itaiiistraţiiiea şi TipografiaBraşov, piaţa mare nr. 30.

Scrisori nefrancate na ee primesc.

Manuscripte na se retrimit.INSERATE

se primesc la Adminlttraţluae in Braşov şi la următorele BIROURI de AHUNŢURI:

Ic Viena: laM . Duke a Naehf., Nux. Augenf'eld & Emeric Les- ncr., Hoinrich Sohalek, A . Op- pelik N acif., Anton Oppelik. In Budapesta la A. Y . Gold- berger, Ekstein Bem at, Iulia Leopold (V H Erzsâbet-korut).

PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se­rie gărmond pe o colonă 10 bani pentru, o publicare. Pu­blicări mai dese după tarifă şi Învoială. — RECLAME pe pagina 3-a o seria 20 bani

INACŢIUNEA,„SAZ5TA" iese îi Amare fl

A N U L L X V I I I .

Abonamente pentru AusiiH JngarUPe an an 24 cor., pe şese luni

12 cor., pe trei Ioni 6 cor. N-rlI de Dumlneoi 4 oor. pe an.

Pentru România şi străinătate:Fe an an 40 franci, pe şâse

Ioni 20 fr., pe trei luni 10 fir. H-rll de Dumineci 8 fr. pe an.

Se prenumeră la tote ofi- ciele poştale din Intra şi din afara şi la d-nii colectori.

Abonamentul pentru BrasorAdmmistraţiunea, Piaţa mare,

Târgul Inului Nr. 80. etagiu I.: Pe un an 20 cor., pe ş6se luni 10 cor., pe trei luni 6 cor. Cu dusul în casă : Pe un an 24 cor., pe ş6se luni 12 cor., pe trei luni 6 cor. = Un esem- plar 10 bani. — Atât abona­mentele cât şi inserţiunile sunt a se plăti înainte.

Nr. 189. Braşov, Sâmbătă 27 August (9 Septemvrie). 1905.

Congresul de la Liège.(a) La tóté congresele uniunei

studenţesc! internaţionale „Corda Fra- tres“ , câte s’au ţinut pănă acuma, o bună parte a discuţiunilor s’a învîrtit în jurul principiului, după care era së se organiseze acea uniune. Se scie adecă despre „Corda Fratres“ , că încă n’a ajuns së-si stabiléscá defini­tiv basele organisaţiunei şi că între membrii ei s’au ivit divergenţe mari asupra punctului, déca va trebui ca studenţii së ia parte la congrese ca representanţi ai statelor, unde îşi au domiciliul, orî ca representanţi ai na­ţiunilor din car! fac parte. Discuţiu- nea a fost purtată mai ales între stu­denţii români şi maghiari. Aceştia voiau cu orî-ce preţ, ca studenţii së nu se presente la congrese, decât ca cetăţeni ai cutărui stat, Prin acésta ei voiau, ca din Ungaria orî ce stu­dent s’ar duce la congresul „Corda Fratres“ së fie considerat ca maghiar. Românii la rîndul lor susţineau cu îndârjire principiul de naţionalitate, conform căruia studenţii români, orî în care stat ar fi ei cetăţeni, la con­gresele uniunei së fie consideraţi ca ceea ce sunt în realitate, adecă Ro­mâni.

Cu adevërata nlăcere_ gpfletésrô ne reamintim desbaterile vii, ce au avut loc înainte de asta cu câţî-va ani, la Paris unde d-l Scurtu, pe atunci stu­dent, a făcut së iésa biruitor prin­cipiul de naţionalitate. Nu mai puţin vigurosă a fost atitudinea Românilor la Turin, unde pe cât ne aducem a- minte, un Dimitrescu-Brăiia şi soţii sëi, în aplausele generale ale studen­ţilor au dus la isbândă causa susţi­nută de Români. — Apoi cine nu-şi aduce aminte cu mândrie de pleiada tinerilor români, cari au fost primiţi la Roma cu adevërate ovaţiuni şi unde studenţii noştri, sub conducerea unui Orănescu, fermecaseră cu ora­toria lor întreg congresul „ CordaFratres?“

Atât la Paris, cât şi la Turin,

i cât şi la Roma a biruit principiul de I locul principiului de naţionalitate, j naţionalitate, şi studenţii maghiari, s’a admis organisaţia după universi- puţin cunoscători de limbi streine, şi tăţi şi academii, aşa că Românii din susţinend în acelaş timp şi o causă Ungaria nu se vor pute manifestanedrépta, au trebuit së închine sté gul în faţa argumentele ale studenţilor români.

După Roma, congresul „ Fratres“ urma së se ţină la Buda­pesta şi se începură chiar pregătiri mari spre acest scop. Ministrul de culte de pe vremuri Iuliu Wlassics a acordat tinerimei maghiare întreg sprijinul sëu, ér faţă cu studenţii ro­mâni se pornise o eră [de terorisare.

d’açum înainte ca Români. Afară de sdrobitóre'pceoa Maghiarii îi vor copleşi pe Ro-

! mâni şi cu voturile.După înfrângerile suferite la Pa­

ris, Turin, Roma, nu ne mirăm de loc, că diarele maghiare se bucură aşa de mult de „victoria“ de la Liège. Trebue însë së observăm, că victoria acésta a fost forte uşoră, deórece nici n’au avut adversari. Românii si Ita­lienii, din motive pe cari nu le cu-

Rectorul universităţii îi cita pe ti- j noscem, n’au fost reprsesentaţî Ia con- nerii noştri la audienţă şi căuta s6-i i gresinfluinţeze prin ameninţări.

Cu tóté ameninţările însë, uni­versitarii români se pregăteau cu în­sufleţire pentru lupta, ce era së se dea la Budapesta. Aici era së se sta­biléscá în mod definitiv ^basele orga­nisaţiunei şi studenţii români aveau prospecte frumóse de a duce la bi­ruinţă principiul de naţionalitate.

Se întêmplà însë ceva neaştep­tat. Guvernul ungar, de téma ca së nu se proclame chiar în Budapesta un principiu neagreat de politica şo- vinistă maghiară, a preferat së re­nunţe a se ţine congresul la Buda-TlPCltiî . • , . t - •

ue atunci puţin s a scris prin diare despre „Corda Fratres“ . Au tre­cut la mijloc trei ani şi congres nu s’a ţinut. In sfîrşit anul acesta ve­dem, că s’a convocat congresul la Liège.

Diarele maghiare anunţa cu elo­gii ditirambice triumful studenţilor maghiari. S’a admis, dic acele <|iare, organisaţia după universităţi, aşa că Ungaria va avé de acum înainte 15 voturi. Fie-care universitate şi fie­care academie de drept îşi va avé votul sëu. România, neavend acade­mii, ci numai cele douë universităţi, nu va fi representată deci decât prin2 voturi. Aşa-dâr studenţii maghiari— dic foile maghiare — au rapor­tat o învingere strălucită, căci în

Societatea „Corda Fratres“ de altmintrea pe cât seim noi, a fost în­temeiată pentru a da prilegiü tineri­mei tuturor naţiunilor de a se înde­letnici cu apërarea şi susţinerea idei­lor generdse. Prin faptul, că congresul de la Liège — décâ se vor confirma scirile diarelor maghiare — a dis­preţuit principiul generos de naţiona­litate, a dovedit, că s’a abătut de la calea ce şi-a croit’o de la început şi prin acésta a primit în sine germi- nele disoluţiunei.

O uniune studeirtéscà, care se pune în serviciul şovinismului, şi-a pe-

nalitate dela 1868, dă naţionalităţilor drep­tul dé a comunica cu autorităţile în lim­ba lor«. •

»Budapesti Hirlap« reproduce apoi pentru a doua 0ră cunoscutul proiect de resoluţie al clubului, pe care l’am kdat şi noi, în traducere, după aceeaşi fóie ma­ghiară în numérul nostru de Luni. La urmă »B. H.« spune, că acest proiect va fi pus ca obiect de desbatere şi primire în adunările poporale anunţate deja : Mor- va-Szent-lanos 8 Septemvrie,Zohor 10 Sept.; Mijava 10 Sept.; Brezo şi Krakova 17 Sept.; Tot-Lipcse 10 Sept.; Slatina 17 Sept.; Bors-Szent-Kereszt 8 Sept. etc.

Braşov, 26 August v.

»Acţiunea naţionalităţilor«, piarui frun­taş coaliţionist „Budapesti Hirlap“ spune în numărul s8u de la 7 1. c., că »clubul naţionalist al deputaţilor din dietă, pre- senţî fiind şi câţî-va membrii externi, a ţinut dilele trecute o şedinţă în Budapesta în localitatea sa din bulevardul-Iosif şi a luat hotărîre definitivă asupra adunărilor poporale organisate unitar. Tot-odată au redactat textul proclamaţiunei, ce se va publica în diare pentru orientarea preala­bilă a alegatorilor. Poporului i-se va da instrucţiuni cu privire la convocarea adu­nărilor, cu îndrumarea, ca anunţările s8 le facă tot-deuna în limba maternă nu ma­ghiară, deore-ce § 23 din legea de naţio­

Punerea în stare de acusare a gu­vernului. Comisiunea coaliţiunei, care a fost însărcinată cu redactarea propunerei privittfre la puuerea în stare de acusare a guvernului, s’a constituit deja. Preşe­dinte a fost ales contele Iuliu Andrassy, raportor Geza Polonyi. Faţă cu acest pas al coaliţiunei i*se comunică următ<3rele ofi­ciosului „Pol. Gorr.“ din Viena :

»Hotărîrea comitetului diriguitor de a pune în stare de acusare ministeriul- Fejervary, lasă cu totul rece pe guvern. Propunerea n’are nici o şansă de reuşită, de<3re-ce senatul de acusare trebue con­stituit din membrii camerei magnaţilor.

deor&cG în- tet tiifrpiii cât a guvernat ca­binetul Fejervary, n’a s$vîrşit nici un lu­cru ilegal, pQntru care ar pute fi pus sub acusă. Hotărîrea coaliţiunei nu este alt­ceva, decât o demonstraţie în sus, pe care nimeni nu trebue s’o ia în mod tragic. Coaliţia de mult a răsturnat ordinea par­lamentară şi deja prin aceea că, majori­tate fiind, totuşi n’a putut s6 formeze un cabinet, a dus parlamentarismul ad ab- surdum. Cabinetul-Fejervary, care e con­dus de responsabilitatea politică, nu pote fi acusat, decât înaintea unui nou parla­ment. Parlamentul actual, care ia 21 Iunie a luat o direcţie revoluţionară, nu e loc potrivit pentru stabilirea responsabilităţii politice a cabinetului. De aceea hotărîrea coaliţiunei este o nebunie«.

F O I L E T O N U L

Museul naţional si serbările dela Sibiiu.

(Urmare.)

Producţiunea literară representată în exposiţie, este respectabilă. O colecţie com­pletă despre tot ce s’a tipărit la noi nu s’a putut compune, dér s’a făcut tot posi­bilul. Secţia are următorele subdivisiunî: Literatura didactică, economică, istorică, scienţifică, bisericescă, filologie, Literatura frumósá şi diverse. Mai bine se presintă literatura frumósá, cea bisericescă şi cea didactică. La literatura frumósá observăm bibliotecile populare ale librăriilor şi tipogra­fiilor Ciurcu, Mureşianu, Krafft şi A. Todora- nu. Institutul de editură Minerva din Bucu- rescî, de sub conducerea trasilvăneanului Fi- lip, expune o serie a publicaţiilor din editura proprie. Din literatura didactică este ex­pus aprópe iot ce a. apărut din péna pro­fesorilor gimnasiak îu contrele nóstre cul­turale.

Deosebit de colecţia acesta de vo­lume, se pot vede publicaţiile din editura proprie a librăriei W. Krafft din Sibiiu. Sunt o dovadă viie de spiritul de între­prindere al laboriósei firme.

O colecţie fórte bogată a diaristicei nóstre din Transilvania şi Ungaria cred, că a pus în uimire pe mulţi dintre visitatorî. Abia acum vedem forţa gigantică de muncă a diariştilor noştri, carî încrestă la răboj (Jilnic durerile ş i, bucuriile neamului nos­tru. Câte idealuri şi câte idei duse la is­bândă séu rémase încă fără întrupare, se află în colónele ofilite ale diaristicei nós­tre! Amintesc unele dintre diare: »Gazeta Transilvaniei« „Telegraful român“ „Observa­torul“, „Patria“, „Fóia pentru minte, inimă şi literatură«, »Tribuna«, »Tribuna poporului«, »Şcola şi Familia«, »Biserica şi scóla«, »Fóia poporului«, »Unire a«, »Gazeta de Duminecă« »Răvaşul« etc. ér dintre revistele literare »Familia« şi »Luceafărul«.

| Astfel am fi gătat cu amintirea lu- crurilor mai însemnate din secţia istorică-

; culturala.j Etagiul prim al Casei Naţionale este

reservat secţiei etnografice. Cele 8 odăi j mari sunt aranjate cu un gust într’ade- j vér artistic din partea damelor şi domni- ; sórelor române din Sibiiu, în frunte cu d-na şi domnisórele Cosma. Numai mâni feme- iescî au putut sé facă din materialul atât de variu şi de bogat, o împărţâlă atât de frumósá. E drept — experienţa în aran­jamentul unei exposiţiuni de ţâsăturî na­ţionale, căci acestea prevalézá în secţia et­nografică, nu a lipsit, de óre-ce s’au mai aranjat astfel de exposiţii în anii trecuţi.

Porturile ţerănescî din diferitele ţi­nuturi sunt de t0tă frumseţea. Suntem deja lămuriţi din destul despre gustul ar­tistic al ţeranului nostru.

In timpul din urmă ne-au întărit con-I vingerea acesta doue albumuri, carî sé spe- ! răm că vor face epocă în industria nóstrá ! de casă — a orăşenilor. Sunt albumurile ! splendide date la ivelă de d-l Comşa şi de1 d-sóra Minerva Cosma. In locul ţSsSturi- ! lor secesioniste şi mai sciu eu de ce di- ! recţie artistică streină, de ce n’am adopta | cu mai multă dragoste, decât am făcut-o

pănă acum, productul original al ţ0ranceî nóstre, care nu este mai puţin frumos, dér chiar e întrebarea decă nu întrece pe celelalte în privinţa eleganţei şi a bu­nului gust! ?

Păpuşile în mărime naturală şi altele în mărime de 60 cm. îmbrăcate în costu­mele naţionale din aprópe tóté regiunile unde locuesc Români în ţâra acésta, sunt o podóbá clasică a exposiţiei. Mé mărginesc sé amintesc localităţile, carî sunt repre- sentate. De sigur se vor găsi alţii, cari vor vorbi mai mult despre tema acesta* Mijlocul cel mai bun de popularisare al portului nostru, cred că l’a aflat revista nóstrá »Luceafărul«, care va da foto­grafii reuşite din secţia etnografică — precum va face şi cu celelalte secţiuni., rând pe rend.

Vedem porturi ţ&’ănescî din: Hune- dóra (Pădureancă ), din Rucăr (Făgăraş), Topliţă, Vaida-Recea (Făgăraş), Lăslăut român, Gura-Rîului, Certeje, Sebeşul-să- sesc, Reşinarî, Selişte, Sibiiu, Mercurea, Borgo-Prund, Avrig, Marpod, Sighisóra, din. Banat Roman Petre, Ohaba, Poiana Si-

Pagina 2. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Y Nr. 189.—1905.

Ministrul de externe al României, d-igeneral Lahovari, se va opri la finea săp- tămânei viit<5re în Viena pentru trei <|.iîe5 spre a ave o întrevedere cu ministrul de externe austro-ungar contele GoluchowsM. Se dice, că cestiunile, cari se vor discuta la acăstă întrevedere, vor fi : cestiunea Ro­mânilor din Macedonia şi negocierile pen­tru încheiarea unei convenţii comerciale între România şi Austro-Ungaria.

0 broşură a d-Iui Ludovic Mocsary.Suntem informaţi, că d-1 Ludovic Mocsary, distinsul bărbat politic, va scote de sub tipar o nouă şi interesantă broşură asu­pra situaţiunei actuale din Ungaria, în care se va ocupa şi de cestiunea naţionalităţi­lor. După ce vom fi primit acestă broşură, vom face cunoscut cetitorilor noştri conţi­nutul ei.

Pace séu disolvare? Sub titlul acesta „ Alkotmány“ de la 7 1. c. publică un prim- articol asupra situaţiunei. După-ce trece în revistă întâmplările politice mai re­cente spune, că guvernului-Fejervary, pus fiind în stare de acusare, nu-i rămâne alt­ceva decât a amâna şi a disolva dieta. Acesta nu póte fi decât o consecenţă lo­gică a politicei lui Tisza şi a partidului liberal, cari au împiedecat formarea unui guvern din rîndurile majorităţii. »Alkot­mány« face apel la membrii partidului po­poral şi la toţi amicii acestui partid, se ia din bună vreme măsuri şi să se pregă- tescă pentru viitórea campanie electorală,

Socialiştii şi fiua de 15 Septemvrie.Din cercurile social-democrate se anunţă că în diua de 15 Septemvrie partidul so- cial-democrat va face o mare demonstra­ţie înaintea dietei. Conducerea partidului a şi anunţat acesta căpitanului şef al po­liţiei din Budapesta.

In hârtia în care se cere permisiune pentru retragerea demonstrativă, condu­cerea partidului ia t<5tă răspunderea pen- în şese grupuri marila 6rele 9 dimineţa spre dietă,unde popo­rului adunat i-se vor ţine vorbiri de pe trei tribune. Se afirmă, că vor participa la acăstă manifestaţie cam 100,000 de tfmeni, cari în acea di nu vor fi obligaţi să mun- -ce'scă. Căpitanul oraşului n’a decis încă asupra acestei petiţiunî a socialiştilor, pănă când nu va cere avisul ministrului de re­sort. Dumineca viitore socialiştii vor ţine in Budapesta o adunare mare, la care vor participa delegaţi din ţera întregă. Se va lua o resoluţiune, reclamându-se votul uni­versal.

virea crisei ungare, de „Venis“. Editura Simon Stark, redactor la »Freie Worte«. Falkenau a. E.. Schönwerth 17. Tipografia Emil Teweles, Graslitz.

Broşura are patru capitule şi anume:I. Austria veche şi nouă. II. Nici dualism, nici uniune personală. III. Autonomie na­ţională şi sufragiu universal egal direct. IV. Austria nouă şi problemele ei.

Reproducem din capitulul III] câteva pasage:

Uniunea personală trebue deci re­pudiată hotărît, cu tóté că dualismul se dovedesce, ca unul,* care nu se póte men­ţine. Uniunea personală tot aşa de puţin resolvă cestiunea;jjj naţionalităţilor, ca şi dualismul.

Aşa-der ce constituţie se înlocuiescă constituţiunea falimentată din Decemvrie? Răspunsul n’ar pute să-l dea decât totali­tatea tuturor popórelor din imperiu, dăcă ar fi lăsate să decidă în amândouă statele şl simultan pe basa sufragiului universal, egal şi direct, eventual să se convóce constituantă.

Adevărat, că dat fiind chaosul parti­delor în cis- şi translaitania, nu este pro­babil, că s’ar pute obţine o constituţiune potrivită a imperiului, însă pentru prima 0ră dela 1848, am ave ‘în Austria posibi­litatea — ori-care ar fi resultatul alege­rilor — de a sci, ce gândesc massele cele mari ale populaţiunei tuturor naţionalită­ţilor din întrăga Austrie asupra situaţiunei politice a imperiului, ce dorinţe au ele în privinţa dreptului public şi naţional şi care este forma constituţiei, pe care o doresc? Numai pe basa votului întregei populaţiuni din întregul imperiu, să se procedă apoi la revisuirea corespundátóre a constituţiei. Introducerea sufragiului uni­versal, egal, direct, este începutul pentru acesta. Acesta trebue să se realiseze îna­inte de tóté, fie pe cale parlamentară, fie peste capetele parlamentarilor, în amân­două statele.

Adevărat, că sufragiul universal nu este remediul relelor economice, politice şi naţionale din imperiu, precum peste tot parlamentarismul »modern« nu este un ideal. Dér pe cât timp nu se găsesce o formă mai bună pentru a exprima voin ţa^ universală a poporului, trebue să ne mul- ţămim cu parlamentarismul şi să alegem specia aceea, care are mai puţine desavan-sistemui electoral proporţional. Prinâcăstâ' încurcăturile naţionale nu vor fi scóse din lume, însă prin atragerea masselor mari ale populaţiunei, cari libere de intoleranţan a t in n îi ln c î pnn fac iín n n iü ţ « ___: ___ •_

pentru menţinerea hegemoniei lor politice şi economice, pericliteză existenţa seu cel puţin consolidarea imperiului...

Idea imperiului tînăr austriac nu póte să fie decât ideea socială, căci Austria nu póte exista şi nu póte să-şi împlinescă mi­siunea istorică, decât ca stat economic in ­ternaţional şi interconfesional zidit pe au­tonomia naţională.

Vechiul contrast istoric între centra­lism şi federalism, care există de când există constituţionalismul austriac, [trebue să se împace în sfîrşit, şi anume într’un chip mai fericit de cum s’a făcut prin dualism, care avea tóté desavantagele cen­tralismului cu tóté desavantagele federa­lismului, fără să unăscă în sine avantagele unuia şi altuia. Avantagele dintr’o parte şi din alta nu le póte oferi decât o con­stituţie cum e federaţia din Elveţia (Bun- desstaat).

Decă în imperiul dunărean dreptul viu al popórelor ar fi un factor decisiv, dâcă raţiunea n’ar fi eclipsată de preocu-

jj’+paţiunî şi condiţiunile de viăţă ale impe­riului austriac, precum trebuinţele naţio­nale ale popórelor sale — prin tradiţiuni istorice, patriotism provincial şi prin fel de fel de elemente şoviniste şi reacţionare, atunci revisuirea constituţiei în sens na- ţional-autonomistic ar fi cea mai firăscă. Din punctul de vedere al politicei reale însă trebue să recunóscem faptul, că nici principiul naţional-autonomistic n’are pros­pecte de a se valora fără concesiuni în întregul imperiu...

Trebue să năzuim deci a obţină pen­tru întrega monarchie o constituţiune fe­derală (bundesstaatlich), care pe de o parte să ţină cont de afacerile în adevăr comu­ne ale întregului imperiu: externe, finanţe, comerciîi, armată, Bosnia şi Herţegovina, pe cea mai largă basă democratică şi prin un parlament comun imperial, pe de altă parte însă imperiul se.se împartă etnicesce, menajând pe cât se póte individualităţile provinciale; mai departe va trebui să se introducă curiile naţionale în tóté ţările mixte şi să se acorde autonomia cea. mai largă pentru interesele specifice ale singu­raticelor naţionalităţi şi provincii...

Japonia şi tratatul de pace.

Din Nagasctki se anunţă, că încheie­rea păcii n’a produs nici o bucurie. Im­presia generală e deprimătore. Omenii sunt desilusionaţi, de <3re-ce Japonia prin acceptarea condiţiunilor rusesc! nu s’a putut asigura pentru viitor contra a nouă atacuri din partea Rusiei. Eşecul diploma­tic al Japoniei se esplică aici prin faptul, că s’au început prea de timpuriu tra­tările.

Din Portsmoidh se telegrafiăză, că baronul Komura a plecat Miercuri împre­ună cu ceilalţi membrii ai misiunei japo- nese la Boston. Bar. Komura se va reîn- t6rce în Japonia pe la sfîrşitul acestei luni.

*

Lumea se întrebă, cum se face, că j Japonia cea învingătâre în răsboiu, afară de jumătatea insulei Sachalin, n’a obţinut după răsboiu de cât ceea ce ar fi putut obţine înainte de răsboiu ca ofert din partea Rusiei? Ce a putut face pe Japo­nia învingătore să se declare invinsă?

Din mai multe părţi se afirmă, că Japonia n’ar fi încheiat pacea, decă Ame­rica şi Anglia, aliaţii ei n’ar fi silit’o. Sila acăsta însă îşi are şi alte cause. Decă vom ave în vedere, că Japonia şi Rusia au că- dut de acord asupra unui punct forte im­portant, anume menţinerea statului quo ante bellum în Estremul-Orient, atunci u- şor se pote deduce de aici, că Japonia a ţinut prin acesta să închidă porturile Man- ciuriei şi Coreei pentru statele europene, aşa precum a fost pănă acum, şi fol6sele să le tragă numai ea şi Rusia, cu care se dice, că îndată după încheierea păcei a încheiat un tractat de comerciu. Conse­cinţa este firescă şi Japonia va câştiga mai mult prin întinderea comerciului şi industriei sale în Extremul-Orient, de cât ar fi putut obţine printr’o despăgubire de răsboiu.

Acesta pare a fi sensul grabnicei în- cheeri a păcei şi a concesiunilor uimit6re ce le-a făcut Japonia Rusiei.

Austria vechie şi nouă.O broşurică de 20 pagini ni-a sosit

a<Ji la redacţie, purtând titlul „Alt- und Neu-Oesterreich“, contribuţie la resol-

naţională şi confesională, în prima linie năzuiesc la satisfacerea postulatelor eco­nomice şi politice, se face posibilă o gru­pare nouă şi mai sănăt<3să de partide în Austria şi se pregătesce resolvirea ches- tiunei naţionalităţilor.

Cestiunea naţională este, adevărat, importantă, însă nu este unica, care domi- năză populaţia productivă a Austriei Pu­hoiul şovinistic a putut să rupă t(5te ză­gazurile în imperiul dunărean şi mai ales în Ungaria, numai fîind-că conducerea este în mânile claselor privilegiate, pentru cari cestiunea socială, cel puţin echiva­lentă cestiunei naţionale — este o can­titate negligeabilă, a cărei resolvire tot mereu o pun pe a doua linie, aţiţînd me­reu patimile naţionale. Aceste interese par­ticulare ale marilor puteri capitalistice, cari profită de luptele naţionale şi de rassă

Ambasada japonesă din Viena comu-. ~ i a r,oW soirile despre o jnreţinsă revoluţiune, ce ar ii isoucnit în Japoniaîn urma încheierii păcii de la Ports­mouth, sunt neadevărate. Cel ce cun6sce situaţiunea politică din Japonia trebue să fie în clar cu aceea, că o astfel de miş­care în împrejurările actuale nu p<5te să se ivescă.

Din scirî, cari sosesc din Tokio, re- sultă însă, că o parte a poporului japo- nes nu e de loc încântat de încheierea păcii. Marţi s’a ţinut în Tokio o întrunire bine cercetată în care s'a protestat contra condiţiunilor în cari s’a încheiat pacea. După întrunire s’au făcut demonstraţiunî. Demonstranţii au atacat cu pietrii biroul redacţional al diarului guvernamental »Ko- kumin«, causând pagube. Mai multe perstfne s’au ales cu răni. Poliţia a arestat un nu­măr ore-care de demonstranţi. Incidentul acesta n’a avut însă urmări mai grave.

S C I ^ Î L E D I L E i .— 8 Sept. n.

înmormântarea elevului Locusteanu.Băiat orfan din Bucuresci, întreţinut la şc61ă de un frate al său, Locusteanu a fost admis să petrăcă o lună din vacanţe în sanatoriul din Predeal, înfiinţat pentru adă- postirea în timp de vară a ' elevilor buni săraci şi cu sănătatea şubredă. Se duce să facă o escursiune cu mai mulţi colegi şi rătăcindu-se în negură ajunge pe BucşoiG, de unde a încercat să se cob6re la coliba de adăpost din valea Mălăieştilor. Drum fatal pentru Locusteanu! A d<5ua di l’au cules 6menii din Râşnov cu capul sdrobit şi l’au transportat în comună. Erî, Joi, la <5rele 4 p. m. a avut loc înmormântarea în mijlocul unei mari jelanii. Vr’o 40 de elevi şi studenţi din România i-au dat ul­timul onor, cântând duios alăturea cu în­văţătorii din Rîşnov. Părintele Hamsea, pa- roch în Rîşnov a săvîrşit în biserică pro­hodul, rostind şi o mişcăt6re cuvântare.

biiului, Rîşnov, Scheii-Braşovului, Săcele, Haţeg, Valea Jiului, Sena Hîrţîgani, Por- curea, Ilimbav, Persani, Rucăr şi Zlatna.

Casele ţărănesci cu culmarele dea- lungul păreţi lor, cu paturi pline de perini umflate, cu laviţe împodobite frumos, cu blidare, cuiere şi ulciôre de lut împopoţate cu pasări şi colori felurite, cu nelipsitele icône de sfinţi dela Nicula, răspândesc un aer plin de sanătate. Parechea de miri din Sălişte îţi face impresia unei sărbători.

Costumul elegant, plin de drăgălăşie al miresei, pieptarul cusut bogat, fotele negre pe albeţa înspumată, stau de mi­nune.

Un costum mai frumos, mai ideal au se pote. Păreţii şi mesele sunt pline de ţesături naţionale, cari de cari mai irumôse. In mijlocul lor se află şi cele 2 albume amintite mai sus, ca un prinos de laudă adus femeii române. La un răsboiii o femeie ţese mostrele cele mai frumôse.

Intr’alt loc se află oprege naţionale, pieptare, pălării, ouă încondeiate de Pasci, ■o păpuşe din Ilimbav representând o mi- resă cu aşa numitul coif de miresă în cap;

un coif din pene lucitCre de păun, cu nasturi auriţi şi alte podtibe.

Un punct de atracţie este şi dona- ţiunea făcută de d-1 Nica, directorul Băncii naţionale din Bucuresci (originar din Bra­şov)*: Junii din Braşov. Sunt 40 de păpuşi in mărime de % de metru, călări şi în căruţe, împodobite întocmai ca cu ocasia serbărilor Paştilor în Braşov-Scheiu. Firesce, că nu lipsesce »sfânta surlă«, nici lăutarii, şi nici aruncătorii de buzdugan. Junii albi şi chervanele cu femei şi copii se ţin mai la urmă. O scenă viie, care îţi lămuresce întru câtva frumtfsele serbări ale Scheienilor.

Pe lângă lucrurile acestea o mul­ţime Je fotografii din diferite locuri — porturi ţărănesci caracteristice, jocuri na­ţionale, edificii importante — şcoli sătescî şi alte de acestea.

Ceva am căutat şi n’am găsit,pilele trecute am fost înmuseul car- \

patin. Păreţii sunt plini de fotografiile munţilor noştri. »Retyezât« şi »Breaza« şi »Krukur« şi »Pojana flori« şi »Detunata.« Streinii se intereseză de munţii noştri cu

mult mai mult, decât noi, cari i-am botezat şi cari facem să răsune văile lor de sunetul cavalului şi al fluerului.

Pănă când nu ne va veni ideia bună de a ne cunósce şi noi munţii, mai di-

| nadins — toţi ne-au luat pe dinainte, şi Nemţii şi Ungurii — să suplinim cel puţin în muzeul nostru naţional ceea-ce nu s’a întreprins şi să le dăm atenţia cuvenită. Noi, inteligenţa, nu suntem escursionişti mari; asta se constată cu părere de rău. Străbatem ţările străine şi admirăm re­giuni străine, pănă când la noi avem multe ţinuturi şi mai frumoseşi visitarealor mai puţin costisitóre.

Şi cred, că fotografiile, cari figureză prin exposiţiile celelalte ale societăţilor si­milare străine, se pot procura şi pe séma nóstra fără multă greutate.

Un alt punct, asupra căruia ar fi fost bine să se insiste mai mult, este architec- tura casei ţărănesci. La ori-ce cas punctul acesta a fost luat în programul exposiţiei, dór încă n-au ajuns decât numai vre-o câ­teva obiecto la timp (d. e. Casele ţără- j nescî de prin anii 1800). Deasemenea ar fi \

vădut bucuros ţurca şi buhaiul şi irodii şi alte obiecte referitóre la sărbătorile nóstre— momente importante în viaţa nóstrá de popor. De altfel secţia acesta este una din­tre cele mai bogate — totodată un punct de forţă al vitalităţii nóstre ca neam. Cu ocasia acesta s-a accentuat din nou pentru acel ce vrea să pricepă, cât de strinsă este legătura între popor şi clasa cultă la noi.

„Numai prin popor şi din popor« — acesta a fost lozinca.

Ni-ar fi părut fórte bine să vedem şi mai mult popor la serbările de la Sibiiu, dér rîndurile de ţărani îmbrăcaţi de săr- băt0re, cari priveau cu dragoste lucrurile expuse, preumblându-se cu grije şi cu lu­are aminte prin săli, ne-au umplut inima de bucurie. E drept, pe séma ţărănimei nu s’a făcut nimic la Sibiiu, dér indirect s’a ajutat fórte mult.

Ér »moş Ciocârlan« cu frumseţea fe­erică a tablourilor ţărănesci, şi Serata et­nografică cu jocurile şi cântecile nóstre naţionale, despre cari va fi vorba mai la vale, au fost o nouă dovadă despre legă­tura dintre ţărani şi domni. (Va urma.)

Nr. 189.—1905, G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Pagina 3.

Apoi a luat cuvântul un student. A plâns şi el, şi a făcut şi pe public sé plângă. La actul acesta trist au asistat fórte nu­meroşi Români din Râşnov, autoritatea -comunală, Saşi, şi din colonia de vilegia­tură d-nii Evolceanu, Dumitrescu, Cionca etc. Pentru cheltuelile înmormântării un ministru român aflător în Sinaia a con­tribuit 100 lei, apoi s’au mai colectat vr’o -40 lei în Predeal. — Dormi în pace tínér român între fraţii té i !

I u se mai plătesc dări. In urma stării de »ex-lex«, s’au plătit în luna August în cas- sele dinj Budapesta ale statului 4 milióne cor. dări de stat. Aprópe tóté aceste dări sunt dări de venit după casele date în chirie. Altfel de dări nu s’au plătit aprópe <le loc. Omenii mai sérací nu mai plătesc dare. Dela 1 Ianuarie pănă la 31 August s’au plătit în cassele statului din Buda­pesta aprópe 21 milióne dări de stat, cu peste 8 milióne cor. mai puţin decât în aceleaşi luni ale anului trecut. Numérul persónelor, cari au plătit, e de 103.828, cu 50.706 mai puţine ca în anul trecut.

Adunare poporală. In Şomcuta-mcire se va ţine la 11 Septemvrie o adunare poporală, în care se va lua o resoluţiune asupra cestiunei votului universal, şi se va organisa clubul alegatorilor români din cercul electoral al Şomcutei-mari.

Luptele dintre Armeni şi Tătari. Agen­ţia telegrafică rusă află din Tiflis, că ne­înţelegerile dintre locuitorii din oraşul Şusa au luat un astfel de caracter, În­cât locuitorii au recurs Ia arme. Unii au încercat sé pătrundă în cartierul armenesc, i>e când Armenii Ia rîndul lor au vrut se năvălescă în cartierul tătăresc. A dóua di înţelegerea s’a putut restabili între repre­zentanţii acestor doué naţionalităţi. Totuşi atacurile continuă şi incendiile se propagă ■cu iuţelă din causa vântului. Sunt pănă acum 200 morţi şi 200 case incendiate. Turburările s’au repetat şi la Baku, unde guvernatorul a făcut mari sforţări, ca sé pótá menţine ordinea. Aceste turburărî du- reză de trei dile. Pănă acum sunt la Baku 54 morţi şi 56 răniţi.

Grecii ard cărţile Aromânilor. DinConstantinopol se telegrafieză, că sépté- mâna trecută o bandă de Greci a incen­diat la Plessa, vilaetul Janinei, cărţile bi- sericescî ale Aromânilor, ameninţându-i cu mórtea, dâcă se vor servi de limba română în biserica lor.

Presidentul »Dumei«. Marele duce Mi­hail Nicolaevici a fost numit president onorar al »Dumei«, ér contele Solsky president.

»Familia« în tipografie rumânâscă.Cetim în Familia: Am anunţat într’unul din numerele trecute, că în Oradea-mare s’a înfiinţat o tipografie românescă. Astădi iată-ne şi noi cu fóia nóstra în noua tipo­grafie. Doritori de a sprijini noua între­prindere, avem încredere că aceea va mul­ţumi aşteptările publicului. Proprietarul acestei tipografii, care ş-a luat numirea de »Patria«, d-l George Magyar, Român de origine din Sălagiu, lucreză de mai mulţi ani pe terenul acesta, în Transilvania şi în Sălagiu, de unde a venit în oraşul nos­tru cu îndrăsnâţa dér laudabila hotărîre de a înfiinţa aici o tipografie románésca. O astfel de întreprindere aici, la marginea ««tremă a elementului românesc, are o în­semnătate nu numai industrială, ci şi cul­turală românescă. De aceea dorim ca noua ,şi prima tipografie românâscă, ce s’a înfi­inţat în oraşul nostru, sé fie sprijinită de publicul românesc.

Nebogatow — degradat. Din Peters- burg se telegrafiâză, că un ucaz al Ţaru­lui ordonă degradarea amiralului Neboga­tow şi a căpitanilor cuirasatelor rusesci »Nicolae«, »Senjavin« şi »Apraxin«. Cei­lalţi ofiţeri ai vaselor mai sus înşirate şi ofiţerii vasului »Orei« vor fi trimişi după reíntórcerea lor în Rusia înaintea unui îtribunal de résboiü. Cu privire la căpita­nul vasului »Orei« se va stabili mai na- inte, sub ce împrejurări a luat comanda vasului din mânile comandantului greu rănit.

Starea porumbului în România, m í -aiisteriul domeniilor a primit sciri din ţâră, 4ă starea porumbului s’a îmbunătăţit în mod simţitor. Porumbul este bun în ju­deţele Gorj, Dorohoi, Roman, Vâlcea şi în cea mei mare parte din Vlaşca; este mijlociu în Bacău, Dâmboviţa, Iaşi, Muscel, Neamţu; sub mijlociu în Xrgeş, Brăila, Dolj, Prahova, Romanaţi, Teleorman şi Vas- luiü. In celelalte judeţe porumbul este cu totul compromis.

Bombe într’o biserică armenésca. oanchetă făcută de poliţia din Atena a des­coperit în pivniţa unei bisericuţe arme- aiescî numerose bombe şi arme, precum şi

importante documente. Este vorba de o vastă asociaţiune revoluţionară armen^scă destinată sS prov6ce intervenirea puteri­lor în favtfrea Armenilor. S’au făcut câteva arestări. Se crede că există şi alte depo- site de arme.

Alegerea de la Bocşa se va tace, con­form hotărîrei comitetului central al co­mitatului Caraş-Severin, la 14 Septemvrie. President al alegerei va fi d-l advocat Si- meon P. Dessean.

D-l maior Haralambie, ataşat pe lângăarmata rusescă, va pleca din nou în Man­ciuria spre a-se întîlni cu camarazii de la corpul IV siberian, de la cari îşi va lua rSmas bun. Din Manciuria d-I Haralambie va pleca la Petersburg, unde va fi primit în audienţă de cătră Ţar. D-I maior Ha­ralambie se va reînttfrce în ţ£ră peste douS sSptSmâni.

Ciocnire sângerdsă între ţâranl ro­mâni şi ruteni. Din Cernăuţi se telegra­fieză, că într’o întrunire poporală ţinută alaltăieri în orăşelul Şiret sub presidiul deputatului dietal Dr. Aurel Onciul, s’a is­cat o bătălie sângertfsă între ţăranii adu­naţi. ŢSranii ruteni au atacat’ pe cei Ro­mâni cu bâte şi pietri. Intrevenind gen- darmeria, ordinea a fost restabilită.

1350 edificii incendiate. Din Adriano- pol se telegrafică, că un incendiu înfrico­şat a prefăcut în cenuşe erî ntfptea 1350 edificii şi 300 prăvălii. Miseria e mare, căci sute de <5meni n’au unde s8 d<3rmă şi ce s8 mănânce.

Marinarii de pe »Potemkin«. între marinarii vasului »Potemkin«, aflători în România, continuă mişcarea pentru a-se re’nt<5rce în Rusia. După o ultimă scire, trei alţi marinari au plecat în Rusia.

AviS. Fiind musica oraşului mâne, Sâmbătă, angajată la escursiunea şc<31ei ev. de fetiţe, nu va ave loc concertul obici­nuit pe promenadă.

: viitóre se va întruni la ministeriul de in­terne o conferenţă, compusa din specia­lişti şi esperţî.

Din Havre (Franţa) se anunţă, că în acest port s’a instituit un serviciu sanitar, care va supraveghia pe toţi călătorii, cari sosesc pe vapórele ce plécá din porturile aflátóre între Helsingfors şi Hamburg.

Direcţiunea generală a consiliului sa­nitar superior din Bucurescî a adresat tu­turor medicilor aflători în districtele dela graniţele României o circulară, în care li se atrage atenţiunea, ca sé ia mésuri pre­ventive contra colerei. De asemenea s’a atras atenţiunea şi direcţiunei căilor fe­rate române, ca sé desinficieze tóté va- gónele, cari trec din streinătate pe teri­toriu român.

Serviciul sanitar al imperiului oto­man a luat disposiţia, ca tóté provenien­ţele din porturile Odessa, Sulina, Con­stanţa şi Varna sé fie supuse unei visite medicale, ca mésurá preventivă în contra colerei.

Pentru amatorii de fotografie. Aparate de fotografie pentru salon şi voiaj forte renumite ; aparate pentru fot grafii la moroent, orecum şi tote articolele necesare, se pot procura dela A. MOLL life» an tul curţii c. şi r. din Viena, Tuch- lauben Nr 9. Manufactură fotografică iondată la anul 1854. La cerere liste mari ilustrate, coţinend preţurile gratis.

C o l é r a .In faţa pericolului colerei, de care

sunt ameninţate statele Europei prin ivi­rea, deşi pănă acum încă sporadică, a a- cestui flagel, direcţiunile superiére sanitare din diferite state au început sé ia mésurí pentru a suprima de cu timp ivirea aces­tei epidemii.

După sciriie mai noué, caşurile ivite pănă acum nu presenta un pericol mai mare. Statistica caşurilor de coleră ivite în Prusia după sciriie din 6 1. c. este ur- mătorea: Pănă în 6 Sept. s’au constatat pe teritoriul statului prusian 90 îmbolnă­v iri, între cari 26 cu sfîrşit letal, piarul oficial »Reichsanzeiger« publică în numă­rul séu recent comunicatul, că pe terito­riul fluviului Weichsel, unde graséza co­léra, s’au înfiinţat pe uscat 12 staţiuni pen­tru observarea întinderei colerei şi 3 sta­ţiuni pe malul acéstui fluviu. S’au luat de asemenea mésuri de controla în tóté por­turile. Mâne, Sâmbătă se va întruni în Berlin comitetul consiliului sanitar al Ger­maniei, pentru a lua mésurile sanitare? cari sunt dictate de împrejurări.

Scirea despre ivirea unui cas de co­leră în Berlin se desminte. Miercuri s’a ivit în Hamburg un nou cas de îmbolnă­vire. Autorităţile oraşului continuă a lua cele mai întinse mésuri.

Din Galiţia se comunică cu data de 6 Septemvrie oficial următorele: Pe teri­toriul Galiţiei nu s’a mai ivit nici un cas de îmbolnăvire, séu deces. Din cele 7 per- sóne la cari s’au constatat simptomele colerei, 3 s’au însănâtoşat, 3 au murit. Un bolnav e încă în tratamentul medical. Mâne, Sâmbătă, se întrunesce în Viena consiliul suprem sanitar în şedinţă, în care se vor lua noué mesurî pentru com­baterea colerei, cari vor fi supuse apoi mi- nisteriului austriac, pentru a lansa ordina- ţiunile necesare.

O scire oficiósa din Budapesta spune, că ministrul de interne Kristóffy a trimis în comitatele limitrofe cu Ga­liţia cinci experţi cu ordin, sé pună în a- plicare mesurî st vere sanitare. In clilele

Anuare.TIII

Anuarul scólei comerciale supe- rióre greco-orientale române din Brassó (Braşov) pe anul XXXVI al existenţei sa­le. Anul şcolar 1904 — 1905. Publicat de Arseniu Vlaicu, director. Tipografia Ciur- cu et. comp.

Directorul Arsenie Vlaicu pornind din problema formării de caractere integre în şc0lă, căci cum (Jice d-sa »omul tobă de carte, dér fără caracter este brânză bună în burduf de câne«, disertézá pe 8 pagini despre tema actuală »Cum putem împede- ca minciuna la elevi?«

De la pag. 13 pănă la pag. 35 vedem un studiu, în care d-l Sulică, profesor la gimnasiu abordeză, în acest anuar si şef­iei comerciale, problema reformei sistemu­lui actual de învăţământ.

Corpul profesoral a fost compus pe lângă director, din următorii domni: I. Socaciu, A. Bârseanu, Ioan C. Panţu, Ioan Pricu, Paul Budiu, Aurel Ciortea, Dr. Sterie Stinghe, Petru Roşea.

Şc61a are 3 clase, în cari se predă: Religiunea, 1. română, maghiară, germană, frahcesâ, matematica, aritmetica comerci­ală, istoria, principii comerciale, corespon­denţa comercială, lucrări de birouu, fisica, caligrafia, contabilitatea, geografia, cunos- cinţe de drept, economia naţională, che- mia şi merceologia, sciinţele financiare, 6r ca facultative: gimnastica şi cantul.

La pag. 57 se trateză despre cestiu­nea examenelor particulare. (Se publică »ordinul ministerial concetnent, din care reese din destul disposiţiunile privitâre la acestă cestiune«)

Asupra regalelor şi pedepselor dis­ciplinare în vigore la acestă şc61ă se rapor- teză la pag. 62—72.

Societatea de lectură a stat sub con­ducerea d-lui A. Bârseanu şi a desvoltat o frum6să activitate. Societatea dispune de un fond de 1987 cor. şi are o bibliotecă de 449 volume.

Şcdia are o colecţiune merceologică- technologică şi diferite fonduri comune cu ale gimnasiului.

Dintre elevi 22 au beneficiat unii de diferite burse, alţii de prânz gratuit la ma­sa studenţilor, er alţii au fost scutiţi de de taxa şcolară.

La pag. 98 se publică titlul lucrărilor scripturistice din 1. română, er în Cronica anului, ce urmeză la pag. 99 se amintesc evenimentele mai însemnate din vieţa in­ternă a şc<3lei.

La şcola comercială au fost înmatricu­laţi 94 elevi, din cari s’au retras 5 şi 1 a dece­dat. Elevii după naţionalitate au fost: 92 Români, 1 german şi 1 jidov. După confe­siune: 82 gr. orientali, 10 gr, catolici. 1 evang-luteran, 1 mosaic.

In capitlui XII. se releveză, că con- tribuirile benevole pentru întreţinerea aces­tei şcole (unica| la Români) nu s’au conti­nuat din partea institutelor financiare românescî, deşi trebuinţele cresc din di în di.

înscrierile pe anul viitor se fac la 1,2 şi 3 Septemvrie st. v. In cl. I. se pri­mesc elevii absolvenţi de 4 clase gimn., reale seu civile. Taxa de primire e 8 cor., taxa şcolară 60 cor. şi alte taxe 6 cor. Taxa pentru fondul de pensiune a profe­sorilor 10 cor. Elevii de confesiuni streine plătesc taxa duplă.

La pagina 112 vedem tabloul despre examenele de maturitate, din cari reiese, că în anul 1904/05, 24 absolvenţi au do­bândit certificatul de maturitate, cu 1 mai mult de cât anul precedent.

Eclipsa totală a sorelui în Spania.piarul „N. Fr. Pr.« primesce de la

corespondentul séu din Madrid un raport mai lung asupra eclipsei totale de sóre, care s’a vé<Jut în Spania. Corespondenţa este datată din orăşelul spaniol Sigmnrn, de unde corespondentul amintit a urmărit eclipsa, care a fost favorisată de un timp admirabil. Estragem din raportul cores­pondentului partea, care se referă la fe­nomenele observate în decursul eclipsei:

La începutul eclipsei, ochiul liber n’a putut observa nimic deosebit. Numai cu ajutorul unei sticle colorate se putea vedé, cum globul solar jse micşoreză din ce în ce. De asemenea şi termometrul a început sé scadă. Lumina ínsé era cam tot aşa de intensivă.

In clipa ínsé, când luna acoperise a- própe de jumétate sórele, s’a schimbat de-odată sceneria. Sórele perduse splen- dórea sa şi în acelaşi timp începu par’că sé se potignescă mersul natúréi. Vedeam cum cântăreţii ceriului şi rândunelele îşi căutau înspăimântate cuiburile, porumbii culcuşurile, găinele coteţul şi cum pisicile şi cânii se ascundeau. Oile behăiau plân- gétor. Caii deveniră neliniştiţi şi trebuiau ţinuţi bine, ca sé n’o ia razna peste câm­puri. Numai ^măgarii, cari precum seim aparţin celor mai inteligente animale, nu arătau vre-o deosebită emoţiune.

Intr’aceea se făcu tot mai întunerec şi secerea sórelui tot mai îngustă. Un cu­rent récoros se ridica şi un reflex de lu­mină plumburie învăli din ce în ce regiu­nea. Feţele ómenilor luară o colóre pală ca şi când în momentul acela s’ar fi scu­lat din morminte. Chiar şi cei mai blasaţl spectatori, cari veniseră în deplină con- sciinţă, că asistă la un eveniment dictat de regulele neschimbacióse ale natúréi, nu se puteau sustrage unei emoţiunî oreşi- care şi nu unul dintre ei se va fi gândit în acest moment : ce s’ar alege óre din pământ şi locuitorii séi, când nu s’ar mai reíntórce lumina sórelui?...

Cu o supremă încordare priveam la marginea sórelui, care se îngustase pănă ce devenise o dungă subţire, ca nu cumva sé pierd din vedere momentul, în care trebue sé apară celebrele »bóbe străluci- tóre« provocate, precum se susţine, prin ultimele raze de lumină, ce se furişâză la noi prin văile suprafeţei lunei. Acest fe­nomen miraculos l’am şi observat, dér numai pentru o clipă. Intr’aceea alergau peste pământ ca în sbor umbre »undula- tóre« curióse, a căror origine încă nu se cunósce. Imediat după ivirea acestor »um­bre sburátóre« ne aflam în totalitatea e- clipsei. înfăţişarea firmamentului în acest moment nu se póte descrie. Era ceva fe­eric. In jurul globului negru al lunei se iviră ca limbi de foc nouraşî sclipitori a- prinşî, aşa numitele »protuberanţi«, în timp ce razele luminóse ale »coronei« só­relui se revărsau ca o aureolă argintia de sfânt, în marea eterului. Numéróse stele ca: Venus şi Mercur, Regulus şi Arc- tur se iviră. Pretutindeni domnia o tăcere profundă; toţi eram emoţionaţi de spec­tacolul grandios şi stăteam nemişcaţi...

Apoi se iviră din nou umbrele fan­tastice, cari alergau peste pământ una după alta ca nisce mici nouri şi... de*o- dată sosi prima rază strálucitóre a globu­lui auriu solar, întâmpinată cu o bucurie de nedescris. vBendito tea diosul striga în cor mulţimea. Cocoşii începură sé cânte prin curţi... aveam sensaţia, că dorile li­nei noué dile se revarsă peste pământ..

ULTIME SCIRI.Budapesta, 7 Septemvrie. In şe­

dinţa estraordinară de atli a congre­gaţiei comitatului Sătmar s’a primit propunerea, ca în contra vice-şpanu- lui Nagy Laszlo se se deschidă cer­cetare disciplinară, şi s6 fie suspen­dat din post, pentru-că în contra ho­tărîrei comitatului, a trimis ministru­lui de interne decisiunea congregaţiu- nei privit(5re la neîncassarea dărilor şi la refusarea recruţilor.

Berlin, 7 Sept. Revista filo-ja- ponesă„Ost-Asien“ ocupându-se cu în­cheierea păcii dice, că Japonia nu şi-a ajuns nici pe departe ţinta ce şi-o pusese înainte de începerea r6s- boiului, şi astfel nici aurora unei păci cinstite n’a răsărit încă. Nu va trece mult timp şi făclia r6sboiului se va aprinde din nou.

Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.Redactor responsabil: Traian H. Pop.

Pagina 8. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. ÎS'5—1905.

Cursul Ia bursa âln Viena.Din 7 Septerav. n. 1905.

Renta ung. de aur 4% • • • • 116 —Renta de cordne ung, 4% • • « 2 6 85Impr. căii. fer. ung. în aur Bl/2°/0 • 87 80Impr. căii. fer. ung. în argint 4% • 96.75Bonuri rurale eroate-slayone . . . 86 95Impr. ung. ca p r e m i i ..................221 25Lospri pentru reg. Tisei şi Segkedin . 166 75Renta de hârtie austr. 42/10 • • • 100.60Renta de argint austr. 42/10 . . . 100.55 Renta de aur austr. 4% . . . .119.50Renta de cor6ne austr. 4% . . . 100.65Bonuri rurale ungare 37>2 % . . . 92.70Losuri din 1880..................... .... . 159 —Acţii de-ale Băncei austro-ungară . 16.38Aoţii de-ale Băncei ung. de credit. 784 50Acţii de-ale Băncei austr. de credit 676 75Napoleondorî...............................19.09Mărci imperiale germane. . . 107 45London y ista .................. .... . . 240.—Paris Y ista ....................................95.35Note ita lieu «........................... .... 95,45

Cur s u l p i e ţ e i B r a ş o vDin 8 Septemv. n.

Bancnote rooo. Oump. 18.961905.Vend. 19.“

Argint român. „ 18.92 r 1S.9ANapoleond’orl, „ 19.06 >* 1 .10Galbeaî „ 11.20 Ti 11.30Mărci germane w 117,20 V. Í 37.50lir e turcesc" 2J.P0 r 9i,eoScris. fcne. Al tins 5P/, 301.- yßtible Busesoî r 2.63 r *2 54

Preţurile cerealelor din piaţa Braşov.Din 8 Septemvrie 1905.

Mesuraáéu

greutateaCalitatea.

Valutaîn

Kor. 1fii.

1 H. L. Grâul cel mai frumos. 1375 Grâu mijlociu . . . 11 407) Grâu mai slab . . . 10 —7) Grâu amestecat , . 9 —A Secară frum6să . . . 8 —7t Secară mijlociă. . . 7 —fl Orz frumos . . . . 8 --:n Orz mijlociu. . . . 7 40

OvSs frumos. 6 —yţ Oves mijlociu . . . 6 80j) Cucuruz.................. 12 —n Mălaiu (meifi) . . . 18 —

Mazăre...................... 15 —L in t e ...................... 40 —

ft Fasole...................... 22 —yi Sămenţă de in . . . 24 —

n SSmenţă de cânepă . 16 —n C a r to f i . .................. 2 40Á Măzăriche.................. — —

1 kilă Carne de vită . . . 1 20W Carne de porc . . . 1 28

Carne de berbece . . — 8C100 kil. S6u de vită prospăt . 40 —

« Său de vită topit . 62 —

Abonamente laGazeta Transilvaniei“

8d pot face ori şi când pe timp mai îndelungat seu lunare.

Târgul de rimătorî din Steinbracii.S ta re a r îm ă to r i lo r a fost la 3

Sept. n. de 29,162 capete, la 22 Sept. au întrat 874 capete şi au eşit 396 capete rămânend la 5 Sept. 1905 n. un număr de 29,540 capete.

Se notâză marfa uugiiresoâ : grea — — — tînără g r e a dela 143—144 fii. de mijloc dela 143 — 144 fii. u şo râ deîa 143 — 144 fii. — S â r b e s c ă: g re a 145 — 146 fii., de m ijlo c 143—144 fii., u şoră 142—143 fii. kilogramul

Dela „Tipografia A. Mureşianu“ din Braşov,

se pot procura următ6rele cărţi(La cărţile aici înşirate este a se mai adauge

pe lângi portul postai arătat, încă 25 bani pentru recomandaţie.)

Cărţi de rugăciuni şi predici.Cuvântări bisericascî scrise de Io an

Papiu Tom. I I I Preţul 3 cor., plus 20 b. porto.

Cuvântări b isericesci de loan Pa piu: tomul III cuprinde cuvântări bi sericesci acomodate pentru orl-ct timp şi pentru tote sărbătorile de peste an. Pe lângă predici, se mai află în text câte-o instructivă notiţă istorică privitore la în­semnătatea diferitelor sărbători. Fiă-care com separat costă 3 cor, (plus 10 b. porto).

P re d ic i pen tru D u m in ec ile de peste an, compuse după catechismul lui Decharbe, de V. Christe. Conţine predici dela Dumineca X I după Rosalii pănă la Dumineca Vameşului. Preţul cor. 1.60 (prin postă cor. 1.70.)

Cuvântări bisericesci pre serbătorile de preste an scrise de loan Papiu. Preţ. 3 cor. (pl. 30 b. porto.)

„Cartea D u re r ii*1 de Emil Bougaud, tradusă din originalul frances de Iacob Nu colescu„ editura lui Dr. E. Dăianu. Timişora 1895. O cărticică de mângăere sufletâscă, care costă legată 3 cor. (plus 10 b. porto.)

„C uventărl bisericesci de M a s - 8Îllon'i traduse din originalul trances da loan Genţ protopop gr.-oat. român al diecesei da Oradea-mare. — Deja la 1898 a apărut in Oradea-mare cartea cu titlul de mai sas oare cuprinde 17 predici de ale vestitului orator ecleziastic fraaces. Predicile sunt împărţit© de traducător după anul bisericesc râsâritân, şi fie*c»re e ste pusă la acea Dumi­necă sâu sărbăt6re, ca a cărei e^anghe^ei se potrivesce predica. Un volum elegant de preste 400 pagini în 8° ca portretul lui Massilon. — Traducerea se distinge prio- tr’un limbagii ale?. — Preţul 5 corâne (6 Lei 50) plas 30 bani porto.

gm român capace a con- duce o cancelarie no­

t a r i a l ă, pre lângă condiţiuni favo­rabile, află a p l i c a r e imediată în cancelaria subscrisului.

B e n i c; (Benedek) 5 Sept. 1905.per Tfivis, Aron Betecui,

(com. Albei-inf.) notar cercual.(184B) 1—5

Prafurile-Seidlitz ale lui MoliV e r ita b ile n um ai, deeă flăeare etitlă este prove«|tită eu m area de

ap e ra re a lu i A. M o li ş l eu su b se rie rea sa.Prin efectul de lecuire durabilă al Prafurilor-Seidlitz de A. Moli în contra greu­

tăţilor celor mai cerbicose la stomach şi pântece, în contra cârceilor şi acrelei la sto- mach, constipaţiunel cronice, suferinţei de ficat, congestiunei de sânge, haemorhoidelor şi a celor mai diferite bâie femeescî a luat acest medicament de casă o răspândire, ce cresce mereu de mai multe decenii încoce. — Preţul unei cutii originale sigilate Corone 2.~r-

Falsificaţiile se vor ur mări pe cale judecâtorescă.

Franzbranntwein si sare a lui Moli. IVeritabilii numai, decă fiecare sticlă este proveclută cu marca de scutire şi cu

>j plumbul lui A . M o l i .Franzbranntwein-ul şi sarea este forte bine cunoscută ca un remediu poporal cu de­

osebire prin tras (frotat) alină durerile de şotdină şi reumatism şi a altor urmări de recelă. Preţul unei sticle originale plumbate, Corone 1.90.

Săpun de copii a lui Moli.Cel mai fin săpun de copii şi dame fabricat după metodul cel mai nou pentru cul­

tivarea raţională a pelei, cu deosebire pentru copii şi adulţi. Preţul unei bucăţi Cor. —.40 Cinci bucăţi Corone 1.80. Fie-care bucată de săpun, pentru copii este provegută cu marca de apărare A. Moli. ____

T r im i t e r e a p r in e in a lă prinF a r m a c i s tu l A . M O L L ,

c. şi r. fornisor al curţii imperiale Viena, M a n t a 9 „Comande din provinciâ ae efectueză jlilnic prin rambursă postaiâ. O

La deposite se' se cerâ anumit preparatele proveijute cu iscălitura şi marca /J de aperare a lui A. MOLL. Mi

Deposite în Braşov : la d-nii farmacişti Ferd. Jekeiius, Victor Roth, Eugen Neutădter şi e n g r o s ia D. Eremia Nepoţii. ^ w

y F A m æ à Ia „L1B“ j { FR IEDRICH S T lH H B B ţ

H r a ş o ’1, Strada Porţii nr. 21Recomandă marele deposit în

sp e c ia lită ţi m edicinaleindigene şi externe,

P arfum erie , Crenies P u d re , Apă de păr. Vin de cliina, cu fer şi fără fer.

Vin de afine, contra diarei.A r t i c o l i pentru căutare de bolnavi.

A P E M I V K K A L K etc. etc. Mare asortiment de specialităţi de gumi.

ITvtdn se m ănâncă bine U III lC şi se bén VINURÍ curate de Mediaş B E R E de P i l s en „Urque!!“ próspétá dela cep în fie-care d iî ? La v v v

Eiikimitil Sefawaîstagîn Braşov, Str. Spitalului nr. 20.

Listă de bucate románésca.De o cercetare numerósa se róga

G. R. GLIG0RE CRISTEA.109—0 conducătorul restauratului.

m

Pf t

0|

n&a

iPp]t e

iyri)pmÜU

Copiilor precu şi adulţilor nn nepreţmMl dar ün ttycif!

iunînM

Ii

iyjn01ÍÜUtemÜjî

iI

in fer şi litMu-hydrocarfoonic fOrte bogatăapă m i n e r a l ă med i c i na l ă

de un efect miraculos, necaudând iritaţiuni de sânge şi unflături la stomac, ca cele mai multe ape minerale pre concentra'e în acid

carbonic liber şi în săruiî mineralice./Autorisată ca apă medicinală prin decret ministerial intern Nr. 401—1905).

Apa minerală „Gloria“ este un remediu de cură forte pre­ţios, care stârnesce pofta de mâncare şi înlesneşce mistuirea de mi­nune, promovdcţâ secreţiunea udului şi acrdla udului, în mod frappant şi înfluenţeză membrele flegmatice ale organelor respirătore, circulaţiu- nea sângelui şi activitatea nervilor întrun mod surprin^etor.

T o t aşa şi pentru copiî în ori ce etste este apa minerala 9ţGloriau deasemenea o beutură forte preţiosâ, dorită instinctiv de dînşii, care favoristeă sânătăţiî lor în modul cel mai imbucurător.

B e u t cu Ş am p an ie , cu v in seu cu b ere , apa „G LO R IA “ va paralisa efectul ameţitor ale acestor beuturî mai ales asupra cre- eri!or şi a nervilor de multe-orî f<5rte vătămător, sub ori ce împre­jurare.

Pe baza unui studiu forte minuţios rae sîmt dec! obligat a pu­blica, că orî şi cine cătră sine, părinţii însă şi cătră copiî lor vor comite mai mult ca o negligenţă, d6că n’ar încerca efectu) minu­nat al acestei naturală şi într’adever binecuvântată apă minerală, care se manipuleză la izvor, — pe cât stă în putinţa omenescă — cu cea mai deosebită severitate.

Deposit propriu în B r a Ş O V , ^ r- ate‘ nr-(v T s ă - v i s d e S C H W A R Z B U R G ) ,

unde se află eu schimbarea sticlelor:o sticlă de un litru apa minerală „Gloria“ pentru 20 fillerî,

!/ 1 4»> n » /2 n ” w n y> n

T o s e f <3r37-Srg'37V38 -0 adniinistraţiunea iziorului „Gloria“ de Arkos.

1

Plecarea şi sosirea trenurilor ie stat reg. n i îi Braşov.Valabil d i n f M a i ik h í . n . 1 9 0 5 .

Plecarea trenurilo r din Braşov.Dela Braşov la Budapesta:

I. Trenul mixt la óra 5*32 min. dimin.II. Tr. accel. (peste Cluşiu) la ó. 2-45 m. p. m.

III. Trenai de pers. la óra 8*7 min. séra.IV. Tr. accel. p. Arad la órele 10*26 m. sera.

Ddla Braşov la BucurescT:I. Trenul de persóne la óra B-B5 m. dim.

II. Tren accel. la órele 4*59 m. dim.*)IU. Trenul mixt la órele 11*36 m. a. m. IV. Trenul accel. la óra 219 min. p. m.

(ce vine pe la Cluşiu).V. Tren mixt la órele 6*50 séra. *

(care circulă numai la Predeal1.

Dela Sraşov la Kezdi-Osorheiu şi Ciuc-Ghimes:I. Trenul de pers. la óra 5.15 min. dim.*II. Trenul mixt la óra 8’45 min. a. m.*

III. Trenul de per. la óra 2*50 m. p. m.(are legătură cu Ciuc-Szereda).

IV. Tren de pers. la < rele 6.34 m. sera.*(* au legătură până la Ciuc-Gyimes).

Dela Braşov la Zérnescí (gara Bartoiomeiu) I. Trenul mixt la óra 9*2 min a. m.

EL Trenul mixt la óra 8 14 min. p. m.III. Tren mixt la óru 9 47 séra.IV. Tren de pers. la 6-14 dim. (m a i Dttfflineca)

Sosirea trenurilo r în Braşov:Oela Budapesta la Braşov:

I. Tren acc. p. Arad la órele 4’52 m. dimII. Trenul de persóne la óra 7*50 dim.

III. Tr. accel. peste Clusiü la Ó. 2-9 m. p. m,IV. Trenul mixt la óra 9*27 min. sóra.

Dela BucurescT la Braşov:

I. Tren. de pers. la óra 7*28 min. dim»II. Trenul accel. la óra 2.18 min. p. m,

(Are legătură cu Sibiiu şi Cluj).III. Trenul pers., la óra 4-55 m. p. m.IV. Trenul mixt. la óra 9*18 min. sóra.V. Tr. accel. la órele 10*14 m. séra.

DelaKezdi-Oşorheiuşi Ciuc-Ghimes la BraşovI. Trenul de persóne la óra 8.25 m. dim.*

(are legătură cu Ciuc-Sereda).II. Trenul de pers. la óra 1*59 m. p. m.*

III. Trenul mixt, la óra 6*10 m. sóra.*)IV. Trea mixt, la órele 10*04 m, séra.

(* au legătură cu Ciuc-G-yimes).

Dela Zérnescí la Braşov (gar. Bartoiomeiu.)

I. Trenul mixt la óra 7*02 min. dim.II. Trenul mixt la óra 1*12 min. p. m.

III. Tren mixt la óra 7’43 sera.

T 7 " I S -

Prenumeraţiile la „G ftze ta T ra n s i lv a n ie iu se pot face şi re- noi ori şi când *la 1-ma şi 15 a fie-cărei luni.

Domnii abonenţi s6 binevoiascâ a arăta în deoseoi, când voiesc cu espedarea s6 li-se facă după stilul nou.

„ t i 212,

Tipografia A. Mureşianu, Braşov.