PELERINAJÎN ÞARA SFÂNTÃ

IZRAEL

SELEUª

Seleuº

EDITURACOMUNITÃÞII

CULTURAL-INSTRUCTIVESELEUª

BANAT 2000

Redactor:Maria Miclea

Referent:pr.iconom. Konstantin Suru

Prezentarea graficã:Dimitrie Miclea

Tipografia:ROMARK

Panciova

Tiraj: 200 exemplare

SELEUª

Seleuº

ROMAN SFERA

PELERINAJÎN ÞARA SFÂNTÃ

IZRAEL

(Note de drum)

2000

CINE A FOST ÎNAINTEACELUI FÃRÃ ÎNCEPUT

În simbolul Credinþei se spune ...ºi într-unul Domn Iisus Hristos, fiullui Dumnezeu... carele din Tatãl s-a nãscut mai înainte de toþi vecii...

Deci citind despre unele religii, precum ºi despre unele cercetãri ºti-inþifice, fãcute fiind de mari oameni ai secolului nostru, noi spunem, veziacestea erau înaintea Bibliei sau cã din aceste religii s-a inspirat Biblia.

Un lucru e cert cã Hristos s-a nãscut înaintea tuturor fãpturilor atât încer cât ºi pe pãmânt ºi cã Tatãl n-a fost niciodatã fãrã Fiul, aºadar aceºticreatori ai religiilor ºi ai ºtiinþei au uitat ºi s-au depãrtat de Dumnezeu ºirãmânându-le numai în amintire ca reminescenþã ai adevãratului Dum-nezeu, cãci izvorul ºtiinþei lor este Dumnezeu.

Cortez când a întrebat pe Azteci de unde ºi-au fãcut rost de cuþite,aceºtia i-au arãtat Cerul (meteoriþii cãzuþi din cer).

La început oamenii, fãpturile lui Dumnezeu erau un fel de îngeri, fãrãpãcat, fãrã dureri, fãrã imagini, fãrã moarte, nemuritori. Pãcãtuind l-auuitat pe Creatorul ºi-ºi fac zei din piatrã, lemn ºi se închinã lor. Ei îºiamintesc câte ceva din cele ale Edenului ºi-ºi dau numiri dupã voia lor cade exemplu: Ghilgameº, creaþia religiei Akkadiene, în locul lui Noe zidit deSfânta Treime.

Pentru ce ne mirãm pentru Megaliþii din Europa occidentalã. Blocuri de30 de mii de kilograme. Oare nu se puneau ºi însemnau unele evenimenteîn Genezã, spre aducerea aminte a altarelor pentru jertfe. (Gen. 28,18.,2Împ. 18,18) Complexul megalitic cuprinde o construcþie Crom-lehur =Leh ceace însemnã loc. Lespedea, blocul de granit, stânca, relevã în infini-tul, veºnicia. Aceºti Megaliþi n-au fost construiþi deodatã ci sufereau difer-ite adãugiri. La început deci erau un semn un stâlp, reminescenþã, arhie-tip, inspiratã din Sfânta Biblie.

5

Eileithyei zeiþa pre-elenicã a naºterilor care ocrotise pe Zeus copil darcare devine stãpânul Olimpului inspiratã, din Vechiul Testament fiicafaraonului care gãseºte pe râul Nil pe Moise.

Numãrul ºapte (7) îl gãsim în legendelele tovarãºilor Zeului lui Teseu,ºapte tineri ºi ºapte fete, oferite Minotaurului.

Iatã o altã inspiraþie luatã tot din Vechiul Testament, lupta zeuluiFurtunii cu Dragonul. Zeiþa Inara face un banchet la care zeul Dragonbeau încât nu se mai poate miºca ºi zeul Furtunii îl ucide fãrã luptã. Iu-dita în Vechiul Testament ospãteazã pe Olofern regele asirian îl îmbatã ºi-itaie capul pentru cã dorea sã ocupe Izraelul.

Reforma lui Akhenaton (1375-1350) a monoteismului solar a luiAthon, proclamat singurul zeu ca Iahve ºi-aº pune întrebarea cine este celfãrã de început ºi cine este Akhenaton.

În Gosen, unde mai târziu se refugiazã evrei cu Iacob era un altar al luiIahve în mijlocul Egiptului, atunci când Atlantida s-a scufundat supra-vieþuitorii ei vin în þara faraonului ºi construiesc piramida Kheops ridicatãfiind pe ,,anomalii magnetice”, cu o energie cosmicã, focusul lentilei care eraîn vârful piramidei. Scoicile de la baza piramidei vorbesc de ridicarea eiînaintea potopului, scufundãrii Atlantidei, proiectatã de Fii Luminii iarTot Atlantul o terminã ascunzând în camerele ei manuscrise secrete despreFii Luminii. Navele spaþiale cu care s-au coborât pe Terra le-a îngropat,ascuns în spaþiile ei.

Multe religii ale diferitelor popoare copiazã pe Iahva, El fiind fãrãînceput ºi neîncãput.

Pe Hermes unii oameni ai ºtiinþei, care se cred cã ºtiu totul, îl vãd peHristos. Hermes zeul nu poate fii identificat cu Hristos fiindcã Iisus a ex-istat ca Dumnezeu adevãrat ºi om adevãrat iar zeul Hermes este inventatde om ºi nu a existat decât în închipuirea omului, aºa se deosebesc ºi sfinteleicoane, care reprezintã pe Sfinþii lui Dumnezeu care au existat, au trãit cunoi pe pãmânt, iar chipurile cioplite reprezintã pe zeii inexistenþi.

autorul

6

PELERINAJÎN ÞARA SFÂNTÃ

IZRAEL

La 24 septembrie 1995 mã pregãtesc cu post ºi rugãciune pentru

vizita în Þara sfântã - Israel.

Sâmbãtã la 23 septembrie 1995 sunt chemat la Belgrad pentru oslujbã de binecuvântare înainte de a pleca spre Locurile Sfinte.

Din cauza unor momente de naturã materialã ºi financiarã nu potmerge la Belgrad ºi rog pe pãrintele Ionel Mãlaimare sã facã o slujbãpentru plecarea mea. Aceasta se oficiazã în Sfânta Bisericã din Ali-bunar în prezenþa mea ºi a domnului preot sus amintit.

Duminicã dimineaþa plecãm de la aeroportul Surcin spre Pãmân-tul Sfânt. Trecem peste Macedonia, Grecia, Insula Rodos, MareaEgee ºi aterizãm pe insula Cipru în oraºul Larnaca. Aici ne reþinemcirca o orã ºi jumãtate ºi apoi plecãm spre Tel Aviv (Dealul

primãverii), trecem vama ºi o femeie de la aeroport ne spune cã azi eAnul Nou la Evrei. Mã aºteptam cã n-or sã lucreze, cã vor fi de laaºteptarea Anului Nou nedormiþi ºi veseli de vin. M-am înºelat. Pestrãzile Ierusalimului în seara aceea era puþinã lume. Evreii erau încasele lor, cu familia lor la cinã în sânul familiei, cãci ei zic cã dacãcelula familiei se destramã atunci totul merge rãu. În restaurante nuera lume. N-am vãzut pe stradã oameni ameþiþi de bãuturã, focuri deartificii; o liniºte în cuget ºi în suflet. De la aeroport plecãm cuautobuzul spre Iope. Ajunºi la Iope ne îndreptãm spre casa luiSimeon Tãbãcaru, care este situatã la un cot de stradã. Sunãm ºi abiadupã câteva minute vine proprietarul, un armean. Converseazã cughidul ºi precizeazã cã dacã plãtim trei dolari de persoanã putem in-tra în casa amintitã. Facem plata ºi uºile ne sunt deschise. Intrãm

7

într-o încãpere cu bolte, arcade în formã de cruce. Pe uºa din faþãieºim în curte unde se gãseºte o fântãnã veche din timpul când trãiaaici Simeon Tãbãcaru. Urcãm pe treptele care duc spre acoperiºulcasei, pe carese ruga Sfân-tul ApostolPetru ºi undeavusese ovedere-rãpire(FT.AP. 10-

1,32).În aprop-

ierea casei luiSimeon Tãbã-caru c-am la osutã de metri se gãseºte casa Tabitei (Dorca, Cãprioara)

(FT.AP. 9,36).Iope este

situat aproapede Tel Aviv,un oraº nou alafaceriºtilor.De aici ple-cãm spre Lida(Lod), oraºpalestinianmurdar, plinde gunoaie cucase mici.Suntem în cãutarea Bisericii Sfântul Gheorghe. Rãtãcim pe niºte

8

Casa lui Simeon Tãbãcaru – IopeCasa lui Simeon Tãbãcaru – Iope

Poarta IaffaPoarta Iaffa

strãzi ºi în fine ne gãsim pe o stradã îngustã în faþa unei pieþi. Intrãmîntr-o bisericã frumoasã, încãpãtoare, coborâm la subsol unde segãseºte chivotul de marmurã albã al Sfântului Gheorghe. Aprindem

lumãnãri ºi nerugãm pentrutoþi ai noºtri,pentru biseri-cile ºi preoþiiprecum ºipentru cre-dincioºii dincomuna noas-trã.

Vizavi deoraºul Lida,

în imediata apropiere se gãseºte oraºul Ramla, despãrþite doar dedrumul asfaltat.

Timpul trece, amurgul se lasã ºi noi urcãm spre Ierusalim care segãseºte la o altitudine de 820 m. Oraº vechi ºi nou înconjurat deMuntele Mãslinului la rãsãrit, de Muntele Betleemului la vest, lanord de Muntele Scopus, iar la sud-vest de Valea Hinom. Îmi amin-tesc din cele citite în Sfânta Biblie ,,Sculaþi-vã sã ne suim în Sion,

Muntele cel Sfânt al Domnului...” (Ier. 31.6). Ierusalimul oraºul luiBeniamin (Fiul durerii) care s-a nãscut între Ierusalim ºi Betleem,unde e înmormântatã mama sa, Rahela, soþia lui Iacob.

Împãratul David învinge pe Iebusiþi ºi ocupã Sionul, Ierusalimul(Oraºul Pãcii). Vârful muntelui Sion se numeºte Moria, undeAvram trebuia sã-l jertfeascã pe Isac ºi pe el împãratul Solomonclãdeºte mãreþul Templu. Din acest Templu azi a rãmas un singurzid, Zidul Plângerii, la care Evreii vin, se roagã ºi citesc din

9

Lacul VitezdaLacul Vitezda

,,Plângerile lui Ieremia” ºi pun niºte hârtii în crãpãturile zidului.Evreii plâng trecutul lor mãreþ ºi nu blestemul ºi osânda pe care ºi-auluat-o singuri, rãstignindu-L pe Hristos ºi cerând ,,sângele lui asu-

pra noastrã ºi asupra copiilor noºtri”.În Marþea cea Mare, Mântuitorul a profeþit ,,vedeþi voi aceste

ziduri mari, nu va rãmâne piatrã pe piatrã care nu se va dãrâma”(Mc. 13,1-4). În acest timp Mântuitorul era pe muntele Mãslinilorîmpreunã cu Apostolii Petru, Andrei, Ioan ºi Iacob.

Un împãrat Iulian pentru ca sã dovedeascã contrariu a început sãzideascã Tem-plul din nou ºidin temelia lui aieºit foc ºi a ucispe toþi lucrãtorii.

Ajunºi în Ie-rusalim, trecempe lângã poartaIaffa, apoi poa-rta Damascului,pe care Saul aieºit sã prigoneascã creºtinii din Damasc ºi s-a întors tot pe ea caApostol al Domnului.

Trecem pe lângã poarta lui Irod; iar a doua zi dupã o noapte ap-roape nedormitã, am mers pe jos ºi-am intrat pe poarta Sfântului ªte-fan lângã care a fost omorât Sfântul cu pietre. Din cele ºapte porþi aumai rãmas neamintite poarta de Aur, pe care a intrat Domnul la Flo-rii, poarta Dublã ºi poarta Sionului (Siloamului). Poarta de Aur (Au-

ritã) este închisã azi ºi se va deschide la Judecata de apoi. Pe ea va in-tra Domnul ºi noi vom veni la Scamnul de Judecatã care va fi peStânca Moria, iar popoarele toate astrânse în Valea Kedronului, sau

10

Biserica Sfântul GheorgheBiserica Sfântul Gheorghe

Valea lui Iozafat (Plângerii). (Ioel 3,12): Aceastã Vale se gãseºte în-tre Ierusalim ºi Muntele Mãslinilor.

Intrând pe poarta Sfântului ªtefan cotim la dreapta la o depãrtarede circa 20-30 m unde se gãseºte Lacul Vitezda. În acest Lac cobo-rându-se Îngerul Domnului tulbura apa ºi cine intra primul în Lac sevindeca de orice boalã. Domnul nostru Iisus Cristos vizitând acestLac îl vindecã pe un Slãbãnog care aºtepta 38 de ani ca sã se vindece.Sfânta Elena mama împãratului Constantin cel Mare zideºte obisericã deasupra acestui Lac. Azi se gãsesc pe acest loc doar niºteruine. În apropierea Lacului Vitezda, la câþiva metri este casa Sfân-

tului Ioachim ºiAna, pãrinþii nãs-cãtoarei de Dum-nezeu Maria. Înaceastã casã s-anãscut fecioaraMaria. Pe acest loceste ridicatã obisericã francis-canã.

De aici înaintãm spre vest, urcãm spre Pretorium-Antonia în lo-cul în care Ponþiu Pilat l-a judecat pe Domnul nostru, Iisus Hristos.Pe acest loc azi se gãseºte o ºcoalã palestinianã, nu ni se dã voie sã in-trãm, doar primim explicaþii cã pe acoperiºul ºcolii respectiv temeliaºcolii era Pretoriul pe care stãtea Pilat ºi întreba pe Evrei ce sã facã cuIisus pe care el nu-l gãseºte vinovat.

Piaþa Gabata azi nu mai existã. În afara curþii Pretoriului(Fortãreþei Antonia) îl aºtepta Crucea pe Hristos, acesta fiind aldoilea popas. Pe acest loc se gãseºte o placã în limba latinã pe carescrie cã a fost flagelat, bãtut. Azi din Pretoriu a rãmas numai un arc

11

Zidul PlângeriiZidul Plângerii

ECCE HOMO – Iatã Omul. Dupã câþiva paºi la al treilea popas,Iisus cade sub greutatea crucii ºi aici e ridicatã o capelã armeanã.Mergem drept ºi dupã un oarecare timp cotim la stânga la al patruleapopas, însemnat, printr-omarmurã albã cu un bazore-lief, întâlnirea Domnului cuMama Lui. Dacã am mergedrept la vreo 30 de m. e casabogatului nemilostiv, din pia-trã cu douã etaje, iar pe sub obolta casei trecând ajungi laTemplul lui Solomon (Luca

16,19). Însã noi cotim la dre-apta ºi la al cincilea popasostaºii romani pun pe SimeonCireanul sã-i ajute lui Hristosla ducerea Crucii. Simeon eraLibian ºi se întorcea de laholdã.El nu era creºtin însã fiilui Ruf ºi Alecsandru erau buni creºtini (Marcu 15,21).

Evreii nu puneau mâna pe Cruce considerând-o blestematã.Al ºaselea popas o femeie cu numele Veronica ºezând în foiºorul

ei broda o hainã, vede cum îl bat pe Hristos ºi cum îi curge sudoare cusânge pe faþã, ia un prosop de mãtase, cobooarã jos ºi-I ºterge faþa. Peprosop rãmâne imprimat chipul lui Hristos. Urcând în casã îi aratãtatãlui ei iar acesta fiind un iudeu plin de urã o aruncã în foc însã nu aars. ªi azi se considerã cã acest prosop este în Biserica Sfântul Petrudin Roma. Tot la Roma se gãsesc ºi piroaiele din Crucia Domnului,Sfântul Giulgiu la Torino pe care este imprimatã figura întreagã allui Iisus, tabla de lemn scrisã în trei limbi care a fost pusã deasupra

12

II Popas (Arcul Ecce-Homo)II Popas (Arcul Ecce-Homo)

Crucii lui Hristos ºi pe care era scris ,,Isus Nazarineanul, regele

Iudeilor”. Cununa de spini se gãseºte la Paris. Din lemnul SfinteiCruci se gãsesc bucãþi în Ierusalim, Grecia, Franþa ºi Italia.

Pe Iconostasul de la diferitebiserici îl au zugrãvit deasupraUºilor Împãrãteºti Sf. Prosopcu faþa Domnului pe el.

Popasul ºapte, (Poarta ju-

decãþii), pe timpul lui Iisusacest loc era în afara cetãþii. Deaici începe o aglomeraþie marecu strãzi strâmte cu prãvãlii,unii trag cãrucioare dupã ei,alþi din locuitori vin cu trãsuritrase de mãgari strigând „loc,

loc” apoi înaintãm foarte greu,ne pierdem de grup ºi ajungândla niºte trepte ºi neºtiind undesã mergem aºteptãm grupul sã

ne ajungã.Popasul opt însemnat cu o cruce neagrã pe zid cu inscripþia

”Is. Hs. Ni. Ka.”, (Iisus Hristos va învinge). Dupã Domnul mergeaufiicele Ierusalimului ºi plângeau. Domnul le spune „Fiice ale Ieru-

salimului nu Mã plângeþi pe Mine, ci pe voi ºi pe fiii voºtri, cã dacã

se face aceasta copacului verde, ce va fi cu cel uscat, adicã care ºi-a

pierdut sufletul”(Luca 23,27-30).Al noulea popas. Domnul fiind obosit, cade a treia oarã ºi aici se

gãseºte un stâlp de care a fost legat, la intrarea în curtea unei bisericicopte. Cotind la stânga intrãm în aceastã bisericã nu prea mare ºi unpreot uscãþiv, în haine vechi, mic de staturã. Ne citeºte în limba lui

13

V Popas (Simeon Cireanul)V Popas (Simeon Cireanul)

dintr-o carte groasã în formã de cruce. Dãm ajutoare ºi ieºim aproapeîn faþa Bisericii Sfântului Mormânt. Înainte de a intra pe uºa Sfântu-lui Mormânt pe stâlpul din stânga uºii se observã o crãpãturã delungimea unui metru. Aici pe la anul 1600 armenii închiserã uºaSfântului Mormânt ºi n-au dat voie Patriarhului Ierusalimului sã in-tre. Acesta face o rugãciune împreunã cu suita lui ºi credincioºii careerau în urma lui iar Dumnezeu fulgerã stâlpul ºi uºa se deschide. M-am închinat ºi eu ºi-am simþit cã în crãpãtura stâlpului de la uºã sesimte miros de bunã mireasmã - mir. Intrând în Sfânta Bisericãurcãm la dreapta vreo18 pânã la 20 de trepte ºiajungem într-o încãpere(Capelã), locul undeDomnul Iisus Hristos afost pironit pe Cruce.Aici amintesc pentrunoi ortodocºii cã pi-cioarele Domnului aufost pironite pe Cruce paralel, nu încruciºate cum afirmã catolicii.Înainte de acest al unsprezecelea popas, în cel de al zecelea popas,Iisus Hristos a fost în-chis într-o încãpere aSfântului Mormânt,dezbrãcat, bãtut ºi i-afost dat sã bea vin,smirnã cu tãmâie ºi fierepentru a-I amorþidurerea. Iisus refuzãaceastã bãuturã.

14

Popasul VIIIPopasul VIII

Capela MortuarãCapela Mortuarã

Din Capela în care afost pironit se intrã înCapela din stânca, peGolgota unde segãseºte un Altar demarmurã-Prestol ºipentru a simþi locul încare a fost înfiptãCrucea Domnului înstânga Golgotei trebuie

sã ngenunchezi sã pui mâna într-uninel de argint de sub acest Altar. Înfaþa acestui Altar e o Cruce pe care erãstâgnit Hristos îmbrãcat în aur ºiargint iar la dreapta Lui în mãrimenaturalã îmbrãcatã în aur ºi argint eMama Domnului, iar la stânga Ap-ostolul Ioan. Lângâ Cruce se vedeStânca care s-a crãpat când Domnul

a murit. Acesta fiind al doisprezeceleapopas. Între Golgota ºi Altarul pironiriilui Hristos se gãseºte Icoana Sfintei Fe-cioare Maria, simbolic înfipt un cuþit înpiept ºi dacã priveºti bine îþi pare cãSfânta Fecioarã plânge. (Lc.2,35).

Când am ajuns ºi eu sã înge-nunchiez cu cei câþiva rãmaºi din gru-pul meu ºi sã ne închinãm la Golgota ºiCrucea Domnului, au nãvãlit râuri, denegri din Zambia. M-am gândit în

15

Biserica Sf. Mormânt IerusalimBiserica Sf. Mormânt Ierusalim

Capela PironiriiCapela Pironirii

Golgota

sinea mea: „Doamne sã nu mã osândeºti ca pe Marii Egiteanca, sã

ajung aºa de aproape de Tine ºi sã nu pot ºi eu pãcãtosul sã îm-

brãþiºez Crucea Ta”.Intervine ghidul împreunã cu un cãlugãr ºi omaicã care supravegheau Mormântul Sfânt, fac ordine îi opresc pezambieni ºi îngenunchiem ºi noi sub Altarul Golgotei. N-am fostmulþumit cãci eu mã gândeam de mult sã ajung la acest loc ºi sã mãrog mai mult ºi de aceea am venit seara din nou ºi încã odatã în ziuade miercuri, 27 septembrie 1995, când eram aproape singur.Se pre-supune cã sub Crucea lui Hristos e mormântul lui Adam, primul om.

În clipa în care Mântuitorul ºi-a dat Sufletul în mâinele lui Dum-nezeu, s-a fãcut întuneric, cutremur ºi din nou Luminã; Iisus a de-spãrþit din nou întunericul de Luminã ºi a fãcut o Lume Nouã ºi unOm Nou.

Cercetez singur Biserica ºi gãsesc închisoarea lui Hristos, CapelaSuiþaºului Loghin care i-a împuns coasta Domnului ºi carebotezându-se a devenit creºtin.

Coborând de pe Golgota m-am gãsit în faþa Pietrii Ungerii, adicãlespedea pe care a fost pus Domnul nostru Iisus, coborânu-L de peCruce, Iosif de Aritmateea ºi Sfântul Nicodim care l-au uns cusmirnã ºi aloie. Acesta fiind al treisprezecelea popas. Pe aceastã Pia-trã de culoare roz se pun lucrurile care doreºti sã fie sfinþite. Piatra eveºnic umedã, izvorâtoare de mir fiindcã sute de oameni care au tre-cut ºi-au ºters cu cãmãºi ºi diferite lucruri de ea ºi n-a rãmas uscatã,fãrã mir. De la Piatra Ungerii la numai câþiva metri se gãseºte AltarulSfintei Fecioare Maria care în acest loc a cãzut în nesimþire. Lacâþiva metri de aici se gãseºte Capela în care e înmormântat adicã eraînmormântat Mântuitorul. Capela adicã Sfântul Mormânt al Dom-nului este compusã din douã încãperi. În prima încãpere (Capela În-gerului) se gãseºte o bucatã din Piatra care a fost la uºa Mormântuluiºi care a fost rostogolitã de Îngeri, - pusã pe un Altar mic. Din aceastã

16

încãpere printr-oniºã cu arcade seintrã în a douaîncãpere în Cameramortuarã. Încã-perea aceasta efoarte micã ºi potintra doar trei per-soane. Piatra de peMormânt are cu-loarea roz.

Învierea luiHristos înseamnã

biruinþa asupra morþii ºi a diavolului.La Înviere adicã la Paºti se sting toate

luminile din Sfântul mormânt, se închideuºa ºi dimineaþa Patriarhul Ierusalimuluiintrând fãrã nici un fel de luminã la el aredoar o vatã pe care o freacã de lespedeaMormântului. Vata se aprinde ºi printredeschizãturile zidului Mormântului oîntinde afarã î ân holul Bisericii apinzânddouã fãclii ºi zicând „Veniþi de luaþi Lu-

minã”.Vizitând în continuare Sfântul

Mormânt vizitãm ºi Mormântul lui Iosifde Aritmateea ºi a Sfântului Nicodin, maiîntâi intrând printr-o bisericã egipteanã ºidin ea în cripta mormintelor acestor doiSfinþi.

17

Piatra UngeriiPiatra Ungerii

Fecioara simbolicpãtrunsã de sabieFecioara simbolicpãtrunsã de sabie

În partea opusã a Sfântului Mormânt, coborâm adânc de tot, dãmde locul unde s-a gãsit Crucea lui Hristos, gãsitã de Sfânta Elena,mama lui Constantin cel Mare.

Toate acestea pe care le-am enumerat pânã acum, adicã cele cincipopasuri se gãsesc sub cupola Sfântului Mormânt.

În mijlocul Bisericii Sfântului Mormânt la câþiva metri se gãseºteCatedrala ortodoxã greceascã (Katholikon), deasupra iconostasuluie o cupolã Omphalos-ombilic (buricul pãmântului).

Dupã ce am intrat ºi m-am închinat la Sfântul Mormânt, l-am ru-gat pe preotul care veghea la intrarea Mormântului sã-mi vândã unkilogram de tãmâie ºi un mãnunchi de 33 de lumãnãri, adicã treizeciºi trei de ani ai Domnului. Le aprind pe Altarul Stâncii ºi le sting dinnou. Le-am dãruit la întoarcerea mea Sfintei Bisericii din Alibunar.

De aici plecãm în sud-estul Ierusalimului ieºind dintre zidurileIerusalimului pe poartaSionului, ajungem la loculunde s-a þinut Cina cea deTainã. Tot în acest loc afost ºi pogorârea DuhuluiSfânt ºi Sf. Evanghelia dinDuminica Tomei ºi dupãcâte am citit, în aceastãcasã s-au adunat SfinþiiApostoli, în casa Mariei,adicã Mama Evanghelis-tului Ioan Marcu(FP.AP.12,12).

Conduºi prin niºte coridoare lungi ajungem la o casã mare.Intrãm într-o încãpere frumoasã cu bolþi ºi arcade în formã de

cruce ºi cu nervuri foarte fine.

18

Capela ÎngeruluiCapela Îngerului

În încãperea aceasta se rugau felurite popoare, care au venit în pe-lerinaj ºi toþi cântau în limbile lor. Casa a fost þinutã de musulmani ºinu e transformatã în bisericã, nici catolicã nici ortodoxã.

Tot aici coborâm la subsol unde e mormântul împãratului David.Ni se spune din partea ghidului la intrare sã nu vorbim nimic ºi sã neacoperim capul. Sarcofagul lui David era acoperit cu o mãtase verde,lung de vreo trei metri. Toate acestea le vedem printre niºte fere-struici mici din zidul care ne desparte pe noi de mormântul lui David.

Pãrãsim acest loc care se aflã în afara zidurilor Ierusalimului,pierdem mai mult timp la un restaurant din apropiere, cãci uniidoreau sã ia masã. Cei care am postit am rãmas afarã ºi am mâncatpâine cu apã. De aici plecãm cu autobuzul pe Muntele Mãslinilor,trecem prin Valea Kedronului (Iozafat) plinã de morminte musul-mane ºi evreieºti. Un loc pentru mormânt în Valea aceasta costã unmilion de dolari, având în vedere cã aici se vor aduna toate popoarelepãmântului la Judecata cea Dreaptã. Ajungem în vârful MunteluiMãslinilor-Eleonului. De pe acest vârf s-a fãcut Înãlþarea Domnului

la cer ºi aici se gãseºte o cu-polã împejmuitã de un zid.Sub aceastã cupolã octo-gonalã este Stânca drep-tunghiularã având dimen-siunile 0,65m x 0,75m. pecare se vãd ºi acum urmelepicioarelor Mântuitorului(Luca 24,51). M-am închi-nat ºi am sãrutat ºi eu ur-

mele picioarelor Domnului. Este ceva care te înfioarã ºi rugându-mãam zis: „Doamne îþi mulþumesc cã m-ai învrednicit ca eu pãcãtosul

cu buzele mele spurcate de pãcate, sã sãrut urma picioarelor Tale”.

19

Sarcofagul Împ. DavidSarcofagul Împ. David

Apostolilor Domnul le spunea la înãlþare: „Nu vã temeþi iatã Eu sunt

cu voi...”.Muntele Mãslinilor are douã vârfuri: Vârful Eleonulu i pe care

l-am amintit mai sus ºi Vârful Galileii. Domnul a zis femeilor ºi Ap-ostolilor dupã Înviere sã aºtepte în Galileea însã nu în Galileea po-poarelor ci pe acest Vârf al Muntelui Mãslinilor, (MT.28,16; Marcu

16,7). De aici coborâm în jos ºi ajungem la Biserica Tatãl Nostru, încurtea cãreia pe table de marmurã este scrisã rugãciunea Domneascãîn toate limbile.

Coborâm ºi mai jospe un drum cu o pantãfoarte abruptã ºi ajun-gem în grãdina Gheþi-mani (Teascul Mãs-linilor). În aceastã grãd-inã mai vieþuiesc încãtrei sau patru mãslinigroºi, martori din tim-pul lui Hristos, înconju-raþi cu un gard de fier. Înmijlocul lor au adormit Apostolii în timp ce Domnul la o depãrtarede vreo 7-8 metri s-a rugat pe stânca Agoniei, stâncã care acum segãseºte în faþa Altarului înconjuratã cu un grilaj de spini de fier forjatîn formã de cununã. Pe acest loc este ziditã astãzi o Bisericã a tuturornaþiunilor unde se gãseºte ºi locul în care s-a arãtat Îngerul Domnuluiîntãrindu-L ºi consolându-L pe El. În apropierea acestei Biserici segãseºte o grotã, locul unde se adunau adesea Apostolii ºi tot în acestloc Iuda aduce pe Iudei ºi soldaþii romani pentru a-L prinde pe Hris-tos, a-L lega ºi a-L duce la judecatã.(MT.26,48). Toate aceste lucrurise întâmplã în Joia Mare. E dus la Ana ºi la Caiafa, e judecat, dar

20

Cina cea de TainãCina cea de Tainã

fiindcã era noapte ºi dupã legile evreilor era opritã judecata noaptea,dis-de-dimineaþã îl judecã din nou ºi fiindcã evreii nu aveau drepulsã-L trimitã la moarte îl duc la Pilat din Pont, guvernatorul roman.

Vizitãm încã douã biserici ruseºti de pe Muntele Mãslinilor, unacu un turn foarte înalt care de parcã strãjuieºte muntele, iar cealaltãBiserica Sfintei Maria Magdalena, cu o frescã deasupra Iconostasu-lui în mãrime naturalã a Mariei Magdalena ºi a împãratului romanTiberiu cãruia Maria Magdalena i-a adus un ou roºu. De aici i-a

naºtere obiceiul de ase vopsi ouã roºii dePaºti. De pe coastacurþii Bisericii amin-tite se vede mormân-tul lui Absalom, fiulîmpãratului David,care s-a revoltat îm-potriva tatãlui sãu ºieste prins de mareleconducãtor Ioab alarmatei lui David.

Deºi împãratul David a dat ordin sã nu fie omorât totuºi Ioab îl ucideºi este îngropat în Valea Kedronului.

Coborând mai în jos ajungem la mormântul Preacuratei FecioareMaria. Mormântul este închis ºi îl vizitãm a doua zi de dimineaþã. In-trãm în Mormânt coborând 20-30 de trepte, însã nu putem intra în ca-voul Nãscãtoarei de Dumnezeu fiindcã se fãcea slujba Utreniei, demonahii greci. Aprindem lumãnãri, îngenunchiem cu toþii ºi nerugãm.

Dupã ce preoþii terminã Sfânta slujbã noi am putut intra în peºteraStâncei-Cripta, în care se gãseºte Mormântul Sfintei Maria.

21

Mormântul Maicii DomnuluiMormântul Maicii Domnului

Mormântul este împodobit cu icoane ºi candele preþioase. La in-trarea în Sf. Mormântul în partea dreaptã, cam la mijlocul grotei segãseºte o niºã, Altarul unde se considerã cã ar fi înmormântaþi Io-achim ºi Ana, pãrinþii Fecioarei Maria.

Urcãm în autobus ºi plecãm în Betania. Trecem pe lângã Betfageºi ne oprim la mormântul lui Lazãr. Coborâm pe niºte trepte înguste,vreo 18-20, cu lumãnari aprinse în mâna fiind înãuntru întuneric ºidãm de o încãpere pe pereþii cãreia se cunoaºte încã tencuiala. Înstânga noastrã se prezintã o deschizãturã, o niºã prin care intrãm înMormântul lui Lazãr. Mã gândeam în sinea mea „Doamne cât deputernic este Cuvântul Tãu încât la chemarea Ta, Lazãr mort de pa-tru zile,începând sã se descompunã, legat de picioare ºi de mâini, fi-ind strigat „Lazãre vino afarã”, urcã aceste trepte ºi vine în faþaDomnului. (Ioan 11,32).

În apropierea Mormântului se gãseºte o bisericã catolicã ziditã pelocul în care Marta, sora lui Lazãr Îl aºteaptã Îl întâmpinã pe Iisus ºi-izice: „Doamne dacã erai aici nu murea fratele meu”.

De aici plecãm la Betleem (Þara pâinii) pe holdele dintre Ieru-salim ºi Betleem, Rut moabita, din Vechiul Testament, aduna spicepe holdele lui Boaz, fiul lui Salmon cu Rahab ºi din care se va naºteObed, apoi Iesei, David ºi Domnul nostru Iisus Hristos din Mariaruda lui David.

Ajungem în faþa unei Biserici care are înfãþiºarea unei cetãþi ºi încare se nãscuse Domnul nostru Iisus Mesia. Intrãm printr-o Uºã, UºaUmilinþei, scundã pentru ca sã te închini, umileºti Mesiei, cãcialtãdatã mohamedanii au intrat cu caii în aceastã Sfântã Bisericã.Biserica este veche ºi pãstratã în original din timpurile strãvechi aleîmpãratului Adrian de la anul 135, dupã Hristos, dedicatã zeuluipãgânilor Adonis. Biserica seamãnã cu Biserica Sfântul Dumitru dinTesalonic, deºi aceasta ziditã mai târziu, seamãnã prin faptul cã nu

22

are tavan ºi se vãd cornii acoperiºului. În dreapta ºi în stânga a celorcinci Naosuri se gãsesc patru ºiruri de coloane corintene iar pe podeadin loc în loc se mai vede mozaicul pãstrat din timpul bizantin fãcutde Sfânta Elena. În stânga coborâm niºte trepte ºi ajungem la AltarulMagilor, care au venit sã se închine lui Hristos, aducându-I daruri:aur, smirnã ºi tãmâie; tot aici se gãseºte ºi Altarul-locul pe care s-aarãtat îngerul Domnului lui Iosif sfãtuindu-L sã ia Pruncul ºi peMama Lui ºi sã fugã în Egipt. Coborând mai adânc tot pe niºte trepte

la subsol ajungem într-oîncãpere destul de mare 6x3mcu o grotã sãpatã în stâncã ºi în-semnatã cu o stea de argint.Acesta este Locul pe care s-anãscut Domnul nostru IisusHristos. Vis-a-vis se pãstreazãSfânta Iesle apãratã de un grilajde sârmã. În aceastã Bisericã sespune cã este îngropatãstrãbuna tuturor popoarelor,Eva.

Din partea ghidului estepropusã o pauzã de 40 deminute pentru masã. Eu numerg la masã ci caut CapelaLaptelui, despre care se spune

cã douã picãturi de lapte curgându-I Sfintei Maria din sân, încãpere aprimit o culoarea albã, strãlucitoare. Nu gãsesc ceea ce caut dar co-borând într-o pivniþã mare cu trei încãperi spaþioase dau de craniile ºioasele celor 14000 de Prunci omorâþi de Irod pentru ca prin ei sã-Lomoarã ºi pe Hristos. Îngenunchez ºi mã gândesc în sinea mea:

23

Mormântul lui LazãrMormântul lui Lazãr

„Doamne câte vaiete ale mamelor acestor copii au fost aici de sespune cã se auzeau pânã în Rama”. Alerg ºi le spun la cei pe care îigãsesc din grupul meu, îi conduc jos în pivniþã sã vadã ºi ei cevãzusem eu, fiindu-mi foarte recunoscãtoare soþia consulului rus dinBelgrad, o femeie foarte evlavioasã.

De aici cu toþi ne îndreptãm spre autobus ºi plecãm în pustiulIudeii la Mãnãstirea Sfântul Sava Sfinþitul. În drum ne oprim pentrua ne aprovizioana cu pâine, fructe ºi apã. Folosesc momentul pentrua-i spune ghidului nemulþumirea mea, datoritã faptului cã în drumspre Ierusalim ºi Betleem nu ne-am oprit la Mormântul Rahelei,soþiei lui Iacob ºi la Mânãstirea Sfintei Cruci, adicã la locul din cares-a tãiat arborele pentru Crucea lui Hristos. Mi-a promis cã la întoar-cere vom vizita ºi aceste locuri, deºi nu era în planul prevãzut al pe-lerinajului.

Drumul spre Mãnãstirea Sfântul Sava Sfinþitul era foarte ane-voios printr-un pustiu arid în care trãiesc beduinii în corturi improvi-zate, rupte, cârpite ºi toatã viaþa lor trãind-o aci. Ghidul ne spune cãdacã faci o vizitã unui beduin nu trebuie sã-i vorbeºti nimic ci sã taciiar el abia a treia zi te întreabã pentru ce ai venit ºi dupã aceea e abso-lut nevoie sã pãrãseºti cortul. Ajunºi la Mãnãstirea Sfântul Sava,care în anul 614 a fost distrusã de persieni cu caare prilej au fost uciºimulþi monahi. La subsol am vãzut craniile acestora. Ni s-a atrasatenþia de cãtre un cãlugãr din Macedonia venit aici în urmã cu patruani, cã unele cranii aveau pe creºtet cruce neagrã, ceea ce înseamnãcã Dumnezeu îi alese pe Sfinþii Lui. Mãnãstirea Sfântul Sava are ovechime de 1400 de ani ºi se zice cã într-o searã venind un lup setosîncepu sã urle iar Sfântul Sava coborându-se jos într-o prãpastie delângã mãnãstire s-a rugat fierbinte de Dumnezeu ºi Dumnezeu afãcut de a þâºnit apã tãmãduitoare care izvorãºte ºi azi. Din apaaceasta am bãut ºi noi, dar numai bãrbaþii, fiindcã femeilor nu le este

24

permis sã intre în Mãnãstire. Totuºi le-am adus apã la uºa Mãnãsti-rii. Am luat apã ºi pentru acasã ºi din ea am dãruit Sfintei Biserici din

Alibunar, precum ºi altorcredincioºi. Sfinþii mo-nahi din toatã sãrãcia lorne-au servit cu cafea ºimasticã. În aceastãmãnãstire au trãit maimulþi Sfinþi printre careSfântul Ioan Damasch-inul, Eutemie, Teodosieºi în veacul nostru (alXX-lea) Sfântul IoanIacob Hozevitul. Dinholul Bisericii am intratîntr-o peºterã sãpatã înstâncã în care prin anul650 dupã Hristos a trãitSfântul Ioan Damasch-inul. Acest Sfânt fiindînvinuit pe nedrept de unmohamedan cã-l trãdasei se taie mâna dreaptã(Mohamedanul Valid

705-715) la care IoanDamaschinul fiind înslujbã pentru problemelesubjugaþilor creºtini dinSiria, Leon al III-lea

Isaurul, imitã manuscrisul lui Ioan ºi trimite falsa epistolã califului

25

Stânca MorieaStânca Moriea

Muntele IspitelorMuntele Ispitelor

Betleem

Valid, precum cã Ioan îl îndeamnã sã vinã sã ocupe, fãrã luptã capi-tala Siriei în absenþa lui Valid, califul Damascului. Califul ordonãfãrã prea multã cercetare sã-i taie mâna dreaptã lui Ioan ºi o spânzurãîn mijlocul pieþii Damascului. Sfântul se roagã la icoana PreacurateiFecioare ºi mâna i se vindecã complet tinând mâna tãiatã la ranã.Ioan îi face Sfintei Maria o mânã din argint. Icoana aceasta fãcãtoarede minuni numitã ,,Trei mâini” care se gãseºte în Mãnãstirea Hilan-dar pe Sfântul Munte Athos din Grecia, este adusã aici de SfântulSava Nemanici cu ocazia vizitei Lui la Mãnãstirea Sfântul Sava dinIzrael. Preotul protopop Liubodrag Petrovici din Belgrad care aaparþinut grupului nostru a întrebat pe cãlugãrii mãnãstirii SfântulSava Sfinþitul, dupã care Tipic trãiesc ºi ei au rãspuns cã dupã Ti-picul Sfântului Mormânt de la Ierusalim ºi cã mãnâncã odatã pesãptãmânã numai duminica, un ou, puþinã brânzã, ºase smochine,ºase mãsline, jumãtate de portocalã, un sfert de lãmâie ºi puþin lapte.

În apropierea Mãnãstirii se gãseºte un turn al Sfântului SimeonStâlpnicul, pe care-L sãrbãtorim la întâi septembrie când sesãrbãtoreºte anul solar bisericesc. Dupã ce am pãrãsit Mãnãstirea laieºirea din curte ne-au înconjurat copii ºi unii bãtrâni ai beduinilorcerându-ne sã le dãm de mâncare. Mi s-a fãcut milã de o fetiþã de pa-tru sau cinci ani ºi i-am dat douã pâini. Ghidul m-a avertizat zicând:„Acum ne vor ataca ºi se vor urca pe autobusul nostru cerând de

mâncare”, ceea ce s-a ºi întâmplat. La intrarea mea în autobus le-amdat toatã pâinea mea ºi mâncarea din pungã ºi am plâns gândindu-mã: „Doamne, câtã pâine ºi apã avem noi din belºug ºi nu ne aducem

aminte sã-i mulþumim lui Dumnezeu pentru bogãþiile pe care ni le-a

dat din plin”.Ne întoarcem la Ierusalim ºi pe marginea drumului, de fapt am

vãzut Mormântul Rahelei, soþia lui Iacob, în formã de cupolã ºi mi

26

s-a pãrut puþin cam pãrãsit ceea ce este ºi normal fiind mai vechi de3000 de ani.

Ne grãbim sã vizitãm Mãnãstirea Sfintei Cruci, ziditã de SfântaElena, aflatã la 2 kilometri de Ierusalim. Este o Bisericã foarte mare,spaþioasã dar care în prezent se re-noveazã fiindcã atât pe dinafãrã câtºi înlãuntru tencuiala este curãþitã,coborâtã, de zidari meºteri.

A doua zi, mai precis la 27 sep-tembrie 1995, era Ziua ÎnãlþãriiSfintei Cruci ºi cei care au postit s-au împãrtãºit în Catedrala greacãKatholicon din Sfântul Mormânt.Eu deºi am postit nu m-amîmpãrtãºit fiindcã era unica ocazie sã pot vizita Moscheea Omar,care se gãseºte pe locul Templului lui Solomon pe stânca Moria.Aceastã stâncã este importantã prin faptul ca aici Patriarhul Avram îladuce pe unicul sãu fiu Isac sã-l jertfeascã. Tot pe aceastã Stâncã afost pus ºi Chivotul Legii ºi pe aceastã Stâncã va fi pus scaunul de Ju-decatã al lui Hristos iar noi popoarele din Valea lui Iozafat (Kedro-nului) vom intra pe uºa de aur. Aceastã uºã astãzi este închisã dar seva deschide la Dreapta Judecatã. O rugãciune fãcutã pe aceastãStâncã face cât o mie de rugãciuni fãcute în altã parte. Stâncã dupãcum am amintit mai sus fusese în Templul lui Solomon, aºa cumspune Psalmul 131,13-14. Dumnezeu ºi-a ales acest loc de odihnã,însã când Iisus Hristos a fost rãstâgnit, în Templu se auzeau voci deÎngeri zicând: „Veniþi sã pãrãsim locul acesta” ºi Sionul a rãmas subblestemul Mântuitorului din Marþea cea Mare, aºa cum sub blestema rãmas Ierihonul de Joºua, Babilonul de Ieremia ºi Tirul de Ezechil

27

Vasul de vinCana GalileiiVasul de vinCana Galileii

(Cap.26). Dumnezeu cu Sfinþii Lui s-au mutat din Templul pe Gol-gota.

Mã întorc la Sfântul Mormânt, urc din nou pe Golgota, intru dinnou în Sfântul Mormânt în capela mortuarã al lui Iisus ºi nefiindaglomeraþie mã pot reþine ºi ruga în liniºte mult mai mult. Ieºind dinCapela Sfântului Mormânt intru în Catedrala greacã ºi chiar în mo-mentul acela se fãcea serviciul religios de cãtre doi preoþi români înlimba românã, pe lângã alþi preoþi. Erau îmbrãcaþi ca ºi toþi ceilalþi40-50 de preoþi în Sfintele odejdii de culoare verde cu flori albe. Fi-ind mare aglomeraþie în Catedralã, am ieºit ºi m-am întâlnit cu douãmãicuþe din România.

În aceastã zi de 27 septembrie s-a sãrbãtorit Înãlþarea SfinteiCruci dupã vechiul calendar, oficiatã de locþiitorul Patriarhului Ieru-salimului ºi care a înconjurat de trei ori Catedrala þinând Crucea pecap ºi coborând cu toatã suita de preoþi ºi credincioºi la locul undeSfânta Elena a gãsit Crucea pe care a fost rãstâgnit Domnul nostru,Iisus Hristos.

Þin sã menþionez cã se spunea cã pe Golgotã creºte busuioc pecare romanii doreau sã-l nimiceascã însã n-au reuºit ºi de aceea sefoloseºte la sfinþirea apei simbolizând trãinicia, rezistenþa nenimici-rea.

Dupã masã în aceeaºi zi am vizitat Ein Karem (Fântâna din vii)unde s-a nãscut Ioan Botezãtorul ºi unde a trãit împreunã cu pãrinþiiLui, Zaharia ºi Elisabeta. Am urcat pe un munte înalt unde am vizitato Bisericã ruseascã ºi o cãlugãriþã din aceastã Bisericã ne-a dus înapropierea acestui lãcaº sfânt, mai precis într-o grotã destul de mare.Dupã ce am coborât mai multe trepte am dat de locul în care s-a întâl-nit Fecioara Maria cu Elisabeta, ruda Ei, ºi unde a stat trei luni dupãBunavestire. Salutând-O Fecioara Maria, Pruncul în pânteceleElisabetei a sãltat, cãci Elisabeta era deja în luna a ºasea a naºterii.

28

Se zice cã într-o noapte paznicul Mãnãstirii a întâlnit un omfoarte înalt, uscãþiv, care l-a întrebat: „ Ce faci tu aici?” Paznicul arãspuns: „Eu pãzesc Mãnãstirea”, iar vedenia i-a zis: „Nu pãzeºti tu

Mãnãstirea ci eu cã eu sunt Ioan Botezãtorul”.Coborând de pe munte la jumãtatea drumului este o fântânã cu

trei þevi prin care curge apã probabil captatã de pe munte. De aici aubãut pãrinþii lui Ioan Botezãtorul ºi Preacuratã Maria în tot timpulcât a stat la rudele Ei.

La 28 septembrie 1995, plecãm spre Wadi Qumran, unde înprimãvara lui 1947 Mohamed Dib, pãstor beduin din tribul TaAmireh, pierzându-ºi un miel îl cautã prin grotele din dealul Qum-ranului ºi gãseºte niºte vase de lut, le sparge împreunã cu prietenii luipe care-i chemase între timp ºi gãseºte niºte suluri de piele învelite înpânzã de in. Pe unele le distrug iar pe unele le vând în Betleemnegustorilor de antichitãþi. Patru suluri ajung în mâna Arhiepiscopu-lui ortodox din Ierusalim ºi de la el la niºte experþi la ºcoala Ameri-canã de cercetãri orientale. Acestea sa constatat cã sunt documentebiblice foarte vechi ºi cã un sul de 7 metri este cartea ProroculuiIsaia, completã, adicã cu cele 66 de capitole ale sale în limba ebraicãaºa cum este ºi în Sfânta Biblie de astãzi, care de altfel au fost copiateîn anul 100 înainte de Hristos.

În apropierea Wadi Qumranului am vizitat ruinele KirbetulQumranului, o aºezare a unei secte evreieºti, a Esenienilor, un ordinde ascheþi, de pe la anul 160-143 înainte de Hristos. Printre ruine segãseºte ºi fosta încãpere Scriptorum, în care se fãceau scrierile cãrþi-lor din Vechiul Testament. Fiindcã în apropiere era un restaurant amfãcut dejunul ºi ne-am oprit la Marea Moartã. Am luat apã într-o sti-clã, dar nefiind bun dopul mi s-a vãrsat în punga în care aveam pâi-nea, o carte ºi niºte medicamente.

29

Pe un soare dogorâtor, într-un þinut arid ºi coline urmate de depre-siuni adânci, continuãm drumul spre Wadi Kel la Mãnãstirea Gheor-ghe Hozevitul, care a fost martirizat în anul 820 dupã Hristos împre-unã cu Emilian Mãrturisitorul, pe timpul domniei lui Nicefor Genu-inul. Sfinþii sunt trecuþi în calendarul ortodox la 8 ianuarie. Mãnãs-tirea este destul de mare cu multe altare ºi foiºoare, cu un hol mare înmijloc, unde ne-amodihnit ºi am fost ser-viþi cu suc ºi apã rece.În ultimul Altar puþincam întunecos observtricolorul României ºiun sicriu de sticlã pecare scria: „Ioan Iacob

din familia Dumitru

nãscut la 1913, rãpo-

sat la 5 august 1960 la

vârsta de 47 de ani”.Dânsul rãmãsese orfande pãrinþi la trei ani ºiera crescut de bunicasa. La vârsta de 20 deani a plecat la Mãnãs-tirea Neamþ.

Împreunã cu fraþiimonahi de la aceastãMãnãstire a plecat mai târziu la locurile sfinte în Izrael ºi a rãmasacolo pânã la moarte. Dupã o lege localã a Mãnãstirii GheorgheHozevitul a fost dezgropat în anul 1980, la 8 august ºi trupul lui cuhaine ºi pantofi era neputrezit ºi rãspândea un miros de mir, minune

30

Ioan Iacob HozevitulIoan Iacob Hozevitul

Biserica Cana GalileiiBiserica Cana Galileii

dumnezeiascã unii spun cã a venit în vizitã la mãnãstire un prieten allui Ioan din America ºi a cerut sã-l deshumeze. Este unicul Sfânt alveacului al XX-lea al Bisericii ortodoxe. Bunica lui fusese o femeieevlavioasã ºi a dorit sã se cãlugãreascã, dar trebuia sã-l creascã pemicuþul nepot, rãmas orfan cu numele de botez Ilie, fiind nãscut la 23iulie dupã Sãrbãtoarea Sfântului Ilie.

În interiorul sarcofagului am observat o pânzã albã pe care erascris cu litere roºii adicã brodate urmãtoarele cuvinte: „Donat în nu-

mele Domnului pentru Iisus Hristos de familia Dumitru, Maria

Erina ºi sufletul lui Mircea Dan. Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui

Dumnezeu cel viu, miluieºte-mã pe mine pãcãtosul”, însã ultimulcuvânt nu se poate vedea-citi.

La mijlocul Mãnãstirii se gãseºte o peºterã unde s-a ascuns Sfân-tul Ilie ºi care prin harul lui Dumnezeu a fost hrãnit de un corb. Sfân-tul Ilie fugise aici de Isabela, soþia regelui Ahab. În aceastã peºterãeste o frescã mare cu pârâul Kerit care se varsã în Iordan (III regi

17,6). Tot în aceastã peºterã s-a rugat Sfântul Ioachim, tatãl Preacu-ratei ºi Îngerul îi vesteºte cã va avea o fatã, iar Sfânta Ana soþia lui Io-achim într-o chilie mai jos de pârâul Kerit.

Coborând spre Ierihon care acum a primit autonomie palestine-anã, vizitãm sãpãturile arheologice fãcute de o americancã pentru agãsi zidurile Ierihonului, care au fost dãrâmate de Ioºua. Zidurile ce-lui mai vechi oraº din lume au cãzut fiind ocolite de ºapte ori depreoþii evrei ºi puse sub blestemul lui Ioºua (Ioºua 6,26). În faþa Ieri-honului se gãseºte dudul lui Zacheu. Trecem însã repede pe lângã elºi eu vreau sã mã reîntorc cu un taxiu însã ghidul ºi cei din grupulmeu mã opresc, zicându-mi cã este periculos sã merg cu oameni ne-cunoscuþi ºi atunci am renunþat sã mã mai duc. Aº fi dorit ca în acestoraº atât de vechi sã mai vizitãm câte ceva mai ales casa desfrânateiRahab, pe care Ioºua o lãsase în viaþã pe ea ºi pe toþi ai casei ei fiindcã

31

i-a ascuns pe evreii trimiºi de el ca iscoade în þinutul Ierihonului. Totaici se spune cã a murit ºi Irod mâncat de viermi.

Mântuitorul a fost de trei ori în Ierihon. Odatã a vindecat un orbcare striga: „Iisuse fiul lui Dumnezeu miluieºte-mã”. Mântuiorul l-aîntrebat: „Ce vrei sã-þi fac”, iar acesta îi rãspunde: „Sã mã faci sã

vãd”.(Luca 18,41, Mc. 10,51).Tot aici s-a întâmplat minunata pildã a Samariteanului (Luca

10,25). Multe s-au întâmplat în acest vechi oraº ascuns în fundulpãmântului într-o depresiune de 240 metri sub nivelul mãrii.

Plecãm din Ierihon ºi ne oprim la poalele Muntelui Carantania(Karantal) în pustia în care Domnul postise 40 de zile ºi 40 de nopþi.Urcãm Muntele ºi vizitãm o Bisericã ziditã pe locul care Domnulnostru Iisus Hristos a fost ispitit de Diavolului.

Ghidul avertizeazã pe cei careau ceva la inimã sã nu urce fiindpanta abruptã, muntele înalt ºi ocãldurã extraordinarã. Eu amrãmas în urmã fiindcã dupã cumam amintit mai sus mi s-a vãrsatapa luatã din Marea Moartã înpungã astfel cã a trebuit sã-mi ar-anjez lucrurile ºi sã storc apa dinele. Ajung totuºi printre primii laBiserica care este sãpatã în muntedealtfel foarte mare ºi frumoasã.

Ca de obicei la toate mãnãs-tirile se serveºte apã rece ºi suc,acestea fiind foarte cãutate aici,adicã apa fiind o adevãratã comoarã. Eu însã cobor în jos ca sã iau

32

Muntele TavorMuntele Tavor

nisip de pe acest Sfânt Loc ºi cum din grabã nu luasem o sticlã goalãtrebuia sã vãrs apa pe care am cumpãrat-o.

Urcãm în autobus ºi plecãm pe valea Iordanului spre Galileea.Pânã aproape de marea Galileii am cãlãtorit tot prin depresiunea de240 de metri sub nivelul mãrii. Ajungem seara în oraºul împãratuluiroman Tiberiu-Tiberiada.

A doua zi la 29 setptembrie 1995 de dimineaþã plecãm spre Mun-tele Tavor. Mergem pânã la poalele Muntelui ºi fiindcã este greu deurcat cu autobusul, mergem cu niºte maºini care se gãseau la faþa lo-cului ºi în care încapem câte 6-7 persoane. În vârful muntelui este oBisericã catolicã chiar pe locul unde Domnul s-a întâlnit cu SfântulIlie ºi prorocul Moise ca reprezentant al Vechiului Testament ºiDomnul urmat de Petru, Iacob ºi Ioan, ca reprezentanþi ai NouluiTestament. Aici se întâmplase dumnezeiasca Schimbare la faþã.Acest Munte se gãseºte la hotarul triburilor evreieºti, Neftali, Zabu-lon ºi Isahar. Tot aici Debora îndeamnã pe Barac sã lupte cu Canani-enii (Jud. 4,6).

Ne coborâm ºi ne îndreptãm spre Capernaum, vizitãm Sinagogaîn care s-a întâmplatminunea vindecãrii unuidemonizat (Luca 4,31-

33), vindecarea slugiiSutaºului roman (Luca

7,1), precum ºi a învieriifetei lui Iair, Tabita(Marcu 5,41).

În faþa Sinagogii lacâþiva metri se gãseºte

casa Apostolului Petru. Eu susþineam cã Mântuitorul avuse locuinþãîn Capernaum (MT.4,13; 9,1), pe când alþii susþineau cã locuise tot

33

Sinagoga CapernaumSinagoga Capernaum

timpul la Sfântul Apostol Petru. În jurul casei Sfânului Apostol Pe-tru, Sfânta Elena zidise o Bisericã bizantinã din care se mai pãstreazãun mozaic din podea. Peste casa lui Petru acum câþiva ani s-a ridicato Bisericã catolicã ultramodernã sprijinitã pe 8 stâlpi de beton armat.

Ne oprim pentru masã la un restaurant din apropiere care era im-provizat sub un cort. Se serveºte foarte calitativ. În ce mã priveºte ambãut un vin excelent.

Plecãm spre Muntele Fericirilor (Luca 6,20; MT.5,3-11), unde segãseºte ziditã o Bisericã frumoasã cu coloane multe ºi 8 ferestre,adicã nouã iar pe fiecare fereastrã este scris începutul textului celor 9fericiri. Eu am numãrul 8, poate sã fiu greºit

Muntele Fericirilor în realitate este un deal cu o vale înconjuratãde o parte ºi de altade coasta dealuluiFericirilor.

La micã depãr-tate de aici s-a fãcutînmulþirea pâinilorpe Muntele Tabghe(Tabhe) ceea ce în-seamnã 7 fântâni,care conþin apã sul-furoasã ºi în care s-ar fi vindecat de rãni, dreptul Iov.

Tot în acest loc s-a arãtat Domnul dupã Înviere, Apostolilor sãi(Ioan 21,1). Pe acest munte este ridicatã o Bisericã, peste locul încare a stat Iisus Hristos frângând pâinea ºi binecuvântând-o, le-a datdin ea, precum ºi doi peºti Apostolilor pentru ca aceºtia sã împartãmulþimilor. Locul acesta, în Biserica sus amintitã, este însemanatprintr-un mozaic în dreptul Altarului, printr-un coº cu cinci pâini ºi

34

Biserica Înmulþirea pâinilorBiserica Înmulþirea pâinilor

pe marginea coºului cu doi peºti. Stânca pe care a aºezat Mântuitorulpâinile ºi peºtii se gãseºte sub Altarul bisericii.

Stãteam pe malul Lacului Galileii ºi mã gândeam cã probabil dinacest loc plecau Apostolii la pescuit.

Acest Lac este viaþa oamenilor, a vitelor ºi a plantelor ale Izraelu-lui, datoritã faptului cã din acest lac se aprovizioneazã tot Izraelul cuapã prin irigaþii moderne (picãturã cu picãturã) se udã iarba, toatãfauna, holdele de bumbac, datoritã cãreia s-a fãcut din pustie o oazãplinã de viaþã care odihneºte ochii cãlãtorului.

În plinã amiazã urmãm cãlãtoria ºi trecem pe lângã Biserica Pri-matului Apostol Petru, ziditã pe o stâncã de bazalt ºi ajungem laBiserica ruseascã Doisprezece Apostoli cu o curte de o frumuseþenaturalã ºi cu pomi umbroºi lângã þãrmul Lacului Tiberiadei.

De aici am plecatla Yardenit, loculunde s-a botezatDomnul Iisus Hris-tos în râul Iordan,botezat fiind deSfântul Ioan Bo-tezãtorul. Multe s-au întâmplat în acestloc; trecerea lui

Ioºua prin apele Iordanului (Ioºua 3,13), despãrþirea apelor Iordanu-lui de Prorocul Ilie cu mantia Lui, ridicarea Lui la cer într-un car defoc, trecerea lui Elisei prin Iordan, despãrþindu-i apa cu mantia Sfân-tului Ilie care cãzuse de pe El când Sfântul fusese ridicat la cer (2Regi 2-8). Apoi tãmãduirea de leprã de Namman conducãtorul ar-matei Siriene (2 Regi 5,10).

35

Yardenit

Acest loc Yardenit de la râul Iordan acum este amenajat cucabine ca sã poþi îmbrãca cãmãºi albe ºi sã poþi aºa curat intra în râulIordanului spre aducerea aminte a Botezului Domnului.

La 30 septembrie 1995 plecãm spre Cana Galileii, ajungem la lo-cul unde s-a fãcut minunea prefacerii apei în vin de cãtre Iisus Hris-tos, rugat fiind de Mama Lui. Pe acest loc unde a fost ºi nunta Sfântu-lui Apostol Simeon din Cana, este ziditã o Bisericã ortodoxã lângãaltarul cãreia se mai pãstreazã douã vase de piatrã care serveau înacel timp de butoaie. Aici suntem bineveniþi, primiþi, serviþi cu vinde Galileea, cu bomboane ºi cafea. Din aceastã Bisericã preotul nevinde vin îmbuteliat în sticle cu eticheta Cana Galileii ºi cu o crucefrumoasã. Vinul este de culoare roºu aprins tãriºor de parcã ar fi co-niac. Cumpãr ºi eu trei sticle dintre care una la întoarcerea mea o faccadou Sfintei Biserici din Alibunar.

De aici plecãm spre Nazaret. În drum trecem pe lângã MunteleKarm El, despre care eu credeam cã este Muntele Karmel, undeSfântul Ilie provocase pe zeii lui Baal, spunându-le sã aprindã foculrespectiv lemnele fãcute grãmadã mare, cu rugãciunea cãtre zeii As-tarteelor, iar El, Ilie rugându-L pe Dumnezeu cel viu, udã lemnele cuapã multã ºi lemnele ude se aprind ºi ard, înãlþând un foc cãtre cer, pecând lemnele uscate ale prorocilor lui Baal nu se aprind astfel cãrãmân ruinaþi, arãtând cã zeii lor sunt din piatrã ºi lemn. Sfântul Ilienimiceºte pe toþi zeii lui Baal ºi de atunci regina Izabela a regeluiAhab îl urmãreºte sã-L omoarã iar El rãtãceºte prin peºteri ºi deºer-turi apãrat de Duhul Sfânt.

Apropiindu-ne de oraºul Nazaret ghidul ne atrage atenþia asupradouã dealuri despãrþite între ele numite Dealurile Oftatului, fiindcãde pe un deal pânã pe celãlalt a sãrit Domnul Iisus în timp ce MamaLui îl urmãrea cu fricã ºi oftat.

36

Pe un deal la nord de oraºul Nazaret ghidul ne aratã o Bisericã încare se considerã cã Domnul a mers la ºcoalã

E o greºealã, pentru cã domnul nu a fost niciodatã elev tatãl lui fi-ind Tatãl ceresc.

În mijlocul oraºului vedem un turn cu o cupolã nu prea mare darcaracteristicã prin faptul cã nu este una obiºnuitã ca toate cupolelebisericilor ortodoxe ºi ne spune cã este casa Sfintei Nãscãtoare deDumnezeu ºi cã este recent ridicatã de catolici.

Nazaretul este astãzi un oraº mare ridicat pe douã coline cu unelestrãzi înguste cu multe prãvãlii aglomerate, cu diferite popoare. Noisuntem nevoiþi sã mergem pe jos pentru cã nu se poate trece cuautobusul pâna la casa Fecioarei Maria. Ajunºi intrãm într-o Bisse-ricã enorm de mare ºi ghidul ne spune la poarta Bisericii ce avem devãzut pentru ca atunci când suntem înlãuntru sã nu întrebãm nimic.Intrãm ºi pe pereþii laterali ai acestei moderne Biserici e pictatãSfânta Fecioarã aºa cum e vãzutã de diferite popoare: japonezi, chi-nezi, coreeni, ruºi ºi nu pot sã vãd pe români cã înaintãm prea repedespre mijlocul Bisericii de unde la subsol se vede casa SfânteiNãscãtoare de Dumnezeu din care se pãstreazã douã încãperi ºi pestecare este ziditã aceastã cetate modernã. În Bisericã deasupra Altaru-lui este o frescã mare care reprezintã Biserica Triumfãtoare, prinDumnezeu Tatã, Fiul ºi Duhul Sfânt, la dreapta cei doisprezece Apo-soli, iar la stânga Împãrãteasa împãrãteselor cea mai Presus de Heru-vimi.

Mergem dupã ghid în atelierul de tâmplãrie al lui Iosif, pe lângãcare lucra tânãrul Iisus învãþat de tatãl sãu adoptiv sã practice aceastãmeserie. Se mai pãstreazã în acest atelier cãrãrile pe care mergeaIisus ºi la o micã depãrtare, ca la o aruncãturã de piatrã, se gãseºtecasa lui Iosif, logodnicul Preacuratei Fecioare. Doream sã mã reîn-torc în Bisericã dar era o îmbulzealã mare ºi ca sã nu mã pierd de gru-

37

pul meu m-am îndreptat spre autobus ca sã vizitãm Izvorul(Fântâna) Sfintei Maria. Intrãm mai întâi într-o Bisericã recent ridi-catã de Patriarhul României cu un Iconostas din lemn de abanos lu-crat foarte frumos ºi coborând în jos ajungem la Izvorul Nazaretuluidin care s-a aprovizionat cu apã fecioara Maria Iisus ºi Iosif, tatãladoptiv, îngrãdit cu un grilaj de fier, iar în stânga lui puþul zidit dinpietre pentru a putea sã se scoatã apa cu gãleata. Facem toþi o rugãci-une împreunã cu pãrintele protopop Liubodrag ºi ni se atrage atenþiaspre niºte trepte din dreapta izvorului cu o fereastrã micã cu gratiiprin care se crede cã s-a arãtat Sfântul Arhanghel Gavril ºi a Bine-vestit Fecioarei Maria cã va naºte un fiu. O grupã mare de ruºinãvãlesc spre Izvor ºi de abia reuºim sã scoatem apã.

Din acest locplecãm spre Ceza-reea de lângã MareaMediteranã ºi îndrum ne oprim laAca (Acre, Akko) vi-zitãm cetatea ºi ni sedã rãgaz, o pauzãpentru masã. Eu pleccu colegul meu decamerã Radovan sãmâncãm ceva pentru cã urma, ca a doua zi în acelaºi timp, sã ajun-gem acasã. Întârziem un pic la masã dar nu ne facem griji, cãci lamasa noastrã s-au aºezat pãrintele Liuba ºi ambii ghizid din Izrael ºidin Belgrad. Plãtim cam scump o hranã nu prea calitativã.

Plecãm mai departe cu autobusul spre Haifa. Întreb pe ghid demuntele din stânga noastrã ºi-mi spune cã este Karmelul, despre caream vorbit mai sus.

38

Casa Nãsc.de D-zeu din NazaretCasa Nãsc.de D-zeu din Nazaret

Ajunºi în Cezareea ne oprim la un amfiteatru roman ºi un apeductde lângã Marea Mediteranã, însã bate un vânt, ne umple de nisip ºi nesileºte sã urcãm în autobus. Plecãm ºi ajungem la Tel Aviv, trecemprin el, la periferia oraºului în Bat Yam.Mergem la hotel ºi apoi îm-preunã cu colegul Radovan facem o baie în Marea Mediteranã. Deºisufla vântul ºi era searã apa era destul de caldã ºi atingea mai mult de30 de grade Celzius. A doua zi era duminica facem o plimbare cuautobusul prin Tel Aviv dar eu sunt foarte obosit ºi adorm din când încând fiindcã nu mã mai preocupa cu nimic special Tel Avivul fiindun oraº nou ºi nefiind cu nimic legat de istoria Bisericii ortodoxe.

Se face o coletã pentru ºofer, pentru ghid ºi în sfârºit ajungem laaeroport.

Trecem foarte încet vama pentru, cã mai întâi am trecut la poliþiaizraelianã, care ne pune foarte multe întrebãri, astfel cã ne reþinemdestul de mult. Eu însã trec foarte repede, urc în avion ºi fiindu-milocul ocupat de o femeie din Macedonia o las în pace ºi mã aºezlângã fereastrã, ceea ce mi-a ºi convenit.

Ajunºi în Cipru întârziem vreo douã ore fiindcã se urcau mulþiiugoslavi, probabil muncitori la muncã provizorie pe aceastã insulã.Trecem Marea Mediteranã, Insula Rodos, Grecia, Macedonia ºi subnoi se vede o luminã strãlucitoare care strãpungea întunericul. Josprobabil era o furtunã mare. Ajuns la Belgrad eram îngrijorat cã n-osã prind autobusul spre Alibunar, însã rog pe soþia consulului rusdacã poate soþul d-ei sã ma ducã cu maºina pânã la staþia de autobus.Prind autobusul de la ora 20, ajung fericit acasã ºi mulþumesc luiDumnezeu.pentru cele ce mi-a îngãduit sã le vãd.

Aº mai menþiona cã Dumnezeu a ales pãmântul Izraelului, dincauza contrastelor, pustiuri, deºerturi, vãi sub nivelul mãrii 250 m,râul Iordan care trece prin douã lacuri ºi se varsã în Marea Moartã cumultã sare încât nu trãieºte nici o vietate în ea ºi din cauza salinitãþii

39

pluteºti pe suprafaþa ei. În aceastã Þarã în care trãiau urmaºii uriaºi ailui Azazel ºi care n-au fost în stare sã-l ispiteascã pe Domnul nostruIisus Hristos, aºa cum a reuºit ºarpele-Diavolul cu Adam, primulOm.

Acest pelerinaj s-a incadrat în Sãrbãtoarea Înãlþãrii Sfintei Crucipe ziua de 27 septembrie a vechiului calendar. Tuturor care au vizitatlocurile sfinte li s-a dat dreptul de Hagi din partea Patriarhului Ieru-salimului, numitã Gramata. La acest titlul de Hagi au drept ºi toþiimembri familiei, copiii ºi nepoþiii.

Cãlãtoria fãcutã în Þara Sfântã s-a încheiat pe data de 1 octombrie1995.

Închei acest pelerinaj la Locurile Sfinte din Izrael, eu pãcãtosul ºinevrednicul, robul lui Dumnezeu, Roman.

CIP – Katalogizacija u publikacijiBiblioteka Matice srpske, Novi Sad

915.694:264-031859.0(497.1)-992

SFERA, RomanPelerinaj în þara sfântã Izrael : (note de drum) / Roman Sfera. – Seleuº :

Comunitatea cultural-instructivã, 2000 (Panciova : Romark). - 40 p. :Ilustr.; 21 cm

Tiraj 200

A) Izrael – Sveta mesta – Putopisi

M-am nãscut la 26 noiembrie 1928 în orãºelulAlibunar, dintr-o familie de þãrani mijlocaºi. MânaDomnului a fost peste mine din primele ore ale naºterii,fiindcâ nefiindu-mi bine legatã vena ombilicalã, mi-acurs mult sânge ºi toatã viaþa am rãmas anemic.La numaidoi ani, m-am îmbolnãvit de tifos intestinal ºi ca m-amales cu o enteritã chronicã. La ºapte ani mã îmbolnãvescde tuberculozã iar la nouã ani am cãzut ºi m-am fracturatpiciorul stâng.Am zãcut în pat timp de

Roman Sfera este primul redactor responsabil al periodicului „Fãclia".

Publicã în ziarul „Libertatea" din Panciova, „Familia" din Vladimirovaþ,

„Tibiscus" Uzdin „Fãclia" Alibunar ºi „Cuvântul Românesc" din Novi Sad.

Semneazã însemnãri din cãlãtorie în locurile sacre ºi studii cu care se

prezintã la simpozioane ºtiinþifice.

douã luni. Aceasta a fost o rãscreuce în viaþa mea în sensul cã am cerut o carte sãcitesc. Pãrinþii mi-au dat Sfânta Biblie iar o mãtuºã mã dãruieºte cu o carte „Arcalui Noe", cu multe fotografii.

ªcoala elementarã am terminat-o laAlibunarpentru cã pãrinþii mei n-au fost deacord sã-mi continui ºcolarizarea dar datoritã bunicului meu am înscris Liceeulromânesc de la Vârºeþ.

Am urmat Facultatea de Medicinã veterinarã din Belgrad ºi când mi-am luatdiploma m-am angajat la staþiunea veterinarã din satul natal iar apoi în Konjuh(Konjuºte)

Pãrãsesc Serbia ºi revin la Alibunar pe postul de inspector-ºef alInspectoratului comunal.

Din cauza vremurilor vitrege m-am îndepãrtat de Sfânta bisericã, dar având unaccident rutier mã întorc la Dumnezeu pentru cã m-a scãpat viaþa.

În 1990 venind în vizitã canonicã Î.P.S. Mitr.Banatului dr.Nicolaie Corneanu îlaºtept ºi eu împreunã cu alþi mireni ºi intrând în bisericã dupã o pauzã de 30 de anim-au podidit lacrimile ºi-mi curgeau fãrã sã vreau.

De Ziua pe care a fãcut-O Domnul, ca sã ne bucurãm în Ea am început sã mergpe drumul Lui Hristos.

Hagi Roman Sfera

Autorul în aceastã carte relateazã cu deosebitã dragoste pelerinajul sãu

arãtând nu numai locurile pe unde trece ci descriind ºi întâmplãrile trãite

cu un plus de amãnunte, ceea ce dovedeºte cã cunoaºte istoria biblicã a

Noului Testament, precum ºi însãºi Sfânta Scripturã.

Aºadar scrierea de faþã poate servi drept ghid de informare aceluia care

va urma sã viziteze ,,locurile sfinte”.