Perceptii vizuale

download Perceptii vizuale

of 3

Transcript of Perceptii vizuale

  • 8/19/2019 Perceptii vizuale

    1/3

    Psihologie Cognitivă

    Percepțiile Vizuale

    Senzaţiile sunt procese psihice elementare prin care se semnalizează, separat, in

    formaimaginilor simple şi primare, însuşirile concrete ale obiectelor şi fenomenelor, încondiţiile acţiunii directe a stimulilor asupra organelor de simţ.

    Percepţiile sunt procese senzoriale complexe şi, totodată, imagini primare,

    conţinnd totalitatea înformaţiilor despre însuşirile concrete ale obiectelor şi fenomenelor în

    condiţiileacţiunii directe a acestora asupra analizatorilor.

    Percepţia este proprietatea psihicului de a re!ecta impresiile obiectelor, implicnd

    gndirea, memoria, imaginaţia, formnd imagini sintetice ale obiectelor receptate, se

    fundamentează pe experienţa subiectivă, provoacă interese, aptitudini, stări afective.

    Percepţia presupune prezenţa diferitelor senzaţii şi decurge împreună cu senzaţiile. Pornind

    de la complexitatea procesului perceptiv, clasi"carea percepţiilor prevede divizarea lor în

    forme complexe.

    #xistă mai multe criterii de clasi"care a percepţiilor. $n dependenţă de analizator

    distingem%& percepţie vizuală ' contemplarea unui tablou(

    & percepţie auditivă ' audierea unei melodii, unei povestiri(

    & percepţie tactilă ' cunoaşterea unui obiect după pipăit, în dependenţă de obiectul implicat

     în perceptive

      Senzaţiile auditive şi cele vizuale sunt principala sursă de cunoaştere a ambianţei

    asigurnd circa )*+ din informaţia asimilată de indivizii umani.

      Senzatiile vizuale apar în urma actiunii undelorelectromagnetice asupra analizatorului

    vizual ' ochiul, elementul periferic al caruia este receptorul, iar cel central este situat în

    regiunea occipitala.

    Senzatiile vizuale sunt de doua feluri%. cromatice ' sesizeaza cele sapte culori ale curcubeului

    . acromatice ' sesizeaza culorile alb'negru si toate nuantele lor.

    Senzatiile de culoare nu sunt speci"ce tuturor "intelor vii. cest avanta- îl

    poseda doar omul, vederea culorilor îi ofera capacitatea de a se adapta mai e"cient si de a

    trai sentimente puternice produse de lumea lor.

    Culorile închise au efecte deprimante, cele prea vii ' iritante,

    obositoare, deschise ' stimulatorii, pozitive. Se stie ca culorile au o semni"catie sociala. a

    africani negrul semni"ca binele, iar albul ' raul. $n #uropa negrul este culoarea doliului, în

    sia ' alb. /albenul exprima la #uropeni despartirea, gelozia, la chinezi si -aponezi '

    bucuria, puritatea.

    Perceptia spatiului vizual

    0evoia de a cunoaste o serie de însusiri spatiale ale obiectelor, cum ar " forma, marimea,

    distanta, orientarea sau directia, volumul sau relieful au condus cu timpul la aparitia,

    consolidarea si dezvoltarea unei forme complexe a perceptiei pe care o denumim perceptia

    spatiului vizual. Se întelege aproape de la sine ca perceptia spatiului vizual nu este o simpla

     însumare sau -uxtapunere a perceptiilor de forma, de marime, de distanta etc, ci un produs

    cu totul nou, rezultat în urma interactiunii si interdependentei tuturor acestor specii ale

    perceptiei. Pentru a întelege perceptia spatiului vizual sunt necesare doua categorii de

  • 8/19/2019 Perceptii vizuale

    2/3

    demersuri% unul analitic, constnd în precizarea caracteristicilor "ecarui tip de perceptie în

    parte, corespunzator însusirilor "zice ale obiectelor( altul sintetic, bazat pe corelarea tipurilor

    mai simple ale perceptiei în conditii strict determinate, cu mi-loace si mecanisme speci"ce

    capabile a asigura efectul dorit. 1ara a intra în prea multe amanunte, trebuie sa speci"cam

    macar cteva dintre caracteristicile perceptiilor ce deriva din re!ectarea însusirilor spatiale

    ale obiectelor.

    Perceptia formei obiectelor presupune proiectarea pe retina a "ecarui punct al obiectului,

    deplasarea recepiorilor pe conturul obiectului si urmarirea liniei care delimiteaza obiectul de

    fondul perceptiv sau de ambianta în general.

    Perceptia marimii obiectelor implica fenomene de acomodare a cristalinului, convergenta

    globilor oculari, compararea obiectului dat cu alte obiecte din ambianta.

    Perceptia distantei la care se a!a amplasat obiectul depinde de marimea imaginii retiniene,

    de prezenta sau lipsa detaliilor de structura a obiectului, de prezenta sau absenta reperelor,

     în sfrsit, de particularitatile însusirilor cromatice ale obiectelor.

    Perceptia orientarii 2directiei3 obiectelor este determinata de verticala gravitationala si

    orizontala perpendiculara pe ea.

    Perceptia reliefului presupune re!ectarea lungimii, latimii si adncimii obiectelor si se

    bazeaza pe disparitatea imaginilor retiniene4 gradul de iluminare a suprafetelor convergentaoculara, perspectiva liniara aeriana.

    0ici una dintre aceste forme ale perceptiei nu este exclusiv, ci predominant vizuala. #ste

    adevarat ca analizatorul vizual îndeplineste o functie integratoare, dar alaturi de el intra în

    functiune si analizatorul tactil, ca si cel 5inestezic. Perceptia formei si marimii, de exemplu,

    se realizeaza predominant vizual, dar capata o si mai mare relevanta si constanta cnd

    intervine si explorarea tactilo'5inestezica a obiectelor, între analizatorii respectivi avnd loc

    relatii de întarire, control, con"rmare reciproca. Speci"citatea "ecareia dintre formele simple

    ale perceptiei spatiului depinde nu doar de analizatorii care le asigura, ci de interactiunea

    lor. 6e pilda, doua obiecte cu aceeasi forma, dar de marimi diferite, vor implica alte

    mecanisme perceptive dect doua obiecte de forme diferite dar cu aceeasi marime. 6aca la

    cele de mai sus adaugam si distanta la care sunt amplasate obiectele si pozitia lor, vom

     întelege si mai bine diferentele ce apar în privinta mecanismelor perceptive declansate.

    sadar, perceptia spatiului vizual este data de îmbinarea însusirilor spatiale simple ale

    obiectelor "zice, ca si de interactiunea lor speci"ca cu sistemele senzoriale. 6at "ind faptul

    ca exista un spatiu bidimensional 2plan3 si un spatiu tridimensional 2în relief3, localizarea

    obiectelor se va produce dupa însusiri diferite ale obiectelor. 6e exemplu, în spatiul

    bidimensional localizarea obiectelor se face, în principal, dupa coordonatele sus, -os,

    dreapta, stnga. 6upa aceste coordonate se de"nesc formele, con"guratiile plane. 7n rol

    esential îl are verticala gravitationala si orizontala care se determina ca o perpendiculara pe

    prima.

      6upa gestaltisti, cele doua linii produc fortele de tensiune care se neutralizeaza, se

    echilibreaza, alcatuind o structura invariabila. în momentul în care una dintre liniile verticale

    sau orizontale se perturba, asistam la perturbarea echilibrului, fapt ce declanseaza aproapeautomat functiile compensatorii. $n privinta acestui fapt, intervin chiar si o serie de

    fenomene curioase % o linie oblica "xata îndelung cu privirea manifesta tendinta de a se

    recti"ca, de a se verticaliza. 8rientarile postgestaltiste au aratat însa ca nu numai însusirile

    "zice ale obiectelor conteaza în perceptia spatiului bidimensional, ci si pozitia subiectului,

    conditiile lui interne, propriile lui organe 2minile, gtul, picioarele, vrful nasului3.

  • 8/19/2019 Perceptii vizuale

    3/3

    $n perceptia spatiului tridimensional localizarea obiectelor se face dupa volumul, distanta

    sau adncimea la care sunt amplasate 2aproape sau departe3. $n vederea realizarii acestui

    deziderat subiectul recurge la o serie de indici monoculari si binoculari.

    $naltimea în plan la care se a!a un obiect situat în cmpul vizual 2obiectele amplasate mai

    sus par a se a!a la o distanta mai mare3( pe acest indice se bazeaza pictorii% cnd doresc sa

    sugereze existenta unui obiect pe fundal, îl picteaza mai mic, amplasndu'9 ct mai sus în

    tablou (

    superpozi"a 2un obiect care eclipseaza un alt obiect pare a " mai apropiat3(

    umbra 2se foloseste pentru a detasa obiectul din fond, a'9 apropia sau departa(

    desi umbrele nu ofera informatii despre distantele absolute la care se a!a obiectele, ele

    arata care obiecte sunt apropiate si care îndepartate datorita directiei umbrei unele cercuri

    arata ca si cum ar navali peste noi, altele, de parca s'ar îndeparta3.