O nouă viziune asupra politicilor socio-economice

pentru comunităţile de romi din România

Raport de seminar

26 – 27 octombrie 2011 Cluj-Napoca, România

2

Conţinut

Introducere ..................................................................................................................................3

Tema seminarului şi obiectivele................................................................................................3

Contextul social şi economic al comunităţilor de romi din zona metropolitană Cluj-Napoca .........................................................................................................................................4

Prezentări în cadrul seminarului ...............................................................................................5

Discursuri de deschidere...........................................................................................................5

Profilul socio-economic al comunităţilor de romi din zona metropolitană Cluj-Napoca .............5

Cercetarea sociologică şi dezvoltarea comunităţilor (2008-2012).............................................5

Economia Socială ca soluţie a dezvoltării comunităţilor Roma din România ............................6

Economia socială – Teorie şi practică .......................................................................................6

Modele de economie socială în rândul comunităţilor de romi ...................................................6

“Susţinerea dezvoltării comunităţilor de romi din Regiunile de Dezvoltare Nord-vest şi Centru”...................................................................................................................................6

“Sprijin pentru dezvoltarea economiei sociale în comunităţile multietnice din Regiunile de Dezvoltare Nord-vest şi Centru din România” .......................................................................7

“Formarea profesională şi serviciile de ocupare dezvoltate pentru comunităţile de romi” .....7

“Crearea şi funcţionarea structurilor de asistenţă axate pe ocuparea forţei de muncă” ........8

Rolul instituţiilor locale şi al societăţii civile în procesul de susţinere a întreprinderilor de economie socială.......................................................................................................................8

Optimizarea politicilor locale pentru dezvoltarea durabilă a comunităţilor de romi din zona metropolitană Cluj-Napoca........................................................................................................9

Identificarea ideilor de afaceri de economie socială..................................................................9

Anexe: ..........................................................................................................................................9

3

Introducere Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP) a organizat în parteneriat cu Fundaţia Centrul pentru Analiză şi Dezvoltare Instituţională (CADI) Eleutheria, Departamentul pentru Relaţii Interetnice (DRI) din cadrul Guvernului României şi Alianţa Civică a Romilor din România (ACRR) seminarul regional privind economia socială în rândul comunităţilor de romi din România. Evenimentul a avut loc în perioada 26 – 27 octombrie 2011 la Cluj-Napoca. Organizaţii şi instituţii locale au susţinut organizarea acestui eveniment, printre care Primăria Cluj-Napoca, Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale şi Centrul de Resurse pentru Comunităţile de Romi. În contextul crizei economice actuale, UNDP şi partenerii săi promovează activ modelele de economie socială pentru comunităţile de romi ca şi instrumente de dezvoltare socială şi economică cu impact asupra nivelului de angajare în muncă, asupra îmbunătăţirii nivelului de trai şi locuire, cât şi a reducerii sărăciei. În cadrul seminarului, o atenţie deosebită a fost acordată următoarelor subiecte: (1) rolul întreprinderilor sociale în susţinerea comunităţilor în procesul de identificare a soluţiilor economice durabile; (2) rolul autorităţilor locale în dezvoltarea politicilor care să susţină dezvoltarea modelelor de economie socială în rândul grupurilor de romi; (3) experienţele societăţii civile din regiunea Nord-Vest în dezvoltarea întreprinderilor sociale în comunităţile de romi. Acest raport conţine principalele idei şi contribuţii ale ofertanţilor de servicii socio-economice, ale antreprenorilor sociali, ale academicienilor şi a factorilor de decizie din Cluj-Napoca şi din regiune, prezenţi la eveniment. “O nouă viziune asupra politicilor socio-economice pentru comunităţile de romi din România” a fost primul seminar dintr-o serie de şase care îşi propune să întărească rolul autorităţilor locale şi a societăţii civile în dezvoltarea economiei sociale în rândul comunităţilor de romi, ţinând cont de diversitatea acestora culturală, de educaţie şi/sau venituri. Tema seminarului şi obiectivele Seminarul de o zi şi jumătate a adus împreună 43 de participanţi, factori de decizie, reprezentanţi ai societăţii civile, antreprenori sociali, lideri comunitari şi academicieni care au discutat despre:

• Experienţe în dezvoltarea întreprindeilor sociale în rândul comunităţilor de romi; • Modalitaţi de susţinere şi dezvoltare a parteneriatului dintre întreprinderile sociale şi autorităţile

locale; • Oportunităţile diferitelor comunităţi de romi privind creşterea nivelului de incluziune socială şi

economică. Aceste subiecte au permis tuturor participanţilor să exploreze şi să dezbată rolul şi viitorul întreprinderilor sociale în dezvoltarea socială şi economică a comunităţilor de romi din România, dar şi să discute despre metodele şi instrumentele necesare pentru creşterea incluziunii sociale prin dezvoltarea economiei sociale.

4

Contextul social şi economic al comunităţilor de romi din zona metropolitană Cluj-Napoca Zona metropolitană Cluj se situează în regiunea de dezvoltare Nord-Vest a României. La data înfiinţării ei (ianuarie 2008), zona metropolitană Cluj includea municipiul Cluj-Napoca (ca şi pol de dezvoltare) şi 17 unităţi administrativ-teritoriale. Conform unui studiu realizat în 2010 de Direcţia Socială şi de Sănătate, în zona metropolitană Cluj locuiesc peste 8.000 de cetăţeni români de etnie romă, dintre care aproximativ 850 de romi locuiesc în zona Pata Rât, în nordul municipiului Cluj-Napoca, lângă groapa de gunoi. Membrii celor trei comunităţi care locuiesc în Pata Rât (Strada Cantonului, „Dallas” şi Pata Rât-groapa de gunoi) sunt tineri, 90% dintre cei care trăiesc acolo având ≤ 44 ani. 31,86% din numărul total al copiilor din Pata Rât sunt la vârsta de şcoală primară, în timp ce aproximativ acelaşi procent de copii fie nu sunt înscrişi la şcoală, fie au abandonat şcoala. Nivelul de educaţie înregistrat în Pata Rât indică de asemenea faptul că din totalul populaţiei de vârstă adultă [16 - 69 de ani (nr=417)], 10% nu a mers niciodată la şcoală, 22% au terminat şcoala primară, iar 35% au terminat gimnaziul. Referitor la rata de angajare în muncă, din acelaşi segment de populaţie, 62% nu sunt angajaţi şi doar 12% lucrează cu carte de muncă. Condiţiile de trai din zona Pata Rât sunt extrem de sărace, lipsind canalizarea, electricitatea şi gazele. Activiştii din domeniul drepturilor omului şi organizaţii internaţionale au cerut sprijinul autorităţilor locale şi centrale să iniţieze un program de urgenţă centrat pe incluziunea socială a comunităţilor de romi din Pata Rât. Date similare se înregistrează şi în cazul altor comunităţi de romi din zona Cluj-Napoca. Conform datelor din Recensământul Naţional din 2002, cele mai multe comunităţi de romi din zona metropolitană Cluj-Napoca trăiesc în sărăcie, în condiţii improprii şi au un nivel de educaţie şi o rată de angajare în muncă scăzute. Un număr relativ mare de iniţiative locale centrate pe reintegrarea socială a romilor au fost demarate de organizaţii non-guvernamentale, creând oportunităţi de dezvoltare prin folosirea practicilor deja existente. O strategie locală coerentă, bugetată şi bine planificată poate genera rezultate bune pe termen lung în domeniul educaţiei, în creşterea ratei de angajare în muncă şi în creşterea nivelului de integrare socială şi economică a comunităţilor de romi.

5

Prezentări în cadrul seminarului În următoarele rânduri sunt sumarizate prezentarile din cadrul seminarului, documentele integrale fiind anexate acestui raport.

Discursuri de deschidere Seminarul a fost deschis de Yesim Oruc, Coordonator Rezident, UNDP România, Adrian Răulea, Şef Birou Strategie şi Dezvoltare Locală, Management Proiecte, Primăria Cluj-Napoca, David Mark, Director Executiv, Alianţa Civică a Romilor din România, şi Istvan Horvath, Preşedinte, Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale. Toţi au salutat organizarea acestui seminar în municipiul Cluj-Napoca şi şi-au exprimat susţinerea în dezvoltarea economiei sociale în rândul comunităţilor de romi ca un instrument recunoscut de incluziune socială, de consolidare a angajamentului societăţii civile în dezvoltarea politicilor şi a serviciilor sociale şi economice.

Profilul socio-economic al comunităţilor de romi din zona metropolitană Cluj-Napoca Eniko Vincze, profesor la Facultatea de Studii Europene a Universităţii Babeş – Bolyai şi Cristina Raţ, lector la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială a Universităţii Babeş – Bolyai au oferit informaţii generale privind situaţia socio-economică a comunităţilor de romi din zona Cluj-Napoca. Cluj-Napoca este unul dintre cele mai dinamice oraşe ale României, cu o populaţie de aproximativ 500.000 de locuitori, care şi-a propus recent să îşi dezvolte, în parteneriat cu alte 17 primării, zona metropolitană. Clujul este punctul central al investiţiilor economice străine şi este pregătit să îşi dezvolte economia beneficiind în parte de susţinerea strategiei naţionale şi europene de dezvoltare. Acest tablou economic nu se reflectă şi în dinamica socială a oraşului, în special în ceea ce priveşte comunităţile de romi. Comparativ cu datele din Recensământul Naţional din 2002, unde 1% din populaţia a municipiului Cluj-Napoca de etnie romă reprezenta 1%, iar rata sărăciei era de 12%, datele din celelalte unităţi teritoriale inregistrează cote îngrijorătoare de sărăcie şi un procent mai mare de cetăţeni români de etnie romă. Cele mai afectate comunităţi de romi sunt cele din Cojocna şi Bonţida, ambele cu aşezări sărace, separate de populaţia generală. Situaţia romilor din zona Pata Rât, lângă groapa de gunoi a oraşului, unde locuiesc 1,500 persoane de etnie romă, este de asemenea îngrijorătoare. Eniko şi Cristina au subliniat nevoia de coordonare dintre autorităţile locale şi societatea civilă pentru reactivarea economică a zonelor şi comunităţilor dezavantajate prin dezvoltarea unor strategii socio-economice pe terem mediu şi lung care să ducă la scăderea nivelului sărăciei în rândul comunităţilor de romi. Au menţionat de asemenea nevoia de dezvoltare şi implementare a proiectelor de incluziunea socială in Planul de Dezvoltare al zonei. Proiectele de economie socială sunt necesare dezvoltării durabile a acestor strategii.

Cercetarea sociologică şi dezvoltarea comunităţilor (2008-2012) Laszlo Foszto, cercetător la Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale, a explorat în prezentarea sa unele dintre teoriile şi paradigmele economiei sociale şi dezvoltării comunităţii (teorii economice clasice, antropologie economică şi sociologia economiei etc). Conceptele dezvoltate de aceste discipline au dus la reevaluarea activităţilor de economie informală şi a abordărilor sociale ale economiei. Toate aceste abordări pun accent pe importanţa capitalului social şi pe varietatea relaţiilor sociale care trebuie analizate conform categoriilor şi structurilor sociale. În cazul comunităţilor de romi, principalele instituţii care definesc capitalul social sunt familia, comunităţile locale, comunităţile religioase, finanţarea informală, reţelele de migraţie şi antreprenoriatul. Laszlo a subliniat faptul că dezvoltarea economică şi socială în cadrul comunităţilor de romi este strâns legată de evaluarea factorilor menţionaţi anterior. De asmenea, Laszlo a evidenţiat faptul că dezvoltarea economiei sociale este un proces de lungă durată care presupune asistenţă tehnică, juridică şi financiară, precum şi rezolvarea unui număr mare de provocări. Dezvoltarea economică ar trebui să includă abordări multidisciplinare între sectorul privat şi cel public şi să îşi propună să aibă impact asupra comunităţilor de romi. Laszlo a declarat că

6

dezvoltarea comunităţii este un proces care presupune schimbarea socială prin angajamentul şi participarea comunităţii.

Economia Socială ca soluţie a dezvoltării comunităţilor Roma din România Cătălina Şerban, Coordonator Proiect, UNDP, a prezentat proiectul dezvoltat de UNDP care susţine şi contribuie la dialogul naţional referitor la dezvoltarea şi implementarea Strategiei Naţionale de Incluziune a Cetăţenilor Români de Etnie Romă. Semnat de Autoritatea de Management în martie 2011, proiectul oferă suport pentru dezvoltarea modelelor de economie socială în rândul comunităţilor de romi şi promovează economia socială ca instrument de incluziune socială a comunităţilor de romi. Proiectul UNDP promovează economia socială în rândul comunităţiilor de romi susţinând dezvoltarea durabilă a acestor modele, crearea unei reţele de profesionişti, incluziunea socială şi egalitatea de şanse, în special în rândul femeilor şi tinerilor romi. Cătălina a prezentat activităţile proiectului: analiza situaţiei actuale, dezvoltarea unui ghid de bune practici şi a unui compendium de idei de afaceri; asistenţă pentru dezvoltarea întreprinderilor sociale în comunităţile de romi; dezvoltarea de parteneriate şi colaborări. Pentru a limita suprapunerile dintre activităţi şi finanţări, echipa de proiect coordonează toate activităţile cu alţi parteneri şi agenţii finanţatoare.

Economia socială – Teorie şi practică Marta Marczis, Consilier Tehnic Principal, UNDP Biroul Regional pentru Europa, a prezentat beneficiile întreprinderilor sociale asupra incluziunii sociale a comunităţilor dezavantajate, cum sunt cele de romi, şi provocările pe care le întâmpină economia socială. Marta a menţionat că modelele de economie socială ar trebui să facă parte dintr-o strategie mai largă care ţine cont de toate deficitele sociale şi economice, precum educaţia, nivelul de angajare în muncă, condiţii de locuire, dezvoltarea comunităţii. Marta a atras atenţia asupra rolului deosebit de important al dezvoltării comunităţilor, primul pas în dezvoltarea economiei sociale, şi a argumentat că întreprinderile sociale pot avea un rol seminificativ în coeziunea socială, în creşterea capacităţii economice a unei comunităţi, în dezvoltarea abilităţilor şi în promovarea independeţei economice a acestor grupuri. Există o serie de acţiuni care ar trebui susţinute frecvent, în paralel cu dezvoltarea întreprinderilor sociale şi pentru o perioadă mai lungă de timp, precum: dezvoltarea capacităţii anterprenoriale şi asistenţa tehnică pentru identificarea nevoilor şi a oportunităţilor de dezvoltare a iniţiativelor de economie socială; susţinerea liderilor comunitari. Experienţa de la nivel regional a UNDP indică, de asemenea, că dezvoltarea modelelor de economie socială este influenţată profund de mediul legislativ existent. Marta a inclus în prezentarea sa un număr de exemple concrete de economie socială şi a concluzionat că este extrem de importantă promovarea conceptului de economie socială la toate nivelele astfel încât iniţiative concrete să poată fi dezvoltate şi să poată avea impact asupra integrării sociale a comunităţilor dezavantajate.

Modele de economie socială în rândul comunităţilor de romi

“Susţinerea dezvoltării comunităţilor de romi din Regiunile de Dezvoltare Nord-vest şi Centru” Florin Moisă, Preşedinte, Centrul de Resurse pentru Comunităţile de Romi (CRCR), a descris activitatea organizaţiei pe care o conduce şi a evidenţiat munca CRCR în comunitate. Până în acest moment, CRCR lucrează în peste 36 de comunităţi dezavantajate de romi pentru a dezvolta modele de economie socială cu scopul încurajării coeziunii sociale şi a creşterii capacităţii antreprenoriale a acestor comunităţi. Prin contacte directe şi parteneriate cu agenţii de formare profesională şi/sau de plasare în muncă, autorităţi locale şi organizaţii comunitare, Centrul de Resurse pentru Comunităţile de Romi oferă asistenţă prin formare, monitorizare şi consultanţă. Barierele în stabilirea şi menţinerea întreprinderilor sociale în context românesc sunt determinate în principal de suportul financiar şi de capacitatea antreprenorială. Modelele de economie socială necesită investiţii de durată pentru iniţierea lor, iar, de obicei, oamenii care

7

doresc să înfiinţeze astfel de întreprinderi nu au pregătirea sau experienţa mediului de afaceri. Astfel, sunt necesare formarea şi asistenţa tehnică continue. Florin a declarat că susţinerea pe termen lung este vitală dacă ne dorim că iniţiativele socio-economice să aibă un impact pozitiv asupra comunităţilor, iar sistemul actual condus de structuri, instituţii bine organizate, dar puţin conectate la nevoile reale ale unei comunităţi, nu poate produce schimbarea.

“Sprijin pentru dezvoltarea economiei sociale în comunităţile multietnice din Regiunile de Dezvoltare Nord-vest şi Centru din România” Gabor Adam, Coordonator de Proiect, Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală, a folosit experienţa organizaţiei sale ca şi exemplu pentru cum sunt dezvoltate proiectele de economie socială în comunităţile de romi în contextul actual al României. Similar cu proiectul implementat de Centrul de Resurse pentru Comunităţile de Romi, iniţiativa prezentată de Gabor oferă formare, asistenţă tehnică şi consultanţă de afaceri pentru dezvoltarea întreprinderilor sociale în comunităţile de romi. Gabor a explorat unele dintre principalele provocări în implementarea proiectului şi a subliniat nevoia de parteneriat dintre agenţiile importante în vederea scăderii ratei şomajului. Este important ca în dezvoltarea întreprinderilor sociale să se ia în considerare un număr de factori, inclusiv capacitatea comunităţilor de a iniţia astfel de întreprinderi, de a intra pe piaţa reală, de a face faţă provocărilor prezentate de actuala legislaţie din România. Gabor a subliniat provocările determinate de dezvoltarea durabilă a acestor instrumente, de transparenţa structurilor implicate în dezvoltarea economiei sociale, de disponibilitatea întreprinzătorilor de a intra în competiţie economică, dar şi de disponibilitatea pieţei de a susţine iniţiativele de economie socială.

“Formarea profesională şi serviciile de ocupare dezvoltate pentru comunităţile de romi” Marian Daragiu, Preşedinte, şi Larisa Birta, Coordonator de Proiect, Ruhama (Oradea) au prezentat pe scurt iniţiativele de economie socială dezvoltate de Fundaţia Ruhama începând cu 2005. Încă de la început, Ruhama a lucrat în domeniul social, implementând programe centrate pe dezvoltarea comunitară şi serviciile sociale. Totuşi, spectrul larg al nevoilor individuale ale beneficiarilor fundaţiei a determinat implicarea organizaţiei într-un nou domeniu, acela al creşterii ratei de angajare în muncă, pentru a răspunde activ nevoilor specifice ale comunităţilor cu care Ruhama lucrează. Începând cu anul 2006, conducerea organizaţiei a decis ca Fundaţia Ruhama să îşi mobilizeze resursele umane, logistice şi financiare pentru a deveni un ofertant important de programe de formare profesională şi de servicii de angajare în muncă. În afara impactului social al programelor de formare profesională, această iniţiativă asigură pe termen lung sustenabilitatea financiară care va fi reinvestită în susţinerea programelor sociale şi de dezvoltare comunitară. În 2011, în colaborare cu Primăria din Avram Iancu, o localitate din judeţul Bihor, şi cu asistenţă financiară din partea Ministerului Muncii, a Familiei şi Protecţiei Sociale, Ruhama a iniţiat o întreprindere socială într-o comunitate de romi locuită de 700 de persoane, dintre care 50% beneficiează de asistenţă socială. Folosindu-se de activităţile tradiţionale ale comunităţii de romi din Avram Iancu, întreprinderea socială se bazează pe producerea împletiturilor de nuiele. Iniţierea acestei întreprinderi a inclus renovarea spaţiului, formare profesională, înregistrarea iniţiativei. Ruhama a primit o comandă din Austria pentru a produce 2.000 de coşuri din nuiele, dar datorită numărului limitat de angajaţi şi lipsei unei reţele de producători, Ruhama poate livra comanda abia peste 6 luni. Venitul final al acestei comenzi nu poate acoperi cheltuielile înregistrate în perioada de producere. Mai mult, proiectul finanţat de Ministerul Muncii se termină în noiembrie, înainte de termenul de livrare al produselor. Marian şi Larisa au concluzionat că există o nevoie urgentă pentru dezvoltarea unei reţele de iniţiative de economie socială care poate susţine intrarea pe piaţa competitivă a produselor realizate în cadrul acestora. În plus, finanţatorii (guvernamentali sau privaţi) ar trebui să înceapă să dezvolte scheme de finanţare care să permită dezvoltarea corespunzătoare şi durabilă a economiei sociale.

8

“Crearea şi funcţionarea structurilor de asistenţă axate pe ocuparea forţei de muncă” Viorel Bumbu, Coordonator Centre, Asociaţia Pakiv (Alba Iulia), a împărtăşit experienţa organizaţiei sale în dezvoltarea modelelor de economie socială care au drept scop incluziunea socială a romilor. Obiectivul proiectului prezentat este de a dezvolta organizaţii şi întreprinderi specifice economiei sociale din zonele rurale, susţinând astfel comunităţile dezavantajate de romi. O serie de evenimente promoţionale va fi organizată în cadrul proiectului, iar 6 centre de incluziune socială vor fi dezvoltate cu scopul de a oferi formare profesională şi asistenţă tehnică pentru identificarea oportunităţilor de angajare. Printr-un alt proiect, derulat în parteneriat cu ONG-uri şi autorităţi locale din Portugalia şi Grecia, Asociaţia îşi propune să crească accesul femeilor rome pe piaţa muncii. Proiectul include o serie de evenimente centrate pe schimbul de experienţă între partenerii din proiect şi dezvoltarea a 3 centre de incluziune socială a femeilor rome. Viorel a menţionat că una dintre principalele provocări în dezvoltarea modelelor de economie socială din România este determinată de lipsa unei legislaţii specifice, coprespunzătoare, iar eforturile de advocacy ar trebui îndreptate spre dezvoltarea acestei legislaţii pentru a asigura o dezvoltare pe termen lung şi incluzine socială.

Rolul instituţiilor locale şi al societăţii civile în procesul de susţinere a întreprinderilor de economie socială Discuţii în plen Facilitator: Cătălina Şerban Participanţii au identificat o serie de probleme legate de dezvoltarea economiei sociale în rândul comunităţilor de romi din Cluj-Napoca, printre care:

- tendinţele agenţiilor finanţatoare de a se axa prioritar pe analiza mediului socio-economic şi pe identificarea ideilor de afaceri şi mult mai puţin pe asistenţă tehnică şi financiară pentru iniţierea şi dezvoltarea activităţilor generatoare de venit;

- lipsa unei abordări strategice, pe termen lung a economiei sociale; - flexibilitate limitată a legislaţiei naţionale şi a cerinţelor fondurilor structurale pentru România care

nu ţin cont neapărat de profilul socio-economic al comunităţilor de romi şi de tradiţiile sociale şi culturale ale acestora. De exemplu, în medie, nivelul de educaţie al celor mai multe comunităţi de romi este mai mic decât cerinţele naţionale pentru educaţia adulţilor; există o susţinere legislativă limitată a întreprinderilor mici şi mijlocii şi conexiuni informale între producătorii de economie socială şi marile companii care vând astfel de produse;

- există un număr limitat de instrumente şi mecanisme, naţionale şi locale, de finanţare care pot susţine dezvoltarea pe termen lung a acestor iniţiative.

Ţinând cont de problemele identificate, participanţii au recomandat implicarea activă a autorităţilor locale care trebuie să includă dezvoltarea întreprinderilor sociale în agenda de dezvoltare a zonei. Această implicare ar presupune printre altele: dezvoltarea unui mecanism predictibil de finanţare (rambursabil sau nerambursabil) care să susţină iniţiativele locale, socio-economice ale comunităţilor dezavantajate, cum sunt cele de romi; susţinerea dezvoltării economiei sociale ţinând cont de profilul comunităţilor de romi şi promovarea şi funcţionarea acestor întreprinderi sociale ca furnizori alternativi de bunuri şi servicii; stabilirea unui grup tehnic, responsabil pentru dezvoltarea, coordonarea şi monitorizarea politicilor şi programelor de incluziune socială a comunităţilor de romi; susţinerea dialogului naţional referitor la economia socială şi legislaţia aferentă prin oferirea de exemple concrete din Cluj-Napoca. Aceste acţiuni din partea autorităţilor locale şi a partenerilor acestora pot avea un rol important în tranziţia de la o economie socială dependentă de finanţare la o economie competitivă care se autofinanţează. Participanţii au recunoscut relevanţa fondurilor europene în dezvoltarea economiei sociale, dar capacitatea iniţiativelor de acest fel arată că autofinanţarea nu este posibilă momentan. Susţinerea întreprinderilor sociale pentru dezvoltarea sustenabilităţii trebuie inclusă în agenda locală de dezvoltare.

9

Optimizarea politicilor locale pentru dezvoltarea durabilă a comunităţilor de romi din zona metropolitană Cluj-Napoca “Strategia locală de incluzine a cetăţenilor români aparţinând etniei romilor din Cluj 2012-2020” Adrian Răulea, Şef Birou Strategie şi Dezvoltare Locală, Management Proiecte, Primaria Cluj-Napoca, a declarat că în Cluj există o creştere a nivelului de înţelegere privind relevanţa dezvoltării economice şi a nevoii de un echilibru care să asigure incluziunea socială, egalitatea de şanse şi scăderea nivelului sărăciei. Primăria Cluj-Napoca s-a angajat şi a iniţiat un proces de dezvoltare a strategiei locale care se adresează nevoilor comunităţilor dezavantajate din Cluj. Strategia locală prezentată de Adrian se concentrează pe obiective şi acţiuni pe termen mediu şi scurt pentru a îmbunătăţii statutul socio-economic al comunităţilor de romi din zona metropolitană Cluj-Napoca. Ţinând cont de faptul că autorităţile locale sunt presate să realizeze cât mai mult, cu resurse tot mai mici, strategia se va concentra pe următoarele patru priorităţi: crearea de locuri de muncă; încorporarea centrului medical/social; dezvoltarea unui sistem de locuire; şi crearea unei scheme de finanţare care să încurajeze economia socială. Adrian a invitat toţi participanţii să se implice în dezvoltarea şi implementarea strategiei locale. Primăria Cluj, cu asistenţă UNDP, va organiza un grup de lucru care include autorităţi locale, reprezentanţi ai mediului universitar şi ai societăţii civile, care va lucra pentru dezvoltarea Strategiei Locale pentru perioada 2012-2020.

Identificarea ideilor de afaceri de economie sociala Discuţii în plen Facilitatori: Cătălina Şerban şi Silviu Săndulache Seminarul a inclus o serie de sesiuni care au creat oportunităţi pentru participanţi să discute despre economia socială în comunităţile de romi. Cei prezenţi au agreat că economia socială joacă un rol important în integrarea grupurilor dezavantajate pe piaţa muncii, dar nu ar trebui să se limiteze doar la acest obiectiv. De asemenea, iniţiativele de economie socială din Cluj ar trebui să se concentreze pe nevoile reale, documentate ale comunităţilor de romi. Au fost identificate următoarele nevoi relevante privind dezvoltarea comunităţilor de romi, şi anume:

• transport de şcoală pentru copiii din Pata Rât; • dezvoltarea unei gradiniţe pentru copiii din Pata Rât; • extinderea reţelelor de electricitate, apă, gaze în cadrul comunităţilor de romi; • servicii de educaţie adultă care să ia în considerare şi nivelul de educaţie a comunităţilor de romi; • farmacie etc.

Participanţii au recomandat de asemenea asistenţă financiară şi tehnică pentru acele comunităţi de romi care au dezvoltat deja iniţiative de economie socială şi care întâmpină dificultăţi fie în dezvoltarea iniţiativei dintr-o perspectivă legală, fie în vânzarea şi promovarea produselor. Exemplele au inclus iniţiativa Atelierului de Împletit Nuiele – Fundaţia Ruhama şi o comunitate de romi care produce gemuri din fructe de pădure, dar care are o capacitate limitată în distribuirea lor pe scară largă. A existant un consens în legatură cu determinarea unei schimbări în acest domeniu prin creşterea coordonării şi comunicării dintre întreprinderile sociale. Experienţele arată că modelele de economie socială sunt eficiente atunci când ele sunt dezvoltate de comunităţile pentru care se dezvoltă şi care sunt motivate să îşi crească nivelul de trai.

Anexe: 1. Agendă seminar 2. Lista participanţilor 3. Raport mass-media.

10

Anexa 1 O nouă viziune asupra politicilor socio-economice pentru comunităţile de romi din România

Agenda

26 Octombrie 2011 09:00 – 09:30 Înregistrare participanţi 09:30 – 11:00 Deschiderea seminarului

• Yesim Oruc, Coordonator Rezident a.i. UNDP • Adrian Răulea, Şef Birou Strategie şi Dezvoltare Locală, Management

Proiecte, Primăria Municipiului Cluj-Napoca • David Mark, Director Executiv, Alianţa Civică a Romilor din România

(ACRR) • Istvan Horvath, Preşedinte, Institutul pentru Studierea Problemelor

Minorităţilor Naţionale Economia Socială ca soluţie a dezvoltării comunităţilor Roma din România

• Cătălina Şerban, Coordonator Proiect, UNDP Profilul socio-economic al comunităţilor de romi din zona metropolitană Cluj-Napoca

• Eniko Vincze, Profesor, Universitatea Babeş-Bolyai Cristina Raţ, Sociolog, Universitatea Babeş-Bolyai

Strategia de cercetare pe problematica romă (2008-2012)

• Foszto Laslo, Cercetător, Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale

11:00 – 11:15 Pauză de cafea 11:15 – 13:00 Economia socială – Teorie şi practică

• Marta Marczis, Consilier Tehnic Principal, Centrul Regional UNDP Bratislava

• Mircea Mocanu, Director Departament Socio-Economic, UNDP 13:00 – 14:30 Prânz 14:30 – 16:00 Modele de economie socială în comunităţile de romi

• “Susţinerea dezvoltării comunităţilor de romi din Regiunile de Dezvoltare Nord-Vest şi Centru”, Florin Moisă, Preşedinte, Centrul de Resurse pentru Comunităţile de Romi

• “Sprijin pentru dezvoltarea economiei sociale în comunităţi multietnice din

Regiunile de Dezvoltare Nord-Vest şi Centru din România”, Gabor Adam, Manager de Proiect, Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală

• „Formarea profesională şi serviciile de ocupare dezvoltate pentru şi în

comunităţile de romi”: Marian Daragiu, Preşedinte, Fundaţia Ruhama

Larisa Birta, Specialist Centru „Cariere”, Fundaţia Ruhama

• “Crearea şi funcţionarea structurilor de asistenţă axate pe ocuparea forţei de muncă”, Viorel Bumbu, Coordonator Centre, Asociaţia Pakiv România (Alba Iulia)

16:00 – 16:15 Pauză de cafea 16:15 - 17:30 Rolul instituţiilor locale şi al societăţii civile în procesul de susţinere a

întreprinderilor de economie socială Facilitatori: Mircea Mocanu şi Cătălina Şerban, UNDP

11

27 Octombrie 2011 09:30 – 11:00 Optimizarea politicilor locale pentru dezvoltarea durabilă a comunităţilor de

romi din zona metropolitană Cluj-Napoca • Strategia locală de incluziune a cetăţenilor români aparţinând etniei

romilor din Cluj, Adrian Răulea, Primăria Municipiului Cluj-Napoca Discuţii: De ce şi cum ar trebui integrate iniţiativele de economie socială în strategia locală privind incluziunea socială a comunităţilor dezavantajate Facilitator: Silviu Săndulache

11:00 – 11:15 Pauză de cafea 11:15 – 13:00 Identificarea ideilor de afaceri de economie socială:

• Discuţii privind contextul local – rata de incluziune pe piaţa muncii şi calificări profesionale specifice comunităţilor locale de romi; nivelul educaţiei

• Femeile şi tinerii din comunităţile de romi • Discutarea potenţialelor întreprinderi sociale

Concluzii Facilitator: Cătălina Şerban

13:00 – 13:30 Conferinţă de presă

13:00 – 15:00 Prânz

12

Anexa 2

O nouă viziune asupra politicilor socio-economice pentru comunităţile de romi din România Lista participanţilor

Nr

Instituţia Nume şi prenume E-mail

1.

Alianţa Civică a Romilor din România Mark David david.mark@acrr.ro

2. Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale

Horvath Istvan office@ispmn.gov.ro

3. Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale

Hetea Estera esteraroxana@yahoo.com

4. Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale

Laszlo Foszto laszlo.foszto@gmail.com

5. Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale

Toma Ştefania tomastefania76@yahoo.com

6.

Primăria Municipiului Cluj Răulea Adrian adrian.raulea@primariaclujnapoca.ro

7.

Primăria Municipiului Cluj Ghiţiu Monica monica.ghitiu@gmail.com

8.

Agenţia Naţională pentru Romi Cluj Hetea Cristian cristihetea@yahoo.com

9. Universitatea Babeş-Bolyai

Raţ Cristina crat@socasis.ubbcluj.ro

10. Universitatea Babeş-Bolyai

Vincze Eniko eni_personal@yahoo.com

11. Universitatea Babeş-Bolyai

Fărcău Andrada andrada.far@yahoo.com

12. Centrul de Resurse pentru Comunităţile de Romi

Moisă Florin florin.moisa@romacenter.ro

13. Centrul de Incluziune Socială pentru persoanele de etnie romă (CISPER Nord-Vest)

Gorog Ana Maria anamaria.gorog@nord-vest.ro

14. Centrul de Incluziune Socială pentru persoanele de etnie romă (CISPER Nord-Vest)

Doghi Pavel paveldoghi@yahoo.com

15. Asociaţia Studenţilor Romi - Romano Suno

Norbert Iuonaş romano_suno@yahoo.com

16. Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală

Adam Gabor gadam@edrc.ro

17. Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală

Gorcea Amelia agorcea@edrc.ro

18. Pro Rroma Foundation Stout Frank frank@zody.eu

19. Fundaţia pentru Dezvoltarea Popoarelor - Filiala Cluj

Moldovan Ioan Dumitru

dumitru.moldovan@fdpsr.ro

20. Fundaţia pentru Dezvoltarea Popoarelor - Filiala Cluj

Mirauţi Ioana ioana.mirauti@fdpsr.ro

21. Ruhama Foundation (Oradea) Daragiu Marian marian.daragiu@ruhama.ro

13

22. Ruhama Foundation (Oradea) Birta Larisa larisa.birta@ruhama.ro

23. Grupul pentru Acţiune Socială Petrovici Norbert norbertpetrovici@socasis.ubbcluj.ro

24. Fundaţia pentru Ajutorarea Familiilor din Pata Rât

Whynot Rufus yieldedvessels@gmail.com

25. Asociaţia PAKIV Romania Bumbu Viorel viorel.bumbu@yahoo.com

26. Asociaţia PAKIV Romania Bota Elian pakiv_romania@yahoo.com

27. Asociaţia PAKIV Romania Safta Ioana Maria ioanasafta@gmail.com

28. Asociaţia PAKIV Romania Iosif Denisa Mihaela pakiv_romania@yahoo.com

29. Asociația Naţională a Specialiştilor în Resurse Umane

Manaila Ioana org.aur@gmail.com

30. Asociația Naţională a Specialiştilor în Resurse Umane

Petcu Elena elenapetcu3@yahoo.com

31. Asociația Naţională a Specialiştilor în Resurse Umane

Oprisan Ioana Raluca ioana.oprisan@yahoo.com

32. Asociaţia Şanse Egale (Zalau) Faitas Mirela ngo.sanseegale@yahoo.com

33. Patrir Popa Camelia camelia.popa@patrir.ro

34. Grupul de Lucru al Organizaţiilor Civice

Dohotaru Adrian adrian_dohotaru@yahoo.com

35. Centrul Naţional al Dansului Pascariu Katia katia_pascariu@yahoo.com

36. Centrul Naţional al Dansului Mihalcea Mihail mihai.mihalcea@cndb.ro

37. Asociaţia comunitară interetnică Poieni

Banciu Adrian adrianaprilie@yahoo.com

38. UNDP Oruc Yesim yesim.oruc@undp.org

39. UNDP Marczis Marta marta.marczis@undp.org

40. UNDP Sandulache Silviu silviu.sandulache@undp.org

41. UNDP Serban Catalina catalina.serban@undpaffiliates.org

42. UNDP Marchis Alina alina.marchis@undpaffiliates.org

43. UNDP Ghinescu Mihaela mihaela.ghinescu@undpaffiliates.org

14

Anexa 3

26 – 27 Octombrie 2011 Cluj-Napoca

Raport media al conferinţei de presă susţinute la Cluj-Napoca

În efortul de a înţelege rolul economiei sociale în dezvoltarea comunităţilor de romi şi de a promova

economia socială ca vector important al dezvoltării simultane şi armonioase atât a sectorului economic de

profit, cât şi a structurilor sociale benefice comunităţii în termeni de solidaritate, întrajutorare şi dezvoltare

durabilă şi flexibilă, UNDP a susţinut, împreună cu partenerii săi, o conferinţă de presă pe tema politicilor

socio-economice pentru comunităţile de romi din România.

Cătălina Şerban, Coordonator proiect (UNDP) a

moderat conferinţa de presă informând

participanţii cu privire la rezultatele obţinute în

cadul seminarului “O nouă viziune asupra

politicilor socio-economice pentru comunităţile

de romi din România” organizat, în perioada 26-

27 octombrie 2011, la sediul ISPMN din Cluj-

Napoca. La acest seminar au participat peste 40

de invitaţi, reprezentanţi ai organizaţiilor non-guvernamentale, lideri locali, factori de decizie din instituţiile

guvernamentale, promotori ai economiei sociale, cercetători şi finanţatori. Discuţiile şi dezbaterile din

cadrul seminarului s-au concentrat asupra modelelor de economie socială pentru comunităţile de romi, a

factorilor de succes a acestor iniţiative, dar şi a principalelor provocări întâlnite în derularea lor.

În declaraţia de presă, Cătălina Şerban a subliniat faptul că dezvoltarea unei infrastructuri administrative

şi legislative care să susţină evoluţia durabilă a economiei sociale este un proces de lungă durată. De

asemenea, în cadrul conferinţei de presă au fost evidenţiate eforturile constante şi colaborarea între

diferitele instituţii şi autorităţi locale şi centrale, sectorul privat, societatea civilă şi comunităţile afectate.

Participanţi (mass-media locală):

TVR – studioul local din Cluj-Napoca

NCN TV (post TV local)

Alpha TV (post TV local)

Ziua de Cluj (cotidian regional)

Gazeta de Cluj (cotidian regional)

15

Citynews (agenţie de presă online)

Lumebuna.ro; (portal de ştiri)

http://veiozaarte.ro

http://www.artactmagazine.ro

Parteneri:

Secretariatul General al Guvernului – Departamentul pentru Relaţii Interetnice (DRI)

Alianţa Civică a Romilor din România (ACRR)

Fundaţia Centrul pentru Analiză şi Dezvoltare Instituţională (CADI Eleutheria)

Primăria Municipiului Cluj-Napoca

Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale (ISPMN)

Centrul de Resurse pentru Comunităţile de Romi.

Rezultate: Seminarul a fost mediatizat, în special, de publicaţiile şi

posturile TV locale:

3 emisiuni TV,

o ştire radio,

trei articole în cotidiene regionale,

şi cinci articole online.