pagina 32-35ü

pagina 10-15 ü

pagina 16-17ü

pagina 28-31ü

Șerban Zainea and your stamps

Sticla, între mărgică și fibra optică (X)

pagina 36-38ü

Întreguri poștale nesemnalate

philatelica.roanul V. nr. 6 (29) - noiembrie-decembrie 2013

editor-fondator: Dan n. Dobrescu redactor-şef: LászLó KáLLai

inEDITORIAL

Premiul „Eudoxiu Hurmuzaki” al Academiei Românepentru o lucrare de istoria filateliei

Mărci poștalepersonalizate (VI)

Tezaurul filatelic din România a fostsalvat. După mai bine de cinci ani de„luptă” filatelică, Guvernul a decisscoaterea colecției filatelice naționaledin patrimoniul Companiei Naționale„Poșta Ro mâ nă” SA, societate ce ur-mează să fie privatizată. Decizia poli-tică m-a bucurat, mai ales că într-ooarecare măsură am contribuit și eu lacampania ce a vizat salvarea tezauru-lui filatelic românesc (am fost jurnalis-tul care a publicat pentru prima dată

Tezaurul filatelicaproape salvat

Parfum de trandafir (VIII)

László KÁLLAI

100 de ani de la al doilea război balcanic

Galeria celebritățilorbotoșănene (XX)

pagina 44-47ü

Carte poștală ilustrată editatăîn Bulgaria, obliterată cu

ștampila Serviciului Telegrafo-Poștal Militar (OTPM) al Diviziei I Cavalerie,

dată timpurie 19 iulie 1913 Picture postal card printing

in Bulgaria, cancelled with OTPM postmark,

early date July 13th, 1913

pagina 4 ü

continuare la pag. 1

Născută la data de 18 iunie 1882 însuburbia Sf. Ioan Moşi din Bucureşti,actuala zonă Bucur Obor, ca fiică na-turală a Sevastiei, Ştefania Mărăci-neanu (a se vedea imaginea ală-turată) a avut o copilărie nefericită.În foaia matricolă de absolvire a cla-sei a IV-a primare (1892-1893) de laAzilul Elena Doamna, Ştefania apareînregistrată ca orfană, fapt ce îşi puneamprenta pe toată evoluţia sa.

Ulterior va urma Şcoala Centrală defete, pentru ca în 1910 să termine Facul-tatea de Ştiinţe a Universităţii din Bu-cureşti, secţia fizico-chimice.

Col (r) ing.Dănuț Puiu ȘERBAN

continuare la pag. 2Biblioteca Naţională a României,Colecţii speciale, Arhiva istorică

Top descoperiri românești (XIV)Ștefania Mărăcineanu - ploaia artificială

coperta 4 ü

philatelica29-13_Layout 1 1/20/2014 5:43 PM Page 1

philatelica.ro filatelie tematica

^

În același an îşi va începe cariera didactică, fiind pro-fesoară suplinitoare la diferite şcoli din Bucureşti saudin provincie. Abia la începutul anului 1919 va susţineexamenul de capacitate şi, ulterior, va obţine defitiva-tul, devenind titulară la catedra de ştiinţe fizico-chimicea Şcolii Centrale de fete.

Imediat după terminarea Primului Război Mondial,România întregită intra într-o epocă nouă din punct devedere al relaţiilor sale internaţionale, cu deosebirecele cu Franţa, şi acorda un interes crescut dezvoltăriisale social-economice cu sprijinul statelor aliate. Înaceste condiţii Ştefania va primi un concediu de studiişi va pleca la Paris unde îşi va susţine doctoratul în faţaunei comisii conduse de Marie Curie şi unde va începela Observatorul Astronomic, o perioadă de cercetareştiinţifică în domeniul radioactivităţii. Profesorul Des-landres, directorul Observatorului, îi va pune la dispo-ziţie laboratorul de radioactivitate unde aceasta vastudia fenomenul pus în evidenţă pe parcursul tezei dedoctorat, cel de variaţie a timpului de înjumătăţire a ra-diaţiei poloniului şi ipoteza că plumbul utilizat în timpulexperimentelor devine radioactiv.

Perioada 1925-1929, în care studiul radioactivităţiia presupus cercetarea efectelor datorate interacţiuniicu mediul înconjurător (atmosfera terestră, radiaţia so-lară şi radiaţia cosmică etc) este cea în care Ştefania ob-servă un fenomen ciudat: expunerea la soare asubstanţelor radioactive conduce la apariţia de preci-pitaţii sau cel puţin a condiţiilor specifice apariţiei lor.Fină observatoare a fenomenului fizic ea nu este însăluată în serios de îndrumătorul său.

Imediat după revenirea în ţară Ştefania va înregistraobservaţiile sale sub forma Brevetului Regal Român nr.18.547 din 10 iunie 1930 (Fig. 2, Oficiul de Stat pentruInvenţii şi Mărci - arhiva) pentru o invenţie a unui „mij-loc de a provoca ploaia”, brevet emis de Oficiul de Statpentru Invenţii din cadrul Ministerului Industriei şi Co-merţului. Conform brevetului sunt emise următoarelerevendicări:

„Procedeul întrebuinţat pentru provocarea ploii esteexpunerea unei substanţe radioactive la soare;

Pentru înlesnirea acestui fenomen e bine a se con-centra razele solare cu lupa iar expunerea să se facăspre seară ori de dimineaţă, când aerul e mai puţinuscat.” Ştefania mai explicitează: „Dat fiind mareaenergie electrică produsă de desintegrarea radioactivăun asemenea efect nu trebuie să ne mire”.

Pentru a analiza aceste observaţii trebuie să ne ra-portăm la nivelul cunoştinţelor de la acea vreme. Şte-fania nu făcea decât să evidenţieze efectul ionizant alemisiei radioactive. Experimentele realizate în 2010 înregiuni din Emiratele Arabe Unite de către firma elve-ţiană Metro Systems International, în cadrul proiectuluiWeathertech, au la bază același fenomen de ionizare a

atmosferei, folosind nişte ionizatoare gigantice. Faptul că Ştefania înţelegea foarte bine fenomenul

este reliefat şi de descrierea pe care o făcea în carteasa „Radioactivitatea”, publicată în 1936, metodei de in-vestigare a fenomenului de emisie radioactivă cu aju-torul camerei Wilson: „Această metodă permite a sematerializa particolele α prin dâra de apă, ce lasă petot parcursul lor, din cauza ionilor la care dau naştereaceste particole şi care ioni devin centre de condensare.Ionii joacă rolul prafului în ceea ce priveşte condensareavaporilor de apă”. În broşura sa Les substances radioac-tives sous l’effect du rayonemnet solaire provoquent lapluie, Bucarest 1930, chiar Ştefania face o paralelă întremetoda Wilson şi fenomenul de condensare presupuscă apare în procesul de declanşare a ploii. Articolul,transmis editurii exact la o săptămână de la înregistra-rea brevetului, reprezintă de fapt o înşiruire de experi-mente făcute în ţară în perioada aprilie-iunie 1930. Lavremea respectivă Ştefania evidenţia o primă aplicaţiepractică a radioactivităţii: „Ce serait-là la première ap-plication pratique de cette énergie” şi „Espérons qu'ilpourra être rendu utile et bienfaisant”.

Ulterior, în 1934, mai publică două broşuri în Edi-tura Analelor Române. Cu această ocazie aflăm căprima experienţă în ţară a fost făcută la Institutul Su-rorilor de Caritate (actualul Institut „Ana Aslan”), înfaţa directoarei acestuia - Lili Fălcoianu. În prima bro-şură, Radioactivité, soleil, pluie artificielle - Experienceset recherches, sunt enumerate mai multe experimenterealizate în perioada 1930-1933, rezultatele fiindfoarte popularizate de presa acelor vremuri. Efectelenedorite presupuse a fi generate au condus lapagina 2ü

urmare de pe coperta 1

uuu

Fig. 2

Top descoperiri românești (XIV)Ștefania Mărăcineanu - ploaia artificială

philatelica29-13_Layout 1 1/20/2014 5:43 PM Page 2

philatelica.ro filatelie tematica

oprirea experimentelor. Din păcate, solicitările de aprezenta aceste rezultate în plenul Academiei Române(Fig. 3, Academia Română - arhiva) nu au primit avizulnecesar din partea lui Nicolae Vasilescu-Karpen, vice-preşedinte al acestei instituții în perioada 1930-1932.

În cea de a două broşură, Radioactivité artificielle.Pluie artificielle (La pluie au Sahara), Ştefania prezintăexperimentele pe care le-a realizat în Tunisia - Toug-gourt, în perioada august-septembrie 1934, la invitaţiaşi cu sprijinul prof. Alphonse Berget, directorul Institu-tului Oceanografic din Paris. Există păreri controversateprivind rezultatele obţinute, tocmai datorită condiţiilordificile din Sahara, din punct de vedere al generării con-diţiilor de ploaie.

O perioadă Ştefania nu mai insistă prea mult asupraexperimentelor de generare a ploii artificiale, mai alesdatorită efectelor adverse incontrolabile - inundaţiile.Eforturile sale se îndreaptă spre obţinerea recunoaşteriicontribuţiei aduse la descoperirea radioactivităţii arti-

ficiale şi spre organizarea şi dezvoltarea laboratoruluide studiere a radioactivităţii, în fapt o parte a Labora-torului de gravitate, căldură şi electricitate din cadrulUniversităţii din Bucureşti, condus de prof. ChristianMusceleanu, fostul ei coleg de studenţie. Acesta a fostcel mai consecvent susţinător al Ştefaniei, girând cu nu-mele său susţinerea de către Ştefania a cursului de ra-dioactivitate, precum şi a laboratorului. Odată curetragerea acestuia (1939) şi, pe de altă parte, o datăcu dezvoltarea unei noi direcţii de cercetare condusăde Horia Hulubei, Ştefania Mărăcineanu va începe săpiardă din influenţa sa profesională.

Continuă să publice rezultate noi privind studiulefectelor radioactivităţii asupra precipitaţiilor în 1938-1939, la Academia de Ştiinţe din România, după ce esteprimită membru corespondent al acesteia.

În 1942 Ştefania împlineşte 60 de ani şi, conform re-gulilor, ea se pensionează, deşi cu mari regrete faţă demodul în care i-au fost recunoscute meritele de-a lun-gul carierei sale profesionale. În cartea sa „Radioacti-vitatea” (1936) se va destăinui: „Răsplata pentrucercetătorul devotat ştiinţei, nu vine din afară ci suntfiorii de fericire pe care îi are la descoperirea adevărului.... Aceiaşi bucurie divină m-a cuprins când am văzutcerul întunecându-se ca prin farmec şi ploaia căzândprin simpla acţiune a unei substanţe radioactive.”

Anul 1943 înseamnă un ultim articol scris de Ştefa-nia, care nu a văzut însă lumina tiparului datorită difi-cultăţilor din perioada războiului. În el sunt prezentatenumeroase experimente derulate pe parcursul anului1942, în principal după pensionare. Acestea au fost des-făşurate cu deosebire în zona limitrofă Bucureştiului, pedirecţia Giurgiu şi pe direcţia Slobozia (Hagieni, Mărcu-leşti, Fundulea, Călugăreni, Zurbaua, Chitila, Uzun, Bu-turugeni). Anul următor Ştefania moare, răpusăprobabil de cancerul declanşat în organismul obosit.

Împlinirea în 2014 a 70 de ani de la moartea Ştefa-niei Mărăcineanu, a 90 de ani de la susţinerea tezei dedoctorat în care se menţionează pentru prima oară ipo-teza radioactivităţii artificiale sau a 150 de ani de la în-fiinţarea Universităţii din Bucureşti, locul unde Ştefaniaa învăţat şi, la rândul ei, a educat generaţii de studenţi,constituie suficiente argumente pentru a reda memo-riei noastre această mare savantă româncă.

Fig. 3

^

Postul TV Digi 24 Iași a prezentat în ajunulCrăciunului 2013, în cadrul emisiunii Turist. Acasă,filmul Drumul scrisorii; Papetărie creativă; Istoriaplicului dedicat rolului și importanței plicului - înprincipal - în activitatea poștală. Domnul Florin Pa-tapie - Raicu, președintele Societății Filatelice Mol-dova - Iași, a sprijinit realizarea acestui film și asusținut prin material demonstrativ o parte dinstory-ul prezentat. Filmul poate fi descărcat laadresa http://www.digi24.ro/Emisiuni/Regional/Digi24+Iasi/Turist+acasa/Turist+Acasa+24+decem-brie+2013+-+Drumul+scrisorii+Papetarie+crea.

Ștefan PATAPIE - RAICUpagina 3ü

Drumul scrisorii la Digi 24

philatelica29-13_Layout 1 1/20/2014 5:43 PM Page 3