PERSONALITATE ȘI VALORI ALE MUNCII LA ELEVII DE LICEU ȘI LA STUDENȚI

Coordonator tiin ific: Conf. Univ. Dr. Irina Anca TĂNĂSESCUș ț

Absolvent: Anca PETRESCU

2015

1

Universitatea Ecologică din Bucure tiș

Facultatea de Psihologie

BIROURILE GOOGLE

2

PERSONALITATEA – DEFINIȚII Allport (1931) – peste 50 de defini iiț

”... suma totală a efectului produs de un individ asupra societă ii”ț

”... se referă la deprinderi sau ac iuni care influen ează cu ț țsucces al i oameni”ț

”... este ce cred al ii despre tine”ț ”... organizarea dinamică în cadrul individului a acelor

sisteme psihofizice care determină gândirea i școmportamentul său caracteristic”

”... conceptualizarea cea mai adecvată a comportamentului unei persoane în toate detaliile sale, pe care omul de tiin ă ș țo poate da la un moment dat”

Eysenck (1953): ”...organizarea mai mult sau mai pu in durabilă a ț

caracterului, temperamentului, inteligen ei i fizicului unei ț șpersoane, această organizare determină adaptarea sa unică la mediu”

3

MUNCA ȘI VALORILE MUNCII

Motiva ia pentru muncăț Din perspectiva psihologiei muncii, motiva ia este definită ț

ca sumă a energiilor interne i externe ce ini iază, ș țdirijează i sus in un efort orientat spre un obiectiv al ș țorganiza iei, care va satisface simultan i trebuin ele ț ș țindividuale (Robbins, 1998).

4

ETAPELE DE DEZVOLTARE ÎN VIAȚĂ ȘI CARIERĂ (DONALD EDWIN SUPER)

5

VALORILE – DEFINIȚII „valorile, interesele şi atitudinile sunt dimensiuni importante ale

personalităţii, organic intercorelate” (Chelcea, 1994); „ca preferinţe individuale socializate, valorile includ elemente

afective, cognitive şi conative, relevând potenţialul acţional al indivizilor, grupurilor şi comunităţilor umane” (McLauglin, 1965);

sistemul de valori al unui individ este „o spirală multifactor sau influenţă comportamentală, care modelează şi domină capacitatea de a lua decizii” (Smith, apud Gibson, Mitchell, 1981);

„valorile nu există în mod izolat, ci se structurează în sisteme ierarhizate, complexe şi contradictorii, dinamice, reflectând condiţiile sociale” (Chelcea, 1994);

valorile sunt „stări sau moduri de acţiune, considerate a fi dezirabile şi care au un rol esenţial în orientarea acţiunilor umane, în stabilirea obiectivelor şi scopurilor de atins, a strategiilor, metodelor şi căilor de acţiune” (Zamfir, 1998).

6

VALORILE CA NIVEL NEUROLOGIC

7Nivelurile neurologice din Programarea Neuro-Lingvistică (după Dilts, 2007)

VALORILE MUNCII

Super le-a definit ca ca „un subsistem în cadrul sistemului axiologic, care se referă la aspecte particulare ale activităţii profesionale, care sunt mai mult sau mai puţin dorite”

8

IPOTEZELE CERCETĂRII

1. Există o corela ie între structura de personalitate i ț șvalorile muncii.

2. Se presupune că datorită experien ei diferite de țvia ă între tinerii care se pregătesc pentru intrarea țîn profesie i elevii de liceu vor fi diferen e în ș țraportarea la valorile muncii.

3. Tinerii adolescen i i studen i sunt orienta i mai ț ș ț țdegrabă spre rela ii sociale i interactivitate decât ț șspre a atinge nivele ridicate de performan ă. ț

9

CHESTIONARELE UTILIZATE ÎN CERCETARE Testul SID (Stabilitate, Integrare, Dinamism)

90 de itemi grupa i pe cei trei factori, timp de aplicare de 20 de minuteț Factorul S — Stabilitate: Stabilitate comportamentală (autocontrolul în situaţii

critice, caracterul echilibrat al acţiunilor şi deciziilor, gradul de adecvare comportamentală la situaţii) i ș stabilitatea emo ionalăț (tonusul afectiv general, conţinutul unor stări emoţionale trăite în general şi în contextul unor situaţii frustrante/ stresante, dinamica manifestărilor emoţionale în timp).

Factorul I — Integrare: Sociabilitate (capacitatea de a iniţia şi menţine relaţii interpersonale, nevoia şi plăcerea de a comunica, interesul şi dorinţa de implicare în viaţa grupului), Cooperare (posibilităţile de a lucra bine împreună cu ceilalţi, de a participa eficient la rezolvarea problemelor şi la atingerea obiectivelor echipei/ organizaţiei, abilitatea de a nu genera situaţii conflictuale sau de a le aplana când se ivesc, toleranţă, adaptare) i ș Prietenie (exprimă acceptarea semenilor şi manifestarea unei atitudini pozitive în relaţie cu ei, răbdare şi tact faţă de cei din jur, capacitate de înţelegere a problemelor şi dificultăţilor cu care se confruntă, dorinţă de a-i ajuta pe ceilalţi)

Factorul D — Dinamism: Activism (exprimă dinamismul, energia, rapiditatea activităţii, entuziasmul şi plăcerea de a acţiona), Ascendenţă (exprimă forţa personalităţii, capacitatea individului de a se evidenţia, de a se pune în valoare, de a avea iniţiativă şi de a-şi susţine punctul de vedere sau ideile proprii) i ș Obiectivitate (exprimă capacitatea de a evalua corect, cu seriozitate problemele de viaţă i șactivitate şi de a formula soluţii realiste pentru rezolvarea lor).

10

CHESTIONARELE UTILIZATE ÎN CERCETARE Testul Work Values Inventory – Inventarul de valori ale muncii sau

Testul SUPER 45 de itemi grupa i 15 factori valori ale muncii, creat de Donald Edwin ț

Super Altruism - aspect care priveşte lucrul cu oamenii şi contribuie la

ameliorarea vieţii acestora; Simţ estetic - permite realizarea unor obiecte estetice; Creativitate – implicată în crearea de noi produse, aplicarea de idei noi,

invenţii şi inovaţii Stimulare intelectuală – desfăşurarea unei activităţi ce oferă posibili tatea

de a învăţa / experimenta permanent ceva nou şi care solicită o gândire independentă (analitică si abstractă).

Reuşită obiectivată – aspect legat de o finalitate palpabilă, concretă a muncii, de rezultate practice care dau sentimentul de satisfacţie prin buna executare a sarcinilor profesionale;

Independenţă – se referă la libertatea individului de a lucra după propriul ritm şi de a-şi aplica propriile idei şi concepţii;

Prestigiu – este asociat unor ocupaţii / profesii cu un statut social ridicat, care conferă importanţă şi impun respect;

11

CHESTIONARELE UTILIZATE ÎN CERCETARE Testul Work Values Inventory – Inventarul de valori ale muncii sau Testul

SUPER (cont) Conducerea altora – este caracteristică poziţiilor de şef / lider, care dau

posibilitatea de a planifica şi organiza munca altora; Avantaje materiale – se referă la salarizarea mare, la orientarea persoanei

după câştiguri materiale; Siguranţă - valoare asociată unor profesii care prezintă certitudinea

menţinerii lor, asigurarea aceluiaşi tip de muncă şi garantarea veniturilor materiale;

Ambianţa muncii –se referă la condiţii bune de muncă (spaţii personale, linişte, căldură, curăţenie);

Relaţii cu superiorii –se referă la alegerea locului de muncă şi dorinţa de a-l păstra, în funcţie de cadrele de conducere din domeniul respectiv.

Relaţii cu colegii de muncă – alegerea locului de muncă dorinţa de a-l păstra, pe criteriul unor relaţii bune în colectivul de muncă;

Stil de viaţă pe care îl implică profesia – valoare asociată unui tip de muncă / profesie care să permită desfăşurarea unei vieţi corespunzătoare imaginii pe care şi-a construit-o prsoana respectivă (ex., program fix – program flexibil; program care implică deplasări, călătorii în străinătate etc.).

Varietate – implică activităţi diverse, nerepetitive;

12

LOTUL CERCETĂRII Studiul a fost realizat pe număr total de 80 de

subiec i, împăr i i în două loturi independente, în ț ț țfunc ie de nivelul de educa ie la care se află. ț ț

Un lot de 40 de elevi de clasa a X-a de la Colegiul economic ”Viilor” din Bucure ti, i un lot de 40 de ș șstuden i de la diverse facultă i din Bucure ti, ț ț șimplica i în activită i de voluntariat. ț ț

13

ANALIZA DESCRIPTIVĂ LA CHESTIONARUL SID

14

Descriptive Statistics

N Minimum Maximum Mean Std. Deviation

Stabilitate 80 5 26 17,45 4,881

Integrare 80 7 26 19,30 3,846

Dinamism 80 8 26 18,10 3,488

Valid N (listwise) 80

Lotul analizat se caracterizează printr-un nivel crescut al Integrării, urmat de Dinamism și de Stabilitate. Aceasta înseamnă că subiecții au în primul rând un nivel ridicat de a iniția și menține relații interpersonale, au nevoia și plăcerea de a comunica, au plăcerea de a coopera și de a stabili prietenii.

ANALIZA SEMNIFICAȚIILOR MEDIILOR CU TESTUL T PENTRU CHESTIONARUL SID

15

diferen ă puternic semnificativă la factorul ț Integrare (0,000). Acest lucru arată un nivel de Integrare mult mai ridicat în cazul studen ilor ceea ce țînseamnă că ace tia sunt mai sociabili, deschi i spre cooperare i ș ș șprietenie.

diferen ă relativ semnificativă de (0,009) la factorul ț Stabilitate. Concluzia este că studen ii manifestă mai multă stabilitate comportamentală i ț șemo ională decât elevii. ț

16

ANALIZA DESCRIPTIVĂ LA CHESTIONARUL SUPER

17

Descriptive Statistics

N Minim

um

Maxim

um

Mean Std.

Deviation

Altruism 80 4 15 12,52 2,344

Simt estetic 80 4 15 11,39 2,330

Creativitate 80 6 15 12,83 1,967

Stimulare intelectuala 80 6 15 12,04 1,984

Reusita obiectivata 80 5 15 12,34 2,128

Independenta 80 8 15 12,45 1,820

Prestigiu 80 6 15 12,16 1,977

Conducerea altora 80 3 15 10,19 2,516

Avantaje materiale 80 9 15 13,05 1,742

Siguranta 80 3 15 11,68 2,827

Ambianta muncii 80 8 15 13,54 1,567

Relatii cu superiorii 80 7 15 13,33 1,784

Relatii cu colegii 80 7 15 12,23 1,994

Stil de viata 80 8 15 14,11 1,359

Varietate 80 4 15 10,35 1,836

Valid N (listwise) 80

18

ANALIZA SEMNIFICAȚIILOR MEDIILOR CU TESTUL T PENTRU CHESTIONARUL SUPER

19

ANALIZA SEMNIFICAȚIILOR MEDIILOR CU TESTUL T PENTRU CHESTIONARUL SUPER

20

ANALIZA SEMNIFICAȚIILOR MEDIILOR CU TESTUL T PENTRU CHESTIONARUL SUPER

21

22

CORELAȚII BIRECȚIONALE PIERSON

Corela ii inter-teste:ț Ambian a muncii corelează direct semnificativ cu ț

Dinamismul ( =0,307**). Acest aspect înseamnă că ρmediul de lucru plăcut i prietenos influen ează cu ș țcapacitatea i disponibilitatea subiec ilor de a se ș țentuziasma, de a se pune în valoare i de a avea ini iativă. ș ț

23

CONCLUZII FINALE - 11. Există un nivel de Integrare mult

mai ridicat în cazul studen ilor țfa ă de elevii de liceu, ceea ce țînseamnă că primii sunt mai sociabili, deschi i spre cooperare ș

i prietenie. ș

2. Studen ii manifestă mai multă țstabilitate comportamentală i șemo ională decât elevii de liceu. ț

3. Studen ii, datorită nivelului țcrescut de educa ie, al înaintării țîn vârstă i expunerii la șexperien e de via ă dovedesc o ț țmaturitate crescută.

4. La nivelul întregului grup se poate stabili următoarea ierarhizare a valorilor personale ale muncii prezentate descrescător:

a) Stilul de via ă țb) Ambian a muncii țc) Rela ia cu superiorii țd) Avantajele materiale e) Creativitate f) Altruism g) Independen a țh) Rela ii cu colegii ți) Prestigiuj) Stimulare intelectuală k) Siguran a țl) Sim estetic țm) Reu ita obiectivată șn) Varietate o) Conducerea altora 24

CONCLUZII FINALE - 2 Lotul testat manifestă mai degrabă o orientare spre zona socială i ș

rela ională a profesiilor (stilul de via ă, ambian a de muncă i rela ia cu ț ț ț ș țsuperiorii), decât o orientare spre zona de performan ă (reu ita obiectivată ț șsau conducerea altora).

Diferen a semnificativă în cazul factorului ț Siguran ăț între cele două loturi indică faptul că elevii de liceu pun mai mult accent pe siguran a locului de țmuncă pe care ar putea să îl aibă în viitor decât studen ii. Acest lucru se țpoate datora expunerii mai mari a studen ilor la activită i sociale de tip ț țvoluntariat.

Pentru celelalte valori ale muncii în afară de factorul Siguran ăț nu sunt diferen e semnificative, ceea ce ar putea fi cauzat de lipsa experien ei ț țprofesionale a subiec ilor testa i.ț ț

Ambian a muncii ț corelează direct semnificativ cu Dinamismul ( =0,307**). ρAcest aspect înseamnă că mediul de lucru plăcut i prietenos influen ează cu ș țcapacitatea i disponibilitatea subiec ilor de a se entuziasma, de a se pune în ș țvaloare i de a avea ini iativă. ș ț

Mediul de lucru prietenos i plăcut are legătură cu orientarea spre statut șsocial i profesional ridicat, cu creerea propriului ritm, experimentarea i ș șînvă area de lucruri noi, crearea de lucruri i idei noi i frumoase, a teptările ț ș ș șmateriale i siguran a locului de muncă. ș ț

25

CONCLUZII FINALE - 3 Modul în care subiec ii î i construiesc imaginea propriei vie i are ț ș ț

legătură cu mediul de lucru prietenos, succesul venit din rezultatele muncii, statutul social i profesional ridicat, rela iile cu colegii de lucru ș ț

i posibilitatea de a- i crea propriul ritm i a aplica propriile idei. ș ș ș Bunele rela ii profesionale sunt legate de statutul social i profesional, ț ș

capacitatea de a genera lucruri i idei noi i frumoase. ș ș Corela iile privind factorul ț Varietate indică faptul că activită ile diverse ț

i nerepetitive au legătură cu experimentarea i învă area de lucruri ș ș țnoi, crearea i generarea de idei i lucruri noi i frumoase i mediul ș ș ș șplăcut de lucru.

Rela iile armonioase cu efii au legătură cu siguran a locului de muncă, ț ș țcu mediul de lucru plăcut i prietenos, cu satisfac ia din rezultatele ș țmuncii performante i cu statutul social i profesional. ș ș

Libertatea de a lucra după propriul ritm are legătură cu desfă urarea șunor activită i care oferă posibilitatea de a învă a i experimenta ț ț șlucruri noi, cu generarea de lucruri i idei noi, cu succesul din șrezultatele performan ei i cu nevoia de a lucra cu obiecte estetice. ț ș

26

CONCLUZII FINALE - 4 Desfă urarea unor activită i care oferă posibilitatea de învă a i experimenta ș ț ț ș

are legătură cu crearea de lucruri i generarea de idei noi, cu lucrul cu șoamenii pentru ameliorarea vie ii acestora, i cu lucrul cu obiecte estetice. ț ș

Valoarea Creativitate este în legătură directă cu aspectele care privesc lucrul cu oamenii i ameliorarea vie ii lor i cu realizarea obiectelor estetice. ș ț ș

Finalitatea palpabilă i concretă a muncii corelează cu desfă urarea unor ș șactivită i care să stimuleze învă area i gândirea independentă. ț ț ș

Prestigiul (activită ile ce conferă statut social ridicat, importan ă i respect) ț ț școrelează cu Creativitatea i rezultatele directe ale muncii. ș

Activită ile care prespun conducerea altor oameni corelează cu prestigiul i ț șindependen a.ț

Nivelul ridicat de energie corelează cu stabilitatea comportamentală i șemo ională i cu orientarea spre rela ii sociale. ț ș ț

Certitudinea men inerii unei profesii corelează cu prestigiul care poate veni țprin cre terea competen ei profesionale.ș ț

Înclinarea spre a face obiecte estetice corelează cu activită ile orientate spre țlucrul cu oamnii i care să contribuie la ameliorarea vie ii. ș ț

Orientarea spre rela ii sociale corelează cu stabilitatea emo ională i ț ț școmportamentală.

27

CONCLUZIILE PRIVIND IPOTEZELE FORMULATEIpoteza 1: Există o corela ie între structura de țpersonalitate i valorile muncii.ș

Cercetarea arată că există o singură corela ie: Ambian a ț țmuncii corelează direct semnificativ cu Dinamismul

Ipoteza 2: Se presupune că datorită experien ei diferite țde via ă între tinerii care se pregătesc pentru intrarea țîn profesie i elevii de liceu vor fi diferen e în ș țraportarea la valorile muncii.

Diferen a semnificativă în cazul factorului Siguran ă între ț țcele două loturi indică faptul că că elevii de liceu pun mai mult accent pe siguran a locului de muncă. ț

28

CONCLUZIILE PRIVIND IPOTEZELE FORMULATEIpoteza 3: Tinerii adolescen i i studen i sunt orienta i ț ș ț țmai degrabă spre rela ii sociale i interactivitate decât ț șspre a atinge nivele ridicate de performan ă. ț

Ipoteza se confirmă, profilul care a reie it pentru întregul șlot din perspectiva valorilor muncii pune pe primele locuri: Stilul de via ă, Ambian a muncii i rela ia cu superiorii, i ț ț ș ț șpe ultimele locuri Reu ita obiectivată sau Varietatea. ș

29

MULȚUMESC!

30