ABDOMENUL

Peretele abdominal

O poveste cu multe, multestraturi:

1. Pielea

2. Fascia superficială

3. Mușchii și fasciile lor

4. Fascia extraperitoneală

5. Peritoneul parietal

Fascia superficială (țesut subcutanat –pentru că, ghici ce, e fix sub piele)

Până la ombilic este un strat unic. De la ombilic în jos vorbim de 2 straturi ale fasciei:

1. Stratul superficial al fasciei superficiale (Fascia Camper): Țesut adipos

- Se continuă cu echivalentul ei de la nivelul coapsei și de la nivelul perineului

- La bărbați ajunge la nivelul penisului și apoi la nivelul scrotului – pierde grăsime, dar câștigă

mușchi neted (fascia Dartos)

- La femei se continuă în labiile mari

2. Stratul profund al fasciei superficiale (Fascia Scarpa): Fascie membranoasă

- Sub ligamentul inghinal fuzionează cu fascia lata

- Este atașat de linia albă, deci și de simfiza pubiană

- Se continuă și în perineu, atașat de ramura ischio-pubică, dar și de marginea posterioară a

membranei peritoneale: fascia superficială perineală a lui Colles

- La bărbați se lipește de celălalt strat; în plus, trimite inferior, de la simfiză ligamentul

fundiform al penisului, suspensor al penisului

- La femei ajunge în labiile mari și în peretele anterior al perineului și contribuie la ligamentul

suspensor al clitorisului

Mușchii peretelui abdominal

- Sunt 2 categorii:

o Postero-laterali: se termină cu o aponevroză mare

o Verticali: închiși în aponevroza celorlalți mușchi

- Funcția lor principală este evidentă: menținerea viscerelor abdominale la locul lor. De

asemenea, luptă cu gravitația, au rol atât în inspirație, cât și în expirație și se implică mult în

crearea presiunii intraabdominale: micțiune, defecație, parturiție + tuse, vomă.

1. Oblicul extern

- Fibrele au direcție infero-medială

- Este cel mai superficial, cel mai întins

- Origine: coastele 5-12 (fețele externe și marginile inferioare), întrepătrunse cu latissimus

dorsi și cu dințatul anterior

- Inserție:

o Fibrele posterioare: creasta iliacă (2/3 anterioare ale buzei externe)

o Fibrele anterioare: se continuă cu aponevroza care se prinde în linia albă, dar și pe

simfiza pubiană (superior și anterior), creasta pubiană și tuberculul pubic. Această

inserție infero-medială se face prin cei 3 stâlpi:

Medial (intern): pe simfiză și pe pubisul contralateral

Lateral (extern): pe tuberculul pubic

Posterior (ligamentul reflectat Colles)

- Acțiune:

o Flectarea trunchiului de aceeași parte

o Rotarea trunchiului de partea opusă

o Flectează bazinul pe torace

o Expirator auxiliar

o Presa abdominală

Tot aici merită menționate fibrele intercrurale, perpendiculare ca direcție pe stâlpi.

În plus, stâlpii medial și lateral delimitează orificiul inghinal superficial. Stâlpul posterior

este.... posterior de orificiul superficial.

- Marginea inferioară a aponevrozei formează:

o Ligamentul inghinal Poupart (Arcada crurală, femurală, Fallopio) : de la marginea

anterioară a crestei iliace la tuberculul pubic

o Ligamentul lacunar Gimbernat: se inseră pe pecten pubis/creasta pectinee, plecând

din extremitatea medială a ligamentului inghinal și mergând ușor înapoi

o Ligamentul pectinat Cooper: se extinde din ligamentul lacunar și merge tot pe

pecten pubis

o Partea reflectată a ligamentului inghinal: supero-medial, chiar dincolo de linia albă

2. Oblicul intern

- Fibrele au direcție supero-medială

- E mai mic decât fratele extern

- Origine:

o 2/3 laterale ale ligamentului inghinal

o Creasta iliacă-2/3 ale liniei intermediare

o Fascia toraco-lombară (între creasta iliacă și procesul spinos L4)

- Inserție:

o Fibrele posterioare: ultimele 3-4 coaste

o Fibrele anterioare: încrucuișează posterior funiculul spermatic/ligamentul rotund al

uterului și se lipește de porțiunea omoloagă din transvers pentru a forma tendonul

conjunct ( o parte coboară spre testicul și formează mușchiul cremaster); inserția se

va face pe tuberculul pubic și pe creasta pubiană

o Fibrele mijlocii: linia albă

- Acțiune:

o Flectează toracele de aceeași parte

o Rotește de aceeași parte

o Expirator

o Flectează toracele pe bazin

o Flectează bazinul pe torace

3. Transversul abdominal

- Este cel mai profund

- Fibrele au direcție transversală

- Origine:

o Ultimele 6 coaste (fața internă!!, în alternanță cu diafragma, eventual continuitate

cu transversul toracic)

o Lama profundă a fasciei toracolombare

o 2/3 anterioare ale buzei interne

o 1/3 laterală a ligamentului inghinal

- Inserția:

o Linia albă

o Tuberculul pubic (tendonul conjunct=falx inguinalis)

o Ligamentul interfoveolar

o Ligamentul lui Henle

- Acțiune:

o Presa abdominală

o Expirator auxiliar

4. Dreptul abdominal

- Este un mușchi lung și plat, situat în regiunea antero-medială a abdomenului

- Este separat de perechea sa prin linia albă

- Este segmentat de inserțiile tendinoase (”pătrățele”)

- Inserția superioară: cartilajele 5-6-7 (eventual și procesul xifoid)

- Inserția inferioară:creasta pubiană, tuberculul pubic, unghiul pubian și simfiza pubiană

(anterior). Tendonul de inserție este împărțit în 2 fascicule: extern și intern. Din cel extern se

desprinde ligamentul Henle (este întărit de fibre din tendonul conjunct) care are o margine

laterală liberă, una medială înspre mușchi și una inferioară înspre creastă și tubercul

- Acțiune:

o Expirator auxiliar

o Flectează bazinul pe torace

o Presa abdominală

5. Piramidalul

- Mic, triunghiular, anterior de dreptul abdominal

- Baza pe simfiza pubiană și vârful în linia albă

- Origine: fața anterioară a unghiului pubic și simfiza

- Inserție: linia albă-1/2 între ombilic și simfiză

- Acțiune: tensor al liniei albe

Fiecare mușchi are fascia lui de investiție cu cele 2 lame, anterioară și posterioară. Majoritatea nu se pot

distinge între ele; singura mai răsărită este FASCIA TRANSVERSALĂ: este situată profund de transvers și

se continuă cu fascia mușchilor posteriori ai abdomenului, cu fascia mușchilor din cavitatea pelvină, cu

fascia de pe fața inferioară a diafragmei.

Teaca abdominalului se compune din:

În ¾ superioare:

o Anterior: aponevroza oblicului extern + ½ din aponevroza oblicului intern

o Posterior: ½ din aponevroza oblicului intern + aponevroza transversului

În ¼ inferioară:

o Anterior: TOATE aponevrozele

o Posterior: Fascia transversală

Punctul de tranziție este marcat de LINIA ARCUATĂ a aponevrozei, pe fața posterioară a dreptului

abdominal.

Fascia extraperitoneală

- O găsim imediat sub fascia transversală, pe care o desparte de peritoneu

- Tapetează complet cavitatea abdominală și se continuă cu ceva omolog în cavitatea pelvină

- În clinică, se folosesc denumirile de preperitoneal și retroperitoneal

Peritoneu

- Este o membrană seroasă care tapetează pereții abdominali și care acoperă parțial/total

viscerele abdominale

- Are 2 foițe: parietală și viscerală

- Formează un sac închis la bărbați și un sac cu 2 deschideri la femei (din cauza tubelor

uterine)

Zone slabeînperetele abdominal

A. La limitadintreperetele abdominal anterior șicel posterior

1. Trigonullombar Jean-Louis Petit: anterior-margineaposterioarăaoblicului extern, posterior-

marginealaterală a latissimusdorsi, inferior-creastailiacă. Conține m. oblic intern, n

ilioinghinal, ramurafesieră din arteralombară 4, venesuperficiale.

2. PatrulaterulluiGrymfelt- dințatpostero-superior-coasta XII-oblic intern-erectorispinali

B. La limitadintreperetele abdominal șiregiuneaanterioară a coapsei

3. Canalulinghinal

4. Canalulfemural

C. La nivelulperetelui superior (îndiafragm)

5. Fanta luiLarrey

6. SpațiulBochdalek

7. Hiatusulesofagian

D. La nivelulpereteluiantero-lateral

8. Liniaalbă

9. Liniasemilunară Spiegel

Regiuneainghinală

Este o regiune de trecereîntreceaabdominalășicoapsă.

III.33 CANALUL INGHINAL, delimitare, pereți

Delimitare

Canalul inghinal este un interstițiu fără pereți proprii, important prin conținut (funicul

spermatic/ligamentul rotund al uterului) și prin implicațiile clinice care țin de slăbicunea peretelui

inferior sau de lipsa obliterării canalului. Are 4 cm și este situat deasupra ligamentului inghinal.

Pereți

1. Peretele anterior = aponevroza oblicului extern + fascia superficială

Elemente:

- Lama superficială a fasciei superficiale Camper

- Lama profundă a fasciei superficiale Scarpa

- Arterele și venele superficiale (din iliacă, din epigastrică)

2. Peretele posterior = fascia transversalis

Elemente:

- Ligamentul interfoveolar Hesselbach: se desprinde din lateralul arcadei Douglas (provin din

transversul opus)

- Ligamentul Henle (falx inghinalis aponevrotica profunda) – este posterior de tendonul

conjunct (tendonul dreptului abdominal și transversului abdominal)

- Tendonul conjunct (falx inghinalis aponevrotica superficialis tendinis conjuncta) –

expansiune tendinoasă a oblicului intern și a transversului (deci formează peretele

superior, apoi coboară posterior)

3. Peretele superior = aponevroza oblicului intern și transvers + tendonul conjunct

4. Peretele inferior = ligamentul inghinal

Elemente:

- Fibrele Petrequin se înfig în tegument

- Se evidențiază plica inghinală

- Versantul anterior: fibre din aponevroza oblicului extern

- Versantul posterior: bandeleta iliopubică Thompson

- Ligamentul lacunar Gimbernat

- Ligamentul pectineal Cooper

- Bandeleta ilio-pectinee: se desprinde din fascia mușchiului și se inseră pe eminența ilio-

pectinee

- Lacunele

III.34 CANALUL INGHINAL, orificii, conținut

Orificii

1. Orificiul inghinal superficial – stâlpii lateral și medial, situat la 1,5 cm de tuberculul pubic; este

efectiv o spărtură în peretele aponevrozei oblicului extern.

Limite: medial și lateral – stâlpii omonimi, posterior – stâlpul posterior, superior – fibrele

intercrurale, inferior – tuberculul pubic.

Palpare: la femei se urmărește tuberculul pubic (bula Imlach), iar la bărbați se palpează prin

scrot.

Elemente:

- Stâlpul lateral: se inseră pe tubercul

- Stâlpul medial: se inseră pe simfiza pubiană

- Stâlpul posterior (ligamentul reflex al lui Colles): se inseră pe linia albă și ajung dincolo de

linia mediană (este dublat de tendonul conjunct)

- Fibre intercrurale perpendiculare, de unire (Nicaisse Gillis)

2. Orificiul inghinal profund –locul unde fascia transversalis se continuă în fascia spermatică internă

(tunica vaginală comună). (DECI NU VORBIM DESPRE O SIMPLĂ GAURĂ).

Limite: superior – marginea inferioară a transversului abdominal, medial de ligamentul

interfoveolar Hesselbach (pe aici trec vasele epigastrice inferioare)

Proiecție: la jumătatea distanței dintre spină și tuberculul pubic și la nivelul fosetei inghinale

laterale (cu un vestigiu peritoneal al canalului peritoneo-vaginal)

Elemente:

- Expansiunea fasciei: fascia spermatică internă

Conținut

La bărbat:

- Canalul deferent

- Artera deferențială

- Artera testiculară (spermatică internă)

- Plex nervos testicular

- Ligamentul Cloquet (vestigiu)

- Vene testiculare

- Vene din plexul pampiniform

- Mușchiul cremaster (rol în schimbul de căldură contra curent)

- Nervul ilioinghinal

- Nervul iliohipogastric

- Ramura genitală a nervului genito-femural

- Artera cremasterică

La femeie:

- Ligamentul rotund al uterului (între unghiul superior al uterului și muntele pubian)

- Artera ligamentului rotund

- Ramura genitală a genitofemuralului

- Nervul ilioinghinal

- Nervul iliohipogastric

- Vase limfatice care drenează în ggl limfaatici superficiali