1

MEMORIU DE PREZENTARE

I. Denumirea proiectului:

REABILITARE DRUMURI COMUNALE

II. Titular

CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI BĂLĂBĂNEŞTI

comuna Bălăbăneşti, judetul Galati

tel. 0236.34.86.25, fax: 0236.34.85.08

primar Codreanu Dorin

III. Descrierea proiectului:

- un rezumat al proiectului;

Drumurile solicitate pentru reabilitare sunt drumuri publice situate în interiorul comunei

Bălăbăneşti.

Elementele geometrice caracteristice ale drumurilor sunt enumerate mai jos şi sunt

dispuse astfel:

În Sat Bălăbăneşti:

D1 - Strada Ceaina, punct GâŃă, are lungimea de 150 metri şi lăŃimea de 4,00 m

D2 - Strada Corbului, punct Maxim, are lungimea de 250 metri şi lăŃimea de 4,00 m

În Sat Lungeşti:

D1 - Strada Morii, punct Bahna, are lungimea de 350 metri şi lăŃimea de 4,00 m;

D2 - Strada Bârzoieşti, punct Ghiur, are lungimea de 200 metri şi lăŃimea de 4,00 m;

În Sat Zimbru;

D1 - Strada Zimbrului, punct Mocanu, are lungimea de 250 metri şi lăŃimea de 4,00 m;

În Sat Bursucani:

D1 - Strada Basarabia, punct Ciucă, are lungimea de 150 metri şi lăŃimea de 4,00 m;

D2 - Strada Româneştilor, punct Bejan, are lungimea de 200 metri şi lăŃimea de 4,00 m;

MenŃiune: La drumurile D1 şi D2 din satele Bălăbăneşti şi Bursucani, pietruirea se face

începând cu 20 m de la DN 24D.

Conform temei de proiectare a Consiliului Local al Comunei Bălăbăneşti se solicită

reabilitarea unor drumuri prin pietruire, din interiorul satelor Bălăbăneşti, Lungeşti şi Zimbru şi

Bursucani cu o lungime totală de 1550 m şi o lăŃime de la 4,00 m.

2

Drumurile care se pietruiesc corespund clasei tehnice V, traficul fiind redus şi foarte

redus

Pietruirea drumurilor publice locale de pământ este necesară ca primă etapă a

structurii rutiere, pentru asigurarea circulaŃiei pe orice vreme în condiŃii economice de

siguranŃă şi confort, întrucât reŃeaua de drumuri locale trebuie să îndeplinească funcŃiuni

multiple, de accesibilitate, mobilitate, tranzit, turistic.

- justificarea necesităŃii proiectului;

Comuna Bălăbăneşti este situată în Nordul judeŃului GalaŃi si este la intersecŃia

drumului naŃional DN 24D fost (DJ 242) cu DJ 251B. Restul drumurilor interioare comunei

Bălăbăneşti sunt din pamânt, balastate, cu excepŃia lui DC 2 care are îmbrăcămintea

bituminoasă uşoară.

CirculaŃia interioară satelor comunei, redusă ca intensitate este preluată pe străzi

sinuase, cu pante şi profil transversal variabil. Drumurile interioare sunt în bună parte

nemodernizate, iar în starea lor actuală le face aproape impracticabile, în perioada ploilor.

Elementele de colectare şi dirijare a apelor pluviale (şanŃuri şi podeŃe) lipsesc pe tot traseul

drumului.

Drumurile ce fac obiectul proiectului sunt din pământ şi nu au partea carosabilă bine

delimitată. În perioadele cu precipitaŃii abundente ele devin aproape impracticabile pentru

circulaŃia vehiculelor şi pentru pietoni.

- planşe reprezentând limitele amplasamentului proiectului,

inclusiv orice suprafaŃă de teren solicitată pentru a fi folosită

temporar (planuri de situaŃie şi amplasamente);

D1 Plan de incadrare in zona sc. 1:25 000

D2 Plan de situatie sat Balabanesti sc. 1:5000

D3 Plan de situatie sat Lungesti sc. 1:5000

D4 Plan de situatie sat Zimbru sc. 1:5000

D5 Plan de situaŃie sat Bursucani sc. 1:5000

- formele fizice ale proiectului (planuri, clădiri, alte

structuri, materiale de construcŃie etc.)

D6 Profil transversal tip sc. 1: 50

3

Se prezintă elementele specifice caracteristice proiectului

propus:

- profilul şi capacităŃile de producŃie;

S-a proiectat următorul profil transversal:

Pentru toate drumurile: - platformă drum 5,00 m

- parte carosabilă 4,00 m

ŞanŃurile şi acostamentele nu fac obiectul acestui proiect.

Sistemul rutier ales este următorul:

- pământ compactat la 98% grade Proctor normal pe 20 cm adâncime.

- 15 cm strat de Lidonit compactat la 98% grade Proctor normal.

TERASAMENTE

Pentru realizarea profilului necesar, patul existent din pământ se scarifică şi se

compactează la 98% grade Proctor.

Patul drumului trebuie să fie bine compactat pentru a nu se produce tasări sau

pătrunderi de materiale din fundaŃie în terasament. Înainte de aşternerea stratului de fundaŃie

se face o verificare a patului drumului, se recomandă deasemenea să se facă o verificare a

compactării patului.

FUNDAłIA DRUMULUI

Stratul de Lidonit este transportat direct pe stratul existent şi aşternut mecanizat.

Materialul trebuie să îndeplinească condiŃiile prevăzute în agrementul tehnic.

Compactarea se execută cu viteză constantă, liniar, fără şerpuiri, iar fâşiile succesive

de compactare trebuie să se suprapună pe minim 20cm. După compactarea la 98% grade

Proctor stratul de Lidonit se lasă sub circulaŃie până la completa sa consolidare.

- materiile prime, energia şi combustibilii utilizaŃi, cu modul de

asigurare a acestora;

Pamantul vegetal necesar pentru acoperirea suprafetelor ce urmeaza a fi insamantate

sau plantate se foloseste pamant vegetal ale din pamanturile vegetale locale cele mai

propice vegetatiei.

Pamanturile folosite pentru terasamente sunt cele din categoriile si tipurile de

pamanturi clasificate conform STAS 1423-88.

Principalul material, Lidonitul se asigură de la ISPAT SIDEX GalaŃi distanŃa de

transport cca. 100 km.

4

Combustibilii utilizati asigura functionarea utilajelor folosite si nu fac obiectul

prezentului proiect.

- racordarea la reŃelele utilitare existente în zonă;

Pe traseele drumurilor nu există reŃele de apă şi proiectul nici nu prevede aşa ceva.

Nu există ape uzate ci doar ape rezultate din precipitaŃii. Proiectul prevede colectarea

şi transportul acestor ape prin şanŃuri spre emisarul din zonă.

Pentru o compactare optimă a fundaŃiei drumurilor este necesară apă curată care se

asigură cu autocisterne speciale care au montate în faŃă dispozitiv de stropire.

- descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului în zona

afectată de execuŃia investiŃiei;

În vederea eliminarii impactului asupra mediului în faza de executie a lucrărilor, se

impune:

- Adoptarea unor tehnologii moderne de executie care să afecteze cât mai putin

terenurile învecinate

- Pământul provenit din săpături trebuie depozitat pe suprafete cât mai mici posibil;

- Pământul în exces va fi transportat si depozitat pe locuri alese convenabil (cât mai

aproape, în vederea reducerii costurilor de transport, dar fără a crea prejudicii altor

beneficiari)

- Vor fi luate toate măsurile pentru avertizare si protejare, în vederea evitării

accidentelor

- Se va avea în vedere ca apele provenite din ploi să nu pătrundă în săpătură

- Apa din interiorul săpăturilor, de orice provenientă, va fi îndepărtată (gravitational sau

prin pompare), colectată si evacuată controlat pentru asigurarea unei executii de calitate si

pentru a nu produce băltiri în zonă

- Refacerea terenului, după terminarea executiei

- Desfiintarea organizării de santier si readucerea zonei la caracteristicile initiale pe

măsură ce se părăseste o zonă

- Asigurarea stării de curătenie

Pe durata executării lucrărilor de construire se vor respecta următoarele legi si

regulamente:

- Legea 90/1996 privind protectia muncii

- Ordinul MMPS 578/1996 privind norme generale de protectia muncii

- Regulamentul MLPAT 9/N/15.03.1993 privind protectia si igiena muncii – ed. 1995

5

- Ordinul MMPS 255/1995 – normativ cadru privind acordarea echipamentului de protectie

individuală.

Având în vedere caracterul si functiunile obiectivului, nu sunt necesare măsuri

speciale de minimizare a impactului în faza de exploatare a acestuia, efectele functionării

asupra mediului fiind pozitive, compatibile cu ale celorlalte obiective din zonă si neglijabile.

- căi noi de acces sau schimbări ale celor existente;

Comuna Bălăbăneşti este situată în nordul judeŃului GalaŃi si este la intersecŃia

drumului naŃional DN 24D fost (DJ 242) cu DJ 251B. Restul drumurilor interioare comunei

Bălăbăneşti sunt din pamânt, balastate, cu excepŃia lui DC 2 care are îmbrăcămintea

bituminoasă uşoară.

CirculaŃia interioară satelor comunei, redusă ca intensitate este preluată pe străzi

sinuase, cu pante şi profil transversal variabil. Drumurile interioare sunt în bună parte

nemodernizate, iar în starea lor actuală le face aproape impracticabile, în perioada ploilor.

Elementele de colectere şi dirijare a apelor pluviale (şanŃuri şi podeŃe) lipsesc pe tot traseul

drumului.

Din acestă categorie de drumuri fac parte şi drumurile menŃionate în comandă, la care

se solicită prin temă, proiect de reabilitare

Terenul pe care sunt amplasate drumurile pe care urmează a fi executate lucrări de

reabilitare aparŃine domeniului public de interes comunal şi urmăreşte traseul existent nefiind

necesare lucrări de demolări de construcŃii sau reŃele edilitare existente şi nu sunt afectate

suprafeŃe de teren din proprietatea privată sau de stat.

- resursele naturale folosite în construcŃie şi funcŃionare;

Pentru executia stratului de fundatie se va utiliza balast sau balast amestec optimal,

cu granulatia maxima de 63 mm.

Balastul trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau inghet, nu

trebuie sa contina corpuri straine, vizibile (bulgari de pamant, carbune, lemn, resturi vegetale)

sau elemente alterate.

Apa necesara compactarii stratului de balast sau balast amestec optimal poate sa

provina din reteaua publica sau din alte surse, dar in acest din urma caz nu trebuie sa

contina nici un fel de particule in suspensie.

- metode folosite în construcŃie;

Prin reabilitarea lucrărilor de pietruire în prezentul proiect se propune:

6

- scarificarea uşoară pe cca. 5cm adâncime a platformei drumului cu reprofilarea si

curăŃirea de corpuri străine de natură organică şi vegetală

- aşternerea de material pietros lidonit în grosime minimă de 15 cm după compactare,

pe toată lăŃimea carosabilă cu compactare la 98% grade Proctor

- lucrările se execută pe zone restrânse dispuse în lungul drumului pentru a asigura

circulaŃia în condiŃii de siguranŃă şi confort specifice categoriei de drum.

Aceasta va constitui viitorul strat de formă ce va sta la baza modernizării

drumurilor.

- planul de execuŃie, cuprinzând faza de construcŃie, punerea în

funcŃiune, exploatare, refacere şi folosire ulterioară;

Drumurile care se pietruiesc corespund clasei tehnice V, traficul fiind redus şi foarte

redus.

Pietruirea drumurilor publice locale de pământ este necesară ca primă etapă a

structurii rutiere, pentru asigurarea circulaŃiei pe orice vreme în condiŃii economice de

siguranŃă şi confort, întrucât reŃeaua de drumuri locale trebuie să îndeplinească funcŃiuni

multiple, de accesibilitate, mobilitate, tranzit, turistic.

Aceasta va constitui viitorul strat de formă ce va sta la baza modernizării drumurilor.

Drumurile pietruite cu Lidonit nu prevăd operaŃiuni de impermeabilizare şi stabilizare.

- relaŃia cu alte proiecte existente sau planificate;

Planul Urbanistic General stabileşte obiectivele, acŃiunile şi măsurile de dezvoltare

pentru Comuna Bălăbăneşti, pe baza analizei pluricriteriale a situaŃiei existente. Astfel, prin

P.U.G. se evidentiaza următoarele aspecte ale dezvoltarii spatiale a teritoriului comunei

Bălăbăneşti:

- stabilirea modului de utilizare a terenurilor şi a condiŃiilor de conformare şi realizare

a construcŃiilor;

- stabilirea şi delimitarea zonelor construibile, a zonelor cu interdicŃie temporară şi

definitivă de construire, precum şi a zonelor funcŃionale;

- stabilirea şi delimitarea teritoriului intravilan;

- evidenŃierea deŃinătorilor terenurilor şi a modului de circulaŃie juridică a terenurilor;

- delimitarea suprafeŃelor pe care se preconizează realizarea obiectivelor de utilitate

publică;

- modernizarea şi dezvoltarea echipării edilitare;

- stabilirea şi delimitarea zonelor protejate;

7

- optimizarea relaŃiilor localităŃilor cu teritoriul lor administrativ şi cu cel

judeŃean;

- valorificarea potenŃialului natural, economic şi uman;

- organizarea şi dezvoltarea căilor de comunicaŃie;

Comuna Bălăbăneşti este străbătută de o reŃea de drumuri ce fac legătura între

diferite puncte de interes public din interiorul comunei, care sunt parŃial pietruite cu balast

restul fiind drumuri din pământ, ce devin impracticabile în sezonul ploios.

Astfel, din analiza realizata din punct de vedere urbanistic şi al amenajarii teritoriului

prin Planul Urbanistic General al comunei Bălăbăneşti, se evidentiaza necesitatea optimizarii

relaŃiilor dintre localităŃile componente si teritoriul administrativ, in special cu scopul

valorificarii potentialului natural si economic al comunei.

- alte activităŃi care pot apărea ca urmare a proiectului (de

exemplu, extragerea de agregate, asigurarea unor noi surse de apă,

surse sau linii de transport al energiei, creşterea numărului de

locuinŃe, eliminarea apelor uzate şi a deşeurilor);

Eventualele nepotriviri cu situatia din teren, sau alte lucrari ce intervin in timpul

executiei vor fi din timp sesizate proiectantului in vederea solutionarii lor.

IV. Surse de poluanŃi şi instalaŃii pentru reŃinerea, evacuarea

şi dispersia poluanŃilor în mediu

1. ProtecŃia calităŃii apelor:

Impurificatorul principal al apelor de suprafată îl reprezintă materia organică, continută

de ape uzate descărcate.

Calitatea apelor subterane este determinată de structura geologică a stratului străbătut

de factorii hidrodinamici si de gradul de folosintă al terenului din zonă.

Prin poluare se pot declansa fenomene de natura fizică, precum adsorbtie, retentie

capilară, schimb ionic), chimică, precum precipitare, formare de geluri, etc. si procese de

biodegradare.

Apa de suprafată poluată, prin infiltrare în sol contaminează solul, straturile geologice

pe care le stăbate, cât si pânza freatica, cu repercusiuni asupra acestora. În acest context

este deosebit de important să se adopte măsuri de sigurantă pentru evitarea contaminării

apelor subterane.

Având în vedere caracterul obiectivului de investitii, eventuale problemele de impact

asupra apelor pot apare numai în perioada de realizare a obiectivului de investitie, în

8

perioada de exploatare fiind asteptată îmbunătătirea impactului asupra apelor subterane si

de suprafată.

Deoarece, prin specificul lor, unele dintre părti componente ale obiectivului ocupa

suprafete extinse de teren, impactul organizării de santier si al realizării propriu-zise a

lucrărilor de investitie ar putea fi una dintre cauze.

Un rol important în reducerea si/sau combaterea contaminării apelor subterane îl

constituie alegerea tehnologiei de executie a lucrărilor, precum si la măsurile adoptate în

perimetrul organizării de santier si a celorlalte puncte de lucru.

Impactul negativ poate avea un rol moderat asupra apelor, când se adoptă

următoarele măsuri:

- Amenajarea unor spatii specifice pentru depozitarea de deseuri menajere provenite de la

personalul de executie

- Folosirea de grupuri sanitare ecologice mobile pentru organizarea de santier.

La lucrările de traversări si/sau subtraversări, se va avea in vedere ca utilajele de

gabarit mare si greu să nu fie amplasate în vecinătatea malurilor apelor, pentru a asigura

stabilitatea acestora.

În faza de executie se poate aprecia că realizarea obiectivului va avea un impact

neglijabil asupra apelor (de suprafată si subterane).

Comuna Bălăbăneşti are strazile interioare din pamant sau balastate partial incat pe

timp nefavorabil pot deveni aproape impracticabile in sezonul ploios.

Elementele de colectare a apelor rezultate din precipitaŃii, şanŃuri lipsesc în totalitate,

iar podeŃele existente pe lângă faptul că sunt subdimensionate sunt şi complet colmatate.

2. ProtecŃia aerului:

În faza de executie se vor produce următoarele emisii, reprezentate de:

Pulberi de praf rezultate din:

- lucrările de organizare de santier: curătire si pregătire teren, nivelare, compactare,

săpare fundatii

- transportul rutier al diverselor materiale de: constructii, pământ rezultat din excavatii,

de către diversele vehicule de transport

- manipularea (încărcare – descărcare) materialelor de constructii specifice

- lucrări ca: excavatii, săpături, compactări-efectuate de diversele echipamente si

utilaje de lucru (excavatoare, buldozere, compactoare)

Noxe, rezultate din:

- procesul de ardere al diverselor tipuri de motoare ale utilajelor de transport si de

lucru: - oxid si monoxid de carbon(CO,CO2)

9

- oxizi de azot (NOx)

- oxizi de sulf (SOx) – în concentratie destul de mare – datorati continutului destul de

ridicat în sulf al combustibilului cu precădere al motorinei

- manipularea diverselor tipuri de combustibili pentru alimentarea utilajelor de lucru

În zona santierului de lucru, concentratiile agentilor poluanti – prezentati mai sus – vor

fi maxime, ele diminuându-se însă prin disipare o dată cu depărtarea de arealul de lucru.

Nivelul atins de praful răspândit în timpul realizării va depăsi temporar concentratia

maximă admisă, însă per total acesta va deveni nesemnificativ. Pentru evitarea poluării

aerului în zonele limitrofe, masinilor si utilajelor de constructii si transport le vor fi spălate

rotile la iesirea din perimetrul santierului.

După executia lucrărilor, gradul de poluare a aerului se va diminua considerabil.

3. ProtecŃia împotriva zgomotului şi vibraŃiilor:

Principalele surse de zgomot si/sau vibratii vor fi:

In faza de executie, nivelul de zgomot atins (excavatoare, pikamere, târnăcope,

mijloace de transport al pământului si al materialelor, utilaje de constructii) va fi mai mare,

ceea ce impune a se avea în vedere ca aceste operatiuni să se facă în timpul zilei, in special

in zonele unde distanta fata de zonele locuite este mai mica de 1 000 m.

Vibratiile care se produc în timpul executiei lucrărilor, nu ating frecvente inferioare

pragului sub care este afectat organismul uman, acela de 20 Hz.

După executia lucrărilor nivelul de zgomot datorită exploatării obiectivului nu va depăsi

52 dB, încadrându-se în limitele impuse de STAS 10.009/88.

4. ProtecŃia împotriva radiaŃiilor:

În cadrul obiectivului de investitii studiat, nu vor exista surse de radiatii si nu se vor

folosi substante radioactive, nici la realizarea investitiei si nici în exploatarea ei, numărul

radiatiilor înscriindu-se în limitele fondului natural de radioactivitate, cu variatii normale

datorate insolatiei.

5. ProtecŃia solului şi a subsolului:

In faza de executie: vor fi prevăzute amenajări cu un caracter temporar, afectând solul

doar local. După terminarea executării constructiilor din cadrul obiectivului, terenul urmează a

fi refăcut.

Lucrările de săpătura vor avea un impact moderat asupra factorului de mediu – sol si

subsol, prin terasamentele executate (săpături si depuneri).

Ca surse potentiale de poluare a solului pe durata executiei pot fi:

- traficul auto în afara platformei străzilor

- depozitarea materialelor de constructie, carburanti, lubrifianti, etc.

10

- depozitarea deseurilor

Pe durata executiei lucrărilor, pentru a preveni poluarea solului si subsolului (inclusiv a

apelor subterane), se va evita amplasarea directă pe sol a materialelor de constructie, iar ca

măsură de protectie suplimentară se recomandă impermeabilizarea suprafetelor destinate

depozitării materialelor de constructie, a recipientilor pentru carburanti si lubrifianti a

deseurilor si a accesului si stationării utilajelor (folie de polietilenă, platforme betonate).

In fază de exploatare: impactul asupra solului si subsolului este neglijabil.

6. ProtecŃia ecosistemelor terestre şi acvatice:

In faza de executie: obiectivele ce alcătuiesc investitia au un impact redus asupra

vegetatiei si faunei terestre, care nu este însă cuantificabil.

Aspectele de mediu, precum: populatia, fauna, flora, solul, apa, aerul, factorii climatici,

peisajul si inter-relatiile dintre acesti factori, in faza de exploatare a obiectivului de investitie

analizat nu vor fi afectate.

7. ProtecŃia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes

public:

Având în vedere ca investitia va contribui la sporirea gradului de dezvoltare al zonei în

care se executa, este evident ca impactul lor asupra asezarilor umane va fi prin excelenta

pozitiv.

In faza de executie, impactul acestei lucrari este mediu prin desfăsurarea santierului

pe zone extinse de pe teritoriul administrativ al comunei. Este necesară luarea măsurilor

necesare de avertizare si protejare în vederea evitării accidentelor (semnalizare

corespunzătoare, atentie deosebită la întâlnirea cu cabluri, conducte, canale, a căror

destinatie sau pozitie nu este cunoscută).

In faza de exploatare: efectul realizării obiectivului de investitii asupra factorului socio-

uman va fi pozitiv (benefic), obiectivul de investitii creând noi locuri de muncă si contribuind

la cresterea nivelului de confort a localitătilor limitrofe.

Proiectul creste gradul de confort, siguranŃă în deplasarea locuitorilor şi asigura o

legatură lesnicioasă cu obiectivele de interes public.

8. Gospodărirea deşeurilor generate pe amplasament:

Clasificarea si regimul deseurilor s-a efectuat având în vedere Legea nr.

426/18.07.2001 si Hotararea nr. 856/16.08.2002.

11

În etapa de constructie si realizare a obiectivului de investitie se înregistrează

următoarele categorii de deseuri (conform Legii nr.426/2001 si Hotararea nr.

856/16.08.2002):

- Produse în afara specificatiilor tehnice: Pământ, argile, nisipuri, pietrisuri, etc., de

excavatie;

- Uleiuri minerale si substante uleioase, amestecuri sau emulsii de uleiuri si

hidrocarburi, cu/în apă, ecotoxice: Uleiuri uzate.

În etapa de functionare a obiectivului de investitie, nu se înregistrează categorii de

deseuri conform Legii nr. 426/2001 si Hotararii nr. 856/16.08.2002.

Se propun următoarele măsuri si recomandări pentru gestionarea deseurilor, în

vederea reducerii riscurilor pentru mediu si populatie.

Pentru etapa de executie

- Pământul si sterilul nisipos/prafos rezultat din excavatii va servi ca pământ de

umplutură

- Uleiurile uzate se vor colecta (pe categorii), în recipiente închise etans si rezistente la

soc mecanic si termic se vor depozita în spatii corespunzător amenajate, curate, acoperite,

protejate de intemperii, împrejmuite si securizate, se vor gestiona (pe categorii-conf. Anexa

nr. 2 H.G. 662/2001) în conformitate cu H.G. 662/2001 si O.U. 78/2000, art. 3 si se vor preda

în totalitate persoanelor juridice autorizate să desfăsoare activităti de colectare, valorificare

si/sau eliminare uleiuri uzate;

- Deseurile menajere generate pe amplasament provenite de la persoanele angajate

in executia drumului vor fi colectate in recipiente si vor fi eliminate prin sistemul de salubritate

al comunei Bălăbăneşti.

9.Gospodărirea substanŃelor şi preparatelor chimice periculoase:

În etapa de executie si functionare a obiectivului de investitie nu se vor folosi si

produce substante toxice si periculoase decât în mod accidental.

V. Prevederi pentru monitorizarea mediului:

Supravegherea calitatii factorilor de mediu şi monitorizarea activitatilor destinate

protectiei mediului nu necesita dotari şi masuri pentru controlul emisiilor de poluanti de

mediu, deoarece, dupa realizarea investitiei, nu vor exista pe amplasament surse de poluanti

ai factorilor de mediu.

12

VI.Justificarea încadrării proiectului, după caz, în prevederile

altor acte normative naŃionale care transpun legislaŃia comunitară

(IPPC, SEVESO, COV, LCP, Directiva-cadru apă, Directiva-cadru aer,

Directiva-cadru a deşeurilor etc.)

VII. Lucrări necesare organizării de şantier:

Inceperea lucrarilor se face numai dupa obtinerea autorizatiei de constructie,

certificatului de urbanism si predarea amplasamentului de catre beneficiar.

Inainte de inceperea executarii lucrarilor, personalul trebuie sa efectueze o

recunoastere a terenului pentru inventarierea si marcarea obstacolelor care exista in zona de

lucru: conducte de gaze, apa, canalizare, linii electrice, telefoane, constructii.

Pentru constructiile provizorii sursele de utilitati se asigura din cadrul utilitatilor

existente, instalate, nefiind necesare surse suplimentare de asigurat.

Intreaga zona unde se va desfasura santierul va fi imprejmuita si semnalizata

corespunzator.

Din punct de vedere al asigurarii uneor cerinte de calitate, conform Legii nr. 10 / 1996

se recomanda urmatoarele:

Constructiile provizorii vor fi astfel amplasate incat in caz de incendiu sa se asigure:

- evitarea pierderilor de vieti omenesti si bunuri materiale;

- limitarea izbucnirii si propagarii focului si limitarea extinderii incendiului la cladirile

vecine.

Materialele utilizate la constructiile provizorii nu trebuie sa degaje noxe care pot

periclita sanatatea oamenilor.

Deseurile se vor colecta in containere in puncte special amenajate.

La constructiile provizorii de organizare de santier se vor utiliza numai materiale si

echipamente agreate conform reglementarilor nationale in vigoare, precum si legislatiei si

standardelor nationale armonizate cu legislatia U.E.

Utilitati existente si posibile de folosit pentru organizarea de santier:

Nr. crt.

Denumirea tipului de utilitati Situatia

existenta Solutie de asigurare

1. Energie electrica Exista posibilitati de racordare

Post trafo propriu de organizare de santier si retele in incinta existente pe O.S.

2. Apa Racord de apa de la retelele din zona pe O.S.

3. Telefonie Mobila sau fixa.

Zona organizării de şantier se va stabili de comun acord între constructor şi beneficiar.

Pentru a preveni producerea unor accidente pe perioada de executie a lucrarilor se

impun urmatoarele masuri: - imprejmuirea incintei

13

- ingradirea locurilor periculoase

- instruirea personalului de executie

- respectarea prevederilor normelor de protectia muncii si PSI

- asigurarea permanenta a cailor de acces pentru personal si

mijloaceler mecanice ale santierului

La executie se vor respecta prevederile din „Norme de protectia muncii in activitatea

de constructii montaj pentru transporturi feroviare, rutiere si navale” conform ordinului MTTc

Nr. 9/21.06.1982 din care mentionam:

- cap.14- Lucrari de terasamente

- cap. 16- Lucrari de drumuri

- cap.17- Fundatii

Norme generale de protectia muncii elaborate de M.S. si M.M. ed.1998 cu Ord.

357/22.06.1998.

- Regulament privind protectia si igiena muncii in constructii aprobat de MLPAT cu

Ord.nr.9/N/15.03.1993 (BC-vol.5-8/93)

Intrucat lucrarile se executa sub circulatie se vor lua masuri pentru semnalizarea

acestora conform Instructinilor MTTc şi MI nr 630/2330 din 20.04.1985.

Totodata se vor respecta celelalte normative in vigoare la lucrarile tratate in prezentul

proiect. Masurile indicate nu sunt limitative, executantul si beneficiarul fiind obligati a lua

toate masurile de protectie a muncii incat sa se previna orice accident sau imbolnavire

profesionala.

VIII. Lucrări de refacere a amplasamentului la finalizarea

investiŃiei, în caz de accidente şi/sau la încetarea activităŃii, în

măsura în care aceste informaŃii sunt disponibile:

În vederea eliminarii impactului asupra mediului în faza de executie a lucrărilor, se

impune:

- Adoptarea unor tehnologii moderne de executie care să afecteze cât mai putin

terenurile învecinate;

- Pământul provenit din săpături trebuie depozitat pe suprafete cât mai mici posibil;

- Pământul în exces va fi transportat si depozitat pe locuri alese convenabil (cât mai

aproape, în vederea reducerii costurilor de transport, dar fără a crea prejudicii altor

beneficiari);

- Vor fi luate toate măsurile pentru avertizare si protejare, în vederea evitării

accidentelor;

14

- Se va avea în vedere ca apele provenite din ploi să nu pătrundă în săpătură;

- Apa din interiorul săpăturilor, de orice provenientă, va fi îndepărtată (gravitational sau

prin pompare), colectată si evacuată controlat pentru asigurarea unei executii de calitate si

pentru a nu produce băltiri în zonă;

- Refacerea terenului, după terminarea executiei;

- Desfiintarea organizării de santier si readucerea zonei la caracteristicile initiale pe

măsură ce se părăseste o zonă;

- Asigurarea stării de curătenie.

Pe durata executării lucrărilor de construire se vor respecta următoarele legi si

regulamente: - Legea 90/1996 privind protectia muncii

- Ordinul MMPS 578/1996 privind norme generale de protectia muncii

- Regulamentul MLPAT 9/N/15.03.1993 privind protectia si igiena muncii

- Ordinul MMPS 255/1995 – normativ cadru privind acordarea echipamentului

de protectie individuală.

Având în vedere caracterul si functiunile obiectivului, nu sunt necesare măsuri

speciale de minimizare a impactului în faza de exploatare a acestuia, efectele functionării

asupra mediului fiind pozitive, compatibile cu ale celorlalte obiective din zonă si neglijabile.

IX. Anexe - piese desenate

D1 Plan de incadrare in zona sc. 1:25 000

D2 Plan de situatie sat Bălăbăneşti sc. 1: 5000

D3 Plan de situatie sat Lungesti sc. 1: 5000

D4 Plan de situatie sat Zimbru sc. 1: 5000

D5 Plan de situaŃie sat Bursucani sc. 1: 5000

D6 Profil transversal tip sc. 1: 50

Intocmit, Verificat,

ing. D. Gobiaja arh. N.T. Mircescu