Pest'a, Marti, 7/19 Maiu. Nr. 70. Anulu antâiu, MDCCCLXVIII.

Locuinti'a Redactorului : si

Caocelari'a Redactiuaii : e in

Strat'» Morariloru Nr. 13 .

Scrisorile nefrancate nu se voru

ftimi decâtu numai de la corespun-

iatii regulari ai „Federatiunii"

Articlii tramisi si nepublicati se

voru arde.

F E D E R A T I D H E A Diurualu politico, literarin, eomereialn si economica.

Va esî Marti-a, Joi-a, Sambet'a si Dominec'a, demanéti'a.

Pretiulu de Prenumeratiuoe : Pre trei lune . . . 4 fl. v. a. Pre siese lune . . . 7 fl. 5o cr. Pre anulu intregu. . 15 fl.

Pentru România : 4 galb. pre anu, — 2 galb. pre >/2

de anu, — si 1 galb. pre '/« de anu.

Pentru Insertion! : 10 cr. de linia, si 80 cr. taps'a t im­b r a i pentru fiesce care publicati-uno separatu. In Loculu deschisu

20 cr. de linia Unu esemplariu costa 10 cr.

Piramidele dualistice, un'a in Pest'a, alt'a in Vien'a.

Mais parlons un langago]plus vrai, plusjdigne de c e grave sujet : la fortune, ce nom païen donné à la puissance qui régit toutes choses ici-bas, c'est la Providence favorisant le gé­nie qui marche dans les voies du bien, c'est-à-dire dans les voies tracées par la sagesse infi­nie. * ) T h i e r s.

Tandem aliquando vedemu padi'a guverneloru ïiti Pestfa si Vien'a ineredintiata la doue naţiuni suverane, si membrii acestoru guverne esîti d'in ma­joritatea dieteloru cis-si translaitane; vedemu initia-tiv'a legiloru scăpata d'in man'a .suveranului si tre­cuta in manile natiuniloru suverane, magiara si ger­mana; vedemu aceste naţiuni stapane de situatiunea loru, destinele stateloru separate suntu loru inse-si incredintiate ; velemu aceste doue naţiuni in mo­mentulu presinte atotupotinte, cu deosebire vedemu cumu naţiunea magiara suverana desvoîta o activi­tate înfocata intru consolidarea noului fêtu nascutu intre mari doreri ; vedemu cumu nobilii fii ai natiu­nei magiare critiseza, controleza, îndrepta faptele bar- | batiloru suiţi pe vervulu piramidei statului; vedemu pe aceşti străluciţi si falnici omeni grupaţi in giurulu piramidei, a carei-a basa, scosu d'in petrile cioplite si d'in elementulu magiaru, e esclusiva magiara ; vede­mu pe naţiunea magiara cumu ea ele sine si neater-nata de nimine se guberneza; velemu pe naţiunile mosnene cucerite si umilite la pitiorele parimidei in-frurasetiate cu trofeele invingeriloru reportate asupr'a mosneniloru; vedemu aici la noi o monarchia consti­tuţionala representativa magiara cu unu rege in vir-fulu piramidei, insarcinatu, in cualitate de unu fuu-ctionariu ereditariu curonatu, a esecutà passivminte voluntâtile poternicului si strălucitului poporu ma-şara suveranii, intogma precumu esecuteza regin'a lagiiei vointiele poporului britauicu; vedemu si totu vedemu milionele de moşneni neegali in drepturi, câte o data superiori in intieleptiune si in vertute, desti­naţi a mari si a cununa numai unu singuru poporu mgi&ru; velemu milionele de moşneni asemenate glebii, pe carea naţiunea magiara o calea in pitiore; vdäema marele familie mosnene constrinse a sacrifi-

d tu utailintia la pitiorele piramidei magiare, civili-sâtiunea, generatiunile, seclele venitorie, in favorulu natiunei magiare. Aceste suntu avantagiuri, recâşti­gate sub esplosiuueaconvulsiuniloru europene petre­cute in decursulu anilor u trecuţi; aceste sunt fructele krbatiloru magiari emigraţi, carii cu o tenacitate, <& o vesignatiune adeveratu evangelicaaupercur.su Europ'a intrega, au aperatu institutiunile loru nimi­cite de guvernulu austriacu sub absolutismu, au

i amenintiatu esistinti'a lui prin parteciparea loru la tote calamităţile si adversităţile venite d'in afara asu­pr'a imperiului austriacu, au datu de cunoscutu gu­vernului austriacu, câ impacarea lui cu aceşti fii ai libertâtii e neaperatu de lipsa, daca voiesce a mai fi­gura ca statu in Europ'a ; de ace'a si vediuramu cu­mu suveranulu se arunca in bratiele magiariloru si nemtiloru, si se rădicară doue piramide imposante, ÜB'S in Vien'a alt'a in Pest'a, a caroru intrare numai magiariloru si nemtiloru e accesibila.

Siè y es, asemenandu representanti'a natiunala <su figur'a geometrica in form'a unei piramide, au dîsu, câ bas'a piramidei trebue se fia câtu de vasta, adà ca capacitatea ei sê pota imbratîsià totu poporu-kfrancescu, câ-ci încrederea emanandu delà poporu, &deca d'in diosu, atunci si poterea asiediata in partea d'in. susu a piramidei e bine spriginita de tota repre-seutanti'a natiunala. Deci principiulu lui, pe care elu an ziditu constitutum ea in anulu 1799, au fostu forte ingeniosu si dreptu. Elu au dîsu, câ fia care forma guvernementala, carea vre sê dureze si sê se susu-tiena, sê se prefacă in form'a piramidei, larga la basa si strimta la vervu; câ-ci, dupa macsim'a lui, încre­derea trebue se pornesca d'in diosu si poterea trebue Ú vina d'in susu. Asià elu au si formatu trei liste de Boiabilifcâti. La formarea acestoru liste au fostu ad-sásí toti individu in etate de doue dieci si unulu de «ni, avendu cualitatea unui francesu ; ei erau obligaţi,

1 *) Sê vorbimu inse u n u l i m b a g i u m a i a d e v e r a t u , m a i Jemnu de acestu su je tu i m p o r t a n t u ; fo r tun ' a , a c e s t u n u m e paganescu, ce se dâ po t erei c a r e d i r e g e to t e l u c r u r i l e a ic i p r e pamentu, este P roved in t i ' a , f avo r i s â t o r i ' a gen iu lu i , c a r e a m b l a pre câlile binelui, a d e c a p r e câl i le d e l i n e a t e prin i n t i e l ep t iu -aea nemărginita.

decumva voiau, a se inscrie in unu registru numitu civicu. — Toti aceşti inscrisi au potutu sê formeze unu numeru de cinci pana la siese milione de ceta-tieni , impoterniciti a eseercè drepturi politice. Aceşti cetatieni se adunau prin cercuri si designau a diece-a parte d'in ei. Acesta designatiune de a diece-a parte forméza list'a prima de cinci pana la siese sute de mii de individi. Aceşti cinci pana la siese sute de mii de individi se adunau prin departementuri si alegeau d'in sinulu loru éra-si a diece-a parte; cei aleşi formau a dou'a lista poternica de cinci pana la sieşi dieci de mii de cetatieni. Ceşti d'in urma tragen-du inco o data, si reducandu-se la a diece-a parte, formau list'a a trei-a, poternica de cinci pana la siese mii de candidaţi.

Acést'a e piramid'a cea colosal constituţionala a lui S i è y e s, a carei-a basa este vasta si imensa, ca si poporulu, ea e construcfca pe universalitatea po­porului intregu, e radîmata pe umerii cei vigorosi ai poporului. Pre basa vine ziditu etagiulu antâiu: list'a prima a no Labilităţii comunale, carea administra con-tingentulu necesariu la tote funcţiunile comunale si cercuale. Apoi urmez a etagiulu alu doilea, contienen-du list'a a dou'a a notabilitâtii départementale, d'in carea se storce contingentulu toturoru functiuniloru départementale. Vine in fins etagiulu alu trei-lea, im-bratîsiandu list'a notabilitâtii natiunale, carea e menita la formarea poterii guvernementale ; d'in acést'a se storcu corpurile legelative, tribunatulu, consiliulu de statu, senatulu, miniştrii. Pe vervulu piramidei vinu asiediati cei doi consuli cu Napoleonii celu mare in frunte.

Acesta piramida au fostu bogata in evineminte si in fapte mari; in manile cele poternice ale geniu­lui celui estraordinariu a lui Napoleonu au stralu-citu ca sorele in mediuloculu universului, acest'a au fostu unu idolu, cârui-a tote capetele încoronate s'au inchinatu; in fati'a acestei piramide fermecatorie si plina de lumina, feudalismulu inradeciuatu in cele­lalte pârti ale Europei s'au cutrieratu ; in fati'a ei pri­vilegiaţii s'au penetratu de acelu adeveru, câ dreptu­rile istorice suntu nimica, câ seclele nu-su titule, câ legitimitatea poterii incepe de la popore, si nu de la secle, câ adeverat'a potere a unei potestâti sociale e poterea tuturoru-a, éra nu a unoru-a, câ poporele nu recunoscu alta legalitate, fâra numai pe ace'a, carea emaneza d'in isvorele ei proprie, câ pretinsulu po­poru istoricu nu pote incatenà pe alte popore pretin­se neistorice. Acest'a au fostu adeverat'a basa asocie-tâtii moderne, materialulu spre construerea ei s'au luatu d'in tote clasele natiunei, privilegiulu casteloru au cadiutu in ruine la polele piramidei, in fati'a ei neci unu cetatienu nu au fostu mai bunu de câtu ce-lalaltu; d'ace'apetr'a fundamentala a piramidei au fostu alianti'a intima a tuturoru. Deci sucesulu ei au fostu prodigiosu si imensuca si poporulu, ea au remasu ne sguduita in meliuloculu batalieloru, cari cu incepu-tulu seclului presinte, au agitatu tota Europ'a; ne-suintiele monarchieloru aliate in contra piramidei francese au remasu totu d'un'a nepotintiose, pana atunci, pana candu poterea d'in susu asiediata in vervulu piramidei n'a atacatu libertăţile poporului ; veninclu desastrele, poporulu au scuturatu despotis­mulu acatiatu de grumaliu-i, piramid'a deveni cu-trierata in temeliele ei, si poterea cu Napoleonu in frunte fura resturnati cu capulu in diosu.

Asià si capeteniele cele ambitiöse si iscusite a le poporului magiaru devenite la potere, si-pascura pri­virile loru asupra provincieloru poporeloru incredin­tiate loru prin fortuna, se întrebară un'a pe alt' ce feliu de concessiuni ar trebui sê faca si celoru-lalte popore generöse inse asuprite, spre a le potè gu­verna cu siguritate. Ei dîsera atunci : câ nimicu ! totu trebue apucatu si navalitu. Dieu, ei neci nu glumiră ! ci totu năvăliră si ocupară ! Deci si vedemu câ piramid'a loru cea constitutiunala, etotuceavecbia, e totu cea feudala. Fundamentulu ei e dreptulu istori­cu concedatu întregului poporu magiaru. Etagiurile ei suntu tote notabilităţile emanate d'in privilegiaţi si d'in poporulu magiaru, d'in şvabii, d'in Banat a d'in armenii si saşii d'in Ardealu, d'in toti jidanii impras-ciati pe suprafati'a imperiului magiaru ; d'in toti străi­nii asiediati prin orasie si cetâti, pe cari lacomi'a de câştiguri si de funcţiuni i-au trasu d'in tierele străine, si esploateza acuma isvorele cele bogate ale popore­

loru, prin meserii industria si negotiu; d'in toti rene­gaţii, cari-su dedaţi a servi guvernele numai pana candu ele suntu in prosperitate, d'in momentulu inse in care desastrele coplesiescu guvernele, ei (renegaţii) si-sebimba colorile, ducu rolele comediantiloru d'in teatrele ceîe publice ale grandioseloru cetâti d'in Eu­rop'a, nu mai cugeta la altu ce-va de câtu la securita­tea loru propria si la mantuinti'a donuriloru câşti­gate de la guvernele devenite nefericite, nu se ingri-gescu de mantuinti'a binefacatoriloru, ba inca rene­gaţii su-de câtra pădure, si su-maniosi pe guvernele cadiute, fiindu câ nenorocirea cea rea a guverneloru i despoia si pe renegaţi de prosperitatea avuta, si suntu siliţi de nou a-si schimba colorile, ca si vulpile si lupii, sub guvernele inaugurande.

Aceste suntu elemintele piramidei magiare, cea mai mare cuantitate a materialului e totu celu ve­chiu, intaritu si spoitu cu carpiture noue a le civili-satiunei moderne. Inse sê fimu si noi drepţi, aici si domnii situatiunei presinte ne potu arunca, ne potu svarliin ochii noştriesemplulu svabiloru, armeniloru, sasiloru si jidoviloru, a strainiloru si renegatiloru, ne potu dîce : urmaţi si voi străluciţi fii ai Romei esemplulu acestoru personalităţi, — dezbrăcaţi-ve si voi in nu­ditate, spelati-ve in ap'a Iordanului de tote semtie-mintele natiunali, si de totu trecutulu vostru, pentru câ vedeţi voi bine câ piramid'a nostra e unu monu-mentu sacru, in care intrarea nu e iertata numai ce­loru nou-nascuti, e unumonumentu menitu spre fun­darea gloriei natiunale magiare, carea e acum unu idolu, unu fenomenu nou aparutu in Europ'a, cârui-a intre tote poporele colocuitorie i se cuvine suvereni-tatea, facerea legiloru si guvernarea, si voue vi se cuvine supunerea materiala si instrumentale. Forte bine dîcemu si noi! inse căuşele acestoru sectatori noui, d'in carii voi v'ati imultîtu materialulu pirami­dei, suntu numai materiale, pana-candu căuşele no­stre sunt morale.

In fruntea majestâtii poporului romanu stâ di-vulu Traianu cu legiunile sale neinvingibile ; aceşti predecesori seculari si glorioşi au spartu ghiati'a cea hida abarbariloru inorientu, au domolitu furi'a bar-bariloru, i-au invinsu si redusu la nimicire, au inte-meiatu colonii romane, au introdusu civilisatiunea, de a caroru resturi te împiedeci pe totu pasulu si in totu minutulu. Eca inceputulu venirei si petrecerei nostre unu seclu si diumetate in Daci'a, e togma asià de glorio,su ca si celu alu Romei, deliciurile arteloru si sciintieloru au fostu acele-si ca si in Rom'a. Am­fiteatre, mausole, apaducturi, palatiuri , sioseuri se descoperu si aici in Daci'a, ca si in Rom'a. Si totu-si voi ne intrebati! câ unde-su titlurile no­stre dupa drepturi politice ! unde-su drepturile nostre istorice? Sciţi unde-su! cautati-le in muse-ele vostre si cele ale Europei civilisate, acolo le veti gasi in tota a lorusplendore. Ce e dreptu vietiu-irea nostra mai incolo aici in Daci'a sub decursulu secleloru barbare e plina de suferintie, inse de odată e plina si de fapte mari eroice si de virtuţi. Furi'a barbariloru năvălitori sub diverse période in Europ'a orientala s'au infransu totu de una in bratiele nostre cele vigorose si in virtutea romana, si daca barbarii au reusîtu câte o data de a sparge prin murulu ro­manu, si a navali in Europ'a occidentala, totu-si lovitu-rele cele crâncene si formidabile noi romanii*le-amu suferitu. Noi romanii sub diverse nomenclaturi amu formatu bulevardulu in oriente, pana candu celelalte popore, ocrotite fiindu de furi'a barbariloru, au avutu tempu de a se si cultiva.

Dara si de la perio lulu descălecării vostre in Daci'a, noi romanii ne aflâmu pe tote campiele bata­lieloru, nota bene sub diverse denumiri, candu iu con­tra vostra, candu in aliantia cu voi in contra altoru calamitâti si năvăliri barbare, totu de una i n s e ca p o p o r u n e d e p e v i d i n t e . Nu dîceti câ ne ati cu-ceritu pre noi, sciţi pe cine ati cuceritul ati cuceriţii pe aristocrati'a nostra ! Poporulu romanu au remasu intactu, neviolatu, cu limb'a, moravurile, obiceiurile, si datinele sale. Căutaţi barbarii, cari au navalitu in Europ'a occidentala , nivi veti aflà nicairi, eias'au stinsu, s'au prefecutu in italieni, germani, franci, si in alte popore. Pana candu noi romanii ne aflâmu in vietia, unii formandu staturi, altii supuşi imperiului austriacu si otomanu, teori'a cucerirei nu pote sta, si n'are neci unu sensu, fiindu câ vedeţi bine câ fot-

mâmu trei milioue de romani. Ea numai atunci aru stà, candu neci unu romanu nu s'aru mai aflà pre suprafati'a imperiului austriacu, si toti romanii s'aru fi prefacutu in magiari, séu slavi, séu germani, pre­curmi s'au prefacutu galii in franci, si precumu s'au prefacutu aristocrati'a romana in aristocraţia magiara. Ceea ce stâ e teori'a feudalismului , adecă alianti'a cavaleriloru magiari cu cavalerii romani, e formarea stateloru feudale in Europ'a. Sub acestu regimu feu-dalu tote poporele Europei au fostu asuprite si scla-vite de poternicii si formidabilii suprimatori, nu im­porta câ au vorbitu ei limb'a asupritiloru, séu nu, limbagiulu asupritoriloru in tota Europ'a au fostu comunu, adecă domnirea, tiranirea, asuprirea, pana-candu celu alu asupritiloru erà sclavi'a seculara.

( V a u r m à . )

D i e t'a U n g a r i e i . S i e d i n t i ' a c a s e i m a g n a t i F o r u , d ' i n 16

m a i u . Dupa lucrârile îndatinate, cas'a ià in discutiune

decisiunile casei representantiloru referitorie la orga-nisareacancelarielorustenografice. Cas'a magnatiloru inca le primesce.

La ordinea dîlei e desbaterea proieptului de lege pentru afacerile basericei gr. or. Discutiunea a inceputu-o min. E ö t v ö s , care intr'o cuventare scurta recumenda si motiveza proieptulu de lege d'in cestiune.

M a s i r i e v i c i , patriarculu serbescu, primesce in genere proieptulu de fatia, inse are obieptiuni con­tr'a unoru pârti si unoru cuvinte d'in proieptu cum sunt: „egalu indreptatîtu, gr. orient" etc. In urma vo­iesce, ca sê se sustiena prerogativele patriarcului de la Carloviti si fatia cu metropolitulu romanu.

M e t r o p o l i t u l u Andr. Siagun'a t i e n e u r m . c u v e n t a r e :

D i e P r e s i e d i n t e , O n o r a t e S t a t u r i si O r d ! B i e t u l u p o ­p o r u ev ree sou , d u p a c e t r e c u s e p r i n a t â t e a n e c a s u r i si D d i e u lu s e a p a s e d ' in e le , e s c h i a m â si d î s e „ g r a t i ' a si d e r e p t a t e a s e i n t e m p i n a , d r e p t a t e a si p a c e a se s ă r u t a . " O n o r . S t a t u r i ! E u i n c a m e aflu in aceea - s i s i t u a t i u n e . I n n a i n t e a m e a e u n u a t a r e p r o i e p t u d e l e g e p r i n c a r e l e p r e c a l e c o n s t i t u t i u n a l a se r e g u -l eza si se i m b u n e t a t i e s c u c ă u ş e l e n o s t r e ba se r i ce sc i in t o t e p rov inc i e l e a ce l ea c a r i se t i e n u de c o r o n ' a s. lu i S t e f a n u . M e r o g u d e i e r t a r e d a c a c u p r i v i r e l a s t a r e a m e a , f a r a d 'à face p r o v o c a r e l a d a t e i s to r i ce , mi i ieu l i b e r t a t e a d e a i n s e t n n à a t â ­t ' a , c â noi r o m a n i i d e confes iunea g r . o r . e r à m u c o n s i d e r a ţ i d e fii v i t r e g i a i p a t r i e i n o s t r e , d a r , l a u d a D o m n u l u i , a s t a - d i p o t u d î c e câ „ g r a t i ' a si d r e p t a t e a s ' au i n t e m p i n a t u , d r e p t a t e a s i p a ­c e a se s ă r u t a " ( a p r o b a r e ) . D e c i p l e c a n d u d ' in a c e s t u p r i n c i ­p i u m a r t u r i s e s c u i n a i n t e a t i e re i i n t r e g e , c â m e r o g u la t a t a l u c a r e l e e s t e in c e r i u r i e a sê b i n e c u v i n t e p r e M . S a , d o m n u l u si

r e g e l e n o s t r u i n c o r o n a t u , p e n t r u g r a t i ' a c e , s u n t p a t r u a n i ,

a u b i n e v o i t u a d o v e d i in f a p t a c â t r a r o m a n i i g r . or . p r i n

a c e e a , c â s 'au i n d u r a t u a î n t e m e i a m e t r o p o l i ' a l o ru .

D e t o r e s c u m u l t i e m i t a si r e cunosc in t i a , si a c é s t ' a o m a r ­

t u r i s e s c u d ' in t o t a a n i m ' a , a t â t u case i d e p u t a t i l o r u , c â t u s i in-

n a l t e i c a s e a d e m n i t a r i l o r u , m a n e c a n d u d ' in s p e r a n t i ' a , c â

i n n a l t ' a c a s a a d e m n i t a r i l o r u i n c a v a p r i m i p r o j e c t u l u d e l ege

a l u casei r e p r e s i n t a n t i l o r u . ( U r â r i )

A c é s t a a f a c e r e a r e f o r t e m u l t e l a t u r i , si d a c a as iu v r è

a-i a t i n g e t o t e l a t u r i l e s i n g u r a t i c e , m a r t u r i s e s c u i n a i n t e , c â

a s iu p o t è d e v e n i moles tu ; sun t to tu -s i u n e l e p u n c t e m a i i m ­

p o r t a n t e , c a r i n u l e p o t u t a c è , c h i a r u p e n t r u r a ţ i u n e a , c â v o r u chiar i f icà i n c â t u - v a t o t u l u c r u l u . N e c e l u c r u l u ce lu m a i b u n u n u a p a r e po te as iè i n a i n t e a l u m e i i n t r e g e , c a c i n e - v a sê n u p o t a aflà in e lu c e - v a l ă t u r e r e a , f i indu câ t o t u l u d e p i n d e de l a p r e c e p e r e a sub j ec t i va .

A s i e e si aceea , ca-s i c u m d e s p ă r ţ i r e a r o m a n i l o r u d e c â t r a şe rb i a r ' fi c e - v a p a r a d o s s u , fiindu câ se d î c e : c â ce a r e c r e d i n t i ' a c u n a t i u n a l i t a t e a ? M e r o g u inse d e i e r t a r e , eu , ca p r e o t u , d a r ' si ca c r e s t i n u , o s p u n u , câ c r ed in t i ' a c r e ş t i n a a r o o l e g ă t u r a s t r i n s a c u l i m b ' a . M a n e - p o i m a n e v o m u s e r b a se r -b a t o r i l e R o s a l i l o r u ; c e es te a c é s t ' a ? n u e a l f a , d e c â t u c â l im­b ' a e s t e v e h i c u l u l u f ap t i cu a lu c r e d i n t i e i .

E u p o t u se v o r b e s c u m a i f r u m o s u d e c â t u s. l o a n u G u r a -d e - a u r u ^ si p o t e v o r b i insu-s i S . I o a n u c u g u r ' a sa d e a u r u , d a c a n u v o r b e s c e u n u i as t fe l iu d e p o p o r u , c a r e l e lu i n t i e l ege , g u r ' a lu i d e a u r u v a r e m a n è f â ra e fec tu . ( A p r o b a r e I l a r i t a ­te .) A f a r a d e acé s t ' a , d e s p ă r ţ i r e a , n o s t r a a r e u n a a l t a c a u s a i m p o r t a n t e : a d e c ă , I - â i u : N o i g r . - o r i en t a l i i n e - a m u t i e n u t u p a n a a c u m ' a d e a c e e a - s i i e r a r c i a . S ê p r i v i m u a c u m a l a t e r i -

t o r i u l u ace s t e i i e r a r c i e si v o m u vede , c â aces tu t e r i t o r i u s 'a

i n c e p u t u de la m u n ţ i i G a l i t i e i si s'a es t insu p a n a la D a l m a t i ' a i n c h i s i v u .

D a r a , m e r o g u : s i t u a t i u n e a geog ra f i ca a fostei un i ce m e t r o p o l i e a r e t a , c â a c é s t ' a e a b n o r m a l e s i nec i nu es i s te n i ce u n a ecles ia crestinesca-, c a r e a sê a i b a u n a e s t i n d e r e a t â t u d e

m a r e , p r e c u m a fostu a i e r a r c i e i d e C a r l o v e t i u : d e l a m u n ţ i i G a ­l i t ie i p a n a l a D a l m a t i ' a i nc lus ive . A dou ' a , e u aflu c h i a r u n a t u ­r a l e a c é s t a d e s p ă r ţ i r e i e r a r c i c a , a d e c ă d e s p ă r ţ i r e a a d m i n i -s t r a t i u n a l e , c â - c i d e d e s p ă r ţ i r e d o g m a t i c a n u e v o r b a — aflu n a t u r a l e , d î c u , d e s p ă r ţ i r e a acéSt ' a , p e n t r u c â d e l a D u n ă r e i n j o s u p a n a l a D a l m a t i ' a locuesce u n u p o p o r u c r e s t i n u d e u n a n a t i u n a l i t a t e , p r e c a n d u d ' in c o n t r a d e l a D u n ă r e p a n a l a G a l i t i ' a , B u c o v i n ' a si l a f r u n t a r i e se afla p o p o r u d e a l t a n a t i u n a l i t a t e , E u a s i e c u g e t u , c/î d a c a v o i m u s ê ed i f i câmu b a -s e r i c a , s ê n u f à c e m u d ' in a c é s t ' a c e - v a l u c r u d e a r i n d a , ci se

274

r e m a n e m u i n a d e v e r a t ' a c o n v i n g e r e c res t inesca , c â t r e b u e sê p r e d i c â m u l u m i n ' a , c u l t u r ' a si l i b e r t a t e a , câ -c i si insu-si sp i -r e t u l u s a n t u es te l i be r t a t e , asiè d î c e s. P a u l u .

P r i n u r m a r e a d e si a d î s u s i nodu lu d e C a r l o v e t i u , c â n u m a i d ' i n r e s p e c t u d e n a t i u n a l i t a t e sê se inf i in t ieze m e t r o p o l i ' a r o m a n a , i n acés t ' a , d i eu , n i m e n u p o t e v e d e n i c i s c a n d a l u , n i c e pe r i cu lu p e n t r u p a t r i a , p e n t r u c â v e -d e m u , c â b e s e r i c ' a ca to l i ca a r e t r e i m e t r o p o l i e i n t r ' o p a ­t r i a , f â r a c a sê fie v a t e m a t a u n e t a t e a s é u d o g m ' a base r ice i ca to l ic 'e : c i ace le t r e i me t ropo l i e s u n t u i n t r e s ine in l e g ă t u r a b a s e r i c e s c a .

A s e m e n e v e d e m u î m p ă r ţ i r e a i n ba se r i c ' a r e f o r m a t a , c u p r i v i r e l a s u p e r i n t e n d i n t i e . N u v e d u d a r a c a u s ' a , p e n t r u c e s e n u p o t a fi si l a noi d o u e me t ropo l i e , d u p a ce a v e m u d e s t u i c red in t ios i , ca^ sê se t i ena d e d o u e m e t r o p o l i e . M a i es te u n a i m p r e g i u r a r e , c a r e e t a r e m o m e n t o s a , a c e ' a a d e c ă , c â d a c a , d e e s e m p l u , s u n t u doue m e t r o p o l i e i n t r ' o t i e r a , p o t u fi ace le -a s e p a r a t e si e g a l u i n d e r e p t a t î t e ?

F i a - m i concesu , ca sê p o t u p r o d u c e u n u s t a t u e x a n t i -q u i t a t i b u s ecc les ias t ic is . P r e t e m p u l u a n t i c u i n s u l ' a C i p r u l u i se i n c o r p o r a s e cu p r i n c i p a t u l u A n t i o c h i e i , si d e v e n i s e d a r a o p r o v i n c i a a Ant iochie i . I n s u l ' a C i p r u l u i a v e à d e p r e t e m p u r i l e vech ie o m e t r o p o l i a d e s ine s t a t a t o r i a , d a r d u p a ce s 'a incor -p o r a t u c u A n t i o c h i ' a , si a m o r i t u m e t r o p o l i t u l u i n su l e i , m e ­t r o p o l i t u l u An t ioch i e i vo ià a s u p r i m e m e t r o p o l i ' a insu le i C i ­p r u . T o c m a i p r e t e m p u l u ace l ' a s 'a t i e n u t u a l u t r e i l e conci­l iu e c u m e n i c u d ' in a. 4 3 1 .

P r e u t î m e a si p re la ţ i i insu le i C i p r u se p l â n s e r ă l a c o n -c i l iu lu a c e s t ' a c o n t r ' a m e t r o p o l i t u l u i a n t i o c h i a n u , c a r e a t a ­case n e d e p e n d i n t i ' a me t ropo l i e i loru . D a c a m i - a d u c u b ine a m i n t e , a lu t r e i l e conci l iu e c u m e n i c u in a l u 8-e c a n o n u r e s p i n g e p r e m e t r o p o l i t u l u An t ioch i e i , p e n t r u c â n ' a r e nici u n u d r e p t u a s u p r i m e o m e t r o p o l i a de s ine s t a t a t o r i a si n e d e p e d i n t e de a l t a m e t r o p o l i a , in c a r e p r i v i n t i a c a n o n e l e nos t r e beser icesc i a u si dec i su i n p r i n c i p i u , si a c é s t ' a s u s t â p r a c t i c e in t o t a lu ­m e a , câ n u o p o t e s u p r i m e , ci m e t r o p o l i ' a i n s u l e i C i p r u , p r e d e p l i n u n e d e p e n d i n t e si e g a l u î n d r e p t ă ţ i t ă c u t o t e ce le la l t e m e t r o p o l i e sê se r e s t i t u e s c a in loculu sêu. E u as ie sciu l u c r u l u a c e s t ' a cu p r i v i n t i a l a n e d e p e d i n t i ' a si e g a l a î n d r e p t ă ţ i r e in­t r e m e t r o p o l i e , si m a r t u r i s e s c u , c â de la a c é s t ' a n u m ' a s iu po tè a b a t e , p e n t r u c â as iu comi t e n e l e g a l i t a t e fa t ia c u i n s t i ­t u t e l e c a r d i n a l e a l e m a m e i bese r i ce .

L a a c é s t a d e s p ă r ţ i r e n u po t e fi v o r b a d e d e s b i n a r e , p e n t r u câ se i n t i e l ege n u m a i a m i n i s t r a t i u n e a , p r e c u m n u po t e fi v o r b ' a nici d e a c e e a , c â i n t r e no i a r u fi fos tu séu fi s c h i s m a base r i ce sca . C a n d u n e s f a t u i à m u d e s p r e ob i ep tu lu aces t ' a in s i nodu lu ep iscopescu d ' in C a r l o v e t i u a. 1864 , a m u fostu p r o v o c a t u , a m e d e c h i a r a , c u m c u g e t u eu a sus t i enè u n i t a t e a b a s e r i c e i n o s t r e i n c à s u l u c a n d u , m a i e s t a t e a sa s ' a ru i n d u r a a i n t a r i dec i s iun i le s inodu lu i e p p e s c u d e s p r e infiin­t i a r e a me t ropo l i e i r o m a n e ? L a a c é s t ' a a m u r e s p u n s u , d a c a m i - a d u c u b i n e a m i n t e : c â u n u s inodu e p p e s c u c o m u n u sê r e p r é s e n t e u n i t a t e a bese r i ce sca c a r e a r e m a s u s u s t a t o r i a i n t r e noi ; cu to t e câ i n căuşe le d e a m i n i s t r a t i u n e bese r i cesca ne ­a m d e s p a r t î t u .

A s i e s - a dec i su , si s'a i n t a r i t u p r è g r a t i o s u d e m a i e s t a t e a

sa u n u s inodu c o m u n u , ca r e sê p e r t r a t e z e ces t iun i le d o g m a ­

t i ce , s a n t u a l e , s p i r i t u a l e si r i t ua l e ; a ce s t ' a p e r t r a t e z a si d e s p r e

câ r t i l e s imbol ice .

F i i n d u - c â l u c r u r i l e s t au as tu - fe l iu , eu d ' in p a r t e - m i c r e ­

du , c â p r e m e r i t a ţ i i m e m b r i a i î n a l t e i case s u p e r i o r e s 'au con ­v i n s u , c â 1) in f i in t ia rea met ropo l ie i r o m a n e s 'a f a c u t u i n m o d u l ega lu , 2) c â a c é s t ' a n u e p e r i c u l o s a p e n t r u p a t r i ' a , si n u c a u -seza n ic i o s ch i sma , d ' in c o n t r a m a i d e g r a b a face i m b u n e t a -t î r e , p e n t r u ca sê se s u s t i e n a o r d i n e a b u n a , as iè p r e c u m se c a d e . P o p o r u l u sê afle conso l a t i une s p i r i t u a l a , sê a i b a g r i g e si m e d i u - l o c e , c a sê fia a p l e c a t u a a d u c e si sacrif icie c o n t r i b u i n d u b a n i i r e c e r u t i p e n t r u scole ; p o p o r u l u sê veda , c â t u d e b i n e i m e r g e , — in t i e l egu firesce b ine l e s p i r i t u a l u , — d a c a i e r a r -c i ' a a r e c u r s u r e g u l a t u .

A s i e e cu t ipogra f ia n o s t r a , c a r e a p r o v e d i u t u i n t r e g ' a n o s t r a b e s e r e c a cu c â r t i beser icesc i ; a p r o v e d i u t u n u m a i in T r n i ' a p res te 6 0 0 scole cu c â r t i l e n e c e s a r i e , si t o t e a c e s t e a p r e l a n g a p r e t i u a t â t u de eftinu, p r e c u m n u m a i se p o t u c u m -p e r à u n d e - v a in l u m e ; p a n a a c u m b e s e r e c ' a n u e r à in s t a r e a s i - p r o c u r à c â r t i beserecesc i d ' in p a t r i a n ic i cu p r e t i u l u ce lu m a i m a r e , c i e r à cons t r insa a m e r g e in t i e re s t r ă i n e , si a si-a d u c e do acolo p r e fur i s iu c â r t i l e bese recesc i .

T o t e aces te l u c r u r i i n a l t i a i n t e r e s u l u pa t r i e i , clar t o tu -o d a t a i n a l t i a si i n t e r e s u l u m o r a l u r e l i g i u n a r i u a lu ace lo ru po­p o r e , d'in c a r e i n t e r e s u n u m a i p a t r i ' a p o t e v e d e b ine le ai fo-losu lu . A s i è - d a r a p e n t r u g r a t i ' a m a i e s t ă ţ i i s a l e r e p e t i e s c u î n a l t u l u i m i n i s t e r i u si a m b e l o r u case l e g e l a t i v e , o m a g i u l u meu si r e c o m a n d u îna l te i l o ru a t e n ţ i u n i a c e s t u p ro iep tu d e l e g e , b i n e v o e s c a a-lu p r i m i . ( A p r o b a r e . )

Se cetesce proieptulu d'in puntu in puntu si se primesce, numai la §§. 3 si 4 s'au facutu nescari schimbări neesentiali; éra la §. 8 corniţele sup. Ma-n o i l o v i c i u propune, ca sê fia trei foruri in pro­cesele, ce se voru urdî d'in despărţirea averei base­ricesci. — E ö t v ö s , Ant. M a i l a t u si S i a g u n a sunt pre langa testulu originale.

A. R a d i c h, notariulu casei deputatiloru presinta proieptulu de lege pentru Hni'a calei ferate Ungari'a inf. — Fiume. Se decide a se transpune la comisiu­nea de 3 secţiuni pentru desbatere preliminaria.

Siedinti'a viitoria luni la 11 ore.

Transilvani'a. Blasiu, 10 m a i u 1868.

In afacerile baserecesci. ( A se v e d é F e d . N r . 69 . )

5. „Forulu protopopiloru s'a stersu si in base-rec'a latina si in cea greca pentru abusurile, si stor-surele protopopiloru; inse nefiindu lucru dogmaticii si nestramutaveru se va hotărî iu sinodu." Luâmu spre notifia, câ si d. o. mai cunosce ce-va diferintia intre dogme si disciplina si se invoiesce ore cumu iu restatorirea poterii si a forureloru protopopesci. Ddieu lu-lumineze, sê faca totu buna destingere intre to­te, câte-su disciplinarie, si atâtu dinsulu, câtu si toti cei de acolo si cei reslatîti de acolo, sê concedia si ajute deplina restatorirea disciplinei si a vieţii nostre sinodali. — Asemene luâmu spre notitia plăcuta si dechiararea Domniei sale, câ M e t r o p o l i t i auto-c r a t i nu suntu, inse lu-rogâmu, se benevoiescaa ne concede si dsa, câ nece e p i s c o p i a u t o c r a t i nu este iertatu sê fia, si de suntu unde-va, e abusu — chiaru si in casulu candu ar' fi in Aten'a de la Crisiu. Noi credemu, câ dsa bucuroşii ne va concede acést'a, ca sê nu remana impletecitu in contradicere, cumu lu-vedemu acumu in argumentarea: „episco­pulu fiindu respundietoriu inaintea lui Ddieu nu pote depinde de la sino'lu, ci este domnu absolutu in baserec'a sa" si apoi: „metropolitu autocratu si do­mnu absolutu dupa canone nu esiste."

6. D. o. apera, sê nu vorbimu de const i tu-t i u n a l i s m u , ce nu respunde la ̂ citatele d'insului d'in c a n o n e l e cutări si cutări. — La care nu-i respundemu alta, de câtu : D i s c i p l i n ' a b a s e re-cei e s t e t e m p u r a r i a si l o c a l e , — precumu recunosce si dsa, — nu eterna si universale ca cre-denti'a ei. De ace'a cu multe tempure in ainte deFo-tiu, in senulu baserecei custàu mai multe discipline, in Ispani'a, Ita'i'a, Afric'a, Oriente . . . , cari tote di-feriau multu unele de altele, si pentru ace'a une-tea baserecei nu patià nemicu, fiindu credinti'a ei un'a si ace'a-si. Disciplin'a acest'a varia dupa locure, nice intru una basereca particularia nu a remasu neschimbata in veci, ci s'a modificaţii dupa cerintiele tempului. Deci cându se cerca de disciplin'a basere­cei particularie a romaniloru uniti, e absurdu a cita canone de ale Ispaaioliloru, séu de ale Maronitiloru d'in muntele Livanului.

Noue nu ne pasa de locu, ce stâ scrisu in cutare ori cutare codice, fia ace!u-a papale, fia grec eseu.-Noue nu ne pasa de disciplin'a absolutistica-episco-pale, ce s'a introdusu in ore-care basereca. None ne p a s a de d i s c i p l i n ' a b a s e r e c e i nostre, pre cumu o avemu de j u r e pâna asta-di, pre cumu s'a deprinsu la noi in seclulu trecutu, ma intra unele si in celu présente. Baserec'a n o s t r a de j u r e si de f a c t o a fostu basereca sinodale. De aci nu ne va scote nime cu nice unu feliu de măie­strie retorice. Reactiveze-ni-se dara sinolele pre cumu le-amu avutu. Intrebe-se ele : voiescu a recu­nosce domni'a absoluta, ce episcopii si-aroga, séu a remanè pre langa institutiunile nostre cele de mai in­ainte, a cultiva ce e bunu intr'insele si a corege, ce este reu. Acést'a o dorimu noi, si ne place a crede, ci impreuna cu noi tota baserec'a nostra. Cumu von alege sinodele, asià sê fia.

7. „Episcopului oralanu nu-i place a fi a fara de statulu legale." Forte bine ! Apoi dara restatore-sca disciplin'a baserecei nostre, si in sinodu nu pre-tindia siuguru pjntru sine votu decisivu, — câ un'a pretensiune de natur'a acést'a m baserec'a nostra ut e legale. — D. o. dîce mai in colo, câ noi amu fi im-putatu episcopului ora lanu „infidelitate." La care observâmu: cuventulu acelu-a nul'amu folosi tu, ci-lu velemu numai in apologia. Noi nu amu facutu alta, de câtu i-amu apostrofatu portarea fatia cu di­sciplin'a nostra si cu clerulu diecesei sale, intru a cărui nume a protestaţii fâra de impoterire, — l'ami apostrofatu nu pentru: „cuventulu de preacurvia", carele necairi nu ocure in scrisorea nostra: ci pen-tru-câ nu numai insu-si nu recunosce pactulu uniune, ci pre sustienetorii acelui-a ne stigmatiseza de idi­o ţ i , — l'amu apostrofatu, pentru câ ne-a impedecati de la tienerea sinodului. însuşi d. apologetu recuno­sce, câ eppulu ora lanu a impedecatu sinodulu no­stru si se incorda a-i justifica portarea dîcundu,câ si­nodului diecesanu are sê-i premerga celu provinciale; mai incolo, câ pantru celu provinciale a impetratE f a c u l t a t e si a gatitu unu s u b s t r a t i O scimu si noi prea bine, dara scimu si ace'a, câ prin substratulu acel'a libertatea baserecei no­stre nu ar' spori nice unu pasiu , d'in contra s'ar nemicï de totu. De ace'a metropolitulu Sin-lutiu nu p o t e à sê-lu accepteze, si daca ar'fi co­misu erorea de a-lu accepta, — cumu l'au acceptata Grherlanii, — sinodulu nice una-data nu i-ar' fi ier­tatu pecatulu acest'a.

8. Ce se tiene de asertulu dlui oradanu „câii in Archidiecesa sê afla e l e m e n t u sanetosu",po­temu dîce, câ in sensulu, ce voiesce dinsulu, forte

275

pucinu elementu de acelu-a este, séu nu este chiaru de locu. Câ pana acumu pre aici nu s'au aretatu in lumin'a sorelui nice unu ultramontanu. Ce puieza pre sub pamentu nu scimu, câ nu avemu darulu de aseratî — tartufii.

Era in sensulu, ce dâmu noi cuventeloru „ele­mentu sanetosu", asecurâmu pre d. or., câ acelu-a nu se afla numai in archidiecesa , ci si in dieces'a gberlana si si in cea oradana. Ultramontranismulu, ce asià fâra sfiela purcede intru unu locu, si jesuitis-mulu, ce cu atât'a dibăcia lucra intr'altulu, orbindu pre unii cu dulceti'a maniereloru, se potu couvinge de acést'a, in data ce voru fi adunatu sinode. Poftimu! faca proba, si ne dee de mintiuna.

In fine, d. or. ne dîce sê nu vorbimu de ultra-I montani si jesuiti, câ acele-su frase gole. Bine ar fi,

f̂ia asià. Dara d ;eu, acele nu suntu gole, ci pline le multe pecate grele. Fia incredintiaru, nu bucuroşi amntirnu numele jesuitiloru. Inse deca-i vedemu ne-roiudu-se a ni-se pune in cârca, si noi pre lunga ne-potintiele nostre nu voimu a porta si pecatele loru, pentru câ ne tememu de imbrancire totale : nu ave­mu den ptulu de a nu-i suferi, sê ne incalece? ma nu suntemu d e t o r i a nu-i suferi? Ci d. sa voiesce, sênu ne audia vorbin lu de ultramontani si jesuiti: faca dara, sê nu avemu in baserec'a nostra aceste gangrené peritiose , si fia convinsu, câ in veci nu-i vomu pomeni, — câ de cei d'in Ispani'a si de pre airi nu ne dore capulu.

i Mai fire-ar' sê dîcemu ce-va si cu respectu la I asertulu d. o. „cele alalte diecesè facu p r o g r e s u , uumai voi mergeţi mersulu racului." Amu si respun­de, sê amu potè invinge dorerea, ce ne petrunde, de câte ori cugeiâmu cu de ameruntulu la acést'a — si sê nu ne-amu terne de abusulu, ce se pote face cu arm'a ace'a.

Cu tote aceste aducendu-mi a minte de vorb'a poetului :

Stultorum pudor malus ulcera celât incurata, vomu dîce doue trei cuvente de progresulu oradani-loru, carele d'insului se pare celu mai insemnatu.

a) Dieces'a Oradii nu are seminariu propriu pen­tru clericii sei, ci si-i cresce totu in seminaiie apu-sane m a g i a r e ; firesce, ca tenerii acei-a sê scia bine romanesce si sê cunosca de firu in pêru canonele si dis ci p l i n'a baserecei nostre si preste totu a celei orientali. Si apoi ve mai miraţi, câ unu diuariu ore-care apostrofa in dîlele trecute înclinarea unoru preuti romani d'in dieces'a oradana spre magiari? Sudomniloru, nu ve mirareti de acést'a: ci ve mi­raţi de tari'a caracteriului romanu, carele singuru face, ca in butulu la tote impregiurârile desnatiuna-lisatorie , romanetatea muitoru preuti romani esîti d'in seminariele magiare sê stralucesca ca si aurulu.

Bine scimu, ce ne voru respunde : „e provediutu ca tenerii acei-a sê invetie r i t u l u orientale, — prin conversare intre sêne si lectura si-potu castigà si cu-nosciinti'a limbei materne." Ci mantuintiele aceste-IU multu mai pedestre, de câtu sê multiamesca pre ciue-va. Suntemu remasi numai laritu? in disciplin'a eelesiasiica nu mai este nice una diferintia intre noi si apusani ? aci suntemu ? acést'a e starea l e g a l e ? si de candu a devenitu acést'a stare legale in beserec'a nostra? — Si cumu stau tenerii acei-a cu istori'a ba­serecei, si cumu éra-si cu dereptulu? delà cine le in­vetia? — Si cumu stau romanasii acei-a cu lectur'a romanesca, nu s'a intredîsu nice una data ? de esem­plu Gazet'a ?

Poftimu progresulu celu frumosu alu oradani-loru! Tenerimea loru, ce la inceputu d'in necesitate a fostu împreunată cu a latiniloru, e totu a cole si esta-di spre celu mai învedera tu periclu si dauna a nostra. Una suta de ani suntu trecuţi, de candu preu-tü d'iu dieces'a nostra, amariti vaierati cumu eràu, au datu fia-care câte unu galbenu (pre atuuci pre­tiulu unei vacutie) si au cumparatu Cutulu, spre în­zestrarea seminariului d'in Blasiu. Ce s'a facutu in Orale? Sî deca nice acumu in tempulu lumineloru ii alu progresului asià multu Iau datu nu s'a facutu nemicu: vin'a nu cade pre clerulu a celei diecese, câ lupa teoriele oradane: episcopulu singuru e respun-dietoriu.

' b) Funlatiunea făcuta de zelosulu Vulcanu s'a angustatu prin înstrăinarea unei pârti însemnate a venituriloru ei, Mor'aHolodului . . . (A se vede Con­cordia, ibi ubi sciţi dvostra bine). De nu cumu-va pre acolo reducerea fuudatiuniloru romane se consi­dera de progresu.

c) Poterea protopopiloru e franţa de totu, fi­resce, pentru binele publicu alu baserecei, câ proto­popii facu abusu de ea, — asià dîcu ultramontanii. Dara intre episcopi nu suntu destui, cari sê abuseze depotestatea loru? — Inse nece nu scimu, ore die­ces'a ace'a mai are protopopi séu ba ? câ noi numai desurogati audîmu, — lucru neescusabilu, dupa-'ce dieces'a ace'a, si dupa cunoscinti'a nostra si dupa mărturisirea d. o., are unu cleru luminatu, si mulţi bărbaţi in stare de a porta cu demnitate oficiulu pro-topopescu. Destulu câ tota poterea este concentrata ia man'a episcopului acelei diecese. Nu semairecere,

de câtu sê apuce in fruntea ei unu episcopu cu zelu pentru caus'a altoru-a, si la Orade vomu vede pro­gresulu celu mai imbucuratoriu pentru — magiari.

Ci sê inohiaiâmu rumpendu materfa odiosa, la care amu ajunsu.

Fia, câ sê vedemu si probe de progresu adeve­ratu si sê avemu potintia de a scrie sciri imbucura-torie pentru ori-ce sufletu romanu. Pentru acést'a si apelâmu la anim'a credintîosa baserecei si natiunei, ce bate in pieptulu respectiviloru. m. m.

Copiele Plenipotintieloru, alăturate la petitianea Romaniloru transilvani, suster-

nuta Maiestatei Sale imp. reg. in 30. dec. 1866. XXXVII. Plenipotintia.

f Prin care subscrisu locuitori d'in Brasiovu si tienu-ftu invoiescu, ca dnii G. Baritiu si dr. Ratiu, advocatu, /sê substema la locurile mai nalte, séu daca se va laflà cu cale, tocmai si la prè inaltulu tronu alu Ma-jestâtii Sale c. r. acelea dorintie si suferintie ale no­stre si ale celoru, carii le simtu impreuna cu noi,

,cari in dîlele nostre nu se mai potu face cunoscute \prin diet'a tierei séu prin adunârile municipale, in-Betorindu-se totu-odata aceia-si plenipotinti, ca sê ia cu tota luarea aminte si la starea cea decadiuta a industriei, a comerciului, a economiei, si preste totu a lipsei domnitorie d'in putien'a cerculare a numerariu-lui; prin urmare sê lucre si pentru câştigarea unei jaace ipotecarie/ promisa de Majestatea Sa in un'a d'in propusetiunile regesei de la 1 Juliu 1863, dan-du-ne apoi sema la tempulu sêu de ceea, ce voru fi

Hucratu.

B r a s i o v u , in o c t o b r e 1866. Suscr i s i : G é o r g i e N i c a , m . p . m e r n b r u l u c o m u n i t ă ţ i i cen-

t u m v i r a l e si n e g u t i a t o r i u , D i m i t r i e N i c o l a u , m . p . p r o p r i e t a r i u fabr ic ie i de gasu , m e r n b r u l u c o m u n i t ă ţ i i c e n t u m v i r a l e si p r o ­p r i e t a r i u d e casa , — A p o s t o l u Eft . P o p u , m . p . c o m e r c i a n t u , C o n s t a n t i n u N i c o l a u , m . p . p r o p r i e t a r i u d e fab r i ca , R a d u P a s c u l u m. p . , I o a n u M a n o l a , m . p . n e g u t i a t o r i u , — D i a m a n d i J . M a n o l e , m . p . n e g u t i a t a r i u , l o a u u F . P o -povic iu , m . p . n e g u t i a t o r i u si p r o p r i e t o r i u , — N i c u l a e T . C i u r c u , m . p . n e g u t i a t o r i u si p r o p r i e t a r i u , — S t e f a n u S o t i r u , m . p . n e g u t i a t o r i u si p r o p r i e t a r i u , I o n u J u g a , m. p . n e g u t i a ­t o r i u si p r o p r i e t a r i u , — I o a n u P e r s o i u , m . p . c o m e r c i a n t u , — F o t i u N . L e c c a , m . p . , G r i g o r i u A n g e l o v i c i u , m . p . , C o n s t a n ­t i n u I J u g a , m . p. , G é o r g i e G e o r g i u , m . p . , I o a n u M u n t e a n u , m . p . , G . G . I o a n u , m . p . , J . G . I o a n u , m . p . P r e s i ed in t e a l u g r e m i u l u i c o m e r c i a l u , d i r e c t o r u a lu filialei b a n c e i a u s t r i a c e si m e m b r u a l u c a m e r e i c o m e r c i a l e , — S t e f a n u P o c n a r u m . p . , G. I . N i c a , m . p . , D e m e t r i u I u g a , m . p., G e o r g i u N . O r g i d a n u , m , p . , G é o r g i e N . F l o r i a n u , m . p . , G e o r g i u I . T e c l u , m . p . , — P e t r u A r c h i m a n d r e s c u , m . p . , S. P . M a i l a t u , m . p . , C . F . P a -scu, m . p . , G . P o r e s c u , m. p . , N i c u l a u B P o p u , m . p . , V . V . B o g d a n u , m . p . , N i c o l a u G a i t a n u , m. p . , R u d o l f u M a z a r e s k i m . p . , G e o r g i u B . P o p u , m p . , I o a n u B . G e m o l e a , m . p . , G é o r ­g i e B r e z a n u , m . p . , D a n i e l u D i m i t r i u , m . p . , H r i s t e a O r g i d a n u m . p . , Ioc . F l o r i a n u , m . p . I . B . P a p o v i c i u m. p . , C b i r t e a n u G. O r g i d a n u , m . p . , S. P . Rosca , m. p . , N i c o l a e O r g h i d a n u , m . p . , C o n s t a n t i n u I . P o p a s u , m . p . , I o a n u M o s a i u , m. p , — O p r . P . S f e t e a m . p . , A n t o n i u P u r c e r i u , m . p . , A n d r e i u B o n s a , m . p . , D . E r e m i a s m . p , F l o r e a P i r v u m. p . N i c u l a u P a d u r e m. p . , S a m u e l u B r e z e n u , m . p . , T e o d o r u Nico lau , m . p , I o a n u S t i n g a , m .p . , N i c o l a u B u t m a l a i u m . p . , C o n s t a n t i n u B a n c u m . p , G é o r g i e G . F l o r e a , m . p . , A n d r e i u V o i n a , m . p . , G é o r g i e B o b a n c u , m . p . , I o a n u P a s c u , m . p . , G é o r g i e M o l d o v a n u , m . p . , N . T r e g a -to re , m . p . , D u m i t r u S p u d e l c a , m . p . , N ico lau M ă c i u c a , m . p . , I . U r s i c a m . p . , N i c o l a u G . O r g i d a n u , m . p . , I o a n e T e c l u si fii, m . p . , G . S t e f a n o v i c i u , m . p . , n e g u t i a t o r i u , I o a n e B o ­b a n c u , m . p . ( 69 . )

Plenipotinti'a de susu a romaniloru d'in Bra­siovu lipsesce de la petitiune, inse sortea acelei-a este cunoscuta natiunei. Brasiovenii au datu acea pleni­potintia pe la inceputulu lunei lui octovre, éra dupa cinci septemane o au retrasu. Pentru ce o au retrasu éra-si este cunoscutu. Dupa siese lune, adeca in maiu 1867, cu ocasiunea venirii pomitelui Em. Péchy la Brasiovu, au reintratu pe calea bătuta de naţiune si o au facutu acést'a in modu stralucitu. Ei au reapu-catu firulu acolo, unde lu-lasasera in noemvre a. 1865, candu au subsrisu urmatoriulu telegramu.

Escelentiet Sale mitropolitului baronu Andreiu Siaguna. Clusiu.

Concetatienii si negutiatorii subscrisi in octobre pentru congresu, roga pe Esceliuti'a sa cu totu adiu-sulu, ca in cointielegere cu Escelinti'a Sa Metropoli­tulu Siulutiu sê lucre la conferinti'a natiunala, Sa de la basea punctului siesprediece d'in adunarea natiu­nala de la Blasiu anulu 1848, si de la legile d'in 1863—4sê nu se abată; prinexpiulu autonomiei Tran­silvaniei sê se mantue. Naţiunea vele in uniunea ne-conditiunata d'in 1848 perirea sa.

Uniunea personala cu Ungari'a si unitatea im­periului ajungu deplinu. — Brasiovu, 24/12 noem­vre 1865.

(Subscrisi iu numele si d'in insarcinarea confe-rintiei.) F. Gr. Ioanu, Ioanu G. Juga, Nicolae Voine-

scu, Apostolu E. Popu, Géorgie Davidu, Nicolau Ciurcu, R. Radovicîu, Radu Pascu, Ioanu Florianu.

Adeveratu, câ subscriitorii, acestui telegramu sunt numai negutiatori, éra in Transilvani'a negutia­torii inca totu mai trecu de minorem in politica, eveni­mentele inse areta si voru mai aretà, câ acei minorem totu au avutu dreptu.

ROMÂNIA. Respunsulu lui J. Bratianu la interpelarea lui Carpu *).

( V a u r m à . )

A c e s t e a v a n t a g i e a u f a c u t u , c a R o m a n i ' a sê fia i n u n d a t a d e s t r ă i n i si d e v a g a b u n d i , c a r i g ă s e a u in t i e r ' a n o s t r a u n u co-m e r c i u si o i n d u s t r i a a s i c u r a t e c a m o n o p o l u in m a n e l e lo ru . E i v e n i a u m a i a l e su d ' in ace le t i e r i u n d e n u g ă s e a u mid i l oce d e s p e e u l a t i u n e . S c i ţ i d lo ru , c â i n M u n t e n i ' a m a i c u s e m a in t i m p u l u lui M a t e i u B a s a r a b u , s 'a g a s i t u o d a t ă s o c i e t a t e a R o m a n a i m b u l d î t a d e Grec i , d e Ş e r b i d ß B u l g a r i c a r i e r a u d e s e m n a ţ i s u p t u n u m e l e g e n e r i c u d e Greqi jä i c a r i a c o p e r i s e r a t o t u c o m e r c i u l u si i n d u s t r i ' a t i e r e i . Sc i ţ i c a r i a u fostu r o s u l -t a t e l e ace le i i m b u l d î r i , s cene l e ce s ' au i n t e m p l a t u . S o c i e t a t e a s'a r e v o l t a t u si i-a a l u n g a t u , n u d ' in s e n t i e m e n t u d e n e t o l e r a n -t i a ci , c â e r a u u n u r e u e c o n o m i c u si socia le . C u to t e aces t e e r à d e s t u l u c a ace i s t r ă i n i fia G r e c i , B u l g a r i , A r n a u t i e t c , si c a r i e r a u d ' aceea - s i r e l i g i u n e cu noi , sê s t e e 2 0 d e a n i i n t i e ­

r a p e n t r u c a sê se con topesca in n a ţ i u n e a r o m a n a . As tu - fe lu c a n d u R o m a n i ' a s 'a e m a n c i p a ţ i i si a i n t r a t u i n d r e p t u r i l e s i a u t o n o m i a ei, ace i c a r i se aflau in t i e r a n ' a u fos tu n i c i d e c u m u gon i ţ i , c â - c i ei d e v e n i s e r ă R o m a n i , se i den t i f i c a se r ă c u no i , si s 'au p o t u t u b u c u r a d ' ace lea -s i d r e p t u r i c a si i nd igen i i in t i e r ' a R o m a n e s c a . F o r t e p u c i n i m a i r e m a s e s e r a , c a r i p ă s t r a u i nca a r m e de o r ig inea l o r u s t r ă i n a .

I n M o l d o v ' a inse n u a fostu t o t u as iè , fiindu c â M o l d o -v ' a a a v u t u d e v e c i n i p e P o l o n i si R u s i , c a r i s e af lau in a c e -lea-si c o n d i t i u n i c a si noi , a d i c ă c'o c lasa p r i v i l e g i a t a si c u a l t ' a l e g a t a d e g l e b a , d e p a m e n t u . A c o l o s t r ă i n i i si m a i a l e s u E v r e i a v e a u ace lea-s i a v a n t a g i e in c o m e r c i u c a G r e c i i in M u n t e ­n i ' a , D a r in P o l o n i ' a c a si in U n g a r i ' a ei e r a u espus i l a o p e r -s e c u t i u n e re l ig iosa fo r te m a r e . P r i n u r m a r e I s r a e l i t i i g a -s indu i n M o l d o v ' a ace l ea - s i c o n d i t i u n i de specu l a si o p r o t e -c t i u n e a b s o l u t a r e l i g io sa , a c é s t ' a a f a c u t u c a e i s e n a p a d e s c a cu to ţ i i in M o l d o v ' a . t f

E t a d a r c a u s ' a i n v a s i u n i i l o r u i n p a r t e a d e p e ­s t e Mi lcovu . P r e j u d e c ă ţ i l e t e m p i l o r u t r e c u ţ i i n se t o t u e s i s t au ; se c r e d e a , c â r e l i g i u n e a mo3aica e i n i m i c a p e r p e t u a a r e l i g i u n e i c r e ş t i n e , si câ c re ş t i n i i t r e b u e sê fia i n t r ' o in imic i ­

ţ i a e t e r n a c u I s r a e l i t i i , d ' a c e e a aceş t i a n ' a u p o t u t u sê fia i n t r e

R o m a n i i n ace lea -s i c o n d i t i u n i in c a r e a u fos tu S e r b i i , B u l g a ­

r i i , A r n a u t i i ei n a u p o t u t u a se con top i in n a ţ i u n e si a u r e -m a s u t o t u - d e - u n a u n u e l e m e n t u s e p a r a t u . — C a n d u a v e n i t u e m a n c i p a r e a poporu lu i R o m a n u , c a n d u t i e r a n u l u n a m a i fo­s tu t i e n t u i t u de p a m e u t u , c a n d u e r à d e s t u l u sê fia c i n e - v a r o ­m a n u d e or i -ce t r e p t a socia la , c a sê fia r e s p e c t a t u , a u v r u t u si R o m a n i i s ê se o c u p e d e c o m e r c i u si i n d u s t r i a , sê s e faca si e i a r e n d a ş i , c a r c i u m a r i , i n sa a u g a s i t u t o t e l o c u r i l e ace l e p l i n e , o c u p a t e d e u n u e l e m e n t u s t r a i n u ; in M u n t e n i ' a ele e r a u o c u ­p a t e d e Ş e r b i G r e c i , e t c . c a r i de-si s t r ă i n i d e o r i g i n e , v o r b i a u

' aceea-s i l i m b a , se r o g a u la ace l ' a - s i D u m n e d i e u , si sê o n o r a u d ' a se n u m i R o m a n i ; i n M o l d o v ' a inse ace i s t r ă i n i e r a u I s ­r ae l i t i i , c a r i t r ă i a u c u t o t u l u deoseb i ţ i d e r e s t u l u p o p o r u l u i . A c é s t ' a a fos tu n e n o r o c i r e a Moldove i . A c e i c e c u n o s c u b i n e i s t o r i ' a n o s t r a si v o r u v i s i t a R o m a n i ' a i n t r e g a , se v o r u c o n v i n ­g e , câ ceia ce d î c u n u e nic i m a i m u l t u n ic i m a i p u t i e n u d e c â t u e s a c t u l u a d e v e r u . — D a r n u to tu o m u l u , d l o r u , p o t e sê

f aca s t u d i e c r i t i c e si sê v a d a c a r e e c a u s ' a r e u l u i , o m e n i i d e

ob ic inu i tu se u i t a si i a u l u c r u r i l e a s i è p r e c u m u l i se p r e s i n t a

la a n t â i a v e d e r e n a i n t e a o c h i l o r u , si t r e b u e m u l t a o b i c i n u i n t i a

de a specu l a a s u p r ' a c e s t i u n i l o r u ca sê se p o t a u r c à c i n e - v a l a

o r ig inea r e u l u i . L a uo i o m a r e p a r t e d ' in soc i e t a t e a g a s i t u

u n u r e u si I au u i m i t u I s r a e l i t i i ; m id i locu lu ce lu m a i e s p e d i -

t i vu d e a s c a p à d e a c e s t u r e u i sa p a r u t u c â n u e a l t u l u , d e

c â t u sê c o n t i n u e a i trata c u m a u fostu t r a t a ţ i i n a l t e t i e r e , a d i c ă : d ' a i a r u n c a p e to t i a f a r a d ' in t i e r a . I n a c é s t ' a u n i i a u fo­s t u d e for te b u n a c r e d i n t i a , o m e n i t i n e r i ca r i n ' a u a v u t u oca ­s i u n e a sê s t u d i e d ' a m e r un t u l u c e s t i u n e a c a sê in t i e l ega . D a r a a u fostu a l t i i cari. a u s p e c u l a t u cu d i n s ' a . — S u n t o m e n i c a r i s p e c u l a c h i a r u cu ce le s â n t e si s ' au v e d i u t u , c â aceş t i o m e n i a u m e r s u p a n a a d î ce , c â n u e p e c a t u d e a se fu rà s â n t e l e m o ­s te . D e aceş t i a d lo ru , so g a s e s o u si in p o l i t i c a . . . ( D . C a r p u : D o m n i a t a d e c3emplu.)

D . C a r p u d î c e : d t a — a c e s t ' a mi a d u c e a m i n t e u n u l u ­c r u . E s i a m u i n t r ' o d î d e la d. P . B a l s i u i m p r e u n a cu d. C . S t ü r z a , a t u n c i p r e f e c t u la I a s i , si d i s c u t a m u c u d- lu i a s u p r ' a ces t iun i i c a r e e r à a t u n c i a r d i e t o r e , si d s a m i - a d î s u , c â v o m u fi b i r u i ţ i fiindu c â ovre i i sun t t a r i si m a r i , s u n t b o g a ţ i ; n e g r e -s î t u c â n ' a u d î s u a c é s t ' a p e n t r u d lu i , fiindu-câ c h i a r u d ' a r fi m e r s u c u s p i r i t u l u p a n a acolo, a r fi a v u t u i poc r i s i a d ' a n u o spune . D a r d lu i sc ia , c â s u n t o m e n i ca r i sc iu sê specu l e c e s t i u ­

n e a in i n t e r e s u l u lo ru p a r t i c u l a r i i .

C e a m f a c u t u noi , d l o r u ? A m s u s t i e n u t u t o t u d e u n a , câ

t o l e r a n t i ' a a fostu si t r e b u e se fia u n u l u d ' in p r i n c i p i e l e ce l e

m a r i alo n a ţ i u n i i R o m a n e , câ a s t a - d i n u n u m a i c â e o v i r t u t e , d a r u e o n e c e s i t a t e a c e s t u p r i n c i p i u . N e t o l e r a n t i ' a n u a r m a i fi t o l e r a t e d e n i n i i n e a , l u m e a i n t r e g a s ' a r r e d i c à c o n t r a ei . N o i a m u s u s t i e n u t u t o t u d e u n a c ' a r t r e b u i sê i n l a t u r â m u cu

t o t u l u c e s t i u n e a re l ig iosa , si d a c a a l t a d a t a as iu fi a v u t u no­

r o c i r e a sê c o n v i n g u p e t o t a l umea , câ t r e b u e deoseb i tu ce s t i u -

*) A v e d e n r u l u t r e c u t u .

276

n e a r e l i g i o s a d e c e a soc ia la , n u e r à sê fimu a s t a -d i ac i , ces t iu­n e a n u e r à s ' a j u n g ă o a r m a d e s p l o a t a r e . A c u m e r à sê fia c u t o t u l u p e j o s u , onor . d - n u C a r p u si t o t i ace i c a r i s u n t ob ic inu­i ţ i sê inca l ice p e a s e m i n e a ca i , c a sê faca sê t r i u m f e p a r ­t i t ' a lo ru .

A u i s p r a v i t u c u c e s t i u n e a p r o p r i e t ă ţ i i si é t a câ l e -a es î -t u i n a i n t e a l t u a r m a s a r i u p e c a r e î n c ă l e c a ţ i s t r ă b ă t u t o t a E u ­r o p ' a . D a r se scie d l o r u u n u l u c r u , R o m a n i ' a a r e u n u D u m n e ­d ieu , c a r e o p r o t è g e si c a r e i v a de scă l eca si d e p e acés t ' a a r ­m a s a r u , c u m i-a d e s c a l e c a t u si d e p e a l ţ i i , (ap lause . )

D a c a d lo ru , se d e s p a r t i a c e s t i u n e a r e l ig iosa de c e a eco­n o m i c a , p u r u economica , p u r u d e o r d i n e p u b l i c a , p u r u soc ia la , a t u n c i E u r o p ' a n u v a m a i a v e à nic i u n u c u v e n t u d ' a p r o t e s t a . — A r fi t r e b u i t u sê t a c a , câ -c i a s t a - d i or i ce n a ţ i u n e , in fac i ' a u n e i su fe r in t i e economice , n u c o n s u l t a p ă r e r i l e a l te i n a ţ i u n i , ci se o c u p a n u m a i d e i n t e r e se l e sa le n a t i u n a l e ; p r i n u r m a r e , d a c a a r fi fostu sê n e o c u p â m u n u m a i de ce s t i unea economica , E u r o p a ' n ' a r fi a v u t u sê n e d î c a n i m i c a .

D a c a se d â d r e p t u l u de i m p a m e n t e n i r e a la c â t i - v a I s r a e l i t i n u m a i , l a a c e i a c a r í n ă s c u ţ i si c r e scu ţ i i n R o m a n i ' a s u n t u le­g a ţ i d e a c e s t u p a m e n t u d ' in t a t a in fiu, l a a c e i ' a c a r i a u u r m a ­ţi i c u r s u r i l e i n scole le r o m a n e s c i s é u c a r i a u d i p l o m ' a d e fa­c u l t a t e , l u c r u r i l e n u v e n i a u aco lo u n d e s u n t u . — D a r é t a c a r e a fos tu r a t i u n a m e n t u l u c e l o r u ce s ' au o p u s u . — S ' au d î s u ; d e v o m u p u n e i n c o n s t i t u t i u n e e g a l i t a t e a t u t u r o r u cu l ­t e l o r u s i p e u r m a v o m d î c e , c â n u p o t u d o b e n d i i m p a m e n t e ­n i r e a d e c â t u a c e i I s r a e l i t i n ă s c u ţ i d ' in t a t a in fiu in R o m a n i ' a c a r i a u a b s o l v i t u u n u l iceu , séu car i a u u n u t i t lu d e facu l ­t a t e , n e g r e s i t u a c é s t ' a n e a r î n d e s t u l a .

D a r p o t e sê v i a m a n e u n u g u v e r n u c a r e sê n ' a i b a a c e ­

s t e s e n t i e m e n t e n a t i u n a l e si po te sê i n t e n d a a c e s t u d r e p t u la

t o t a p l e b e a ; si ac i celu p u c i n u p o t u sê i n t r e b u i n t i e z u c u v e n ­

t u l u d e p l ebe f â ra se c a d u in p e c a t u l u in c a r e a c a d i u t u d.

C a r p u , c a r e a t r a t a t u c u d e s p r e t i u t o t a p a r t e a a c e e a a n a ţ i u ­ni i c a r e n ' a a v u t u n o r o c i r e a sê fia b o g a t u c a d. C a r p u , fiindu câ a fos tu t i e n t u i t a l a m u n c a , ( a u p l a u s e ) , c u to t e a s t e a d l u i a r fi t r e b u i t u s'o t r a t e z e m a i c u c u v i i n t i a , câ-c i in n u m e l e ei v i n e d e vo rbesce a ic i . — E u v o r b e s c u de p l e b e a ce a n a v a l i t u i n R o m a n i ' a , c a r e n ' a g a s i t u mid i loce in E u r o p ' a sê-si f aca s p e c u l a t i u n i l e , si a v e n i t u Ia no i u n d e a g a s i t u c a m p u d e ­sch i su . E u r e s p u u d u a c e l o r ' a c a r i a u a v u t u a c e s t a t e m a . — D a r , d e v e t i a v e a u n u g u v e r n u r e u , u n u g u v e r n u t r a d a t o r u , l e ­g i l e f ă c u t e d e d - v o s t r a v o r u r e m a n è t o t e c h a r t i a a l b a , c â - c i v o r u vo i se r ă d i c e v o c e a si sê p ro t e s t eze , v o r u fi a r u n c a ţ i i n p u ş c ă ­r ia . C e t e m a a u a v u t u ace ş t i d o m n i ? C â R o m a n i i , v o r u su fe r i u n u g u v e r n u c a r e se f aca o t r ă d a r e n a t i u n a l a a t â t u d e formi­d a b i l e ? E u n u a m a v u t u a c é s ' t a t e m a si d ' a c e i a a m d î su , câ t e m e r i l e d l o r u n u s u n t f o n d a t e . A t i s t a r u i t u in e le si as tu - fe lu p e n t r u t e m e r i n e f o n d a t e a t i f a c u t u sê a j u n g e m u in c o n d i t i u -

n i le in c a r i s u n t e m u a s t a - d i . A s e p a r a c e s t i u n e a r e l i g io sa d e

c e a e c o n o m i c a es te , r e p e t u si a c u m c a si la C o n s t i t u a n t ' a ,

s i n g u r u l u m i d i l o c u d ' à c u r m à r e u l u ; este s i n g u r u l u mid i locu

d ' a p u n e c a p e t ^ a c u s â r i l o r u , si d 'à n u m a i v e d è p e D . C a r p u

v e n i n d u sê t r a t e z e a i c i p e o p a r t e d ' in A d u n a r e d e t a u r i , p e

a l t a d e f r a c ţ i u n e , s e l b a t i c a s i sê califice n a ţ i u n e a i n t r e g a i n ­t r ' u n u m o d u n e d e m n u . F i i n d u - c â d l o r u , cu t o t e r e s e r v e l e p e c a r i le -a f a c u t u d lu i l a finele fia-careia f rase , d a r c a n d u a d î su , c â e u a m d a t u i l e g a l e c i r c u l a r e a ace i a , c a r e es te b a s a t a p e le ­g e . . . ( D . C a r p u : N ic i d e c u m u , n u es te b a s a t a p e l e g e — D . H u r m u z a c h i . B a d a !)

D . C a r p u m e face s ê -mi m a i a d u c u a m i n t e u n u ce , p e c a r e e r a m u o t a r i t u sê l u t a c u , d a r p e c a r e n u l u voiu m a i t a c è . D a c a d s a se p u n e in fac i ' a n o s t r a c a c a l a u z u c â t r a ace lu p u n ­c t u i n a l t u d e c a r e n e - a v o r b i t u , sê -mi p e r m i t ă sê- i s p u n u p e n ­t r u ce t i e r ' a n o s t r a a fostu n ă v ă l i t a d e I s r a e l i t i . T i e r ' a a fostu n ă v ă l i t a d e I s r ae l i t i , c â -c i ace i c a r i n u e r a u t i e n t u i t i d e p a ­m e n t u , c a r i e r a u p r o p r i e t a r i si b o i a r i b o g a ţ i n u s ' au m u l t i u m i -t u cu ceea ce a v e a u , si au vo i tu sê-si m a i m a r e s c a v e n i t u r i l e p r o p r i e t â t i l o r u l o r u : si de u n d e l u a s e r ă d e p e unu p o g o n u p e n t r u a g r i c u l t u r a 10 séu 20 de le i , l ' a i m p a r t î t u in 5 s i 6 p â r t i , l ' a d a t u cu e m b a t i c u o v r e i sê faca c â r c i u m i p e d i n s u l u si as tu- fe lu a l u a t u de p o g o n u câ t e 1 0 0 si 2 0 0 g a l b e n i , é t a c u m in t e re se l e egois te a u a d u s u p l a g ' a n ă v ă l i r i i o v r e i l o r u in t i e r a , é t a c u m ei s ' au l ipi tu a c u m de p a m e n t u a t â t u de t a r e , in c â t u n u v o m u p o t è nici o - d a t a sê-i d e s l i p i m u d e acolo.

A m d î su , c â D . C a r p u a s p u s u c â n a ţ i u n e a s i-a f a c u t u r e s e r v e l e sa le , c â n a ţ i u n e a n u i m p a r t a s i e s c e e ro r i l e si s e n t i ­m e n t e d e b a r b a r i a a le ace lo r ' a c a r i a u p u s u ce s t i unea a c é s t ' a m a i a n t â i u pe t e r a m u l u economicu , sociale , si l a s a n d u f r ac ţ iu ­n e a d ' in acés t ' a onor . C a m e r a p e c a r e dlui a ca l i f ica tu-o de t a u ­r i , m ' a l u a t u p e m i n e ca u n u l u co a m vo i tu sê specu-l e z u acés t ' a c e s t i u n e ca se -mi facu p a r t i s a n i . — A p o i d s a comi t e o m i c a inconsec in t i a . — D a c a eu d a n d u o c i r c u l a r a in c a r e c i t ezu a r t i co l e d ' in r e g u l a m e n t e o r d o n a n t i e , legi le f ă c u t e d e p redeceso r i i noş t r i , d a c a n u d e p ă r i n ţ i i d l u i C a r p u , fiindu c â n u a m onorea de a-i cunosce i l u s t r ' a g e n e a ­logia , d a r ce lu p u c i n u de p ă r i n ţ i i a c e l o r ' a a l ă t u r i c u c a r e si face o n o r e d e a lupta, d a c a d î c u eu , n ' a m l u c r a t u c o n f o r m u l e g i l o r u t i e re i , si a m r e v o l t a t u - o c o n t r ' a mea , c u m a c u m a p r i n d o u e t re i c i r c u l a r i a m p o t u t u se s c h i m b u p ă r e r e a ei ? D a c a t o t a t i e r ' a n u sen t i à n i m i c u , n u vo ià n imicu , c u m a m p o t u t u eu, ca p r i n t r ' o c i r c u l a r a , d o u e , se facu p e n a ţ i u n e sê

t r a m i t a d 'a ic i d e p u t a ţ i d u p a p l a c u l u . . . . ( D C a r p u : N u n a ­ţ i u n e t i - a t r a m i s u ac i d e p u t a ţ i , ci p re fec ţ i i d t a l e !)

D - l o r u r e p r e s i n t a n t i a i n a ţ i u n i i , aud i t i ! d - v o s t r a n u s u n t e ţ i r e p r e s i n t a n t i i n a ţ i u n i i , s u n t e ţ i t r a m i s i a ic i d e prefec ţ i i m e i ! ( P r o t e s t ă r i ene rg i ce . S c o m o t u in t r i b u n ' a d a m e l o r u , d ' in p a r t e a a d o u e d o m n e — S e s u s p e n d e s i ed in t i ' a . )

( V a u r m à . )

Noutâti Străine-TURCI'A. In foiele d'in Parisu aflâmu unu es-

trasu d'in cuventarea sultanului, cu cars a instalatu consiliulu de statu. D'in estrasulu acest'a inse nu ni-amu potutu forma o ideia chiara despre cele dise de padisiaculu turciloru; afara de câte-va frase generale despre detorintiele unui statu bine aministratu, cu­ventarea imperatului au contiene nici unu datu de­spre mesurele, prin cari cugeta port'a a esecutà proieptele sale de reforma. De insemnatu e numai asigurarea, câ in privinti'aconfesiuniloru religiunarie va domni libertate perfepta.

Dorintiele umane ale sultanului voru avè oca­siune deplina a se manifesta, câ-ci imperiulu turcescu in adeveru stâ aprope de perire.Daspre starealucru-riloru in Turci'a europena nu se potu dîca multe bune ; Namik pasi'a, care a intreprinsu o caletoria prin tote provinciele pentru a se informa despre dorintiele po­poreloru, se va potè in destulu convinge despre situa-

I tiunea acestoru nefericite tiere. — Pre insul'a Rodu,

I locuita cea mai mare parte de musulmani, domiesCé fomete mare, mai vertosu prin sate, unde bieţii ome­ni traescu numai cu erba si radecine. Căuşele ace­stei calamităţi sunt negrigirea, indiferinti'a si indo-linti'a regimului, asemenea si dârile cele noue, pe cari seracii locuitori numai pe langa sacrificiele cele mai mari le potu solvi. închisorile sunt pline cu de acei, cari nu potu solvi darea. Pentru ajutorarea velora. miseri, s'a constituitu unu comitetu de mai multi eu­ropeni — sub numirea „clubulu progresului" — cari se voru adresa câtra clas'a mai avuta a insulei, spre a pune stavila acestei calamităţi si a scăpa insul'a de ruin'a totala. Spre scopulu acest'a s'au afisu placate prin mai multe locuri ale cetâtii, politî'a inse le-a ruptu giosu.

Procbiamatiunea guvernului natiunalu d'in Cre­t'a câtra poporele creştine ale Turciei , pentru ca apucandu armele, cu poteri unite sê derime edificiulu celu vechiu, a facutu impresiune mare iu Consfanti-nopolea. Se pote afirma cu siguratate, câ de se, voru resculà si Tesalianii si Epirotii, caus'a Turciei e per-duta. Cret'a consta pana acum 260 milione de franci si la vr'o 30000 omeni ; generalii cei mai buni ai portei si au perdutu renumele; admiralulu celu mai harnicu e moralice ruinatu, bavbatulu de statu celu mai istetiu, Aali pasia, a trebuitu sê recunosca nepo-tinri'a sa de a pacifica pe cei resculati.

Pre insula Ciprului inca sê fia eruptu revolu-tiuuea. — Re^tiunile intre Constantinopolea si Te-heranu sunt forte încordate, siaculu Persiei si-pune armat'a pre picior ulu de resboiu, si voiesce a orga­nisa o garda natiunala. — Patriarculu latinii din Je-rusalimu a avutu audiintia la sultanulu, spre \- i co­munica multiamit'a papei pentru tratarea cec buna a crestiniloru d'in Turci'a.

AMERICA. Acum, candu procesulu presiedin­telui Johnson se apropia de fine, va fi de mai mare interesu a-si revoca in memoria argumentele mai în­semnate, cari s'au produsu pentru si contr'a presie­dintelui. — Cuventarea de aperare a lui Ewarts, care se considera d'in ambele pârti ca o promemoria eshauritoria , culmineza in afirmatiunea, câ destitui­rea lui Stanton numai s'a incercatu, dar nu s'a ese-cutatu, si câ nu s'a intrebuintiatu, nici s'a intentiu-natu ore-care fortia. Destituirea acést'a a fostu nece-saria pentru conlucrarea armonica a regimului si afara de aceea Johnson a fostu indreptatîtu, ba obli-gatu a recercà decisiunea tribunaleloru in casulu acel'a, candu dupa părerea sa legile congresului nw consuna cu constitutiunea.

Resolutiunea propusa de Sumner, ca sê se dee judelui Nelson unu avertismentu, pentru câ a ata­catu in mo Iu necuviintiosu pe generalulu Butler, oferindu-i intre altele si duelulu, n'a avutu nici unu resultatu. In decursulu procesului mai multi senatori au primitu scrisori anonime, cari i-am?nintia cumor-tea, daca voru vota pentru eliberarea lui Johnson.

P r o p r i e t a r i u , r e d a c t o r u r e s p u n d i e t o r i u si ed i t o r i u :

ALESANDRU ROMANU.

Comunicaţi un ea drumurilor® de feru. Vien'a-Pest'a-Segedinu-Temisîor'a-Baziasiu.

De la V i e n'a pleca la 7 óre 45 min. dem. si la 8 óre min. ser a. „ P o s i o n u n 10 » 24 11 10 11 51 11 11

„ N e u h ä u s e l n 1 5» 23 11 diu'a, „ 1 1» 54 11 nóptea „ P e s t'a n 5 11 19 11 d. m. „ 6 >1 31 3Ï

deman.

„ C z e g l é d 11 7 11 54 Jî î? )? 9 î! 14 11 n „ S e g e d i n u 11 12 11 12 1> nóptea, 2 11 55 >1 dup, m.

„ T e m i s i o r ' a 1) 3 11 55 11 dem. „ 7 11 47 11

„ J a s e n o v'a 11 8 11 4 11 u ) „ B e s e r i c ' a - A l b a 11 8 11 40 11

Sosesce in B a s i a s i u la 9 11 10 H

*) D e la Temisior'a la Baziasiu comunica nnmai odata,

Basiasiu-Temisior'a-SegedinuPest'a-Vien'a.

D e l a B a s i a s i u pleca la 5 óre 55 min. d. a.

„ B e s e r i c'a-A I b a ï ï 6 )• 27 i i i i

„ J a s e n o v a 1T 7 11 6 i i i i

„ T e m i s i o r'a 11 10 ïî 40 „ ser'a si 1 a 7 óre 25 min. dem.

„ S e g e d i n u 11 2 Jl 26 „ nóptea „ 12 „ 53 „ diu'a.

„ C z e g l é d 11 6 11 35 i i dem. „ 6 „ 21 „ d. a.

„ P e s t'a 11 9 l ï 55 n ï ï n 9 „ 30 , , sér'a

„ N e u h ä u s e l 11 1 11 52 „diu'a „ 1 „ 8 „ nópt.

„ P o s i o n u 11 4 11 48 ,. d. a. „ 4 „ 12 „ dem.

Cosesce in V i e n'a la 6 11 36 i i i i ï ï °* « i i i n

Jasenov'a-Oraviti'a. De la J a s e n o v'a pleca la 8 óre 30 minute demanéti'a

„ J a m „ 9 „ 12 „ „ „ R a e a s d i a „ 10 „ 12 „

Sosesce in O r a v i t i a la 10 „ 57 „ „

Oraviti'a-Jaseno v'a. De la O r a v i t i'a pleca la 4 óre — minute dupa médiadi.

„ E a c a s d i a „ 4 „ 45 „ „ „ J a m „ 5 „ 38 ,i

Sosece in J a s e n o v'a la 8 „ —

Vien'a-Oradea-Mare. D e la V i e n'a pleca la 8 óre — minute sera.

„ P e s t'a „ 6 „ 35 „ deman. „ C z e g l é d „ 9 „ 27 „ „ P ü s p ö k - L a d á n y * ) 1 „ 5 8 „ dup. med.

Sosesce in O r a d e là 4 „ 38 , ,

*) Cale laterale duee la Dobritinu, unde sosesce la 3 óre dupa médiadi.

Oradea-Mare-Vien'a. pléca la 10 őre 6 minute demanéti'a D e la O r a d e

Sosesce in P fi s p ö k-L a d á n y*) „ 12 „ C z e g l é d „ 5 „ P e s t ' a „ 8 „ V i e n ' a „ 6

48 41 37

diu'a sér'a

n demanéti

*) Cale laterale vine de la Dobritinu.

€ o m n n i c a t i u n e a

De la V i e n'a „ P c s t'a „ C z e g l é d „ S z o l n o c u

Sosesce in A r a d u

Vien'a-Aradu. pléca la 8 óre — minuto ser'a.

i i 0 „ 25 ,, deman. i i 9 47 ,, i i 11 i i 2

la 5 „ — ,, ser'a.

Aradu-Vien'a. D e la A r a du pléca la 10 óro 15 minuto domanéti'a

„ S o 1 n o c u „ 4 „ 22 „ dupa médiadi, Sosesce in C z e g 1 é d la 5 „ 33

,, P e s t ' a „ 8 „ 37 » V i e n a „ 6 „ - „ demanéti'a

D e la V i e n'a „ S a l z b u r g „ M o n a c u „ S t u t t g a r t „ M ü h l a c k e r ,. C a r l s r u h e „ S t r a s s b u r g

Sosesce in P a r i s

De la P a r i s „ S t a s s b u r g „ C a r l s r u h e „ M ü h l a c k e r .; S t u t t g a r t „ M o n a c u ,. S a l z b u r g

Socesce in V i e n'a

Vien'a-Paris. 2>léea 4 óre 3 0 minute sér'a.

„ 1 „ — nóptea. „ 5 „ 45 deman. „ H „ 45 „ ,, 12 „ 55 diu'a. ,, 2 „ 10 dupa méd. ii 5 „ 25 ,,

la 5 „ — demanéti'a.

Paris-Vien'a. 8 óre 35 minuto ser'a. 8 „ 57 „ dem.

10 „ 40 „ ïï 12 „ - „ diu'a.

1 „ 20 „ dupa méd. 8 „ 30 ., sér'a. 1 „ 30 „ nóptea. 9 „ 30 „ deman.

p o ş t e l o r u D e la O r a d e a-M a r e la C l u s i u , pleca in tote dilele la 6 ore 30 minute dupa médiadi, sosesce in Clusiu

la 1 ora 30 minute dupa médiadi. Cale de 1 9 % mile, t iene 18 óre 40 minute, costa 10 fl. 92 cr. „ C l u s i u la O r a d e pléca in tote dilele la 12 óre diu'a, sosesce in Orade la 6 óre 40 minute demanéti'a. „ A r a d u la S i b i i (prin Dev'a) pléca in tote dilele, la 7 óre sér'a, sosesce in Sibii la 2 óre 15 minute

nóptea. Cale are 3 4 % mile, tiene 31 óre 15 minute, costa 20 fl. 2 cr. ,, S i b i i l a A r a d u (prin Dev'a) pléca in tote dilele la 7 óre sér'a, sosesce in Aradu la 1 óra 45 min. noptea. „ T e m i s i o r ' a la S i b i i pléca in tote dilele la 6 óre deman. sosesce in Sibii la 1 óra 30 min. dupa médi­

adi. Cale de 3 6 % mile, tiene 31 óre 40 min., costa 20 fl. 44 cr. „ S i b i i la T e m i s i ó'a pléca i n tote dilele la 12 óre diu'a, sosesce in Temisior'a la 7 óre 40 minute sér'a. „ T e m i s i o r ' a la O r s i o v'a pleca luni-a, marti-a, joi-a, si sambefa la 6 óre demanétj'a, sosesce in Or-

siova la 6 óre deman. Cale de 2 6 % mile, t iene 24 ore, cosía 14 fl. 98 cr. „ O r s i o v'a la T e m e s î 6 r'a pléca dominec'a' marti-a, mercuri-a si vineric-a la 6 óre sér'a, sosesce in

Tomisiőr'a la 6 óre ser'a in diu'a urmatória.

D e la T r e m i s i ó r'a la A r a d u pléca in tote dilele la 6 óre dem. sosesce in A. la 11 oro 45 minante din'» Cale de 7 mile, t iene 5 óre 45 min., costa 3 fl. 8 cr.

„ A r a d u la T e m i s i ó r'a pléca in tote dilele la 2 óre dupa médiadi, sosesce Ja 7 óre 45 minute A W î l . ,

„ S i b i i la C l u s i u pleca in tote dilele, l a 3 óre d. m. sosesce la 9 óre 20 min. deman. Cale de 2 1 \ 6 / B ffliH, tine 18 óre 20 min., costa 12 fl. 18 cr.

,, C l u s i u la S i b i i p leca in tote dilele la 5 óre dupa méd. sesesce la 11 ore 5 0 min. diu'a. „ S i b i i la B r a s i o v u pleca in tote dilele la 5 óre dupa méd. sosesce la 7 óre 25 min. deman. . Cale dè

1 8 y 2 mile, tiene 14 óre 25 min., costa 10 fl. 36 cr. „ B r a s i o v u la S i b i i pleca in tote dilele la 7 óre sér'a, sosesce la 9 áeman. „ S i b i i la M u r e s i u - O s i o r h e i u pléca luni-a, marti-a, vineri-a, si s a m b e f a la 7 ore ser\ soMM»

la 1 óra 5 min. d. m. Cale de 1 9 % mile, tiene 18 óre 5 min. cos ta 10 fl. 7 8 cr. „ M u r e s i u - O s i o r h e i u la S i b i i pleca luni-a, marti-a, mercuri-a si sambei'a la 8 ore desaùfc* M"

sesce l a 2 óre 35 min. noptea.

S'a tiparitu in Pest'a 1868. prin A l e s a n d r u K o c u i . Piati'a Pescüoru, Nr. 9.