L;p;;pppppppppppppp

Coala

Nr.docum

entS

emnătura

Data

Mod C

oala P

D--2501-2012-M

E

PLAN CALENDARISTICPlanul calendaristic (PC) pentru executarea unui obiect intră în coponenţa PEL, elaborînduse în conformitate cu desenele tehnice şi CНиП 3.01.01.85 „Organizaţia stroitelinogo proizvodstva”, determinănd durata de executare a construcţiei şi succesivitatea îndeplinirii LCM. PC elaborat corect serveşte ca bază pentru dirijarea zilnică şi controlul despre efectuarea lucrărilor, precum şi la planificarea operativă a LCM. În timpul elaborării PC este necesar de a ţine cont, ca termenul de construcţie a obiectului să nu depăşească termenul normativ de executare. PC indică durata necesară de îndeplinire a lucrărilor, începînd cu verificarea terenului, pînă la lucrările de amenajare a terenului şi dare în exploatare a construcţiei finisate. La elaborarea PC este necesar de a planifica executarea LCM cu utilizarea maşinilor, mecanismelor şi utilajului modern, întroducerii noilor tehnologii, economia maximă a resurselor materiale şi mecanizarea complexă a proceselor.În procesul de elaborare a PC trebuie de contribuit la efectuarea calitativă a lucrărilor cu ridicarea productivităţi muncii, totodată este necesar de luat în vedere ca: unele procese de construcţie să fie suprapuse în timp, în aşa măsură încît o face posibilă tehnologia construcţiior şi cerinţele de securitate a muncii, deasemenea de ţinut cont: ca în primul rînd să fie îndeplinite lucrările a căror durată de executare este maximală.Date iniţiale la elaborarea PC a şantierului sunt:PC centralizat de construcţii.Normele duratei de lucru a şantierului.Documentaţia de lucru a şantierului.Datele cercetărilor inginereşti a terenului.Necesitatea în maşini, mecanisme şi utilaj.Date despre aprovizionarea cu resurse tehnico-materiale şi forţe de muncă.PC a şantierului se analizaeză şi se elaborează în următoarea succesivitate:Analiza proiectelor tipice, cu scopul determinării metodei raţionale de executare a LCM.Stabilirea nomenclaturii LCM.Determinarea metodelor de executare a lucrărilor şi complexele de maşini, mecanisme şi utilaj.Calculul volumelor de lucru la executarea LCM.Calculul consumului de manoperă a muncitorilor şi cheltuielilor de timp a mecanismelor, cu scopul determinării duratei de executare a LCM.Determinarea duratei de îndeplinire a proceselor şi suprapunerea lor în timp cu altele, în scopul micsorării duratei de executare a constructiei.În baza PC elaborat corect se oformează următoarele grafice:Graficul mişcării forţelor de muncă.Graficul aprovizionării şi consumului de resurse materiale.Graficul mişcării maşinelor şi mecanismelor.Elaborarea graficelor se îndeplineşte în conformitate cu normativele în vigoare, respectînd cerinţele de securitate a muncii. Înainte de a începe elaborarea PC a şantierului de construcţii se analizează documentaţia de proiect, se ia în vedere configuraţia în plan şi dimensiunile clădirii, datele despre elementele prefabricate şi cerinţele constructive ale clădirii, se devizează clădirea în sectoare sau celule de lucru, se analizează cercetările geologice şi hidrogeologice a şantierului de construcţii.La elaborarea PC a şantierului este necesar de stabilit nomenclatura LCM, care cuprinde următoarele etape de executare a lucrărilor: infrastructurii, suprastructurii, de finisare şi speciale a clădirii.Până la elaborarea PC se determină volumele de lucru a LCM, care se calculează în conformitate cu desenele de arhitectură şi construcţii şi normativele în vigoare. Volumele de lucru se determină pentru fiecare tip de proces aparte, în formă de tabelă.În procesul de elaborare a PC este necesar de calculat necesitatea în resurse materiale, construcţii şi semifabricate, care se produce în baza datelor din tabela: „Calculul volumelor de lucru”, în conformitate cu Indicatoarele de Norme de Deviz şi CHuП IV-2-82 ”Rashod materialov”. În timpul elaborării PC a şantierului este necesar de stabilit metoda de executare a LCM, deci în condiţii moderne de organizare a lucrărilor, cea mai efectivă metodă se consideră în flux, dînd posibilitatea combinării maxime a lucrărilor, micşorării duratei de executare a lucrărilor, utilizării maşinelor, mecanismelor şi utilajului modernizat, întroducerii tehnologiilor performante, precum şi automatizarea maximă a proceselor.

L;p;;pppppppppppppp

Coala

Nr.docum

entS

emnătura

Data

Mod C

oala P

D--2501-2012-M

E

Nomenclatura lucrărilor de construcţii montaj.Etapa iniţială de stabilire a nomenclaturii LCM, constă în studierea profundă a părţii arhitecturale şi de costrucţii a proiectului, determinării metodelor optimale de organizare şi executare a lucrărilor, gradului de detaliere a proceselor, tipurilor de lucrări îndeplinite mecanisat sau manual, stabilirea succesivităţii lucrărilor: infrastructurii, suprastructurii, de finisare şi speciale a clădirii.

TEHNOLOGIA ŞI ORGANIZAREA EXECUTĂRII LUCRĂRILOR Ordinea şi tehnica trasării construcţiei: Alegerea sistemului de referinţă:

Trasarea construcţiei este alcătuită din următoarele operaţii:Prin trasare se înţelege operaţia de transpunere din planurile de execuţie, pe teren, a formei şi dimensiunilor exacte a construcţiei ce urmează să se execute. Dându-se în proiect coordonatele în plan (x, y) şi de nivel (H), ale punctelor construcţiei, se cere să se fixeze poziţia acestor puncte pe teren conform proiectului. Pentru trasare se stabileşte reţeaua de puncte fixe, de coordonate cunoscute, materializată pe teren.

Reţeaua poate fi: Reţea de construcţii. Reţea de triangulaţie geodezică sau topografică locală (reţea de coordonate).

Reţea de pătrate sau dreptunghiuri, creată special pe teren, care se numeşte reţea specială de trasare.Pentru simplificarea trasării se preferă reţeaua specială de trasare care se leagă de reţeaua geodezică sau topografică existentă.La proiectarea acestei reţele se respectă următoarele reguli:Axele de trasare să fie paralele cu axele principale a construcţiei.

Amplasarea reperelor ce formează punctele de referinţă a caroiajului, în plan, să se facă astfel încât în timpul executării lucrărilor să fie ferite de distrugeri.Reperele, pe cât e posibil, să servească atât la planimetrie cât şi altimetrie.Originea sistemului rectangular al reţelei speciale de trasare să se stabilească astfel încât toate coordonatele punctelor să aibă valori pozitive.Lungimea laturilor caroiajului variază între 20-200 m în funcţie de gradul de precizie impus de proiectant.

Identificarea şi verificarea ca poziţie şi alcătuirea reperelor de trasare din reţeaua de trasare folosită: Poziţia reperelor trebuie astfel stabilită încât vizarea lor cu aparatele topografice

să nu fie împiedicată de construcţii, pe toată durata executării lor, de asemenea ele nu trebuie să fie amplasate pe locurile unde se vor face amenajări pentru organizarea şantierului. Drept repere se folosesc ţăruşi din lemn (l≈80 cm), sau ţăruşi din oţel.Punctul topometric se înseamnă în corpul ţăruşului din lemn cu cuie şi încorpul ţăruşului din fier, cu găuri. Ţăruşii sunt protejaţi cu apărători din lemn pentru a nu fi deplasaţi de vehicule sau muncitori în timpul lucrului.

Fixarea poziţiei construcţiei pe amplasament: Trasarea se face în raport cu reţelele de trasare din reţeaua de referinţă prin metoda coordonatelor rectangulare, folosind teodolite (pentru trasarea direcţiilor) şi rulete sau panglici din

oţel (pentru măsurarea lungimilor). Se începe cu trasarea axelor principale utilizând ca sprijin reţeaua specială de trasare a construcţiei, pe baza schemei de trasare întocmite în acest scop. Punctele axelor principale se trasează pe teren faţă de punctele reţelei speciale de trasare, prin metoda coordonatelor rectangulare. E necesar de a verifica în fiecare punct perpendicularitatea reciprocă a axelor. Perpendicularitatea reciprocă a axelor este una din cerinţele de bază la trasarea lor de oarece devierile acestor axe conduc mai departe la devierea celorlalte axe ale construcţiei. După trasare axelor se măsoară laturile sau diagonalele, iar rezultatele obţinute se compară cu valorile corespunzătoare din proiect.

Proiectarea şi construirea împrejmuirii de trasare: Împrejmuirea se execută paralel cu conturul construcţiei, rectilinie, orizontală pentru asigurarea preciziei măsurătorilor. Împrejmuirea se amplasează la distanţa de 4...6 m de

construcţie pentru a nu se afla în zona lucrărilor de terasamente. Împrejmuirea pate fi continuă sau discontinuă. Împrejmuirea continuă este alcătuită din scânduri bătute pe stâlpi bine înfipţi în pământ. Înălţimea scândurilor deasupra pământului se stabileşte în funcţie de relieful terenului. Aşezarea stâlpilor împrejmuirii se face astfel încât nici unul din ei să nu cadă în dreptul unei axe de trasare a construcţiei, deoarece ar putea împiedica întinderea sârmelor. Împrejmuirea discontinuă este alcătuită di doi stâlpi de 1,5...2,0 m înălţime, înfipţi în

L;p;;pppppppppppppp

Coala

Nr.docum

entS

emnătura

Data

Mod C

oala P

D--2501-2012-M

E

pământ şi legaţi cu un dulap la partea superioară. Capetele se amplasează la colţurile şi intersecţiile săpăturilor pentru fundaţii astfel încât să nu fie periclitate de săpătură, să nu sufere deplasări şi să nu împiedice circulaţia oamenilor şi a vehiculelor.

Materializarea punctelor ce aparţin axelor pe împrejmuirile de trasare: Transmiterea punctelor axelor de trasare se efectuează cu teodolitul instalat în punctele marcate pe teren, materializându-se cu crestături sau cuie, ulterior cu ajutorul panglicii sau

ruletei, se trasează pe împrejmuire şi axele secundare. În dreptul fiecărei axa se trasează cu vopsea, pe împrejmuire, o linie verticală şi un cerc în care se înscrie numărul axei. Între cuie se întind sârme şi în punctele de intersecţie a sârmelor se fixează un fir cu plumb. Firele cu plumb se vor deplasa pe sârmă, servind în continuare la trasare detaliilor.

Materializarea axelor prin puncte din afara incintei şantierului: Reperarea axelor pe împrejmuirea ajutătoare a clădirii este temporară şi deoarece axele de trasare trebuie să rămână un timp mai îndelungat, ele se vor materializa prin repere

permanente, care vor servi atât la trasarea în continuare a construcţiei cât şi pentru verificare ulterioară a poziţiei ei juste. Din numeroasele axe trasate pe împrejmuiri, se reperează în afara incinteişantierului, în mod special, axele principale, iar dacă lungimea construcţiei este mare, se vor trasa şi axele intermediare. Trasarea axelor de pe împrejmuire în afară, se face cu teodolitul , iar pentru siguranţă se marchează cel puţin două puncte. Punctele se marchează cu borne din beton sau ţăruşi care rămân în exterior , 10...15 cm. După materializarea axelor construcţiei se fac măsurători între puncte şi se întocmesc schiţe indicând legătura lor cu axele construcţiei.

Lucrările de terasament. Înainte de a începe lucrările de terasament e necesar de a efectua lucrările pregătitoare. In componenţa lucrărilor pregătitoare intră următoarele: curăţarea teritoriului destinat

construcţiei, demolarea construcţiilor, care nu se folosesc în procesul de construcţie (dacă ele există), executarea reţelei geodezice de bază, pregătirea inginerească a teritoriului destinat construcţiei, executarea drumurilor provizorii pe şantier, aprovizionarea şantierului cu energia electrică, apă şi energia termică, executarea depozitelor, încăperilor social-administrative, aprovizionarea şantierului cu inventar antiincendiar.

La etapa pregătitoare a terenului către construcţie este necesar de-a efectua lucrările de topometrie în vederea trasării pe teren a reţelei geodezice orizontale şi verticale, ce va servi pe viitor drept oaza pentru amplasarea pe teren a construcţiilor şi pentru efectuarea controlului geodezic pe parcursul lucrărilor de construcţie.În rezultatul lucrărilor de topometrie pe teren sunt amplasate repere ce formează linii roşii sau reţele geodezice de construcţie.Reţeaua geodezică de construcţie constă din axe longitudinale şi transversale ce, de regulă, sunt paralele cu axa clădirii.La elaborarea proiectului reţelei geodezice se determină coordonatele punctelor reţelei pe planul general de construcţie, se aleg în prealabil metode de trasare şi întărire pe teren a acestor puncte. Proiectul elaborat al reţelei geodezice de construcţie trebuie să prevadă:

-crearea condiţiilor favorabile pentru lucrările de trasare, majoritatea construcţiilor şi edificiilor să fie amplasate în interiorul figurilor reţelei;-liniile reţelei să fie paralele axelor de bază a clădirilor construite şi, cît e posibil, mai aproape de ele;-amplasarea comodă a punctelor reţelei, vizibilitatea lor din punctele învecinate, ce ar crea condiţii favorabile masurilor unghiulare;-amplasarea punctelor în locurile ce permit de a le păstra intacte pe tot parcursul construcţiei. La trasarea pe teren a axelor de bază ale clădirilor se utilizează puncte ale reţelei geodezice de construcţie. în perioada pregătitoare, după trasarea axelor principale, auxiliare ale

construcţiei şi marcarea lor pe plan, se trasează conturul construcţiei pe teren. Groapa de fundaţie se excavează cu excavatorul ЭО–565 (volumul cupei Vcup=0,65m3) prin abatajul frontal lărgit cu traiectoria deplasării excavatorului in formă de

zigzac. Solul excavat este transportat în depozite de pământ în afara şantierului cu ajutorul autobasculantelor. Umplutura se execută după executarea şi uscarea suficientă a hidroizolaţiei suprafeţelor exterioare ale infrastructurii. Solul de umplutură trebuie să aibă umiditatea optimă şi nu trebuie

să conţină pietre ascuţite. Umplutura se execută în straturi orizontale, fiecare strat compactându-se cu maiul electromecanic IA-4502 cu suprapunerea urmelor organului d lucru cu o jumătate din lungimea plăcii.

Executarea pernei de prundiş. După executarea gropii de fundaţie până la cotă indicată pe fişa tehnologică, se trece la realizarea pernei de prundiş, în scopul ameliorării caracteristicilor terenului de fundare.

Prundişul este descărcat din unităţi de transport în grămezi, de unde este preluat şi împrăştiat cu buldozerul în două straturi uniforme cu grosimea de 0,25 m. Fiecare strat este compactat cu compactor autopropulsat ДУ–29А, cu mai multe treceri pe aceiaşi urmă.

L;p;;pppppppppppppp

Coala

Nr.docum

entS

emnătura

Data

Mod C

oala P

D--2501-2012-M

E

Executarea fundaţiilor monolite din beton armat. Cofrarea fundaţiei. Fundaţiile monolite sunt betonate în cofraje din scuturi demontabile din lemn. Scuturile de cofraj montate cu elemente de susţinerea trebuie să fie etanşe, să asigure

rigiditatea sistemului în procesul executării lucrării de armare şi betonare, să se decofreze uşor fără a produce defecte elementului betonat. Locurile pentru instalare cofrajelor se curăţă de gunoi şi se nivelează. O calitatea superioară a feţelor elementelor de beton poate fi obţinută la utilizarea cofrajelor cu suprafaţa netedă şi bine etanşă.

Demontarea elementelor laterale ale cofrajului la elemente nesolicitate la sarcini verticale se admite după atingerea de către beton a durităţii ce permite decofrarea elementului monolit tară atingerea de către beton a durităţii critice.

La distanţa de circa 100 mm de la capetele scuturilor de acoperirea se fixează dulapi de sprijin, ce susţin poziţia scuturilor înglobate şi care solicită presiunea laterală a amestecului de beton la compactarea lui. Poziţia intersecţiei axelor pe talpa fundaţiei se determină cu firul de plumb de la intersecţia axelor din sârmă. Apoi tot cu ajutorul axelor de sârmă şi al firului de plumb se determină poziţia axelor fundaţiei pe teren, fixându-se cu ajutorul ţăruşurilor. După poziţionarea axelor se precizează dimensiunile fundaţiei în plan şi se instalează cofrajul treptei întâi. Cota superioară a cofrajului treptei întâi se controlează cu ajutorul nivelmetrului şi al bolobocului. După determinarea trasării treptei cofrajul este fixat în plan cu ajutorul ţăruşirilor şi al contrafişelor. Scuturile se fixează între ele cu cuie.

Cofrajele sunt nişte construcţii ajutătoare provizorii, ce asigură dimensiunile şi forma elementului ce urmează a fi realizat, în care se toarnă amestecul de beton. Cofrajele trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:Să fie etanşe – să asigure menţinerea compoziţiei betonului.Să menţină forma elementului ce urmează a fi realizat – să reziste la sarcinile la care sânt solicitate pe parcursul executării proceselor tehnologice pentru realizare elementului dat şi să nu se deformeze peste limitele admisibile, sub influenţa acestora sau a variaţiilor de umeditate şi temperatură.Să permită realizarea feţei aparente a betonului de calitate şi aspectul cerut pentru elementele respective.Suprafaţa lor să aibă suficientă rezistenţă pentru a nu se degrada în timpul operaţiilor de armare, turnare, compactare.Să nu atace betonul şi nici să nu fie atacate de acesta; să nu adere la masa betonului.Să fie alcătuite astfel încât să permită o decofrare uşoară, fără lovituri şi zdruncinări care pot dăuna calităţii betonului în curs de întărire, sau chiar întărit.Să poată fi folosite de cât mai multe ori, cu cât mai puţine modificări. Cofrajele pentru stâlpi:Se realizează din panouri de scânduri cu grosimea δ=22; 24 mm, prinse între ele cu chingi din scânduri; lăţimea panourilor aste egală pe o direcţie cu dimensiunea stâlpului, iar pe direcţia normală, mai mare cu de două grosimi a scândurilor din care este alcătuit panoul. Panourile de cofraje sânt solidarizate prin intermediul unor caloţi, alcătuiţi a câte doi cleşti din scânduri, care prind între ei doi dulapi. Caloţii se montează la distanţa de 60...70cm (pentru stâlpi) unul de altul şi sânt destinaţi să preia presiunea betonului transmise prin intermediul asterelei panoului de cofraj.

Cofrajele de stâlp se montează după montarea carcaselor de armatură a stâlpilor, iar cele pentru fundaţii - după ce au fost montate plasele fundaţiilor pe plăcuţe confecţionate din beton sau mase plastice, înălţimea plăcuţelor fiind egală cu stratul de protecţie a armaturii fundaţiilor prevăzut în proiect (δ≥35mm).

Tehnologia lucrărilor de montare a armaturilor:La executarea carcaselor elementelor monolite din beton armat, se foloseşte armatură cu profil periodic(de ex. ø 20 AIII) şi cu profil neted cu suprafaţa mată (de ex. ø 6 AI). La livrarea armaturii de către producător, ea este însoţită de certificate de calitate; însă dacă e necesar putem verifica calitatea armaturii şi în condiţii de şantier, cu ajutorul dornului, care constă în îndoirea la 1800 a unei bare în jurul unui dorn a cărui diametru diferă în funcţie de calitatea oţelului şi de diametrul barei încercate. Rezultatul se consideră pozitiv dacă după încercare pe suprafaţa barei nu au apărut fisuri.Armaturile fasonate trebuie ferite de umezeală, deoarece rugina groasă neaderentă este periculoasă şi dacă aceasta totuşi a apărut pe armatură, ea trebuie îndepărtată cu perii de sârmă. Prelucrarea armaturilor constă în prelucrarea oţelului, tăierea la lungime, fasonarea barelor şi preasamblarea lor sub formă de carcase sau plase. Asamblarea armaturilor în carcase sau plase se face prin legarea cu sârmă.Carcasele pentru elementele liniare (grinzi, stâlpi) se asamblează la faza locului, pe capre. Se aşează întâi barele longitudinale de pe faţa interioară a grindei, se montează etrierii repartizaţi cu ajutorul unui şablon (riglă gradată) şi apoi se întoarce scheletul cu 1800, prinzându-se de etrieri barele de pe feţele laterale şi apoi de la partea superioară, odată cu închiderea etrierilor. Barele se leagă cu sârmă arsă cu ø1...2mm , utilizându-se câte două sârme la fiecare legătură.

Montarea carcaselor se face manual. În timpul transportării, elementele de armatură trebuie să fie aşezate pe platforme care să le asigure păstrarea formei. Poziţia armaturilor planşeelor se asigură cu ajutorul unor capre din oţel legate cu sârmă de armaturi şi care rămân înglobate în beton.

Distanţa între armaturi şi cofraj în grinzi, stâlpi ca şi în partea inferioară a plăcilor se menţine în

L;p;;pppppppppppppp

Coala

Nr.docum

entS

emnătura

Data

Mod C

oala P

D--2501-2012-M

E

timpul turnării betonului, prin montarea pe barele de armatură a unor distanţiere. Distanţierele pot fi executate din mortar de ciment (în formă de prisme), înălţimea cărora e egală cu grosimea stratului de protecţie din beton a armaturii; pentru feţele verticale ale grinzilor şi stâlpilor distanţierele din mortar au înglobate câte o sârmă cu care se leagă de armatură. Pot fi folosite şi distanţiere din mase plastice. Se montează cel puţin câte trei distanţiere pentru fiecare metru pătrat de placă, un distanţier la fiecare metru de grindă.

Înainte de a aplica protecţia anticorozivă pe armături şi îmbinările lor, ele se curăţă de pete de grăsimi şi alte impurităţi ce pot micşora aderenţa dintre armatură şi soluţiile de protecţie anticorozivă, cu ajutorul periilor electrice sau cu soluţii de acid sulfuric. Înainte de a aplica protecţia anticorozivă suprafeţele se grunduiesc cu soluţii de mastic bituminos. Apoi se aplică stratul de lac, email cu ajutorul periilor. Temperatura mediului în timpul aplicării protecţiei anticorozive nu trebuie să fie mai mică de cît 10c. În caz când e necesar de a ridica rezistenţa mecanică a protecţiei anticorozive aplicate, îmbinarea se armează cu pânză de fibre de sticlă.

Armarea fundaţiilor. Armatura pentru fundaţii se confecţionează, de regulă, la secţiile specializate de armătură se furnizează pe şantier în forma de plase: lucrările de armare sunt precedate de următoarele: instalarea şi recepţionarea cofrajului, amenajarea drumurilor pentru macarale şi a locurilor pentru depozitare armaturilor, depozitare pe şantier a cantităţii necesare de elemente de armătură pentru lucrul neîntrerupt al echipei de ferari-betonişti în decurs de două zile, pregătirea pentru lucru a macaralei, aparatelor de sudat, pregătirea utilajului şi instrumentelor necesare.Armarea tălpii fundaţiei se face, de regulă, din plase de armatură. Nodurile obţinute la suprapunere se sudează prin sudură electrică.Plasele de armatură se aşează pe garnituri de beton cu dimensiunile 70x70mm., fiind plasate la talpa fundaţiei după o reţea de ochiuri în formă de triunghi echilateral cu lungimea laturii de 0,7-1 m., ce asigura grosimea necesară a stratului de protecţie. După montarea armaturii se întocmeşte actul lucrărilor ascunse, care se semnează de către reprezentanţii beneficiarului şi a executorului. în act se menţionează corespunderea armaturii montate proiectului şi devierile de la el, calitatea armaturii şi a rosturilor sudate şi se dă permisiunea pentru betonare. La act se anexează următoarele documente: certificatele privind calitatea armaturii eliberate de uzina producătoare cu rezultatele probelor de încercare a rosturilor; actul rezultatelor probelor de încercare a rosturilor efectuate pe şantier; lista sudărilor cu detalii din certificatele lor de specialitate; copiile sau lista documentelor ce prevăd schimbări în armarea construcţiei; actele privind executare lucrărilor anticorozive pentru construcţiile ce se amplasează într-un mediu agresiv.

Devierile admisibile pentru plase se află în limitele ±10 mm lungimea lor şi ±5 mm înălţime. Devierile la executarea stratului de protecţie nu trebuie să depăşească 3mm. La executarea stratului de protecţie se interzice înlocuirea garniturilor de beton cu garnituri din lemn, bucăţi de armătură sau bolovani de piatră.

Tehnologia lucrărilor de betonare a elementelor monolite: Lucrările de betonare a elementelor cuprind operaţiunile prin care betonul se Introduce în cofraje şi se compactează. Atât modul de turnare cât şi procesul de compactare depind de tipul elementului de construcţie (stâlp, perete, placă, grindă etc.), de caracteristicile betonului proaspăt (consistenţă şi lucrabilitatea), ca şi de mijloacele de compactare.

Începerea turnării betonului trebuie să fie precedată de o serie de măsuri, prin care să se asigure desfăşurarea lucrărilor fără întreruperi neprevăzute şi în condiţii care să garanteze obţinerea unei calităţi cât mai bune; astfel de măsuri ca: Verificarea sub aspectul dimensiunilor, rigidităţii fiecărui element şi a ansamblului, reazemului şi a curăţeniei.Verificarea armaturii sub aspectul formei şi dimensiunilor, a numărului de bare, a depărtării faţă de cofraj, a posibilităţilor de menţinere a ei în poziţia din proiect în timpul turnării.Montarea elementelor ce se înglobează în beton: dibluri, ancore pentru instalaţii etc.Realizare amenajărilor necesare pentru transportul betonului şi verificarea existenţei tuturor mijloacelor de transport, turnare şi compactare.Lucrările de turnare trebuie astfel organizate, încât ritmurile de transport, turnare şi compactare a betonului să asigure terminarea lor înainte de începerea prizei. Betonul trebuie să umple complet formele în care este turnat, pătrunzând în toate colţurile şi ne lăsând locuri goale; la elementele de beton armat, betonul trebuie să acopere complet armăturile şi să umple spaţiile dintre ele.Înălţimea de cădere liberă a betonului la turnare trebuie să fie cât mai redusă, în vederea evitării segregării externe. Această înălţime nu trebuie să depăşească 2..3m.Pentru ca să poată fi compactat, betonul se toarnă în toate elementele în straturi. Grosimea straturilor de turnare se determină în funcţie de mijlocul cu care se face compactarea, astfel:Pentru compactarea cu previbratoare grosimea straturilor de turnare a betonului este egală cu lungimea capului vibrator, mai puţin cu 5...10cm, cât trebuie să pătrundă acesta în stratul turnat anterior.

Pentru compactarea betonului din stâlpi sau pereţi, cu vibratoare de cofraj, stratul de beton va avea grosimea egală cu distanţa dintre caloţii pe care se fixează vibratoarele.Pentru compactarea cu vibratoare de suprafaţă grosimea stratului de turnare va fi egală cu grosimea elementului. Turnarea betonului se face continuu (fără întreruperi tehnologice) între două rosturi tehnologice de lucru, care sunt prevăzute de proiect; orice alte întreruperi se consideră accidentale.

L;p;;pppppppppppppp

Coala

Nr.docum

entS

emnătura

Data

Mod C

oala P

D--2501-2012-M

E

Rosturile tehnologice de lucru sunt necesare pentru a se permite executarea în condiţii cât mai bune din punct de vedere calitativ şi economic a lucrărilor de beton armat. La stabilirea poziţiei acestor rosturi e necesar de a le amplasa în zonele de eforturi minime. Compactarea amestecului de beton, se va efectua cu vibrator de interior, care este alcătuit dintr-un transformator de energie 220/380V la 36V trifazat, portabil, un motor electric, de asemenea portabil care transmite mişcarea de rotaţie imprimată de motor la capul unui vibrator, în care este înglobat excentric care provoacă , vibraţia, precum şi cablurile electrice de alimentare a transformatorului şi de legătură între acesta şi motor. Compactarea betonului cu vibratoare de interior (previbratoarele) se face cu respectarea strictă a următoarelor reguli:

Pervibratorul se introduce în amestecul de beton numai în poziţie verticală şi cât se poate de rapid. Capătul pervibratorului trebuie să pătrundă 5...10cm în stratul vibrat anterior, cu condiţia ca acesta să nu aibă o vârstă mai mare de 2ore; în acest fel grosimea stratului de beton ce se

toarnă şi se compactează cu previbratoarele va avea o grosime egală aproximativ cu lungimea capului vibrator. Pervibratorul se menţine în beton 20...30s, această durată împreună cu timpul necesar introducerii şi extragerii lui alcătuind timpul optim de vibrare; pervibratorul nu se menţine în

beton în poziţie fixă, ci se mişcă uşor în sus şi în jos. Pervibratorul se extrage din beton pe direcţia pe care a fost introdus, însă cu viteză mică, pentru a nu rămâne în urma lui un gol. Momentul terminării compactării betonului prin vibrare se poate stabili după câteva semne exterioare cum ar fi: încetarea tasării vizibile a betonului, încetarea eliminării vizibile a

bulelor de aer şi apariţia mortarului de ciment la suprafaţa betonului, care capătă un aspect omogen. Dacă se continuă vibrarea se produce o scurgere vizibilă a mortarului înspre elementul vibrator, în jurul căruia apare un lichid aproape fără pietriş (lapte de ciment); acesta este deja un semn de segregare, care se datorează prelungirii timpului de vibrare.

Stâlpii se vibrează cu vibratoare de cofraj; care se montează pe cofrajulelementului betonat şi aste alcătuit din: transformator de alimentare cu energia de joasă tensiune (24V) şi din vibratorul propriu-zis, care înglobează şi motorul, şi excentricele ce produc vibrarea; vibratorul este fixat rigid cu pene pe o placă metalică prevăzută cu găuri prin care trec buloane cu ajutorul cărora aceasta se prinde de elementele cofrajului.

Pardoselile se vibrează cu vibratoare de suprafaţă (placa vibratoare). Placa vibratoare este alcătuită dintr-o tolă cu marginile întoarse în sus, care are fixat pe ea un vibrator similar celui de cofraj: o tijă cu mâner permite deplasarea plăcii vibratoare pe suprafaţa betonului. Se consideră că vibrarea s-a terminat, când încep să apară semne de împotmolire.

Protejarea betonului în timpul întăririi: Protejarea betonului împotriva evaporării apei se realizează prin acoperire cu rogojini sau prin stropire. Nici una din aceste soluţii nu se pot realiza însă pentru suprafeţele orizontale, atunci când betonul este foarte proaspăt. Această situaţie poate fi soluţionată prin aplicarea emulsiilor sau soluţiilor de răşini, suficient de suple şi aderente la suprafaţa betonului proaspăt, care se aplică sub forma unor pelicule foarte subţiri, aceste pelicule dispar prin evaporarea răşinilor respective.

La fel elementele proaspăt betonate trebuie protejate în prima zi împotriva ploii, iar în primele trei zile – împotriva şocurilor date de circulaţia oamenilor. Curgerea lentă a betonului sporeşte foarte mult când betonul este încărcat prea devreme.

Betonarea fundaţiilor. În componenţa lucrărilor de betonarea există următoarele etape: punerea în opera a betonului; nivelarea amestecului de beton, compactarea betonului. înainte de betonare cofrajul fundaţiei trebuie să fie curăţat de praf, de gunoi, armatura de la corozie. Cofrajul înainte de betonare e de dorit să fie umezit. Betonul este fabricat în secţii speciale, este transportat la şantier în autobasculante, descărcat în bene şi cu ajutorul macaralei transportat la locul de punere în operă. în timpul betonării este necesar de a efectua observaţii asupra stării cofrajului. în caz de apariţia a deformaţiilor în cofraj, este necesar de a întrerupe betonarea. La betonare înălţime de cădere nu trebuie să fie mal mult de 2 m. Betonarea construcţiei trebuie urmărită în jurnalul lucrărilor de betonare, în care sunt incluse:

-începutul şi sfârşitul betonării;-marca betonului;-temperatura aerului exterior în timpul betonării. În timpul verii, când temperatura aerului exterior este ridicată e nevoie de a proteja betonul de la razele solare, pe timp ploios - de apă. Protecţia betonului de la razele solare se poate

efectua prin udarea betonului timp de 3 zile peste fiecare 3 ori şi o dată noaptea, iar în următoarele zile nu mai puţin de 3 ori pe zi. Punerea în opera a betonului trebuie să se efectueze în straturi orizontale de grosimi egale. Compactarea amestecului se execută cu vibratorul de adâncime. Vibratorul se introduce în beton la adâncime de 10 – 15 cm şi se lasă 10 – 15 secunde şi mai apoi se scoate brusc. Pasul de instalare a vibratorului trebuie să nu depăşească 1,5 din raza de acţiuni. Sprijinirea vibratorului în timpul procesului de armatură sau cofrare este interzis. Compactarea poate fi considerată finită când este observat că betonul tasează şi când pe suprafaţa lui apare laptele de ciment. Decofrarea fundaţiei poate fi efectuată atunci când betonul a atins rezistenţa de proiect.

Tehnologia lucrărilor de decofrare a elementelor monolite: Decofrarea este operaţia de demontare a cofrajelor şi se poate face atunci când acest lucru nu mai prezintă pericol pentru beton. Termenele de decofrare se stabilesc în dependenţă de următoarele criterii:

L;p;;pppppppppppppp

Coala

Nr.docum

entS

emnătura

Data

Mod C

oala P

D--2501-2012-M

E

Părţile laterale (verticale) se decofrează atunci când betonul atinge o rezistenţă suficientă ca să nu se degradeze în timpul operaţiei de decofrare.Părţile portante (orizontale) se decofrează atunci când betonul poate să reziste, cu un coeficient de siguranţă corespunzător, la încărcările ce-i revin din greutatea proprie şi eventuale sarcini utile din perioada de realizare a celorlalte lucrări de construcţie.

Astfel, pentru elementele portante din beton armat rezistenţele la decofrare vor trebui să fie mai mari decât 0,5R28 din marcă, în cazul deschiderilor sub 2m – mai mari de 0,7*R28, iar pentru deschiderile mai mari de 2m – cel puţin 0,9R28 din marcă.

Decofrarea elementelor portante se face prin slăbirea penelor, după care urmează îndepărtarea completă a cofrajelor, care se curăţă imediat de resturile de mortar. Însă pentru a reduce curgerea lentă, care este mare la betoanele decofrate înainte de obţinerea mărcii, este necesar să se lase după decofrare popi de siguranţă.

Executarea planşeelor din beton armat monolit. Cofrarea planşeelor. Cofrajul este compus din scânduri în care se toarnă betonul. Cofrajul trebuie să posede stabilitate, rezistenţă şi rigiditate necesară la acţiunea sarcinilor

tehnologice, să posede o formă necesară şi dimensiunile să fie admisibile, montarea şi demontarea elementelor să se poată executa într-un ritm rapid fără defectarea construcţiilor deja betonate şi să nu aibă loc dificultăţi la instalarea armaturii, betonarea şi compactarea betonului.

Cofrajul se prepară, de regulă, în afară şantierului de construcţie, iar la obiect toate elementele ei trebuie să fie aduse deja marcate. Pe şantierul de construcţie se recomandă de a păstra elementele cofrajului în dependenţă de locul de montare şi marca cofrajului. Asamblarea cofrajului la şantier se face în corespundere cu normele tehnologice date în proiectul executării lucrărilor.

În scopul majorării calităţii suprafeţei betonului feţele cofrajului, care intră în contact cu betonul, trebuie să fie netede. Cofrajul asamblat trebuie să fie compact şi să nu permită scurgerea laptelui de ciment. Locurile pentru instalarea cofrajelor se curăţă de gunoi şi se nivelează.

Demontarea elementelor laterale ale cofrajului la elementele nesolicitate la sarcini verticale se admite după atingerea de către beton a durităţii ce permite decofrarea elementului monolit fără al defecta, pe timp rece se admite decofrarea după atingerea de către beton a durităţii critice.Armarea planşeelor. Se armează cu plase în conformitate cu proiectul de lucru, straturile de protecţie asigurându-se cu garnituri din masă plastică. Se face proces-verbal.Protecţia betonului de la razele solare se poate efectua prin udarea betonului timp de 3 zile peste fiecare 3 ori şi o dată noaptea, iar în următoarele zile nu mai puţin de 3 ori pe zi. Punerea în opera a betonului trebuie să se efectueze în straturi orizontale de grosimi egale. Compactarea amestecului se execută cu vibratorul de suprafaţă. Compactarea poate fi considerată finită când este observat că betonul tasează şi când pe suprafaţa lui apare laptele de ciment. Decofrarea sectoarelor monolite a planşeului poate fi efectuată atunci când betonul a atins rezistenţa de proiect.Realizarea coloanelor, riglelor şi planşeelor monolite. Cofrarea coloanelor riglelor şi planşeelor. Cofrarea coloanelor se execută demontabile, din scuturi. După executarea trasării axelor şi montarea armaturii. În partea inferioară a stâlpului se instalează caloţi, iar în perimetrul format de ei se instalează scuturile de cofraj, apoi se instalează ceilalţi caloţi pe toată înălţimea stâlpului la distanţa indicată în proiect. Verticalitatea şi stabilitatea stâlpului se face cu contrafişele. Deoarece avem un cadru rigid, după cofrarea stâlpilor se cofrează riglele sau mai bine zic împreună. Cofrajul riglelor constă din 2 scuturi laterale şi scutul orizontal ce se asamblează între ele. Scuturile laterale se fixează din partea de jos cu nişte scânduri de strângere, iar în partea de sus se fixează cu cofrajul planşeelor ceea ce împiedică deplasarea pe orizontală. Cofrajul se menţine cu ajutorul unor popi de susţinere ce se fixează cu pasul de 1,5m. Cofrajul planşeelor se execută din scuturi ce se fixează pe chingi fixându–se în poziţia de proiect cu popi de susţinere cu pasul de 2m, iar marginile se fixează cu cuie de cofrajele riglelor. Armarea coloanelor, riglelor şi planşeelor.Armarea coloanelor are loc cu carcase spaţiale. Barele longitudinale de rezistenţă se sudează de capetele barelor coloanelor de la nivelul inferior. Armarea coloanelor are loc din bare de armatură ce se asamblează formând un carcas spaţial. Carcasa se instalează în cutia cofrajului şi se fixează stratul de protecţie. Armarea planşeelor se execută din bare de armatură ce se asamblează în plase, şi se leagă cu sârmă de oţel. Armarea se face din două plase ce se fixează una peste alta şi cu nişte distanţier se fixează de protecţie şi distanţa dintre plase. Betonarea coloanelor, riglelor şi planşeelor. Betonarea are loc în două trepte, mai întâi coloanele împreună cu rigle şi apoi planşeele. Deoarece coloanele au înălţimea h=3,3m5m şi secţiunea 0,4m0,8m betonarea se face pe toată înălţimea. Amestecul de beton se toarnă de sus şi se compactează cu pervibrator de compactare interioară. Betonarea riglelor şi planşeelor se face la fel după schema macara – benă – construcţie. Planşeele se betonează în fâşii egale cu lăţimea plăcii vibrante, cu care se efectuează compactarea. Compactarea se face până când la suprafaţă nu apare laptele de ciment. Decofrarea se face atunci când rezistenţa betonului va atinge . Decofrarea se face atent, ca să evite şocurile şi alţi factori nefavorabile. Decofrarea se face în ordinea după cum a fost efectuată cofrarea.

L;p;;pppppppppppppp

Coala

Nr.docum

entS

emnătura

Data

Mod C

oala P

D--2501-2012-M

E

După ce centura antiseismică va căpăta 0.7 R28, se decofrează şi se face umplutura cu materiale speciale se va începe zidăria pereţilor exteriori şi mai apoi cei interiori. Executarea zidăriei din blocuri mici de calcar.Zidăria se execută din blocuri mici de calcar pe mortar M–35 cu T:C=6÷8 cm şi demensiunile zidăriei fiind de 390x190x188mm. La punerea în operă a blocurilor de calcar trebuie să fie curăţate de praf şi umede. Se va respecta ţeserea rosturilor cu 1/2÷1/3 blocuri de calcar. Obligatoriu trebuie de asigurat umplerea rosturilor. Pentru executarea zidăriei la înălţimea >1,2m de la pardoseală se utilizează schelele. Benele cu mortar şi paletele cu blocuri de fortan se transportă din depozit la locul de punere în operă cu macaraua. Zidăria pereţilor se execută cu echipa de zidari cu calificarea IV şi a II. Armarea elementelor monolite.

Coloanele se armează cu carcase AIII şi etrieri cu AI ( conform proiectului de executie) înălţimea carcaselor este de 3000 mm, lungimea este limitată de lungimea armaturii. Distanţa dintre barele carcasei este variabila. În timpul armării se va evita deformarea carcaselor şi se va asigura perpendicularitatea etrierilor pe bare. Instalarea carcaselor se efectuiază cu macaraua de echipa de oţelari cu calificarea III şi II. Brîile antiseismice se efectuiază din beton ca şi la coloane.Cofrarea elementelor monolite.Cofrarea coloanelor: cofrarea coloanelor se va începe după ce betonul tălpii va atinge rezistenţa de 30% sau 0,3R28 din clasa de proiect. Înainte de cofrare suprafaţa superioară a peretelui (suprafaţa de legătură ambii pereţi) se prelucrează cu peria de sîrmă pentru înlăturarea peliculei de lapte de mortar. Elementele cofrajului sînt aduse la şantier cu auto basculanta ţi depozitate în zona executării lucrărilor. Suprafaţa depozitului trebuie să fie nivelată şi rigidă petru evitarea deformării scuturilor de cofraj. Înainte de instalarea în poziţie de proiect pe plinul scutului se aplică o soluţie de gaz cu motorină sau motorină. Scuturile se amplasează în poziţie de proiect în confomitate cu schemele de cofrare a suprafeţelor coloanelor. Scuturile părţilor opuse se fixează între ele cu distanţieri lungimea de lucru a cărora este egală cu grosimea peretelui. Scuturile învecinate se îmbină între ele cu buloane sau sîrmă. Pentru solidarizarea scuturilor se utilizează chingi de inventar iar petru asigurarea stabilităţii -contra fişe. Pe parcursul lucrării decofrare se verifică alinierea şi verticalitatea scuturilor.Cofrarea brîului antiseismic. Cofrajului brîului antiseismic se execută din lemn cu lăţimea cofrajului de 0,5 m şi grosimea de 0,04 m. Pentru respectarea stratului de protecţie se instalează distanţieri din masă plastică sau metal. Pînă la betonare se verifică poziţionarea şi rigiditatea cofrajului. Betonarea coloanelor. Se execută după schema macara-bena-construcţie. La betonarea construcţiei vor fi respectate următoarele reguli de punere în operă a amestecului de beton: Amestec de beton se aşează în construcţie în straturi orizontale cu grosimea maximă a fiecărui strat de 0,5 m.În cazul cînd înălţimea de cădere este mai mare de 3 m, întroducerea betonului în construcţie se va efectua cu ajutorul unui burlan special.Compactarea se va efectua cu vibratoare cu interferenţa razelor de lucru. Vibratorul se introduce în amestecul de beton perpendicular suprafeţei libere a stratului compactat. Extragerea vibratorului din amestec se efectuează lent.Lucrabilitatea amestecului de beton trebuie să fie TC=4...6 cm.În timpul betonării se verifică cota superioară a coloanei. Decofrarea elementelor monolite..Decofrare se efectuează când rezistenţa betonului atinge 0,3R28. De regulă în condiţii de temperaturi 15─300C, această durată este de 2─4 zile. În timpul decofrării trebuie să fie evitate şocurile şi alţi factori nefavorabili.Măsuri de întreţinere a betonuluiDupă finisarea betonării se interzice şocarea elementelor betonate, depozitarea pe rigle monolite şi alte elemente betonate a sarcinilor. Suprafeţele libere se vor acoperi cu peliculă de polietelenă. După decofrare suprafeţele pereţilor se stropesc cu apă peste fiecare 4 ore şi odată noaptea în timp de 7 zile, şi nu mai puţin de trei ori în 24 ore în următoarele 10 zile.Betonarea elementelor monolite.Până la betonarea elementelor este necesar: să se verifice poziţionarea şi rigiditatea cofrajelor; să se verifice poziţionarea pieselor de armare şi stratul de protecţie prevăzut în proiect şi să se întocmească procese verbale de verificare a calităţii a lucrărilor ce devin ascunse. La betonare se vor respecta următoarele reguli: Betonarea stâlpilor se efectuează în straturi cu grosimea de 0,4m fiecare strat fiind compactat cu vibratorul de adâncime.Înainte de căderea liberă a amestecului de beton la betonarea stâlpilor nu trebuie să depăşească 4 m, iar la betonarea grinzilor şi planşeelor 1m.În timpul betonării lucra bilitatea amestecului de beton trebuie să fie TC=4-6 cm.Întreruperile de betonare trebui să fie efectuate în locurile rosturilor tehnologice.

L;p;;pppppppppppppp

Coala

Nr.docum

entS

emnătura

Data

Mod C

oala P

D--2501-2012-M

E

Lucrările de realizare a pereţilor edificiului, din zidărie din blocuri de cărămidă, încep cu trasarea viitorului zid pe suprafaţa de sprijin (fundaţie sau planşeu) a conturului acestuia cu ajutorul unor sfori îmbibate într-un praf colorat (cretă, negru de fum, etc.), care se întind între două puncte a căror poziţie a fost stabilită în prealabil prin procedee topometrice, sfoara se ridică şi se lasă să cadă pe suprafaţa betonului pe care lasă o urmă ce prezintă aliniamentul dorit. În acest mod se desenează pe fundaţii sau planşee contururile tuturor zidurilor şi poziţiile golurilor.La executarea lucrărilor de zidărie trebuie respectate următoarele cerinţe:Cărămizile trebuie să corespundă ca dimensiuni cu cele normate, abaterile de la acestea rămânând în limitele toleranţelor prescrise de standarde. La executarea zidurilor din cărămidă aşezată pe muchie şi la zidirea spaţiilor dintre goluri (ferestre, uşi), de lăţimea sub 11/2 cărămizi, se folosesc numai cărămizi întregi.La zidurile de ½...1½ cărămizi grosime se pot folosi spărturi în proporţie de 15% din volumul zidăriei, uniform distribuite în masa ei; spărturile folosite nu trebuie să fie mai mici de ½ de cărămidă. Când se execută ziduri (1/4...1/2 de cărămidă), este obligatorie înmuierea cărămizilor în apă; de asemenea când se folosesc cărămizi poroase sau când se execută zidăria cu mortar de ciment. Mortarul trebuie să aibă caracteristicile corespunzătoare tipului de zidărie ce se execută. Vârsta mortarului de ciment în momentul punerii în operă nu trebuie să depăşească 1oră. Cărămizile se aşează în zidărie cu rosturile orizontale continui, iar rosturile verticale ţesute, decalate la fiecare rând cu cel puţin ¼ de cărămidă, iar la zidurile subţiri cu cel puţin ½ de cărămidă. Zidăria va fi armată cu plase, care vor fi executate din sârmă ø4BpI, cu pasul de 6 rânduri de cărămidă (pe înălţime). La fel pereţii despărţitori executaţi din cărămidă cu lungimile ce depăşesc 3m, vor fi solidarizaţi de elementele portante sau auto-portante a carcasei şi prin intermediul unor piese înglobate, pasul cărora va fi de 0,5*L – pe lungime şi 0,5*H – pe înălţime. Rândurile de cărămidă trebuie să fie efectiv orizontale, grosimea rosturilor uniformă, a celor orizontale de 12mm, iar a celor verticale de 10mm. Metodele de executare a zidăriei trebuie să asigure umplerea rosturilor cu mortar, cu excepţia unei adâncimi de 1...1,5cm de la faţa zidului, care trebuie să rămână goală pentru a se realiza o legătură bună a tencuielilor cu zidăria, sau pentru a se finisa prin rostuire. Pentru ca în timpul executării să se poată verifica orizontalitatea rândurilor zidăriei, verticalitatea muchiilor, planeitatea suprafeţelor, grosimea rosturilor orizontale, etc., se folosesc şabloane. Şabloanele sunt alcătuite din colţare ce sunt montate la colţuri şi între ele se întind sfori care marchează nivelul superior al fiecărui rând de zidărie. Întinderea mortarului şi aşezare cărămizilor. Mortarul aprovizionat la locul de muncă şi descărcat într-o ladă se întinde sub cărămidă cu canciocul, fâşia de mortar şi marginea zidului trebuie să rămână întotdeauna 2...3cm. Cărămizile se aşează începând de la colţuri sau de la marginea zidului. Este recomandabil ca zidăria să se execute uniform pe tot conturul zidurilor. Dacă acest lucru nu este posibil, trebuie să se realizeze o racordare în trepte începând de la o distanţă minimă de 0,25m de o intersecţie de ziduri şi terminându-se la o distanţă mai mare de 1,0m. Dacă în timpul executării se înregistrează o întrerupere mai mare decât cea de utilizare a mortarului, zidăria se curăţă de mortarul vechi, se udă şi se aşterne un strat de mortar proaspăt înainte de continuarea ei.

Hidroizolarea suprafeţelor pereţilor. Suprafeţele destinate hidroizolării trebuie să fie curate şi uscate (umiditatea suprafeţei nu trebuie să depăşească 8-10%), de aceea, după decofrarea suprafeţelor trebuie de prevăzut o

întrerupere tehnologică pentru uscarea suficientă a acestor suprafeţe. Grunduirea se efectuează cu primer (o parte de bitum dizolvată în trei părţi de motorină sau gaz lampant). Aplicarea grundului se execută manual cu peria, suprafaţa vopsindu-se de sus în jos.

Hidroizotaţia propriu-zisă se execută cu mastic bituminos fierbinte în două straturi, cu grosimea totală de 2 mm. În momentul aplicării pe suprafaţă masticul trebuie să aibă temperatura de 180-190°C. Vopsirea se execută manual cu peria. Primul strat se va aplica după uscarea grundului, stratul al doilea-după uscarea celui precedent. Tehnologia executării lucrărilor de montare. Ridicarea elementelor prefabricate necesită interpunerea între acestea şi cârligul mijlocului de ridicare a unor dispozitive, care să asigure o prindere sigură şi reducerea sau chiar eliminarea eforturilor la care elementul nu este solicitat în exploatare.Trebuie acordată o atenţie deosebită pieselor din metal înglobate ce servescpentru agăţarea şi transportarea elementului. În caz de lipsă a uneia sau a mai multor piese de agăţare sau deteriorarea acestora, elementul va fi întors la unitatea de producere, care asigură şantierul cu elemente prefabricate. Procesul tehnologic de montare a elementelor prefabricate, cuprinde următoarele tipuri de operaţiuni:Lucrări pregătitoare – constau în verificarea poziţiei reazemelor şi trasarea peacestea a axelor, a conturului şi nivelului elementelor ce urmează a fi montate, în aprovizionarea şantierului cu dispozitive de agăţare-ridicare a elementelor şi a celor pentru fixarea lor provizorie în poziţie de montaj, precum şi aprovizionarea cu materiale sau semifabricate necesare fixării provizorii şi celei definitive (profile metalice, mortar, electrozi şi aparate de sudat, etc.).Pentru stâlpi din metal se verifică suprafeţele şi elementele pe care vor fi montaţi, trasându-se pe acestea poziţiile celor două axe care se însemnează şi pe stâlpi. În cazurile când stâlpii sunt montaţi pe pereţi - se verifică axul longitudinal, cel transversal, lăţimea şi nivelul de rezemare.

L;p;;pppppppppppppp

Coala

Nr.docum

entS

emnătura

Data

Mod C

oala P

D--2501-2012-M

E

Pentru elementele de planşeu se verifică pereţilor sau stâlpilor, lăţimea şi nivelul de rezemare. Toate aceste elemente se marchează pe elementele montate anterior şi pe elementele ce se montează, pentru a se obţine rapid coincidenţa lor. Accesul muncitorilor antrenaţi în lucrările de montaj se asigură cu scări speciale cu podest la partea superioarăAşezarea elementelor pe reazeme constă în agăţarea prefabricatului cu cârligul dispozitivului de agăţare-ridicare a macaralei, ridicare propriu-zisă şi rotirea sau translarea până deasupra locului de montaj, coborârea şi aşezarea lentă pe reazeme. În timpul translării elementelor prefabricate balansul acestora este împiedicat cu ajutorul unor frânghii legate de capetele elementelor (ambele de aceeaşi parte a lui pentru a împiedica formarea unui cuplu).Muncitorii care ţin capetele frânghiilor fac şi dirijarea fină a elementului în momentul aşezării. Mişcările pe care trebuie să le execute macaraua se semnalizează de şeful de echipă care conduce montajul, în afară de mişcările propriu-zise de aşezare, care supraveghează coincidenţa axelor trasate pe elementul prefabricat cu cele trasate pe elementul de reazem. Elementele prefabricate se aşează pe un pat de mortar. Reglarea nivelului şi poziţiei de rezemare a elementului se verifică în timp ce acesta este agăţat în cârligul macaralei. Tot în aceeaşi situaţie, elementul fiind însă aşezat pe reazeme, se verifică aproximativ şi verticalitatea lui, urmând ca aceasta să se regleze definitiv cu ajutorul dispozitivelor provizorii de menţinere a poziţiei, amintite mai înainte. Fixarea definitivă a elementelor prefabricate se face după verificarea şi reglarea definitivă a poziţiei lor; controlul se face cu teodolitul sau nivela. Fixarea definitivă se face prin sudarea mustăţilor de armatură şi în final prin monolitizarea îmbinărilor, adică înglobarea lor într-o masă de beton (la plăcile de planşeu). Cerinţe către calitatea lucrărilor de construcţie şi recepţia lor. Calitatea lucrărilor trebuie să corespundă actelor normative în vigoare. Criteriile tehnice şi mijloacele de control ale proceselor. La recepţia lucrărilor se prezintă caietul executării lucrărilor expus din cartea tehnică a construcţiei, procesele verbale de confirmare a analizelor şi încercărilor de laborator a materialelor de construcţie utilizate şi procesele verbale de recepţie a lucrărilor ascunse.Calculul volumelor de lucru la executarea LCM.Determinarea volumelor de lucru la executarea LCM constituie etapa de bază la elaborarea planului calendaristic, care se produce în conformitate cu desenele de arhitectură şi construcţii, respectând succesivitatea lucrărilor, conform nomenclaturii şi unitatăţii de măsură a fiecărei operaţii stabilite în baza׃ Indicatoarelor de Norme de Deviz.Calculul volumelor de lucru la elaborarea PC se îndeplineşte pentru fiecare tip de proces aparte, în formă de tabelă.

Tabela:,,Calculul volumelor de lucru la executarea LCM”.

№ Denumirea lucrărilor Unitatea de măsură

Volumul de lucruMetode şi formule

de calcul1 2 3 4 5

Lucrările de terasamente şi infrastructura clădirii.

1Nivelarea terenului natural cu buldozerul: DЗ17; D318; D342. m² 1592.32 An.t.=Lt.•Bt.(m2)Scoaterea stratului fertil cu buldozerul. m³ 796.16 Vs.f.=An.t.•hs.f.(m3)

2Exavarea gropii sau tranşeului de fundare cu excavatorul ciclic de marca: EO565; EO656 cu cupa: directă sau inversă cu V=1,0 m3. m³ 3149.32

Vex.=Vg.f.+Vi.g. (m3).Vg.f.=(hex./4)(a+c)(b+d)(m3)Vi.g.=(A1+A2)•Li.g./2.(m3)

3 Prelucrarea manuală a solului. m³ 94.48 Vp.m.=Vex.mec.•0,03(m³).

4

Executarea stratului suport din:-nisip -piatră spartă-pietriş-betonsub fundaţii.

m³94.48

Vs.s.f. =Vp.m.(m³).

5Executarea elementelor monolite și monterea blocurilor de fundare a infrastructurii clădirii:

L;p;;pppppppppppppp

Coala

Nr.docum

entS

emnătura

Data

Mod C

oala P

D--2501-2012-M

E

•fundaţii; radier general:-cofrarea şi decofrarea-armarea -betonarea:f.con.,rad./f.iz.

m2

kgm3

675.7822482.55232.45

Sc.=Lc.•Hc. (m³)

Vf.=Lf..•Bf.•hf.(m3)•stîlpi:-cofrarea şi decofrarea -armarea-betonarea.

m2

kgm3

416.423857.9441.65

Sc.=Lc.•Hc. (m³)

Vs.=Ls..•Bs.•Hs.(m3)

•grinzi:-cofrarea şi decofrarea -armarea-betonarea.

m2

kgm3

392.403182.2452.32

Sc.=Lc.•Hc. (m³)

Vg.=Lg..•Bg.•Hg.(m3)•pereţi sau diafragme:-cofrarea şi decofrarea -armarea-betonarea.

m2

kgm3

Sc.=Lc.•Hc. (m³)

Vp./d.=L p./d.•B p./d.•H p./d.(m3)•planşee sau scări:-cofrarea şi decofrarea -armarea-betonarea.

m2

kgm3

877.2510891.94140.36

Sc.=Lc.•Bc. (m³)

Vp./s.=L p./s.•B p./s.•H p./s.(m3)

•monterea blocurilor de fundare:-bloc talpă de fundare.-bloc perete de fundare .

buc Conform specificării.

6

Executarea hidroizolaţiei:•orizontale cu: -mortar de ciment m2 130.80 Ah.o.=ΣLs.s.•Bs.s. (m²)•verticale cu: -mastic de bitum -material în rulou.

m2 414.18Ah.v.=ΣLs.v.•Hs.v.(m²)

7

Executarea umpluturior:•astuparea gropii sau tranşeii de fundare cu buldozerul. m3 1027.07 Va.g.=(Vex.+Vp.m.-Vs.s.f.-Vsub.+Vs.s.p.)/K (m³)•compactarea solului pe straturi cu:-placa vibratoare de marca: ИЭ4505; 4502-compactor remorcat de marca: DУ39A.

m3 1027.07 Vast.g.sau t.=Vcomp.(m3).

Lucrările suprastructurii clădirii.

8

Montarea şi executarea elementelorsuprastructurii clădirii:

Calculul volumelor de lucru la montarea prefabricatelor se produce în baza tabelei: specificarea

elementelor din beton armat.Executarea elementelor monolite a suprastructurii clădirii:

L;p;;pppppppppppppp

Coala

Nr.docum

entS

emnătura

Data

Mod C

oala P

D--2501-2012-M

E

•stîlpi:-cofrarea şi decofrarea-armarea-betonarea.

m2

kgm3

1210.7211915.60121.08

Sc.=Lc.•Hc. (m³)

Vs.=Ls..•Bs.•Hs.(m3)•grinzi:-cofrarea şi decofrarea-armarea-betonarea.

m2

kgm3

1962.013384.64261.60

Sc.=Lc.•Hc. (m³)

Vg.=Lg..•Bg.•Hg.(m3)•pereţi sau diafragme:-cofrarea şi decofrarea-armarea-betonarea

m2

kgm3

Sc.=Lc.•Hc. (m³)

Vp./d.=L p./d.•B p./d.•H p./d.(m3)•planşee sau scări:-cofrarea şi decofrarea-armarea-betonarea.

m2

kgm3

4386.2554459.70701.80

Sc.=Lc.•Bc. (m³)

Vp./s.=L p./s.•B p./s.•H p./s.(m3)•elemente prefabricate a clădirilor civile din panouri mari cu h≤35m.

buc

•elemente prefabricate a clădirii civile cu structură din beton armat monolit, mixtă sau zidărie cuh≤35m, dacă: V≤0,2m3

V>0,2m3.buc

•guri de ventilare din beton armat.•rampe şi podeste din beton armat. buc

108.0

•balustrada metalică: kg 1800.0 Conform masei reale a fiecărei construcţii metalice.•sudarea pe contur a plăcilor din oţel suprapuse cu:-δ 5÷7mm-δ 8÷10mm-δ 11÷15mm.

ml15.0 Lr.s.tot.=Lr.s.p.•Np.(ml).

•protecţia anticorozivă a piesilor sudate la h≤35m. m2 3.0 Ap.a.=Lr.s.tot.•Bp.î.(m2).•monolitizarea: nodurilor sau rosturilor la elementele prefabricate la h≤35m, între: •panouri de pereţi sau panouri de acoperiş. m3

Vbet.=Lrost.• Brost.•бrost. (m3).

•asamblarea porţilor:-poartă din lemn-poartă din metal.

m2

m2

•etaşarea rosturilor între panourile de pereţi la faţadele clădirilor civile cu h≤35m:-rosturi verticale-rosturi orizontale

ml

L;p;;pppppppppppppp

Coala

Nr.docum

entS

emnătura

Data

Mod C

oala P

D--2501-2012-M

E

•zidărie din cărămidă după rustuire la pereţi exteriori cu: -H<4m -H≥4m.

m3 Vzid.=(Lp.·Bp.-Agol.)∙δper.( m³).

•zidărie din cărămidă sub tencuială la pereţi interiori cu:-H<4m-H≥4m. m3

Vzid.=(Lp.·Bp.-Agol.)∙δper.( m³).

•zidărie din cărămidă sub tencuială la pereţi exteriori sau interiori la umpluturi de carcase cu: -H<4m -H≥4m.

m3Vzid.=(Lp.·Bp.-Agol.)∙δper.( m³).

•zidărie din cărămidă sub tencuială la pereţi dispărţitori armaţi cu:

-δ 120mm: -H<4m -H≥4m -δ 65 mm: -H<4m -H≥4m.

m2

2245.09Ap.d.=Lp.d.· hp.d.-Agol.(m²).

•zidăria pereţilor dispărţitori din dispărţitori din plăci de: ipsos cu: б80;100mm m2 Ap.d.=Lp.d.· hp.d.-Agol.(m²).

•pereţi dubli din panouri din ghips-carton şi miez din vată minerală cu δ10-12,5cm. m2

•zidărie din blocuri de calcar lacustru la pereţi exteriori după rostuire cu:

-H<4m -H≥4m.

m3

•zidărie din blocuri de calcar lacustru sub tencuială la pereţi exteriori/ interiori cu: -H<4m -H≥4m.

m3887.54

•montarea şi demontarea şchelelor pentru: -zidaria peretilor -finisarea interioară -izolarea termica sau finisarea fatadei cu h≤30m.

m2

16257.06

2175.60

Asch.=Lsch.• Bsch.(m2 ).

Asch.=Lsch.• Hsch.(m2 ).•executarea treptelor exterioare din beton. ml 10.80 Volumul de lucru se calculă la metru liniar de treaptă.•finisarea suprafeţelor cu panouri Săndvici m2

Lucrările de executare a acoperişului clădirii.

9‹ Terasă: Volumul de lucru se determină în baza ariei totale a

suprafeţei acoperişului.

L;p;;pppppppppppppp

Coala

Nr.docum

entS

emnătura

Data

Mod C

oala P

D--2501-2012-M

E

•amorsarea suprafeţei pentru aplicarea stratului de difuzie. m2 2105.40 Aa.a.s=Ap.o.•K(m2)•strat de difuzie a vaporilor m2 1052.70 As.d.v.= Ap.o.•K(m2).•bariera cantra vapori:-mastic bituminos -ruberoid pe mastic sau linocron.

m2

1052.70

Ab.c.v.=Ap.o.•K(m2).

•strat termoizolant din materiale în formă de: -plăci de polistiren-vată minerală cu б...mm.-cheramzit, zgură.

m2

m2

m3 168.44

As.t.p.= Ap.o.•K(m2).Vs.t.z.sau c.=Ap.o.•б(m3).

•strat de egalizare din mortar. m2 1052.70 As.e.m.= Ap.o.•K(m2).•strat hidroizolant din ruberoid pe mastic sau linocrom. m2 4210.80 As.h.=Ap.o.•K•N(m 2)•racordarea hidroizolaţiei pe straturile de străpungere.

buc. 18,0Conform numărului gurilor de scurgere şi canalelor de

ventilare.•strat de protecţie. m2 As.p. = Ap.o.•K(m2).•finisarea aticului cu foi zinsate ml 142.80 L f.a.=2(La.+Ba.)(ml). ‹ Şarpantă׃•executarea şarpantei. m2 Aşar.=ΣApan.+∑Apan.luc.-∑(Agur.vent.+Acoş. fum)(m2).•executarea asterialei. m2 Aast.=∑Apan.+∑Apan.luc.(m2).•executarea lucarnelor. buc. Determinarea numărului de lucarne.•strat hidroizolant din tesatură de fibre de sticlă. m2 As.hid.=Aînv.(m2).•executarea învelitorii din:

-ţiglă olane -șindrilă bitumată

-galvanizat ondulat terase -ţiglă metalică.

m2Aşar.=ΣApan.+∑Apan.luc.-∑(Agur.vent.+Acoş. fum)(m2).

•asamblarea jgeaburilor. ml Ljg.=Pstr.(ml). •asamblarea burlanelor. ml Constă în determinarea sumei înălţimii tuturor burlanelor.Lucrările de asamblare a confecţiilor de tîmplărie a clădirii.

10 Asamblarea confecţiilor de tîmplărie: Ac.t.=Ht.•Bt.•Nc.(m2).•uşi din lemn. m2 500.85•ferestre din lemn. m2

•uşi din metal. m2 257.85•uşi din profil de aluminiu. m2 113.40•ferestre din profil de aluminiu. m2 277.29•pervaz la uşi: lemn/profil aluminiu. ml 4054.05 Lper.u.l.=Su.l.•6,6(ml).•prevaz la ferestre: lemn/profil aluminiu. ml 1830.12 Lper.f.l.=Sf.l.•5,87(ml). •glafuri la ferestre: lemn/ profil aluminiu. ml•vitrine din profil de oţel/aluminiu. m2

L;p;;pppppppppppppp

Coala

Nr.docum

entS

emnătura

Data

Mod C

oala P

D--2501-2012-M

E

•finisarea glafurilor cu foi. ml Lf.g.f.z.=Btoc.f.(ml).

11Lucrările de gemuire a blocurilor de tîmplărie a clădirii.Gemuirea blocurilor de: Ag.=At.sau s.•Nr.•Nc.(m2).•uşă m2 225.39•fereastră m2 227.29•vitrină m2

Lucrările de finisare a elementelor clădirii.12 Finisarea construcţiei:

‹Tencuieli: Aten.=Pînc.•Hînc.–Agol.+Aglaf. (m2).•izolarea termică a pereţilor cu plăci din polistiren expandat. m²

1630.11Volumul de lucru se determină în baza ariei reale a

suprafeţei izolate.•împăslitură din fibre de sticlă. m² 1630.11•tencuială exterioară cu 25mm, manuală. m² 1630.11•tencuiala exterioară decorativa la faţade, executată manual. m²

144.90

•tencuiala interioară executată manual cu: - 2,0cm - 2,5cm. m²

8015.83

•gletuire interioară de 5mm executată manual cu amestic uscat la: -pereţi -tavan. m²

7411.663206.52

‹Placaje Volumul de lucru se determină în baza ariei real placată.•placarea pereţilor cu plăci gips-carton de 12,5mm. m²•tavane suspendate din gips-carton: -9,5mm: ,,Armstrong”. m²•placaje din faianţe smălţuită la pereţi. m² 604.17•placaje la pereţi exteriori a faţadelor sau soclului din plăci naturale, artificiale. m²•placaje din plăci de gresie aplicate pe pereţi la clădiri unicale în: - interior -exterior. m²

•placaje din plăci fibro-lemnoase. m²•placaje la pereţi cu lambriu. m²‹Zugrăveli: Volumul de lucru la zugrăvirea se determină după aria

reală a suprafeţei pereţilor fără goluri.•zugrăveli simple cu lapte de var în: -exterior/interior alb

-interior color -exterior color.

m²

L;p;;pppppppppppppp

Coala

Nr.docum

entS

emnătura

Data

Mod C

oala P

D--2501-2012-M

E

‹Vopsitorii: Volumul de lucru la vopsirea suprafeţelor se determină după aria reală a suprafeţei pereţilor fără goluri,

•vopsitorii obişnuite interioare sau exterioare la pereţi şi tavan cu vopsea în soluţie apoasă executată: manual pe: -glet -tencuială

mecanizat pe: -glet -tencuială.

m²12248.29

•vopsitorii cu vopsele de email a confecţiilor de tîmplarie: -lemn -metal.

m² 1402.38721.98

Volumul de lucru se determină prin produsul ariei suprafeţei confecţiei la coeficientul de trecere ,,K”. Ferestre sau Vitrine K=2,8; Uşi K=2,7.

•vopsitorii la balustrade. m² 90.0 Ap.v.b.=Lb.•Bb.•Nb.(m2).•tapetarea suprafeţelor. m²Lucrările de executare a straturilor suport sub pardoseli.

13 Executarea stratului suport din: As.s.p.=As.r.p.=As.î.-As.d.(m2).•pietriş/piatră spartă. m² 5.5977•mortar de ciment 20mm 30mm 40mm.

m²

2646.75

•plăci fibrolemnoase: -lipite pe bitum -aşezate pe nisip.

m2

•şapă autonivelantă din ipsos cu 30mm. m2

•beton monolit preparat: -centralizat -şantier cu bitoniera.

m3 44.79Vs.s.bet.=As.s.p.•бs.b.(m3).

•polisteren extrudat. m²•rulou din ruberoid, linocrom m² 444.60•mastic bituminos. m2

•dale prefabricare din fibrobeton, etc. m2

•vată minerală …mm m2

•cheramzit …mm m3 304.38•nisip …mm. m3 Vs.s.nis.=As.s.p.•бs.n.(m3).Lucrările de executare a pardoselelor clădirii.

14 Executarea pardoselei din: As.p.=As.î.-As.d.(m2).•laminat-fixarea plintei din lemn

m2

ml

L;p;;pppppppppppppp

Coala

Nr.docum

entS

emnătura

Data

Mod C

oala P

D--2501-2012-M

E

-lăcuirea plintei. m²•parchet de stejar -fixarea plentei din lemn -ceruirea parchetului-ceruirea plintei -lacuirea parchetului şi plintei.

m²mlm²mlm²

1410.631509.381410.631509.381551.70

As.p.=As.î.-As.d.(m2).Lpl.=Sîn.•K (ml)

Alăc.p.=Alăc.p.+Alăc.pl.=(Lî.•Bî.)+0,1Alăc.p.=(Lî.•Bî.)+ +0,1(Lî.•Bî.)(m2).

•linoleum/ mochetă-fixarea plintei din lemn -lacuirea plintei.

m²mlm²

1013.851084.82101.39

•plăci de gresie-plintă din plăci.

m2

ml222.30

•mozaic monolit -plintă de mozaic -lustruirea mozaicului -lustruirea plintei.

m²mlm²ml

•duşumele geluite -fixarea plintei din lemn-vopsirea duşumelilor şi plintei.

m²mlm²

Avop.pard.=Av.pard.+Av.plin.(m2)Av.plin.=Sv.pard.•0,1(m2).

•mortar de ciment-plintă din mortar.

m²ml

559.77598.96

•beton monolit in subsol CC-plintă de mortar.

m²ml

•pavaj ornamentat. m²•plăci naturale m²

15

Executarea pereului:•strat suport din pietriş piatră spartă sub pereu m²

144.40 As.s.p.=As.per.=2a(Lcl.+Bcl.+2a)(m2)

•pereulu propriu zis din:-asfalt 20mm-mortar de ciment 20 mm.

m²144.0

Volumul de lucru a pereului propriu zis se determină în baza ariei reale a suprafeţei pereului.

Metodele de executare a LCM.În procesul elaborării planului calendaristic este necesar de stabilit metodele de executare a LCM, tipurile de maşini şi mecanisme moderne, precum şi norma complet necesară.În scopul ridicării productivităţii muncii se recomandă: automatizarea maximă a proceselor cu utilizarea maşinelor, mecanismelor şi utilajelor moderne, forţelor de muncă calificate, introducerii resurselor materiale şi tehnologiilor performante.Toate acestea vor fi luate în vedre de către elevi la determinarea consumului de manopereă a muncitorilor şi cheltuielilor de timp a mecanismelor.

Calculul consumului de manoperă a muncitorilor şi cheltuielilor de timp a mecanismelor.Determinarea consumului de manoperă a muncitorilor W(h-om) şi cheltuielilor de timp a mecanismelor W(h-ut) la executarea LCM se produce cu scopul elaborării planului calendaristic, în baza tabelei 1:„Calculul volumelor de lucru la executarea LCM”, în conformitate cu IND în vigoare, ţinînd cont de unitatea de măsură a fiecărui tip de proces.

L;p;;pppppppppppppp

Coala

Nr.docum

entS

emnătura

Data

Mod C

oala P

D--2501-2012-M

E

Manopera muncitorilor: Wmun.=Vl. • Nt.(h-om).Cheltuieli de timp a mecanismelor: Wmec.=Vl.•Nt.(h-ut), unde: Vl-volumul de lucru (m³,m²,t,etc).Nt.-normativ de timp din IND(h-om, h-ut).Determinarea consumului de manoperă a muncitorilor şi cheltuielilor de timp a mecanismelor la executarea LCM. se redă în formă de tabelă. Tabela:,,Calculul consumului de manoperă a muncitorilor şi cheltuielilor de timp a mecanismelor la executarea LCM”.

Nr. Denumirea lucrărilor U/mVolumul de

lucruSimbol

după IND

Normativ de timp Manoperamuncitorilor

(h-om)/ (zi-om)

Cheltuieli de timp a

mecanismelor(h-ut)/(zi-ut)

Componenţaechipei(om)

muncitori (h-om)

mecanisme(h-ut)

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10Lucrările indrastructurii clădirii:

1

Nivelarea terenului natural cu buldozerul: D318.

100m² 15.93 Ts E04 A1 0,1252.35 Buldozerist

VI-1Scoaterea stratului fertil cu buldozerul.

100m³7.96

TsC18A1 2,1

2.

Exavarea gropii sau tranşeului de fundare cu excavatorul ciclic de marca: EO565 cu cupa: V≤1,0 m3.

100m³31.50 TsC03 E1 1,95 7.68

Exavatorist VI-1

3.Prelucrarea manuală a solului.

m³ 94.48 Ts A02 B1 1,19 14.06Muncitor

II-1

4.

Executarea stratului suport din: -nisip -piatră spartă -pietriş-beton sub fundaţii.

m³94.48

TsC54 ATs C54 BTsC54 CCA02C

0,90,990,994,5

0,630,630,630,65

11.70 7.45Betonist

III-1II-1

5.

Executarea elementelor monolite a clădirii: •fundaţii; radier general:-cofrarea şi decofrarea-armarea -betonarea: f.con.,rad./f.iz

m2

kgm3

675.7822482.55232.45

CB 03ACC 01F/D

CA03E

1,050,053/0,059

4,5 0,675

MacaragiuVI-1

•fundaţii: beton ciclopean-cofrarea şi decofrarea-armarea -betonarea

m2

kgm3

CB03FCC02LCA04B

1,30,073,850

0,0220,0010,400

L;p;;pppppppppppppp

Coala

Nr.docum

entS

emnătura

Data

Mod C

oala P

D--2501-2012-M

E

856.57 53.11Dulgher

IV-1II-1

FierarIV-1II-1

BetonistIV-1II-1

•stîlpi:-cofrarea şi decofrarea -armarea-betonarea.

m2

kgm3

416.423857.9441.65

CB03FCC02LCA04D

1,30,075,4

0,0220,0010,955

•grinzi:-cofrarea şi decofrarea -armarea-betonarea.

m2

kgm3

392.403182.2452.32

CB03ECC02LCA04D

1,040,075,4

0,0220,0010,955

•pereţi sau diafragme:-cofrarea şi decofrarea -armarea-betonarea.

m2

kgm3

CB03DCC02JCA05D

0,980,0624,95

0,0220,0010,955

•planşee sau scări:-cofrarea şi decofrarea -armarea-betonarea.

m2

kgm3

877.2510891.94140.36

CB03ECC02FCA04D

1,040,0245,4

0,022

0,955•bloc de fundare:-talpă de fundare -perete de fundare

buc CP51CCP50C

1,290,853

0,2950,279

6.

Executarea hidroizolaţiei:•orizontale cu:

-mortar de ciment

m2 130.80 IzF50A 0,38 0,0049.32 0.74

IzolatorIV-1II-1•verticale cu:

-mastic de bitum -material în rulou.

m2 414.18 IzF04FIzF04C

0,060,1

0,0130,013

7.

Executarea umpluturi:•astuparea gropii sau tranşei de fundare cu buldozerul.

100m310.27

TsD02 C1 0,47

5.65 6.90

Buldozerist VI-1

MuncitorII-1

•compactarea solului pe straturi cu:-placa vibratoare de marca: ИЭ4505; 4502-compactor remorcat de marca: DУ39A.

100m310.27

TsD06A1

TsD09A1

4,4

3,25

4,9

3,68

L;p;;pppppppppppppp

Coala

Nr.docum

entS

emnătura

Data

Mod C

oala P

D--2501-2012-M

E

Lucrările suprastructurii clădirii:

5036.71 196.11

MacaragiuVI-1

MontatorIV-1II-1

8. Montarea şi executarea elementelor suprastructurii clădirii:Executarea elementelor monolite:•stîlpi:-cofrarea şi decofrarea-armarea-betonarea.

m2

kgm3

1210.7211915.60121.08

CB03FCC02LCA04D

1,30,075,4

0,0220,0010,955

•grinzi:-cofrarea şi decofrarea-armarea-betonarea.

m2

kgm3

1962.013384.64261.60

CB03ECC02LCA04D

1,040,075,4

0,0220,0010,955

•pereţi sau diafragme:-cofrarea şi decofrarea-armarea-betonarea.

m2

kgm3

CB03DCC02JCA05D

0,980,0624,95

0,0220,0010,955

•planşee sau scări:-cofrarea şi decofrarea-armarea-betonarea.

m2

kgm3

4386.2554459.70701.80

CB03ECC02FCA04D

1,040,0245,4

0,022

0,955•elemente prefabricate a clădirilor civile din panouri mari cu h≤35m.

buc CP09B 4,05 1,0

•elemente prefabricate a clădirii civile cu structură din beton armat monolit, mixtă sau zidărie cuh≤35m, dacă:

-V≤0,2m3

-V>0,2m3. buc

CP10ACP10B

0,952,45

0,1650,59

•guri de ventilare buc 108.0 CP14A 1,5 0,05•rampe şi podeste buc CP55E 2,362 0,531•balustrada metalică kg 1800,0 CL17B 0,2•sudarea pe contur a plăcilor din oţel suprapuse cu:-δ 5÷7mm-δ 8÷10mm-δ 11÷15mm.

ml 15,0CP18ACP18BCP18 C

1,251,52,6

L;p;;pppppppppppppp

Coala

Nr.docum

entS

emnătura

Data

Mod C

oala P

D--2501-2012-M

E

DulgherFierarIV-1II-1

BetonistIV-1II-1

ZidariIV-1II-1

•protecţia anticorozivă a piesilor sudate la h≤35m. m2 3.0

CL41A 1,28•monolitizarea: rosturilor la elementele prefabricate la h≤35m, între: -panouri de pereţi sau panouri de acoperiş. m3 CP20C 0,45 0,102•asamblarea porţilor:-poartă din lemn-poartă din metal.

m2

m2CK13BCK14A

3,41,52

0,050,02

•etaşarea rosturilor între panourile de pereţi •civile cu h≤35m:-rosturi verticale-rosturi orizontale

ml CP30ACP30B

1,551,6

0,0530,053

•zidărie din cărămidă după rustuire la pereţi exteriori cu: -H<4m

-H≥4m.

m3CD50CCD50D

5,665,52

0,40,35

•zidărie din cărămidă sub tencuială la pereţi interiori cu: -H<4m

-H≥4m. m3CD50GCD50H

5,25,05

0,40,35

•zidărie din cărămidă sub tencuială la pereţi exteriori sau interiori la umpluturi de carcase cu: -H<4m -H≥4m.

m3

CD50JCD50K

5,916,09

0,360,36

•zidărie din cărămidă sub tencuială la pereţi dispărţitori armaţi cu:

-δ 120mm: -H<4m -H≥4m -δ 65 mm: -H<4m -H≥4m.

100m2

22.4509 CD51CCD51DCD51ACD51B

170,17135,66146,32112,45

4,224,222,262,26

•zidăria pereţilor dispărţitori din plăci de: ipsos cu: б80;100mm 100m2 CD56A 96,83 2,14

L;p;;pppppppppppppp

Coala

Nr.docum

entS

emnătura

Data

Mod C

oala P

D--2501-2012-M

E

ZidariIV-1II-1

DulgheriIV-1II-1

•pereţi dubli din panouri din ghips-carton şi miez din vată minerală δ10-12,5cm. m2 CD12A 1,2 0,01•zidărie din blocuri de calcar lacustru la pereţi exteriori după rostuire cu:

-H<4m -H≥4m.

m3

CD55ECD55F

6,626,49

0,370,29

•zidărie din blocuri de calcar lacustru sub tencuială la pereţi exteriori/ interiori cu: -H<4m

-H≥4m.

m3 887.54CD55ACD55B

3,723,62

0,370,30

•montarea şi demontarea şchelelor pentru :•zidaria peretilor sau finisarea interioară. m2 16257.06

CB16A 0,85•izolarea termica sau finisarea fatadei cu h≤30m. m2 2175.60 CB14A 0,75 0.0945•executarea treptelor exterioare din beton.

ml 10,80CH02A 5.8

•finisarea suprafeţelor cu panouri SĂNDVICI

m2

CD07B 1,05 0,05

9. Executarea acoperişului:‹ Terasă:

•amorsarea suprafeţei pentru aplicarea stratului de difuzie.

•strat de difuzie a vaporilor.

•bariera cantra vapori:-mastic bituminos -ruberoid pe mastic sau

m2

m2

m2

m2

m2

2105.40

1052.70

IzF01D1

IzF02A

IzF33A

0,05

0,02

0,33

0,0003

0,0055

0,264Izolator

IV-1II-1

L;p;;pppppppppppppp

Coala

Nr.docum

entS

emnătura

Data

Mod C

oala P

D--2501-2012-M

E

linocron.•strat termoizolant din materiale în formă de: -plăci de polistiren-vată minerală cu б...mm.-cheramzit, zgură.•strat de egalizare din mortar.

•strat hidroizolant din ruberoid pe mastic sau linocrom, ect.•racordarea hidroizolaţiei pe straturile de străpungere.•strat de protecţie.•finisarea aticului cu foi

m2

m3

m2

m2

buc.

m2

ml

1052.70

168.44

1052.70

4210.80

18,0

142.80

IzF03A1

IzF10BIzF10FIzF11B

IzF18C

IzF04B

IzF09B

IzF19CIzE05B

0,08

0,120,091,61

0,35

0,08

0,6

0,131,66

0,0275

0,010,0130,28

0,021

0,0127

0,09

0,023179.37 17.

19

TinichigiuV-1IV-1

DulgherIV-1II-1

‹ Şarpantă׃•executarea şarpantei.•executarea asterialei.•executarea lucarnelor.•strat hidroizolant din tesatură de fibre de sticlă. •executarea învelitorii din: -şindrilă bitumată

-ţiglă olane -foi de ardezie -galvanizat ondulat -ţiglă metalică.

•asamblarea jgeaburilor.•asamblarea burlanelor.

m2

m2

buc.

m2

m2

mlml

CE27CCE30ACE42A

CE17A

CE03BCE04ACE09BCE05BCE07ACE19BCE21C

2,20,2956,633

0,25

0,851,20,60,81,150,851.08

0,060,030,27

0,01

0,050,0280,210,010,050,010.012

10.Asamblarea confecţiilor de tîmplărie:•uşi din lemn.

m2

500.85 CK03B 1,65 0,02

355.58 10.24 Tîmplar

•ferestre din lemn. m2 CK01B 1,3 0,02•uşi din metal. m2 257.85 CK12A 4,4 0,02•uşi din profil de aluminiu. m2 113.40 CK21A 0,95 0,02•ferestre din profil de aluminiu. m2 277.29 CK19A 1,1 0,02•pervaz la uşi: lemn/profil aluminiu. ml 4054.05 CK07B/CK26D 0,08/0,1 0,01/0,01

L;p;;pppppppppppppp

Coala

Nr.docum

entS

emnătura

Data

Mod C

oala P

D--2501-2012-M

E

IV-III–I

•prevaz la ferestre: lemn/profil aluminiu. ml 1830.12 CK07B/CK26D 0,08/0,1 0,01/0,01 •glafuri la ferestre: lemn/ profil aluminiu. ml CK07A/CK26B 0,32/0,4 0,01/0,01•vitrine din profil de oţel/aluminiu. m2 278.64

CK11A/CK11B 2,15/0,75 0,005/0.005

•finisarea glafurilor cu foi. ml IzE05A 1,19

11.Gemuirea blocurilor de:•uşă•fereastră•vitrină

m2 225.39277.29

CM01CCM01DCM03E

0,950,751,2

0,0150,015 52.76 0.95

GeamgiuIV-1II-1

12. Finisarea construcţiei:

3612.22 909.52

TencuitorIV-1II-1

‹Tencuieli:•preparaera mortarului: -centralizat -pe şantier: M25/M50.

m3 CF01C/D 1,0/1,02,8/2,8

0,35/0,0350,7/0,385

•izolarea termică a pereţilor cu plăci din polistiren expandat.

m² 1630.11 IzF10C 0,16 0,011

•împăslitură din fibre de sticlă m² 1630.11 CF17C 0,20•tencuială exterioară cu 25mm, manuală. m² CF10A 1,6 0,0085•tencuială exterioară cu ,,TINC” de 2-3mm, manual. m²

1630.11CF30A 1,22

•tencuiala exterioară decorativa la faţade, executată manual. m² 144.90 CF11A 1,80 0,012

•tencuiala interioară executată manual cu: - 2cm - 2,5cm. m²

8015.83 CF02ACF02A

1,21,56

0,0070,0088

•gletuire interioară de 5mm executată manual cu amestic uscat la: -pereţi -tavan. m²

7411.663206.52

CF50ACF52A

0,640,65

0,6750,675

‹Placaje: m²

L;p;;pppppppppppppp

Coala

Nr.docum

entS

emnătura

Data

Mod C

oala P

D--2501-2012-M

E

FinisorIV-1II-1

ZugravIV-1II-1

•placarea pereţilor cu plăci gips-carton de 12,5mm. m² CF54B/C 3,73/4,45•tavane suspendate din gips-carton: -9,5mm - ,,Armstrong”.

m²CK50B/C

CK29F2,54/3,34

2,2 0,015•placaje din faianţe smălţuită la pereţi. m² 604.17 CI07A 4,8 0,055•placaje la pereţi exteriori a faţadelor sau soclului din plăci naturale, artificiale.

m² CI11A 6,8 0,075

•placaje din plăci de gresie aplicate pe pereţi la clădiri unicale în: -interior -exterior.

m² CI09ACI09B

5,506,50

1,141,395

•placaje din plăci fibro- lemnoase.

m² CI17B 2,5 0,01

•placaje la pereţi cu lambriu. m² CK17F 2,07 0,01‹Zugrăveli:•zugrăveli simple cu lapte de var în:-exterior/interior alb

-interior color-exterior color.

m²CN01ACN01BCN01C

0,060,0140,120

‹Vopsitorii:•vopsitorii obişnuite interioare sau exterioare la pereţi şi tavan cu vopsea în soluţie apoasă executată: manual pe: -glet -tencuială

mecanizat pe: -glet -tencuială.

m²12248.29

CN05BCN05A

CN05BCN05A

0,310,33

0,460,5

0,060,06

•vopsitorii cu vopsele de email a confecţiilor de tîmplarie: -lemn

-metal. m²1402.38721.98

CN19CCN20B

1,451,1

L;p;;pppppppppppppp

Coala

Nr.docum

entS

emnătura

Data

Mod C

oala P

D--2501-2012-M

E

•vopsitorii la balustrade. m² 90.0 CN21B 1,0•tapetarea suprafeţelor. m² CN34A 0,6

13.Executarea stratului suport din:•pietriş/piatră spartă. 100m²

5.5977TsC53A/B 6,81 2,14

327.82 66.57Izolator

IV-1II-1

•mortar de ciment 20mm 30mm 40mm.

m²m²m²

2646.75CG01AI

CG01ACG01AII

0,460,70,94

0,1410,150,159

•plăci fibrolemnoase: -lipite pe bitum -aşezate pe nisip.

•şapă autonivelantă din ipsos cu 30mm.

m2

m2

m2

CG01CCG01D

CG01E

0,550,45

0,4

0,0380,01

0,02•beton monolit preparat: -centralizat -şantier cu bitoniera.

m3

m344.79 CA02A

CA02A4,65,8

0,7250,575

•polisteren extrudat. m² IzF10B 0,12 0,011•rulou din ruberoid, linocrom etc., executate intr-un strat.

m²444.60 IzF04B 0,08 0,0127

•mastic bituminos. m2 IzF33A 0,33 0,264•dale prefabricare din fibrobeton, etc.

m2 CG01B 0,8 0,028

•vată minerală …mm m2 IzF10F 0,09 0,013•cheramzit …mm m3 304.38 IzF11B 1,61 0,28 •nisip …mm sub pardoseli.

m3 TsC54 A 0,9 0,63

14.Executarea pardoselei:•laminat-fixarea plintei din lemn-lăcuirea plintei.

m2

mlm²

CG36A/BCG06ACG07C

1,3/1,550,71,25

0,03/0,03 ParchetarIV-1II-1

Finisor

•parchet de stejar -fixarea plentei din lemn -ceruirea parchetului-ceruirea plintei -lacuirea parchetului şi plintei.

m²mlm²mlm²

1410.631509.381410.631509.381551.70

CG05BCG06ACG07ACG07BCG07C

1,80,70,10,031,25

0,03

L;p;;pppppppppppppp

Coala

Nr.docum

entS

emnătura

Data

Mod C

oala P

D--2501-2012-M

E

1129.92 12.50

IV-1II-1

MozaicarIV-1II-1

BetonistIV-1II-1

AsfaltatorIV-1II-1

•linoleum/ mochetă-fixarea plintei din lemn -lacuirea plintei.

m² ml

m2

1013.851084.82101.39

CG33ACG06ACG07C

0,850,71,25

0,02

•plăci de gresie-plintă din plăci.

m²ml

222.30 CG17D1CG18A

2,90,85

0,0570,01

•mozaic monolit -plintă de mozaic -lustruirea mozaicului -lustruirea plintei.

m²mlm²ml

CG11CCG13ACG16ACG16B

3,41,31,250,5

0,057

•duşumele geluite -fixarea plintei din lemn-vopsirea duşumelilor şi plintei.

m²ml

m²

CG42ACG06A

CN16D

0,90,7

0,55

0,03

•mortar de ciment-plintă din mortar.

m²ml

559.77598.96

CG22ECG24A

0,850,75

0,0440,01

•beton monolit in subsol-plintă de mortar.

m² ml

CG22ACG24A

0,90,75

0,1080,01

•beton monolit rezistent la uzură, in hale cu: 50mm-impregmarea pardoselei din beton rezistent la uzură.

m2

m²

CG30B

CG31A

2,7

0,8

0,73

0,15•pavaj ornamentat. DD08A/B 4,44/4,44•plăci naturale m² CG19B 2,86 0,34

15 Executarea pereului:•strat suport din pietriş piatră spartă sub pereu

100 m² 1.444 TsC53A/B 6,81 2,14

16.58 1.12

AsfaltatorIV-1II-1

•pereul propriu zis din:-asfalt 20mm-mortar de ciment 20 mm.

m²

m² 144.40

CG40A

CG22E

0,2624

0,85

0,0137

0,0416 Utilaj tehnologic industrial. % 10÷20 1161.53 Montator VI-1

V-1 IV-2 III-217 Reţeaua sanitaro-tehnică. % 5÷20 1161.53 Lăcătuş VI-1

V-1 IV-2 III-218 Reţeaua electrică. % 5÷15 1161.53 Electric VI-1

V-1 IV-2 III-219 Reţeaua de gazificare. % 1÷10 1161.53 Lăcătuş V-1 IV-

1 III-1 II-120 Reţeaua de telefonizare. % 1÷4 464.62 Telefonist V-1

L;p;;pppppppppppppp

Coala

Nr.docum

entS

emnătura

Data

Mod C

oala P

D--2501-2012-M

E

IV-1 III-1 II-121 Amenajarea terenului. % 5÷10 1161.53 Muncitor

III-1 II-122 Lucrări auxiliare. % 5÷25 1161.53 Muncitor23 ∑Wmunc/Wmec(zi-om, zi-ut) 19049.09 1292.43

Calculul necesităţii şantierului în resurse materiale, construcţii şi semifabricate.Determinarea necesităţii şantierului în resurse materiale, construcţii şi semifabricate se execută în baza tabelei 1:,,Calculul volumelor de lucru la executarea LCM”, ţinînd cont de procesele tehnologice care se îndeplinesc utilizînd resurse materiale necesare conform IND sau CHuП IV-2-82 ,,Rashod materialov”, prin produsul dintre cantitate, coloana 4 la consumul pentru o unitate, coloana 6, în tabela.Elaborarea planului calendaristic. Avînd la dispoziţie toate datele iniţiale la elaborarea planului calendaristic a şantierului îndeplinim completarea tabelei şi trasarea graficului.P.C. este compus din partea stîngă şi partea dreaptă. Partea stîngă: a graficului indică nomenclatura lucrărilor în succesivitatea lor tehnologică, unitatea de măsură şi volumul de lucru, manopera şi cheltuielile de timp a mecanismelor, denumirea mecanismelor,componenţa echipei, numărul de muncitori în echipă, numărul de schimburi şi durata lucrărilor.Partea dreaptă: a graficului indică anul, lunile şi zilele de executare a lucrărilor, se trasează vectori indicînd îndeplinirea fiecărui proces şi durata lui, numarul de muncitori ocupaţi la acest proces şi numarul de schimburi.Durata fiecărui proces care se îndeplineşte într-un schimb, se trasează pe grafic cu o linie continue, în drept cu el conform termenului de îndeplinire, dar dacă procesul se îndeplineşte în două schimburi, atunci se trasează a doua linie paralel cu precedenta, însă întreruptă. Deasupra liniei trasate se scrie o cifră, indicînd numărul de muncitori ocupaţi la îndeplinirea procesului dat. În timpul trasării vectorilor este necesar de aplicat una din metodele: consecutivă, paralelă sau flux. Lucrările speciale se organizeză respectînd raportul:70 % din durata totală se execută pînă la lucrările de finisare, restul 30 % după terminarea lor. Elaborarea graficului mişcării forţelor de muncă.Graficul mişcării forţelor de muncă se elaborează în baza planului calendaristic elaborat corect. Pe grafic se indică cifre deasupra fiecărui proces, determinînd numărul de muncitori ocupaţi la executarea lucrătorilor în fiecare zi.În timpul proiectării şi elaborării graficului pot apărea pe el salturi sau coborîri, ele apar în cazul organizării incorecte a lucrărilor în planul calendaristic.Organizarea lucrărilor de construcţii în PC, se recomandă de produs în aşa mod, încît pe graficul forţelor de muncă să nu apară salturi sau coborîri, respectînd condiţia: ca numărul muncitorilor pe toată durata de lucru să fie mediu, cu acest scop este necesar de produs unele modificări în PC, schimbînd organizarea proceselor şi iarăşi de corectat graficul.Cu folosirea forţelor de muncă egale pe toată perioada de îndeplinire a LCM, graficul mişcării forţelor de muncă se caracterezează cu coeficientul neritmicităţii forţelor de muncă, care se determină după relaţia:

Kn.f.m.=(Nmax./Nmed.) ≤ 2,5, unde :Nmax.-numărul maximal de muncitori din GMFM (om).Nmed.-numărul mediu de muncitori din GMFM (om). Nmed.=W/T(om), unde:W-consumul de manoperă a muncitorilor, în zi-om, se capată prin însumarea coloanei 5 din planul calendaristic .T-durata lucrărilor în zile, din planul calendaristic. În procesul de elaborare a GMFM se capătă trei perioade de executare a LCM:I–perioada de desfăşurare a fluxului.II–perioada stabilă a fluxului.III–perioada de restrîngere a fluxului.

L;p;;pppppppppppppp

Coala

Nr.docum

entS

emnătura

Data

Mod C

oala P

D--2501-2012-M

E

Graficul mişcării forţelor de muncă N

II I III

Elaborarea graficului de aprovizionare şi consum de resurse materiale.Graficul de aprovizionare şi consum de resurse materiale se elaborează în baza planului calendaristic, cu scopul determinării timpului de aprovizionare şi consum a resurselor materiale, construcţii şi semifabricate.Graficul se compune din două părţi: stîngă şi dreaptă. Partea stîngă: indică numărul de rînd, nomenclatura resurselor materiale, construcţiilor şi semifabricatelor, unitatea de măsură, cantitatea şi marca.Partea dreaptă: reprezintă vectori orizontali cu linii continui sau întrerupte. Liniile continui pe grafic determină vectorul ce corespunde procesul tehnologic de pe PC, indicînd consumul de resurse materiale, iar cu linii întrerupte mai jos se trasează vectorul ce indică numărul de zile de păstrare la depozit a resurselor materiale. Elaborarea graficului mişcării maşinelor şi mecanismelor.Graficul mişcării maşinelor şi mecanismelor se elaborează cu scopul determinării timpului şi duratei de funcţionare a maşinelor şi mecanismelor pe şantier la executarea proceselor îndeplinite mecanizat. Graficul este compus din două părţi: stîngă şi dreaptă.Partea stîngă: indică numărul de rînd, denumirea maşinei sau mecanismului, unitatea de măsură, cantitatea şi marca.Partea dreaptă: reprezintă vectori cu linii continue, ce corespund procesului tehnologic de pe PC, indicînd timpul şi durata de funcţionare a maşinei sau mecanismului pe şantier.

Calculul indicilor tehnico-economici a PC .În procesul de elaborare a PC a şantierului, este necesar de realizat cîteva variante de executare a LCM şi de ales varianta optimală, care permite execuatrea construcţiei în termeni normativi, cu o economie maximă de resurse materiale şi un consum minim de manoperă şi cheltuieli de timp a mecanismelor. Cu scopul comparării variantelor realizate se calculă următorii ITE a PC:Durata lucrărilor după CHuП 1.04.03-85, în luni.Durata lucrărilor după PC, în luni.Volumul constructiv a construcţiei, din ITE a parţii arhitecturale, în m³.Manopera muncitorilor, în zi-om, se capătă prin însumarea coloanei 5 din PC.

Numărul muncitorilor Nm. Nm. Nm. Nm.

Durata lucrărilor Dl. Dl. Dl. Dl.

N max

L;p;;pppppppppppppp

Coala

Nr.docum

entS

emnătura

Data

Mod C

oala P

D--2501-2012-M

E

Cheltuieli de timp a mecanismelor, în zi-ut, se capătă prin însumarea coloanei 6 din PC.Cheltuieli de manoperă la un m³ de construcţie, se capătă prin raportul manoperei muncitorilor W zi-om la volumul construcţiei m³, în zi-om /m³.Numărul maximal de muncitori, în om, din GMFM.Numărul mediu de muncitori, în om, din GMFM.Coeficientul neritmicităţii forţelor de muncă.Mărimea ITE se redau în tabela de pe coală.

Tabela:„Indicii tehnico-economici”.

Nr. Denumirea indicilorUnitatea

de măsurăMărimea indicilor

1 2 3 41. Durata lucrărilor după CHиП luni 24.02. Durata lucrărilor după PC luni 24.03. Volumul constructiv a construcţiei m3 12052.04. Cheltuieli de manopera a muncitorilor zi-om 19049.095. Cheltuieli de timp a mecanismelor zi-ut 1292.436. Cheltuieli de manopera la 1m3 de construcţie zi–om/m3 1.587. Numărul maximal de muncitori om 40.08. Numărul mediu de muncitori om 25.09. Coeficientul neritmicităţii forţelor de muncă 1.60

PLAN GENERAL DE CONSTRUCŢIIPGC este planul şantierului de construcţii pe care se indică: distribuirea clădirii sau clădirilor ce se construiesc, clădirile existente, maşinele şi mecanismele de construcţii, obiectele gospodăreşti: instalaţiile tehnologice, depozitele de şantier, clădirile provizorii, autodrumurile, reţelele inginereşti, zonele periculoase, etc.PGC a şantierului se elaborează de către organizaţiile de construcţii, în componenţa PEL.Principiile de bază la protectarea PGC sunt.Proiectarea în confirmitate cu CHиП.PGC trebuie să prevadă organizarea raţională a fluxurilor.Amplasarea clădirilor provizorii şi instalaţiilor temporare: de distribuit pe suprafaţa şantierului nedestinată construcţiei, respectând cerinţele de securitate a muncii şi antiincendiare.

L;p;;pppppppppppppp

Coala

Nr.docum

entS

emnătura

Data

Mod C

oala P

D--2501-2012-M

E

Durata executării construcţiilor temporare să fie minimă.Clădirile provizorii să fie de tip: montabile-demontabile sau mobile.Depozitele de materiale, de amplasat în zona: maximă de consum, zona macaralelor şi autodrumurilor.Amplasarea mecanismelor pe teritoriul şantierului, trebue să satisfacă cerinţele tehnologice de executare a LCM.Lungimea reţelelor temporare inginereşti să fie minimă.Date iniţiale la proiectarea PGC a şantierului servesc:Planul general a clădirii.PC şi FT a şantierului.Calculul necesităţii în resurse materiale, maşini, mecanisme şi forţe de muncă.Necesitatea în schiţe a proceselor de lucru.Normativele de proiectare, etc.PGC se elaborează pentru fiecare perioadă a: lucrărilor infrastructurii, suprastructurii şi de finisare a clădirii.În proiectul de curs, PGC este elaborat la etapa lucrărilor de:...(terasamente, montare, finisare, etc.).Elaborarea PGC.În procesul de elaborare a PGC este necesar de respectat următoarele cerinţe:La trasarea autodrumurilor temporare se recomandă de respectat distanţa între: autodrumuri şi suprafaţa depozitelor, care trebuie să fie de 0,5-1m; autodrum şi calea de rulare a MAB 6,5÷12,5m; autodrum şi axa căii de rulare a macaralei turn 3,75m; autodrum şi îngrădire ≥1,5m, lăţimea autodrumurilor într-un sens 3,5÷5,5m, în două sensuri 5,5÷8m; raza curburii autodrumului R=12÷30m. În cazul proiectării autodrumului într-un sens este necesar de amplasat fîşii cu lăţimea de 3m, pentru trecerea autocamionului la descărcare; de organizat autodrumurile în formă de inel, în cazul liniei moarte, se recomandă de prevăzut o suprafaţă de manevrare cu dimensiunile mai mari de 12×12m.La proiectarea maşinelor şi mecanismelor se recomandă de respectat ca: locul de amplasare sau calea de rulare a MAB trebuie să satisfacă fişele tehnologice elaborate; la amplasarea căii de rulare a macaralei turn este necesar de indicat suporturile de sprigin a căii de rulare; conectarea macaralei la reţeaua temporară de alimentare cu energie; cuplarea cu pămîntul şi îngrădirea zonei periculoase; lungimea căii de rulare a macaralei turn trebuie să fie mai mică decăt lungimea construcţiei cu valoarea deschiderii braţului; lăţimea căii de rulare a MAB se determină în baza gabaritelor şi razei de rotire a platformei rolative; pe axa căii de rulare a MAB se indică cu o săgeată direcţa de mişcare; în cazul MAB este necesar de prevăzut suprafeţe de rezervă pentru fiecare permutare a macaralei pe tot perimetrul clădirii; dimensiunile acestor suprafeţe trebuie să satisfacă gabaritele utilajului de primire a amestecurilor de mortare sau betoane; deasemenea prevăzute treceri a autobasculantelor spre suprafeţele de primire a acestor amestecuri, precum şi suprafeţe de manevrare.La amplasarea depozitelor de şantier se respectă următoarele cerinţe ca: parcurgerea resurselor materiale a căii minime de rulare pe şantier; amplasarea depozitelor deschise de produs pe toată lungimea frontul de lucru paralel cu axa de deplasare a macaralei; între depozite de amplasat treceri; dimensiunile depozitelor să satisfacă amplasarea prefabricatelor pe ele; hotarele depozitelor deschise trebuie să treacă de la marginea drumului la o distanţă≥0,5m; primirea amestecurilor de mortar sau beton trebuie prevăzut pe una sau două suprafeţe speciale, amplasate în zona de lucru a macaralei.La distribuirea clădirilor provizorii se respectă următoarele cerinţe ca: distanţa de la frontul de lucru pînă la clădirile provizorii să fie≤500m, pînă la vicee≤100m, amplasarea lor în zona periculoasă a macaralei este interzisă; amplasarea de produs prin respectarea cerinţelor de securitate a muncii şi măsurile antiincendiare.La trasarea reţelelor inginereşti se recomandă de respectat ca: amplasarea reţelelor temporare de apă, canalizare şi energie de produs pe suprafeţele libere a şantierului; de indicat locurile de racordare a conductelor, lungimea reţelelor trebuie să fie minimă; racordarea reţelei temporare de alimentare cu energie la cea permanentă de produs prin transformator; reţeua temporară de alimentare cu energie de trasat pe stîlpi din lemn distribuiţi la distanţa de 20÷40m unul de la altul amplasaţi pe tot perimetrul şantierului, locurile de muncă de iluminat utilizînd turnuri mobile de iluminare; amplasarea iluminatoarelor de produs la colţurile şantierului în scopul formării vizibilităţii maxime; hidranţii antiincendiari de amplasat peste 300 de metri unul de la altul, racordîndu-se la reţeaua permanentă de alimentare cu apă, distanţa hidranţilor de la autodrum să fie 2m; amplasarea havuzurilor în apropierea zonei fronturilor de lucru, racordarea lor de produs la reţeua temporară de apă; îngrădirea şantierului de produs pe tot perimetrul la o distanţă 2m de la marginea: autodrumurilor, clădirilor provizorii sau depozitelor de şantier; îngrădirea să fie dotată cu poartă cu inscripţia: „Intrare” sau „Ieşire”;

L;p;;pppppppppppppp

Coala

Nr.docum

entS

emnătura

Data

Mod C

oala P

D--2501-2012-M

E

îngrădirea zonelor periculoase de pe teritoriul şantierului; hotarele zonelor periculoase depind de înălţimea la care se execută lucrările, la macarale orientativ se primeşte cu 5m mai mare decît deschiderea braţului; se indică trotuarele de circulaţe a muncitorilor; reţeua de energie se trasează de culoare roşie, apa cu albastru, iar canalizarea de culoare neagră.Calculul suprafeţei depozitelor de şantier.În procesul de elaborare a PGC, este necesar de proiectat depozitele de şantier.În practica de construcţie cea mai raţională metodă de organizare a LCM este: cea din mijloacele de transport sau montarea în blocuri mari, ţinînd cont de faptul că cantitatea de depozitare a resurselor materiale la depozitele de şantier este minimă, însă aceste metode nu au o largă răspândire, deacea este necesar ca unele resurse materiale să fie depozitate.În dependenţă de proprietăţile fizico-mecanice a resurselor materiale, utilizate la executarea LCM, se cunosc următoarele tipuri de depozite de şantier: deschise sau închise.În procesul proiectării pe PGC a depozitelor de şantier, se recomandă de respectat următoarele cerinţe:Determinarea tipurilor de resurse materiale ce trebue depozitate.Stabilirea metodei de depozitare şi duratei de păstrare la depozit a resurselor materiale.Calculul suprafeţelor depozitelor de şantier.Stabilirea cantităţii şi dimensiunile depozitelor.Locul de amplasare şi poziţionare a depozitelor pe teritoriul şantierului.Stabilirea tipurilor de resurse materiale ce trebue depozitate, se execută conform tabela 11:„Calculul totalizator a consumului de resurse materiale, construcţii şi semifabricate”, iar metoda de depozitare a resurselor materiale se execută conform tipului de resurse materiale care trebuie depozitate, în dependenţă de CHиП, vezi tabela: „Norma de depozitare la 1m 2 de suprafaţă.

Tabela:„Norma de depozitare la 1m2 de suprafaţă”.

Nr.

Denumirea resurselor materiale, construcţiilor şi semifabricatelor

Unitatea de măsurăNorma de depozitare

la 1m2, q Tipul depozitului

1 2 3 4 5

1 Construcţii prefabricate m3 0,3÷2,5 deschis2. Cărămidă mii buc. 0,7 deschis3. Calcar lacustru m3 1÷1,5 deschis4. Panouri de cofraj m2 40÷50 deschis5. Panouri din׃ vată minerala, plăci din polistiren expandat, plăci din polistiren extrudat m3 2÷3 Închis6. Ipsos, amestec uscat, adezivi p/u faianţă sau gresie, ciment t 2÷2,5 închis7. Plăci din ghips–carton m2/foi 2,0/300 închis8. Nisip, piatră spartă, pietriş, cheramzit, zgură m3 2÷2,5 deschis9. Mastic bituminos kg 900 închis10. Blocuri de uşă sau fereastră m2 44÷45 închis11. Var stins, vopsele, lacuri, ulei natural, diluant, dizolvant kg 600÷800 închis12. Linoleum, mochetă, parchet, laminat, faianţă, gresie m2 80÷100 închis13. Plăci fibrelemnoase m3 0,4 închis14. Plăci din: beton, materiale naturale, mozaic, etc. m3 1,5 închis15. Ruberoid, linocrom, carton bitumat m2/rul. 200÷360/15÷22 închis16. Construcţii metalice kg 500÷700 închis17. Foi de azbociment, foi zincate, ţiglă metalică, olane m2 125÷200 închis18. Sticlă m2 170÷200 închis

L;p;;pppppppppppppp

Coala

Nr.docum

entS

emnătura

Data

Mod C

oala P

D--2501-2012-M

E

19. Lemn rotund, cherestea m3 1,2÷2,0 închis20. Spirt, motorină, benzină kg 600÷800 închisDurata de păstrare la depozit a resurselor materiale se stabileşte: pentru depozite deschise 3÷5 zile, închise 10÷15 zile.Calculul suprafeţelor depozitate pe şantier depinde de rezerva de materiale ce trebuie depozitate, care se calculă conform relaţiei:

Qrez.=(Qtot. T)••n•k(m2, m3, t, etc.), unde :Qtot.–cantitatea totală de resurse materiale, construcţii şi semifabricate necesare pentru executarea LCM (m², t, m³, etc.).T–durata de executare a lucrarilor, conform PC (zile).-coeficientul aprovizionării neritmice cu resurse materiale la depozit, primit 1,1.n–durata de păstrare a resurselor materiale la depozit, ţinând cont de metoda depozitării (zile).k-coeficientul consumului neritmic de resurse materiale, primit 1,3.Cunoscând rezerva de materiale la depozit, aflăm suprafaţa utilă a depozitelor de şantier după relaţia:

Au.=Qrez.q(m2), unde:q–norma de depozitare la 1m² de suprafaţă, se determină conform tabelei 13. Aflăm suprafeţele reale a depozitelor de materiale de pe şantier, ţinând cont de treceri, după relaţia:

Ar.=Au.( m²), unde:-coeficient ce ţine cont de utilizarea suprafeţei depozitului, şi trecerile între depozite, primit 0,6÷0,7.Calculul suprafeţelor depozitelor de şantier se execută în tabelă.

Tabela:,,Calculul suprafeţelor depozitelor”.

№ Den

umir

ea r

esur

selo

r m

ater

iale

con

stru

cţii

lor

şi s

emif

abri

cate

lor

Uni

tate

a de

măs

ură

Nec

esit

atea

tota

lă.

Qto

t.(t,

m³,m

²)

Dur

ata

asam

blăr

ii.

T (

zile

)

Nor

ma

cons

umul

ui în

sc

him

bQ

tot/

T

Dur

ata

de p

ăstr

are

la

depo

zit.

n(zi

le)

Coe

fici

entu

l ap

rovi

zion

ării

ne

ritm

ice

cu m

ater

iale

=1,

1.

Coe

fici

entu

lco

nsum

ului

ner

itm

ic d

e m

ater

iale

, k=

1,3

Rez

erva

la d

epoz

it,

Qre

z.(m

², m

³, t)

Nor

ma

de d

epoz

itar

e la

1m

² de

supr

afaţ

ă q

(m

2 , m3 , t

)

Sup

rafa

ţa u

tilă

a

depo

zitu

lui A

u.(m

²)

Coe

fici

ent d

e ut

iliz

are

a su

praf

eţei

dep

ozit

ului

=

0.6

Sup

rafa

ţa r

eală

a

depo

zitu

lui.

Ar.

(m²)

Met

oda

depo

zită

rii

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

1 EBAMateriale în vrac.

m3

m3 291.50 20.0 14.583÷5

1.1 1.3

62.53 0,3÷2,5 31.27

0.6

52.11deschis2 Cărămidă

Blocuri de calcar б 390mm.

mii bucm3

113.16

787.79200.0 4.51 64.42

0,7

1,0÷1,5 64.42 107.37

3 Mastic bituminosElemente metalice

tt 122.58 200.0 4.51 17.84

0,90,5÷0,7 25.48 42.46

L;p;;pppppppppppppp

Coala

Nr.docum

entS

emnătura

Data

Mod C

oala P

D--2501-2012-M

E

10÷15 închis4 Uşi

FerestrePorţi.

m2872.10277.29 40.50 28.38 405.84 44÷45 9.22 15.38

5 Materiale:- în rulou -în foi.

m2

m26278.91

10.0 179.92 2572.85 80÷360 8.58 14.306 Materiale:- lichide

-purverulente.kgt

5322.9775.814 100.0

53.230.76

761.2010.87

600÷8002÷2,5

1.265.44

2.129.06

Având calculată tabela 13 determinăm:Determinăm suprafaţa totală a depozitelor: închise: DÎ 40.86 m2 şi deschise: DD 159.48m2, prin sumarea coloanei 14.Stabilim: numărul de depozite şi dimensiunile: N 1 DÎ 10.0x7.0x4.0m; N 1DD 20.0x5,0x2,5 m, în conformitate cu suprafaţa reală a fiecarui tip de depozit. Calculul suprafeţelor clădirilor provizorii.În procesul de elaborare a PGC este necesar de stabilit: nomenclatura şi dimensiunile clădirilor provizorii, care se ia în dependenţă de raionul construcţiei şi durata de executare a LCM.Clădirile provizorii se clasifică după destinaţie în:Clădiri de serviciu: oficii, încăperea dirigintelui de şantier, post de trecere, etc.Clădiri de locuit şi obşteşti: cămine, magazine, etc.Clădiri sanitaro-igienice: vestiare, lavuare, duş, etc.Clădiri tehnologice: ateliere, obiecte tehnologice, etc.Edificiile temporare de pe teritoriul şantierului de construcţii sunt: autodrumurile, trecerile către zonele mecanismelor, trotuarele, reţelele inginereşti, suprafeţele de ansamblare în blocuri mari a construcţiilor şi îngrădirea cu indicarea punctelor de „intrare” şi „ieşire”.În depedenţă de cerinţele constructive, clădirile provizorii pot fi:Inventare: de tip montabile-demontabile, mobile sau container.Neinventare: de o singură folosire.Executarea LCM pe teritoriul şantierului se îndeplinesc de către muncitori calificaţi, dirijaţi de: maiştri, ingineri tehnici, diriginţi de şantier, deservirea şantierului se înfăptueşte de slujbaşi iar paza bunurilor materiale de către serviciu de pază.Determinarea numărului de: maiştri, ingineri tehnici, diriginţi de şantier, slujbaşi şi paznici a şantierului de construcţii se stabileşte în baza raportului procentual, în conformitate cu numărul maximal de muncitori, din GMFM, în raport cu tabela.

Tabela:„Raportul procentual a personalului şantierului de construcţii pe categorii”.

№Tipul construcţiei Muncitori Maiştri, ingineri

tehnici, diriginţi de şantier

Slujbaşi Paznici

1.2.3.

IndustrialăCivilăAgricolă

83,985,083,0

11,08,013,0

3,65,03,0

1,52,01,0

L;p;;pppppppppppppp

Coala

Nr.docum

entS

emnătura

Data

Mod C

oala P

D--2501-2012-M

E

4. Inginerească 83,3 9,1 6,2 1,4După stabilirea nomenclaturii clădirilor provizorii, raportului procentual a personalului şantierului de construcţii pe categorii, aflăm suprafeţele clădirilor provizorii, conform numărului maximal de muncitori care lucrează pe şantier luat din GMFM şi suprafeţele normative pentru un om, după relaţia: Ntot.=(Nmun.+Ni.t.+Nsl.+Np.)•k(om), unde:Ntot.–numărul total de muncitori ce lucrează pe şantier (om).Ni.t.–numărul maiştrilor, inginerilor tehnici, diriginţi de şantier (om).Nsl.–numărul slujbaşilor (om).Np.–numărul paznicilor (om).K–coeficientul ce ţine de concedii sau îmbolnăviri, primit 1,05÷1,06.În baza PC de executare a clădirii: civile, industriale, agricole sau inginereşti, numărul maximal Nmax de muncitori din GMFM constituie: 40.0 de oameni.În aşa caz, numărul de muncitori N constitue:

N=(Nmax./...%)•100%=(40/85.0%)x100%=47,0(om), unde:Nmax.–numărul maximal de muncitori, om, din GMFM.... % –procentajul muncitorilor, din tabelă.Atunci rezultă că: 1% din numărul muncitorilor N constituie: 0,47om, deci:Ni.t.= 8%• 0,47=4,0(om).Nsl.=5% • 0,47=3,0(om).Np.=2% • 0,47=2,0(om).În baza calculelor efectuate determinăm numărul total de muncitori ocupaţi pe şantier, după relaţia:

Ntot.=(Nmun.+Ni.t.+Nsl.+Np.)• k=(40+4+3+2)x1.05=52,0(om).Cunoscînd numărul total de muncitori ce lucrează pe şantier, determinăm suprafeţe clădirilor provizorii în tabelă.

Tabela:„Calculul suprafeţelor clădirilor provizorii”.

Nr.

Den

umir

ea

clăd

iril

or

prov

izor

ii

Num

ărul

m

unci

tori

lor

Num

ărul

m

unci

tori

lor

ce

se f

olos

esc

de

încă

pere

, % Suprafaţa (m2)

Dim

ensi

unil

ecl

ădir

ilor

pr

oviz

orii

(m

)

Tip

ulcl

ădir

ilor

pr

oviz

orii

unitate total

1 2 3 4 5 6 7 8A. Încăperi de sreviciu:

1Încăperea dirigintelui de

şantier4,0 100 4,0 16,0 6,0x2,7x3,9 Vagon mobil

2 Încăperea de odihnă 52,0 100 0,75 39.0 11.1x3.0x3,9 Vagon mobil3 Dispecerat 1 100 7,0 7,0 4,0×2,7×3,9 Vagon mobil4 Post de trecere 100 6÷9 6÷9 4,0×2,7×3,9 Container

B. Încăperi industriale:5 Vestiar 52,0 70 0,7 25.48 9,0x2.7x2,9 Vagon mobil

L;p;;pppppppppppppp

Coala

Nr.docum

entS

emnătura

Data

Mod C

oala P

D--2501-2012-M

E

6 Lavuar cu duş 52,0 50÷80 0,54 14.04 6.0x2,7x3,9 Vagon mobil

7Încăpere de încălzire şi uscare a hainelor

52,040 0,2 4.16 4,0x2,7x3,9 Vagon mobil

8 Încăpere de primire a hranei 52,0 80÷100 1,0 52.0 11.1x3.0x3,9 Vagon mobil9 Punct medical 1 100 7,0 7,0 4,0×2,7×3,9 Vagon mobil10 Viceu 52,0 100 0,1 5.20 3,0x3,0x2,9 Container

C.Încăperi industriale:11 Staţie de tencuit 4,5×2,512 Staţie de zugrăvit 8×2,8

Completarea tabelei:Coloana 6: se primeşte prin produsul dintre numărul muncitorilor coloana 3, la suprafaţa pentru o unitate, coloana 5.Coloana7: se determină conform următoarelor tipuri de clădiri provizorii:Vagon mobil: 4×2,7×2,9m; 6×2,7×2,9m; 7,8×2,6×3,9m; 8,5×3,1×3,9m; 9×2,7×3,9m; 11,1×3×3,9m.Container: 3,0×2,0×2,9m; 3,0×3,0×2,9m; 6,0×3,0×2,9m.În procesul de proiectare a clădirilor provizorii pe PGC este necesar de respectat următoarele cerinţe:Distanţa pînă la construcţiile ce elimină gaze toxice sau praf trebuie să fie ≥50m.Distanţa de la locurile de muncă pînă la robinete sau havuze de apă trebuie să fie≤75m, vicee≤200m.Poziţionarea pe plan a resurselor materiale şi racordarea reţelelor temporare de produs în zonele nepericuloase.Reprezentarea pe plan conform СHиП.Calculul necesităţii şantierului în apă potabilă.În procesul de proiectare a PGC este necesar de calculat şi amplasat pe el reţeaua temporară de alimentare cu apă potabilă, cu acest scop este necesar de calculat şi stabilit următoarele cerinţe:Consumul de apă pentru deservirea proceselor.Consumul de apă pentru necesitatea social-sanitară.Consumul de apă pentru alimentarea duşului.Consumul de apă în caz de incendiu.Organizaţia ce alimentează şantierul cu apă potabilă.Locurile de racordare a reţelei temporare la cea permanentă.Concretizarea schemelor de amplasare pe PGC a reţelei temporare de apă.Traseul reţelei temporare de alimentare cu apă să fie minim.Diametrul conductei reţelei temporare.Determinarea necesităţii şantierului în apă potabilă, la proiectarea pe PGC a reţelei temporare de alimentare cu apă, se recomandă de efectuat în conformitate cu PC, ţinînd cont de perioada, cu consumul de apă maximal, precum şi necesităţile în apă pentru cerinţele social-sanitare, duş şi incendiu. Calculul consumului total de apă pentru alimentarea şantierului se determină după relaţia:

Qtot. =0,5•(Qn.i.+Qc.s.s.+Qn.d.)+Qn.a.(l/s), unde:Qn.i.;Qc.s.s.;Qn.d.; Qn.a.–respectiv: consumul de apă pentru următoarele necesităţi: industrială, cerinţe social-sanitare, duş şi antiincendiară (l/s).Determinarea consumului de apă pentru necesitatea industrială se produce în conformitate cu normele de consum pentru o unitate.În scopul determinării consumului maximal de apă, pentru necesitatea industrială, se elaborează un grafic.

Tabela:„Graficul consumului de apă pentru necesitatea industrială”

L;p;;pppppppppppppp

Coala

Nr.docum

entS

emnătura

Data

Mod C

oala P

D--2501-2012-M

E

Nr.

Consumatorii de apă

Unitateade

măsură

Cantitateaîn

schimb

Consumul de apă (l)

Anul 2012-2013-2014

unitate total

Lunile

I II III

IV V VI

VII

VII

I

IX X XI

XII

XII

I

XIV

XV

XV

I

XV

II

XV

III

XIX

XX

XX

I

XX

II

XX

III

XX

IV

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 301 Alimentarea şi

spălarea buldozerului

buc. 1 100÷300 300,0

300.

0

300.

0

2 Alimentarea şi spălarea excavatorului

buc. 1 80÷120 100,0

100.

0

3 Întreţinerea betonului

m 3 4.55 150 682.50

682.

50

682.

50

682.

50

682.

50

682.

50

682.

50

682.

50

682.

50

682.

50

682.

50

4 Stropirea cărămizilor şi prepararea mortarului

mii buc.

1.132 65÷135 113.20

113.

20

113.

20

113.

20

113.

20

113.

20

113.

20

113.

20

5 Tencuirea şi gletuirea suprafeţelor

m 2 105.35 7÷8 834.74

834.

74

834.

74

834.

74

834.

74

834.

74

834.

74

834.

74

834.

74

834.

74

834.

74

6 Zugrăvirea suprafeţelor

m 2 61.24 0,5÷1 61.24

61.2

4

61.2

4

61.2

4

61.2

4

61.2

4

61.2

4

61.2

4

61.2

4

61.2

4

61.2

4

7 Compactarea solului

m 3 293.45 150 44017.344

017.

3

8 Compactarea pietrişului m 3 12.30 4÷10 123.0

123.

0

123.

0

9 Alimentarea compresorului

m 3 4,0 4÷10 16,0

16,0

16,0

16,0

16,0

16,0

16,0

16,0

16,0

16,0

16,0

16,0

16,0

16,0

16,0

16,0

16,0

16,0

16,0

16,0

16,0

16,0

16,0

16,0

16,0

L;p;;pppppppppppppp

Coala

Nr.docum

entS

emnătura

Data

Mod C

oala P

D--2501-2012-M

E

Total: Qmax...(l/sch). 738.

50

698.

50

821.

500

4514

5.0

811.

70

811.

70

811.

70

811.

70

811.

70

811.

70

16.0

911.

98

911.

98

911.

98

911.

98

1034

.98

911.

98

911.

98

911.

98

911.

98

911.

98

16,0

16,0

16,0

Completarea graficului:Coloana 2, se înscriu din PC: procesele şi mecanismele care necesită apă în timpul lucrului.Coloana 4, se înscriu din PC cantitatea în schimb, în: m2 ,m3, buc., etc.: căpătată prin raportul dintre volumul de lucru a procesului la durată; numărul mecanismelor(buc.).Coloana 5, se înscrie norma de consum pentru o unitate.Coloana 6, se primeşte prin produsul dintre cantitate la norma pentru o unitate.Coloanele 7;8, etc, consumul de apă, coloana 6 se repartizează în luna, în care se realizează procesul, conform planului calendaristic. Consumul de apă total: Qmax, în l/sch., se capătă prin însumarea consumului în fiecare lună.În baza graficului elaborat se stabileşte luna, în care consuml de apă la executarea proceselor este maximal Qmax, servind ca bază la detreminarea consumului de apă, pentru cerinţele industriale, după relaţia:

Qn.i.=Qmax•K1 (t1•3600)=45145.0x1.5/(8x3600)=2.35(l/s), unde:∑Qmax–consumul maximal de apă la executarea proceselor de construcţii (l/sch).K1–coeficientul neritmicităţii consumului de apă, primit 1,5.t1–durata de consum a apei, 8 ore. Consumul de apă pentru cerinţele social–sanitare se determină în baza PGC proiectat, numărului maximal de muncitori ce se folosesc de serviciile comunale şi norma de consum, tabela.

Tabela:„Norma de consum pentru cerinţele social-sanitare”.

Nr. Consumatorii de apă Unitate de măsură

Norma de consum „K” (l)

Coeficientul neritmicităţii consumului de apă

Durata de consum(h)

1 2 3 4 5 61 Cerinţe social-sanitare 1mun. 10÷15 3 82 Cerinţe social-sanitare şi cu canalizare 1mun. 20÷25 2 83 Duş 1mun. 30÷40 1 0,75

Determinăm consumul maximal de apă în schimb pentru cerinţele social-sanitare, după relaţia:Qmax = Ntot.• K=52,0x25,0=1300.0(l/sch.), unde:

Ntot.–numărul total de muncitori ocupaţi pe şantier din tabela 15.K–norma de consum pentru cerinţele social-sanitare, din tabela 17.Determinăm consumul de apă în secundă, pentru cerinţele social–sanitare, după relaţia:

Qc.s.s.=Qmax•K2 (t2•3600)=1300,0x2,0/(8x3600)=0,09(l/s), unde:K2–coeficientul neritmicităţii consumului de apă în schimb pentru cerinţele social-sanitare, din tabela 19.t2–durata schimbului, primit 8 h.Determinăm consumul maximal de apă în schimb pentru alimentarea duşului, după relaţia :

Qmax=(70÷80 %)Ntot.•K=0,8x52,0x40,0=1664.0(l/sch.), unde:K–norma de consum pentru necesitatea în duş, din tabela 19.Determinăm consumul de apă în secundă, pentru alimentarea duşului, după relaţia:

L;p;;pppppppppppppp

Coala

Nr.docum

entS

emnătura

Data

Mod C

oala P

D--2501-2012-M

E

Qn.d.=Qmax•K3 (t3•3600)=1664.0x1,0/(0,75x3600)=0.62(l/s), unde:K3–coeficientul neritmicităţii consumului de apă, din tabela.t3–durata funcţionării duşului, primit 45min=0,75 ore.Cu scopul combaterii incendiilor care pot apărea pe teritoriul şantierului, se recomandă de amplasat: la o distanţă de 2m de la autodrumuri doi hidranţi antiincediari cu diametrul 100mm, care se racordează la reţeaua permanentă de alimentare cu apă, cu debitul unui hidrant de 5 l/s, ceea ce rezultă ca necesitatea totală în apă pentru stingerea incendiului este de 10 l/s.Determinăm consumul total de apă, după relaţia:

Qtot.=0,5(Qn.i.+Qc.s.s.+Qn.d.)+Qn.a.=0,5(2.35+0,09+0.62)+10,0=11.53(l/s),Calculăm diametrul conductei reţelei temporare de alimentare cu apă, după relaţia:

D=35,69 √(11.53/1,5)=98.95(mm), unde:V–viteza apei în conducte, primită 0,7÷1,5 m/s.Luînd în consideraţie că industria metalurgică produce hidranţi antiincendiari cu diametrul 100mm, rezultă că şi diametrul conductei temporare de apă va fi egală cu 100mm, ceea ce nu-i econom, deaceea hidranţii antiincediari se racordează la reţeaua permanentă de alimentare cu apă potabilă, iar diametrul conductei temporare se calculă, după relaţia:

Btot.=Qn.i.+Qcs.s.+Qn.d.=2.35+0,09+0.62=3.06(l/s).Cunoscînd consumul total de apă, determinăm diametrul conductei reţelei temporare de alimentare cu apă potabilă.

D=35,69 √(3.061,5)=50.99(mm).

În baza calculului efectuat a diametrului conductei temporare, stabilim diametrul standard de: 6;8;10;15;20;25; 32; 40;50;70;80;90;100mm

Calculul necesităţii şantierului în energie electrică.Proiectarea reţelei temporare de alimentare cu energie pe PGC se execută în procesul de organizare a LCM, hotărînd următoarele cerinţe:Determinarea necesităţii şantierului în energie electrică pentru cerinţele industriale.Determinarea necesităţii şantierului în energie electrică pentru iluminarea exterioară.Determinarea necesităţii şantierului în energie electrică pentru iluminarea interioară.Calculul puterii şi determinarea mărcii transformatorului.Traseul reţeli temporare de alimentare cu energie, trebuie amplasat raţional, avînd o lungime minimă.Stabilim organizaţia ce furnizează energia electrică.Locurile de racordare a reţelei temporare de energie la cea permanentă.Stabilirea consumatorilor de enegie de pe şantier.Luînd în vedre toate necesităţile şantierului în energie electrică, se detrmină puterea transformatorului, după relaţia:

Wtr.=(Wil.ind.+Wil.ext.+Wil.int.)•K(kw), unde:Wil.ind.–puterea reţelei pentru cerinţele industriale (kw).Wil.ext.–puterea reţelei la iluminarea exterioară (kw).Wil.int.–puterea reţelei la iluminarea interioară (kw).K–coeficient ce ţine cont de tipul transformatorului, primit 1,1.În scopul determinării puterii reţelei pentru cerinţele industriale se elaborează un grafic:

Tabela:„Graficul puterii reţelei pentru cerinţele industriale”.

L;p;;pppppppppppppp

Coala

Nr.docum

entS

emnătura

Data

Mod C

oala P

D--2501-2012-M

E

Nr.

Consumatorii de energie

Unitateade

măsură

Cantitateaîn

schimb(buc)

Consumul de energie (kw)

Anul 2012-2013-2014

unitate total

Lunile

I II III

IV V VI

VII

VII

I

IX X XI

XII

XII

I

XIV XV

XV

I

XV

II

XV

III

XIX XX

XX

I

XX

II

XX

III

XX

IV

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30

1Agregat de sudat

buc 2,0 25 50,0 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50

2 Perforator buc 1,0 0,6 0,6 0,6

0,6

0,6

0,6

0,6

0,6

0,6

0,6

0,6

0,6

0,6

0,6

0,6

0,6

0,6

0,6

0,6

0,6

0,6

0,6

0,6

0,6

0,6

0,6

3Agregat de tencuit

buc 2,0 5,25 10,50

10,5

0

10,5

0

10,5

0

10,5

0

10,5

0

10,5

0

10,5

0

10,5

0

10,5

0

10.5

4Agregat de gletuit

buc 2,0 1,5 3,0 3,0

3,0

3,0

3,0

3,0

3,0

3,0

3,0

3,0

3.0

5Macara cu lbr.=2,2 m

buc 1,0 3,3 3,3 3,3

6 Compresor buc 1,0 4,0 4,0 4,0

4,0

4,0

4,0

4,0

4,0

4,0

4,0

4,0

4,0

4,0

4,0

4,0

4,0

4,0

4,0

4,0

4,0

4,0

4,0

4,0

4,0

4,0

4,0

7Vibrator de adîncime

buc 3,0 0,8 2,4 2,4

2,4

2,4

2,4

2,4

2,4

2,4

2,4

2,4

2,4

8 Riglă vibratoare buc 2,0 0,6 1,2 1,2

1,2

9Agregat de vopsit

buc 2,0 0,27 0,54 0,54

0,54

0,54

0,54

0,54

0,54

0,54

0,54

0,54

0.54

10Agregat de şlifuit parchet

buc 1,0 2,2 2,2 2.2

2,2

2,2

2,2

2,2

2.2

Total: ∑Pil.ind. (k w). 57.0

57.0

57.0

57.0

57.0

57.0

57.0

57.0

57.0

60.6

54.6

68.6

4

68.6

4

68.6

4

69.8

4

69.8

4

72.0

4

70.8

4

70.8

4

70.8

4

70.7

4

59.0

56

54.6

54.6

L;p;;pppppppppppppp

Coala

Nr.docum

entS

emnătura

Data

Mod C

oala P

D--2501-2012-M

E

Completarea graficului:Coloana 2, se înscriu maşinile şi mecanismele utilizate la executarea LCM, a căror echipament de forţă este electric.Coloana 4, se stabileşte cantitatea consumatorilor, în bucăţi.Coloana 5, se înscrie norma de consum, în kw, vezi tabela.

Tabela:,,Puterea motoarelor electrice a maşinilor de construcţii”.

Nr. Denumirea maşinii MarcaPuterea

motorului (kw)1. Macara turn KБ 100 40

2. Ascensor de şantier ТП-5 7,03. Troliu de şantier ТЛ-14 3,74. Perforator ИЭ-4712 0,65. Agregat de topit bitum CO-19/CO-10A 1,5/60,06. Macara cu lbr.=2,2 m T-108 3,37. Pompă de mortar CO-48Б 2,28. Malaxor C-23 1,259. Agregat de tencuit CO-57A 5,2510. Staţie de tencuit. ,,Saliut” 10,011. Agregat de vopsit CO-74A 0,2712. Pulverizator CO-61 0,2713. Autoîncărcător ЭПK-1000 5,614. Agregat de gletuit CO-150 1,515. Compresor CO-7A 4,016. Staţie de zugrăvit CO-115 40,017. Agregat de şlifuit parchet CO-155 2,218. Agregat de sudat linoleum ,,Pilad–28” 0,919. Agregat de rochetat parchet CO-40 1,520. Agregat de şlifuit mozaic CO-17 2,221. Vibrator de adîncime И-18 0,822. Vibrator de suprafaţă ИB-91 0,623. Riglă vibratoare CO-47 0,624. Agregat pentru depunerea bitumului CO-122A 4,925. Agregat de sudat ADD-350/CTЭ-24 25/54

Coloana 6, se primeşte prin produsul dintre cantitate la norma pentru o unitate.Coloanele 7;8;9,etc. Consumul de energie, coloana 6, se repartizează în luna, în care se consumă, conform PC.Consumul total: ∑Pn.ind., în kw, se capătă prin sumarea consumului de energie în fiecare lună.

L;p;;pppppppppppppp

Coala

Nr.docum

entS

emnătura

Data

Mod C

oala P

D--2501-2012-M

E

În baza graficului elaborat se stabileşte luna în care puterea reţelei la executarea proceselor este maximală ∑ Pn.ind., servind ca bază la determinarea consumului de energie pentru cerinţele industriale, după relaţia:

Wil.ind.=(∑Pil.ind.•Kc)/cosφ=(50,0x0,35)/0,4+(0,6x0,1/0,4)+(10.50x0,7)/0,8+(3,0x0,7)/0,8+(4,0x0,7)/0,8+(0.54x0,1)/0,4+(2.2x0,1)/0,4+(1.2x0,1)/0,4=60.20kw), unde:∑Pn.ind.–puterea reţelei electrice petru cerinţele industriale (kw).Kc–coeficient ce ţine cont de puterea instalaţiei, vezi tabela.Cos φ–coeficient ce ţine cont de puterea instalaţiei, vezi tabela.

Tabela:„Valorile coeficienţilor Kc şi cos φ”.Nr. Caracteristica puterii consumatorilor Kc cos φ

1 2 3 4

1 Excavator cu echipament de forţă electric 0,5 0,6

2 Agregat de preparare a betonului sau mortarului

0,5 0,65

3 Macara cu echipement de forţă electric 0,3 0,5

4 Transportoare 0,6 0,7

5 Transformatoare de sudat 0,35 0,4

6 Pompe, compresoare şi ventilatoare 0,7 0,8

7 Maşini manuale electrice 0,1 0,4

8 Transformator de încălzire a betonului 0,7 0,75

9 Iluminarea exterioară 1,0 1,0

10 Iluminarea interioară 0,8 1,0

11 Iluminarea depozitelor închise 0,35 1,0

12 Instalaţie de încălzire 0,5 0,85

13 Atelier de reparaţie 0,3 0,65

Calculul puterii reţelei temporare la iluminarea exterioară se compune din următoarele necesităţi:Iluminarea suprafeţelor reale a frontierilor de lucru la executarea LCM.Determinarea puterii de iluminare pentr-o unitate, din tabela.

Tabela:„Puterea reţelei la iluminarea fronturilor de lucru”.Denumirea Unitatea Puterea

L;p;;pppppppppppppp

Coala

Nr.docum

entS

emnătura

Data

Mod C

oala P

D--2501-2012-M

E

Nr. proceselor de măsură pentru unitate (kw)

1 Lucrări de terasamente 1000m² 0,5÷0,8

2 Lucrări de betonare 1000m² 1,0÷1,2

3 Lucrări de zidărie 1000m² 0,6÷0,8

4 Lucrări de montare 1000m² 2,4

5 Depozite deschise 1000m² 0,8 ÷1,2

6 Autodrumuri km 2,0÷2,5

7 Iluminarea de pază km 1,0÷1,5

8 Iluminătoare buc 0,5

9 Clădiri provizorii 100m² 0,8÷1,2

10 Ateliere de producţie 100m² 1,3÷1,8

Iluminarea suprafeţelor depozitelor deschise, se determină în conformitate cu punctul 17.Iluminarea autodrumurilor, se determină în km, în baza lungimii reale a autodrumului măsurată pe axă, pe PGC.Iluminarea de pază, se determină în km, în baza lungimii reale a îngrădirii şantierului, măsurată pe PGC.Calculul numărului de iluminatoare se produce în baza relaţiei:

N=En.•K•A(Ef.•U•Z•)(ilm.)=0,5x1,25x50.0x100.0/(4350,0x0,80x0,75x0,80)=6,0(buc.), unde:En.–norma de iluminare la o unitate de suprafaţă, în Lc/m², pentru pază primim 0,5.A–aria şantierului de construcţii (m²).K–coeficient de rezervă, primit 1,25÷1,5.Ef.–fluxul de iluminare a lămpii în Lc, pentru suporturile cu: H=4÷6m Ef =4350Lc; H=8÷15m Ef = 8100Lc.U–coeficient de utilizare a iluminarelor, primit 0,7÷0,9.Z–coeficient de iluminare neritmică, primit 0,75.–randamentul, primit 0,8.În baza calculului efectuat primim: unu, două, trei, etc, iluminatoare de marca: ПЗ–35; ПЗ-45; ПФС-45-1.Rezultatele primite le înregistrăm în tabelă.

Tabela:„Puterea reţelei temporare electrice la iluminarea exterioară”.

Nr. Consumatorii de energie Unitatea de măsură

Cantitatea Norma de iluminare (kw)

Puterea(kw)

1 2 3 4 5 61 Executarea proceselor de

L;p;;pppppppppppppp

Coala

Nr.docum

entS

emnătura

Data

Mod C

oala P

D--2501-2012-M

E

construcţii: asamblare. 1000m² 0,81432 2,4 1.952 Depozite deschise 1000m² 0,10 0,8÷1,2 0,103 Autodrumuri temporare km 0,150 2,0÷2,5 0,304 Iluminarea de pază km 0,30 1,0÷1,5 0,305 Iluminatoare buc 6,0 0,5 3,0

Total: ∑Pil.ex.=5.65(kw).

Determinăm puterea reţelei pentru iluminarea exterioară, după relaţia:Wi.ext.= Kc•∑Pil.ext.=1,0x5.65=5.65(kw), unde:

Kc–coeficient ce ţine cont de iluminarea exterioară, primit 1,0.În scopul determinării puterii reţelei la iluminarea spaţiului interior se elaborează tabela.

Tabela:„Puterea reţelei la iluminarea spaţiului interior”.Nr. Consumatorii de energie Unitatea

de măsurăCantitatea Norma

de iluminare (kw)Puterea

(kw)1 2 3 4 5 61. Încăperea dirigintelui de şantier

100m²

0,162

0,8÷1,2

0,1622. Încăperea de odihnă 0,333 0,3333. Dispecerat 0,108 0,1084. Post de trecere 0,108 0,1085. Vestiar 0,243 0,2436. Lavuar cu duş 0,162 0,162

7. Încăpere de încălzire şi uscare a hainelor 0,108 0,1088. Încăpere de primire a hranei 0,333 0,3339. Punct medical 0,108 0,10810. Depozit închis 0,70 0,70 Total : Pil.int.=2.365(kw).

Completarea tabelei:Coloana 2;3 şi 4 se completează în baza tabelei şi ariei suprafeţelor depozitelor închise DÎ.Coloana 5 se completează în baza normelor.Coloana 6, se primeşte prin produsul dintre cantitate la norma de iluminare.Calculăm consumul de energie a reţelei temporare pentru iluminarea interioară, după relaţia:

Wil.int.=Kc•∑Pil.int.=0,8x2.365=1,89(kw), unde:Kc–coeficient ce ţine cont de iluminarea interioară, primit 0,8.∑Pi.int.–puterea reţelei pentru iluminarea interioară (kw).Determinăm consumul total după relaţia:

Wtot.=Wil.ind.+Wil.ext.+Wil.int.=60.20+5.65+1,89=67.74(kw).

L;p;;pppppppppppppp

Coala

Nr.docum

entS

emnătura

Data

Mod C

oala P

D--2501-2012-M

E

Determinăm puterea transformatorului după relaţia: Wtrans.=k •Wtot.=1,1x67.74=74.52(kw), unde:

k–coeficient ce ţine cont de tipul transformatorului, primit 1,1.În baza calcului efectuat şi tabelei, primim: transformatorul de marca: TM 100/6 ; cu puterea: 6kw.

Tabela:”Caracteristica transformatoarelor”.Nr. Marca

transformatoruluiPuterea

transformatorului (kw)Masa

transformatorului (kg)1 TM 20/6 20 3852 TM 30/6 30 4653 TM 50/6 50 5804 TM 100/6 100 8305 TM 180/6 180 12506 TM 320/6 320 1750

Amplasarea pe şantier a maşinilor şi mecanismelor.

Amplasarea şi racordarea maşinilor şi mecanismelor de montare pe şantierul de construcţie este necesară pentru a putea determina posibilităţile de montare cu mecanismul selectat şi crearea condiţiilor de muncă conform cerinţelor de tehnica securităţii şi activităţii vitale.În procesul de racordare a macaralelor se determină influenţa lor asupra mecanismelor deja amplasate pe sectoarele megieşe şi a altor unităţi provizorii a go0spodării de şantier.Racordarea macaralelor se efectuează în următoarea consecutivitate: - se determină capacităţile necesare şi parametrii necesari pentru efectuarea lucrărilor şi după aceea se selectează tipurile de macara - se efectuează racordarea longitudinală şi transversală a macaralei; - se determină zonele de lucru a macaralei; - se stabilesc condiţiile de lucru ale macaralei şi după caz se extind anumite restricţii.Racordarea macaralei. Racordarea pe axa transversală a macaralelor turn, constă în determinarea distanţei de la axa macaralei până la obiectul de construcţie.Această distanţă se determină folosind formula:

unde, B-distanţa minimă de la axa căilor de rulare a macaralei până la exteriorul construcţiei;

- raza de rotire a bazei macaralei;

- distanţa minimă tolerată de la baza macaralei până la construcţie sau depozite de material, se acceptă 0,7 m la înălţimea de până la 2 m şi 0,4m> 2 m;Racordarea transversală a macaralelor turn precum şi a altor tipuri de macarale în apropierea gropii de fundaţie la care nu s-au efectuat lucrări speciale de întărire a taluzurilor, se efectuează reeşind din adâncimea gropii de fundaţie şi caracteristicile hidro-tehnice ale solului. - pentru tipurile de sol nisipos distanţa de siguranţă de la veriga căii de rulare până la latura inferioară a gropii de fundaţie va fi:

L;p;;pppppppppppppp

Coala

Nr.docum

entS

emnătura

Data

Mod C

oala P

D--2501-2012-M

E

unde:h - adâncimea gropii de fundaţie;

- pentru tipurile de sol argilos distanţa de siguranţă de la veriga căii de rulare până la latura inferioară a gropii de fundaţie va fi;

Racordarea longitudinală constă în determinarea lungimii căii de rulare a macaralei conform poziţiei mărginaşe limită de staţionare a ei:

unde: - lungimea căii de rulare (m);

- distanţa dintre punctele extreme de oprire a macaralei (m);

- baza macaralei se determină din cataloagele tehnice (m);

- lungimea căii de frânare < 1.5 m;

- distanţa dintre sfârşitul verigii şi piedica macaralei 0,5 m;Din considerente de securitate numărul verigelor căilor de rulare trebuie să fie nu mai mic de cît două a câte 12,5 m a fiecare:

Calea de rulare a macaralei calculată se aproximează în partea crescândă în raport cu 0,5 a verigei, adică 6,25. Lungimea căii de rulare trebuie să satisfacă condiţia:

Racordarea împrejmuirilor îngrădirilor căilor de rulare se efectuează reeşind din necesitatea respectării distanţei de siguranţă dintre macara şi împrejmuirea şantierului de construcţie:

Distanţa dintre verigă şi împrejmuire se determină cu formula:

unde,- distanţa raz de împrejmuire;

- distanţa razei de rotire a macaralei .

- lăţimea căii de rulare a macaralei conform cataloagelor tehnice. Determinarea zonelor de lucru a macaralelor: La amplasarea mecanismelor de construcţie se cere de a stabili zonele periculoase pentru activitatea omului, în limitele cărora permanent sau parţial activează primejdioşi de producţie.Normele în vigoare prevăd următoarele zone periculoase de activitate a macaralei: - zona de montare a macaralei-spaţiul unde este posibilă desprinderea şi căderea elementului fixat în dispozitivul de montare în timpul fixării lui. Ea se determină după conţinutul exterior al construcţie la care se adaugă 7 m dacă înălţimea ei este de până la 20 m şi +10 m dacă înălţimea ei este mai mare de 20 m. Pe planul general al obiectului de construcţie zona de montare se înseamnă cu o linie punctată iar pe şantierul de construcţie se materializează cu semne preventive bine văzute; - zona de lucru a macaralei-spaţiul ce se află în limitele curbei descrise de cârligul macaralei cu raza macaralei cu acţiune maximă. Pe planul general se înseamnă cu o linie continuă groasă; - zona de manipulare a încărcăturii - spaţiul unde este posibilă desprinderea şi căderea încărcăturii. Ea se determină după curba descrisă de cârligul macaralei cu raza de acţiune maximă +7 m dacă înălţimea ei este de până la 20 m şi +10 m dacă înălţimea ei este mai mare de 20 m. Pe planul general se înseamnă cu o linie continuă de grosime medie.

L;p;;pppppppppppppp

Coala

Nr.docum

entS

emnătura

Data

Mod C

oala P

D--2501-2012-M

E

- zona periculoasă a macaralei - spaţiul unde este posibilă căderea încărcăturii la manipularea ei şi ţinând cont de posibilitatea de împrăştiere a ei. Pentru macaralele turn această zonă se determină cu relaţia:

Unde: - raza periculoasă a zonei;

- raza maximă pe care o descrie cârligul macaralei (m);

- jumătate din lungimea celei mai lungi încărcături;

- distanţa de siguranţă suplimentară care se determină după tabelul de mai jos:

Înălţimea posibilă a căderii încărcăturii

Limitele zonei periculoase

La manipularea orizontală a încărcăturii luând în consideraţie gabaritele încărcăturii (m);

În apropierea neapărată a construcţiei (în jurul construcţiei) (m);

Până la 20 m 7 m 5 m20 ÷ 70 m 10 m 7 m70 ÷ 120 m 10 m 10 m120 ÷ 200 m 20 m 15 m200 ÷ 300 m 25 m 20 m300 ÷ 450 m 30 m 25 m

Indicii tehnico-economici a PGC.În procesul elaborării PGC este necesar de realizat cîteva variante de proiectare, cu scopul alegerii variantei optimale.Compararea variantelor de proiectare a PGC se îndeplineşte prin calculul ITE principali:Suprafaţa şantierului, în m², se calculă prin determinarea ariei suprafeţei reale a PGC.Suprafaţa construcţiei, în m², din ITE a părţii arhitecturale.Suprafaţa clădirilor provizorii, în m², se calculă din tabela.Suprafaţa depozitelor de şantier, în m², se calculă prin sumarea suprafeţelor depozitelor: deschise DD şi închise DÎ.Lungimea reţelelor temporare de alimentare cu energie, apă şi canalizare, în m, se determină prin măsurarea releţei pe PGC, ţinînd cont de scara aleasă.Lungimea autodrumurilor temporare, în m, se determină prin măsurarea lungimii autodrumului pe axă, pe PGC ţinînd cont de scara aleasă.Lungimea îngrădirii temporare, în m, se determină prin măsurarea lungimii îngrădirii direct pe plan, ţinînd cont de scara aleasă.Coeficientul compacticităţii PGC, în %, se calculă după relaţia: K =(Acon. Aşan.)•100 %, unde :Acon.-aria construcţiei, în m². Aşan.–aria şantierului, în m².ITE se redau în tabelă.

L;p;;pppppppppppppp

Coala

Nr.docum

entS

emnătura

Data

Mod C

oala P

D--2501-2012-M

E

Tabela: „Indicii tehnico-economici a PGC”.

Nr. Denumirea indicilor

Unitatea de măsură

Mărimea indicilor

1 2 3 41 Suprafaţa şantierului m2 5000.02 Suprafaţa constructivă m2 814.323 Supafaţa depozitelor m2 170.04 Suprafaţa clădirilor provizorii m2 166,505 Lungimea reţelei temporare de׃

-autodrumuri-energie-canalizare-apă-îngrădire

mlmlmlmlml

150,0350,0150,0200,0300.0

6 Coeficientul compacticităţii PGC % 16.29

SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ

L;p;;pppppppppppppp

Coala

Nr.docum

entS

emnătura

Data

Mod C

oala P

D--2501-2012-M

E

LEGEA Nr. 186 din 10.07.2008 ,,SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ”EXPLOATAREA ECHIPAMENTULUI TEHNOLOGIC ŞI A INSTRUMENTELOR

Lucrările de construcţii-montaj trebuie să se execute cu folosirea echipamentului tehnologic (mijloace de eşafodaj, ambalaje pentru beton, materiale pulverulente, blocuri mici, dispozitive de agăţare, verificare şi consolidare provizorie a construcţiilor), mijloacelor colective de protecţie şi sculelor de mână, determinate de componenţa complectelor normative,

iar exploatarea lor - în conformitate cu actele de exploatare a uzinelor producătoare.

Mijloacele de eşafodaj şi alte dispozitive ce asigură securitatea executării lucrărilor trebuie să corespundă cerinţelor standardelor (GOST) 27321-87, 24258-88, 28012-89 şi poziţiilor capitolului de faţă.

Mijloacele de eşafodaj trebuie să posede podine de lucru netede cu intervale între scânduri nu mai mari de 5 mm, iar dacă podina se află la înălţimea h ≥1,3 m - elemente de bord şi împrejmuiri pe conturul exterior cu parapeţi solizi ce constau dintr-o mână curentă şi bară intermediară la jumătatea înălţimii parapetului, îmbinările panourilor se admit doar pe lungime şi se efectuează astfel ca capetele să fie situate pe reazeme şi să treacă de ele nu mai puţin de 0,2 m în ambele părţi.

Suprafaţa terenului pe care se instalează schelele trebuie nivelată, compactată şi asigurată scurgerea apelor de suprafaţă. Schelele trebuie întărite de peretele clădirii în locurile indicate în proiectul de executare a lucrărilor. Dacă acestea lipsesc în proiect sau în instrucţiunea uzinei producătoare legarea se va face peste un nivel pentru suporturile marginale, peste două travee pentru nivelul de sus şi o legătură la fiecare 50 m2 a proiecţiei schelelor pe faţada clădirii. În apropierea căilor de transport eşafodajele se vor instala la o distanţă nu mai mică de 0,6 m de la gabaritele maximale a unităţilor de transport. În cazuri de necesitate a transmiterii sarcinilor suplimentare asupra eşafodajelor, ele trebuie luate în consideraţie de construcţia lor.

Eşafodajele cu înălţimea până la 4 m sunt admise spre exploatare numai după recepţia lor de către şeful de lucrări sau maistru cu consemnare în registrul lucrărilor, iar mai înalte de 4 m - după recepţionarea de către comisia numită de conducătorul organizaţiei de construcţii-montaj (OCM) şi întocmirea actului de recepţionare.

În timpul recepţionării eşafodajelor trebuie controlate:- prezenţa contravântuirilor şi legăturilor ce asigură stabilitatea;- nodurile de întărire a elementelor, podinele de lucru, împrejmuirile;- verticalitatea stâlpilor, siguranţa locurilor de sprijin şi punerea la pământ (pentru schelele metalice).În locurile de ridicare a oamenilor pe schele şi eşafodaje trebuie atârnate pancarde cu indicarea mărimii şi schemei de amplasare a încărcăturilor. Schelele în procesul de exploatare trebuie controlate de şeful de lucrări sau maistru nu mai rar decât o dată la 10 zile. Dacă de pe schele nu s-a lucrat mai mult de o lună la reînceperea lucrărilor ele vor fi recepţionate în aceeaşi ordine ca şi schelele montate din nou. Schelele trebuie controlate suplimentar după ploaie sau dezgheţ, care pot influenţa starea bazei, precum şi după acţiuni mecanice. La depistarea deformaţiilor schelele trebuie îndreptate şi recepţionate din nou.La executarea lucrărilor de pe schele cu înălţimea de 6 m şi mai mult trebuie instalate nu mai puţin de două podine: de lucru (de sus) şi de protecţie (de jos), iar fiecare loc de lucru pe schelele alăturate de clădire sau instalaţie, trebuie să fie protejat de sus cu o podină amplasată la înălţimea nu mai mare de 2 m de la podina de lucru.În cazurile când sub schele nu este prevăzută executarea lucrărilor, circulaţia oamenilor şi transportului, precum şi în apropierea lor, instalarea podinei de protecţie nu este obligatorie.În timpul demontării schelelor alăturate clădirii toate golurile uşilor primului etaj şi ieşirile la balcoanele tuturor etajelor în limitele sectorului ce se demontează trebuie să fie închise.Intervalul dintre peretele clădirii în stadiu de construcţie şi podina de lucru a schelelor alăturate nu trebuie să depăşească 50 mm la lucrările de zidărie şi 150 mm - la lucrările de finisare.

L;p;;pppppppppppppp

Coala

Nr.docum

entS

emnătura

Data

Mod C

oala P

D--2501-2012-M

E

Schelele şi eşafodajele atârnate după montare se admit spre exploatare doar după probarea lor cu o sarcină statică ce depăşeşte cu 20 % sarcina normativă timp de o oră. Rezultatele probării trebuie să fie oglindite în actul de recepţie a lor sau în registrul general al lucrărilor. Eşafodajele ridicate vor fi coborâte la pământ în timpul pauzelor de lucru. Este interzisă trecerea în clădire sau instalaţie de pe aceste eşafodaje.

Căile de deplasare a schelelor mobile nu trebuie să aibă înclinaţii ce depăşesc valorile indicate în paşaportul sau instrucţiunea uzinei-producătoare. Deplasarea lor la vânturi cu

viteza mai mare de 10 m/s nu se admite. Înainte de deplasare, schelele mobile trebuie eliberate de materiale, ambalaje, pe ele nu se vor afla oameni.

Scările sprijinite fără podine de lucru se admit doar pentru asigurarea trecerilor dintre nivele sau pentru executarea lucrărilor ce nu necesită eforturi suplimentare asupra

construcţiilor scării. Scările sprijinite trebuie să fie dotate cu saboţi ce preîntâmpină alunecarea, iar poziţia de lucru să fie de 70...75° faţă de planul orizontal.

Construcţia scărilor sprijinite trebuie să corespundă cerinţelor standardului (GOST) 26887-86, care prevăd că distanţa dintre vanguri să fie în limitele 0,45...0,8 m, iar dintre trepte

de 0,30...0,34 m, treptele să fie încastrate în vang prin prag, la o adâncime minimă de 20 mm. Vangurile vor fi fixate cu tiranţi de strângere la fiecare 2 m lungime. Dacă lungimea

scărilor depăşeşte 5 m ele vor fi prevăzute cu apărători tip colivie şi cu întreruperi pentru odihnă. Dimensiunile scării sprijinite trebuie să asigure muncitorului posibilitatea

executării lucrării în poziţie stând pe treaptă la distanţa nu mai mică de l m de la căpătui superior. La executarea lucrărilor de pe scara sprijinită la înălţime mai mare de 1,3 m

muncitorii trebuie să folosească centura de siguranţă, care se va prinde de construcţiile instalaţiei sau de scară dacă acesta este prinsă de construcţii. Locurile de instalare a scărilor pe sectoare cu circulaţie de transport sau oameni vor fi îngrădite. În timpul transportării instrumentelor părţile lor ascuţite trebuie închise cu teci sau huse.

Cârligele mijloacelor de ridicat folosite la executarea lucrărilor de construcţii-montaj trebuie să fie dotate cu dispozitive de închidere ce împiedică desprinderea independentă a încărcăturii.Dispozitivele de agăţare şi de legare la cârligul macaralei, traversele, ambalajul ş. a. în procesul de exploatare trebuie să fie supuse reviziei tehnice de către persoana responsabilă de starea lor funcţională normală în termenele stabilite de cerinţele Regulilor de construcţie şi exploatare nepericuloasă a macaralelor aprobate de Inspecţia Tehnică, alte echipamente - nu mai rar decât o dată la 6 luni, dacă nu sunt prevăzute alte termene de către uzina producătoare. Rezultatele reviziei trebuie consemnate în registrul lucrărilor.

LUCRĂRI DE TRANSPORTARELa transportarea încărcăturilor de construcţie pe lângă cerinţele acestui capitol, în dependenţă de tipul instalaţiilor de transport trebuie respectate Regulile de circulaţie, aprobate de MAI, Regulile de exploatare tehnică a căilor ferate şi Regulile de protecţie a muncii în transportul auto.

Organizaţia posesoare a unităţilor de transport este obligată să asigure deservirea tehnică şi reparaţia lor la timp, în conformitate cu instrucţia uzinei producătoare.

Transportarea încărcăturilor de mare tonaj, lungi sau de gabarite mari trebuie să se efectueze, de regulă, cu mijloace speciale de transport.

Transportarea încărcăturilor explozive, radioactive, toxice şi uşor inflamabile trebuie efectuată cu mijloace de transport utilate în conformitate cu cerinţele regulilor şi instrucţiunilor

pentru această categorie de încărcături, încărcăturile periculoase ce necesită supraveghere la transportare, trebuie transportate cu personal însoţitor, ce cunoaşte proprietăţile

periculoase şi dăunătoare ale încărcăturilor, precum şi procedeele de transportare a acestora.

Pentru a evita deplasarea sau căderea încărcăturilor acestea vor fi amplasate şi întărite pe unitatea de transport în conformitate cu condiţiile tehnice de încărcare şi consolidare a

încărcăturii date.

Automobilele pentru transportarea oamenilor trebuie să fie utilate în conformitate cu cerinţele Regulilor de circulaţie rutieră.În fişă de rută eliberată şoferului automobilului destinat pentru transportarea oamenilor trebuie să fie nota unităţii auto: "Bun de transportat oameni" şi indicat numărul maximal de pasageri. Fişa de rută trebuie să fie semnată de persoana responsabilă de securitatea exploatării automobilului dat. La transportarea oamenilor şoferului i se va aduce la cunoştinţă ruta şi sectoarele ei periculoase.

L;p;;pppppppppppppp

Coala

Nr.docum

entS

emnătura

Data

Mod C

oala P

D--2501-2012-M

E

Este interzisă transportarea oamenilor în caroseria basculantelor, în remorci, în caroseria automobilelor neamenajate special pentru aceasta. La conducerea camioanelor destinate

transportării oamenilor se admit doar şoferii, ce au învoire specială de la conducătorul gospodăriei auto.

În locurile de urcare în mijloacele de transport şi coborâre trebuie să fie amenajate podine speciale sau folosite alte dispozitive ce asigură securitatea oamenilor. Înainte de pornire

şoferul trebuie să se convingă de amplasarea corectă a oamenilor şi să-i preîntâmpine despre începutul mişcării.

La descărcarea autobasculantelor de pe ramblee sau în excavaţii ele trebuie amplasate nu mai aproape de l m de la marginea taluzului natural, iar la descărcarea de pe estacade

acestea vor fi dotate cu reazeme sigure. Autobasculantele trebuie să fie dotate cu reazeme speciale pentru menţinerea în caz de necesitate a caroseriei în poziţie ridicată. Este

interzisă deservirea autobasculantei cu caroseria ridicată fără instalarea sprijinului. Mişcarea cu caroseria ridicată este interzisă. Mişcarea înapoi în zonele unde se execută lucrări, se

va face doar la comanda persoanelor ce participă la aceste lucrări.

LUCRĂRI DE SUDARE ŞI CU FOC DESCHIS

La executarea lucrărilor de sudare şi cu foc deschis pe lângă regulile expuse mai jos vor fi respectate cerinţele standardelor GOST 12.3.003-86 " Работы електросварочнные",

GOST 12.3.036-84 "Газопламенная обработка металлов", GOST 12.1.013-78 "Електробезопасность", precum şi cerinţele Regulilor sanitare la sudare, depunere şi tăierea

metalelor aprobate de organele ocrotirii sănătăţii.Locurile de executare a lucrărilor de sudare la nivelul dat şi la cele de mai jos în lipsa podinei de protecţie acoperită cu material neinflamabil trebuie eliberate de materialele inflamabile în raza de 5 m, iar de cele explozive - 10 m.

Nu se admite sudarea, tăierea şi încălzirea cu foc deschis a aparatelor, vaselor şi conductelor cu lichide sau gaze sub presiune, umplute cu substanţe inflamabile sau nocive fără

coordonarea măsurilor de securitate cu organizaţiile ce le exploatează.La executarea lucrărilor de sudare şi cu foc deschis în vase închise sau cavităţile construcţiilor locurile de muncă trebuie asigurate cu ventilaţie aspirativă. Viteza mişcării aerului trebuie să fie în limitele 0,3...1,5 m/s. În cazuri de executare a lucrărilor de sudare cu folosirea gazelor lichefiate şi acidului carbonic ventilaţia aspirativă trebuie să posede aspirarea de jos.

Înainte de sudarea (tăierea) vaselor, în care s-au păstrat lichide inflamabile sau acizi ele trebuie curăţite, spălate, uscate şi controlată lipsa concentraţiilor periculoase de substanţe nocive.

Nu se admite executarea concomitentă a sudării electrice şi lucrărilor cu foc deschis în vase închise. Iluminarea în timpul lucrului se va face cu felinare din exterior sau cu lampe mobile cu tensiunea până la 12 V.

Transformatorul de sudare trebuie amplasat în afara vasului. Alimentarea cu curent a portelectrodului trebuie efectuată cu cabluri flexibile, calculate lucrului sigur la sarcini

electrice maximale cu considerarea duratei ciclului de sudare. Unirea cablurilor se va face prin presare, sudare sau lipire, iar conectarea la utilajul de sudare -cu ajutorul bornelor

presate sau sudate.

La amplasarea sau permutarea cablurilor de sudare trebuie luate măsuri de combatere a defectării izolaţiei lor sau contactării cu apă, uleiuri, cabluri de oţel sau conducte fierbinţi. Distanţa de la cablurile de sudare până la conductele fierbinţi şi buteliile cu oxigen trebuie să fie nu mai mică de 0,5 m, iar cu gaze inflamabile - nu mai puţin de l m.

În aparatele de sudare şi sursele de alimentare a lor trebuie să fie prevăzute şi instalate împrejmuiri sigure a elementelor ce se află sub tensiune.

Părţile metalice ale utilajului de sudare ce nu se află sub tensiune, precum şi piesele sau construcţiile ce se sudează pe întreaga durată de sudare vor fi legate la pământ, iar la

transformator, pe lângă acestea, este necesar de unit bulonul de legare la pământ cu borna bobinei secundare la care se conectează şi cablul invers.

Executarea lucrărilor de sudare pe timp de ploaie sau ninsoare în loc descoperit nu se admite. Acoperit va fi şi utilajul de sudare.

L;p;;pppppppppppppp

Coala

Nr.docum

entS

emnătura

Data

Mod C

oala P

D--2501-2012-M

E

Locurile de lucru ale sudorilor în încăpere la sudarea cu arc deschis vor fi protejate cu paravane la marginea superioară la înălţimea de 2 m şi ridicate de la podea la 0,2 m. Pe

paravane se va scrie "PERICOL DE ORBIRE ". Asemenea paravane vor fi folosite şi la sudarea la aer când alături lucrează câţiva sudori sau pe sectoarele cu circulaţie intensă a

oamenilor.

În cabinele de lucru şi în apropierea meselor de sudat în ateliere sau pe şantiere, nu este permisă prezenţa persoanelor străine. La părăsirea locului de muncă sudorul este obligat să

întrerupă alimentarea cu curent a agregatului sau transformatorului, înainte de începerea lucrului sudorul este obligat să verifice starea cleştelui portelectrod şi a cablurilor de sudare.

Pentru executarea lucrărilor de sudare la înălţime vor fi folosite echipamente speciale, centuri de siguranţă etc.

Transportarea, păstrarea şi recepţionarea buteliilor de gaze o pot face persoanele special instruite privind securitatea adresării cu asemenea recipiente. Buteliile de gaze trebuie

protejate de lovituri şi acţiunea directă a razelor solare. Distanţa de la ele până la aparatele de încălzire va fi nu mai mică de l m.Buteliile de gaze trebuie păstrate în încăperi

speciale, uscate şi aerisite, amenajate în conformitate cu cerinţele Regulilor de construcţie şi exploatare nepericuloasă a vaselor ce lucrează sub presiune. Buteliile goale trebuie

păstrate aparte de cele pline cu gaze.

La terminarea lucrului buteliile cu gaze se vor depozita în locuri ce exlud accesul persoanelor străine, iar generatoarele de acetilenă vor fi eliberate de carbid, care se va păstra în

locuri speciale. La exploatarea, păstrarea şi transportarea buteliilor cu oxigen acestea vor fi ferite de contactul cu materiale lubrifiante. Transportarea buteliilor se va efectua cu

cărucioare speciale, în containere sau alte dispozitive ce asigură poziţia lor stabilă.

Este interzisă amplasarea generatoarelor de acetilenă în treceri, locuri cu circulaţie intensă a oamenilor sau aglomerate, precum şi aproape de locurile de captare a aerului de către

compresoare sau sisteme de ventilare.

Este interzisă deschiderea butoaielor de carbid cu scule ce pot produce scântei, înainte de încărcarea generatorului cu carbid trebuie verificat nivelul apei în el şi în siguranţa

hidraulică, precum şi etanşeitatea instalaţiei.

La folosirea generatoarelor în aer liber trebuie luate măsuri împotriva încălzirii excesive de către razele solare sau împotriva îngheţului pe timp de iarnă, în cazul îngheţării

generatorului sau conductelor acestea se vor dezgheţa cu apă caldă sau aburi.

Transportarea generatoarelor de acetilenă trebuie făcută în stare demontată, după ce în prealabil au fost golite şi curăţate.

Reziduurile de carbid se varsă în gropi speciale situate la cel puţin 20 m faţă de clădiri sau drumuri şi îngrădite pe tot perimetrul cu o balustradă înaltă de l m cu scândură de bord de

15 cm. Se interzice apropierea cu flacără de aceste gropi.

Reductoarele folosite trebuie să fie în stare funcţională, etanşe, verificate la presiune.

La controlarea calităţii sudării cu aparate pe baza de izotopi radioactivi se vor respecta regulile de securitate la lucrările cu substanţe radioactive.

SECURITATEA LUCRĂRILOR DE ÎNCĂRCARE – DESCĂRCARE

Lucrările de încărcare - descărcare se execută, de regulă, mecanizat, în conformitate cu regulile şi normele de faţă, GOST 12.3.009-76 şi Regulile de construcţie şi exploatare

nepericuloasă a macaralelor.

La executarea lucrărilor de încărcare-descărcare cu utilizarea mijloacelor de transport feroviar sau auto, se vor respecta de asemenea Regulile de tehnica securităţii şi sanitaria

industrială la lucrările de încărcare-descărcare în transportul feroviar, aprobate de Ministerul Căilor de Comunicaţie şi Regulile de tehnica securităţii pentru întreprinderile

transportului auto.

Terenurile destinate lucrărilor de încărcare-descărcare trebuie să fie nivelate cu înclinaţie nu mai mare de 5°. în locurile corespunzătoare se vor instala inscripţiile "Intrare ", "Ieşire ",

"întoarcere " ş. a.

L;p;;pppppppppppppp

Coala

Nr.docum

entS

emnătura

Data

Mod C

oala P

D--2501-2012-M

E

Maşinile şi mecanismele de ridicat, dispozitivele de agăţare şi legare, ambalajele, folosite la executarea lucrărilor de încărcare-descărcare, trebuie să corespundă cerinţelor

standardelor sau normelor tehnice corespunzătoare.

Legarea sarcinii se va face doar cu dispozitive inventar sau special executate după proiecte aprobate. Procedeele de legare trebuie să excludă posibilitatea căderii sau alunecării

încărcăturii în timpul manipulării.

Amplasarea încărcăturilor pe mijloace de transport trebuie să asigure poziţia lor stabilă la transportare şi descărcare. La executarea acestor lucrări nu se admite legarea încărcăturii

ce nu are o poziţie stabilă, precum şi permutarea dispozitivelor de legat sau modificarea poziţiei lor când încărcătura este ridicată de la sol.

La manipularea încărcăturilor în ambalaje de sticlă - se vor lua măsuri de preîntâmpinare a loviturilor şi bruscărilor, înainte de începerea lucrului fiecare ambalaj de sticlă trebuie

atent examinat. Dacă se constată ambalaje avariate, ele se vor manipula cu o atenţie deosebită.

În apropierea locului de manipulare a substanţelor dăunătoare şi chimicatelor trebuie să se găsească o gură de apă sau un rezervor cu apă pentru a putea fi imediat spălate locurile

atinse cu aceste produse. Vasele de sticlă trebuie să fie aşezate în lăzi de lemn sau coşuri speciale prevăzute cu mânere şi căptuşite cu paie, talaj etc. în scopul protejării vasului de

spargere.

Lucrările de încărcare şi descărcare a materialelor pulverulente (ciment, ipsos, var ş.a.) trebuie executate prin procedee mecanizate. Ca exepţie se admite descărcarea manuală a

cimentului, dar temperatura lui nu trebuie să depăşească 40 °C.

Înainte de încărcarea şi descărcarea elementelor prefabricate se va verifica starea urechilor, se vor curăţa de mortar sau beton, se vor îndrepta, dacă este cazul, fără a defecta

construcţia.

La încărcarea automobilelor cu excavatorul sau macaraua conducătorul sau alte persoane se vor afla în afara cabinei, dacă aceasta nu are vizieră de protecţie. La încărcare se va ţine

cont, ca nivelul de sus a încărcăturii să nu depăşească gabaritele trecerilor sub poduri, în tunel etc. încărcătura va fi îndreptată în caroserie cu cârlige sau prăjini de jos, la încărcarea

mecanizată.

Lucrările de încărcare şi descărcare nemecanizate se admit doar la volume mici de lucrări şi când masa încărcăturii transportate de o persoană nu depăşeşte, kg:

Pentru fete 16...18 ani ... 10

Pentru tineri 16...18 ani ... 16

Pentru femei > 18 ani ... 15

Pentru bărbaţi > 18 ani ... 50

La manipularea materialelor explozive sau uşor inflamabile zona de lucru va fi marcată cu plăci de avertizare pe o rază de minimum 100 m. Aceste lucrări se efectuează cu

întocmirea bonului de lucru. Manipularea materialelor explozive trebuie executată doar în timpul zilei. Muncitorilor li se interzice a avea ţigări, chibrituri, brichete etc. Manevrarea

materialelor explozive se va face manual, iar muncitorii vor purta încălţăminte specială fără cuie şi blacheuri.

Este interzisă depozitarea materialelor explozive sau inflamabile în secţiile de lucru. Cantitatea necesară prelucrării se va aduce zilnic, evitându-se depozitarea lor în apropierea

surselor de căldură.

Toate căile de acces ce duc la punctele de încărcare-descărcare trebuie să fie menţinute curate şi asigurate împotriva alunecării. Locurile periculoase vor fi marcate cu indicatoare de

securitate, în cazul lucrului pe timp de noapte locurile de încărcare-descărcare şi drumurile de circulaţie trebuie să fie iluminate corespunzător normelor.

L;p;;pppppppppppppp

Coala

Nr.docum

entS

emnătura

Data

Mod C

oala P

D--2501-2012-M

E

SECURITATEA LUCRĂRILOR DE IZOLARE La executarea lucrărilor de izolare (hidro, termoizolare, anticorozivă) cu folosirea materialelor inflamabile sau cu eliminări de substanţe nocive, trebuie asigurată protecţia muncitorilor de influenţa noxelor, de arsuri termice sau chimice. La executarea lucrărilor anticorozive pe lângă cerinţele expuse mai jos se vor respecta cerinţele standardului (GOST) 12.3.016-87.Aducerea bitumului topit la locurile de muncă trebuie să se efectueze, de regulă, mecanizat prin conducte de bitum sau cu macarale. Transportul manual al bitumului topit la locurile

de muncă trebuie să se efectueze cu ajutorul unor rezervoare, care au forma unui trunchi de con cu partea largă în jos, închise cu capac etanş şi umplute la 3/4 din capacitatea lor. Nu

se admite folosirea în lucru a masticurilor de bitum cu temperatura mai mare de 180 °C.

Utilajele pentru topit trebuie să fie dotate cu aparate pentru măsurat temperatura şi prevăzute cu capace etanşe rezistente la foc. Masa de bitum ce se încarcă în cazan trebuie să fie

spartă în prealabil şi uscată. Nu se admite nimerirea în cazan a gheţii sau zăpezii. Lângă utilajul de topit bitum trebuie să fie materiale, scule şi dispozitive pentru stingerea unui

eventual incendiu.

Nu se admite folosirea utilajelor de topit bitum cu foc deschis în interiorul încăperilor.

La executarea lucrărilor de izolare în cuve, rezervoare sau încăperi închise trebuie să fie asigurată ventilarea lor şi iluminat electric local cu lămpi alimentate cu curent electric cu

tensiunea nu mai mare de 12 V în execuţie antigrizutoasă.

Înainte de începerea lucrărilor de izolare în aparate şi vase închise toate motoarele electrice trebuie deconectate, iar în locurile corespunzătoare se vor atârna placajele sau inscripţii de

avertizare, despre executarea lucrărilor în interiorul aparatelor.

La executarea lucrărilor cu bitum fierbinte de câteva echipe concomitent distanţa între ele trebuie să fie nu mai mică de 10 m.

Vata de sticlă sau zgură se va transporta la locurile de muncă în pachete sau containere ce preîntâmpină împrăştierea. Pe suprafeţele construcţiilor sau utilajului după acoperirea cu

materiale termoizolatoare întărite cu sârmă cu scopul pregătirii pentru izolarea prin murire, nu trebuie să fie capete în ieşitură.

Lucrările de termoizolare la conducte sau utilaj tehnologic trebuie să se execute în conformitate cu standardul (GOST) 12.3.038-85 şi, de regulă, până la instalarea lor sau după

întărirea definitivă în conformitate cu proiectul.

În timpul executării lucrărilor de izolaţie cu mastic fierbinte, personalul muncitor îşi va unge mâinile cu alifii speciale, pentru a fi ferit de iritaţia pielii.

SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ LA LUCRĂRILE DE TERASAMENTE Până la începerea lucrărilor de terasamente în locurile cu comunicaţii subterane trebuie să fie elaborate şi acordate cu organizaţiile ce le exploatează măsurile de securitate la executarea lucrărilor, iar amplasarea comunicaţiilor subterane pe teren marcată cu semne sau inscripţii corespunzătoare. Executarea lucrărilor de terasamente în zona comunicaţiilor subterane în funcţiune trebuie efectuată sub conducerea nemijlocită a şefului de lucrări sau maistrului, iar în zona cablurilor ce se află sub tensiune sau conductelor de gaz şi sub supravegherea reprezentanţilor acestor organizaţii.

La detectarea materialelor cu pericol de explozie lucrările de terasamente trebuie imediat întrerupte şi reluate doar după obţinerea învoirii de la organele respective.

Înainte de începerea lucrărilor de terasamente pe sectoare cu posibilă afectare patogenă a solului (gunoişti, cimitire, cimitire de vite ş.a.) este necesară învoirea organelor

supravegherii sanitare de stat.

Gropile şi şanţurile săpate în stradă, treceri, ogrăzi sau în locuri cu circulaţie intensă a oamenilor sau unităţilor de transport trebuie să fie împrejmuite cu îngrădituri de protecţie. Pe

îngrădituri se vor instala semne şi inscripţii de avertizare, iar pe timp de noapte - iluminare de semnalizare. Locurile de trecere a oamenilor peste şanţuri trebuie dotate cu podeţe de

trecere cu balustrade pe ambele părţi cu înălţimea de l m, iluminate pe timp de noapte.

Pământul provenit din săpătură trebuie aşezat la distanţa de cel puţin 0,5 m de la marginea excavaţiei.

L;p;;pppppppppppppp

Coala

Nr.docum

entS

emnătura

Data

Mod C

oala P

D--2501-2012-M

E

Nu se admite săparea cu formarea ieşindurilor în consolă. Dacă eventual acestea se formează la săparea taluzelor sau se descoperă pietre şi bolovani, acestea vor fi cu grijă coborâte

la picioarele taluzului şi evacuate.

Săparea gropilor şi şanţurilor cu pereţi verticali fără întăritură în sol neîngheţat mai sus de nivelul apelor freatice şi lipsa în apropiere a instalaţiilor subterane se admite la adâncime

nu mai mare, m :

1,0 - în soluri de umplutură, nisipoase sau pietriş;

1,25 - în nisip argilos;

1,50 - în argilă nisipoasă şi argilă.

Notă: La stratificarea diferitelor soluri panta se stabileşte după cel mai slab tip de sol.

Panta taluzurilor excavaţiilor cu adâncimea mai mare de 5 m şi cu adâncimea mai mică de 5 m pentru solurile şi condiţiile hidrogeologice neprevăzute de tabelul 4 se vor stabili de

proiectul de executare a lucrărilor.

Dacă nu este posibilă folosirea întăriturilor de inventar pentru pereţii gropilor şi şanţurilor, se vor folosi întărituri executate după proiecte individuale aprobate în modul stabilit. La

instalarea întăriturilor partea de sus a lor trebuie să iasă din groapa de fundaţie sau şanţ cu cel puţin 15 cm pentru a forma un parapet care să prevină căderea materialelor în groapă.

Instalarea întăriturilor trebuie executată din sus în jos pe măsura efectuării săpăturii la adâncimea nu mai mare de 0,5 m. Demontarea sprijinirilor trebuie să se facă din jos în sus, pe

măsura astupării acestora şi tasării solului.

Săparea şanţurilor cu pereţi verticali în soluri legate (argilă nisipoasă, argilă) mecanizat se admite până la adâncimea de 3 m. În locurile, unde este necesară aflarea oamenilor,

pereţii şanţurilor se vor întări.

Executarea lucrărilor în gropi şi şanţuri cu taluzuri ce au fost expuse umezirii, se admite numai după controlul minuţios al stării lor de către şeful de lucrări sau maistru şi prăbuşirea

artificială a locurilor periculoase. Înainte de admiterea muncitorilor în excavaţii cu adâncimea mai mare de 1,3 m se va controla starea taluzurilor sau sprijinirilor.

Excavaţiile executate pe timp de iarnă se vor controla minuţios la începerea dezgheţului şi se vor lua măsuri de asigurare a stabilităţii taluzurilor lor.

În cazuri de necesitate a executării lucrărilor legate de încălzirea cu curent electric a solului trebuie să se respecte cerinţele standardului (GOST) 12.1.013-78, care recomandă ca

instalaţiile folosite să posede protecţie de curenţii de scurtcircuitare, în perioada exploatării lor trebuie folosite sistemele de semnalizare sonoră sau cu limită. Tensiunea sursei de

alimentare a instalaţiilor electrice de încălzire a solului nu trebuie să depăşească 380 V.

Suprafaţa încălzită trebuie să fie îngrădită, marcată cu semne de avertizare iar noaptea iluminată. Distanţa dintre împrejmuiri şi perimetrul zonei încălzite trebuie să fie nu mai mică

de 3 m. Nu se admite aflarea oamenilor pe sectoarele unde se efectuează încălzirea solului.

Reţele de alimentare se vor executa cu cabluri izolate, iar după fiecare permutare a utilajului se va controla vizual starea izolaţiei.

Dacă solul din excavaţie se scoate cu ajutorul găleţilor, este necesar de amenajat şoproane-viziere pentru dosirea muncitorilor ce lucrează în excavaţie.

Încărcarea solului în autobasculante trebuie să se efectueze din partea bordurilor din spate sau dintr-o parte.

La executarea săpăturii cu excavatorul cu căuş direct se va ţine cont ca în timpul săpării să nu se formeze ieşinduri în consolă.

La săparea, transportarea, încărcarea, descărcarea, nivelarea şi tasarea solului cu două şi mai multe mecanisme ( screpere, gredere, buldozere, tăvăluci etc.) ce se deplasează una după

alta distanţa dintre ele trebuie să fie nu mai mică de 10 m.

La lucrările de hidromecanizare:

• zona de lucru a hidromonitorului în limitele a 1,5 distanţe de acţiune a jetului, precum şi zona posibilei prăbuşiri a solului în limitele normei de lucru de 3 zile se vor marca

cu semne şi inscripţii de avertizare şi se va îngrădi la suprafaţa solului;

L;p;;pppppppppppppp

Coala

Nr.docum

entS

emnătura

Data

Mod C

oala P

D--2501-2012-M

E

• amplasarea hidromonitorului cu dirijare manuală se va efectua astfel ca între ejector şi săpătură să fie o distanţă nu mai mică de înălţimea săpăturii, iar între monitor şi reţeaua

electrică în toate cazurile - nu mai puţin de două bătăi a jetului;

• este interzisă executarea oricăror lucrări în zona de acţiune a jetului de apă sau în direcţia înaintării lui;

• conductele de apă şi noroi trebuie să fie amplasate în afara zonelor de protecţie a reţelelor de curent electric;

• la conducta de apă se va instala un dispozitiv de închidere a apei, pentru cazuri de avarie, la distanţa nu mai mare de 10 m de locul de muncă a operatorului;

• locul de depozitare a pământului săpat şi transportat se îngrădeşte cu diguri rezistente şi se marchează cu tabele deavertizare;

• executarea lucrărilor cu hidromonitorul în timpul furtunii nu se admite;

• locul de muncă al operatorului trebuie să fie protejat cu un ecran de protecţie din partea frontului de lucru.

La executarea lucrărilor de terasamente prin explozii se vor respecta Regulile generale de securitate la lucrările cu explozivi.

La afânarea mecanizată a solului prin lovire nu se admite aflarea oamenilor la o distanţă mai mică de 5 m de locul de afânare.

SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ LA LUCRĂRILE DE ZIDĂRIEExecutarea lucrărilor de zidărie la înălţime trebuie să se facă numai de pe schele reglementare, confecţionate după proiecte-tip şi îngrădite cu parapete de 1m înălţime cu element de

mijloc şi scândură de margine de cel puţin 150 mm înălţime. Se admite folosirea schelelor şi eşafodajelor neinventar în cazuri excepţionale cu învoirea inginerului şef al

organizaţiei, însă toate elementele lor vor fi calculate la rezistenţă, iar construcţia în întregime la stabilitate.

Cauzele principale ale traumatismului la executarea lucrărilor de zidărie pot fi:

a) încălcarea regulilor de tehnica securităţii la transportarea materialelor la locul de muncă;

b) stabilitatea şi rezistenţa insuficientă a eşafodajelor şi schelelor;

c)căderea de la înălţime a materialelor şi instrumentelor;

d)organizarea incorectă a muncii.

Înainte şi în timpul executării lucrărilor de zidărie sub nivelul zero este necesar de controlat rezistenţa taluzurilor sau sprijinirilor. De-a lungul marginilor gropilor sau altor excavaţii se

va lăsa o fâşie liberă cu lăţimea de minimum 0,50 m.

Coborârea materialelor în şanţuri şi gropi se va face mecanizat sau prin jgheaburi portative, estacade şi planuri înclinate. Coborârea muncitorilor se va face pe scări sau rampe de

acces. Este interzisă coborârea materialelor pe jgheab concomitent cu primirea lor la celălalt capăt.

În cazul când în timpul execuţiei lucrărilor se constată deplasări sau deformări ale construcţiei, se vor lua măsuri urgente pentru îndepărtatea muncitorilor din zonă. Lucrările vor

continua doar după luarea măsurilor de securitate. Pe măsura executării fundaţiilor, spaţiul liber între fundaţii şi pereţii săpăturii se vor umple cu pământ bine tasat.

Transportarea materialelor la locul de muncă ce se află la înălţime se va face mecanizat cu luarea de măsuri ce exclud căderea materialelor.

La executarea pereţilor până la înălţimea de 0,7 m de la nivelul podinei sau distanţa mai mare de 1,3 m după perete până la nivelul solului trebuie folosite mijloace colective de

protecţie sau centuri de siguranţă. Nu se admite executarea pereţilor exteriori din poziţia stând pe perete dacă grosimea lor este mai mică de 0,7 m. La grosimi mai mari acest lucru

se admite doar cu folosirea centurilor de siguranţă.

Nu se admite executarea zidăriei nivelului următor fără montarea elementelor portante ale planşeului, precum şi a scărilor şi panourilor în casa scării.

L;p;;pppppppppppppp

Coala

Nr.docum

entS

emnătura

Data

Mod C

oala P

D--2501-2012-M

E

La executarea zidăriilor mai înalte de 7 m, pe perimetrul clădirii se vor monta viziere de protecţie cu lăţimea de 1,5 m, sub un unghi de 20° faţă de orizont calculate la sarcina de la

stratul de zăpadă pentru zona climaterică dată şi o sarcină concentrată de 1600 N (160 kgf) amplasată la mijlocul deschizăturii.

Primul rând de viziere trebuie să aibă podină continuă, să fie amplasat la înălţimea nu mai mare de 6 m şi se va păstra până la finalizarea lucrărilor de zidărie, iar al doilea rând de

viziere cu podină continuă sau din plasă cu pătratul 50x50 mm - se va instala la 6 - 7 m de la primul rând, apoi se va permuta peste fiecare 6 -7 m pe măsura înălţării zidăriei.

Muncitorii ocupaţi cu instalarea, curăţirea sau demontarea vizierelor trebuie să lucreze folosind centurile de siguranţă. Nu se admite folosirea vizierelor în calitate de eşafodaje, circulaţia pe ele şi depozitarea materialelor. Fără viziere se admite executarea pereţilor cu înălţimea până la 7 m cu marcarea zonei periculoase pe tot perimetrul clădirii.

La clădirea coşurilor de fum nu se admite executarea lucrărilor la partea superioară în timpul furtunii sau la vânturi ce depăşesc viteza de 15 m/s.

Locul de încărcare a dispozitivului de ridicat trebuie să fie protejat cu vizieră de protecţie dublă executată din scânduri cu grosimea de cel puţin 40 mm şi instalate la înălţimea 2,5 - 5 m.

Consolidările provizorii a elementelor carnizelor sau faţuielii se vor scoate doar după ce mortarul va atinge rezistenţa stabilită de proiect.

Executarea zidăriilor prin metoda îngheţării se admite doar la indicaţii concrete în proiect privind ordinea şi condiţiile de folosire a metodei indicate. Pentru asemenea construcţii

trebuie să fie determinată metoda de dezgheţare a lor şi indicate măsurile de asigurare a stabilităţii şi formei construcţiei pe durata dezgheţării şi îngheţării mortarului, în această

perioadă construcţiile se vor afla sub o supraveghere permanentă şi va fi interzis accesul persoanelor străine în clădiri sau instalaţii.

Prelucrarea pietrei naturale în limitele şantierului se va executa în locuri special amenajate, unde nu se admite aflarea persoanelor străine. Locurile de lucru situate la distanţa mai

mică de 3 m unul de altul trebuie să fie separate prin ecrane de protecţie.

În cazul utilizării pentru ridicarea materialelor a unor mecanisme de mică mecanizare, personalul muncitor ce le manevrează va respecta normele de protecţie a muncii pentru lucrul

de pe schele şi la înălţime, fiind dotat cu echipament de protecţie corespunzător şi autorizat.

Şeful de lucrări sau maistrul sunt obligaţi în permanenţă să controleze starea legării la pământ a utilajelor acţionate electric.

SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ LA LUCRĂRILE DE BETONARE ŞI EXECUTAREA CONSTRUCŢIILOR DIN BETON ARMAT

Descolăcirea şi îndreptarea oţelului pentru armare trebuie făcută în locuri destinate pentru acest scop şi corespunzător utilate.

La executarea lucrărilor de pregătire a armaturii este necesar:

- de îngrădit locurile destinate descolăcirii şi îndreptării armaturii;

- la tăierea cu ştanţa acţionată mecanic a armăturii în bucăţi cu lungimea mai mică de 30 cm se vor lua măsuri de preîntâmpinare a zborului bucăţilor la distanţe mari;

- de împrejmuit locul de muncă la prelucrarea barelor de oţel ce depăşesc gabaritele mesei de lucru, iar dacă la masă lucrează două persoane ea trebuie despărţită la mijloc cu

o plasă metalică de protecţie cu înălţimea nu mai mică de lm;

- armătura gata de montare se va depozita în locuri speciale;

- de închis cu panouri capetele de armătură în locul trecerilor mai înguste de l m.

La întinderea armăturii este necesar: de instalat în locurile de trecere a muncitorilor îngrădituri de protecţie cu înălţimea nu mai mică de 1,8 m; de utilat dispozitivele de întindere cu

sisteme de semnalizare acţionate odată cu motorul dispozitivului de întindere; de interzis aflarea oamenilor mai aproape de l m de barele ce se încălzesc cu curent electric.

Elementele carcaselor se vor pacheta cu considerarea condiţiilor de ridicare, depozitare şi transportare la locurile de montare.

La prepararea betoanelor cu utilizarea aditivilor (adaosuri) se vor lua măsuri corespunzătoare pentru preîntâmpinarea arsurilor şi vătămarea ochilor muncitorilor.

L;p;;pppppppppppppp

Coala

Nr.docum

entS

emnătura

Data

Mod C

oala P

D--2501-2012-M

E

Buncărele şi benele pentru transportarea betonului trebuie să corespundă cerinţelor standardului (GOST) 21807-76. Manipularea lor se admite numai cu închizătorul, în poziţia

închisă chiar dacă benele sunt goale. Montarea, demontarea şi repararea conductelor de beton, precum şi înlăturarea blocărilor (dopurilor) de beton se admite doar după căderea

presiunii până la nivelul presiunii atmosferice, în timpul curăţirii, probării sau suflării conductelor de beton cu aer comprimat, muncitorii care nu sunt ocupaţi cu această operaţie

nemijlocit, vor fi îndepărtaţi de conductă la o distanţă de cel puţin 10 m.

Zilnic, înainte de betonare este necesar de controlat starea ambalajelor, cofrajelor şi a mijloacelor de eşafodaj. Defectele depistate vor fi imediat înlăturate. Dacă betonarea se

efectuează cu ajutorul tubului de descărcare înainte de începerea lucrului se va controla siguranţa legării secţiilor între ele şi la cablul de siguranţă.

La turnarea betonului din buncăre sau bene distanţa de la marginea de jos şi betonul turnat anterior sau suprafaţa pe care se toarnă betonul trebuie să fie nu mai mare de l m, dacă alte

distanţe nu sunt prevăzute de proiectul de executare a lucrărilor.

La tasarea betonului cu vibratoarele electrice nu se admite permutarea lor de cablurile conductoare, iar în timpul pauzelor sau trecerii de la un loc de muncă la altul vibratoarele

electrice trebuie deconectate.

Muncitorii ocupaţi cu turnarea betonului pe suprafeţe cu înclinarea mai mare de 20°, trebuie, să se folosească de centurile de siguranţă, legate la puncte sigure.

Estacadele pentru descărcarea betonului din autobasculante vor fi dotate cu piloţi-tampon. Intre pilotul-tampon şi îngrăditură trebuie să fie prevăzute treceri cu lăţimea nu mai mică de

0,6 m.

La încălzirea betonului cu curent electric montarea utilajului electric şi unirea la reţeaua de alimentare trebuie să o execute doar montorii-electricieni cu grupa de calificare privind

tehnica securităţii nu mai joasă de III. În zona de încălzire se vor utiliza doar cabluri flexibile izolate sau conductoare izolate în tuburi de protecţie. Această zonă va fi împrejmuită cu

îngrăditură de protecţie, dotată cu sistemă de semnalizare cu lumină şi semne de securitate. Lămpile de semnalizare se vor conecta astfel ca la ieşirea din funcţie a lor să se întrerupă

alimentarea reţelei de încălzire.Zona încălzirii betonului cu curent electric trebuie să se afle sub supravegherea permanentă a electricienilor ce au efectuat montarea reţelei electrice.

Aflarea oamenilor sau executarea lucrărilor pe aceste sectoare nu se admite, afară de lucrările executate de personal ce posedă grupa a II de calificare privind electrosecuritatea cu folosirea mijloacelor respective de protecţie.Armatura deschisă a construcţiilor, legată cu zona de încălzire trebuie să fie legată la pământ sau la conductorul nul. După fiecare permutare a utilajului folosit la încălzire vizual trebuie controlată starea izolaţiei, mijloacelor de protecţie, îngrăditurilor şi legăturii la pământ.

SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ LA LUCRĂRILE DE MONTARE Pe sectoarele unde au loc lucrările de montare nu se admite executarea altor lucrări şi aflarea persoanelor străine.

La înălţarea clădirilor şi instalaţiilor se interzice executarea lucrărilor ce ţin de aflarea oamenilor într-o secţie (raza de acţiune, sectoare ) la etajele (nivelele), de asupra căror are loc

transportarea, instalarea şi întărirea provizorie a elementelor prefabricate sau utilajului.

La înălţarea clădirilor sau edificiilor cu o singură secţie executarea concomitentă a lucrărilor de montare şi altor lucrări de construcţie la diferite nivele se admite doar la existenţa

între ele a unor planşee sigure (confirmare prin calcule corespunzătoare la acţiunea sarcinilor dinamice) conform dispoziţiei în scris a inginerului-şef, după efectuarea măsurilor ce

asigură securitatea executării lucrărilor şi, numirea şi prezenţa la locul de executare a lucrărilor a unor persoane ce poartă răspundere de transportarea încărcăturilor cu macaraua şi

efectuarea controlului asupra respectării instrucţiunilor de protecţie a muncii de către macaragiu, semnalizator şi muncitorul la săpane.

Procedeele de agăţare a elementelor prefabricate sau utilajului trebuie să asigure transportarea lor la locul de instalare în poziţie apropiată de poziţia prevăzută de proiect. Se

interzice ridicarea elementelor din beton armat fără urechi de montare sau repere ce asigură agăţarea şi montarea lor corectă, precum şi a elementelor îngheţate la sol, acoperite de

zăpadă sau pământ

L;p;;pppppppppppppp

Coala

Nr.docum

entS

emnătura

Data

Mod C

oala P

D--2501-2012-M

E

Agăţarea construcţiilor şi utilajului se va face cu dispozitive ce asigură dezlegarea încărcăturii de la distanţă în cazuri când înălţimea până la ea depăşeşte 2 m. Elementele sau

utilajul ce se montează vor fi menţinute împotriva legănării sau rotirii cu ajutorul cablurilor flexibile. Categoric este interzisă ridicarea oamenilor cu macaraua, în timpul pauzelor

de lucru nu se admite lăsarea elementelor ridicate în stare suspendată.

Pentru trecerea montorilor de pe un element pe altul se vor folosi scări de inventar, podeţe sau trape cu îngrăditură. Trecerea pe brâul grinzii sau fermei se admite doar în cazul când

montorul este legat cu funia centurii de siguranţă la un cablu întins de-a lungul elementului.

Elementele instalate în poziţia prevăzută de proiect se vor întări astfel ca să fie asigurată stabilitatea şi invariabilitatea geometrică a lor. Dezlegarea elementelor de la cârligul

macaralei se va face doar după întărirea lor sigură. După dezlegarea elementelor este interzisă deplasarea lor, afară de cazurile prevăzute de proiectul de executare a lucrărilor.

Nu se admit lucrările de montare la înălţime în loc deschis la vânturi ce depăşesc viteza de 15 m/s, gheţuş, furtună sau ceaţă, care înrăutăţeşte vizibilitatea în limita frontului

lucrărilor, iar a elementelor cu suprafeţe mari la vânturi cu viteza de 10 m/s şi mai mult.

Nu se admite aflarea oamenilor sub elementele construcţiilor sau utilaj până la instalarea lor în conformitate cu proiectul şi întărire. Dacă acest lucru este necesar, se vor lua măsuri

speciale pentru asigurarea securităţii muncitorilor.

Echipamentul necesar pentru lucrul montorilor la înălţime (scări, podine alte dispozitive agăţate) se va instala şi întări până la ridicarea construcţiilor montate.

La executarea lucrărilor de montare (demontare) pe teritoriul întreprinderilor în funcţiune reţelele electrice şi alte comunicaţii vor fi, de regulă, deconectate, scurtcircuitate, iar utilajul

şi conductele, eliberate de substanţele explozive, inflamabile şi nocive.

Până la începerea lucrărilor de montare trebuie stabilită ordinea schimbului de semnale convenţionale între macaragiu şi persoana ce conduce procesul de montare. Toate semnalele

vor fi date de o singură persoană, afară de semnalul "Stai", care poate fi transmis de orice persoană ce a observat vreun pericol real.

Montarea elementelor nivelului următor se va efectua doar după montarea şi întărirea elementelor nivelului precedent în conformitate cu proiectul.

La transportarea construcţiilor sau utilajului distanţa dintre acestea şi părţile clădirilor sau utilajului deja montat trebuie să fie pe orizontală - nu mai puţin de l m, pe verticală - nu mai

puţin de 0,5 m.

Ridicarea încărcăturii se admite doar la poziţia verticală a cablurilor. Toate cablurile folosite la lucrările de montare trebuie să corespundă standardelor în vigoare şi să aibă certificatul

uzinei producătoare. Cablurile fără certificat ce au fost deja exploatate, trebuie probate în conformitate cu instrucţiunile în vigoare şi doar după aceea stabilită utilitatea lor spre

exploatare.

Demontarea construcţiilor se execută în conformitate cu proiectul de executare a lucrărilor. La demontare se vor lua măsuri împotriva prăbuşirii elementelor.

Zona lucrărilor de demontare trebuie împrejmuită şi marcată cu semne şi inscripţii de avertizare.

SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ LA EXECUTAREA ACOPERIŞURILOR Admiterea muncitorilor la executarea acoperişurilor este permisă doar după controlul stării elementelor portante şi a îngrăditurilor de către şeful de lucrări sau maistru împreună cu brigadierul echipei ce va executa lucrările. La executarea acoperişurilor se vor respecta cerinţele standardului (GOST) 12.3.040-86 "Работы кровельные и гидроизоляционные. Требования безопасности."

Principala cerinţă a acestui standard este asigurarea securităţii la toate stadiile executării lucrărilor, adică pregătirea suprafeţelor (uscarea, nivelarea, curăţirea de praf), transportarea

materialelor la locul de muncă, aplicarea muncitorilor şi a materialelor în rulouri, prepararea masticurilor cu bitum pe şantier.

Este interzisă folosirea materialelor ce nu corespund cerinţelor standardelor sau condiţiilor tehnice, precum şi a materialelor executate după norme în care lipsesc indicii pericolului

incendiar şi exploziv.

L;p;;pppppppppppppp

Coala

Nr.docum

entS

emnătura

Data

Mod C

oala P

D--2501-2012-M

E

La executarea lucrărilor se vor elabora măsuri de preîntâmpinare a influenţei asupra muncitorilor a factorilor periculoşi şi nocivi de producţie.

Lucrările executate la distanţă mai mică de 2 m de la graniţele locurilor cu diferenţă de nivel de 1,3 m şi mai mult se vor efectua doar după îngrădirea acestor locuri sau cu folosirea

centurilor de siguranţă. Locul de întărire a cârligului centurii trebuie să fie indicat în proiectul de executare a lucrărilor. Muncitorii vor folosi centurile de siguranţă şi în cazul când

panta acoperişului depăşeşte 20°.

Pentru trecerea muncitorilor pe acoperişuri cu panta mai mare de 20° sau cu învelitoare ce nu este calculată la sarcina de la greutatea muncitorilor trebuie folosite podine cu lăţimea nu

mai mică de 0,3 m cu şipci tranversale. În timpul lucrului podinele trebuie bine întărite.

Amplasarea materialelor pe acoperiş se admite doar în locurile indicate în PEL, cu luarea de măsuri împotriva căderii lor inclusiv de la acţiunea vântului, în cazuri excepţionale cu

acordul serviciului incendiar se admite amplasarea utilajului pentru pregătirea masticurilor nemijlocit pe acoperiş în locul indicat în PEL. Nu se admite executarea lucrărilor pe

acoperişuri în timpul furtunii şi vântului cu viteza mai mare de 15 m/s, poleiului, cetii ce înrăutăţeşte vizibilitatea în limita frontului lucrărilor.

La executarea învelitoarelor în zone periculoase lucrările se vor efectua doar după întocmirea bonului de lucru. Instalaţiile de topit bitum trebuie să fie îndepărtate de clădiri şi

instalaţii la o distanţă nu mai mică decât:

3O m — gradul IV şi V de RF*

20 m — gradul III de RF*

10 m — gradul I şi II de RF*

*RF — rezistenţă la foc

Nu se admite folosirea masticurilor cu temperatura mai mare de 180 °C. Dacă lucrează mai mult de două echipe distanţa dintre ele trebuie să fie nu mai mică de 10 m. Aplicarea

masticului pe suprafaţa acoperişului se face în direcţia ce corespunde cu direcţia mişcării aerului.În timpul întreruperilor materialele, sculele şi dispozitivele vor fi întărite sau coborâte de pe acoperiş. Acelaşi lucru se va face zilnic la terminarea lucrului. Este interzisă aruncarea sculelor şi materialelor de pe acoperiş.

SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ LA LUCRĂRILE DE FINISARE Lucrări de tencuire. Un volum considerabil de lucrări de tencuire se execută la înălţimi mari, ceea ce necesită o deosebită atenţie faţă de instalarea şi exploatarea mijloacelor de eşafodaj utilizate (schele, leagăne, eşafodaje etc.).

Lăţimea podinelor de lucru pe schele destinate lucrărilor de tencuire trebuie să fie nu mai mică de 1,5 m. Spaţiul dintre perete şi podină nu trebuie să depăşească 150 mm.

Lucrările exterioare se vor executa de pe schele inventar, schele-turn mobile, schele agăţate sau leagăne. Lucrările interioare se execută de pe eşafodaje sau mese mobile instalate pe

podele sau podine continue amplasate pe grinzile planşeului. La executarea lucrărilor în casa scării se vor utiliza eşafodaje cu lungimea diferită a sprijinelor. Podină de lucru trebuie

să fie orizontală cu îngrăditură şi scândură de margine.

Aplicarea mecanizată a mortarului o vor efectua doar muncitorii cu o calificare înaltă, care cunosc construcţia şi regulile de securitate la exploatarea agregatelor de tencuit.

Instalaţiile şi conductele pentru transportarea mortarului trebuie supuse probării hidraulice la o presiune ce o depăşeşte de 1,5 ori pe cea de lucru. Lucrările se execută doar după ce

au fost minuţios controlate toate agregatele şi s-a asigurat legătura reciprocă dintre operator şi mecanicul instalaţiei de pompare.

Reparaţia mecanismelor şi conductelor se va efectua doar după deconectarea lor şi coborârea presiunii până la cea atmosferică. La suflarea conductelor cu aer comprimat oamenii

vor fi înlăturaţi din zona de lucru. Nu se admite îndoirea sub unghi ascuţit sau formarea de laţuri la furtunurile pentru transportarea mortarului. În locurile cu circulaţie a oamenilor

sau transportului furtunurile vor fi protejate de podeţe. Operatorii vor lucra obligatoriu cu ochelari de protecţie.

L;p;;pppppppppppppp

Coala

Nr.docum

entS

emnătura

Data

Mod C

oala P

D--2501-2012-M

E

Uscarea încăperilor pe timp de iarnă trebuie efectuată cu aparate ce nu degajă în încăpere produse ale arderii. Deoarece lucrările de tencuire creează în încăperi umezeală sporită,

mărind astfel pericolul electrocutării, toate aparatele electrice din aceste încăperi vor avea tensiunea de lucru nu mai mare de 42 V.

Lucrări de zugrăvire. La executarea lucrărilor de zugrăvire sunt folosite un şir de substanţe chimice (solvenţi, diluanţi, pigmenţi, plastificatoare, sicative etc.) care pot influenţa

dăunător asupra organismului uman, dacă sunt neglijate cerinţele de securitate. Muncitorii vor folosi numaidecât haine speciale şi echipamente de protecţie.

Dacă componenţa vopselei sau solventului nu este cunoscută, ele vor fi utilizate doar după o analiză prealabilă

cu învoirea organelor de supraveghere sanitară. La executarea lucrărilor cu degajări nocive trebuie asigurată ventilarea efectivă a încăperilor ca să nu fie depăşite concentraţiile

maxime admise. O atenţie deosebită se va acorda ventilaţiei, atunci când se vopsesc suprafeţe fierbinţi (ţevi, calorifere etc.). Dacă pentru vopsirea interioară sunt utilizate vopsele şi

lacuri pe bază de perclor-vinil, muncitorii vor folosi obligatoriu măştile antigaz cu refulare.

În timpul vopsirii cu componente pe bază de apă reţeaua electrică trebuie deconectată.

Locurile de pregătire a vopselelor vor fi dotate cu ventilaţie mecanică.

Muncitorii-zugravi trebuie să respecte strict regulile igienei personale, folosind alifii şi paste ce împiedică vătămarea pielii, iar la sfârşitul lucrului vor spăla mâinile cu săpun. Urmele

de vopsea se scot cu acetonă sau gaz lampant - solvenţi mai puţin toxici.

Un şir de cerinţe trebuie respectate la păstrarea acestor materiale, deoarece pe lângă toxicitate ele prezintă şi pericol sporit incendiar-exploziv.

Reţeaua electrică şi armătura sistemei de iluminat în aceste depozite trebuie să fie de execuţie antigrizutoasă, iar construcţiile din materiale rezistente la foc sau cu ieşire directă afară.

În aceste încăperi este interzisă folosirea focului deschis şi păstrarea ambalajului gol.

Adesea în procesul lucrărilor de finisare sunt folosiţi diferiţi acizi, care sunt aduşi pe şantier în stare concentrată. Nimerirea lor pe piele, ochi sau în interior duce la urmări foarte grave,

de aceea muncitorii ce lucrează cu acizi trebuie să poarte cizme şi mănuşi din cauciuc, ochelari de protecţie şi respirator.

Lucrări de montare a geamurilor. Lucrările de montare a geamurilor se execută de obicei la înălţime, de aceea ele vor fi încredinţate geamgiilor cu calificare corespunzătoare. Dacă

volumul lucrărilor este considerabil, atunci pentru tăierea sticlei şi pregătirea chitului se pun la dispoziţie încăperi speciale. Muncitorii trebuie să fie asiguraţi cu haine speciale,

mănuşi, ochelari de protecţie, încălţăminte nelunecoasă, centuri de siguranţă. Tăietorul sticlei este obligat să lucreze în mânecare şi şorţ ce acoperă picioarele până la genunchi.

Zonele unde se execută lucrările de montare a geamurilor se îngrădesc, iar locul de muncă se curăţă. Până la începerea lucrărilor se controlează starea şi rezistenţa ramelor ce trebuie

sticluite. Sticla şi alte materiale la executarea lucrărilor la înălţime se vor păstra în lăzi amplasate pe podine sau reazeme speciale. Sub locul de lucru se amplasează o podină continuă

din scânduri sau placaj ce protejează de căderea sticlei. Lucrările se întrerup la căderea întunericului, în caz de polei sau vânt mai puternic de 6 grade (12,3 m/s). Sticla trebuie

transportată la înălţime mecanizat, însă în lungul frontului de lucru ea se transportă de obicei manual. La transportarea manuală muncitorii vor folosi numaidecât mănuşi, iar pe

marginile ascuţite se vor plasa pernuţe din material moale. Foile se ţin de marginea de jos şi cea de sus, transportându-se în poziţie verticală.

Tăierea sticlei se efectuează pe mese speciale acoperite cu pânză şi dotate cu rigle, înainte de tăiere sticla trebuie ştearsă măcar pe linia de tăiere. Sticla adusă de la frig se taie în

încăperi calde doar după încălzirea lor şi uscarea completă.

Măsurile de securitate trebuie respectate la prelucrarea suprafeţei sticlei: găurire, şlefuire, opacizare, ştergere etc.

La prelucrarea mecanică sau manuală a sticlei cu instrumente abrazive (scoaterea faţetelor, sfredelirea găurilor, şlefuirea ş.a.) muncitorii vor folosi ochelari de protecţie şi respiratoare,

încăperile pentru opacizarea sau aplicarea desenelor pe sticlă cu ajutorul acizilor sau aparatelor de sablat trebuie să fie dotate cu ventilaţie mecanică pentru înlăturarea noxelor.La ştergerea geamurilor este necesar de respectat regulile de tehnica securităţii pentru persoanele ce lucrează la înălţime.

L;p;;pppppppppppppp

Coala

Nr.docum

entS

emnătura

Data

Mod C

oala P

D--2501-2012-M

E

ELECTROSECURITATEA 1.1. Particularităţile exploatării instalaţiilor electrice în construcţie

Energia electrică este folosită în construcţie pentru acţionarea maşinilor şi mecanismelor, diferitor utilaje, iluminat, sudare, uscare, prelucrare termică a betoanelor, tăierea metalelor

şi betoanelor, implantarea piloţilor etc. Curenţii de frecvenţă înaltă sunt folosiţi la sudarea şi lipirea maselor plastice, uscarea lemnului, încălzirea tehnologică a materialelor.

Specifica lucrărilor de construcţii-montaj creează anumite dificultăţi în organizarea şi asigurarea unei securităţi electrice destul de sigure.

Activitatea de construcţie se caracterizează prin condiţii nefavorabile, ce sporesc pericolul electrocutărilor: utilajul se exploatează în încăperi umede sau cu umiditate sporită, precum

şi pe terenuri deschise unde sunt expuse influenţei precipitaţiilor atmosferice iar în majoritatea cazurilor instalaţiile sunt transportabile sau mobile. Caracteristic pentru întreprinderile

reconstruite sunt temperatura înaltă, pardoselele conductoare, prezenţa construcţiilor ce au legătură bună cu pământul şi posibilitatea atingerii simultane a acestor construcţii şi a

utilajului ce se află sub tensiune.

Pericolul electrocutării la exploatarea instalaţiilor electrice este determinat de aceea, că părţile conductoare sau corpurile maşinilor ce au nimerit sub tensiune în rezultatul unor defecte

de izolaţie nu emit semnale, care ar preîntâmpina omul despre pericol. Reacţia omului la curentul electric apare doar după trecerea lui prin corpul uman.

Valoarea curentului ce se scurge prin corpul omului este factorul principal de care depinde rezultatul electrocutării: cu cât este mai mare curentul, cu atât este mai periculoasă acţiunea

lui. Omul începe să simtă curentul ce se scurge prin corp la valori relativ mici - 0,5... l, 5 m A, numit curent simţit. Curentul cu valoarea de 10... 15 m A la scurgere prin corp duce la

contracţii involuntare ale muşchilor mâinilor şi omul nu se poate elibera sinestătător de contactul cu părţile conductoare. Curentul cu asemenea valoare poartă denumirea de curent de

reţinere sau curent de contracţie.

Curenţii cu valoarea de 50...80 mA sunt numiţi curenţi de fibrilaţie, deoarece la scurgerea lor prin corp încep să lucreze haotic inima şi plămânii şi poate avea loc oprirea activităţii lor.

Curentul cu valoarea mai mare de 100 mA este considerat curent mortal.

1.2. Cauzele electrotraumatismului în construcţie Analiza accidentelor produse de influenţa curentului electric a permis determinarea următoarelor cauze a lor:

- încălcarea regulilor de construcţie a instalaţiilor electrice, regulilor de exploatare a lor, cerinţelor normelor şi regulilor de securitate;

- organizarea incorectă a muncii;

- lucrul maşinilor de construcţie în zonele de protecţie a reţelelor electrice;

- atingerea părţilor metalice neconductoare ce au nimerit sub tensiune în rezultatul unor defecte de izolaţie;

- folosirea utilajului electric, conductoarelor, cablurilor, sculelor electrice defectate;

- repararea conductorului neutru fără deconectarea reţelei monofazice;

- executarea lucrărilor în instalaţiile ce se află sub tensiune;

- folosirea tipurilor de conductoare şi cabluri ce nu corespund tensiunilor utilizate, punerea incorectă a lor sub tensiune;

- alimentarea mai multor consumatori de la un dispozitiv de pornire cu protecţie prin siguranţe calculate pentru cel mai puternic consumator;

- executarea dispozitivului de punere la pământ cu abateri de la normele tehnice, ruperea conductorului de legare la pământ, legarea incorectă la pământ a conductorului nul;

- lăsarea sub tensiune a consumatorilor în timpul liber;

- executarea lucrărilor fără mijloace individuale de protecţie împotriva electrocutărilor sau folosirea mijloacelor cu termenul de probare expirat;

- abandonarea probărilor periodice a utilajului, a controlului rezistenţei izolaţiei şi rezistenţei dispozitivului de punere la pământ;

L;p;;pppppppppppppp

Coala

Nr.docum

entS

emnătura

Data

Mod C

oala P

D--2501-2012-M

E

- instruirea necalitativă, contorul întârziat al cunoştinţelor şi atribuirea grupelor de calificare vizând tehnica securităţii personalului ce deserveşte instalaţiile electrice.

Majoritatea accidentelor se produc în instalaţiile cu tensiunea până la 1000 V, care au o răspândire largă în construcţie şi sunt deservite de un personal mai puţin calificat.

1.3. Pericolul electrocutării în diferite reţele electrice Cazurile de electrocutare sunt posibile doar la închiderea circuitului electric prin corpul omului, astfel spus, la atingerea omului nu mai puţin decât la două puncte ale circuitului, între care există un anumit potenţial.

Electrotrauma cauzată de influenţa curentului electric sau arcului electric poate fi rezultatul:

- atingerii de una din faze sub tensiune a omului neizolat de pământ;

- atingerii simultane de două faze sau borne a instalaţiei electrice ce se află sub tensiune;

- apropierii omului la distanţă periculoasă în instalaţiile cu tensiunea mai mare de 1000 V;

- conectării omului la "tensiunea de pas" în zonele de scurgere a curentului la sol;

- influenţei electricităţii atmosferice în timpul descărcărilor atmosferice;

- influenţei arcului electric;

- eliberării persoanei ce se află sub acţiunea curentului electric.

Gravitatea electrotraumei depinde de tipul reţelei, regimul neutralei, schema conectării la reţeaua electrică, gradul de izolare a părţilor conductoare faţă de pământ, precum şi de capacitatea lor faţă de pământ.

În construcţie sunt pe larg folosite instalaţiile electrice cu tensiunea până la 1000 V cu neutrala transformatorului sau generatorului izolată.Reţeaua electrică cu patru conductoare şi neutrul direct legat de pământ permite utilizarea a două tensiuni de lucru: liniară de 380 V şi de fază egală cu 220 V. Reţeaua electrică cu

trei conductoare şi neutrul izolat în regim normal de funcţionare este mai puţin periculoasă, însă în regim de avarie ea prezintă un pericol mai mare decât reţeaua cu neutrul direct

legat la pământ, de aceea în construcţie, unde de obicei este prezent mediul agresiv şi menţinerea izolaţiei în stare bună este problematică, prioritatea este atribuită reţelelor cu patru

conductoare şi neutrul direct legat la pământ.

La tensiuni mai mari de 1000 V se admite folosirea reţelelor trifazate: cu trei conductoare şi neutrul izolat şi cu trei conductoare şi neutrul direct legat la pământ.

Referitor la reţelele de curent alternativ conectatea omului în circuitul electric poate fi la una sau la două faze.

Conectarea simultană la două faze este mult mai periculoasă, deoarece omul nimereşte sub tensiunea maximă a reţelei, cea liniară şi valoarea curentului care va trece prin ţesuturile

corpului va depinde doar de tensiunea reţelei şi rezistenţa corpului uman indiferent de regimul firului neutru.

Ih = = ,

L;p;;pppppppppppppp

Coala

Nr.docum

entS

emnătura

Data

Mod C

oala P

D--2501-2012-M

E

unde Ih- valoarea curentului ce se scurge prin corpul omului, A;

Uf - tensiunea de fază (tensiunea între începutul şi sfârşitul unei bobine sau între conductorul de fază şi neutru), V; Ul - tensiunea liniară, adică tensiunea între conductoarele de fază ale reţelei, V.Conectarea la una din faze este mult mai frecventă însă mai puţin periculoasă decât cea la două faze, deoarece tensiunea sub care nimereşte omul nu o depăşeşte pe cea de fază, care este de 1,73 ori mai mică decât tensiunea liniară. Corespunzător va fi mai mic şi curentul ce trece prin corpul omului. Pe lângă acestea asupra valorii curentului influenţează regimul firului neutru al sursei de curent, rezistenţa izolaţiei şi capacitatea conductoarelor faţă de pământ, rezistenţa pardoselii pe care se află omul, rezistenţa încălţămintei şi un şir de alţi factori.

Pericolul electrocutării omului la atingere de reţeaua de curent continuu se apreciază identic, ca şi pentru reţelele de curent alternativ.În afară de cazurile cercetate de conectare la reţeaua electrică prezintă pericol conectarea omului la tensiunea

de pas. Cauza apariţiei tensiunii de pas este formarea potenţialelor electrice la suprafaţa solului în limitele zonei de

scurgere a curentului Ip în sol la căderea conductoarelor pe pământ, scurtcircuitul părţilor conductoare cu corpul legat

la pământ, folosirea solului în calitate de conductor etc.

Valoarea potenţialului şi caracterul scurgerii curentului în sol depind în mare măsură de proprietăţile

electrice şi omogenitatea solului, forma prizelor de pământ şi puterea curentului electric.

Caracterul scurgerii curentului, potenţialul şi valorile tensiunilor de pas şi de atingere sunt arătate în schemă.Cea mai mare valoare a tensiunii de pas este atunci, când omul se află cu un picior deasupra prizei de pământ iar cu altul la distanţa egală cu mărimea pasului (în calcule lungimea pasului se consideră egală cu 0,8 m).Omul, care nu se află în zona de scurgere, adică când distanţa de la priză este mai mare de 20 m nu nimereşte sub tensiunea de pas. Această tensiune poate fi egală cu zero şi atunci, când ambele picioare se află pe o linie cu acelaşi potenţial.1.4. Factorii ce influenţează rezultatul electrocutăriiRezultatul influenţei curentului electric asupra organismului uman depinde de un şir de factori, determinanţi fiind:

1) puterea curentului electric;

2) rezistenţa corpului uman;

3) durata acţiunii curentului;

4) genul curentului (alternativ sau continuu);

5) frecvenţa curentului;

6) calea curentului prin corp;

7) starea fiziologică a omului;

8) starea mediului înconjurător.

Puterea curentului electric ce se curge prin corpul omului este factorul principal de care depinde rezultatul electrocutării: cu cât curentul este mai mare, cu atât este mai periculoasă

acţiunea lui asupra organismului uman. Omul simte curentul ce se scurge prin ţesuturi la valori relativ mici de 0,6...l,5 mA, numit curent limită perceptibil .

Curentul cu valoarea de 10...15 mA (f 50 Hz) duce la contracţii involuntare ale muşchilor şi omul nu se poate elibera sinestătător de la contactul cu partea conductoare. Acest curent

poartă denumirea de curent limită de reţinere.

Curentul cu valoarea de 50...80 mA duce la dereglarea lucrului inimii şi plămânilor şi poartă denumirea de curent de fibrilaţie.

Repartizarea potenţialului pe suprafaţa solului

L;p;;pppppppppppppp

Coala

Nr.docum

entS

emnătura

Data

Mod C

oala P

D--2501-2012-M

E

Curentul cu valoarea mai mare de 100 mA este considerat curent mortal.

R e z i s t e n ţ a corpului uman constă din rezistenţa pielii şi rezistenţa ţesuturilor interne.

Stratul de sus al pielii numit epidermă cu grosimea până la 0,2 mm constă prioritar din celule moarte cheratinizate cu o rezistenţă destul de mare, care şi determină rezistenţa totală

a corpului uman. Rezistenţa substraturilor pielii şi ţesuturilor interne este neînsemnată. Când pielea este uscată, curată şi nevătămată rezistenţa corpului uman variază în limitele

2000...200000 ohmi. Umezirea, murdărirea sau vătămarea pielii în locul de contact duce la micşorarea considerabilă a rezistenţei ei, devenind egală cu cea a ţesuturilor interne -

aproximativ de 500 ohmi. În calculele electrotehnice rezistenţa corpului uman se consideră egală cu 1000 ohmi, adică se presupun cele mai nefavorabile condiţii.

Durata a c ţ i u n i i curentului influenţează negativ rezultatul electrocutării, deoarece cu mărirea duratei acţiunii se micşorează rezistenţa corpului uman şi creşte considerabil

valoarea curentului.

Genul curentului într-o măsură considerabilă determină rezultatul electrocutării. Până la valori ale tensiunii de 500 V curentul alternativ (20...100 Hz) este mai periculos decât curentul continuu.

La curentul continuu valorile de prag cresc de câteva ori şi constituie pentru:

- curentul perceptibil - 6... 7 m A;

- curentul de reţinere - 50...70 mA;

- curentul de fibrilaţie - 300 mA la durata acţiunii mai mare de 0,5 s.

Frecvenţa curentului prezintă cel mai mare pericol în limitele 20... 100 Hz. Curenţii cu frecvenţa mai mică de 20 Hz sau mai mare de 100 Hz sunt mai puţin periculoşi. Curenţii

cu frecvenţa mai mare de 500 000 Hz nu irită ţesuturile şi nu provoacă şocul electric dar creşte pericolul acţiunii termice, adică a arsurilor.

Calea curentului prin corpul uman deasemenea are o influenţă hotărâtoare asupra rezultatului electrocutării.

Curentul, care se scurge de la mână la picior este cel mai periculos deoarece cuprinde un număr mai mare de învelişuri nervoase, precum şi curentul ce trece prin organele vitale

principale (capul, inima, plămânii).

Mai puţin periculoasă este calea curentului din picior în picior. Din datele publicate reiese, că majoritatea traumelor electrice cu pierderea cunoştinţei au fost înregistrate la

următoarele căi ale curentului: capul - mâna (92,3 %), capul - piciorul (87,5 %), mâna dreaptă-piciorul (83,3 %), mâna stângă-piciorul (80,0 %), piciorul-piciorul(15,3%).

Starea fiziologică a omului- starea sănătăţii, gradul de oboseală, de pregătire pentru lucru în instalaţia electrică şi alţi factori - influenţează rezultatul electrotraumei.

Starea mediului înconjurător - umezeala sporită, prezenţa prafului conductibil, mediului coroziv influenţează negativ asupra rezultatului electrocutării.

16.5. ACŢIUNEA CURENTULUI ELECTRIC ASUPRA ORGANISMULUI UMANTrecând prin corpul omului, curentul electric provoacă acţiune termică, electrolitică şi biologică .

Acţiunea termică se manifestă în arsuri ale unor sectoare ale corpului, încălzirea vaselor sangvine, nervilor şi altor ţesuturi precum şi a organelor interne.

Acţiunea electrolitică se manifestă în descompunerea plasmei sângelui şi altor lichide ale corpului ce duce la schimbări esenţiale a componenţei fizico-chimice a lor.

Acţiunea biologică este un proces specific deosebit, caracteristic doar pentru materia vie. Ea se manifestă în excitarea ţesuturilor vii ale organismului (lucru însoţit de contracţii

involuntare ale muşchilor), precum şi în dereglarea proceselor bioelectrice interne ce decurg într-un organism sănătos şi strâns legate de funcţiile principalelor organe vitale (inima,

plămânii ş.a.). Ca rezultat se poate întrerupe activitatea inimii şi plămânilor. Această acţiune poate fi directă, atunci când curentul se scurge nemijlocit prin aceste ţesături şi reflectorie,

adică prin intermediul sistemului nervos central, când calea curentului electric este în afara acestor ţesuturi.

L;p;;pppppppppppppp

Coala

Nr.docum

entS

emnătura

Data

Mod C

oala P

D--2501-2012-M

E

Diversitatea acţiunilor curentului electric adeseori duce la diferite traume electrice, care condiţional pot fi reduse la traume de două feluri: traume electrice locale şi generale (şocul

electric).

Traumele electrice locale - afecţiuni locale ale ţesuturilor organismului clar evidenţiate, cauzate de acţiunea curentului sau arcului electric. Sunt cunoscute următoarele traume

electrice locale: arsuri electrice, semne electrice, metalizarea pielii, afecţiuni mecanice şi oftalmia electrică.

Arsurile electrice sunt cauzate de scurgerea curentului prin corp şi transformarea energiei electrice în energie termică ,sau de arcul electric ce provoacă temperaturi de mii de grade

Celsius. Arsurile cauzate de arcul electric sunt mult mai grave decât cele cauzate de curent.

Semnele electrice - pete clar evidenţiate de culoare sură sau galben pal cu diametrul de 1...5 mm pe suprafaţa pielii accidentatului.

Metalizarea pielii - pătrunderea în straturile de sus ale pielii a particulelor minuscule de metal topit sub influenţa arcului electric. Cu timpul pielea afectată se cojeşte şi sectorul

afectat capătă o înfăţişare normală.

Afecţiunile mecanice - prezintă urmări ale contracţiilor involuntare puternice ale muşchilor cauzate de scurgerea curentului prin corpul accidentatului. Ca rezultat se pot rupe pielea,

vasele sangvine şi ţesuturile nervoase, tendoanele, pot avea loc luxaţii şi chiar fracturi ale oaselor. Afecţiunile mecanice apar foarte rar.

Oftalmia electrică - inflamarea învelişului exterior a ochilor în urma influenţei unui torent puternic de raze

ultraviolete provocat de arcul electric. Boala durează câteva zile. În caz de afectare a corneei tratarea este mult mai complicată şi îndelungată.

Şocul electric este excitarea ţesuturilor vii ale organismului provocată de scurgerea curentului electric prin corp şi însoţită de contracţii involuntare ale muşchilor. Sunt stabilite

următoarele patru grade ale şocului electric:

I - contracţii convulsive ale muşchilor fără pierdere de cunoştinţă;

II - contracţii convulsive ale muşchilor cu pierdere de cunoştinţă, dar cu păstrarea lucrului inimii şi plămânilor;

III - pierderea cunoştinţei şi dereglarea activităţii inimii sau plămânilor (sau şi a inimii şi plămânilor);

IV - moartea clinică, adică lipsa respiraţiei şi circulaţiei sângelui.

Moartea c l i n i c ă proces tranzitiv între viaţă şi moarte, care începe din momentul încetării activităţii inimii şi plămânilor. Lipsesc toate semnele de viaţă. Durează 4...5 min,

iar de la acţiunea curentului electric 7...8 min până încep să piară celulele scoarţei cerebrale. După aceasta începe descompunerea masivă a celulelor creierului şi altor organe.

Moartea b i o l o g i c ă - fenomen ireversibil, caracterizat de încetarea proceselor biologice din celulele şi ţesuturile organismului şi descompunerea structurilor

albuminoase, intervine după expirarea perioadei de moarte clinică.

CLASIFICAREA ÎNCĂPERILOR DUPĂ PERICOLUL ELECTROCUTĂRII

Mediul înconjurător şi împrejurările pe şantier, în secţii, încăperi şi la întreprinderile industriei de construcţie sporesc sau reduc pericolul electrocutării.

Pornind de la aceasta în "Regulile de construcţie a instalaţiilor electrice" toate încăperile se grupează după pericolul electrocutării în trei clase:1 . Încăperi cu pericol înalt de electrocutare, caracterizate de una din următoarele condiţii ce creează acest pericol:- umiditatea relativă depăşeşte 75 %;

- prezenţa prafului conductibil în aer;

- prezenţa pardoselelor conductibile (din metal, pământ, beton armat, cărămidă etc.);

- temperatura înaltă (T>30 °C timp îndelungat);- posibilitatea atingerii simultane de către om a construcţiilor metalice ale clădirilor ce au legătură cu pământul, aparatelor tehnologice, mecanismelor ş. a. pe de o parte, şi a

L;p;;pppppppppppppp

Coala

Nr.docum

entS

emnătura

Data

Mod C

oala P

D--2501-2012-M

E

corpurilor metalice ale instalaţiilor electrice pe de altă parte.

2.Încăperi extrem de periculoase, caracterizate de prezenţa uneia din următoarele condiţii ce creează acest pericol:

-umiditatea deosebită (W-100 %, tavanul, pereţii, pardoseala şi obiectele din încăpere sunt acoperite cu picături de apă);

-mediu chimic activ (coriziv), în care după condiţiile de producţie timp îndelungat se află vapori sau se formează depuneri ce influenţează destructiv asupra izolaţiei şi părţilor

conductoare;

-prezenţa simultană a doua şi mai multe condiţii nominalizate la clasa I.

3.Încăperi fără pericol înalt de electrocutare, în care lipsesc condiţiile enumerate la clasele I şi II de încăperi.

1.7. SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ LA EXPLOATAREA INSTALATIILOR ELECTRICE 16.7.1. PROTECŢIA PRIN LEGARE LA PĂMÂNT Protecţia prin legare la pământ este unirea premeditată cu pământul a părţilor metalice ale utilajului, care în stare normal funcţională nu se află sub tensiune, dar pot nimeri sub tensiune ca urmare a unor defecte de izolaţie.

Destinaţia protecţiei prin legare la pământ este de a exclude pericolul electrocutării oamenilor de curentul electric la apariţia tensiunii pe părţile constructive ale utilajului electic.

Principiul de lucru al protecţiei prin legare de pământ -micşorarea până la valori nepericuloase a tensiunilor de atingere şi de pas, condiţionate de scurtcircuitarea unei faze cu corpul

instalaţiei. Se realizează acest lucru prin micşorarea potenţialului utilajului legat la pământ în caz de scurtcircuit al fazei cu corpul, precum şi prin egalarea potenţialelor dintre baza

pe care se află omul şi corpul utilajului legat la pământ.

Domeniul de folosire a protecţiei prin legare la pământ -reţelele trifazice cu trei conductoare şi tensiunea până la 1000 V cu neutrul izolat, iar la tensiuni mai mari de 1000 V

indiferent de regimul neutrului.

Instalaţie de protecţie prin legare la pământ se numeşte ansamblul prizei de pământ (conductor sau reţea de conductori metalici în contact direct cu pământul) şi conductorului ce

uneşte părţile metalice ale utilajului electric cu priza de pământ. Se deosebesc două tipuri de instalaţii de legare la pământ: marginale (sau concentrate) şi în contur (sau repartizate).

Instalaţiile marginale se caracterizează prin aceea, că priza de pământ este amplasată în afara terenului pe care se află utilajul legat la pământ sau este concentrată pe un sector

aparte al acestui teren. Prioritatea acestor instalaţii constă în posibilitatea alegerii locului de amplasare a prizei cu rezistenţa mică a solului (sol umed, argilos etc.) iar neajunsul - în

distanţa mare de la priza de pământ până la utilajul protejat ceea ce face ca coeficientul de atingere să fie egal cu l. De aceea asemenea instalaţii se folosesc, doar la valori mici ale

curenţilor de scurtcircuitare la pământ, când potenţialul instalaţiei nu depăşeşte tensiunea de atingere limită.

Instalaţia de protecţie prin legare la pământ în contur se caracterizează prin aceea că electrozii unul câte unul se amplasează pe conturul terenului unde se află utilajul electric legat

la priza de pământ sau se repartizează uniform pe toată suprafaţa terenului. Securitatea în asemenea instalaţii se asigură prin egalarea potenţialelor terenului şi instalaţiilor electrice

protejate, astfel, ca tensiunile de atingere şi de pas să nu depăşească valorile admisibile.

Prizele de pământ pot fi artificiale şi naturale.

Pentru prizele artificiale sunt folosiţi electrozi verticali cu lungimea de 2,5 ... 3 m (ţevi cu d=30...50 mm, corniere 40x40...60x60 mm), iar în calitate de electrozi orizontali bandă

de oţel cu secţiunea de minim 4x12 mm sau oţel de secţiune circulară cu diametrul nu mai mic de 6 mm.

L;p;;pppppppppppppp

Coala

Nr.docum

entS

emnătura

Data

Mod C

oala P

D--2501-2012-M

E

În calitate de prize naturale pot fi folosite: conductele de apă rece sau canalizare amplasate în pământ; ţevile fântânilor arteziene, sondelor etc; învelişurile de plumb ale cablurilor

amplasate în pământ; construcţiile metalice şi armătura elementelor din beton armat a clădirilor şi instalaţiilor. Folosirea prizelor naturale duc la economie considerabilă, însă

neajunsul lor constă în posibilitatea atingerii şi dereglarea continuităţii în timpul lucrărilor de reparaţie ş.a.

Amplasarea conductoarelor de legare la pământ se efectuează deschis pentru a asigura posibilitatea controlului.

Fiecare utilaj electric se uneşte la magistrala de legare la pământ cu conductor aparte. Unirea la pământ a utilajului electric în serie este interzisă.

Protecţia prin legare la pământ se normează după valoarea rezistenţei ei de "Regulile de construcţie a instalaţiilor electrice", în instalaţiile electrice cu tensiunea până la 1000 V această

rezistenţă depinde de puterea sursei de curent (generator sau transformator). Dacă puterea sursei este mai mică de 100 kVA, atunci rezistenţa legării la pământ se admite ≤10 Ohmi; la

puterea sursei mai mare de 100 kVA rezistenţa legării la pământ trebuie să fie ≤4 Ohmi. În instalaţiile cu tensiunea mai mare de 1000 V cu valoare mare a curentului de scurtcircuitare

la pământ (>500 A) rezistenţa legării la pământ nu trebuie să depăşească 0,5 Ohmi. În instalaţiile cu tensiunea mai mare de 1000 V cu curenţi mici de scurtcircuitare rezistenţa legării

la pământ este determinată de relaţia 250/IP; dacă instalaţia de legare la pământ se foloseşte în acelaşi timp şi pentru instalaţii electrice cu tensiunea până la 1000 V, atunci rezistenţa

prizei de pământ nu trebuie să depăşească 125/IP, dar nu mai mult de 10 Ohmi (sau 4 dacă acest lucru este necesar pentru instalaţiile cu U<1000 V). În aceste relaţii I p - curentul de

scurtcircuitare la pământ.

Protecţiei prin legare la pământ sunt supuse părţile metalice ale utilajului electric care nu fac parte din circuitul electric, dar care din cauza unor defecte de izolaţie pot nimeri sub

tensiune (utilaje de acţionare, comandă, protecţie, reglaj, măsură, control etc.) şi de care se pot atinge oamenii. În acelaşi timp, în încăperile cu pericol înalt sau deosebit de

electrocutare legarea la pământ este obligatorie pentru instalaţiile cu tensiunea nominală mai mare de 42 V pentru curentul alternativ şi 110 V pentru curentul continuu, iar în

încăperile fără pericol înalt de electrocutare - la tensiuni mai mari de 500 V. Doar în încăperile cu pericol exploziv legarea la pământ se execută pentru toate instalaţiile electrice

indiferent de tensiune.

1.7.2. PROTECŢIA PRIN LEGARE LA CONDUCTORUL NEUTRU Protecţie prin legare la nul se numeşte unirea premeditată cu conductorul neutru de protecţie a părţilor metalice ale utilajului electric, care nu fac parte din circuitul electric, dar care pot nimeri sub tensiune din cauza unor defecte de izolaţie.Conductor neutru de protecţie se numeşte conductorul, care uneşte părţile legate la nul ale utilajului electric cu punctul neutru legat direct la pământ al bobinei sursei de curent sau

cu echivalentul acestuia. Conductorul neutru de protecţie trebuie deosebit de conductorul neutru de lucru, care de asemenea este unit la punctul neutru a sursei de curent, însă este

destinat alimentării cu curent a consumatorilor, adică prin el trece curentul de lucru.

Scopul protecţiei prin legare la nul este acelaşi, ca şi a protecţiei prin legare la pământ: excluderea pericolului electrocutării oamenilor în timpul scurtcircuitării cu corpul utilajului.

Principiul de lucru al protecţiei prin legare la nul -transformarea scurtcircuitului cu corpul utilajului în scurtcircuit dintre conductoarele de fază şi cel neutru cu scopul creării unui

curent cu valoare mare în stare să asigure acţionarea protecţiei şi să deconecteze automat instalaţia defectată de la reţeaua de alimentare. Drept protecţie pot servi siguranţele fuzibile

sau întrerupătoarele automate instalate înaintea consumatorilor de energie pentru protecţia de curenţii de scurtcircuitare. Viteza deconectării constituie 5...7 s pentru siguranţele

fuzibile şi 1...2 s pentru întrerupătoarele automate.

Afară de aceasta, deoarece părţile legate la nul sunt legate prin intermediul conductorului neutru de protecţie la pământ în perioada până la deconectare, instalaţia este protejată ca în

cazul protecţiei prin legare la pământ. Altfel spus, în perioada de avarie este micşorată tensiunea pe corpul instalaţiei defectate faţă de pământ până la valori nepericuloase.

Domeniul de folosire a protecţiei prin legare la nul – reţelele trifazice cu patru conductoare şi tensiunea, până la 1000 V cu neutrul direct legat la pământ. Astfel de reţele cu

tensiunile de 380/220 V, 220/127 V şi 660/380 V sunt pe larg folosite în industrie şi în construcţie.

L;p;;pppppppppppppp

Coala

Nr.docum

entS

emnătura

Data

Mod C

oala P

D--2501-2012-M

E

Destinaţia conductorului neutru de protecţie - crearea pentru curentul de scurtcircuit a unui circuit cu rezistenţa mică pentru ca curentul să fie suficient pentru acţionarea sistemei de

protecţie şi deconectarea instalaţiei defectate.

Exploatarea instalaţiilor electrice în reţelele cu neutrul direct legat la pământ a demonstrat necesitatea legării repetate la pământ a conductorului nul de protecţie.Dacă legarea

repetată la pământ lipseşte, atunci în caz de rupere a conductorului neutru apare pericolul electrocutării oamenilor ce deservesc instalaţiile electrice după locul rupturii.

Deşi sunt cheltueli suplimentare (5 conductoare în loc de 4) aceste reţele vor avea prioritate în cazul unor asimetrii considerabile ale sarcinii.

1.8. ORGANIZAREA EXPLOATĂRII NEPERICULOASE A INSTALAŢIILOR ELECTRICE

Instalaţiile electrice existente se exploatează în conformitate cu cerinţele "Regulilor exploatării tehnice a instalaţiilor electrice ale consumatorilor" şi "Regulilor de tehnica securităţii

la exploatarea instalaţiilor electrice ale consumatorilor". În baza acestor reguli, organizaţiile ce au condiţii specifice de producţie sau instalaţii electrice speciale neindicate în aceste

reguli sunt obligate să elaboreze instrucţiuni de exploatare locale pentru personalul ce le deserveşte, aprobate de conducerea organizaţiei date (sau ierarhic superioare) şi coordonate

cu inspecţia tehnică a sindicatului. Pe orice şantier sau în organizaţie prin ordinul sau dispoziţia administraţiei din cadrul personalului cu pregătire electrotehnică corespunzătoare se

va numi responsabilul pentru starea generală a exploatării gospodăriei electrice şi respectarea regulilor anterior indicate.

Instalaţiile cu tensiunea până la 1000 V sunt deservite de personalul de serviciu.

Fiecare angajat până la numirea pentru lucrul independent legat de exploatarea instalaţiilor electrice trebuie să treacă examenul medical şi instruirea la locul de muncă, privind

metodele nepericuloase de lucru. Instruirea la locul de muncă a noului angajat se efectuează sub conducerea unui muncitor experimentat, care răspunde de calitatea acestei instruiri,

în acelaşi timp noul angajat este obligat să studieze regulile de tehnică a securităţii şi de acordare a primului ajutor în volumul ce corespunde cerinţelor locului său de muncă.

Verificarea cunoştinţelor "Regulilor de tehnica securităţii" se efectuează de comisia de calificare după instruirea la locul de muncă cu conferirea grupei de calificare privind tehnica

securităţii în corespundere cu cunoştinţele şi experienţa de lucru şi eliberarea legitimaţiei corespunzătoare. Există cinci grupe de calificare (I...V), cea mai înaltă fiind grupa a cincea.

Electricienilor de pe şantierele de construcţie, care deservesc instalaţiile electrice li se conferă grupele III - IV de calificare.

Exploatarea instalaţiilor electrice în funcţiune după condiţiile de securitate tehnică se divizează în două părţi: deservirea operativă a instalaţiilor şi executarea lucrărilor în

instalaţiile electrice.

Deservirea operativă a instalaţiilor electrice include revizia şi controlul instalaţiilor, comutările operative, executarea unor lucrări cu volum mic în ordinea exploatării cotidiene.

Prin executarea lucrărilor se subînţelege executarea lucrărilor de montare, reparare, de construcţie şi altor lucrări în instalaţia electrică în funcţiune. În comparaţie cu deservirea

operativă aceste lucrări sunt mai dificile şi necesită o organizare mai complexă a muncii pentru asigurarea condiţiilor sănătoase şi nepericuloase de muncă.

Măsurile organizatorice ce asigură securitatea executării lucrărilor în instalaţiile electrice cu tensiunea până la 1000 V sunt:

a)emiterea ordinelor sau dispoziţiilor de lucru;

b)admiterea echipei la executarea lucrărilor;

c) supravegherea în timpul executării lucrărilor;

d) stabilirea întreruperilor şi perfectarea actelor de terminare a lucrărilor.

Pentru sporirea securităţii electrice în domeniul construcţiilor este necesar:

- de deconectat de la reţeaua electrică instalaţiile care nu funcţionează în anumite perioade;

- de deconectat reţeaua ce alimentează mecanismele de construcţie, la terminarea lucrului pe şantier;

- schimbarea siguranţelor fuzibile trebuie să o efectueze numai electricienii şi nicidecum alt personal de pe şantier;

L;p;;pppppppppppppp

Coala

Nr.docum

entS

emnătura

Data

Mod C

oala P

D--2501-2012-M

E

- coordonarea de către organizaţiile subantreprenoare cu antreprenorul general şi organizaţia ce asigură şantierul cu energie lucrările şi locurile legate de exploatarea solului;

- coordonarea de către organizaţii a locurilor de unire la reţelele consumatorilor sau la instalaţiile de distribuţie, supravegherea tehnică permanentă asupra utilajului electric

ce le aparţine;

- deconectarea complectă a utilajului electric în încăperile ascensoarelor la executarea lucrărilor în ele;

- respectarea regulilor de verificare a cunoştinţilor şi conferire a grupei de calificare de tehnica securităţii macaragiilor, sudorilor cu arcul electric, muncitorilor la sapane;

- asigurarea şantierelor de construcţie cu mijloace individuale de protecţie în sortimentul şi cantitatea necesară, standuri pentru verificarea instrumentelor acţionate electric, aparate

de măsură şi control etc.Baza securităţii exploatării instalaţiilor electrice o constituie nivelul tehnic înalt de calificare, disciplina personalului ce deserveşte instalaţiile, executarea măsurilor organizatorice şi tehnice de protecţie contra electrocutărilor.

1.9. ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR ÎN CAZUL ELECTROCUTĂRIIAjutorul acordat la timp în cazul electrocutării permite de a păstra viaţa accidentatului. Acest ajutor trebuie acordat imediat (până la sosirea medicului), deoarece orice întârziere poate avea urmări ireparabile.

Primul ajutor constă din două etape: eliberarea accidentatului de sub influienţa curentului electric şi acordarea ajutorului medical.

Eliberarea accidentatului de sub influenţa curentului poate fi efectuată prin câteva procedee. Gel mai simplu şi sigur procedeu este deconectarea sectorului de reţea sau

instalaţiei electrice defectate cu ajutorul întrerupătorului.Dacă acest lucru nu poate fi efectuat rapid, atunci la tensiuni până la 1000 V se poate tăia conductorul cu un topor cu

mânerul din lemn uscat, accidentatul poate fi tras de haină (dacă ea este uscată şi desprinsă de corp), spre exemplu de poala scurtei, paltonului, jachetei sau de guler, făcând acest

lucru cu o singură mână, evitând atingerea obiectelor metalice înconjurătoare şi a părţilor neacoperite ale corpului.

Accidentatul poate fi scos şi de haina lipită de corp însă în acest caz persoana care acordă ajutor trebuie să-şi izoleze bine mâinile, deoarece încălţămintea şi îmbrăcămintea pot fi

umede, conducând curentul. Pentru izolarea mâinilor trebuie îmbrăcate mănuşi dielectrice; din lipsă de timp mâinile se pot înfăşură cu un fular, se pot trage pe mâini mânecile

jachetei sau se poate arunca asupra accidentatului orice haină uscată. Persoana ce acordă ajutor se poate izola de la pământ cu covoraşe din cauciuc, scânduri uscate, legături de

haine etc. Dacă asupra accidentatului a căzut conductorul electric, atunci el se va arunca într-o parte cu ajutorul unei şipci, scânduri, baston sau cu alt obiect din material dielectric

uscat. Dacă curentul electric se scurge în pământ prin corpul accidentatului, iar el strânge convulsiv conductorul în mână, atunci acţiunea curentului poate fi întreruptă mai simplu

nu prin desfacerea mâinii ci prin izolarea lui de la pământ introducând sub picioare orice material dielectric uscat.

În instalaţiile electrice cu tensiunea mai mare de 1000 V pentru eliberarea accidentatului de sub influenţa curentului trebuie folosite mijloace izolatoare de protecţie

corespunzătoare tensiunii reţelei sau instalaţiei: mănuşi şi şoşoni dielectrici, acţionând cu prăjina sau cleştele izolatoare.

Dacă omul a nimerit sub tensiune în reţeaua aeriană, atunci poate fi creat un scurtcircuit artificial, care va acţiona protecţia şi va deconecta sectorul respectiv.În toate cazurile, când

accidentatul se află la înălţime trebuie luate măsuri împotriva căderii sau ca căderea să fie nepericuloasă.

Măsurile de prim ajutor depind de starea accidentatului. Dacă accidentatul nu şi-a pierdut conştiinţa, însă până la aceasta a fost în leşin sau s-a aflat timp îndelungat sub influenţa

curentului este necesar de a-i asigura o linişte completă până la sosirea medicului sau trebuie de urgenţă transportat în instituţia medicală.

Dacă accidentatul şi-a pierdut conştiinţa, dar se simt respiraţia şi pulsul, arunci el trebuie culcat pe un aşternut moale, descheindui-se hainele şi centura şi asigurându-i aer proaspăt .

I se va da să miroase hidroxid de amoniu, se va stropi cu apă, se vor face frecţii pentru încălzirea corpului.

Atunci când lipsesc semnele de viaţă - respiraţia, pulsul, bătăile inimii în nici un caz nu se poate considera accidentatul mort şi până la sosirea medicului fără întrerupere se vor

efectua respiraţia artificială şi masajul indirect al inimii.

L;p;;pppppppppppppp

Coala

Nr.docum

entS

emnătura

Data

Mod C

oala P

D--2501-2012-M

E

Respiraţia artificială trebuie începută imediat după eliberarea accidentatului de sub influienţa curentului şi aprecierea stării lui. Cele mai răspândite şi eficiente procedee de respiraţie

artificială sunt '' din gură în gură" sau "din gură în nas". Aceste metode constau în suflarea aerului din plămânii persoanei ce acordă ajutorul în plămânii accidentatului prin gură sau

nas. Frecvenţa trebuie să fie de 10...12 suflări pe minut. Suflarea aerului poate fi efectuată printr-o batistă, bandaj de tifon sau printr-o canulă specială.

La restabilirea respiraţiei accidentatului respiraţia artificială va mai fi continuată un timp oarecare până ce accidentatul îşi va reveni complet, potrivind suflarea aerului în plămâni cu

începutul inspiraţiei personale a accidentatului.

Masajul indirect al inimii are destinaţia de a menţine în organism circuitul sângelui şi a restabili activitatea inimii. Pentru efectuarea masajului inimii, prin palpare se determină

locul apăsării, care trebuie să fie cu două degete mai sus de terminaţia moale a coşului pieptului, în acest loc persoana ce efectuează masajul aplică palmele mâinilor aşezate una

peste alta şi apasă coşul pieptului în jos spre şira spinării cu 3...4 cm, iar la persoanele pline cu 5...6 cm. Se efectuează 4-5 apăsări cu intervalul de l secundă între pauzele dintre

suflarea aerului în plămânii accidentatului. Odată cu apăsările are loc şi procesul de expiraţie. Dacă ajutorul este acordat de o singură persoană, atunci el va succeda respiraţia

artificială cu masajul indirect al inimii, adică după 2 suflări consecutive ale aerului va efectua 12... 15 apăsări asupra coşului pieptului.

Despre restabilirea activităţii inimii accidentatului vorbeşte apariţia pulsului regulat neîntreţinut de masajul inimii. Pentru a controla pulsul, masajul se întrerupe pentru 2...3

secunde.

BIBLIOGRAFIA:

1.N.Danilov ,,Tehnologia i organizaţia stroitelinovo proizvodstva” Moscova 1988.2.A.Gaevoi ,,Cursovoe i diplomnoe proectirovanie” Leningrad 1987.

L;p;;pppppppppppppp

Coala

Nr.docum

entS

emnătura

Data

Mod C

oala P

D--2501-2012-M

E

3.I.Barci ,,Stroitelinîe cranî” Kiev 1974.4.V.Bauman ,,Stroitelinîe maşinî” tom I Moscova 1976.5.СНиП IV-2-82 ,,Roshod materialov” Moscova 1982.6.M.Cuşnarev ,,Montaj sbornîh jelezobetonîh construcţii promîşlenîh zdanii” Kiev 1975.7.N.Pruteanu,,Tehnologia efectuării construcţiilor” Chişinău partea II 1997.8.N.Zaharia ,,Protecţia muncii” Bucureşti 1992.9.E.Olaru ,,Tehnica securităţii în construcţii” Chişinău 1998.10.Stanciuc,,Dicţionar de construcţii rus-român” Chişinău 1991.11.Indicatore de norme de deviz: Ts:Vol.I, II; C: Vol.I, II, III; Iz.