ARCHITECT P. ANTONESCU

ARCHITECTURA RELIGIOASA LA ROMANI

PARTEA I

CELE MAI VECHI BISERICI

=emt =r-Plr!gri

--OlcJc 7411- 2) 11*C==.OPSIL OINIC

aft licam n

---

tit 71-

d;761

.4*

ur,

...= .,-...--,.....--,

41;.z...

... -.Few,. vti.,s,--1,_ 1

."......

`,T.,_

--WI !-J I... tr-....... ----r-tY 0 w....,.. .,, f . ...

. -s..... ,,

.... Itil..tgi1 I

.. ..%. ..7. .

_z---,

11, IIIILl'4.111.%D 17 ,...s.,7 E-:'17CD.---.._...... "----N ''' E: L!

..k`Vs47=In. ------ =.., '''- "==s.---.Imsr 's ,_, i i a ,

1. v., ......_t.-,

;-,,.

-,_,..- i.....

,.. , _..,.:

/ ,!-= g'::

.rs

)

7 j.=...7-,---:

__-

47.71,

y_

t.--on'

414-

4,41,- -

www.dacoromanica.ro

ARCHITECTURA RELIGIOASA LA ROMANICELE MAI VECHI BISERICI

www.dacoromanica.ro

Architectura re1igioas6 la RombriiCELE MAI VECHI BISERICI.

storia architecturil In Tari le romanesti se reduce aproape la istoria ar-chitecturii noastre religioase.

Monumentele de architectura civikt sunt asa de putine si de micainportanta -rap, cu cele religioase, Incat mai ca s'ar putea trece peste ele den'ar fi Inca cele cateva frumoase ruine de curti domnesti i palate care shne arate ea fu candva o vreme de se durail clMiri frumoase i marl pen-tru domni i bowl. Suvenirurile Curtil vechi i noi din Bucuresti, ruinileTargovitei, cele de la Mogooaea i Cetatuia, curcile de la Filipesti i celede la Vacaresti, ce-a mai ramas la Harlaii, ce e Inca la Parani, acesteaaltele, ne pot spune lamurit inca, ce trebue sa fi fost odata luxul i trtti-nicia cu care ail fost cladite monumentele acestea. Zidurile de la Targoviste,beciurile de la Vacaresti; baia de la Cetatuia, urmele canalizaril de la Harlan,cerdacele de la Pascani i Mogosoaea, boltile dela Palatul lui Duca-Voda,stalpil, pragurile i chenarurile risipite pe unde a fost candva vre-o casamai mare, ne doveclesc ca monumentele architecturil noastre civilo ar ocupaun be de seam& in arta Tarilor romanesti, daca prigonirea i suprimarea ce-lor ce le locuiail nu veneati cu confiscarea averilor i dnimarea curtilor.Romanul blestema i pana azi cu teribilul nu s'ar alege nimic do casa hit",In amintirea vechei pedepse de a se darama casa celui condamnat. SA nuno mire dar faptul ca dupa secole de sbucium i prigoniri n'a mai ramasnimic din vetrele invingatorilor de o clipa i Mvinsilor pentru vecie de alta data.

La acestea ar mai fi de adaogat i graba pe care urmasit puterni-ilor de odinioark o puse ca sa le pustiiasca parasindu-le saA sa le nimi-easca preinoindu-le.

Daca la aceste frumoase ruine, ar fi sa mai punem peele destulde numeroase ale architecturil militare, Intro care ar fi de pus 0 culele doprin Oltenia, istoriei architecturil noastre nu i-ar ramane cleat Intinsul do-

I

1,

si

www.dacoromanica.ro

4 ARCHITECTURA RELIGIOASA LA ROMANI

menitt al cldirilor religioase, ridicate i risipite de-alungul veacurilor pe totintinsul Tarii romaneti.

Importanta po care o a monumentele acestea, atat ea numar cat kiea bogatie, e datorit negreit marelul loc pe care 1-a avut biserica in des-voltarea culturala a Romania.

Capitala indeletniciro spirituala a stramoilor notri fu in totdeaunapracticile F,d invatamintele biserieqa. Arta F,4i literatura nationala eultivata, fuaproape numal eea religioasa. Daca la aeeasta restrangere culturala spre eelebiserieea, mai punem ravna fireasea a Romnulut catre cele sfinte, ne vomexplica uor, de ce singurul reazam al vietit noastre nationale fu numal bi-serica, i de co toate manifestarile de arta ale acestel vie-CI, nu fura deal dedomeniul artel pur religioase.

Monumentele Tarit fura produsul devotiunii noastre catre cer qi ca.tre Ora. Biserica ii neamul formara, o doime nedespartita. Bisericile come-morau gloria Tarii, iar mtnistiriIe Intretinea cultul limbii. Neamul slavva,

aptira biserica, iar biserica ne ferea nationalitatea. De aceea sfintele lo-cap crag aa de scumpo domnilor i boerilor notri.

Orice curte mare boereasca avea i paraelisul sari. De nu era la ora,boerul ingrija de vro-o manastire din apropiere ; iar de nu se afla cumvavro-un sfant 1oca in preajma curtit, boerul sa doinnul cladea el singur pea sa cheltueala loc de rugaciune orl de ealugrie. Odata cldirea facuta,etitorul se gandea sa o inzestreze. Cand nu putea s le faca pe toate inviatrt, 1i 1sa eu limbrt de moarte banil i tot avutul pentru ele.

Ccl fara muln dare de manti, se strangean la olalta, de-o seanirtsau de-o breaslrt, i ridicati biserica corporatiei sail a comunitatii. De la micranit la mare se intreceaii eu ridierl de biseriet i inzestrari de manastiri.Do aceea chiar multe dintre ele s'aii risipit de eu vreme, cad dorinta de alezidi eu oriee pret fact' pc) mulct sa cladeasea uor i fara trainicie.

Dar al nostri iii dragostea lor cAtre biserica inbratiat. cu ravna lorbine F,d alto arzaminte religioase decat pe cele din Tara,. Istoria noastet

o plina de exemple in care so \Tad domnit Tarit daruind imparatete bisericimantistiri din tot oriental ereqtinesc, iar pe capil acestor biserief dese 01 I

it protejeazo, i it ajuta. Pentru ea o tara ac4a de mica ea a noastra i cumijloace relativ aa de restranse, sa fi putut ridica i inzestra atatea monu-mente, dintre care uncle stralueitoare de bogatie, iar altele uimitoare de frumuscle, ne putem Inchipui cat va fi fost de maro dragostea stramo*ilor no-trl. pentru eele biserieetI. Exemplul Doamnel ce-1 da seulele pentru a vedea sfarita biserica inceputa de sotul saU, e de sigur unic in istorie. Acesteidragosti eorespundea cultul binelui i frurnosuluf ce inealzea inimile s;itigasea intruparea in ingrijirea i ridiearea attor monumente de art care per-petueaza gloria celor ce-aa fost.

TIPUL I ORIGINAMonumentele religioase la noi, ca i mat la toate popoarele cretine,

se pot reduce la doua tipurt prineipale : Biserica propriu-zisd i Ma-ndstirea.

AlMurI de acestea, tipul capela, gsete dese i frumoase apbicaiunI

tot!

qi

ji

www.dacoromanica.ro

ARCHITECTURA RELIGIOASI LA ROMAM 5

la noi in paraclisele Incorporate la constructiunile marl civile san manasti-res,d. Tot aci s'ar putea pune si bolnica care nu era dealt o biserict maimica sa o capela alaturata unei infirmerii. Aceste capele mortuare suntdese on prevazute cu cripte.

Credem c parerea celor care ar mal vedea in unele din bisericilenoastre si tipul mausolea e gresita. Biserica din rasiirit, ca si cea din apus,adaposteste de multe on ramasitile lumeti ale ctitorilor sM, dupa cum laumbra-I odihnete un popor de ciedinciosi ; dar faptul acesta nu schimba ca-racterul c1dirii. E adevarat c desvoltarea pronaosului la multe din bise-rid Arges, Horezu etc)., indica intentia de a largi local co va primimormintele ctitoricestI, dar aceasta simpla accentuare e depart() de a schimbatipul cladiril. Biserica manastiril Probota, are In una din 1ncaperi1e co fur-meaza nava pronaosului o dispartitura rezervata numai pentru inorminte, darnimic din architectura cladirii nu anunta mausoleul.

Un alt tip de constructie religioasa, baptisterul, 10 gasete rare siindepartat-rudite aplicatii la noi, in ediculele de dinaintea bisericii, de felulcelui de la Arges, care amintesc mai mult cantharele saa fantanele de ablu-tiuni ale orientalilor decat baptisterele occidentalilor. Le gasim sub forma desimple fantani cu colacul de piatra, la manastirea Cozia si Neamtul. Uzullor a disparut de mult In biserica rasariteana.

S'ar mai putea deosebi si tipul oratoriuluf In troitele si crucile a-dapostite ce se gasesc Inca destul de numeroase In regiunea muntoasa a Tit-rii si mai ales spre Oltenia.

Crucile comemorative, de piatra ori de lemn, de multe on de-o bo-gatie si originalitate uimitoare, ar intra mai curand. In clasa monumentelorcomemorative sail funeraril.

Principalele tipuri raman Insa manastirea i biserica ; acesta cu multmai vechil &cat cel dintal. Ele se desvolta, aproapc simultan si pararel Intot coprinsul Tarilor romanesti, de la intemeerea lor si pana In vremurilenoastre.

Care e origina lor in fQrma cea mai veche pe care o gasim in Tarileromnesti?

Iata ce vora cauta sa lamurira.

Epoca co precede intaririi elementului romanesc, In Moldo-Valachiaincepand cu primil osteni ai colonizaril romane si sfarsind cu statornicireavoevodatelor sail chinezatelor romanesti, apartine unei perioade de tranzitiei fuziune a caret monumente nu-s destul de numeroase i cunoscute pentrua se putea studia procesul, aproape milenar, de contopire a fondului de artadacic i latin cu importatiunile barbare i orientale de mai tarziti.

Coloniile romane, adevarate pepiniere de altoiuri latine pe fonduribarbare, dadura pretutindeni scoll provinciale de arta care pastrand peceteaRomei traesc totusi de o via locala.. Mai ales provinciile asiatice, prin pu-ternicul fond si intinsul mediii de civilizatii proprii locale, imprirnara, arteioficiale romane un caracter deosebit care prin contopirea deplina de mai tar-zia, a elernentelor europene si asiatice, dadu arta crestina orientala numitabnantina.

La not inprejurarile istorice nu ne ingadue sii alegem asa de deslu- .sit adevarul din invalmasala trecutului. Sbuciumul prea mare, lipsa de con-

(Snagov,

www.dacoromanica.ro

6 ARCHITECTURA RELIGIOASA LA ROMANI

tinuitate, i poate deosebirea prea mare Intre elernentele prime i-a celor ve-nite In urni, ail facut ca contopirea sA, nu fie deplin, influentele sa, nu sa,fi simtit destul, iar rezultatul s& nu fie destul de omogen. Astfel fondul dearta barbara persist& pana, in zilele noastre in unele arte industriale culti-vate de Want, iar cel roman dispare cov&rit de uitare i inlocuit de im-portatia nou6, i puternia a arta byzantine. Cam acela lucru se petrecu f;11in occidentul latin unde fondul celtic persist& mult& vreme . pe Mill elemen-tul latin disparea sub cel local pe de o parte i influentele byzantino-orientalepe de alta parte. Procesul acesta dete Occidentului artele medievale.

La not o fuziune de aproape aceeaI natura, da,du In alte inprejurrtlocale i istorice o coala de art& byzantina In locul unet arte deosebite ioriginale. Epoca de cultura i art& occidental& numit romanica ca i ceanumita goticd corespunde in istoria noastr& cultural& perioadet slavonismu-Int care In arta, ne aduse datele byzantine. Aceste rsade se transformara cuincetul in atmosfera prielnica a Tarilor romnet1, pan& cand in epoca, alanumit, a grecismuluf 0 anume in perioada brancoveneasca, lua, infMia-rea unlit stil local cu doll& fete gemene dar deosebite : stilul muntenescsad al Tarilor romaneti i stilul moldovenesc saii al Tarilor romne de din-colo de Milcov.

*

Biserica, ritmas neclintita, la Rom&nit de dincoace de Carpati in dogmai formele-I rituale, capata, dupa cum vedem, In felul sil de exteriorizare sailin manifestrile sale artistice, o culoare local& care de la o vreme ne facesit distingem in 'piffle romneti, coala sail colile de art& religioasa, desprecare am vorbit.

Ron-Omii deosebiti, vreme do veacurt, politicete, rtimAn desprtiti Inbun& parte i In viata lor cultural. Din toate produsele literare i artisticeale acestel viett, nichert nu se poate, credem, mat bine simti deosebirea deapucaturt i influente, la Moldovent i Muntent, ca in operele de arta ar-chitecturala.

Fondul acestet arte fu totui: acela la unit ca i la altii ; el constaIn traditiunile de artil byzantina, aduse de primil apostolt at bisericit greco-orientale care par a fi iti primil constructort de biserici la inceput ilsi manastirtmat tttrziu. Fit at Byzantulut et ne aduc cu biserica greac& i arta acestetbiserici, locul de origin& e Constantinopoll i strhlucitele-I vltistare Athosuli Thessalonicul. Clitre aceste tret centre de arta byzantina va trebui sh neIntoarcem privirea ort de cate orl vom avea de cercetat prototipul sail ori-gina vre-uneia din operile de art& din Tara.

MUNTENIAEpoca slavonismulul 'Ana la Radu cel Mare (1500).

Primele cladirl religioase din Tara Romneasca, sunt monumente destil curat byzantin; ele dateaza de la intemeerea i organizarea bisericil gre-cett in Muntenia.

Cel mai important dintre de, dei nu cel mat vechiii, dupa cumvom vedea,e biserica Sf. Nicolae Domnesc din Ourtea-de-Arge. Acest

www.dacoromanica.ro

ARCHITECTURA RELIGIOASA LA ROMANI 7

monument rtunane panti azi unul dintre cele mai de seama din Romaniaprin amploarea i potrivirea maselor sale ; el e admirabil do bine conservat

architectura sa nu a suferit aproape nici o modificare. Istoriografil, nesi-gull de data zidirii, atribue inltarea acestui monument Voevodulul .Radu,fiul lui Alexandru, care domni pe la mijlocul veaculul al 14-lea, sati celul-lalt Radu, numit Negru, carell Incepe domnia (dupa, cronica) pe la sfarsitulveacului al 13-lea.----Daca cu adevarat aceasta biserica fu zidita de unul

dintre cel doi domni i dad'. ei In realitate nusunt unul i acelas personaj istoric, atunci filra In-doeala, ca cel mai batran a zidit-o.

Dar toate probabilitatile ce rezultit din cerce-tarea constructiei, ca stil i procedeu, no face penoi sa, credem c cladirea e cu mult mai veche

trebue s ne vina de prin veacul al 10-leasail cel mai thrziu din al 11-lea. De la inceputtrebue sa observam ca biserica noastra nu sea-mana de aproape cu nici una din vechile bise-rid do la noi, i cu atat mai putin cu celv mainoua. Ea nu seamana nici cu cele ale A.thosului,care ne dada modele de constructii religioase mat

gaseste pereche printre cele din Con-stantinopoll. Lucrul s'ar explica usor cand voinsti crt In vremurile de la cladirea Sf. Neculae Domnese, noi eram in legatura ierarchica cu Constan-

. tinopoli, care fu centrul culturil ortodoxe pana, insecolul al 13-lea si 14-lea cartel Athosul Ii lua locul.

Sf. Nicolae Domnesee fricut dupa felul bisericilor ce se ridicau In secolulal 9-lea in Bizant; tipul acestora e biserica Teoto-cos din Constantinopoll, cu care Sf. Nicolae are oisbitoare asemanare. Atat dispozitia planului cat sifelul constructiunil sunt aproape identice la. acestedoua monumente 1).

Astfel la ambele, compozitiunea planului ecea inscrisa intr'un drept-unghia. i e redusa Ia ocupola centrala rezemata prin patru arcuri pe stalpfco se leaga de zidurile Inconjuratoare prin bolticilindrice. Fundul e ocupat de trel abside, de origin&basilicalkcea din mijloc fiind E,;i cea mai mare;iar In fat5 planul sa Inchee cu un exonartex sauvestibul a carui mijloc e acoperit cu o cupola.

In fatada Sf. Nicolae Domnesc are aceeasi Planul biaeried Domnesti Sf. Meolaedecoratiune de piatra i caramida ca i Teotocos. din Curtemde-Arges.Arcurile laterale ale cupoleI se deseneaza In fatada, la una ca i la cealaltabiserick In acelas chip.

Acum, dad' luam tipul bisericil byzantine din secolul urmator, al10-lea, vedem ca asernanarea dispare i architectura simpla de la Teotocos

Plenul bisericli Teotocos dinConstantinopoli

1) Vorbim 4e bis. Teotocos astfel cum fu Inainte de schimbrile ce I se aduse mal tifrzai.

si

si c

ci-sttarzia,

-

www.dacoromanica.ro

8 ARCHITECTURA RELIGIOASA LA ROMANI

se schimba i iea infittilarea non& i mat complicata a Sf. Vardias din Sa-Ionic, mat intal 0 a St. Apostoll, tot din Salonic, mat in urma.

Teotocos i cele din vremea F,ti de felul el, avea acuzata in afaranumal cupola centrala, ridicata po un tambur cilindric, pe cand cele dinveacul 10-lea incep a ridica i alte cupole de-asupra invelitoril, creand ast-fel siluete noi, mai complicate i mat elegante. Sf. Nicolae, cu singura-1 cu-pola central& acuzat& in afara i cu proportiile-I greoaie la turla, no indicadintr'o data apropierea sa de tipul cel mat vechia.

Ceva mat mult, Biserica Domneasca prezintit o particularitate ce n'ogasim la nict una din bisericile noastre, nict chiar la cele mat vecht, i pecare nu o gasim nict in Byzant, decat abia la unele din secolul al IX-lea.

BISERICA SP. APOSTOLI DIN TESALONIC

Aceasta foarte important& particularitate sta in lipsa de ferestre la tamburul do-mulut. Ridicarea cupolel centrale pe un tambur cilindric era o indrasneat inova-tiune a vremurilor acestora i constructorul nu cuteza Ina sit slabeasca sprijinulcupolet, scobindu-1 cu ferestre. De altfel, i proportia joasa a turlel ne arat&a suntem in epoca inapoiata and de-abia se indritsnia sit se salte cupolaceva mat sus ca la Sf. Sofia. In urma, cupola se intact fa i semeatasupra bisericil ci da silueta sprintena i wart a turlelor de la Sf. Vardias.

Aga dar tipul bisericel Domnett e din epoca and se flue' Inca in-mart do inaltare a cupolet pe un tambur Malt i and uz ul aca de rationalal ferestrelor deschise in acest tambur nu se generalizase Inca.

. -Dar mat e ceva. Cand tipul Teotocos se schimba It se perfectio-

ti de-a-

www.dacoromanica.ro

ARCHITECTURA RELIGIOASA LA RomANI 9

neaza in cel din secolul al X-a, tipul Sf. Vardias i Sf. Apostoli, gasim ctin plan cupola central e simetric incheiata, la cele patru colturi ale patra-,tului, ce o inscrie, cu patru mid cupole, care mai tarzia vor fi i ele ltatepe tambururi cilindrice. Ei bine, inovatia celor patru cupole nu exist& la Sf.Nicolae, unde sunt inlocuite cu nite simple bolti cilindrice, ce formeaza unaranjament de plan cu mult mai stangacig i primitiv.

Ce ne poate dovedi acest lucru dealt c Sf. Nicolae Domnesc e dinepoca calla planul tip Teotocos din secolul al IX nu luase forma destivaritaa celui din secolul al X-lea ?

SA fie dar, Sf. Nicolae din secolul al IX-lea ? Noi credem cit nu edeparte.

Caci daca admitem c aceasta biserica dateaz& de la o epoca mult maitarzie, veacul al 13-lea saA 14-lea, de exemplu, ne-am putea greA explicade ce s'a -luat la Arge drept model tocmal tipul vechiA al veacului al 9-lea

pe cand la Constantino-pole existaa in vremeaaceasta multe alte bise-rid mai nol, cu avanta-gii de atractiune i deprogres in ale arhitectu-

care le faceail sa fiemult mai indicate pentrua servi de model deadvechiturile secolului al9-lea ce nu aveatl nimicdeosebit In mai bine saAin mai frumos. Cand laConstantinopoli sal laSalonic se va fi formattipul secolului al 10-lea,cel cu mai multe cupole,Arom vedea cum Romaniinu vor intarzia de a-1 co-

pia. Para atuncl o reproductiune aa de apropiata la o distant& de loc i de timpaa de mare ni se pare inadmisibila pentru o epoca in care tarile de civili-zatie byzantina urmati cu aa sfiintenie tipicul zilei, i inteun loc uncle ar-titii constructori nu puteati fi decat umilii elevi al celor din Constantinopoll,sub care lucrasera la ridicarea bisericilor de acolo i de sub care odat& ieil-cutreerara provincia pana ratacira pe la noi. Aceti modeti artilti de export,

recladit la nol bisericile ce construisera sub altil in Constantmopoll i ne--far veni foarte grat a crede ca se vor fi incumetat sa reproduca modele vechial cAror tipic nu ii cunoteati i la a caror zidire nu luasera parte. Copiereaaceasta ar fi fost opera de eruditie i arbeologie la aceti simpli meteride mana a doua. Pe de alta parte, in aceste vremuri savantii i anticaril nu scor-nisera Inca gustul reproducerilor de mode vechl in arhitectura pentru a credoca se va fi gasit la noi vre-un amator de aa lucruri. In acest caz, capitalaortodoxismului i-ar fi oferit modele cu mult mai seducatoare dealt bisericaTeotocos.

SI. Nicolae Domnesc nu poate aa dar, ramane decat ca o copie con-

Bis erica Domneasa din Curtea-de.-Argea.

rh,

fi-ail

www.dacoromanica.ro

10 ARCHITECTURA RELIGIOASA LA ROMANI

timporand a bisericil Teotocos sad a vre-unel alteia asernndtoare, din veaculal 9-lea.

Admitand chiar c biserica d.e la Arge nu e decht o copie de mamaa doua, ceeace s'ar putea prea bine, sail o copie de mama a treia, ceeace ar fimai putin probabil, nu putem pune data cladirii decat prin veacul al 10-leasad cel mai trziti pe la inceputul celui de al 11-lea 1). Cele ce s'ar puteatrage din putinele cercetari istorice ale vremurilor acestor, nu s'ar impotrividatelor de mai sus.

Un monument de importanta Sf. Nicolao nu se putea gsi in acelevremurl cleat inteun mare centru politic i religios : reedinta vre-unui ducesau episcop. Istoria hist nu no vorbete de existenta vre-unui ducat sad'episcopat in partile acestea prin veacul al 10-lea sad al 11-lea afara numaide nu se va fi confundand cu vre-unul din cell:3 aflate de Unguri la ae-zarea lor in Transilvania i anume cu eel supus mai tarzid de Stefan eelMut (1002).

Totu0 fiinta straveche a banatului Oltean pe de oparte, 6 a ducatelortransilvdnene pe de alta parte, face posibila existenta unui mare centru ro-manesc In vecinatatea bor. Dach terra Blacorum, cea cu posesiuni din tim-purl imemorabile", nu-0 va fi avut intinderea papa aci, atunci de sigurvoevodatul lui Seneslad do mai tarzid, care ocupa probabil Argeul, Muscelulqi Dambovita1), va fi avut capitala la Arges,. Faptul ca prin locurile acesteatritete vie panit astzi legenda descaliatorului Tarii Remaneti, Negru-Voda" i ca po aci s'ad perindat vechile capitale, C.-Lung, Curtea de Argei Tirgovite" (Tocilescu) ne face sh ne miram mai putin de ce tocmai acise gdsege cel mai vechift monument al Romanilor i sa credem ca Ar-geul fu din timpl imemorabill" un centru romanesc de foarte mare im-portanta.

Credinta aceasta o intarete i elementele mal esentiale ale traditieidespre Negru-Voda care arata in partea de rasrit de Olt a Tarii Roma-noti numit Vlachia-Neagra Inca, inainte do Mari, un Negru-Voda

anterior domniet Basarabilor in shinga Oltuluf, cetruia Basarabif din,Oltenia se inchinar. Acest legendar intemeietor al statului roman In TaraRomaneasca, proprid zisul Negru-Vada, nu este decat o personificare miticta originilor politico la Romnil Negri in Viachia-Neagra, unde inainte,de Basarabi s'a pus prima temelie a statului roman. Epoca acestor origini,caracterizatd, prin urme de incontestabila provenienta transdanubiana in or-

ganizatia i institutiunile statulul, coincide cu domnia Asanetilor in TaraRomaneasca (Vlachia imperiului lor compus din Bulgaria 0 Vlachia) sin-gura stapanire aratata aci in timpul de la 1186 pana la 1241. Aceast dom-nie mai ales a dat cele dintai elemente pentru mitul lui Negru-Voda ca

personificare a originilor statului, carui personagiii mitic s'a atribuit in urmaunele fapte memorabile de ale Basarabilor, in partea din rsarit de Olt,

(D. Onciul, Originile Taria Romaneti p. 225). Dacti in vremea unui imperid,compus din Bulgaria 0 Valachia, istoria presupune o importanta aezare ro-maneasca in partile de rasarit ale Oltului, de ce st ne impotrivim a credeca acea Vlachia ce compunea cu Bulgaria un imperiu s fi avut i ea un

9 In veacul al 11-lea tipul bisericil cu domul pe 4 stMpI se generalizase atilt de mult Incfit In Wile de influentl byzantin, precum era Sicilia, II gfisim In secolul urmator (al 12-lea) Mind deja o formfi cu totul locald. Ast-fel San-Oataldo si Martorana din Palermo, sunt de tipul acesta transformat de influentele normando-arabe locale.

2) Gr. Tocileacu.

si

www.dacoromanica.ro

ARCHITECTURA RELIGIOASX LA ROMANI 11

centru i c acest centru s'ar fi aflat acolo undo toate datele concur& a neindica o straveche organizare politica romaneasca.

Astfel conjecturile istoria s'ar apropia foarte rnult do concluziunilemai doveditoare ale archeologiei si cele din urma ar confirma pe cele dinar.

Sf. Nicolae Domnesc ar fi deci catedrala capitalei (capitala de simpluducat?) Valache ce inflori la Arge in timpul Asanestilor. Am vazut insadin cele deduse din stilul bisericii de aci ca ea poate fi chiar dinaintea acestaepoci. Cele. ce urmeaza vor contribui, credern, a duce chiar dincolo de se-colul al 10-lea urmele unei importante organizari romanesti in partile Ar-gesului. Probele ni le va da un alt monument aflator la Curtea de Arges,pe care nol ii credem mai vechitl de cat Sf. Nicolae.

Monumentul acesta e tot o biserica. Parasirea a prefacut-o de multintr'o daramtura ce nu mai poate servi; insa din zidurile ramase Inca, sepoate lesne reconstitui infatisarea ei de altdata

Ruinele ail pastrat numele bisericii de odinioara : Seinicoara, adicabiserica Sf. Nicolae cel mic sail a Sf. Nicoara (San-Nicoara); ele sunt ase-zate pe o muche ce predomina intreaga topografie a orasului.

Forma zidurilor ramase si inaltimea locului pe care sunt asezate, for-meaza, din Sanicoara cele mai pitoreti ruine din Ora.

La prima vedere, masivitatea zidaria ne aminteste cele mai vechl con-structiuni byzantine si turnul cu forma lul patrata si neobicinuita chiar lavreuna din bisericile cele mai vechl din tara, ne infatiseaza, perfect de binedonjonul unul castel byzantin2). Strategica sa pozitie pe un varf de deal neintareste s,i mai mult impresia aceasta,iar daca privim mai de aproape gro-simea zidurilor i observam lipsa totala a ferestrelor in partea de jos, ajun-gem la convingerea ca biserica, sati mai curand bisericuta aceasta, asa debine intarit si asa de potrivit situata, nu poate fi de cat una din acele bi-said sati capele fortificate i intarite de cari se ridicara multe si pretutin-deni in vremurile intunecate i nesigure ale primeler epod medievale. Capelacetatil Noamtului si mai ales biserica-castelului de la Zamca (Bucovina) suntdintre acestea i dc ne arata ca si la nol, aceleasi vremuri creard acelea0necesitati.

Forma basilicala a bisericutil de la Argel ne duce la o epoca foarteveche a architecturii byzantine ;in aceste vremuri intrebuintarea cupolei nuse generalizase Inca i de-abia se ridicase arpanta de invelis a basilica pen-tru a o inlocui cu o bola cilindrica, ca la Sanicoara. Fara sa cautam Incaca din aceste constatari sa precizarn prin paralelism data cltidirii, ne mar-ginim a le aduce ca indicatii de marea vechime a constructiunii. Daca voimsa dovedim numa ca Sanicoara e mar veche ca Sf. Nicolae Domnesc, atuncise poate aduce multe probe de indata.

Locul si Inaltimea dealului pe care sta, Sanicoara ne aratti ca aci im-bue sa fi fost samburele imprejurul caruia s'a format cetatea numita, martrziti Curtea- de-Arge.

Alt punct mal bun de aparare nu se gaseste prin prejur ; dealul a-cesta e cel mai mic si mai inah, deci si cel mai usor de aparat de catreputinii si primit locuitori stranI Imprejurul si la adapostul castelului de pe deal.

1) D-1 architect N. Gabriel escu a fAcut o reconstituire In studiul ce a publicat asupra acestor ruine.2) Veal Intiririle Niceel.

').

www.dacoromanica.ro

ARCRITECTERA RELIGIGASA LA ROMANI

Caramizile mai marl P) i mai vechl cu care s'a Implinit In partea dosus zidaria turnului ne arata c aci se aflail mine de constructiuni mult maivechi din care s'a luat caramida cu care s'a sfarit zidaria turnului.

Pentru eel ce cunosc pozitia locului nu poate fi nici o Indoiala c pedealul acesta s'a facut prima arzare intarita a localitatil. Biserica i don-jonul formal la mijloc castelul de aparare ; alesul lull Dumnezeil i alesuloamenilor protejad i conduceaa de aci pe supuii adunati In preajma. Ast-fel se intemeiara din timpurile cele mal vechi cetatile ; Sanicoara fu micaacropola a micel Curti-de-Arge.

Mal tarziti, cand cetatea s'a Indus i puterea el s'a marit, ajunganddintr'un simplu cuib de credincioi i de voinici o importanta reedinta, bi-sericeasca i mi1itar, atunci se cladi un frumos palat pentru voevod i ala-turi o biserica mai mare, In fata celei mid i vechi, en nu mai corespundea

INIZMOOM.S.91111=f1M1111111Z!I.

.MMIIZAIN1111111111.17011101/1111.1111 :'6,-"..ail.." ,11111:71/A.91WOMMIle!MILMININIC.=1IWZMIerr.noMil p?;.___ILNOIL.11'

WilanwiElea=ismtir,ra."7=111=10..1..!11111=NADOMMUUMIAMMIAMCIVAMME1210-:`47-0th;"at' =U1412ain m.c...... mown= Nila eizust. I. aclimm sa 4 # m ...asswronsosansiusa rarauuwaitie-f--tiswearammats.....a=ma pimaIsim=semsmmesaimmem7..--Amr..i.w.m...mgm 27.7.-1,

.orlarassam...:_=1 4.,,Alim.h.? Animinw.?rjrpiajiliiima...m.miwir-gc*a-,, winti--11.=.u.sitoimaimgiligii,_

5ANICOARA (reconstltultli de d.1 Gabrielescu).

cerintelor de first i do cult a putemicei cetati. Voevodul acesta fu Negru-Voda dupa legenda, rar biserica cladita de el fu Sf. Nicolae. Noua bisericafu dedicata aceluial sfant co patronase aa de bine Intemeerea i marireacetatil; iar cea veche pastel tot bramul SfAntului Nicolae, dar cu vremeai spre deosebiro i so zise Sf. Nicolao eel mic, saa 'San Nicoara in loc deSan Neculao2). Astfel ramase cu numele de Sanicoara.

Caci o do neadmis ea inteo localitato do importanta Argeului dinvretnea aceea, sa so fi ridicat doua biserict cu acela hrarn;iar clan at. fost

1) Din studiul Gabrielescu N.2) Acalae lucru s'a petrecut probabil el la Bucurertt1 cu biserIca M. Ion caruia poste ?antra aceleael mo-tive I se %Ice M. Ionia; acelae lucro tu gi la alto biseric1 din tari.

12

..r

imummems

a!

www.dacoromanica.ro

ARCHITECTURA RELIGIOASk LA ROMANI 13

zidite la o distanta de vrerne Intre ele, atunci nu cea mat mica a fost ziditaIn urma celet mart.

Pe de alta parte nu se poato ad mite ca locul cel mat bun i frumosdin localitate 0, fi fost ocupat de o bisericuta de cat dacti admitem ca a-ceasta se va fi aflat acolo din vremuri mat vecht i. de la inceput,

Acum, daca Sanicoara ar fi din epoca bisericet Domnet1 (Sf. Nic.),adic din epoca and bisericile noastre so construiail dupa tipul grec din vea-cul al 9-lea, sail chiar daca ar fi din epoca mai tarzie, cand se copia tipulgrecese din veacul al 10-lea, atunci biserica aceasta ar trebui sa fie la felcu celelalte cari cu toate Inpreura sunt conforme tipurilor respective din Byzant.Astfel sunt Bis. Domneasca din Arge din prima epoca ; Mitropolia i Bis.Domneasca. din Targovite precum i Sf. Dumitru din Craiova i altele dinepoca tipului cu mai multe cupole. Toate acestea formeaza un grup de mo-numente foarte asemenea Intro ele i construite toate aproape pe acela plan.Sanicoara nu are nirnic din dispozitia lor, cu toate ca la zidirea et s'ar fiputut adopta acela dispositiv de constructie, cu mult mai frumos ca tufa-tiare i nici mat costisitor. Lipsa din planul Sanicoarei a motivului de bol-tire prin cupole, child tim cat de seducator fu acest fel de constructiune Intoate vremurile, i mai ales In perioada byzantina, ne face sti credern camonumentul acesta fu cladit intr-o epoca in care uzul cupolelor nu era ge-neralizat la bisericile mid i ne-ar duce cel putin prin secolul al 8-lea deoarece In veacul al 9-lea aceste cupole se intiltaa deja pe tambururi. In dica-rea aceasta s'ar confirma de concluziunile de mat sus care ne aratail pe SA-nicoara mai veche ca Bis. Domneasca, iar pe aceasta o inaltail In veaculal 10-lea.

Ca Sanicoara e mai veche se mai poate vedea i din felul zidarietcare la accasta cladire e cu mult mai stangace, grosolana i primitiva, deiprincipiul constructiv e acela ca la Biserica Domneasca.

Daca ar fi sa cautam oarecare lumini i. In spusele legendelor, ar fisa conchidem iara1, dupa aceea ce se leaga de origina Sanicoarel, ca bise-ricuta aceasta e mai veche cleat Sf. Neculae Domnesc.

Iata ce spune legenda. Radu Negru plecand intr-o batalie contraTatarilor intarziase prea mult pan sa respinga pe vrajma. In lipsa sa,doamna Margareta, care fiind catolica i voind sa-t alba pe pamantul ro-n manesc biserica dupa legea et, s'a pus sa zideasca aceasta cladire drept Infata bisericii Domneti care era biserica curtill lui Radu Negru. Atuncl bo-n erii simtindu-se jicniti, nefiind obiceiul pamantului ca alte neamuri salt facatemple la et, s'aa rasculat cu totir i s'aii dus sa se planga domnului careera In batalie. Afland domnul, jura sa omoare pe sotia sa do o va Intalnila Intoarcere. Doamna de frica fugi peste noapte intr-un car cu boi spreCampulung i de team sa nu o ajunga din urma, voind a trece raul cese afla la jumatatea drurnului, apele fiind mart, s'a inecat cu totul In ariln

care de atunci i astazi poarta numele de rkul Doamnel.". (Ruina Sanicoara,de architect N. Gabrielescu).

Ca doamna Margareta va fi avut vreme sa ridice atata cladire fartca boeril sa fi putut interveni la vreme, ne vine gren a crede mai ales eabiserica era i Intarita i ocupa i punctur cel mat Malt al cetatit, dupacum am vazut. Daca doamna Margareta ar fi poftit sa, aiba o biserica, atunciar fi cladit dupa modelul catolic al vremurilor, iar nu o capola byzantina.

www.dacoromanica.ro

14 AkCIIITECTURA ItELIGIOASA LA ROMANI

Ceea-ce trebue sa, pAstram din legend& ar fi poate o Incercare a doamnel luiNegru-Voda de a instala, In lipsa sotuhil sau, un popa catolic In bisericutaabandonath, din vrful dealului. Acest singur fapt ar fi fost de natura sa pro-voace energica intervenire a boerilor.

N.,.1-

0 biserica catolicil, facuta din not in vremurile 0 locurile acestea,ar fi avut o alta architectura decAt aceea pe care o vedem la Sanicoara. Cel

www.dacoromanica.ro

ARCHITECTURA RELIGIOASA LA RomANI 15

mult am putea crede ca doamna a (amenajab pentru cerintele cultului ea-tolic vechea biserica ce se afla cam delsat de cand Argepl avea de valefrumoasa biserica Domneasca.

Insa partea cea mai pretioasa, a legendeI pentru noI, e amesteculbisericei catolice In originele ruinelor de la Curtea-de-Arge*. Amestecul acestae singura parte adevarata a traditiei imprejurul careia s a brodat legendaDoamnel Margareta. Cad la origina el Sanicoara trebue sit fi fost o bise-rica latina ; planul el basilical dovede*te aceasta pe langa data cladiril, pecare punand-o In cel putin secolul al 8-lea am adus-o In opoca cand Ro-manii de la nord de Dunare tineati Inca de biserica latina.

Am vazut de ce Sanicoara, ca biserica greaca, nu a putut fi dada&In secolile ce unneaza veaculuI al 9-lea : architectura, locul it i numele stiil arfi fost in acest caz altele.

Numai o Sanicoara latina de origing, explica de odata O. fondul le-gendei, *i architectura monumentului precum *i data ce-I dadusem.

Nu putem dar admite ca data a intemeera SanicoareI decat eel pa-tin veacul al 8-lea.

Ne dam foarte bine seama de rezerva ce se impune unor afirmatiunIce tind fati* sa. inlature bariera nedreapta, *-i neexplicabila ce se punea tre-cutului civilizatiunii noastre ca romani. Nu e maI putin adevarat Ina eatemeiul afirmatiunilor noastre ramane indiscutabil ea autenticitate, iar izvoarelesunt sigure *i. lesne de controlat.

*

Contributiunea noastra se limiteaza la o amanuntita studiare a pri-melor monumente ce erail de cercetat la cautarea originelor noastre ca popornoli ce fu In totdeauna gata sa reinvie *i sa Incolteasca de sub gunoiul in-valmarlilor barbare.

Secole de uitare F,d ne*tiinta pot astfel sa devina veacurI de cultura*i organizare. Cladirl de seama, solide csi frumoase, se ridicaii la Arge* In-ainte de anul 1000. E drept a de la incoltire era Inca, lung drumul larenastere ; soarele ocrotitor apuse, *i In timpul intunericuluI de veacurl By-zantul luase local Romei.

*

Inainte de a ajunge la marturil istorice precize asupra cladirilor noa-stre religioase, cata sa facem loc catorva monumente care se inscri prinarchitectura kr imediat dupa Sf. Nicolae Domnesc. De la Inceput trebuesit spunem ca mat toate datele aduse de istorie asupra originet acestor mo-numente sunt gre*ite ori false.

Printre bisericile acestea sa punem In primul rand pe cea Domneascadin Tirgovi*te fli Mitropolia tot de acolo ; apoI pe Sf. Dumitru de la Craiova*i maI in urma biserica manastiril Snagov.

Aceste monumente, dintre care unele-s aproape neschimbate, iar al-tele prefacute *i recladite, ne arata Inca, odata ca architectura bisericilor noas-tre fa la inceput una *i aceeaFil ca cea care Inflorea In aceleall vremurl, Iliceva mal inainte, in Constantinopoli, Athos *i. Thessalonic. Aceasta architec-tura e a tipulul ce are In plan dreptunghiul circumscriind compozitia cu-polei centrale pe patru stalpl, adica tipul Teotocos.

Totu*I la monumentele de mal sus gasim mid schimbarI care ne arataca ne aflam in fata unor monumente de date relativ mai recente cleat Sf.Nicolae Domnesc. Planul acesteia se amelioreaza *i se amplifica In bisericele

.

www.dacoromanica.ro

16 A RCHITECTURA RELIG10ASA LA ROMANI

de mal sus: astfel cupola mare centralii nu mai e Intarit la cele patru col-turi ale planului cu simple bolti cilindrice ci cu patru cupole mal midi; iarIn fat& nartexul o precedat de un portic ce va ramane de-acum inainte intoate planurile bisericilor de mai tarzia i e curonat cu doul turle In cre-tet schimband astfel infatiaril forma mai simpla de pana.- acum.

Mitropolia Targovitei aro in mai mult decal celelalte, alto patru turlece acuza In fatada colturile partii centrale a domului.

Deosebirea planului bisericei de la Arge de acela a bisericilor de laTargovite ii Craiova nu ne poate face sit Indepartam data fundarii lor lamai mult de un sew]; aqa ct datand pe Sf. Nicolae Domnesc cel mai tarziiidin veacul al 11-lea, cele trei biserici care ii. yin In urrna nu pot fi decatcel mai tarzia din veacul al 12-lea.

Cat despro datele istorice de fundatiune co prezinta aceste doua bi-gelid Impreuna cu cea din Craiova, ca fiind zidite cu mult mai tarziii, tre-

bue s punem pt4in temeili pe ele Intru. cat acestemonumente prin architectura lor nu se pot de felinscrie In irul monumentelor ce cu siguranta s'adcladit la epoca In care pisaniile fair i documentele greite tind sa aduca fundatia acestor cladirfcu mult mai vechi.

Este cunoscut raul obiceii pe care II aveastrilmoii notri de a schimba pisaniile bisericilor ceprefaceaa saa reparau numai, dand data preinoi-rii drept acea a tundatiel.

Voevozii notri importasera cu architecturabyzantina i aceast a. maniera greceasca de a fundauncle biseriei;--imparatii byzantini nu se sfiiaa,cu veacurl inainte, de a proceda intocmai caunit din stramoii notri la preschimbarea sail re-paratia vreunui monument.

Cronicarii vremurilor se Incumetail a trivia0 el viitorimea trecand drept buno i adevaratezisele celor mai marl.,

Astfel Biserica Domneasca i Mitropolia dinTargovite sunt date a fi construite prima de Pe-rlanul biserlat Domneqtt dirtTorgovITle

tru Cercel i cealalta de Neagoe.E sigur ca aceste bisericl nu ail fost cladite do unul i acela domn

i ca Cercel i Neagoo at. preschimbat i adaogit numai aceste cladiri. Ar-chitectura din epoca hit Neagoe i cea din timpul luI Cercel e cu totul altade cat a celor doua biserici targovitene 0 nu se poate confunda una cualta. Deosebirea se alia aci nu numai in partile decorative ale architecturii,care e isbitoare, ci i In cele pur organice.

De altfel prima forma a cladirit i adaogiturile de mai tarzit. se Aradperfect do bine nu numal in nepotrivirea liniilor dar i In felul i stilul a-daosurilor.

Mitropolia fu cea mai preschimbata; grija i generozitatea restaura-torilor trgea in chip firesc mai mult la biserica catedrala.

Biserica Doinneasca fu mai mult reparata de cat preschimbata.Faptul c6 aceasta din unna so afiii chiar in cuprinsul curtit domneti,

"\ ,

www.dacoromanica.ro

011111

Itfl Ar

_

,

II

timallionoommemat.

411111\1!

cI

a

r4

11

t)1

'40

t=i

1=151

Fs;

Ci

r4

www.dacoromanica.ro

ne face sit 'credem c e cea dinthi clitditit la Thrgovite i eh cea devenititmai trzii Mitropolie nu fu de cht o copie dupd prima. In cazul acesta chiar,foarte problematic de altfel, Mitropolia nu a \putut fi cladita de Neagoe Ba-sarab ci cu mult inainte.

Biserica Domneasch, clditit dupit cum am arittat inteo epoch ce tre-bue sri corespunda cu intemeerea Tarilor-Romaneti, e fitra indoialit bisericace se cladi odath cu palatul domnesc. Toate Curtile voevozilor notri i chiarale boerilor, coprindeatli cladirea unei biserici saa capele. Foarte rnulte din a-cegte biserici a ramas inch In picioare pe chnd curtile ai fost risipite demult. Eternitatea i vremelnicia celor pentru care eratt ridicate ne explicit dece unele aii fost mai ferite decht celelalte. La Targovite biserica curtiiinch in picioare pe chnd palatul domnesc e o movila de ruine.

In ceace privete Mitropolia, pe care inclinam a o credo ceva mai

ARCHITECTURA RELIGIOASA LA ROMANI 19

L. Biserica Domneascil din TfirgoviTte.

nouh, schmbarile ce i fitcut prefacut mult prima infatiare. Schim-barile acestea, dupa cum se vede clar din desemnurile ramase de inainto dereclhdirea facuth in zilele noastre,--aA constat In adhogiri insemnate de zi-darie i ornamentatie exterioara; ele a dat cladirii un stil original, bogat ineomogen care dnd mitretie architecturil e departe de a-I da perfectiuneade factura care distinge pe meterii lui Neagoe.

Din chiar acest lucru se vede eh monumentul nu e a lui Neagoepartea voevodului ce ridich episcopia de la Curtea-de-Arge se vede in or-namentatia adhogath pe fatadh, i la turle mai ales. Ramhitele de ornamentece ati ilium de la reconstructiune, i se vad pana azi aruncate pe un maidan,ne arata stilul i factura celor de la Arge. Stilul acesta putin cunoscut lanoi STA la Neagoe dispare odata cu el. Putinele copii partiale de ornamente,ce gasim facute la alte biserici, duph cele ale lui Neagoe sunt de o facturitneglijata, i stangace care invedereaza valoarea lor de civil.

Cele de la Thrgovite sunt tot aa de frumoase ii de fine ca cele de

o

s'a i-au

;

,

www.dacoromanica.ro

II r

20 ARCHITECTURA RELIGIOASI LA. ROMANI

la Arges ; e sigur ca lucratoril lui Neagoe de acolo venir& s'a, prefaca. siMitropolia de la Targoviste Impodobind-o In felul stilului lor. Neagoe, sailal lul, crezur& astfel ca zidirea bisericel poate trece ca find f&cutii pe vremealor si se schimb& astfel datele.

Asa ca zidirea din temelie a Mitropoliei, de care ne vorbeste cro-pica, nu poate fi de at continuarea prefacerilor Incepute aci de Radu cel

_

Blserica din MoilenT (Coltul prescomidieT)Mare, pe care Neagoe le duse mai departe cu un lux deosebit, atunci candschimbandull scaunul domnesc de la Arges vru sAll aibit In noua capital&o naitropolie denanit de fala numelut sil.

Probabil a gsirea vechel biserici sub podoaba Mitropoliel lui Neagoe,facu pe restauratorul acestul monument, d. Leconte du Nouy, s4-1 dea la restau-rare forma bisericilor grecestf medievale. Sunt convins cb, atunci cnd d. du Noilyva da publiciatil pretioasele date si documente artistice ce trebue sti, aib& asupramonumentelor ce a restaurat, vom avea destule indicii care s confirme li

www.dacoromanica.ro

ARCHITECTURA. RELIGIOASA LA. ROMANI 21

mai mult cele sustinute mai sus. Un lucru esential ramane totui in totdeaunalesne de constatat, anume c cele doua bisericl din Targovite, precum iSf. Dumitru din Craiova apartin aceluiall tip medieval de biserica greceasca,cu un prototip in tara : biserica Domneasca din curtea-de-Arge. Sa se fiincumetit, Neagoe, Petru Cercel sat Matel Basarab, fundatorh presup0 dopana acuma a acestor monumente, s dea cu cateva secole inapol architecturabisericilor ce cladiat, ne vine foarte gret sa admitem mal ales ca monu-mentele cu siguranta cladite de el, at cu totul alta architectura,

Sfaxind cu aceste monumente e bine s facem mentiunea unel ob-servatil de mare importanta ce am putut face la unul dintre monumentele demai sus anume la Sf. Dumitru. Inteadevar, dupa o fotografie a bisericel,i facuta inainte de restaurare, se vede ca decora-

tiunea fatadelor prin arzarea alternata a randu-rilor de peatra, i caramida, e facuta alt-fel decat la Sf. Nicolae Domnesc. La Arge caramidanu e alezata de cat in randuri orizontale ziditeintre randurile de peatra, e cata vreme la Sf.Dumitru din Craiova caramida e arzata i inpicioare, -Mind vertical randurile de peatra dinloc In loc i pe toata fatada. Primul fel de adecora i construi e cel mai vechit ; el dateazade la Romani i nu-1 gasira de cat in cladirilecele mai vechl bizantine. (Aceasta ar fi un alttitlu de mare vechime la Sf. Nicolae din Arge)Cel de-al doilea chip de a dispune caramizilein fatada e mai nou i se gasete la bisericilegreceti din secolul 11-lea. 1).

0 alta deosebire intre fatadele celor doubiserici de mai sus sta i in arcaturile ce im-bogatesc fatadele Sf. Dumitru din Craiovacare nu se gasesc hI. Sf. NiCOlae DOTUTICSC.

PLANTIL

Snagoyului (dupli d-1 Mandren) ins tencueala acopera de tot pe cea Donmeascai lipsa de documente ne impiedica a ti ce se Op, i sub tencueala Mitro-pohel inainte de restaurare. Astfel s'ar fi putut clasa mal bine architecturaacestor monumente.

Ar fi interesant sti se tie daca i biser-cele din Targovite, cercetate alaturi cu Sf. Du-mitru mai sus, prezinta aceleall particularitati ;

De la aceste biserici tipul medieval grecesc iea o ultima transformarein architectura riI noastre i aceasta ultima fat& a sa, o aflam in bisericamanastirei Snagov, despre care se -tie ca exista Ill timpul hd Mircea i caar fi tost ridicata de un boer anume Vintila.

Cu aceast biserica architectura noastra face un pas inainte adoptandcu o deosebita libertate de interpretare tipul grecesc al biserich Vatopedi delaAthos, care urmeaza in Byzant celui de la Teotocos. Deosebirea acestor dot&

I)bine

Dupff St. Dumilru, acest chip de n decora fafadele se generalisff In Oltenia. Unul din exomplo cole maiyechi ai conseryate Ai-) dff biserica din Mofteni de HMO Cralova.

ii

13iserlea

;

SrSh rrr rrrpl,

www.dacoromanica.ro

22 ARCHITECTURA RELIGIOASA. LA ROMANI

tipurl e in adaogirea la plan a doua, absidelaterale, iar la fatada in supri-marea arcului mare ce acuza In elevatie boltile interioare care sustin cupola.Planul iea astfel forma de cruce care nu va mai fl pArasita, cu toate schimba-rile ulterioare ce se vor mai aduce planului prim.

In afara de aceste date nol i, esenitale pe care le aduce monumen-tul Snagovulul In architectura noastra, acest monument prezinta particularitatidemne de relevat, mal ales In plan.

Astfel nartica, care lua in planul de mai inainte un loc mic In raportcu incaperea sail nava domului, se marelte i devine tot aa de importantaca aceasta. In acela timp se i deschide luand forma colonadel, care maitarziii redusa, devine elementul acela indispensabil In planul bisericilor noas-tre, numit ambon sau tinda. Aci tinda inlocuete nartica i. de aceea estefoarte importanta, ; mai tarziti insa cand se va reveni la forma inchisa a nar-ticel, traditia celel de la Snagov se va mentine in celonada din fatti, numitatin d a .

Dar aceasta parte a comparatiel nu iea o asp, de mare importantanumal In plan ci f,,ti In fatada, unde e acuzata, cu o turth, foarte ridicata i deaceea1 marime ca cea din inijloc.

In decorul fatadelor intervin schimbari in sensul celor de la Sf. Du-mitru i mai variate chiar. Locul ce se da cAramizilor alezate In colturi,in picioare F,d de-a curmeziul, pentru a impodobi corniele, e mult mai marei aranjamentul cu mult mai variat. Astfel pe langa sublinierea cornieloreu nol randuri de caramida dispuse In coituri vino ,i aceea a archivoltelorcu ctithmizl puse pe lat i zimtuite. Arcurile i arcaturile se desineaza dinco In ce mai mult luand in acela1 timp un foarte mare loc In decorareafatadelor. Pe de alta parte, piatra lipsind in aceste locurl, e imitata In unelelocurl cu placaje de teneuial.

Ceeace ar mai trebui observat la Snagov, e di nu numal intrebuin-tarea caramizilor e foarte variatk dar i forma lor. Astfel sunt caramizide forma speciala a caror rol in constructiune e acela de corbeau", iar lafrumoit stalpi al narticel tiparele caramizilor se schimba de la o coloana, laalta, precum i aranjamentul lor in zidarie ; unele coloane sunt in sectie orizon-tale canelate iar altele poligonale sati zimtuite. In elevatie unele-s drepteiar altele intoarse.

.

In interior, pentru, decorarea pardoselei, s'a Intrebuintat i caramidasmaltuita, e probabil ca la origina se afla i invelitoarea facuta din olanesmaltuite dupa cum se face mentiune sa se fi aflat la o alta biserica, aceeaa manastiril Cornetul, zidita, se zice, din timpul lul Mircea. Dibacil con-structorl al Snagovului cunoteati aa dar i secretele olariei. Aci gasim primaintrebuintare de teracota smaltuita in decoratiunea constructiilor ; F,;tini cummai tarziu se intinse aceasta intrebuintare i cum acest admirabil materialdo docoratiune a cladirilor noastre forma produsul unel industril foarte bo-gate i cunoscute atat in Muntenia, Moldova i Bucovina cat i In celelalteparti locuite de romani.

Sfarind cu aceste consideratiuni speciale Snagovului trebue s con-statam cit abilitatea, desinvoltura i originalitatea cu care architectul de aci41 decoreaza fatadele i-l concepe planul, ne arata, ca ne aflam cu acestmonument, intr'o epoca ".n care datele locale incepura sft-1 faca, loc In artaimportata, iar artitil de aci stapani pe toate secretele unul meteug ce le

www.dacoromanica.ro

AittlitTECTURA RELIGIOASI LA R OMANI 23

fu strain, nu ezita sa Inoveze cand necesitatile locale (aci lipsa de piatra)II obliga sa iasa din fagaul traditiei.

Care sa, fie vechimea acestei epoci? Se tie c Snagovul exista Intimpul lui Mircea cel Batran.

Daca, biserica Snagovului e dinaintea domniel lui Mircea, atunci seexplica de ce bisericile cert datate din secolul al 14-lea, ad o alta archi-tectur cleat Snagovul; idr daca acesta e din timpul lui Mircea nu ne ra-mane a crede cleat ca prin partile acestea mai Indepartate de centrul roma-nismului nu rsbise Inca architectura ce se adoptase In Oltenia incd dintimpul lui Neculae Alexandru V.V.

Caci, In aceste vremuri, prin influente venite din Serbia, se Ora-sete architectura mare i frumoasa a Sf. Nicolae Domnesc qi a celor sema-natoare ei, i tipul bisericei romaneti se simplifica i se mierreazd, In com.pozitia planului sad i in Infatirrea total& a architecturii. Monumentaluldom pe patru stalpi dispare i bolta pantocratului ramane arzata directpe zidurile de fatada. mai tarzid cand prin secolul al 16-lea planul biseri-cilor noastre can, din noa a se mari, ca compositie, atunci sfortarile acesteade monumentalisare" nu vor mai tinti la marirea domului ci a nartexuluicare iea o nota i mare important& prin aceea ca se destina din ce In cemai mult la adapostirea mormintelor ctitoriceti de domni i boieri. Deja Sna-govul dadea o foarte original& solutie acestei noi cerinte de program.

Schimbarea de mai sus a architecturil bisericilor noastre se petreceprin secolul al 14-lea 1 sub influenta unui noil factor ia locul In ar-zarea noastra religioasa. Factorul acesta e monachismul i Intemeetorul staie Nicodim care pe la mijlocul veaculul al 14-lea apare ca un conducatororganisator de frunte In Romania; el asigurd monachismulul pentru Intodeaunala nol puterea, printr'o organisatie i an inbold de propaire ce stramutddinteodata. i de la inceput scaunul puterel bisericet1 do la orar la ma-ntistiri i o face s creasca din ce In ce mai milli.

Nicodim acesta, care nu e altul decat Sf. Nicodim el Insu1, faceepoca in istoria noastra culturala. Calugar sarb de la Athos, tiiutor de cartemulta i. mester mare In artele frumoase, el. vine In tart' In timpul domnielluI Vladislov ce st pe tron Intre anil 1365-1376. Erudit teolog, pictoriluminator i probabil architect, Nicodim fu in acelat timp i un abil po-litician. Astfel numai se explica opera lull de puternic i luminat organisatorce-1 face In timpul a trel domnil sfatuitorul i colaboratorul a trel voevozlde frunte.

Acest mare Intemeetor de manastiri Incepe prin a cladi, cu cheltuialai. ddruirea lui Vladislav-Voevod 1) i cu munca fratilor sal calugari, ma-nastirea Vodita de langa T.-Severin. Cu acet1 frati calugdri, adu1 cu eldin Serbia, Nicodim zideole i ugreivege biserica, aratandu-se astfel dela Inceput eful unei tagme calugareti i capul unei echipe de artisanl.

Cand dupa Vladislav urmeazd pe scaunul domnesc Radul I eel In-telept, confundat cu Negru-Voda, (1373-13842), Nicodim ajunge mamadreapta a acestul print evlavios i fondeaza manastirea Tismana, apoi Cozia,Cotmeana i Campu-Lung. Sub urmaF,d1 acestuia, Dan i Mircea, Nicodim

1) Date luate din monografia D-luI Stefulescu asupra Mnhlstiri Tismana.2) Dula D-1 Onciul.

cell

si

www.dacoromanica.ro

ARCHITECTURA 12ELIGIOASX LA ROMANI

continua opera sa la care se mai poate aditoga mandstirea Prislopul, dinmurrtit Temiraret, apol mftnastirea Topolnita i sehitul Gura-Motrului.

Din aceste cladirl, multe s'aU. risipit, iar cele ramase In picioare afost toate prefacute de cel care dorind sit le Mtareasca i sa le Infrumuseteze,

stricat forma i podoaba lor ceaDin ce a mal ramas Ins se poate foarte uor deslus,i caracterul ar-

chitecturil kr.Mal Intai bisericile acestea nu mai corespundea programului celor

ridicate In mijlocul cetatilor) populate de un popor numeros, puternicbogat. Ele eraii locaprile de rugaciune ale unul numar foarte restrams decredinci4 ascuni i gramadict Intro zidurile unul cuib ferit de lume i deispitele el. Era natural ca bisericile acestea, izolate centre de odihnit F,d de-vutiune, sit nu aiba nevoe de fastul i maestatea celor care le ridicati pentrugloria Domnulul F,;,i a lor. De aci architectura aceea care pastraucl acelea1principil de constructiune ca cea mai veche din Tarile romnetl se tarmu-rete la o croeala mal mica i modesta pentru cladirile sale. Am valutcare e compozitia simpla a acestul tip de plan.

De la manastirl acest tip se generaliza i la bisericile de mir, cadde la Inceput influenta manastirilor deveni covAritoare In organizatia bise-riceasca a taril ca i In Intreaga noasta aezare sociala.

De altfel Imprejurarile politice oprir pentru multa vreme proptiireaunel arte mai marl, urmae vrednica a acelel intemeiate i cultivate de primilvoevozit al Tarilor romnetl. Urmail lui Mircea-cel-Batran umplu Intregsecol al 15-lea de lupte intestine co del pas vrajmaului din afara i curmapentru secole viata libera a Tarilor romnet1 Inauntru. In aa imprejural Ide vrajmalie launtrica i cotropire din afara, vremurile nu puteati fi priel-nice artelor. De aceea veacul luptelor dintre Basarabi i Draculeti, fiii inepofil hit Dan i Mircea, formeaza o perioada saraca i stearpti pentru is-toria artelor romnett.

Pentru a regasi vechea splendoare a bisericel prirnilor notri voevozttrebue sa venim In pragul secolulul al 16-lea cand cu Radu-cel-Mare iNeagoe Basarab, biserica Imbraca podoaba unel arte stralucitoare de fru-muscle i bogtitie.

le-a dint&l.

t;ci

www.dacoromanica.ro

STABILIMENTUL GRAPIC

A LBERT BAERBUCURESTI

STR. NUMA POMPILIU, No. 7-9

e-WDZ2..

. a

6--1Qt4-

'77

www.dacoromanica.ro