1. CARACTERISTICILE PESTICIDELORPesticidele Pesticidele sunt n mare parte substane chimice de sintez. Numrul pesticidelor i a altor produse de uz fitosanitar este de circa 670 grupate n 10 categorii: - fungicide i bactericide; - insecticide; - acaricide; - nematocide i sterilizani ai solului; - rodenticide, moluscocide i repelani; - ierbicide; - defoliani; - regulatori de cretere; - feromoni; - produse diverse i auxiliare. Aceste substane fitofarmaceutice sunt preparate pe baz de sulf, mercur i compuii acestora, fosfor organic, arsen, floururi, carbonat de calciu, dinitroortocrezol, hidrocarburi clorurate, tiocarbamai, dinitrofenol, nitroderivai, compui organo-stanici, tiofanai, substane foarte toxice pentru om. Formele de aplicare sunt diverse: prafuri, pulberi, granule, capsule, soluii, suspensii, aerosoli, spume, gaze, vapori, paste. Cele mai importante familii de insecticide sunt: - organoclorurate; - organofosforice; - carbamai. Ierbicidele la rndul lor aparin grupelor: - triazine; - triazinone; - toluidine. Toxicitatea ridicat a unora din ele pot provoca intoxicaii directe la plante i animale generatoare de modificri i dereglri de echilibre. Pentru controlul gradului de toxicitate al pesticidelor, n Lista pesticidelor i a altor produse de uz fitosanitar n Romnia (1992), este prezentat o clasificare a pesticidelor n 4 grupe de toxicitate, (STAS 4706-88) stabilite

1

n funcie de doza letal DL 50 ce reprezint doza la care mor 50% din animalele de experien: - n grupa I se ncadreaz produse extrem de toxice care conin o substan activ cu o DL de 50 pn la 50 mg./ Kg. corp; - grupa II aparine produselor puternic toxice care conin o substan activ cu o DL 50 cuprins ntre 50 mg. / Kg. i 200 mg. / Kg. corp; - n grupa III se ncadreaz substanele moderat toxice care conin o substan activ cu o DL 50 cuprins ntre 200 mg./ Kg i 1000 mg/Kg. corp; - grupa IV aparine substanelor cu toxicitate redus care conin o substan activ cu o DL 50 mai mare de 1000mg./Kg corp. Toxicitatea fa de om trebuie privit sub dou aspecte: - toxicitatea acut, aceasta se poate nltura prin asigurarea msurilor adecvate de protecie; - toxicitatea cronic care apare n urma acumulrii de reziduuri toxice. Toxicitatea selectiv fa de plantele de cultur sau fitotoxicitatea selectiv este unul din dezideratele pe care trebuie s le ndeplineasc pesticidele folosite pentru combaterea duntorilor animali sau vegetali. Pe plan mondial s-au eliberat norme de toleran foarte severe de ordinul 0,1- 0 ppm pentru reziduurile toxice. Acumularea reziduurilor de pesticide n sol are loc pe mai multe ci: - aplicarea direct pe/sau n sol; - ajungerea pe sol a unei mari cantiti din produsele destinate tratrii prilor aeriene ale plantelor; - ajungerea pe sol a resturilor vegetale i animale ncrcate cu reziduuri de pesticide; - reziduurile de pesticide pot fi purtate de aer prin cderi directe de praf din atmosfer sau prin splarea atmosferei de ctre precipitaii; - au greutate molecular mare i solubilitate diferit n ap. Datorit gradului ridicat de persisten i toxicitate pesticidele au fost denumite poluani organici persisteni (POP). Poluanii organici persisteni sunt substane chimice care persist n mediul nconjurtor, se bioacumuleaz n organismele vii i prezint riscul de a cauza efecte adverse asupra sntii umane i mediului. Pesticidele ajunse pe plante sau introduse n sol sufer reacii chimice i biochimice de transformare, fie la suprafaa plantelor, fie n interiorul esuturilor. Pesticidele de pe sol sau din subsol sunt absorbite prin intermediul unor procese complexe ca: transfer de sarcin, schimb ionic, legturi hidrofobe. Particulele solului, prin intermediul complexului argilohumic, 2

constituie un suport adsorbtiv att pentru pesticide ct i pentru unii din produii lor de degradare, capacitatea adsorbtiv fiind funcie de textura solului. Tipuri de pesticide. Caracteristici Insecticidele naturale, piretrine i piretroizi Reprezint un volum redus din totalul produselor folosite n practic datorit preului lor mult mai ridicat i factorilor climatici care condiioneaz dezvoltarea culturilor de plante productoare. Plantele produc cteva clase de insecticide incluznd alcaloizii nicotin, rotenona i rotenoizii, piretrul. Insecticide clorurate Hidrocarburile clorurate cu activitate insecticid sunt diverse. Cei mai simpli compui sunt halogenoalcani, halogenoalchene i halogenolchine. Activitatea insecticid a termenilor inferiori ai seriei este nsoit de obicei i de o activitate nematocid, fungicid sau rodenticid. A doua grup este reprezentat de insecticidele cu schelet difenil-tricloro-etanic al cror compus printe este DDT . Hexaclorciclohexanul este cel mai important insecticid din grupa halogeno-cicloalcanilor monociclici. Face parte din grupa insecticidelor organice persistente care ridic probleme datorit acumulrii n grsimile animale. Hidrocarburile policiclice clorurate sunt folosite ca insecticide n pomicultur i legumicultur. Prezint o toxicitate ridicat fa de om i animale. Din punct de vedere structural sunt: - terpene clorurate reprezentate de Toxafen (clorfen); - derivai de hexaclorciclopentadien aa numitele insecticide dienice, care sunt n general insecticide de contact ce acioneaz prin ingestie i respiraie. Insecticide organofosforice. Carbamai. Fungicide Insecticidele oranofosforice folosite astzi n practic sunt esteri sau amide ale acizilor fosforic (I), tiofosforic (II), ditiofosforic (III), pirofosforic (IV) i ditiopirofosforic (V). Pesticidele, derivai organici ai acidului carbamic, sunt cunoscute sub denumirea colectiv de carbamai. Sunt folosite pe scar larg fiind mult mai biodegradabile comparativ cu alte tipuri (insecticidele organoclorurate) respectiv avnd un grad de ptrundere prin piele mult mai sczut fa de insecticidele organofosforice. Ierbicide 3

Srurile cuaternare ale bipiridilului sunt ierbicide de contact cu efect rapid pentru buruieni cu frunze late, dicotiledonate. Un grup important de ierbicide este reprezentat de produii ce conin trei atomi de azot n inelul heterociclic. Aceste ierbicide sim-triazinice inhib fotosinteza. Se aplic n special n culturile de porumb i livezi. Acizii fenoxialcan carboxilici reprezint ierbicidele cu cea mai larg utilizare n regiunile temperate. Sunt ierbicide sistemice utilizate n general n tratamentul foliar, dup rsrire. nlocuirea unor atomi de hidrogen din nucleu cu atomi de clor determin creterea activitii biologice de cteva sute de ori. Ierbicidele clorofenoxi carboxilice care includ acizii 2,4diclorofenoxi-acetic (2,4-D) i 2,4,5- triclorofenoxiacetic (2,4,5- T), sunt folosii pe scar larg ca ierbicide pentru controlul buruienilor i arboretului respectiv ca defoliani militari.

2. CONTAMINAREA CU PESTICIDECarnea, produsele lactate, cpunile, cireele, merele, spanacul sau ardeii sunt unele dintre cele mai contaminate alimente din lume. La creterea i producerea acestora se folosesc cantiti alarmante de pesticide , hormoni de cretere i antibiotice. Carne de vita, porc si pasare Carnea este unul dintre alimentele contaminate cu cele mai mari cantitati de pesticide. Cele mai multe pesticide chimicale sunt solubile in grasime si se acumuleaza in tesuturile adipoase animale. Produsele animale care contin pesticide sunt apoi consumate direct de catre om. De asemenea, in carne se gasesc si antibiotice, medicamente si hormoni care se acumuleaza in tesuturile animale. Pestele oceanic este unul dintre cele mai periculoase alimente, acumuland cantitati mari de metale grele. Lapte, branza si unt Produsele lactate sunt la fel de riscante ca si produsele din carne. Aceste produse sunt mult mai expuse contaminarii cu pesticide. Animalele transfera substantele chimice consumate in lapte si carne. Capsuni, zmeura si cirese

4

Capsunile sunt unele dintre cele mai contaminate fructe din lume. In medie, 150 de kilograme de pesticide sunt aplicate la un hectar de cultura de capsuni. Mai mult de 35 de tipuri de pesticide sunt folosite pentru tratarea capsunilor, dintre care peste 90% sunt peste nivwelurile de siguranta acceptate. Culturile de zmeura sunt tratate cu peste 35 de tipuri de pesticide, iar ciresele cu peste 25. Mere si pere Culturile de mere sunt tratate cu 36 de pesticide diferite, dintre care jumatate din acestea sunt neurotoxine, care pot afecta sanatatea creierului. Merele sunt aproape la fel de contaminate ca si capsunile. Indepartarea coajei redude nivelul de pesticide, insa nu elimina pericolul ingerarii de chimicale periculoase. Perele sunt tratate cu 35 de pesticide si sunt contaminate in proportie de 94%. Rosii Rosiile sunt tratate cu mai mult de 30 de pesticide diferite, care sunt aplicate pe rosiile aflate in procesul de crestere. Coaja groasa a acestor legume nu impiedica infiltrarea chimicalelor in pulpa. Cartofi Cartofii sunt unele dintre cele mai populare legume, consumate la scara larga in lumea intreaga. Sunt insa si unele dintre cele mai contaminate. Culturile de cartofi sunt tratate atat cu pesticide, cat si cu fungicide. Se folosesc peste 39 de tipuri de substante chimice. Spanac Spanacul este contaminat cu cele mai comune pesticide folosite pentru alimente. La culturile de spanac se folosesc in special hormoni de creste, iar procentul de contaminare este de peste 80%. Cafea Majoritatea culturilor de cafea provin din tari unde nu exista o legislatie clara a folosirii pesticidelor in alimente. Astfel, boabele de cafea interactioneaza cu unele dintre cele mai periculoase pesticide din lume. Piersici si nectarine

5

Livezile de piersici si nectarine sunt tratate cu peste 50 de tipuri de pesticide. Coaja acestor fructe nu protejeaza de riscul contaminarii. Struguri Deoarece strugurii sunt fructe delicate, cu coaja subtire, acestia sunt pulverizati in repetate randuri in timpul perioadei de crestere. Astfel, la tratarea vitei de vie sunt folosite peste 35 de pesticide diferite. Ardei Ardeii sunt alte legume care sunt tratati cu pesticide si hormoni de crestere. In total, sunt folosite 39 de tipuri de pesticide. Coaja nu protejeaza, iar de cele mai multe ori, ardeii sunt cerati cu substante daunatoare. Fructele, legumele si cerealele vandute in UE contin nivele record de pesticide, in conformitate cu un raport oficial, care urmeaza a fi publicat mai tarziu, in aceasta luna. Aproximativ jumatate din cantitatea de fructe, legume si cereale sunt acum contaminate cu pesticide-o crestere substantiala a nivelului pesticidelor fiind vazut doar in ultimii 5 ani. Cinci dintre cele mai comune pesticide din domeniul alimentar sunt clasificate ca fiind cancerigene, provocatoare de mutatii sau de unele dereglari ale sistemului hormonal. Descoperirile vin chiar cu cateva zile inainte ca politicienii sa dezbata la Brusselles, noua legislatie UE in ceea ce priveste pesticidele incluzand o propunere de a elimina folosirea celor mai periculoase dintre acestea, din industria alimentara. Dar in ciuda numeroaselor dovezi de larga raspandire a contaminarii alimentelor, eforturile de a reduce expunerea la pesticidele periculoase este puternic contestata de catre industria pesticidelor. Acestea sunt cele mai rele rezultate in ceea ce priveste nivelul pesticidelor,pe care le-am intalnit vreodata, relateaza Elliott Cannell,coordonatorul PAN Europa. O proportie record de fructe si legume este contaminata, in timp ce 23 de tipuri de pesticide au fost detectate la nivele suficient de ridicate pentru a prezenta un risc acut pentru sanatatea publica in conformitate cu calculele de risc propriu efectuate de UE. Necesitatea de a reduce expunerea la pesticidele considerate un pericol este mai urgenta acum ca si niciodata. Politicienii din Bruxelless trebuie sa scoata din alimentatie cele mai daunatoare pesticide si sa fie efectuata inlocuirea acestora cu alternative cat mai sigure. 6

In conformitate cu o copie a unui raport PAN Europa, in ceea ce priveste monitorizarea alimentelor, raport ce va fi publicat curand: *49% din procentul de fructe,legume si cereale contin pesticide. Acesta este cel mai ridicat nivel de contaminare cu pesticide inregistrat in UE si reprezinta o crestere cu 20% in ultimii 5 ani. *In total 4,7% din fructe, legume si cereale contin pesticide in concentratie peste limita maxima admisa de lege, in timp ce peste 10% contin 4 sau mai multe reziduuri diferite de pesticide. *Cinci dintre pesticidele cel mai des intalnite in produsele alimentare vandute in UE, sunt clasificate ca si cancerigene,provocatoare de mutatii,toxice ptr. reproducere sau dereglatoare ale sistemului hormonal. Cancerigen Mutagen Reprotoxin Dereglatorendocrin Frecventa Programul Maneb X Procymidone X Iprodione X Carbendazim Deltamethrin X X Coordonator a UE 8,7% 8.2% 5.1% 3.9% 0.8% in

alimente testata cu

X X X

X

*23 de substante pesticide au fost detectate la nivele destul de ridicate ptr. a prezenta un risc acut ptr.sanatatea publica -potrivit calculelor UE in privinta riscului propriu. *Produsele alimentare vandute in UE contin acuma 354 de pesticide diferite-cel mai ridicat nivel total intalnit vreodata. *Pentru prima data, imidaclopridul -un pesticid controversat, interzis in Franta, are legaturi cu decesul in masa a albinelor -a fost considerat printre cele mai intalnite reziduuri de pesticide in alimente. *Cele mai grav afectate alimente includ strugurii (71%contaminati), bananele (56%contaminate) si ardeii (46%contaminati), in timp ce una in 25 de vinete testate, contine pesticide peste limita maxima admisa de lege.

3. MODUL DE PTRUNDERE A PESTICIDELOR N ORGANISM

7

Patrunderea pesticidelor in organismul omului poate avea loc prin ingerare, in urma contactului cu epiderma (chiar intacta, in cazul substantelor lichide: dinitroortocrezol, sulfura de carbon, pastele mercurice), prin ochi si prin inspirarea vaporilor (sulfura de carbon, arseniatii, arsenitii, bioxid de sulf). Aceste modalitati de patrunderea a substantelor de uz fitosanitar in organismul uman se intalnesc mai ales in situatia insecticidelor organo-fosforice si se produc intoxicatii care se manifesta prin doua feluri de simptome: muscarinice (cauzate de actiunea asupra muschilor netezei si asupra glandelor), care apar primele si nicotinice (ca urmare a actiunii asupra ganglionilor vegetativi si asupra muschilor striati). Simptomele muscarinice, caracterizate prin hiperexcitabilitate si paralizie, nu cedeaza la administrarea de atropina, dar pot fi combatute cu 2- PAM (iodura N- metil- piridin- 2aldoximei ). Simptomele nicotinice se manifesta prin greata, varsaturi, dureri in maini si in picioare, transpiratie, salivare si lacrimare, diareee si urinare fecventa, dispnee, mioza, edem pulmonar. Se observa si o actiune asupra sistemului nervos central, exteriorizata prin crampe clonice, pierderea sensibilitatii la lumina, ataxie, tremuraturi, tulburari ale cunostintei, coma; ca anditot se administreaza atropina. Intoxicatiile acute se desfasoara rapid si daca nu se intervine la timp, acestea pot provoca moartea. In caz de intoxicare se va solicita imediat ajutorul medicului, iar pana atunci persoana intoxicata trebuie ferita de orice efort. Primul ajutor consta in administrarea de strofantina si noradrenalina, respiratie artificiala, spalaturi stomacale (carbunele activ este foarte bun) si in primul rand injectii cu atropina (2 mg/h), mai ales intramuscular si subcutanat. Substantele utilizate ca erbicide sunt de asemenea toxice pentru om, aceasta toxicitate fiind in relatie directa cu doza letala DL 50. Erbicidele care traverseaza pielea (cazul fenolilor substituiti) sau se absorb prin inhalare, provoaca manisfestari patologice la nivelul sistemului respirator (cazul paraquatului, substanta activa a erbicidului Gramoxone), si sunt printre cele mai periculoase. In cazul substantelor citate, situatia este cu atat mai grava, cu cat este vorba de substante foarte toxice (DL< 50mg/Kg). Trebuie subliniat faptul ca aceasta doza letalaDL 50 reflecta numai pericolul de intoxicatie acuta al unei substante. Pericolul intoxicarii cronice poate fi apreciat numai daca se cunoaste si remanenta produsului dat, in animale, plante si sol. Protectia omului fata de erbicide prezinta doua aspecte :

8

- protectia consumatorilor fata de reziduurile de erbicide din alimente (aspectul principal, deoarece priveste intreaga masa a populatiei si este mai greu controlabila); - protectia angajatilor care efectueaza aceste tratamente; Intoxicatiile cu bipiridii (Gramoxone, Reglone erbicide) sunt foarte periculoase, datorita toxicitatii lor, foarte ridicate (mai ales Gramoxone). Pericolul cel mai grav il prezinta inhalarea, in care caz se produc edeme pulmonare, al caror sfarsit a fost intotdeauna fatal pana in prezent. Pentru evitarea inhalarii, se impun cateva masuri: evitarea stropirii cu picaturi fine (sub 5 ); evitarea stropirii pe vreme cu vant, folosirea mastilor de tifon. Toxicitatea dermica in cazul acestui erbicid, este mult mai redusa (produsul nu traverseaza, de obicei pielea). Contactul cu produsele concentrate provoaca pe piele sau pe ochi o durere suparatoare, care se vindeca relativ repede. Pentru evitarea lor se recomanda manevrarea produsului concentrat numai cu ochelari si manusi de protectie. Pielea ce vine in contact cu jetul de erbicid se va spala insistent cu apa si sapun. Ingestia erbicidelor bipiridilice este periculoasa, desi resorbtia intestinala este slaba. Daca survine totusi o ingerarare accidentala, masurile cele mai sigure sunt: administrarea de carbune activ sau bentonita, care fixeaza erbicidul, nepermitand trecerea lui in sange, accidentatul fiind supus unui tratament medical de urgenta, constand in spalaturi gastrice, administrarea de arginina, odihna. Se va efectua periodic (5-10 zile) radioscopie pulmonara si la primele semne de edem se va administra medicamentatia necesara. Intoxicatiile cu fenolii substituiti (substante utilizate ca erbicide) sunt foarte periculoase din punct de vedere al toxicitatiii acute si cronice, al ingestiei si al inhalarii. Deosebit de periculoasa este capacitatea lor de a patrunde prin piele. Produsul se descompune foarte greu in organismul omului, de unde pericolul intoxicarii cumulative (dispare din sangele omului intoxicat abia dupa 38 zile). Temperatura omului intoxicat creste pana la 40C, de aceea temperatura ridicata a mediului ambiant face ca intoxicatia sa evolueze foarte nefavorabil. Simptomele intoxicatiei sunt: oboseala, sete puternica, transpiratie, innrosirea fetei, tahicardie, dispnee, stare de neliniste, cresterea temperaturii corpului, greata, vomismente, colici intestinali, diaree, colaps, edem, lividitate, cianoza, oligurie, hematurie. Starea de neliniste se transforma in spasme, apoi in delir. Survine coma, apoi moartea. In cazurile clasice, pielea, conjuctivitele si parul se pot colora in galben.

4.INFLUEN A PESTICIDELOR ASUPRA ORGANISMULUI UMAN

9

Utilizarea pe scar larg a pesticidelor, urmat de ptrunderea lor n circuitul biogeochimic al ecosistemelor, afecteaz organismul uman. Expunerea corpului uman la pesticide poate fi acut sau cronic, profesional sau ntmpltoare, deliberat sau involuntar, ca urmare a unui accident. Ptrunderea pesticidelor n organism are loc pe cale oral (alimentar), respiratorie sau cutanat. O cauz frecvent de intoxicaie cu pesticide este neglijena: contactul direct cu pesticidele al muncitorilor la prepararea i mprtierea pe cmp a acestora, lucru fr echipamente de protecie, alimentaia fr respectarea condiiilor igienice elementare n cazul copiilor care se joac n apropierea zonelor de depozitare, consumarea hranei din vase n care s-au transportat pesticide, consumul fructelor i legumelor nesplate, imediat dup pulverizare i uneori consumarea accidental a pesticidelor pstrate n vase obinuite. Un risc crescut al intoxicaiilor cu pesticide se ntlnete la copii sub 10 ani, la lucrtorii agricoli care manipuleaz pesticidele i la culegtorii de recolte tratate cu pesticide. Odat ptrunse n organism, pesticidele acioneaz difereniat n funcie de metabolismul, excreia i toxicitatea lor, simptomele unei intoxicaii acute fiind durerile de cap, strile de oboseal, surmenajul i ameeli. Dac expunerea acut s-a fcut la insecticidele organofosfate, simptomele caracteristice sunt durerile de stomac, voma i diareea. Dac expunerea acut este de lung durat se resimt dificulti de respiraie, transpiraie excesiv, convulsii i com. Adeseori, ca urmare a intoxicrii masive cu pesticide survine moartea. Otrvirea cronic presupune expunerea la un nivel redus de pesticide, dar pe o perioad ndelungat i se caracterizeaz printr-o simptomatologie vag, greu de identificat. Toxicitatea asupra omului este direct legat de structura chimic a produsului, lucru reliefat de urmtoarele aspecte:

majoritatea pesticidelor ptrunse prin ingestie cauzeaz colici, greuri, vom i diaree; acioneaz asupra sistemului nervos producnd tulburri senzoriale i de sensibilitate, nevrite, convulsii, paralizii i tulburri psihice; n cazul anumitor clase de pesticide apar manifestri hepato - renale, tulburri de ritm cardiac i respiratorii, modificri cutanate i modificri sanguine; un aspect particular l constituie tulburrile biochimice enzimatice i de metabolism ntlnite n intoxicaiile cu pesticide.

10

Folosirea DDT-ului, aldrinului i heptaclorului, poate genera la oameni efecte teratogene, mutagene i, nu n ultimul rnd, cancerigene. Unele pesticide (precum nematocidul DBCP) i unele erbicide pot induce sterilitatea la brbat sau avortul spontan n cazul femeilor. Foarte frecvent pesticidele produc efecte cutanate i neurologice, precum dermatitele de contact, sensibilitate cutanat, reacii alergice, cloracnee i nevrite periferice. Efectele toxice ale pesticidelor depind de sntatea persoanei expuse, iar malnutriia i deshidratarea sunt factori stimulatori ai sensibilitii la acestea. Pesticidele organoclorurate acioneaz asupra sistemului nervos i a metabolismului hormonilor sexuali, blocheaz transportul ionilor de calciu prin membrane, putnd avea efecte mutagene i cancerigene. Cercetrile efectuate pe obolani indic faptul c pesticidele organoclorurate (DDT, lindan, heptaclor, aldrin, dieldrin, endrin, clordan, etc.) afecteaz (n funcie de doza administrat i vrst) funciile gonadelor i fertilitatea, reduc numrul puilor nscui, provoac malformaii la embrioni, tumori, mutaii n celulele germinale i la cele somatice i trec n laptele matern i, de aici, la puii care sunt alptai. Compuii orrganofosforici sunt extrem de toxici, inhib enzimele, i afecteaz sistemul nervos prin inhibiia colinesterazei care descompune acetilcolina (mediator al influxului nervos). Influxul nervos nu se mai ntrerupe, ceea ce duce la dezorganizarea micrilor, spasme, convulsii i moarte. In studii asupra celulelor placentare crescute in cultura, cercetatorii americani au descoperit ca atrazina creste activitatea genei asociata cu greutatea anormala a bebelusilor la nastere. O a doua gena cu activitate sporita de atrazina a fost semnalata in cazul femeilor care sufera de o inexplicabila infertilitate. In cursul analizelor genetice, oamenii de stiinta au observat ca atrazina activeaza preferential o clasa de receptori din nucleul celulelor. Primul receptor, SF-1, regleaza productia de enzime implicate in sintetizarea steroizilor din corp si in dezvoltarea multor tesuturi endocrine. Una dintre aceste enzime, cunoscuta sub denumirea de Aromataza, joaca un rol in determinarea sexului. Activitatea sa sporita inclina balanta catre formarea unui foetus de sex feminin. Pesticidele - sunt substante care au rolul de a proteja planata de daunatori (insecte, bacterii etc), insa in esenta ele sunt niste otravuri. Pe de-o parte omoara gandacii si insectele, pe de alta parte strica echilibrul enzimatic al plantei repective. Si mai mult decat atat, pesticidele sunt otravuri si pentru organismul uman.

11

Daca de alimentele iradiate este greu sa te feresti, de cele cu pesticide este si mai greu, deoarece se gasesc atat la plante cat si animale. Noi mancam vegetalele stropite cu tot felul de pesticide, dar cu aceleasi plante hranim si animalele. Astfel avem si carnea animalelor intoxicata cu pesticide, nu doar plantele. Rezultatele unor studii pe pesticide ne spun asa: majoritatea pesticidelor provoaca cancer ; Atrazina (o pesticida folosita in culturile de porumb) - s-a demonstrat ca daca este consumata de femeile insarcinate, modifica gena responsabila pentru greutatea fetului, astfel incat copilul va fi predispus la obezitate inca dinainte sa se nasca. Mai mult decat atat, un alt studiu a demonstrat ca, din cauza alimentelor pline de pesticide pe care noi le consumam, laptele mamar este de 4-5 ori mai infestat cu pesticide decat laptele de vaca; pesticidele au efect cumulativ; n lume sunt puse pe seama folosirii n agricultur a pesticidelor 20.000 decese i 3 milioane de probleme cronice de sntate, afirm Organizaia Mondial a Comerului. Copiii i femeile nsrcinate sunt categoriile cele mai afectate de expunerea la pesticide. La copiii cu vrste pn n 7 ani, rata de asimilare a substanelor nocive n organism este mult mai crescut, deoarece corpul lor nu secret cantitile necesare de enzime de detoxifiere, cu rol important n eliminarea chimicalelor, cum se ntmpl la aduli. n urma expunerii la reziduurile toxice, pot aprea alergiile i astmul. Un copil din opt cu vrst colar are astm, iar incidena este n cretere la precolari. Tot din cauza pesticidelor, poate fi afectat dezvoltarea creierului i sistemului nervos. n plus, aceste substane se acumuleaz n depozitele de grsime ale organismului i n timp devin toxice pentru ficat i pentru sistemul nervos, putnd produce i diverse forme de cancer.

BIBLIOGRAFIE

12

http://sanatate.acasa.ro; http://www.ecomagazin.ro; http://www.salondeea.ro; http://irismargot.com.

13