1

FACULTATEA DE GEOGRAFIE MASTERAT: GEOGRAFIA TURISMULUI. TURISM ŞI INTEGRARE REGIONALĂ TURISM ŞI INTEGRARE REGIONALĂ

DOCUMENTE UTILE PENTRU ELABORAREA TEZELOR DE DISERTAŢIE ŞI A

PROIECTELOR PENTRU EVALUAREA SEMESTRIALĂ

2

UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI

FACULTATEA DE GEOGRAFIE ŞI GEOGRAFIA TURISMULUI Masterat: Geografia turismului. Turism şi integrare regională Program: cursuri zi

GHID (ÎNDRUMAR) pentru întocmirea lucrării de disertaţie

Bucureşti 2008

3

Recomandări

Lucrarea de disertaţie reprezintă forma de finalizare a programului de masterat, iar în urma susţinerii publice a acesteia, se va elibera diploma de absolvire.

Conţinutul lucrărilor de disertaţie la programul de masterat „Geografia turismului. Turism şi integrare regională“ acoperă o paletă largă de probleme, aşa cum rezultă din lista temelor (subiectelor) transmise pe e-mail.

Se elaborează astfel, teme privind valorificarea potenţialului turistic şi dezvoltarea turismului în teritoriu (ţară, judeţ, regiune, localitate, turism montan, balnear, de litoral, rural şi agroturism, cultural, urban etc.); piaţa turistică a unei ţări sau staţiuni; valorificarea destinaţiilor turistice, evoluţia turismului, în general, sau a unei forme de turism, în special; diversificarea ofertei turistice într-o ţară, regiune sau staţiune; studii de marketing turistic; înfiinţarea şi managementul unei firme de turism; sistemul informaţional în turism etc.

Ca atare, planul tematic, structura, conţinutul şi modul de redactare a lucrărilor de disertaţie se vor întocmi sub coordonarea profesorilor-îndrumători de lucrare, în funcţie de problematica abordată.

În acest scop, este necesar, ca fiecare masterand, indiferent de forma de învăţământ, să se orienteze asupra unui subiect pentru lucrarea de disertaţie şi să ia legătura în cel mai scurt timp, cu unul dintre profesorii-îndrumători afişaţi pe e-mail.

Conform planului de învăţământ, cursurile pentru anul al II-lea se sfârşesc pe 30 nov. a.c., după care urmează documentarea pentru lucrarea de disertaţie.

Susţinerea lucrării de disertaţie este condiţionată de obţinerea celor 90 de credite ETCS. În prezentul „Ghid“ vom prezenta câteva recomandări generale necesare realizării lucrării de

disertaţie.

Activitatea de documentare • activitatea de documentare durează 4 săptămâni, începând cu 1 decembrie 2008. • în funcţie de tema aleasă, documentarea cuprinde: cercetare de teren şi documentare la firme

(societăţii de profil), instituţii de statistică, asociaţii şi organizaţii de stat, ONG, autorităţi locale şi centrale; documentare în biblioteci; consultarea bibliografiei de profil stabilite cu îndrumătorul şi a altor cărţi şi studii de specialitate sau de informare generală; folosirea bibliotecii virtuale; accesarea internetului etc.

• în lucrare, cercetările proprii se vor semnala ca o contribuţie personală, iar rezultatele documentării se consemnează: cu citat, sursa, anul, autorul.

• datele statistice se vor prelucra, tabela, reprezeta grafic şi li se vor consemna sursa, anul, autorii, după caz pentru fiecare tabel şi grafic se va semnala sursa, anul, autorul, excepţie făcând datele şi informaţiile personale.

• bibliografia consultată şi sursa datelor şi informaţiilor pot fi citate în text sau infrapaginal, dar obligatoriu, la sfârşitul lucrării ca „bibliografie“

• consemnarea unor date, informaţii, idei sau copierea unor lucrări fără a fi citate sursa şi autorul se consideră „plagiat“ cu urmările stabilite de lege şi anularea lucrării de disertaţie.

Structura şi conţinutul lucrării de disertaţie • structura, conţinutul şi mărimea lucrării de disertaţie depind de problematica abordată şi se

stabilesc împreună cu profesorul-îndrumător, dar, preferabil, lucrarea să nu depăşească 70 de pagini inclusiv cu anexele.

• de regulă, o lucrare de disertaţie cu temă de valorificare, dezvoltare şi promovare turistică va cuprinde:

– introducere, în care evidenţiază: demersul ştiinţific şi practic, motivaţia alegerii subiectului, metodologia abordată, documentarea făcută, structura, contribuţiile personale (sintetic) şi finalitatea lucrării:

– consideraţii generale (concepte, metodologie, date generale despre subiectul dezbătut);

4

– prezentarea generală (aşezare, condiţii geografice, economice, istorice, politice); date generale despre firma de turism etc.;

– oferta turistică (resurse turistice, structuri de primire turistică, de cazare, alimentaţie, tratament balnear, agrement), programe turistice, infrastructură generală şi căi de comunicaţie etc.;

– analiza stadiului actual de valorificare (structuri de primire turistică, circulaţia turistică – număr de turişti, număr de înnoptări –, forme de turism, indicatori economici ai activităţii de turism);

– propuneri de valorificare şi dezvoltare a turismului (forme de turism, structuri de primire turistică); de regulă, acest capitol reprezintă studiul de caz cu contribuţiile esenţiale ale masterandului;

– program de marketing (politica de produs, politica de preţ, politica de distribuţie, politica de promovare); poate să fie redactat ca un studiu de caz;

– turismul şi mediul înconjurător (intercondiţionări). • având în vedere tematica diversă a lucrărilor de disertaţie, conţinutul tematic şi structura

acestora sunt stabilite de profesorul-îndrumător; de aceea, masteranzii trebuie să consulte planurile tematice anexate la sintezele cursurilor postate pe internet, unde găsesc şi bibliografia minimală care-i sprijină în demersul lor.

Redactarea lucrării de disertaţie • lucrarea de disertaţie trebuie să fie redactată într-un stil concis, clar şi fără divagaţii; este

preferat stilul sobru, ştiinţific, fără descrieri şi încărcătură poetică sau ziaristică, specifice ghidurilor şi publicaţiilor de promovare.

• fiecare capitol se încheie cu concluzii parţiale, clare, sintetice şi relevante. • capitolele de analiză economică cuprind comentariile la tabelele sau graficele reprezentate;

din aceste comentarii trebuie să rezulte esenţa şi dinamica fenomenului analizat şi exprimat prin indicatori economici specifici, corect calculaţi şi reprezentaţi grafic.

• în text se citează, acolo unde e cazul, sursele bibliografice (ex.: Glăvan V., 2004) sau (2) indicând numărul la care este prezent autorul în lista bibliografică); sursa bibliografică poate fi trecută şi infrapaginal, în text aceasta se semnalează cu o cifră sau un semn.

• „concluziile finale“ se referă sintetic la rezultatele cele mai concludente ale lucrării şi nu este obligatoriu să corespundă cele parţiale (de regulă se întind pe 5-6 pagini).

• lucrarea de disertaţie, ca demers ştiinţific, se încheie cu capitolul „contribuţii personale“, în care se evidenţiază sintetic şi subliniat, rezultatele ştiinţifice şi practice la care a ajuns masterandul în urma analizei temei prezentate.

• lucrarea trebuie să fie structurată pe capitole logic ordonată, bine proporţionate şi cu un conţinut adecvat, să aibă la bază informaţii de actualitate şi cu probitate ştiinţifică şi acoperitoare domeniului abordat.

• lucrarea de disertaţie, pentru a fi admisă pentru susţinerea publică, trebuie să aibă un nivel ştiinţific corespunzător, să fie actuală şi cu finalitate practică, cerinţe avizate de profesorul-îndrumător, care o notează, de altfel.

Studiul de caz

• reprezintă contribuţia ştiinţifică şi practică a masterandului şi abordează, ca un capitol distinct, un program de valorificare turistică, de dezvoltare a unei forme de turism sau destinaţie turistică, un program de marketing, o firmă de turism sau o piaţă turistică etc.;

• studiul de caz reprezintă o completare teoretică şi practică la tema prezentată; • conţinutul trebuie să fie prezentat clar, concis şi să evidenţieze pregătirea şi capacitatea

autorului de a aborda asemenea probleme atât teoretic cât şi practic; • ca volum de pagini se va desfăşura pe 10-20 pagini.

5

Forma lucrării de disertaţie Lucrarea de disertaţie va fi tehnoredactată şi tipărită astfel: • coperţile 1 şi 2 vor fi redactate ca în Anexa nr. 1; • cuprinsul va fi redactat ca în Anexa nr. 2, cu capitole (literă mare) şi subcapitole (literă

mică) numerotate până la nivelul 3-4; • lucrările bibliografice, titlul numărul şi sursa tabelelor, anexelor şi graficelor vor fi inserate

în text ca în Anexa nr. 23; • tabelele, graficele, hărţile şi anexele vor fi realizate pe baze ştiinţifice şi cartografice exacte

şi corect întocmite şi interpretate pentru a ilustra şi explicita textul scris; • hărţile întocmite vor avea titlu, scară grafică sau numerică, reţea de ape, localităţi şi căi de

comunicaţii (principale) în raport cu scopul hărţii; • tabelele, graficele, hărţile şi fotografiile se vor insera în textul lucrării, iar anexele la

sfârşitul acesteia; • bibliografia se va trece la sfârşitul lucrării, astfel: autorii în ordine alfabetică, cartea

(studiu), anul apariţiei, editura, oraşul; după autori, în acest mod, se trec şi celelalte publicaţii fără autori.

Exemplu:

1. Glăvan Vasile, Geografia Turismului, Editura Fundaţiei „România de Mâine“, 2006,

Bucureşti. 2. Institutul Naţional de Statistică, Breviar Statistic, 2007, Bucureşti. 3. x x x, Colecţia „Monitorul Oficial“, 2000-2007, Bucureşti. 4. http//www.valceaturistica.ro – structura lucrării de disertaţie este următoarea: Coperta 1; Coperta 2; Cuprinsul;

Introducere; Capitolele 1 ...8; Concluzii; Contribuţii personale; Anexe; Bibliografie. Coodonator de masterat Prof. univ. dr. Vasile GLĂVAN

6

Anexa nr. 1 COPERTA 1

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE GEOGRAFIE ŞI GEOGRAFIA TURISMULUI Masterat: Geografia turismului. Turism şi integrare regională

LUCRARE DE DISERTAŢIE

Masterand:........

Îndrumător,

Prof. univ. dr. .............................

BUCUREŞTI 2009

COPERTA 2

UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE GEOGRAFIE ŞI GEOGRAFIA TURISMULUI

Masterat: Geografia turismului. Turism şi integrare regională

TITLUL LUCRĂRII (se enunţă titlul lucrării)

Masterand:........

Îndrumător,

Prof. univ. dr. ............................

BUCUREŞTI 2009

7

Anexa nr. 2 CUPRINS

Introducere ................................................................................................... ...................... ....... 3 CAPITOLUL I CONSIDERAŢII GENERALE .......................................... ...................... ....... 5 I.1. Concepte despre ..................................................................................... ...................... ....... 5 I.2. Metodologie ........................................................................................... ...................... ....... 7 CAPITOLUL II PREZENTARE GENERALĂ ........................................... ...................... ..... 10 II.1. Aşezarea geografică ............................................................................. ...................... ..... 10 II.2. Consideraţii geografice generale .......................................................... ...................... ..... 13 II.3. Consideraţii istorice .............................................................................. ...................... ..... 17 II.4. Consideraţii economice ........................................................................ ...................... ..... 18 II.5. etc. ........................................................................................................ ...................... ..... 19 CAPITOLUL III OFERTA TURISTICĂ .................................................... ...................... ..... 21 III.1. Potenţialul turistic ............................................................................... ...................... ..... 21

III.1.1. Potenţialul turistic natural ........................................................ ...................... ..... 21 III.1.1.1. Potenţialul turistic montan ....................................... ...................... ..... 22 III.1.1.2. etc. ............................................................................. ...................... ..... 23

III.2. Potenţialul turistic antropic ................................................................. ...................... ..... 24 III.2.1. Potenţialul turistic cultural-istoric ........................................... ...................... ..... 25

III.2.1.1. Monumente istorice şi de artă .................................. ...................... ..... 26 III.3. etc. .............................................................................................................................. ..... 30 … amploarea turismului, dar manifestă multă stabilitate în timp, reflectând interconexiunile dintre dezvoltarea turistică şi cea economică (vezi tabelul 1.7.).

Tabelul nr. 1.7. Ponderea cheltuielilor privind turismul internaţional (plecări) în consumul final privat (%)

Ţara 1990 1994 Ţara 1990 1994 Austria Belgia – Luxemburg Danemarca Finlanda

8,9 4,6 5,5 3,8

8,5 5,4 4,6 3,0

Spania Suedia Elveţia Marea Britanie

1,4 5,2 5,4 2,9

1,4 4,6 4,2 3,4

Sursa: OECD, Politique du tourisme et tourisme international dans les pays de l´OECD, Paris, 1996, p. 144

… în funcţie de informaţiile de care dispun sau care folosesc o metodologie mai elaborată de

calcul a consumului turistic1.

1 Y. Tinard, Le tourisme. Économie et Management, 2e, éd., EDISCIENCE International, Paris, 1994.

8

UNIVERSITATEA SPIRU HARET, BUCUREŞTI FACULTATEA DE GEOGRAFIE ŞI GEOGRAFIA TURISMULUI MASTERAT: Geografia turismului. Turism şi integrare regională ANUL II: ZI, on-line

TEME DE CERCETARE

PROPUSE PENTRU MASTERAT (TEZE DE DIZERTAŢIE)

1. Impactul turismului şi dezvoltării serviciilor asupra vieţii economice şi sociale a

comunităţilor locale (a unei zone, localităţi); 2. Posibilităţi de dezvoltare a serviciilor turistice în localitatea (judeţul, zona ...) şi implicaţiile

asupra reconversiei forţei de muncă; 3. Proiect de dezvoltare durabilă a unei zone turistice ......................................................; 4. Timpul liber, agrementul şi serviciile turistice. Studiu de caz – judeţul “X“ ...............; 5. Diversificarea serviciilor turistice în staţiunea (la societatea comercială ....................); 6. Studiu comparativ asupra ofertei turistice româneşti şi posibilităţi de promovare a

produselor turistice româneşti pe terţe ţări; 7. Modele în organizarea activităţii turistice şi direcţiile restructurării turismului românesc; 8. Strategii de relansare a turismului internaţional al României. Studiu de caz: turismul

balnear, de litoral, de munte, de afaceri, agroturism ...; 9. Dinamica turismului românesc. Soluţii de valorificare superioară a zonelor turistice din

România (mare, munte, balnear); 10. Turismul şi creşterea economică. Studiu de caz – judeţul „X“ ....................………....; 11. Posibilităţi de dezvoltare a turismului rural şi agroturismului în zona, judeţul, satul ...; 12. Mutaţii şi tendinţa în evoluţia activităţii de turism (la nivel macro şi microeconomic); 13. Tendinţe în dinamica şi structura turismului pe plan regional şi mondial; 14. Incidentele dezvoltării economiei mondiale asupra dinamicii, structurii şi orientării

fluxurilor turistice mondiale. Studiu de caz – ţara „X“ .....................………………........; 15. Mutaţii în fluxurile turistice internaţionale şi posibilităţi de atragere a acestora spre România; 16. Perspectivele turismului românesc, Orizont 2010-2020. Studiu de caz: turismul balnear,

montan, litoral, cultural, agroturism etc.; 17. Strategii de relansare a turismului internaţional al României – Studiu de caz: balnear,

montan, litoral, cultural, agroturism etc.; 18. Amplasarea şi amenajarea unui complex turistic în zona, judeţul, localitatea .....…....; 19. Metode moderne de conducere şi eficienţa lor la societatea comercială turistică ........; 20. Program de dezvoltare şi diversificare a serviciilor la societatea comercială „X“; 21. Program de promovare şi comercializare a unui produs turistic; 22. Căi de creştere a eficienţei activităţii turistice (de alimentaţie, de prestări de servicii) la

societatea comercială „X“; 23. Program de organizare şi dezvoltare a turismului (pentru tineret, la sfârşit de săptămână

etc.) în zona, judeţul, oraşul etc.; 24. Forme moderne de promovare şi comercializare a produselor turistice pe piaţa internă şi

internaţională; 25. Organizaţiile profesionale din turism; rolul lor în dezvoltarea şi promovarea turismului; 26. Program de marketing privind politica de produs/preţ/promovare/distribuţie/etc. în

Societatea „X“ ......................; 27. Program de marketing pentru participarea la un târg internaţional de turism; 28. Elaborarea mixului de marketing la Societatea „X“ ......................; 29. Organizarea şi promovarea turismului de reuniuni internaţionale (a ofertei de turism

itinerant-cultural al României etc.) în oraşele, judeţul ............................;

9

30. Studiu privind amenajarea şi promovarea unei staţiuni turistice montane; 31. De la idee la afacere. Crearea unei societăţi comerciale de servicii (turism, restauraţie); 32. Program de dezvoltare şi perfecţionare a alimentaţiei publice pentru turism în localitatea

......; 33. Rolul turismului (serviciilor) în dezvoltarea economico-socială a unei zone, judeţ,

localitate .............; 34. Dezvoltarea şi promovarea ofertei turismului itinerant-cultural în România; 35. Turismul cultural şi de afaceri în oraşul, zona „X“; 36. Proiect de dezvoltare durabilă a staţiunii, localităţii „X“; 37. Turismul de afaceri şi reuniuni. Studiu de caz – complexul hotelier „X“; 38. Politica de marketing la S.C. .........................., complexul hotelier ..........................; 39. Organizarea şi promovarea turismului de afaceri în România; 40. Valorificarea potenţialului turistic al staţiunii „X“ sau judeţului „X“; 41. Piaţa mondială a turismului (sportiv, cultural, balnear, montan, de afaceri, de congrese etc.)

şi strategii de marketing pentru promovarea ofertei româneşti; 42. Creşterea eficienţei economice – imperativ al managementului modern de la S.C. ...............,

complexul hotelier .............; 43. Studii privind dezvoltarea şi amenajarea turistică a ariei montane .......................; 44. Diversificarea serviciilor turistice în staţiunea „X“; 45. Studii (asupra ofertei turistice româneşti prin comparaţie cu oferta turistică a ţării „X“) şi

posibilităţi de promovare a turismului românesc în ţara „X“; 46. Piaţa turistică a ţării „X“ .... Posibilităţi de cooperare şi dezvoltare a relaţiilor turistice

româno-ţara „X“; 47. Organizarea şi dezvoltarea turismului rural pe exemplul judeţului „X“; 48. Potenţialul turistic şi valorificarea acestuia în oraşul ….., staţiunea ......, judeţul .......; 49. Mutaţii în fluxurile turistice internaţionale şi posibilităţi de atragere a acestora spre România; 50. Piaţa europeană a turismului (cultural, balnear, montan, de congrese şi reuniuni, sportiv,

agro-turism etc.). Strategii de marketing pentru promovarea ofertei României. 51. Evoluţia activităţilor manageriale în cadrul firmei de turism. Studiu de caz. 52. Eficienţa funcţiei „X“ manageriale în cadrul firmei de turism. Studiu de caz. 53. Eficienţa metodei de conducere „Z“ în cadrul firmei de turism. Studiu de caz. 54. Sistemul informaţional al firmei de turism. Studiu de caz. 55. Stilul managerial: caracteristici şi eficienţă. Studiu de caz. 56. Mix-ul de Marketing în cadrul firmei de turism. Studiu de caz. 57. Program de Marketing pentru dezvoltarea (relansare, pătrunderea pe o nouă piaţă) firmei de

turism. Studiu de caz. 58. Evoluţia relaţiilor firmei de turism cu MICROMEDIUL (clienţi, furnizori, concurenţă, stat etc.).

Studiu de caz. 59. Evoluţia pieţei firmei de turism. Studiu de caz. 60. Evoluţia produsului turistic „X“ în activitatea firmei de turism. Studiu de caz. 61. Proiectul (studiu) pentru valorificarea potenţialului turistic al unui judeţ/staţiune/

localitate/regiune/ţară. Propuneri de dezvoltare şi amenajare turistică. 62. Proiect (studiu) de dezvoltare, amenajare şi promovare a turismului balnear: judeţ, unitate

naturală, staţiuni, structuri turistice balneare (hoteluri). 63. Proiect (studiu) de dezvoltare, amenajare şi promovare a turismului montan: judeţ/regiuni/

structuri turistice montane/staţiuni. 64. Proiect (studiu) de organizare şi dezvoltare a turismului rural şi agroturismului sau studiu

pentru valorificarea potenţialului turistic şi dezvoltarea turismului rural în: regiunea/judeţ/localitate. 65. Studiu geografic pentru valorificarea turistică a unei arii protejate (parc naţional, parc

natural, rezervaţie a biosferei) din România şi de pe glob. 66. Analiza şi valorificarea unei destinaţii turistice (ţară, regiune, staţiune turistică, oraş –

centru turistic) din România şi de pe glob. 67. Studiu privind valorificarea potenţialului turistic şi dezvoltarea turismului de litoral din:

România, zonă, judeţ, staţiune, destinaţie europeană etc.

10

Notă: • Se pot propune, discuta şi aproba şi alte teme specifice activităţii de turism. • Fiecare masterand optează pentru o teză de masterat pe unul din subiectele de mai sus. • Fiecare masterand transmite la secretariatul facultăţii titlul tezei de masterat până pe 1 noiembrie

2009. • Tezele de masterat vor fi coordonate de Profesorii titulari din programul de învăţământ: Prof.

univ. Vasile Glăvan, Prof. univ. Nicolae Neacşu şi Prof. univ. Ion Ionescu. • Adrese mail: v.glavan.geo@spiruharet.ro; ucdc_cercetare@yahoo.com; ticuionescu@gmail.com • Planul tematic, structura şi elaborarea tezei de masterat se vor realiza împreună cu profesorul

coordonator al tezei. • Teza de masterat va fi elaborată şi predată la secretariatul facultăţii până la 1 martie 2010.

Coordonator de masterat, Prof. univ. dr. Vasile GLĂVAN Adresa: e-mail v.glavan.geo@spiruharet.ro

11

PLANURI TEMATICE ORIENTATIVE PENTRU REALIZAREA PROIECTELOR DE SEMESTRU (EVALUAREA

SEMESTRIALĂ) ŞI A TEZELOR DE DISERTAŢIE PENTRU MASTERANZI

(3 SEMESTRE ŞI 4 SEMESTRE)

STUDIU

PENTRU ANALIZA ŞI VALORIFICAREA POTENŢIALULUI TURISTIC AL UNUI JUDEŢ / LOCALITATE / REGIUNE / ŢARĂ.

I. Consideraţii geografice generale

1. Aşezarea geografică (forme de relief major, administrativ, alte detalii legate de distanţe faţă de anumite obiective, oraşe, puncte de frontieră etc.) (hartă). 2. Căile de comunicaţie: rutiere, feroviare, aeriene, fluvio-maritime, staţii, starea tehnică, autostrăzi, E, DN, DJ, DC. (hartă). 3. Cadrul geografic natural: trepte de relief, relieful în contextul valorificării turistice, clima, hidrografia (apele de suprafaţă) şi hidrogeologia (ape freatice şi de adâncime), vegetaţia, fauna, soluri, natura protejată; pentru fiecare se analizează şi concluzionează importanţa pentru turism (hartă). 4. Cadrul socio-economic 4.1. Populaţia (demografia): număr de locuitori, evoluţie (recensăminte), structură: etnică,

socio-profesională (cu accent pe servicii şi turism), pe vârstă (mai ales, 16-35 ani), sex, confesiuni, urban, rural. (grafice)

4.2. Aşezări omeneşti: oraşe, sate (istoric, populaţie, dotări tehnico-edilitare-sociale, economice, servicii legate de/sau tangente activităţii de turism).

4.3. Economia: industrie, agricultură, servicii, inclusiv turism, comerţ; ponderi, implicaţii în turism, poluare.

4.4. Infrastructura generală: alimentare cu energie termică şi energie electrică, cu apă, canalizare, reţea stradală şi de alei speciale (promenadă, ciclism) etc.

4.5. Dotări tehnico-edilitare, sociale, culturale, comerciale, sanitare, etc. (Dacă e cazul, să fie tratate separat).

II. Analiza potenţialului turistic 2.1. Consideraţii generale (terminologie, conţinut, concepte în funcţie de problematica

studiului). 2.2. Potenţialul turistic natural (hartă) legat de:

• relief (suport material, atracţie turistică (forme şi peisaje geomorfologice), monumente naturale şi rezervaţii naturale);

• climă: regim termic, precipitaţii lichide şi solide, circulaţia aerului, radiaţia solară, umiditatea în contextul: confortului termic, bioclimatului, stratul de zăpadă – grosime, durată (nu e vorba de prima şi ultima zi de cădere a zăpezii) –, clima factor terapeutic (bioclimate pe glob, continente, ţară);

• ape (hidrografie): ape de suprafaţă: râuri, fluvii, lacuri, cu aspectele peisagistice, de alimentare cu apă, agrement şi turism, tratament balnear (lacuri sărate cu apă sulfuroasă sau sulfatată, nămoluri sapropelice, cu cruste de sare etc.);

• ape freatice şi de adâncime pentru alimentare cu apă şi ape minerale pentru tratament balnear (minerale şi termominerale);

• apa mărilor şi oceanelor cu valoare de agrement sportiv şi balnear; • vegetaţie: structură, valoare peisagistică, habitat pentru faună, valoare ştiinţifică –

rezervaţii, parcuri, inclusiv dendrologice –, valoare socio-recreativă, terapeutică (plante medicinale);

• faună: structură, valoare cinegetică, piscicolă, peisagistică, economică, ştiinţifică, socio-recreativă;

12

• natura protejată: rezervaţii naturale, monumente ale naturii, parcuri naţionale şi naturale, rezervaţii ale biosferei (toate utilizate şi pentru turism, recreere, odihnă, educaţie şi cunoaştere);

• saline (microclimat de salină); • gaze terapeutice (mofete – CO2, solfatare – CO2+H2S); • nămoluri terapeutice (sapropelice, de precipitare chimică, de turbă descompusă chimic,

sedimente argilo-marnoase); • plante medicinale pentru fitoterapie (băi cu plante, ceaiuri), preparate medicamentoase şi

medicamente 2.3. Potenţialul turistic antropic (creat de om)

2.3.1. Potenţialul turistic cultural istoric: vestigii ale culturii şi civilizaţiilor antice, medievale şi contemporane; monumente istorice şi de artă religioasă (catolică, ortodoxă, musulmană, iudaică, hindusă, budistă etc.); monumente de artă şi istorice laice (palate, castele, edificii monumentale); monumente de artă plastică (arcuri de triumf, coloane, mausolee, obeliscuri etc.); muzee: de artă, istorie, ştiinţe ale naturii, religie, tematice etc.; etnografie şi folclor; târguri şi expoziţii; arhitectură populară, meşteşuguri (artizanat), manifestări folclorice, muzee, etnografice etc. (hartă) 2.3.2. Potenţialul turistic tehnico-economic: saline terapeutice, obiective industriale cu valoare patrimonială şi muzeală, poduri şi lucrări de artă inginerească etc.; obiective economice, sportive. (hartă)

2.4. Regionarea turistică (regiuni, areale, centre şi staţiuni turistice etc.). (hartă) III. Stadiul actual de valorificare a potenţialului turistic

3.1. Structuri de primire turistică (baza tehnico-materială pentru turism) 3.1.1. Structuri de primire turistică de cazare: tipuri de unităţi–hoteluri şi unităţi similare, complementare, categorii de confort, număr de locuri, coeficient de utilizare, distribuţie în teritoriu etc. (tabele, grafice). 3.1.2. Structuri de primire turistică de alimentaţie pentru turism: idem 3.1.3. Structuri de primire turistică de tratament balnear: unităţi independente sau „sub acelaşi acoperiş“ cu cazarea, număr de proceduri majore (cu factori naturali de cură: ape minerale, nămol terapeutic, gaze terapeutice, saline) şi proceduri fizioterapeutice (diadinamice, aerosoli, băi galvanice etc.). 3.1.4. Structuri de primire turistică de agrement, agrement sportiv şi divertisment cultural 3.1.5. Structuri de primire turistică de transport (auto, fluvial, maritim, aerian-charter, pe cablu-teleferice etc.) 3.1.6. Structuri de primire turistică de promovare şi comercializare turistică (agenţii de turism touroperatoare, detailiste, intermediare etc.)

3.2. Circulaţia turistică (Fluxuri turistice) (tabele, grafice) 3.2.1. Forme de turism practicate (odihnă, recreere, tratament balnear, cultural, religios, de afaceri, ecoturism etc.). 3.2.2. Programe turistice oferite (culturale, balneare, ştiinţifice, aventură etc.) 3.2.3.1. Număr de turişti (NT), total, naţionali, străini; ţări emitente, destinaţii în ţară/regiune/localitate; motivaţii, mijloace de deplasare; număr de turişti înregistraţi la frontieră şi în spaţii de cazare (la nivel de ţară). 3.2.3.2. Număr de înnoptări (NC – nopţi cazare), idem 3.2.3.3. Durata medie a sejurului (raport NC/NT) pentru turişti locali/naţionali şi străini, pe destinaţii (balnear, litoral, montan, croazieră etc.) 3.2.3.4. Număr turişti naţionali/locali plecaţi în afara graniţelor ţării/ţară, localitate, regiune) pe motivaţii de deplasare şi mijloace de transport 3.2.3.5. Distribuţia fluxurilor turistice în ţară/regiune pe destinaţii şi motivaţii; pe continente, ţări şi pe glob.

IV. Propuneri de dezvoltare a turismului

4.1. Premize ale dezvoltării turismului: poziţia geografică, condiţii naturale, socio-economice, potenţialul turistic (valoare, volum, structură), tradiţie în turism, căi de comunicaţie, cerere turistică (piaţă de desfacere) etc.

4.2. Forme de turism şi oferte turistice ce se pot dezvolta în funcţie de potenţialul turistic natural, cultural-istoric, tehnic şi economic şi alte condiţii.

13

4.3. Propuneri de dezvoltare a structurilor de primire turistică (structură de cazare, alimentaţie pentru turism, tratament balnear, agrement, sport etc.), pe forme de turism sau global.

4.4. Propuneri de dezvoltare şi diversificare a ofertei turistice (balneare, culturale, odihnă, recreere) etc.

4.5. Volum de investiţii şi sursă de finanţare V. Program de promovare şi publicitate turistică, politica de produs şi de preţuri (canale de

distribuţie, agenţii de turism, promovare, studii de piaţă, materiale şi canale de publicitate. VI. Protejarea mediului înconjurător şi a resurselor turistice; impactul turism – mediul

înconjurător – comunitate locală, sau Dezvoltarea turismului şi protejarea mediului înconjurător şi a resurselor turistice, sau Impactul economic, ecologic şi socio-cultural al dezvoltării turismului VII. Contribuţii personale

Concluzii

Bibliografie

Anexe, tabele, grafice, fotografii

14

PROIECT (STUDIU) PENTRU VALORIFICAREA POTENŢIALULUI TURISTIC AL UNUI

JUDEŢ / STAŢIUNE / LOCALITATE / REGIUNE / ŢARĂ. PROPUNERI DE DEZVOLTARE ŞI AMENAJARE TURISTICĂ

VIII. Consideraţii geografice generale 5. Aşezarea geografică (forme de relief major, administrativ, alte detalii legate de distanţe

faţă de anumite obiective, oraşe, puncte de frontieră etc.) (hartă). 6. Căile de comunicaţie: rutiere, feroviare, aeriene, fluvio-maritime, staţii, starea tehnică,

autostrăzi, E, DN, DJ, DC. (hartă). 7. Cadrul geografic natural: trepte de relief, relieful în contextul valorificării turistice,

clima, hidrografia (apele de suprafaţă) şi hidrogeologia (ape freatice şi de adâncime), vegetaţia, fauna, soluri, natura protejată; pentru fiecare se analizează şi concluzionează importanţa pentru turism (hartă).

8. Cadrul socio-economic 8.1. Populaţia (demografia): număr de locuitori, evoluţie (recensăminte), structură: etnică,

socio-profesională (cu accent pe servicii şi turism), pe vârstă (mai ales, 16-35 ani), sex, confesiuni, urban, rural. (grafice)

8.2. Aşezări omeneşti: oraşe, sate (istoric, populaţie, dotări tehnico-edilitare-sociale, economice, servicii legate de/sau tangente activităţii de turism).

8.3. Economia: industrie, agricultură, servicii, inclusiv turism, comerţ; ponderi, implicaţii în turism, poluare.

8.4. Infrastructura generală: alimentare cu energie termică şi energie electrică, cu apă, canalizare, reţea stradală şi de alei speciale (promenadă, ciclism) etc.

8.5. Dotări tehnico-edilitare, sociale, culturale, comerciale, sanitare, etc. (Dacă e cazul, să fie tratate separat).

IX. Analiza potenţialului turistic 9.1. Consideraţii generale (terminologie, conţinut, concepte în funcţie de problematica

studiului). 9.2. Potenţialul turistic natural (hartă) legat de:

• relief (suport material, atracţie turistică (forme şi peisaje geomorfologice), monumente naturale şi rezervaţii naturale); • climă: regim termic, precipitaţii lichide şi solide, circulaţia aerului, radiaţia solară,

umiditatea în contextul: confortului termic, bioclimatului, stratul de zăpadă – grosime, durată (nu e vorba de prima şi ultima zi de cădere a zăpezii) –, clima factor terapeutic (bioclimate pe glob, continente, ţară); • ape (hidrografie): ape de suprafaţă: râuri, fluvii, lacuri, cu aspectele peisagistice,

de alimentare cu apă, agrement şi turism, tratament balnear (lacuri sărate cu apă sulfuroasă sau sulfatată, nămoluri sapropelice, cu cruste de sare etc.); • ape freatice şi de adâncime pentru alimentare cu apă şi ape minerale pentru

tratament balnear (minerale şi termominerale); • apa mărilor şi oceanelor cu valoare de agrement sportiv şi balnear; • vegetaţie: structură, valoare peisagistică, habitat pentru faună, valoare ştiinţifică –

rezervaţii, parcuri, inclusiv dendrologice –, valoare socio-recreativă, terapeutică (plante medicinale); • faună: structură, valoare cinegetică, piscicolă, peisagistică, economică, ştiinţifică,

socio-recreativă; • natura protejată: rezervaţii naturale, monumente ale naturii, parcuri naţionale şi

naturale, rezervaţii ale biosferei (toate utilizate şi pentru turism, recreere, odihnă, educaţie şi cunoaştere); • saline (microclimat de salină); • gaze terapeutice (mofete – CO2, solfatare – CO2+H2S); • nămoluri terapeutice (sapropelice, de precipitare chimică, de turbă descompusă

chimic, sedimente argilo-marnoase); • plante medicinale pentru fitoterapie (băi cu plante, ceaiuri), preparate

medicamentoase şi medicamente

15

9.3. Potenţialul turistic antropic (creat de om) 9.3.1. Potenţialul turistic cultural istoric: vestigii ale culturii şi civilizaţiilor antice,

medievale şi contemporane; monumente istorice şi de artă religioasă (catolică, ortodoxă, musulmană, iudaică, hindusă, budistă etc.); monumente de artă şi istorice laice (palate, castele, edificii monumentale); monumente de artă plastică (arcuri de triumf, coloane, mausolee, obeliscuri etc.); muzee: de artă, istorie, ştiinţe ale naturii, religie, tematice etc.; etnografie şi folclor; târguri şi expoziţii; arhitectură populară, meşteşuguri (artizanat), manifestări folclorice, muzee, etnografice etc. (hartă) 9.3.2. Potenţialul turistic tehnico-economic: saline terapeutice, obiective industriale

cu valoare patrimonială şi muzeală, poduri şi lucrări de artă inginerească etc.; obiective economice, sportive. (hartă)

9.4. Regionarea turistică (regiuni, areale, centre şi staţiuni turistice etc.). (hartă) X. Stadiul actual de valorificare a potenţialului turistic

3.1. Structuri de primire turistică (baza tehnico-materială pentru turism) 3.1.1. Structuri de primire turistică de cazare: tipuri de unităţi–hoteluri şi unităţi

similare, complementare, categorii de confort, număr de locuri, coeficient de utilizare, distribuţie în teritoriu etc. (tabele, grafice). 3.1.2. Structuri de primire turistică de alimentaţie pentru turism: idem 3.1.3. Structuri de primire turistică de tratament balnear: unităţi independente sau

„sub acelaşi acoperiş“ cu cazarea, număr de proceduri majore (cu factori naturali de cură: ape minerale, nămol terapeutic, gaze terapeutice, saline) şi proceduri fizioterapeutice (diadinamice, aerosoli, băi galvanice etc.). 3.1.4. Structuri de primire turistică de agrement, agrement sportiv şi divertisment

cultural 3.1.5. Structuri de primire turistică de transport (auto, fluvial, maritim, aerian-

charter, pe cablu-teleferice etc.) 3.1.6. Structuri de primire turistică de promovare şi comercializare turistică

(agenţii de turism touroperatoare, detailiste, intermediare etc.) 3.2. Circulaţia turistică (Fluxuri turistice) (tabele, grafice)

3.2.1. Forme de turism practicate (odihnă, recreere, tratament balnear, cultural, religios, de afaceri, ecoturism etc.). 3.2.2. Programe turistice oferite (culturale, balneare, ştiinţifice, aventură etc.) 3.2.3.1. Număr de turişti (NT), total, naţionali, străini; ţări emitente, destinaţii în ţară/regiune/localitate; motivaţii, mijloace de deplasare; număr de turişti înregistraţi la frontieră şi în spaţii de cazare (la nivel de ţară). 3.2.3.2. Număr de înnoptări (NC – nopţi cazare), idem 3.2.3.3. Durata medie a sejurului (raport NC/NT) pentru turişti locali/naţionali şi

străini, pe destinaţii (balnear, litoral, montan, croazieră etc.) 3.2.3.4. Număr turişti naţionali/locali plecaţi în afara graniţelor ţării/ţară, localitate,

regiune) pe motivaţii de deplasare şi mijloace de transport 3.2.3.5. Distribuţia fluxurilor turistice în ţară/regiune pe destinaţii şi motivaţii; pe

continente, ţări şi pe glob.

XI. Propuneri de dezvoltare a turismului 11.1. Premize ale dezvoltării turismului: poziţia geografică, condiţii naturale, socio-economice,

potenţialul turistic (valoare, volum, structură), tradiţie în turism, căi de comunicaţie, cerere turistică (piaţă de desfacere) etc.

11.2.Forme de turism şi oferte turistice ce se pot dezvolta în funcţie de potenţialul turistic natural, cultural-istoric, tehnic şi economic şi alte condiţii.

11.3.Propuneri de dezvoltare a structurilor de primire turistică (structură de cazare, alimentaţie pentru turism, tratament balnear, agrement, sport etc.), pe forme de turism sau global.

11.4.Propuneri de dezvoltare şi diversificare a ofertei turistice (balneare, culturale, odihnă, recreere) etc.

11.5.Volum de investiţii şi sursă de finanţare XII. Program de promovare şi publicitate turistică, politica de produs şi de preţuri (canale de

distribuţie, agenţii de turism, promovare, studii de piaţă, materiale şi canale de publicitate. XIII. Protejarea mediului înconjurător şi a resurselor turistice; impactul turism – mediul

înconjurător – comunitate locală, sau, XIV. Dezvoltarea turismului şi protejarea mediului înconjurător şi a resurselor turistice

16

XV. Impactul economic, ecologic şi socio-cultural al dezvoltării turismului Concluzii

Bibliografie

Anexe

17

PROIECT (STUDIU) DE DEZVOLTARE, AMENAJARE ŞI PROMOVARE A TURISMULUI

MONTAN: JUDEŢ / REGIUNI / STRUCTURI TURISTICE MONTANE / STAŢIUNI

1. Introducere (motivaţii, metodologie, argumente) 2. Consideraţii generale

2.1. Poziţia geografică: administrativă; relief; raport faţă de alte repere: arii teritoriale; localităţi; căi de comunicaţie; aeroporturi; arii/centre emitente; destinaţii cu ofertă similară. (hartă)

2.2. Accesibilitatea: artere rutiere, feroviare, navale, aeriene; starea şi dotarea tehnică; fiabilitate. (hartă) 3. Cadrul general geografic

3.1. Cadrul natural: relief, climă, ape de suprafaţă şi ape subterane; vegetaţia şi fauna; structura geologică; seismicitate; arii protejate; gradul de favorabilitate/pretabilitate pentru dezvoltarea turismului şi amenajarea turistică. (hartă fizico-geografică)

3.2. Cadrul economico-socio-demografic: populaţia: număr, structură pe vârste, naţionalitate, sex, confesiuni religioase, socio-profesională, pregătire şcolară, pregătire profesională, grad de emancipare, experienţă în turism, obiceiuri şi tradiţii etc.; aşezări umane: oraşe şi sate, vechime, populaţie, dezvoltare socio-economică, dotare tehnico-edilitară, funcţii economice etc.; economia: industrie, agricultură, servicii (cultură, comerţ, turism, sanitare) etc.; legislaţie: regimul impozitelor, terenurilor, proprietăţii, taxelor şi construcţiilor; mediului; acte normative locale privind regimul şi prestarea serviciilor etc.; infrastructura generală: reţele de alimentare şi distribuţie a energie termice şi energiei electrice, a apei, canalizare, staţii de tratare a apei; reţea stradală şi pietonală, de promenadă, ciclism etc.; calitatea mediului.

4. Potenţialul turistic montan: relief/suport pentru amenajări turistice, atracţie turistică (forme şi peisaje), monumente ale naturii; clima (regim termic, precipitaţii lichide şi solide/strat de zăpadă – grosime, durată – ), circulaţia aerului, radiaţia solară, confort termic, aeroionizare); ape de suprafaţă (râuri, lacuri, funcţii de agrement, alimentare cu apă, turism, tratament balnear); ape freatice şi de adâncime (surse, nivelul de mineralizare, alimentare cu apă, tratament balnear, agrement nautic); vegetaţie (structură, valoare ştiinţifică, peisagistică socio-recreativă, de protecţie, terapeutică; faună (structură, valoare estetică, peisagistică cinegetică, piscicolă, monument al naturii); arii protejate (parcuri naţionale şi naturale, rezervaţii ale biosferei, rezervaţii naturale, monumente ale naturii) şi utilizarea în turism-ecoturism, recreere, odihnă, acţiuni de educaţie şi cunoaştere; alte resurse şi atracţii turistice naturale şi culturale sau tehnico-economice. (hartă, fotografii) 5. Stadiul actual de valorificare a potenţialului turistic al ariei/localităţii: structuri turistice de cazare pe tipuri de unităţi, categorii de confort, număr de unităţi şi de locuri, distribuţie în teritoriu; structuri turistice de alimentaţie (idem); structuri turistice pentru sporturi de iarnă (pârtii de schi alpin, schi fond, snow board, săniuş, schi artistic etc.; teleferice – telecabine, telegondole, telescaune, teleschiuri – dimensiuni, debite orare); alte dotări sportive, pentru sporturi extreme (delta plan, parapantă, rafting, canoeing etc.), agrement après schi, cultural, fitness, balnear etc.; circulaţia turistică: forme de turism practicate, programe turistice culturale, balneare, ştiinţifice, aventură; număr de turişti (NT) – total, români, străini pe ţări emitente, motivaţii, mijloace de deplasare; număr de înnoptări (idem) – NC; durata medie a sejurului (DS, raport NC/NT). (table, grafice, fotografii) 6. Studiu de oportunitate şi fezabilitate (conform proiectului nr. …). 7. Propuneri de dezvoltare a turismului montan: premise ale dezvoltării: calitatea resurselor şi atracţiilor turistice, volum; accesibilitatea; favorabilitatea condiţiilor naturale; calitatea mediului; tradiţie; apropierea de centrele emitente, forţa de muncă, profesionalism; infrastructură generală; dezvoltarea economică şi a serviciilor etc.; dezvoltarea şi diversificarea ofertei turistice montane şi de servicii: dezvoltarea structurilor turistice pentru: sporturi de iarnă (pârtii, teleferice), drumeţie montană, speoturism, alpinism, alte sporturi şi dotări de agrement (sub acoperiş sau în aer liber); dezvoltarea sau modernizarea structurilor turistice: de cazare, alimentaţie, transport etc.; diversificarea programelor turistice. 8. Dezvoltarea infrastructurii generale şi turistice (vezi capitolul 3.2.) 9. Programe de promovare şi publicitate turistică: politica de produs şi preţuri, canale de distribuţie, studii de piaţă, agenţii de turism, materiale şi canale de publicitate etc. 10. Evaluarea investiţiilor, etapizare, surse, financiare şi materiale, resurse umane. 11. Impactul economic şi social al investiţiilor 12. Impactul ecologic (Ord. MAPPM 125/1996), sau 13. „Dezvoltarea turismului şi protejarea mediului înconjurător şi a resurselor turistice“

Concluzii

18

Bibliografie Material grafic (cel menţionat) Anexe Notă: Dezvoltarea structurilor turistice se face într-o strictă corelaţie între domeniul schiabil → capacitatea de cazare → capacitatea de alimentaţie → agrement, în baza unor indicatori şi calcule matematice precum şi a experienţei naţionale şi internaţionale în domeniu.

19

STUDIU PRIVIND VALORIFICAREA POTENŢIALULUI TURISTIC ŞI

DEZVOLTAREA TURISMULUI DE LITORAL ÎN ŢARA, JUDEŢUL, ZONA, STAŢIUNEA ...

(România sau alte destinaţii de pe glob, de preferinţă cele promovate în România)

Introducere 1. Cadrul geografic general:

• aşezare geografică: ţară, continent, judeţ; zonă, condiţii naturale şi socio-economice, repere, dimensiuni, date generale (istorice, lingvistice, administrative, politice, economice, juridice);

• condiţii geografice generale: naturale – relief, climă, hidrografie, vegetaţie şi faună, arii protejate, riscuri naturale; economice – nivel de dezvoltare economică, ramuri industriale, agricultură, riscuri tehnico-economice, dezvoltarea tehnico-edilitară; socio-istorice şi demografice – istorie, populaţie (evoluţie, concentrare), aşezări umane – evoluţie, concentrare, dezvoltare.

2. Potenţialul turistic: • natural legat de relief: faleză, plajă, tipuri de ţărm (estuare, fiord, rias, deltă etc.), platforma

continentală (panta de imersie) – dimensiuni, configuraţie, facilităţi pentru turism şi agrement, evoluţie, riscuri, aspecte negative, cadrul natural ambiant (limitrof); apa mării: salinitate, transparenţă, temperatură, turbulenţă, faună, vegetaţie, poluare, riscuri, facilităţi; golfuri, limane maritime (fluvio-maritime) – configuraţie, adâncime, posibilităţi de valorificare; delte, râuri afluente; curenţi de apă, valuri, maree, fenomene de risc; clima: temperatura aerului – medie (anotimpuală, anuală, zilnică), maximă şi minimă (idem); viscole; fenomene orajoase; indicele de confort termic, de stres cutanat şi pulmonar, tipuri de vreme; alte acţiuni asupra organismului uman; vegetaţia: marină, acvatică, terestră, influenţe asupra turismului şi organismului uman; fauna: marină, acvatică, terestră, valoare economică, turistică, riscuri pentru turism; arii protejate: marine, terestre, faunistice, floristice etc., valorificare în turism; factori naturali de cură: apa de mare; bioclimatul marin; nisipul plajei (psamoterapie) – structură, textură, granulometrie, compoziţie mineralogică, grosime, culoare; apele minerale şi termominerale – tipologie (caracteristici), indicaţii terapeutice; nămolul terapeutic – tipologie, caracteristici, indicaţii terapeutice.

Notă: Potenţialul turistic natural din aria limitrofă (30-50 km) se va analiza pe aceeaşi structură. • cultural-istoric: în funcţie de aria studiată şi de prezenţa obiectivelor turistice, prezentarea şi

valoarea turistică a lor se va realiza după schema din cursul de „Potenţialul turistic şi valorificarea sa“. La fel se va proceda şi la analiza pentru aria limitrofă de 30-50 km.

• tehnico-economic: obiectivele tehnice şi economice precum şi activităţile tehnico şi economico-ştiinţifice, manifestările sportive şi amenajările de agrement, care au valoare turistică, dacă există, în zona studiată sau în aria limitrofă (30-50 km) se vor analiza după schema din cursul citat;

• social şi demografic: în funcţie de datele statistice obţinute, populaţia se va analiza sub aspectul volumului dar şi al structurii – naţională, socio-profesională, activă, vârstă, nivel de educaţie şi instruire, pe medii sociale – iar aşezările umane după mărime, funcţie (economică, socială, turistică), dezvoltare tehnico-edilitară.

3. Căile de comunicaţie (de acces): rutiere, feroviare, aeriene, navale, după importanţa lor europeană, naţională, judeţeană sau locală, cu echiparea tehnică respectivă şi nivelul tehnic al dotărilor, punctele de frontieră (vamale) şi apropierea de culoarele economice europene.

4. Stadiul actual de valorificare a potenţialului turistic al ariei/localităţii/staţiunii etc.: cazare pe tipuri de unităţi, categorii de confort, număr de unităţi şi de locuri, distribuţie în teritoriu; structuri turistice de alimentaţie (idem); dotări pentru agrement sportiv şi nautic, pentru plajă, parcuri acvatice, divertisment cultural, fitness; baze de tratament (cu proceduri naturale şi fizioterapie); alte dotări şi activităţi de agrement şi divertisment cultural; circulaţia turistică: forme de turism practicate, programe turistice culturale, balneare, ştiinţifice, de aventură; număr de turişti (NT) – total, români, străini pe ţări emitente, motivaţii, mijloace de deplasare; număr de înnoptări (idem) – NC; durata medie a sejurului (DS, raport NC/NT). (tabele, grafice, fotografii)

5. Propuneri de dezvoltare a turismului de litoral, premise ale dezvoltării: calitatea resurselor şi atracţiilor turistice, volum; accesibilitatea; favorabilitatea condiţiilor naturale; calitatea mediului; tradiţie; apropierea de centrele emitente; forţă de muncă; profesionalism; infrastructură generală; dezvoltarea economică şi a serviciilor etc.; dezvoltarea şi diversificarea ofertei turistice de litoral şi de servicii turistice: structuri turistice de cazare, alimentaţie, de tratament balnear; dotări pentru agrement nautic, plajă, practicarea sporturilor, divertisment cultural, cazinouri, croaziere; dotări pentru alte activităţi, expoziţii, simpozioane, programe turistice etc. (în aria studiată şi în apropiere 30-50 km).

20

6. Dezvoltarea infrastructurii generale şi turistice (vezi capitolul 3.pentru componente). 7. Programe de promovare şi publicitate turistică: politica de produs şi preţuri, canale de

distribuţie, studii de piaţă, agenţii de turism, materiale şi canale de publicitate etc. 8. Evaluarea investiţiilor, etapizarea, surse, financiare şi materiale, resurse umane. 9. Impactul economic şi social al investiţiilor

10. Impactul ecologic (Ord. MAPPM 125/1996), sau 11. Dezvoltarea turismului şi protejarea mediului înconjurător şi a resurselor turistice.

Concluzii Bibliografie Material grafic: hărţi, grafice, diagrame Notă: Dezvoltarea structurilor turistice se face într-o strictă corelaţie între plajă, apa mării şi resurse

balneare → capacitatea de alimentaţie → agrement, în baza unor indicatori şi calcule matematice precum şi a experienţei naţionale şi internaţionale în domeniu.

21

PROIECT (STUDIU) DE DEZVOLTARE, AMENAJARE ŞI PROMOVARE A TURISMULUI BALNEAR: JUDEŢ, UNITATE NATURALĂ, STAŢIUNI, STRUCTURI

TURISTICE BALNEARE (HOTELURI)

1. Introducere: motivaţii, metodologie, argumente, rolul turismului balnear 2. Consideraţii generale

2.1. Poziţia geografică: administrativă; relief; faţă de alte repere: arii teritoriale; localităţi; căi de comunicaţie; aeroporturi; arii-centre emitente; destinaţii cu ofertă similară. (hartă)

2.2. Accesibilitate: artere rutiere, feroviare, navale, aeriene; starea tehnică, dotare; fiabilitate. (hartă căi de comunicaţie)

3. Cadrul geografic general 3.1. Cadrul geografic natural: relief, climă, ape de suprafaţă şi ape subterane; vegetaţie şi

faună; structura geologică; seismicitate; arii protejate; calitatea mediului; riscuri naturale, gradul de favorabilitate/pretabilitate pentru valorificare, dezvoltare turismului şi amenajare turistică. (hartă fizico-geografică, grafic, tabele)

3.2. Cadrul geografic economico-socio-demografic: populaţia: număr, structură – pe vârste, naţionalitate, sex, confesiuni religioase, socio-profesională, pregătire şcolară şi profesională, salariaţi în comerţ şi hotelărie, grad de emancipare, experienţă în turism, obiceiuri şi tradiţii etc.; aşezări omeneşti: oraşe şi sate, vechime, populaţie; dezvoltare socio-economică; dotare tehnico-edilitară; funcţii economice etc.; economia: industrie, agricultură, servicii (comerţ, turism); cultură; sănătate; legislaţie: regimul impozitelor, terenurilor, proprietăţii, taxelor, construcţiilor şi nivel de construcţie, mediului; legi generale şi organice şi acte normative locale privind regimul serviciilor şi al altor activităţi etc.; infrastructura generală: reţele de alimentare şi distribuţie a apei, energiei electrice şi termice, staţii de tratare şi de poluare a apei, de calitatea mediului (surse de poluare) canalizare, reţea stradală şi pietonală, de promenadă, ciclism etc.

4. Potenţialul turistic balnear: ape minerale (tipuri fizico-chimice, origine, rezerve de zăcământ, indicaţii terapeutice în diferitele afecţiuni), subterane şi de zăcământ; de lac terapeutic (ape clorurosodice, iodurate, sulfatate); apa de mare; nămoluri terapeutice: sapropelice, minerale (de depunere), sedimente argilo-marnoase, turbe descompuse chimic (origine, proprietăţi fizico-chimice, rezerve de zăcământ, indicaţii terapeutice); gaze terapeutice mofetice – CO2 – (rezerve, indicaţii terapeutice, proprietăţi fizico-chimice); saline terapeutice (microclimat, indicaţii terapeutice); plante medicinale: (flora medicinală, spontană şi cultivată, indicaţii terapeutice); clima: climatoterapia, bioclimate, stress, aeroionizarea. (hartă, fotografii)

5. Alte resurse şi atracţii turistice naturale şi antropice (cultural-istorice, tehnico-economice). (hartă)

6. Stadiul actual de valorificare a potenţialului turistic al unei regiuni/staţiune/localitate/ţară: structuri turistice de cazare: tipuri de unităţi, categorii de confort, număr de unităţi şi locuri, distribuţia în teritoriu, structuri turistice de alimentaţie (idem); structuri turistice de tratament balnear: bază de tratament „sub acelaşi acoperiş“ (Complex balnear – hotel, restaurant, bază de tratament), bază de tratament independentă; număr de proceduri majore cu factori de cură (băi cu apă minerală – hidroterapie, băi şi împachetări cu nămol – nămoloterapie, mofete cu CO2, aerosoli, băi de plante etc.); proceduri de fizioterapie (cu instalaţii şi aparate); masaje; fitness; cură de teren; parcuri terapeutice; jocuri sportive dirijate etc.; structuri turistice de agrement sportiv şi divertisment cultural; circulaţia turistică: alte forme de turism practicate; programe turistice; număr de turişti (NT) – total, români, străini pe ţări emitente, motivaţii şi mijloace de deplasare; număr de înnoptări (NC); durata medie a sejurului (DS = NC/NT) – cu referire prioritară la turismul balnear. (tabele, grafice, fotografii)

7. Studiu de oportunitate şi fezabilitate (conform proiectului nr. ........) 8. Propuneri de dezvoltare a turismului balnear: premize ale dezvoltării: existenţa şi calitatea

resurselor balneare; structură şi rezerve geologice; indicaţii terapeutice; favorabilitatea condiţiilor naturale şi calitatea mediului; tradiţia balneară şi oportunitatea faţă de alte locaţii similare; accesibilitate; poziţia faţă de centrele emitente de turişti, de principalele pieţe cu o morbiditate corespunzătoare efectelor terapeutice ale resurselor balneare; dezvoltarea economică şi a serviciilor în regiune/locaţii; forţă de muncă; dezvoltarea şi diversificarea ofertei turistice balneare: cură balneară profilactică, terapeutică şi de recuperare; fitness; talasoterapie; cură de teren, jocuri sportive dirijate, fizioterapie modernă, ofertă nutriţionistă, antistress etc.; dezvoltarea structurilor turistice pentru oferta balneară, modulată după timpul de cură balneară sau fitness; dezvoltarea sau modernizarea structurilor turistice de cazare şi alimentaţie; dezvoltarea unei oferte turistice polifuncţionale de agrement şi divertisment cultural, pentru odihnă şi recreere şi alte forme de turism practicabile; diversificarea programelor turistice.

22

9. Dezvoltarea infrastructurii generale şi turistice (vezi componentele de la cap. 3.2.) 10. Programe de promovare şi publicitate turistică: politica de produs şi preţuri, canale de distribuţie,

studii de piaţă, agenţii de turism, materiale şi canale de publicitate. (marketing mixt) 11. Evaluarea şi etapizarea investiţiilor (financiare, materiale şi umane). 12. Impactul economic şi social al investiţiilor conform normelor în vigoare. 13. Impactul ecologic în baza metodologiei de elaborare a studiului de impact asupra mediului (Ord.

MAPPM 125-1996) – se poate înlocui cu „Dezvoltarea turismului şi protecţia mediului înconjurător şi a resurselor turistice“.

Concluzii Bibliografie Material grafic: hărţi, grafice, tabele, fotografii Notă: Dezvoltarea structurilor turistice balneare, de cazare, alimentaţie, tratament balnear, agrement se

face într-o strânsă corelaţie cu rezervele, tipurile şi calităţile terapeutice ale factorilor naturali de cură (resurselor balneare), în baza unor indicatori (norme) de utilizare şi calcule matematice precum şi a experienţei naţionale şi internaţionale în domeniul balnear.

23

PROIECT (STUDIU) DE ORGANIZARE ŞI DEZVOLTARE A TURISMULUI RURAL ŞI

AGROTURISMULUI sau

STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENŢIALULUI TURISTIC ŞI DEZVOLTAREA TURISMULUI RURAL

ÎN REGIUNEA / JUDEŢ / LOCALITATEA …

Introducere Capitolul I Turismul rural şi agroturism:

1.1. Concepte şi definiţii 1.2. Experienţa naţională şi internaţională 1.3. Caracteristici – Conţinut. Ofertă 1.4. Asociaţii profesionale şi organizaţii naţionale şi internaţionale 1.5. Turism rural, agroturism, ecoturism

Capitolul II Potenţialul turistic al spaţiului rural din regiunea / localitatea …. 2.1. Consideraţii naturale şi socio-economice 2.2. Satul turistic – cadrul de dezvoltare şi promovare a turismului rural şi agroturismului

2.2.1. Concepte şi definiţii 2.2.2. Tipologia satelor turistice

2.3. Elemente de potenţial turistic care susţin dezvoltarea turismului rural şi agroturismului

Capitolul III Condiţii pentru dezvoltarea turismului rural şi agroturismului 3.1. Condiţii naturale şi socio-economice 3.2. Potenţialul turistic natural legat de: relief, peisaj, ape, ape minerale, vegetaţie, faună,

arii protejate (hartă) 3.3. Potenţial cultural-istoric (elemente de etnografie-meşteşuguri, artizanat, tehnică

populară –, manifestări folclorice, tradiţii şi obiceiuri, muzee etnografice, biserici de lemn), monumente istorice şi de artă, muzee (hartă)

3.4. Potenţial tehnico-economic (baraje, poduri, crame, podgorii etc.) 3.5. Populaţie, aşezări, staţiuni 3.6. Calitatea mediului înconjurător 3.7. Prezenţa unor gospodării care pot fi dotate, modernizate pentru a fi incluse în turism,

ca pensiuni turistice rurale. 3.8. Dotări tehnico-edilitare: alimentare cu apă, energie electrică şi termică, reţea stradală,

alei, canalizare etc. 3.9. Accesibilitatea: drumuri modernizate, căi ferate, fluviale, aeriene.

3.10. Dotări comerciale, sanitare, culturale, sportive 3.11. Dotări pentru turism: cazare, alimentaţie publică, tratament balnear, dotări sporturi de

iarnă ş.a. Capitolul IV Stadiul actual de dezvoltare a turismului rural

4.1. Nivelul de organizare şi dezvoltare 4.2. Baza de cazare şi alimentaţie: pensiuni turistice rurale (număr, locuri, categorii de

confort), alte spaţii (cabane, moteluri, vile). 4.3. Circulaţia turistică: număr de turişti (români, străini), număr de înnoptări (tabele,

grafice) 4.4. Oferta de programe turistice, dotări de agrement

Capitolul V Organizarea şi dezvoltarea turismului rural şi a agroturismului 5.1. Crearea structurilor organizatorice la nivel local – Asociaţia Sătească de Turism Rural

– ASTR (vezi V. Glăvan, 2004); 5.2. Identificarea gospodăriilor ţărăneşti locuite sau independente, dar în incinta moşiei

gospodarului; 5.3. Omologarea gospodăriilor sau a altor clădiri independente (…) ca pensiuni turistice

rurale în conformitate cu criteriile de clasificare (Ord. Min. Turismului 510/2002); 5.4. Organizarea sistemului de informare a turiştilor prin: înfiinţarea Biroului de Informare

turistică şi de Rezervare pentru Turism cu cataloage ale pensiunilor, pliante, hărţi, calculatoare, oferta turistică etc., panouri cu harta stradală a localităţii şi dispersia pensiunilor, plăcuţe-indicatoare;

24

plăcuţe cu simbolul agroturism/turism rural; panou cu semnalizarea atracţiilor turistice, a agrementului etc.

5.5. Dezvoltarea agrementului şi divertismentului cultural, sportiv. 5.6. Managementul activităţii turistice. Consiliere pentru organizare, surse de finanţare,

execuţia investiţiilor, promovare. 5.7. Cadrul legislativ 5.8. Asigurarea turiştilor 5.9. Rolul autorităţilor locale în organizarea, dezvoltarea şi promovarea turismului rural şi

a agroturismului. Capitolul VI Studiu de caz: satul / regiunea / judeţ……….

6.1. Aşezare (condiţii naturale: munte, deal, depresiune, câmpie, vale, deltă, litoral; apartenenţa administrativă, judeţeană; poziţia faţă de alte repere.

6.2. Căi de comunicaţie, accesibilitate, staţii, distanţe faţă de căile de comunicaţie, oraşe, aeroporturi.

6.3. Condiţiile naturale (relief, climă, ape, vegetaţie, structură naţională, pe vârste, populaţia ocupată).

6.5. Condiţiile economice: industria, agricultura, surse de poluare. 6.6. Potenţialul turistic (vezi cap. II şi III), tipul de sat turistic. 6.7. Stadiul actual de dezvoltare (vezi cap. IV). 6.8. Condiţiile de dezvoltare a agroturismului (vezi cap. III). 6.9. Organizarea, dezvoltarea şi promovarea turismului rural şi a agroturismului (vezi cap. IV).

6.10. Impactul economic, social şi ecologic al turismului rural şi agroturismului Concluzii Bibliografie Hărţi: aşezare, căi de comunicaţie, fizico-geografică, planul localităţii, harta turistică Grafice: cu baza de cazare, număr de turişti Fotografii: peisaje, monumente de artă, pensiuni rurale etc. Bibliografie: Vasile Glăvan, Turism Rural. Agroturismul. Turism Durabil. Ecoturism, Ed. Economică,

Bucureşti, 2004. (se găseşte la biblioteca Facultăţii de Geografie, USH)

25

STUDIU GEOGRAFIC PENTRU VALORIFICAREA TURISTICĂ A UNEI ARII PROTEJATE

(PARC NAŢIONAL, PARC NATURAL, REZERVAŢIE A BIOSFEREI)

CAPITOLUL I. Consideraţii generale: definiţie; tipuri de arii protejate după Uniunea Internaţională de Conservare a Naturii (UICN) şi legislaţia românească; istoricul protecţiei mediului în România; legislaţia românească privind protejarea şi conservarea mediului şi privind legiferarea ariei protejate studiate.

CAPITOLUL II: Experienţa pe plan mondial şi în România privind managementul ariilor

protejate şi valorificarea în turism, educaţie şi recreere a acestora. CAPITOLUL III. Valorificarea turistică a ariilor protejate: forme de turism; ecoturism şi turism

durabil – definiţii şi concepte, experienţa naţională şi internaţională în domeniu; alte forme de turism; zonificarea funcţională a ariilor protejate – concepte şi experienţa funcţională a ariilor protejate – concepte şi experienţa internaţională şi naţională pe tipuri pe arii protejate; condiţiile necesare pentru amenajări şi asigurarea unei circulaţii turistice compatibile cu protejarea mediului (frecvenţa circulaţiei turistice, primirea şi sensibilizarea turiştilor); organizarea, amenajarea şi echiparea ariilor protejate pentru vizitare, presupune rezolvarea următoarelor probleme: organizarea şi amenajarea punctelor de intrare a turiştilor în ariile protejate.

În general, organizarea acestor puncte trebuie să prevadă preluarea vizitatorilor şi dispersia acestora în teritoriul zonei protejate, pentru aceasta fiind necesară: realizarea de echipamente turistice pentru cazare şi alimentaţie; la dimensionarea şi stabilirea structurii acestora se va ţine seama de funcţiunile turistice ale punctelor respective, şi de relaţiile acestora cu teritoriul zonei protejate, în ansamblul său; organizarea de puncte de primire (pavilioane sau centre de vizitare – Visitor Center – a turiştilor care vor avea prevăzute săli de prezentare a diferitelor exponate din zona protejată, de proiectare de diapozitive şi filme privind zona respectivă, de desfăşurare a unor activităţi cu caracter social-cultural etc. Tot aici trebuie organizată gruparea vizitatorilor, contactul cu ghizi de teren (custozi, agenţi de mediu, rangeri), încasarea taxelor de vizitare a ariei protejate precum şi comerţul specific turistic cu hărţi, broşuri, albume, pliante, obiecte de amintiri etc.; amenajare unor de unităţi de alimentaţie publică sau de cazare, diversificate, care să valorifice produsele locale şi gastronomia regională şi locală; amenajarea de terenuri pentru instalarea de corturi individuale şi de aprovizionare cu materiale necesare pregătirii hranei; organizarea de puncte pentru închirierea echipamentului de campare, sportiv, aparate foto etc.

Organizarea şi echiparea ariei protejate pentru dirijarea circulaţiei turistice. Această prevedere se referă deopotrivă la asigurarea condiţiilor corespunzătoare circulaţiei turistice

spre punctele de intrare în aria protejata, cât şi a celei din interiorul acesteia, astfel: modernizarea şi semnalizarea drumurilor de acces la punctele de intrare în zonele protejate, condiţie indispensabilă pentru o circulaţie comodă şi nepoluantă; extinderea reţelei de drumuri care asigură legătura în interiorul parcului până la limita accesibilă vizitării sale în condiţii de maximă protecţie; pentru respectarea acestei prevederi, acolo unde este cazul, reţeaua actuală de drumuri va trebui retrânsă până la limita de suportabilitate ecologică a ariei protejate respective sau limitrofe; construirea sau refacerea drumurilor care străbat ariile protejate pentru înlesnirea unei circulaţii comode şi în deplină siguranţă a turiştilor; trebuie să se ia în consideraţie că, alături de drumeţii montane, vor exista numeroşi vizitatori ocazionali, cu o slabă pregătire montagnardă, pentru care, căile de circulaţie trebuie să fie mai apropiate de noţiunea de drum forestier, decât de cea de potecă de munte. Prin aceasta se micşorează efortul fizic şi se reduce timpul necesar vizitării ariei protejate; realizarea de accese comode, simple, rustice, spre obiectivele turistice, în armonizare cu mediul înconjurător; întreţinerea permanentă şi corespunzătoare a căilor de circulaţie, de acces sau interioare în vederea desfăşurării fluente a fluxurilor turistice tot timpul anului; construirea, acolo unde este cazul, de instalaţii mecanice de urcat la punctele de acces în ariile protejate spre sectoarele cu concentrări de obiective turistice sau greu accesibile; amenajarea în lungul potecilor de locuri pentru popas, refugii, locuri pentru fumat şi picnic, dotate corespunzător; supravegherea permanentă de către personalul de specialitate a ariilor protejate şi circulaţiei pe drumuri şi potecile care le străbat, modalitate prin care se poate exclude aproape total posibilitatea de deteriorare a cadrului natural de către vizitatori; amenajarea de structuri turistice de primire.

Amploarea şi funcţiunile turistice ale ariilor protejate determină existenţa în teritoriul acestora, de unităţi de cazare sau alte dotări turistice specifice.

26

Astfel de unităţi, după caz, trebuie să satisfacă necesitatea cazării turiştilor aflaţi în drumeţii montane sau pentru activităţi de sejur, iar dotările turistice, trebuie să fie adecvate posibilităţilor oferite de cadrul natural (domeniul schiabil, activităţi sportive nautice, hipice etc.

Concomitent cu realizarea unităţilor de cazare şi alimentaţie aferente în staţiunile noi va trebui realizată şi dotarea complexă a staţiunii şi a ariilor protejate atât pentru sezonul de vară cât şi pentru cel de iarnă.

În cazul unităţilor de cazare izolate (cabane, campinguri), se va urmări construirea lor în punctele de concentrare a traseelor şi obiectivelor turistice sau în apropierea unor obiective mai complexe.

Utilizarea corturilor proprietate personală se va putea face numai în terenurile ce trebuie amenajate în acest scop, dotate cu utilităţi (pubele, lăzi pentru gunoaie, amenajări pentru picnic etc.).

Amenajarea pentru vizitare a obiectivelor turistice Aşa cum s-a mai arătat, amenajarea pentru vizitare a obiectivelor turistice din teritoriul ariilor protejate

are ca scop, pe de o parte evidenţirea calităţii acestora şi mărirea forţei lor de atracţie, şi pe de altă parte, protecţia obiectivelor respective dar şi a vizitatorilor.

Cât priveşte amenajările obiectivelor turistice, acestea pot fi cuprinse în două categorii principale: unele cu caracter general, exterioare obiectivelor; altele interioare, care privesc obiectivul propriu-zis.

CAPITOLUL IV. Valorificarea turistică a unei arii protejate: Parc Naţional, Parc Natural,

Rezervaţie a biosferei – studiu de caz 4.1. Aşezarea geografică faţă de vecinătăţi: oraşe, sate, arii geografice, aeroporturi, graniţe etc. 4.2. Accesibilitate: căi de comunicaţii până la aria protejată, accesul în aria protejată. 4.3. Condiţii naturale: relief, climă, ape, vegetaţie, faună. 4.4. Condiţii socio-economice: economia (forestieră, păstorit, agricultură etc.) şi viaţa socială

(populaţia, cultura). 4.5. Potenţialul turistic natural legat de condiţiile naturale şi antropice, legate de comunitatea locală. 4.6. Elementele naturale şi antropice, care au determinat declararea ariei protejate. 4.7. Condiţiile generale pentru valorificarea turistică a ariei protejate, formele de turism propuse spre

dezvoltare. 4.8. Concretizare (vezi capitolul III)

27

UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE GEOGRAFIE MASTERATUL: Geografia Turismului. Turism şi integrare regională Proiect pentru finalizarea cursului: „DESTINAŢII TURISTICE“

ANALIZA ŞI VALORIFICAREA UNEI DESTINAŢII TURISTICE (ŢARĂ, REGIUNE, STAŢIUNE TURISTICĂ, ORAŞ – CENTRU TURISTIC)

1. Aşezarea geografică 2. Accesibilitate şi căi de comunicaţie (rutiere, aeriene, feroviare, maritime, fluviale etc.) 3. Cadrul fizico-geografic 4. Cadrul economic, social, politic 5. Resurse şi atracţii turistice (naturale, cultural-istorice, tehnico-economice, social-demografice

– vezi schemele din Glăvan V. (2006) – Potenţialul turistic şi valorificarea sa 6. Forme de turism şi programe turistice (idem bibliografie). 7. Baza tehnico-materială (cazare, alimentaţie, agrement, tratament balnear). 8. Staţiuni turistice – montane, balneoclimatice, de litoral – (dotări de cazare, pentru sporturi de

iarnă, agrement, sporturi nautice, baze de tratament balnear, divertisment cultural, alte obiective turistice).

9. Oraşe – centre turistice (obiective turistice, dotări de cazare, de agrement, cazinouri, festivaluri etc.). Staţiuni turistice străine promovate în România.

10. Tour-operatori şi agenţii de turism importante.

Bibliografie: 1. Glăvan V., 2000 – Resursele turistice pe Terra, Editura Economică, Bucureşti 2. Glăvan V., 2005 – Geografia turismului , Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti 3. Glăvan V., 2006 – Potenţialul turistic şi valorificarea sa, Editura Fundaţiei România de

Mâine, Bucureşti 4. *** – Cataloage turistice ale firmelor româneşti sau străine

28

Universitatea SPIRU HARET FACULTATEA DE GEOGRAFIE CATEDRA DE GEOGRAFIE UMANĂ ŞI ECONOMICĂ PROGRAMUL DE STUDII DE MASTERAT: Turism şi integrare regională (Program de profesionalizare)

STUDIU PENTRU VALORIFICAREA ŞI AMENAJAREA TURISTICĂ

A UNEI LOCALITĂŢI RURALE (SAT TURISTIC)

– Definiţii şi concepte – Poziţia geografică şi căile de comunicaţie – Cadrul natural şi economico-social – Potenţialul turistic natural şi cultural-istoric. Tipul de sat turistic. Zona etnofolclorică. – Funcţia turistică (Formele de turism) propusă pentru dezvoltare – Amenajarea turistică • căi de comunicaţii de acces şi în interior • dotări tehnico-edilitare • dotări de infrastructură generale • unităţi comerciale, sanitare, culturale • dotări pentru turism:

- identificarea şi modernizarea gospodăriilor pentru pensiuni turistice - omologarea pensiunilor turistice rurale - realizarea sistemului informaţional (dispecerat, semnalizarea pensiunilor etc.) - dezvoltarea agrementului

• promovare şi publicitate pentru satul turistic – Protejarea mediului înconjurător

Bibliografie:

1. Glăvan V. (2003) – Agroturism şi Ecoturism, Editura Alma Mater, Sibiu. Glăvan V. (2006) – Potenţialul turistic şi valorificarea sa, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti.

29

STUDIU PRIVIND VALORIFICAREA ŞI AMENAJAREA PENTRU TURISM A UNUI CENTRU TURISTIC

(oraşe, capitale din România şi Europa)

• Aşezarea geografică şi accesibilitatea (căi de comunicaţii) • Cadrul natural • Cadrul istorico-socio-economic:

- istoricul aşezării - date demografice - dotări tehnico-edilitare - dotări comerciale, sanitare

• Potenţialul turistic: natural, cultural-istoric, tehnico-economic • Baza tehnico-materială (în oraş şi aria periurbană):

- cazare şi alimentaţie pentru turism - tratament balnear - agrement

• Structuri de comercializare a ofertei turistice • Circulaţia turistică: număr turişti, număr înnoptări • Oraşul ca destinaţia turistică; tipul de oraş • Oraşul ca etapă în călătoria turistică • Propuneri de valorificare în turism:

- programe turistice - oferte turistice - bază materială - promovare turistică

• Dezvoltarea economică şi tehnico-edilitară în sprijinul valorificării în turism • Pretejarea valorilor cultural-istorice şi a mediului înconjurător Prof. univ. dr. Vasile GLĂVAN