100% 7 11 4 14

Fabricarea produselor din lemn 100% - 6 1 5

Industrie textilă şi pielărie 100% 7 5 5 7

AN

ŞC

OL

AR

2016

-2017

Sta

gii

de

pre

găt

ire

pra

ctic

ă Turism şialimentaţie 100% 10 14 5 19

Fabricarea produselor din lemn 100% - 9 3 6

Industrie textilă şi pielărie 100% 6 3 2 7

AN

ŞC

OL

AR

2017-2

018

Șco

ala

pro

fesi

onal

ă

Turism şialimentaţie 100% 5 17 3 19

Industrie textilă şi pielărie 100% 4 2 4 2

Fabricarea produselor din lemn 100% - 9 1 8

AN

ŞC

OL

AR

2018-2

019

Șco

ala

pro

fesi

onal

ă

Turism şialimentaţie 100% 10 12 4 18

Industrie textilă şi pielărie 100% 2 4 4 2

Fabricarea produselor din lemn 100% 9 2 7

AN

ŞC

OL

AR

2019-2

020

Șco

ala

pro

fesi

onal

ă

Turism şialimentaţie 100% 12 13 4 21

Industrie textilă şi pielărie 100% 7 5 5 7

Fabricarea produselor din lemn 100% - 11 5 6

62

Anexa 4. Rata abandonului şcolar în învăţământul primar, gimnazial, liceal, profesional şi SAM

Rata

abandon

Sexe Mediu Rezid.

Fete Băieţi Urban Rural

AN ŞCOLAR 2009-2010 Primar 3% 5% 1% 0% 6%

Gimnazial 4% 6% 2% 7% 1%

AN ŞCOLAR 2010-2011 Primar 4% 5% 3% 1% 3%

Gimnazial 5% 7% 3% 2% 8%

AN ŞCOLAR 2011-2012 Primar 3% 5% 1% 0% 6%

Gimnazial 2% 0% 4% 3% 1%

AN ŞCOLAR 2012-2013 Primar 3% 5% 1% 0% 6%

Gimnazial 2% 0% 4% 3% 1%

AN ŞCOLAR 2013-2014 Primar 4% 5% 3% 1% 3%

Gimnazial 5% 7% 3% 2% 8%

AN ŞCOLAR 2014-2015 Primar 1,4% 0 1,4% 0 2,3%

Gimnazial 2,4% 3,7% 1,7% 1,4% 3,4%

AN ŞCOLAR 2015-2016 Primar 1,47% 0 2,27% 3,84% 0

Gimnazial 0 0 0 0 0

AN ŞCOLAR 2016-2017 Primar 0,02% 0 0,02% 0,02% 0

Gimnazial 0 0 0 0 0

AN ŞCOLAR 2017-2018 Primar 0,02 0,01 0,01 0,02 0

Gimnazial 0 0 0 0 0

AN ȘCOLAR 2018-2019 Primar 0 0 0 0 0

Gimnazial 0 0 0 0 0

AN ȘCOLAR 2019-2020 Primar 0 0 0 0 0

Gimnazial 0 0 0 0 0

Rata

abandon

Sexe Mediu Rezid.

Fete Băieţi Urban Rural

AN

ŞC

OL

AR

2009

-2010

S.A

.M.

Mecanică 1,6% - 1,6% 2,5% 0,7%

Turism şialimentaţie 1,6% 2,4% 0,8% 3% 0,2%

Fabricarea produselor din

lemn 0,8% - 0,8% 0,9% 0,7%

Industrie textilă şi pielărie 1,5% 2,95% 0,75% 2,8% 0,2%

Lic

eu-c

iclu

l

infe

rior

Mecanică 1,5% 2,95% 0,75% 2,8% 0,2%

Turism şialimentaţie 1,3% 2,5% 0,1% 0% 2,6%

Fabricarea produselor din

lemn 1,8% - 1,8% 2,6% 1%

Industrie textilă şi pielărie 1,2% 2,8% 0,6% 2,6% 0,2%

A.C

.

Turism şialimentaţie 1,6% 2,7% 0,5% 2,5% 0,7%

Fabricarea produselor din

lemn 1,6% - 1,6% 3% 0,2%

Industrie textilă şi pielărie 1,6% 2,4% 0,8% 3% 0,2%

AN

ŞC

OL

AR

2010

-

2011

S.A

.

M.

Mecanică 1,5% - 1,5% 2,8% 0,2%

Turism şialimentaţie 1,3% 2,5% 0,1% 0% 2,6%

Fabricarea produselor din 1,8% - 1,8% 2,6% 1%

63

lemn

Industrie textilă şi pielărie 1,2% 2,8% 0,6% 2,6% 0,2%

Lic

eu-c

iclu

l

infe

rior

Mecanică 1,6% - 1,6% 3% 0,2%

Turism şialimentaţie 1,2% 2,8% 0,6% 2,6% 0,2%

Fabricarea produselor din

lemn 1,6% - 1,6% 2,5% 0,3%

Industrie textilă şi pielărie 1,6% 2,4% 0,8% 3% 0,2%

A.

C. Turism şialimentaţie 1,3% - 1,3% 0% 2,6%

Industrie textilă şi pielărie 1,5% 2,95% 0,75% 2,8% 0,2%

AN

ŞC

OL

AR

2011

-2012

S.A

.M.

Mecanică 1,5% - 1,5% 2,8% 0,2%

Turism şialimentaţie 1,3% 2,5% 0,1% 0% 2,6%

Fabricarea produselor din

lemn 1,8% - 1,8% 2,6% 1%

Industrie textilă şi pielărie 1,2% 2,8% 0,6% 2,6% 0,2%

Lic

eu-c

iclu

l

infe

rior

Mecanică 1,6% - 1,6% 2,5% 0,7%

Turism şialimentaţie 1,6% 2,4% 0,8% 3% 0,2%

Fabricarea produselor din

lemn 1,6% - 1,6% 3% 0,2%

Industrie textilă şi pielărie 1,5% 2,95% 0,75% 2,8% 0,2%

A.

C. Turism şialimentaţie 1,3% - 1,3% 0% 2,6%

Mecanică 1,8% 3% 0,6% 2,6% 1%

AN

ŞC

OL

AR

2012

-2013

Lic

eu-c

iclu

l

infe

rior

Mecanică 1,6% - 1,6% 2,5% 0,7%

Turism şialimentaţie 1,6% 2,4% 0,8% 3% 0,2%

Fabricarea produselor din

lemn 1,6% - 1,6% 3% 0,2%

Industrie textilă şi pielărie 1,5% 2,95% 0,75% 2,8% 0,2%

Sat

gii

pra

ctic

a

Mecanică 1,6% - 1,6% 2,5% 0,7%

Turism şialimentaţie 1,6% 2,4% 0,8% 3% 0,2%

Fabricarea produselor din

lemn 1,6% - 1,6% 3% 0,2%

Industrie textilă şi pielărie 1,5% 2,95% 0,75% 2,8% 0,2%

AN

ŞC

OL

AR

2013

-2014

Lic

eu-c

iclu

l

infe

rior

Mecanică 1,6% - 1,6% 2,5% 0,7%

Turism şialimentaţie 1,6% 2,4% 0,8% 3% 0,2%

Fabricarea produselor din

lemn 1,6% - 1,6% 3% 0,2%

Industrie textilă şi pielărie 1,5% 2,95% 0,75% 2,8% 0,2%

Sat

gii

pra

ctic

a

Mecanică 1,3% - 1,3% 0% 2,6%

Turism şialimentaţie 1,6% 2,7% 0,5% 2,5% 0,7%

Fabricarea produselor din

lemn 0,8% - 0,8% 0,9% 0,7%

Industrie textilă şi pielărie 1,6% - 1,6% 1,6% -

AN

ȘC

OL

AR

2014

-2015

Șc.

Pro

f. Turism şialimentaţie 2,4% - 2,4% 0,8% 1,6%

Fabricarea produselor din

lemn 1,6% - 1,6% 0,8% 0,8%

Industrie textilă şi pielărie 2,4% - 2,4% - 2,4%

Lic

eu-c

iclu

l

infe

rior

Mecanică 3,2% 3,2% - - 3,2%

Turism şialimentaţie 0 0 0 0 0

Fabricarea produselor din

lemn 0 0 0 0 0

Industrie textilă şi pielărie 1,3% 0 1,3% 1,3% 0

S a t g i i p r a c t i c a Mecanică 5,7% - 5,7% - 5,7%

64

Turism şialimentaţie 0 0 0 0 0

Fabricarea produselor din

lemn 1,9% - 1,9% - 1,9%

Industrie textilă şi pielărie 0 0 0 0 0

AN

ȘC

OL

AR

2015

-2016

Șc.

Pro

f. Turism şialimentaţie 7,4 5,88% 10,71% 11,53% 4,34%

Industrie textilă şi pielărie 1,85 - 1,85 3,84 0

Fabricarea produselor din

lemn 0 0 0 0 0

Lic

eu-

cicl

ul

infe

rior Turism şialimentaţie 1,38% 3,57% 0 8,33% 0

Industrie textilă şi pielărie 3,44% - 3,44% 0 5%

Fabricarea produselor din

lemn 3,84% 0 6,25 6,66% 0

Sat

gii

pra

ctic

a

Mecanică 0 - 0 0 0

Turism şialimentaţie 3,57% 0 5,55% 0 4,87%

Industrie textilă şi pielărie 3,57% - 5,55% 0 4,87%

Fabricarea produselor din

lemn 3,57% 5% 2,77% 0 4,87%

2016-2

017

Șc.

Pro

f. Turism şialimentaţie 0 0 0 0 0

Industrie textilă şi pielărie 0,06% - 0,06% 0 0,06%

Fabricarea produselor din

lemn

0,02% 0,02% 0 0 0,02%

Sat

gii

pra

ctic

a

Turism şialimentaţie 0 0 0 0 0

Industrie textilă şi pielărie 0,07% - 0,07% 0 0,07%

Fabricarea produselor din

lemn

0 0 0 0 0

2017-

2018

Șc.

Pro

f. Turism şialimentaţie 0,04 0,03 0,08 0,01 0,04

Industrie textilă şi pielărie 0,01 0,02 0,01 0 0,01

Fabricarea produselor din

lemn

0,01 0 0,02 0 0,01

2018-

2019

Șc.

Pro

f. Turism şialimentaţie 1,66 1,19 0,47 0 1,66

Industrie textilă şi pielărie 0 0 0 0 0

Fabricarea produselor din

lemn

0,24 0 0,24 0,24 0

2019-

2020

Șc.

Pro

f. Turism şialimentaţie 0 0 0 0 0

Industrie textilă şi pielărie 0 0 0 0 0

Fabricarea produselor din

lemn

0 0 0 0 0

65

Anexa 5. Rezultatele obţinute la concursuri şcolare în anul şcolar 2019- 2020

A. Disciplina/

B. Concursul

Număr de

participanţi

Numărpremii Total

premii Premiul I Premiul II Premiul

III

Menţiuni PS

Festivalul Internațional

Bucurie și Zâmbet ,,S-

cool show”, ediția a III-

a,

Cracovia-Polonia

2 2 - - - - 2

-Concursul național

,,Crucea în imaginația

copiilor,, ediția a IX-a,

proiect înscris în

CAERI 2020, poz.

1219,

-perioada 1 februarie-

30 mai 2020

-2 elevi cu

DMS și autism

Mențiune

1.Elevul

MIHAL

EA

IULIAN

–

VASILE,

clasa a

III-aBs

2.Elevul

CHIRIA

C

KEVIN –

clasa a

III-aBs

2 diplome -

05 martie

2020

66

Anexa 6. Activităţile extraşcolare an şcolar 2019- 2020

Nr.

crt.

Denumirea

activității

Tipul de

educație în care

se încadrează

activitatea

/proiectul

Termen

Coordonatori Invitați/

Parteneri

1. Let`s do it Educație pentru

mediu

23.09.2019 Tofan, Iordache Primăria orașului

Gura Humorului

2. Ziua Europeană a

Limbilor

Interculturalitate 26.09.2019 Cojoleancă R.,

Hodoroabă V.,

Țilică L., Sîrbu

L., Vacaru C.

-

3. Crosul toamnei Educație

sportivă

30.09.2018 Poclitaru C.,

Mihăilă D.

Colegiul Al. cel Bun

Gura Humorului

4. Ziua Mondială a

Educației

Evenimente

internaționale

4(5).10.2019 Codrean E.,

Hodoroabă V.,

Hrițcu A.,

Blanaru P.,

-

5 Carnavalul

Toamnei

Educație

cultural artistică

24.10.2019 Simeria M.,

Bejinariu, Luca

L., Huțanu L.,

Baciu E.,

Mireuță, Buliga,

Pădureț, Țebrean

, Vacaru, Ruscan,

Buburuzan,

Novac, Horga,

Hojbotă, Flutur,

Stoleru,

Absolvenți ai CSEI

Sf. Andrei

6 Carnavalul

Toamnei

Educație

cultural artistică

28.10.2019 Nicoraș Donisan

Coca

-

7. Ziua VERDE Educație pentru

mediu

29.10.2019 Tofan, Iordache,

Simeria, Luca,

Bejinariu,

Huțanu, Baciu,

Mireuță

CCDG

Primăria Gura

Humorului

8. Plimbare cu

trenulețul vacanței

Educație pentru

timp liber

Octombrie

2019

Nicoraș Donisan

Coca

-

9. Educația pentru

viață contează

Educație rutieră 5-9

Noiembrie

Țilică, Zbîrcea

Breabăn,

Detașamentul de

Jandarmi Gura

Humorului

10. Campania 19 zile

împotriva violenței

Educație privind

- prevenirea

violenţei şi

abuzului asupra

copilului prin

muncă a copiilor

1-19.11.

2019

Istrate

Poclitaru

Sabin

Mihăilă

Simeria

Chichifoi

Ruscan

Horvat

Primăria G.H.

DGASPC

CJRAE

Colegiul Al cel Bun

Scolile Nr.1,2,3 G.H.

67

11 Adolescență fără

violență

Educație privind

- prevenirea

violenţei şi

abuzului asupra

copilului

Noiembrie

2019

Culidiuc M.,

Simeria M.,

Chichifoi M.,

Dabija D.

Școala nr. 2. Gura

Humorului;

Direcția de Asistență

Socială Gura

Humorului;

12 Ziua Internațională

a toleranței

Educație civică 16.11.2019 Leonti Maxinaș

Oana

Dascălu Neonila

-

13 Ziua Națională a

României

Eveniment

național

1.12.2019 Cojoleancă,

Hodoroabă

Stoleru

Flutur

Iordache

Simeria

Părinții elevilor

Muzeul Obiceiurilor

Populare din

Bucovina

14 Ziua Drepturilor

Omului

Educație pentru

cetățenie

democratică

Educație privind

- prevenirea

abandonului

şcolar

10.12.2019

Hojbotă

Dabija

Țilică

Istrate

Sabin

Țilică

-

15 Proiect educativ

Vis de iarnă –

Ediția a IV- a

Educație

cultural artistică

Decembrie

2019

Istrate Sabin,

Poclitaru,

Mihaila

Echipa de proiect

Țebrean

Buburuzan,

Novac, Horga,

Vacaru, Mireuță,

Huțanu, Luca,

Flutur, Bejinariu,

Baciu, Simeria,

Stoleru, Buliga,

Horvat, Săvescu,

Veliș

Centrul Cultural

Gura Humorului

Colegiul „Andronic

Motrescu” Rădăuți

Colegiul de Artă

„Ciprian

Porumbescu”

Suceava

Școala Gimnazială

Nr. 4 Suceava

Colegiul Al. cel Bun

Gura Humorului

16 ”COLINDE,

COLINDE...

E vremea

colindelor!”

Educație

cultural artistică

Decembrie

2019

Zus M. -

17 Obiceiuri de iarnă

( urătura și partia)

Educație

culturală

Decembrie

2019

Hojbotă,

Moroșan, Preda

-

18 Uite vine Moș

Crăciun-

Decorațiuni de

iarnă

Educație

antreprenorială

Noiembrie-

Decembrie

2019

Horvat

Săvescu

Veliș

-

19 Părinți și copii-

ateliere de

dezvoltare

personală

„Eu sunt mic, dar

Educație

cultural artistică

Decembrie

2019

Ciornei, Danilov

Dascălu

-Părinți

68

mă ridic”

20 Proiect național

Portativul Inimilor

Educație

muzicală

An șc.

2019 -2020

Țebrean

Pădureț L.

Istrate I.

21 Ziua Culturii

Naționale

M. Eminescu –

poet național

Educație

cultural artistică

15.01.2020 Hrițcu, Codrean,

Hodoroabă,

Irimia, Hojbotă

Biblioteca școlii

22 Ziua Unirii Eveniment

național

24.01.2020 Cojoleancă, Zus,

Hodoroabă,

Țilică

Coca, Nicoraș

Donisan

Studenți Univ. Lucia

de Brouckere

Bruxelles

Biblioteca școlii

23 Campania

RESPECT

Educație privind

- prevenirea

violenţei şi

abuzului asupra

copilului prin

muncă a copiilor

28.01-1.02.

2019

IstrateI.

Poclitaru C.

Mihăilă D.

Țilică L.

Horvat L.

Simeria M.

Culidiuc M.

Dabija D.

Chichifoi M.

Poliția oraș Gura

Humorului

Detașamentul de

Jandarmi Gura

Humorului

24 La săniuș Educație pentru

timp liber

Februarie Coca,

Nicoraș

Donisan

-

25 Ziua

Îndrăgostiților/

Dragobetele

Evenimente

internaționale/

național

24.02.2020

Horga,Buburuzan

Novac, Flutur,

Stoleru, Buliga,

-

PROIECTELE EDUCATIVE DESFĂȘURATE ÎN ANUL ȘCOLAR 2019-2020

Nr.

crt.

Denumirea proiectului Coordonatori

PROIECTE ANTIVIOLENȚĂ

1. ADOLESCENȚĂ FĂRĂ VIOLENȚĂ Dabija, Chichifoi, Culidiuc, Simeria

2. Campania 19 zile de prevenire a abuzului și violenței

asupra copiilor și tinerilor

Istrate, Sabin, Poclitaru, Mihăilă,

Țilică

3. Campania R.E.S.P.E.C.T – Alege să fii fericit! Spune

NU violenței

Istrate, Sabin, Cojoleancă, Dabija,

Chichifoi, Culidiuc, Simeria

PROIECTE ABANDON

1. Școala fără absențe Istrate, Sabin,Poclitaru , Mihăilă

PROIECT ANTITRAFIC DE PERSOANE

2. Nu ești de vânzare, alege pentru binele tău Istrate, Sabin, Poclitaru , Mihăilă

EDUCAȚIA PĂRINȚILOR

3. Eu sunt mic, dar mă ridic Danilov, Ciornei

PROIECTE ANTIDROG

4. O viață fără riscuri Horga, Istrate

5. Viață fără fum Rusu Paraschiva, Varvaroi Cristina

69

EDUCAȚIE RUTIERĂ

6. VIAȚA ÎN TRAFIC – ÎNTRE RISC ȘI SIGURANȚĂ Țilică, Breabăn, Zbîrcea

STIL DE VIAȚĂ SĂNĂTOS

7. Sport, Mișcare, Sănătate Sava, Chelariu, Neagoe, Zbîrcea

8. Învață să trăiești sănătos, învață să mănânci sănătos Baciu, Bejinariu,Buliga, Fluture,

Huțanu L., Luca, Mireuță, Simeria,

Stoleru

EDUCAȚIE PENTRU MEDIU

9. Proiect ECO Școala Iordache, Hojbotă

10. Educație pentru mediu – Marea voluntariadă Strugariu

ORIENTARE ȘCOLARĂ ȘI PROFESIONALĂ

11. Călătorie în lumea profesiilor Culidiuc, Poclitaru, Mihăilă, Blănaru,

Simeria

DREPTURILE COPILULUI

12. Sunt copil și am și eu drepturi! De 30 de ani e oficial! Chichifoi, Cojoleancă R., Dabija,

Culidiuc, Simeria

EVENIMENTE DIN CALENDARUL ACTIVITĂȚILOR EDUCATIVE

ZIUA EDUCAȚIEI

13. Natura ne aseamănă, educația ne deosebește Codrean, Hodoroabă, Blanaru, Hrițcu,

Irimia, Hojbotă

ZIUA AUTISMULUI

14. Împreună în diversitate Danilov

ZIUA PORȚILOR DESCHISE

15. ZIUA PORȚILOR DESCHISE anulat cu o zi inaintea

evenimentului din cauza pandemiei

Istrate Dușa

ZIUA EUROPEANĂ A LIMBILOR

16. Ziua Europeană a Limbilor Străine Cojoleancă, Țilică, Hodoroabă,

Sârbu,Vacaru C.

PROIECTE CULTURAL ARTISTICE

17. Carnavalul toamnei Ruscan E, Buburuzan, Novac, Horga,

Pădureț, Țebrean

18. Balul bobocilor Iordache, Sava

19. Bucurile iernii Sîrbu, Niga, Lucaci

20. Vis de iarnă – Ed. a IV-a Istrate, Poclitaru, Sabin, Mihăilă

21. Dragobetele Flutur, Buliga, Stoleru

EDUCAȚIE PENTRU TIMP LIBER-CERCURI

1. PRIETENUL MEU COMPUTERUL Huțanu I.

2. Cerc de iconografie „SFÂNTUL ANDREI” Țebrean T.

3. Cerc de împletituri „Fantezie și îndemânare” Ruscan

4. Cerc „Mâini îndemânatice” Horvat, Săvescu

5. Cerc „Mânuțe fermecate” Veliș, Lupescu

EDUCAȚIE PENTRU TIMP LIBER - EXCURSII

1. Excursie tematică- „Pe urmele lui Ștefan cel Mare” Zus, Avdei

EDUCAȚIE PENTRU TIMP LIBER - Activități

1. Activități în timpul liber Ciocoiu, Pocliatru, Istrate, Tofan

CONCURSURI

70

1. Concursul Interjudețean de Artă și Spiritualitate

Creștină ”Sărbătoarea Învierii - Spiritualitate și tradiții

prin ochi de copil”, CAERI 2020, GURA

HUMORULUI-amânat în baza Ordinul Ministrului

Educației și Cercetării nr. 4304 din 21.05.2020 toate

competițiile din CAEN

Țebrean l.

2. Concurs Județean ”Lumea mea - Lumea copilăriei” ,

CAEJ C1, poz 8, pag 7, Ed. a III-a, GURA

HUMORULUI 2020 - amânat în baza Ordinul

Ministrului Educației și Cercetării nr. 4304 din

21.05.2020 toate competițiile din CAEN

Istrate, Sabin

3. Concurs județean ”Armonie și Mișcare” CAEJ C8,

GURA HUMORULUI, 2020 amânat în baza Ordinul

Ministrului Educației și Cercetării nr. 4304 din

21.05.2020 toate competițiile din CAEN

Poclitaru C., Mihăilă D.

SIMPOZION

1. Simpozion Național- Exemple de bune practici în

recuperarea elevului cu CES

Ciocoiu, Poclitaru,Istrate, Sabin,

Leșinschi,Țebrean, Mihăilă,Dulgheru,

Culidiuc, Chichifoi,Cojoleancă, Țilică,

Dabija, Tofan

2. Simpozionul Internațional de Kinetoterapie Strugariu, Ciocoiu, Poclitaru

71

Anexa 7. Formare profesională – cursuri perfecţionare - an şcolar 2019 – 2020

7.1 Participări la cursuri de formare

Nr.

Crt.

Domeniul de interes – denumirea

cursului

Furnizor de formare Nr. cadre

didactice

participante

1 Curs ,,TIC în curriculum școlar ” CCD Suceava 23

2 Curs credite CPR ,, Promovarea

serviciilor psihologice în mediul on

line,,

Asociația Human Center , Iasi 3

5 Curs ,,Profesor în on line, Digital

Nation”

Sellification 7

6 Curs mentor Didakticos Timișoara 1

7 Curs formator Didakticos Timișoara 1

8. Curs perfecționare în vederea

lucrului la clasa pregătitoare

ISJ Suceava 1

7.2. Participări la simpozioane

Nr.

crt.

Participare la simpozioane,

comunicări, conferinţe

Organizator Nr. cadre

didactice

participante

1. Simpozionul Internațional de

Fizioterapie

CSEI ,,Sf. Andrei,, Gura

Humorului

60

2. Simpozionul Naţional ,,Exemple de

bune practici în recuperarea

elevului cu CES”

CSEI ”Sf. Andrei” Gura

Humorului

40

3. Folosește manual 3D și instrumente

interactive pentru a susține lecții la

distanță , Webinare

Editura Didactica și Pedagogică

SA, EduNagic și Mozaic

8

4. Captivează-ți elevii în online mai

ceva ca în clasă

EduMagic 3

5. Oportunități privind învățarea la

locul de muncă, Webinare

Sellification 7

6. Creator de conținut în educație Sellificațion 5

7. Educația viitorului Sellificațion 3

8. Introducere în Scratch pentru

profesori de gimnaziu, Webinare

Asociația Techsoup Cu sprijinul

Romanian American Foundation ,

Societe General European

Business Services și Google

9

9. Crearea activităților cu ajutorul

platformei Wordwall, Webinare

Sellificațion 2

10. Conferință Internațională ,,Educație

online,,

Sellificațion 5

72

Anexa 8. Tabele centralizatoare discipline C.D.Ş. / C.D.L.

TABEL CENTRALIZATOR CU DISCIPLINELE OPŢIONALE

AN ŞCOLAR 2020 – 2021

CICLUL PRIMAR

Nr.

crt.

Denumirea opționalului Clasa Nr. ore/

săpt.

Durata/

ani

Tip

opțional

Nume

cadru didactic

propunător

Aviz inspector

de specialitate

1.

În lumea poveștilor

Clasa

pregătitoare

DMS

1

1

- La nivelul ariei curriculare

„Limbă și comunicare ”

prof. Cioban

Simona

2. În țara jucăriilor

1

1

- La nivelul mai multor arii

curriculare: „Ed. fizică, sport

și sănătate”, „Matematică și

științe ale naturii”

„Tehnologii ”, „Arte”

3. Ed. pentru sănătate

1 1 - La nivelul ariei curriculare

„Om și societate ”

4.

Trăistuța cu povești Clasa I

DMM

1

1 - La nivelul ariei curriculare

„Limbă și comunicare ” prof. Sîrbu

Gabriela

- La nivelul ariei curriculare

„Arte”, „Limbă și

comunicare ”

5. Folclorul copiilor

1 1

6. Pată și culoare

1

1

- La nivelul disciplinei „Ed

plastică ”

7. În țara jucăriilor Clasa I

DMS

1 1 - La nivelul mai multor arii

curriculare: „Om și

societate” , „Ed. fizică și

activități sportive”,

„Matematică și științe ale

naturii”, „ Arte”, „Tehnologii ”

prof. Huțanu

Ioan

8. Obiecte decorative 1 1 - La nivelul mai multor arii

curriculare: „Limbă și

comunicare ”, „Matematică și

științe ale naturii”, „ Arte”,

73

„Tehnologii ”, „Om și

societate ”

9. Trăistuța cu povești

1

1

- La nivelul curriculare:

„Limbă și comunicare ”

10.

În lumea poveștilor

Clasa

a II-a A

DMM

1

1

- La nivelul ariei curriculare

„Limbă și comunicare ”

prof. Huțanu

Ioan

11. În țara jucăriilor 1 1 - La nivelul mai multor arii

curriculare: „Om și

societate” , „Ed. fizică și

activități sportive”,

„Matematică și științe ale

naturii”, „ Arte”, „Tehnologii ”

12.

Pată și culoare

1

1

- La nivelul disciplinei „Ed

plastică ”

13. În țara jucăriilor Clasa

a III -a A

DMS

1

1

- La nivelul mai multor arii

curriculare: „Ed. fizică și

sport”, „Matematică și științe

ale naturii”

prof. Ciornei

Mihaela

14. Pată și culoare

1

1

- La nivelul disciplinei

„Ed.plastică”

15. Comunicare, joc, mișcare

1 1 - La nivelul mai multor arii

curriculare: „Limbă și

comunicare ”, „ Consiliere și

orientare”, „Ed. fizică și

sport”

16. Ed. pentru sănătate 1

1

- La nivelul ariei curriculare

„Om și societate ”

17. În lumea poveștilor

Clasa

a III-a B

DMM

1 1 La nivelul ariei curriculare

„Limbă și comunicare ”

prof. Mîndrilă

Gabriela

18. Ed. pentru sănătate

1

1 - La nivelul ariei

curriculare„Om și societate ”

19. Să scriem frumos!

1 1 - La nivelul ariei curriculare

„Limbă și comunicare ”

20 Folclorul copiilor 1 1 - La nivelul ariei curriculare „

74

Arte”

21. În lumea poveștilor

Clasa

a III-a C

DMM

1 1 La nivelul ariei curriculare

„Limbă și comunicare ”

prof. Cîmpanu

Gicu

22. Ed. pentru sănătate

1 1 - La nivelul ariei

curriculare„Om și societate ”

23. Să scriem frumos!

1 1 - La nivelul ariei curriculare

„Limbă și comunicare ”

24. Folclorul copiilor

1 1 - La nivelul ariei curriculare „

Arte”

25. În lumea poveștilor

Clasa

a IV-a A

DMM

1

1

- La nivelul ariei curriculare

„Limbă și comunicare ”

prof. Dușa

Antonia

26. Origami - La nivelul ariei curriculare

„Tehnologii ”

27. Ed. pentru sănătate

1

1 - La nivelul ariei curriculare

„Om și societate ”

28. Să scriem frumos!

1 1 - La nivelul ariei curriculare

„Limbă și comunicare ”

29. În țara jucăriilor Clasa

a IV-a B

DS

1

1

- La nivelul mai multor arii

curriculare: ”, „Ed. fizică și

sport”, „Limbă și comunicare

„Matematică și științe ale

naturii”, „Consiliere și

orientare”

prof. Danilov

Cristina

30. Pată și culoare

1

1

- La nivelul disciplinei „Ed.

plastică”

31. Ed. pentru sănătate

1 1 - La nivelul ariei curriculare

„Om și societate ”

32. Comunicare, joc, mișcare 1 1 - La nivelul mai multor arii

curriculare: „Limbă și

comunicare ”, „Matematică și

științe ale naturii”,

„Consiliere și orientare”

33. În țara jucăriilor Clasa

a IV-a C

DS

1 1 - La nivelul mai multor arii

curriculare: ”, „Ed. fizică și

sport”, „Limbă și comunicare

„Matematică și științe ale

prof.

Gavrilean

Mihaela

75

naturii”, „Consiliere și

orientare”

34. Pată și culoare

1 1 - La nivelul disciplinei „Ed.

plastică”

35. Ed. pentru sănătate

1 1 - La nivelul ariei curriculare

„Om și societate ”

36. Comunicare, joc, mișcare 1 1 - La nivelul mai multor arii

curriculare: „Limbă și

comunicare ”, „Matematică și

științe ale naturii”,

„Consiliere și orientare”

37.

Jocurile copilăriei

Clasa

a IV-a D

DMM

1

1

- La nivelul mai multor arii

curriculare: „Limbă și

comunicare ”, „ Arte”, „ Om

și societate”,„Ed. fizică, sport

și sănătate ”, „Tehnologii ”

prof. Leșinschi

Ortenzia

38. Să scriem frumos!

1 1 - La nivelul ariei curriculare

„Limbă și comunicare ”

39. Ce înseamnă comportare

civilizată?

1 1 - La nivelul mai multor arii

curriculare „Consiliere și

orientare”, „Om și societate ”

40 Educație pentru prevenirea

riscului rutier

1

1

- La nivelul mai multor arii

curriculare „Consiliere și

orientare”, „Om și societate ”

76

TABEL CENTRALIZATOR CU DISCIPLINELE OPŢIONALE

AN ŞCOLAR 2020 – 2021

CICLUL GIMNAZIAL( VI-Xs)

Nr. crt.

Denumirea opționalului Clasa Nr. ore/ săpt.

Durata/ ani

Tip opțional

Nume cadru didactic

propunător

Observații

1. Folclorul sufletul românului VIA 1h 1 an La nivelul ariei curriculare Zus Mihaela

2. Educație pentru sănătate VI Bs 1h 1 an

MEN Dascălu

Neonila

3. Mirajul culorilor VI Bs 1h 1 an La nivelul ariei curriculare Dascălu

Neonila

4. Degetele noi mișcăm, mintea o

antrenăm VII As 1h 1an La nivelul disciplinei Diacon

Gabriela

5. Cartea cu povești VII As 1h 1an Integrat la nivelul mai

multor arii curriculare Diacon

Gabriela

6. De vorbă cu animalele VII As 1h 1an La nivelul ariei curriculare Diacon

Gabriela

7. Socializăm, multe lucruri

învățăm VII As 1h 1an La nivelul disciplinei Diacon

Gabriela

8. Excursie pe hartă VII B 1h 1an La nivelul disciplinei Avdei

Ecaterina

9. Alimentație sănătoasă -

mănâncă responsabil VII C 1h 1 an La nivelul ariei curriculare

Disciplină noiuă Tofan Simona

10. Zâmbărețele cifre VIII As 1h 1 an La nivelul mai multor arii

curriculare Groza Diana

11. Natura, prietena mea VIII As 1h 1an La nivelul mai multor arii

curriculare Groza Diana

12. Ecou și nuanță VIII As 1h 1 an

La nivelul mai multor arii

curriculare Groza Diana

13. Lumea anotimpurilor VIII As 1h 1an La nivelul mai multor arii

curriculare Groza Diana

14. Cartea leagănul copil VIII B 1h 1an Integrat la nivelul mai Sabin Rybanna

77

multor arii curriculare 15. In lumea jocului de handbal VIII C 1h 1an Integrat la nivelul ariei

curriculare Dîrțu Ingrid

16. Personaje de poveste IX s 1h 1 an Integrat la nivelul mai

multor arii curriculare Istrate Isabella

17. Magia anotimpurilor IX s 1h 1 an Integrat la nivelul mai

multor arii curriculare Istrate Isabella

18. Pe aripile fanteziei IX s 1h 1an Integrat la nivelul mai

multor arii curriculare Istrate Isabella

19. Viață Sănătoasă IX s 1h 1an Integrat la nivelul mai

multor arii curriculare Istrate Isabella

20. Portativul fermecat X As 1 h 1 an Integrat la nivelul mai

multor arii curriculare Pintelescu

Liliana

21. În armonie cu natura X As 1 h 1 an Integrat la nivelul mai

multor arii curriculare Pintelescu

Liliana

22. Lectura preferată X As 1h 1 an Integrat la nivelul mai

multor arii curriculare Pintilescu

Liliana

23. Magia culorilor X As 1h 1an Integrat la nivelul mai

multor arii curriculare Pintilescu

Liliana

24. În lumea poveștilor XBs 1h 1an Integrat la nivelul mai

multor arii curriculare Buțincu

Cristina

25. Să creștem mari și sănătoși XBs 1h 1an Integrat la nivelul mai

multor arii curriculare Buțincu

Cristina

26. În lumea anotimpurilor XBs 1h 1an Integrat la nivelul mai

multor arii curriculare Buțincu

Cristina

27. Artterapia XBs 1h 1an Integrat la nivelul mai

multor arii curriculare Buțincu

Cristina

78

Tabel centralizator discipline CDL – Învățământ profesional special (clasele IX - XII) – an școlar 2020 – 2021

Nr.

Crt.

Unitatea Școalară Domeniul de pregătire de

bază/domeniul de

pregătire

generală/Calificarea

profesională

Clasa Denumire CDL Autorii

Din unitatea de

învățământ

Partener social

1.

CSEI ″Sf. Andrei″

Gura Humorului

Industrie textilă și pielărie/

Industrie textilă și pielărie/

Confecționer produse textile

a IX-a Noțiuni de organizare a

muncii

Prof. Horga Carmen

S.C”Dalvin Group” SRL

Gura Humorului

2.

CSEI ″Sf. Andrei″

Gura Humorului

Industrie textilă și pielărie/

Industrie textilă și pielărie/

Confecționer produse textile

a X-a Notiuni de creație

vestimentară

Prof. Horga Carmen

S.C „Dalvin Group”

SRL Gura Humorului

3.

CSEI ″Sf. Andrei″

Gura Humorului

Industrie textilă și pielărie/

Industrie textilă și pielărie/

Confecționer produse textile

a XI-a Calitatea cusăturilor în

procesul de

confecționare

Prof. Buburuzan

Casandra

Prof. Novac Brîndușa

S.C „Dalvin Group”

SRL Gura Humorului

4 CSEI ″Sf. Andrei″

Gura Humorului

Industrie textilă și pielărie/

Industrie textilă și pielărie/

Confecționer produse textile

a XII-a Asamblarea și finisarea

produselor textile

Prof. Buburuzan

Casandra

Prof. Novac Brîndușa

S.C „Dalvin Group”

SRL Gura Humorului

5 CSEI ″Sf. Andrei″

Gura Humorului

Turism și alimentație/

Alimentație/Bucătar a IX-a Conservarea produselor

alimentare

Prof. Simeria Maria

Prof. Huțanu Lucia

S.C. „Diamico”

SRL Gura Humorului

6 CSEI ″Sf. Andrei″

Gura Humorului

Turism și alimentație/

Alimentație/Bucătar a X-a Decorarea preparatelor

culinare

Prof. Luca

Lacrămioara

Prof. Bejinariu

Andreea

S.C. „SC"Nemțoi"SRL

SRL Gura Humorului

7 CSEI ″Sf. Andrei″

Gura Humorului

Turism și alimentație/

Alimentație/Bucătar a XI-a Preparate din bucătăria

internațională

Prof. Mireuță Dorina

Prof. Flutur Elena

SC”Nadianca Prod

Impex„SRL

SRL Gura Humorului

8 CSEI ″Sf. Andrei″

Gura Humorului

Turism și alimentație/

Alimentație/Bucătar a XII-a Preparate culinare

bucovinene

Prof. Simeria Maria

Prof. Flutur Elena

SC”Nadianca Prod

Impex„SRL

SRL Gura Humorului

9 CSEI ″Sf. Andrei″ Fabricarea produselor din a IX-a Tehnici de prelucrare S.C. „Diamico”SRL

79

Gura Humorului lemn/Fabricarea produselor

din lemn/Tâmplar universal

manuală a lemnului Prof. Preda Carolina

Gura Humorului

10 CSEI ″Sf. Andrei″

Gura Humorului

Fabricarea produselor din

lemn/Fabricarea produselor

din lemn/Tâmplar universal

a X-a Debitarea și

depozitarea

materialului lemnos

Prof. Avîrvei Eugen

S.C. „Diamico”SRL

Gura Humorului

11 CSEI ″Sf. Andrei″

Gura Humorului

Fabricarea produselor din

lemn/Fabricarea produselor

din lemn/Tâmplar universal

a XI-a Tehnologia fabricării

binalelor și a caselor

prefabricate din lemn

Prof. Preda Carolina

Prof. Avîrvei Eugen

S.C.” Relvam

Forest”SRL

Gura Humorului

12 CSEI ″Sf. Andrei″

Gura Humorului

Fabricarea produselor din

lemn/Fabricarea produselor

din lemn/Tâmplar universal

a XII-a Prelucrarea mecanică a

lemnului

Prof. Preda Carolina

Prof. Avîrvei Eugen

S.C.” Relvam

Forest”SRL

Gura Humorului

80

Anexa 9. Agenți economici parteneri 2019-2020

Nr.

crt

Denumirea completă a

partenerului de practică cu care

este încheiată convenția de

practică

Date de contact ale agentului economic/instituția publică parteneră Domeniul de

formare

profesională Adresă, tel, fax, e-mail, website Reprezentant

legal/persoană de

contact

(Nume și prenume)

1 SC”Diamico„SRL Restaurant Lions, Gura Humorului, B-dul Bucovina,

Nr. 32, 0745137339, pensiunea.lions@yahoo.com

Spatariu Liviu/Spatariu

Anca/Obadă Petru

Turism și

Alimentație

2 SC”Nadianca Prod Impex„SRL Restaurant Nadianca, Gura Humorului, str. Ariniș. Nr. 1,

0744532306

Păscuțoi Gheorghe

3 SC”Nemțoi„SRL Restaurant Rezidence, B-dul Bucovina, Nr. 107, 0744553710 Vătavu Laura

4 SC,,Pecopan Serv’’SRL Hotel Aldi, B-dul Bucovinei, nr. 181B, 0746667968 Rîpan Alina

5 SC,,Foxi’’SRL B-dul Bucovinei, nr. 7, Gura Humorului, 0749529762,

ionitacristina01@yahoo.com

Ioniță Cristina

6 SC,,Artimar Com’’SRL Str. Avram Iancu, nr. 3B Loc. Gura Humorului; jud.Suceava, tel. 0741081800, email: jucanmonica@yahoo.com;

Jucan Cristian

7 SC,,Terasa Ariniș’’ SRL Loc. Șcheia, Suceava – Punct de lucru: B-dul Bucovina, nr. 103,

cam. 16, 0754257039

Lupașcu Liviu

8 SC,,Pizzeria La Bomba’’ SRL Str. Avram Iancu, nr. 4, Gura Humorului, 0756763974 Poclitaru Luciana

9 SC,,Duconi Prod Com’’ SRL Pensiunea Elegance, str. M-rea Humorului, Nr. 255, Gura

Humorului; tel: 0230233311/0740908851, fax:0230572861,

pensiuneaelegance@yahoo.com

Buburuzan Steluța

10 SC,,Kontiki Travel’’ SRL Pensiunea Hildes Rezidence , str. Șipotului, Nr. 2, Gura

Humorului,; tel/fax:0230233484,e-mail: office@lucy.ro.

Lucy Glaser

11 SC”DalvinGroup„SRL B-dul Bucovinei, Nr. 81, Gura Humorului, 0230235045,

dalvingroup@yahoo.com

Apetroaiei Rodica Industrie

textilă și

pielărie

12 SC”Diamico„SRL Gura Humorului, Str.Ciprian Porumbescu, 0744636849 Obadă Petru Fabricarea

produselor din

lemn 13 SC”Relvam„SRL Comuna Stulpicani, Suceava – Punct de lucru: Păltinoasa,

0788377223/0741590395

Popa Strugurel Costel

81

Anexa 10. Parteneriate şcolare 2019- 2020

Centralizator parteneriate an şcolar 2019-2020

Nr.

crt.

Institutii partenere Nr.de

parteneriate

1 FRANŢA – Asociaţia PAPILLONS BLANCS Roubaix,Tourcoing 1

2 BELGIA – La Haute Ecole LUCIA DE BROUKERE Bruxelles 1

3 POLONIA- Specjalny Osrodek Szkolno- Wychowawczy im.ks. Jana

Twardowskiego, Bochnia

1

4 POLONIA-Specjalny Ośrodek Szkolno – Wychowawczy Nr 2 im.

Janusza Korczaka din Cracovia

1

5 TURCIA-Burak Bora Anatolian Highschool Istambul 1

6 BULGARIA-Școala Gotse Delchev Sofia 1

7 Consiliul Județean-”Perfecționarea personalului didactic din

învățământul special din județul Suceava în instituții similare din

Voievodatul Podkarpackie-Polonia

1

8 Universitatea Ștefan cel Mare Suceava- Proiect nr. 2016-1-RO01-

KA204-024504

1

9 USEM MOLDOVA 1

10 Facultatea de kinetoterapie Suceava 1

11 Agenţia pentru Protecţia Mediului – Suceava 1

12 Inspectoratul de Poliţie Judeţean Suceava 1

13 Inspectoratul de Jandarmi Judeţean - Suceava 1

14 Primăria Oraşului Gura Humorului 1

15 Poliţia Locală 1

16 Poliţia Oraşului – Compartimentul Poliţiei de Ordine 2

17 Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina 2

18 Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Suceava 1

19 Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională 1

20 Inspectoratul Şcolar Judeţean Suceava 1

21 Pichetul de Pompieri Militari Gura Humorului 1

22 Şcoala Doroteia 1

23 Parohia Sfânta Cuvioasă Parascheva Molid 1

24 Liceul Tehnologic Special Bivolarie 1

25 Colegiul Tehnic Al. Cel Bun Gura Humorului în cadrul SNAC 4

26 Colegiul Tehnic Al. Cel Bun Gura Humorului 4

27 S.A.M.SPECIALĂ TRINITAS Târgu Frumos, Grupul Şcolar Tehnic

Târgu Frumos, Colegiul I. Holban Iaşi

1

28 Şcoala Garabet Ibrăileanu şi S.A.M.SPECIALĂ TRINITAS Târgu

Frumos

1

29 Liceul Tehnologic Comuna Ştefan cel Mare Neamt 2

30 Şcoala Gimnazială Specială Maria Montessori Bacău 2

31 Şcoala Vama 1

32 Şcoala Gimnazială Nr. 1 Gura Humorului 3

33 Şcoala Generală Nr.2 Petru Comărnescu Gura Humorului 2

34 Şcoala Generală Nr.3 Teodor Balan Gura Humorului 3

82

35 Şcoala Gimnazială Bucşoaia 1

36 Gradinita cu program prelungit Casuţa piticilor Gura Humorului 1

37 Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport Galaţi 1

38 Palatul Copiilor Galaţi 1

39 Şcoala Profesională Specială Câmpulung Moldovenesc 3

40 CSEI Suceava 3

41 Liceul Tehnologic Pârteştii de Jos 1

42 Clubul Copiilor Gura Humorului 1

43 Asociaţia Judeţeană Sportul pentru Toţi Suceava 1

4445 Asociaţia Judeţeană Sportul pentru Toţi Neamţ 1

46 Fundația”Salvați copiii-filiala Suceava” 1

47 Asociația Semper Musica, filiala Tecuci 1

48 Asociația Biosilva Suceava 1

49 Școala Gimnazială Brătilești, com. Brăiești-Buzău 1

50 Școala Gimnazială Poiana Micului 1

51 Seminarul Teologic Ortodox ”Mitropolitul Dosoftei” Suceava 1

52 Ocolul Silvic Gura Humorului 1

53 Școala Specială Sf. Stelian Rădăuți 1

54 Liceul Tehnologic Special Bivolărie 1

55 Fundația Ancora Salvării Iași 1

56 Centrul Cultural Gura Humorului 1

57 AJOFM Suceava-punct lucru Gura Humorului 1

83

Anexa 11. Activități, programe și proiecte cu părinții

An

şcolar

Nr.

crt.

Tema lectoratului Termen Responsabil

An ş

cola

r

2009-2

010

1. Codul Educaţiei –obligaţiei ce revine

şcolii, părinţilor şi elevilor ca

partenerii educaţional

24.10.2009 Caraciuc Sonia

2. Comportamentul sexual între

normalitate şi devianţă

13.04.2010 Jucan Monica

An ş

cola

r

2010-2

011

3. Relaţii şi stil de comunicare cu copilul

bazate pe cunoaştere şi încredere

13.11.2010 Poclitaru Cătălina

4. Traficul de persoane, un pericol major

pentru adolescenţii şi tinerii care au o

relaţie fragilă cu şcoala

14.04.2011 Buţincu Cristina

An ş

cola

r

2011-

2012

5. C.S.E.I.,, SF. ANDREI” Gura

Humorului şcoală europeană în care

elevul cu dificultate de învăţare este

subiect şi nu obiect al educaţiei

05.11.2011 Sahlean Oltea

Duca Diana

6. Importanţa profesionalizării elevului

de liceu filieră tehnologică la

standardele europene

12.05.2012 Pitic Mihail

An ş

cola

r

2012-

2013 7. Rolul familiei în procesul formativ

educativ şi recuperator organizat

pentru elevii cu dificultăţi de învăţare

10.11.2012 Vârstă Viorica

8. Traficul de persoane şi riscurile la

care sunt expuşi copii nesupravegheaţi

mai 2013 Buzăianu Geta

An ş

cola

r 2013-

2014

9. Importanţa măsurilor cu caracter

informativ-preventiv , în procesul de

reducere a traficului de persoane ,

muncii la negru şi consumului de

droguri

09.11.2013 Călinescu Marian

10. Obligaţiile elevilor pe înţelesul

părinţilor

Mai 2014 Strugariu Mariana

An ş

cola

r 2014

-

2015

11. Şedinţa pe clasă – vor fi discutate

problemele specifice şi se vor alege

preşedinţii comitetelor de părinţi pe

clasă.

Până pe

data de

21.11.2014

Diriginţii

12. Convocarea preşedinţilor comitetelor

de părinţi pentru desemnarea

preşedintelui comitetului de părinţi pe

şcoală .

Până pe

data de

25.11.2014

Caraciuc Sonia

An ş

cola

r 2015-2

016

13. Şedinţa pe clasă – vor fi discutate

problemele specifice şi se vor alege

preşedinţii comitetelor de părinţi pe

clasă.

Până pe

data de

10.11.2015

Diriginţii

14. Convocarea preşedinţilor comitetelor

de părinţi pentru desemnarea

preşedintelui comitetului de părinţi pe

şcoală .

Până pe

data de

15.11.2015

Caraciuc Sonia

84

An ş

cola

r 2016-

2017

15. Şedinţa pe clasă – vor fi discutate

problemele specifice şi se vor alege

preşedinţii comitetelor de părinţi pe

clasă.

Până pe

data de

11.11.2016

Diriginţii

16. Convocarea preşedinţilor comitetelor

de părinţi pentru desemnarea

preşedintelui comitetului de părinţi pe

şcoală .

Până pe

data de

11.11.2016

Caraciuc Sonia

An ş

cola

r 2017

- 2018

17. Şedinţa pe clasă – vor fi discutate

problemele specifice şi se vor alege

preşedinţii comitetelor de părinţi pe

clasă.

Până pe

data de

10.11.2017

Diriginţii

18. Convocarea preşedinţilor comitetelor

de părinţi pentru desemnarea

preşedintelui comitetului de părinţi pe

şcoală .

Până pe

data de

10.11.2017

Caraciuc Sonia

An ş

cola

r 2018-

20

19

19. Şedinţa pe clasă – vor fi discutate

problemele specifice şi se vor alege

preşedinţii comitetelor de părinţi pe

clasă.

Până pe

data de

09.11.2018

Diriginţii

20. Convocarea preşedinţilor comitetelor

de părinţi pentru desemnarea

preşedintelui comitetului de părinţi pe

şcoală .

Până pe

data de

09.11.2018

Caraciuc Sonia

An ș

cola

r 2019-2

020

21. Şedinţa pe clasă – vor fi discutate

problemele specifice şi se vor alege

preşedinţii comitetelor de părinţi pe

clasă.

Până pe

data de

08.11.2019

Diriginţii

22.

“Violența în mediul școlar”

08.11.2019

Ruscan E.

Rusu P.

85

Anexa 12. Execuţia bugetară în anul 2019

Buget local

PLĂŢI TOTALE 1831009 RON

Cheltuieli de personal -

Cheltuieli materiale 1169236 RON

Asistenţă socială 580973 RON

Alte cheltuieli -

Cheltuieli de capital 80800 RON

Buget de stat

PLĂŢI TOTALE 12841104 RON

Cheltuieli de personal 120086666 RON

Asistenţă socială 11122 RON

Alte cheltuieli 821316 RON

86

Anexa 13. Date privind inserţia socio – profesională a absolvenţilor unităţii şcolare

Date privind inserţia socio-profesională a absolvenţilor şcolii, promoţia 2019 (situaţia la data de 1 septembrie 2019) N

ivel

ul

de

cali

fica

re

Dom

eniu

l de

pre

găt

ire

Cal

ific

area

Nr.

abso

ven

ţi (

dis

tinct

pe

fiec

are

niv

el, dom

eniu

/pro

fil

şi c

alif

icar

e)

Conti

nuă

studii

le

Angaj

aţi

Pro

pri

a af

acer

e (i

ncl

usi

v c

a

per

soan

ă fi

zică

auto

riza

tă s

au

ca p

roducă

tor

agri

col)

Înre

gis

traţ

i în

şo

maj

(A

JOF

M)

Indem

niz

ație

de

înca

dra

re î

n

gra

d d

e han

dic

ap

În s

ituaţ

ie d

e şo

maj

,

neî

nre

gis

traţ

i în

evid

enţe

le

AJO

FM

(d

ar c

are

nu s

un

t

angaj

aţi,

nu a

u v

enit

uri

şi

se

află

în c

ăuta

rea

unui

loc

de

muncă

)

Alt

e si

tuaţ

ii

Obse

rvaţ

ii (

pre

ciză

ri

supli

men

tare

cu p

rivir

e la

alt

e

situ

aţii

, et

c.)

(niv.3)

Turism şi alimentaţie Bucătar 26 0 - 0 19 4 - 3

Rămași la

centru

Industrie textilă şi

pielărie

Confecţioner produse

textile 15 0 - 0 6 5 - 4

Rămași la

centru

Fabricarea produselor

din lemn

Tâmplar universal 11 0 - 0 7 - - 4

Străinătate

TOTAL pentru nivelul 3 52 0 - 0 32 9 - 11 -