Pestera Postojna

Pestera Postojnaeste cea mai lunga pestera carstica cunoscuta dinSlovenia, o adevarata bijuterie a regiunii carstice situata intrePostojnasiTriestesi caracterizata prin carene, doline, pesteri si prapstii, parauri care dispar si lacuri intermitente. Unele din aceste fenomene, care au luat nastere in urma actiunii apei asupra calcarului solubil, au fost indentificate si descrise pentru prima data chiar in Slovenia. Din lungimea de 20 km galerii descoperite pana acum, doar 5,2 kmse viziteaza, restul sunt strabatute de parauri sauinundate permanent.In 1967, in pestera s-a construit o sina de cale ferata circulara, ceea ce permite ca pana la 14.000 de turisti sa poata vizita zilnic cele mai frumoase parti ale Pesterii Postojna.Pestera Postojnas-a format in calcarul aparut in apa marii acum 70 milioane de ani, in Cretacic. In timpul perioadei Tertiare, marea s-a retras si pe uscat au inceput procesele carstice. In epoca Pliocena, acum aproximativ 3 milioane de ani, raurile de suprafata au inceput sa dispara in calcar si sa curga prin subteran inspre nord si catreMarea Panonica, din care astazi nu a mai ramas decatMarea Neagra. Paraurile subterane au format galeriile pe trei niveluri. Cele mai vechi galerii sunt cele uscate de la nivelul superior. Acestea s-au surpat in mai multe locuri si sunt greu accesibile, cele mai recente sunt galeriile inundate, aflate la adancimea de 15-20 m, care sunt modelate in zilele noastre prin actiunea raului subteranPivka. Acest rau poate fi vazut afara, langa intrare, unde coboara in pestera si apoi inPestera Insula, Pestera Neagra si Pestera Pivka.Nivelul cel mai extins al Pesterii Postojna, cel din mijloc, a fost sapat de predecesorul raului Pivka la inceputul Epocii Glaciare, acum 1,5 milioane de ani. Pestera Postojna este renumita pentru extraordinara varietate despeleoteme( formatiuni de pestera cum ar fistalactitele, stalagmitele, perlele de caverna,etc) intr-o mare gama de culori si forme. Culoarea rosiatica provine de laargila carsticabogata in oxizi de fier. Nuantele de negru si gri, vin de la oxizii de mangan. In afara de forma si si culoare, speleotemele se diferentiaza dupa varsta. Speleotemele cele mai vechi din Pestera Postojna au inceput sa se formeze acum mai bine de 500.000 de ani. Cele mai multe speleoteme a caror varsta este cunoscuta au mai putin de 50.000 de ani. Temperatura in pestera este destul de constanta, respectiv 10 grade pe toata perioada anului.Muntele Mare ( Calvarul )reprezinta punctul cel mai inalt de pe traseu prin pestera cu 40 de metri mai inalt fata de intrarea in pestera. Muntele s-a format in urma prabusirii unor blocuri desprinse din tavanul a ceea ce era odata o sala la intersectia galeriilor subterane. Aici tavanul are o grosime de 50 de metri si datorita boltii naturale este extrem de solid.Partea din Pestera Postojna cunoscuta si sub numele dePesterile Frumoaseeste o adevarata bijuterie a acestei lumi subterane. Aceste galerii cu putin mai lungi de 500 metri au fost descoperite in 1891, dar nu au fost deschise accesului turistilor pana in 1926. Ele contin o serie de incaperi frumoase cum ar fi:Sala Alba, Sala Rosie si Sala Tuburilor,decorate cu stalagmite albe si respectiv rosii si cu stalactite minuscule cunoscute sub numele de tubulete sau spaghete. Intrarea in Pesterile Frumoase se face traversand Podul Rusesc, construit de prizonierii rusi in timpul Primului Razboi Mondial. Sala Tuburilor, isi datoreaza numele, numeroaselor stalactite minuscule, subtiri ca spaghetele, de pe tavan.Cea mai frumoasa stalactita din pestera si la baza Muntelui Mare, este Diamantul, simbolul Pesterii Postojna.Sala de Concerte este cea mai mare sala din Pestera Postojna , are o inaltime de aproximativ 40 de metrii si poate adaposti pana la 10.000 de persoane. Aici exista un ecou foarte puternic, care dureaza aproape 6 secunde.Sala acopera o suprafata de 3000 m. Lumea carstica subterana a Pesterii Postojna adaposteste un mare numar de animale specii aparte de gandaci, greieri, paienjeni, creveti, miriapozi etc. Cel mai renumit locuitor al pesterii este olm sau pestele om (Proteus anguinus). Pestele -om este orb si respira prin branhii externe. Poate sa traiasca pana la 100 de ani si traieste numai in ape carstice ale Carstului Dinaric, unde se hraneste cu microorganisme.Astfel, dintre cele aproximativ8.000 de pesteri carsticecate numara Slovenia, cea mai intinsa estePostojna,ale carei tuneluri subterane insumeaza 20,5 km. Multe dintre formatiuni pot fi vazute de turisti multumita unui trenulet care strabate galeriile, altele sunt ascunse. Desi nu e un montagne russe subteran in adevaratul sens al cuvantului, trenuletul din Postojnaofera doza lui de senzatii extreme.

Bibliografie

http://www.ghidturciagrecia.ro/pestera-postojna-slovenia/ http://vacanta.infoturism.ro/impresii/pe-tera-postojna/2013 https://bucuriadeacalatori.wordpress.com/2013/05/01/pestera-postojna http://ro.wikipedia.org/wiki/Postojna

Ivona MihaescuClasa a XI-A F