GHIDUL NOULUI ANGAJAT pentru AUDITORII … eținerea unui telefon mobil oficial..... 18 3.3 Unde se...

GHIDUL NOULUI ANGAJAT

pentru

AUDITORII PUBLICI

EXTERNI

Paşi de urmat şi informaţii utile

pentru persoanele nou angajate

Prezentul material are scopul de a vă îndruma paşii, ca nou angajat al

Curții de Conturi, de a vă furniza răspunsuri rapide la o serie de întrebări

cheie pe care vi le puneți în mod firesc într-o astfel de postură, așa încât

să vă familiarizaţi în cel mai scurt timp posibil cu specificul instituţiei, cu

mediul de lucru, cu atribuţiile și responsabilităţile postului.

2016

Curtea de Conturi a României

CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI

Ghidul Noului Angajat pentru Auditorii Publici Externi

Pagina 1

Bine aţi venit în echipa Curţii de Conturi a României!

Curtea de Conturi a României

GHIDUL NOULUI ANGAJAT

pentru AUDITORII PUBLICI EXTERNI

Coordonator: Elena Doina DASCĂLU, vicepreședinte

Autor: Andreea ROTARU, consilier cabinet vicepreședinte

Ediția I, 2016

© Copyright Curtea de Conturi a României 2016

C u p r i n s

Cuvânt înainte

Introducere

1 Prezentarea generală a Curții de Conturi ...................................................................... 2

1.1 Misiune, viziune, valori, obiective ................................................................................................. 2

1.2 Cadrul legal general ......................................................................................................................... 3

1.3 Organizarea și conducerea Curţii de Conturi........................................................................... 5

1.4 Sediul Curții de Conturi.................................................................................................................... 8

1.5 Istoric ..................................................................................................................................................... 9

1.6 Însemnele de identitate vizuală ale Curții de Conturi ......................................................... 13

2 Reguli principale utilizate în cadrul instituției ......................................................... 16

2.1 Programul de lucru al Curţii de Conturi .................................................................................. 16

2.2 Codul vestimentar ............................................................................................................................ 16

2.3 Parcarea autovehiculului personal ........................................................................................... 16

2.4 Deplasarea la serviciu cu transportul public ......................................................................... 17

2.5 Accesul în instituție ......................................................................................................................... 17

2.6 Unde se poate servi masa de prânz ............................................................................................ 17

2.7 Unde se poate fuma ........................................................................................................................ 17

2.8 Un apel de la un ziarist! Ce să fac?! ........................................................................................... 17

2.9 Protejarea mediului ........................................................................................................................ 18

3 Servicii și facilităţi ................................................................................................................ 18

3.1 Existența unui ATM în interiorul instituției ............................................................................ 18

3.2 Deținerea unui telefon mobil oficial .......................................................................................... 18

3.3 Unde se pot dobândi cunoștințe suplimentare ? ................................................................... 18



Pagina 1

3.4 Asistența medicală .......................................................................................................................... 19

3.5 Facilități suplimentare .................................................................................................................. 19

4 Cerințe de documentare profesională .......................................................................... 20

4.1 Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii de Conturi a României .............. 20

4.2 Regulamentul privind organizarea și desfășurarea activităților specifice Curții de

Conturi, precum și valorificarea actelor rezultate din aceste activități ................................ 20

4.3 Precizări date în aplicarea dispozițiilor Regulamentului privind organizarea și

desfășurarea activităților specifice Curții de Conturi, precum și valorificarea actelor

rezultate din aceste activități ............................................................................................................... 21

4.4 Codul de conduită etică și profesională a personalului Curții de Conturi și Statutul

auditorului public extern ........................................................................................................................ 21

4.5 Revista Curții de Conturi ............................................................................................................... 31

4.6 Sistemul de indicatori de performanță ................................................................................... 32

5 Activitatea internațională ................................................................................................. 38

5.1 Colaborare și cooperare cu organizaţii şi asociaţii profesionale internaţionale ...... 38

5.2 Participare la grupuri de lucru internaționale INTOSAI şi EUROSAI ............................ 41

6 Platforma informatică a Curții de Conturi ................................................................... 45

6.1 Semnătura electronică ................................................................................................................... 45

6.2 Arhivare documente ....................................................................................................................... 45

7 Etapele şi primii paşi de urmat în activitate ............................................................... 46

7.1 Documente necesare pentru constituirea dosarului profesional .................................... 46

7.2 Contractul individual de muncă ................................................................................................. 46

7.3 Completarea declaraţiei de avere şi interese ......................................................................... 46

7.4 Acces la documente clasificate .................................................................................................... 47

7.5 Plata drepturilor băneşti .............................................................................................................. 47

7.6 Asigurarea resurselor tehnice IT şi de comunicaţii ............................................................. 48

8 Cum ne integrăm în prima zi de muncă? ...................................................................... 49

8.1 Am sosit la noul loc de muncă ..................................................................................................... 49

8.2 Cum să înţelegem mai bine cultura organizaţională a Curții de Conturi şi să ne

acomodăm rapid la noul loc de muncă? ............................................................................................ 50

8.3 Instruirea în domeniile prevenirii şi stingerii incendiilor, al situaţiilor de urgenţă, al

securității şi sănătății în muncă ........................................................................................................... 51



Pagina 2

9 Planificarea şi integrarea în activitate a noului angajat......................................... 52

9.1 Îndrumarea în primul an de activitate..................................................................................... 52

9.2 Evaluarea competenței .................................................................................................................. 56

9.3 Dezvoltarea carierei ....................................................................................................................... 57

9.4 Formarea profesională ................................................................................................................. 58

10 Informaţii suplimentare .................................................................................................... 65

Nicolae Văcăroiu

Preşedintele

Curţii de Conturi a României

Cuvânt înainte

Bine aţi venit în echipa de profesionişti a Curţii de Conturi a României!

Activitatea pe care o începeţi astăzi este foarte importantă pentru îndeplinirea misiunii şi

viziunii instituţiei noastre. Doresc să vă asigur că, în calitate de nou angajat al Curții de

Conturi, veţi beneficia de condiții adecvate și de o multitudine de oportunităţi pentru a vă

dezvolta atât profesional cât şi personal. Sunt încrezător că veți ști să le valorificați în mod

optim!

Vă aflați acum la un început de drum: pentru a face mai ușoară adaptarea

dumneavoastră în cadrul instituției noastre vă punem la dispoziție acest ghid dedicat noului

angajat. Sper ca informaţiile incluse în prezentul ghid să vă fie folositoare, iar perioada de

acomodare să fie cât mai scurtă posibil.

Pentru că munca fiecărui angajat constituie o contribuţie de valoare la realizarea

obiectivelor noastre, mă bucur să salut prezența dumneavoastră în echipa de profesioniști a

Curții de Conturi şi vă urez mult succes în noua activitate!

Preşedintele Curţii de Conturi a României

Nicolae Văcăroiu



Pagina 1

Introducere

Acest ghid a fost elaborat cu scopul de a vă îndruma primii paşi, ca nou angajat, în cadrul

Curţii de Conturi a României şi de a vă pune la dispoziţie răspunsuri rapide la o serie de

nelămuriri sau întrebări cheie, astfel încât dumneavoastră să vă puteţi familiariza în cel mai

scurt timp posibil cu specificul instituţiei noastre, cu atribuţiile și responsabilităţile postului

ocupat, cu grupul din care veţi face parte, dar şi cu mediul de lucru intern ori extern instituţiei

caracteristic profesiunii de auditor public extern.

Ghidul vă pune la dispoziție un cadru general de orientare și de integrare eficientă, ca

nou angajat, în colectivul Curții de Conturi a României.

Ghidul include următoarele:

o O scurtă prezentare a Curţii de Conturi a României (inclusiv istoricul acesteia);

o Etapele şi primii paşi de urmat în activitate de către noul auditor public extern,

grupate pe componentele structurale şi organizaţionale principale;

o O planificare orientativă a integrării în activitatea profesională a noului auditor public

extern;

o Informaţii suplimentare, care susțin buna desfăşurare a activităţii de către noul angajat

în postul de auditor public extern.

Pentru început, o multitudine de informaţii utile şi deopotrivă necesare le veţi găsi

disponibile pe internet la pagina: http://www.curteadeconturi.ro/, precum şi pe intranet pe

pagina web oficială a instituţiei, la secţiunea: Salv@tor.



Pagina 2

1 Prezentarea generală a Curții de Conturi

1.1 Misiune, viziune, valori, obiective

Pentru o imagine de ansamblu, elementele definitorii ale instituției supreme de audit în

România, împreună cu atributele esențiale sunt expuse în manieră grafică în schemele

următoare.

O Curte de Conturi independentă, recunoscută pentru integritatea și imparțialitatea sa, respectatăpentru profesionalismul său și pentru calitatea și impactul activității sale, în măsură să contribuie laîmbunătățirea calității finanțelor publice în România.

VIZIUNEA



Pagina 3

Obiectivele strategice pe care ni le propunem pentru îndeplinirea misiunii, precum și

pentru respectarea și atingerea principiilor și valorilor etice fundamentale sunt:

1.2 Cadrul legal general

Curtea de Conturi este organizată şi funcţionează în baza dispoziţiilor art. 140 din

Constituţia României, republicată, şi ale Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi

funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, și are următoarele atribuții principale:

(1) Curtea de Conturi exercită funcţia de control asupra modului de formare,

administrare şi întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului

public, furnizând Parlamentului şi respectiv autorităţilor publice deliberative ale

unităţilor administrativ-teritoriale rapoarte privind utilizarea şi administrarea acestor

resurse, în conformitate cu principiile legalităţii, regularităţii, economicităţii,

eficienţei şi eficacităţii. De asemenea, Curtea de Conturi poate exercita auditul

performanţei asupra bugetului general consolidat, precum şi asupra oricăror fonduri

publice.

(2) Funcţia de control a Curţii de Conturi se realizează prin proceduri de audit public

extern care sunt prevăzute în standardele proprii de audit; standardele proprii sunt

elaborate în conformitate cu standardele de audit internaţionale general acceptate.

(3) În unităţile administrativ-teritoriale, funcţiile Curţii de Conturi se exercită prin

camerele de conturi judeţene şi a municipiului Bucureşti, structuri fără personalitate

juridică.

Profesionalism1. Desfășurarea acțiunilor de control și a misiunilor de audit fără a ceda

presiunilor provenite din surse externe;

2. Continuarea promovării și facilitării implementării standardelor inter-

naționale profesionale, adaptate atribuțiilor și nevoilor proprii de audit.

Transparență și rezultate

3. Obținerea de rapoarte de calitate bazate pe constatări și probe solide

care să contribuie la creșterea responsabilității gestiunii resurselor

financiare ale statului.

La

nivelul

instituției

Comunicare

4. Îmbunătățirea schimbului de cunoșt ințe, informații și experiență, cu

specialiști din entitățile publice, pentru creșterea responsabilităț ii

entităților publice în cheltuirea banilor publici.

Învățare și dezvoltare

5. Dezvoltarea aptitudinilor și abilităț ilor profesionale prin însușirea

legislație i, regulamentelor, standardelor de audit, manualelor și ghi-

durilor de specialitate.

La nivelul personalului

de specialitate



Pagina 4

(4) Curtea de Conturi îşi desfăşoară activitatea în mod autonom (în conformitate cu

dispoziţiile prevăzute în Constituţie şi în Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi

funcţionarea Curţii de Conturi, republicată) şi reprezintă România, în calitatea sa de

instituţie supremă de audit națională, în organizaţiile internaţionale ale instituţiilor

supreme de audit (INTOSAI1, EUROSAI

2, Comitetul de Contact – vezi pentru

detalii Secțiunea 5.1).

(5) Curtea de Conturi prezintă anual Parlamentului un raport asupra conturilor de

gestiune ale bugetului general consolidat din exerciţiul bugetar expirat, cuprinzând şi

neregulile constatate. Raportul anual al Curţii de Conturi se publică în Monitorul

Oficial al României, Partea a III-a.

(6) La cererea Camerei Deputaţilor sau a Senatului, Curtea de Conturi controlează modul

de gestionare a resurselor publice ale statului și ale sectorului public şi raportează

cele constatate.

(7) Curtea de Conturi poate înainta Parlamentului sau autorităţilor publice deliberative ale

unităţilor administrativ-teritoriale (prin camerele de conturi judeţene şi a

municipiului Bucureşti) rapoarte pe domeniile proprii de competență, ori de câte ori

consideră necesar.

O reprezentare grafică sinoptică a prevederilor celor două documente oficiale

menționate este redată în diagramele următoare.

1 INTOSAI – International Organization of Supreme Audit Institution

2 EUROSAI – European Organization of Supreme Audit Institution



Pagina 5

Ca instituţie supremă de audit, Curtea de Conturi a României a avut o preocupare

permanentă atât pentru creşterea capacităţii instituţionale cât și pentru angajarea unui

program intens şi permanent de pregătire profesională, preocupări care s-au concretizat într-o

mai puternică implicare a auditorilor publici externi în instaurarea disciplinei în ceea ce

priveşte utilizarea banilor publici, în deplină concordanţă cu prevederile legale în materie.

S-a plecat de la principiul valabil recunoscut că legalitatea şi regularitatea reprezintă

trăsături definitorii pentru o democraţie autentică.

1.3 Organizarea și conducerea Curţii de Conturi

Auditorii publici externi îşi desfăşoară activitatea în cadrul structurilor de specialitate ale

Curţii de Conturi (departamente, la nivel central, şi camere de conturi, la nivel teritorial). În

cadrul departamentelor sunt organizate direcţii, servicii, birouri şi compartimente de

specialitate. În structura camerelor de conturi funcţionează servicii şi birouri.

Cerințele privind modul de acțiune și desfășurarea activității proprii, precum și

răspunderea disciplinară a auditorilor publici externi, condiţiile şi procedurile de aplicare ale

acestora se stabilesc prin Codul de conduită etică şi profesională a personalului Curţii de

Conturi, aprobat de Plenul Curţii de Conturi.

Conducerea Curţii de Conturi se exercită de Plenul Curţii de Conturi. Conducerea

executivă a Curţii de Conturi se exercită de către preşedinte, ajutat de doi vicepreşedinţi, care

sunt numiți dintre consilierii de conturi.

(1) Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, de

administrare și de întrebuințare a resurselor financiare ale statului și ale

sectorului public.

(2) Funcția de control a Curții de Conturi se realizează prin proceduri de

audit public extern prevăzute în standardele proprii de audit, elaborate

în conformitate cu standardele de audit internaționale generalacceptate.

(3) Curtea de Conturi își desfășoară activitatea în mod autonom, în

conformitate cu dispozițiile prevăzute în Constituție și în prezenta lege

și reprezintă România în calitatea sa de instituție supremă de audit înorganizațiile internaționale ale acestor instituții.

(4) Litigiile rezultate din activitatea Curții de Conturi se soluționează de

către instanțele judecătorești specializate.

(5) În unitățile administrativ-teritoriale, funcțiile Curții de Conturi se exercită

prin camerele de conturi județene și prin cea a municipiului București,

structuri fără personalitate juridică.

art. 1

MONITORUL OFICIAL

AL ROMÂNIEI

Nr. 238 PARTEA I 03 aprilie 2014

REPUBLICĂRI

Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi



Pagina 6

Preşedintele Curţii de Conturi şi ceilalţi membri ai acesteia sunt independenţi în

exercitarea atribuţiilor şi în luarea deciziilor şi respectă principiile conducerii colective,

publicităţii şi transparenţei.

Coordonarea activităţilor desfăşurate în cadrul departamentelor se realizează de către

consilierii de conturi (membri ai Curţii de Conturi numiţi de Parlament), în condiţiile

normelor şi procedurilor stabilite de Plenul Curţii de Conturi.

Camerele de conturi judeţene şi a municipiului Bucureşti sunt conduse de un director

şi un director adjunct.

Organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice Curţii de Conturi, precum şi

valorificarea actelor rezultate din aceste activităţi se efectuează potrivit regulamentului

aprobat de Plenul Curţii de Conturi (documentul RODAS).

Structura organizatorică a Curţii de Conturi este reprezentată în schema grafică

următoare.

Plenul Curţii de Conturi se compune din 18 membri, numiţi de Parlament, care sunt

consilieri de conturi.

Structurile actuale de conducere şi organizatorică ale Curţii de Conturi includ:

I. Curtea de Conturi

a. Preşedintele Curţii de Conturi

b. Vicepreşedinţii Curţii de Conturi

c. Departamente – şefi departamente

d. Camere de conturi – directori

e. Servicii în subordinea preşedintelui – şefi de serviciu

II. Autoritatea de Audit

a. Preşedintele Autorităţii de Audit

b. Vicepreşedinţii Autorităţii de Audit

c. Direcţii - directori



Pagina 7

d. Oficii regionale – directori

III. Secretariatul general

Din cadrul Secretariatului General, direcțiile cu care veți colabora ocazional sunt:

(a) Direcția Resurse umane și salarizare pentru:

depunerea fotografiei pentru eliberarea legitimației de serviciu -

Compartimentul evidență salariați, corpul A, parter, camera 9 A;

avizarea semestrială a legitimațiilor de serviciu, Compartimentul evidență

salariați, corpul A, parter, camera 9 A;

solicitare stat de plată (“fluturaș” de salariu), cereri de adeverințe pentru

medicul de familie și pentru veniturile realizate, stabilirea modalității de

plată a salariului (casierie sau card), completarea formularului tip pentru

casa de sănătate, comunicarea codului IBAN –

consemnarea în cererea de concediu a numărului de zile rămase de efectuat -

NOTĂ

Pentru eliberarea oricărei adeverințe se va formula o cerere pe e-mail către

Direcția Resuse umane și salarizare.

(b) Direcția Buget, financiar şi contabilitate pentru:

depunerea documentelor privind efectuarea decontului pentru deplasări.



Pagina 8

1.4 Sediul Curții de Conturi

Sediul Curţii de Conturi se află în municipiul Bucureşti, strada Lev Tolstoi nr. 22-24,

Cod poștal 011948, Sector 1, iar sediile camerelor de conturi se găsesc în oraşele reşedinţă de

judeţ şi în municipiul Bucureşti.



Pagina 9

1.5 Istoric

În România, Curtea de Conturi a fost înfiinţată, practic, o dată cu constituirea statului român

modern.

I. Context istoric premergător înfiinţării Înaltei Curți de Conturi

24 ianuarie 1859 - Unirea Principatelor Române, cunoscută şi ca Mica Unire

(Marea Unire fiind cea de la 1918). Unirea este strâns legată de personalitatea

lui Alexandru Ioan Cuza și de alegerea sa ca domnitor al ambelor principate la 5

ianuarie 1859 în Moldova și la 24 ianuarie 1859 în Țara Românească.

În anul 1862, cu ajutorul unioniștilor, Alexandru Ioan Cuza a unificat

Parlamentul și Guvernul, realizând unirea politică.

Domnia lui Alexandru Ioan Cuza, deși scurtă (1859 - 1866), a fost perioada de

maximă dezvoltare a României moderne.

II. 24 ianuarie 1864 – Legea Înaltei Curți de Conturi

Legea Înaltei Curți de Conturi a fost inspirată de legislația franceză (sub aspectul

organizării și funcționării controlului financiar) și de legislaţia belgiană (sub

aspectul desemnării conducerii Curții). Legea a fost votată în Adunarea Electivă

la 8/20 ianuarie 1864 și promulgată de domnitorul Alexandru Ioan Cuza la data

de 24 ianuarie 1864.

Secțiunile Înaltei Curți de Conturi:

Controlul financiar ulterior;

Secția jurisdicțională.

Personalul Curții avea independență și era inamovibil, fiind asimilat cu

personalul de la Înalta Curte de Casație.

III. Constituția României din 1 iulie 1866

Art. 116: ”Pentru toată România este o singură Curte de Compturi”

IV. 25 ianuarie 1895 - Noua lege de organizare și funcționare a Curții de Conturi

Înalta Curte de Compturi are atribuțiuni judecătorești și atribuții de control.

Legea stabilea situațiile în care Înalta Curte de Conturi ”cerceta, judeca și

decidea”. De asemenea, legea enumera agenții supuși jurisdicțiunii Curții.

Controlul preventiv al Înaltei Curți de Conturi nu a fost aprobat.

V. Constituția României din anul 1923

Art. 115 și 116 – atribuie Curții de Conturi controlul preventiv și pe cel de

gestiune a tuturor cheltuielilor și veniturilor statului, iar “regularizarea

socotelilor trebuia prezentată Adunării Deputaților, cel mai târziu în termen de

doi ani de la încheierea fiecărui exercițiu”.

VI. 29 iulie 1929 - Legea privind reorganizarea Înaltei Curți de Conturi

Sporirea semnificativă a personalului Înaltei Curți de Conturi



Pagina 10

Introducerea controlului preventiv pe lângă ministere și administrațiile publice

autonome.

A fost introdus controlul suprem al inventarului administrațiilor statului

(inventarul general al patrimoniului).

VII. Perioada 1931 – 1933 (în timpul domniei Regelui Carol al II-lea)

Au fost aduse mai multe amendamente la legea Înaltei Curți de Conturi din 1929.

S-au manifestat ingerințe ale factorului politic în activitatea Înaltei Curți de

Conturi.

A fost mărit numărul personalului.

S-a creat, pe lângă Înalta Curte de Conturi, un Consiliu Superior având ca scop

schimbarea conducerii şi efectuarea de numiri pentru cei care serveau puterea.

Unul dintre consilieri urma să îndeplinească funcția de Intendent General și

provenea de la Ministerul Apărării Naționale.

VIII. 30 noiembrie 1948 - Decretul nr. 352 al Prezidiului Marii Adunări Naționale

a Republicii Populare Române, pentru organizarea controlului financiar și

desființarea Înaltei Curți de Conturi

Regimul comunist a considerat că existența unei instituții principial

independente, precum Înalta Curte de Conturi, era incompatibilă cu sistemul

politic și instituțional de inspirație sovietică instaurat în Republica Populară

Română.

A fost înființată, în cadrul Ministerului Finanțelor, Direcția de Control Financiar.

A fost organizat controlul financiar intern în toate ministerele, instituțiile

publice, întreprinderile și administrațiile locale.

Notă. Dincolo de dificultăți, în cele 8 decenii de existență, Înalta Curte de

Conturi a acumulat un însemnat capital instituțional, precum şi competențe și

practici bine puse la punct și a dobândit capacitatea de a-şi dovedi utilitatea

socială în condiţiile unui context favorabil de funcționare.

IX. Legea nr. 2 din 28 martie 1973 – Înfiinţarea Curţii Superioare de Control

Financiar

Se înființează Curtea Superioară de Control Financiar, ca organ al Consiliului de

Stat.

Atribuțiile de control ale Ministerului de Finanțe au fost preluate de Curte, fiind

extinse și asupra organizațiilor centrale cooperatiste și obștești, în ceea ce

priveşte îndeplinirea de către acestea a obligațiilor prevăzute în bugetul de stat,

utilizarea fondurilor primite de la stat și respectarea disciplinei financiare.

Curtea avea atribuții jurisdicționale şi atribuții de control preventiv.

Curtea nu efectua controlul anual asupra conturilor de execuție și asupra

bilanțurilor contabile ale ordonatorilor de credite, nu avea atribuția de a le acorda

descărcarea de gestiune.

Curtea Superioară de Control Financiar era membră a INTOSAI și EUROSAI.



Pagina 11

X. 22 decembrie 1989 – Încetarea activităţii Curţii Superioare de Control Financiar

Comunicatul în 10 puncte al Consiliului Frontului Salvării Naționale

stabilea în preambulul său: ”Consiliul de Stat și instituțiile sale își încetează

activitatea”, în consecinţă şi Curtea Superioară de Control Financiar.

Atribuțiile Curții Superioare de Control Financiar au fost trecute parțial la Corpul

de Control al Primului-ministru.

XI. 21 decembrie 1991 - Constituția României

Camerele reunite ale Parlamentului adoptă (în cadrul Adunării Constituante)

Constituția României, aprobată prin referendum la 8 decembrie 1991.

La art. 139, Constituția prevedea:

Alin. 1 - ”Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare,

administrare și de întrebuințare a resurselor financiare ale statului și ale

sectorului public. În condițiile legii, Curtea exercită și atribuții

jurisdicționale.”

Alin. 2 - ”Curtea de Conturi prezintă anual Parlamentului un raport asupra

conturilor de gestiune ale bugetului public național din exercițiul bugetar

expirat, cuprinzând și neregulile constatate.”

Alin. 3 - ”La cererea Camerei Deputaților sau a Senatului, Curtea de Conturi

controlează modul de gestionare a resurselor publice și raportează despre

cele constatate.”

Alin. 4 - ”Membrii Curții de Conturi, numiți de Parlament, sunt independenți

și inamovibili, potrivit legii. Ei sunt supuși incompatibilităților prevăzute în

lege pentru judecători.”

Art. 152 (Dispoziții finale) - ”Curtea de Conturi se înființează în termen de 6

(șase) luni de la data intrării în vigoare a Constituției.”

XII. 8 septembrie 1992 – Reînfiinţarea Curţii de Conturi

Legea nr. 94/1992 cu privire la organizarea și funcționarea Curții de Conturi

(136 articole) este promulgată de către Președintele României.

Secțiile Curții de Conturi:

Secţia de control ulterior

Secţia de control preventiv

Secția jurisdicțională.

Curtea prezintă anual Parlamentului:

Raportul public anual.

Rapoartele publice anuale pentru finanțele publice locale (pe județe).

Viza de control financiar preventiv se acordă pentru ordonatorii principali de

credite din aparatul central.

Membrii Curții de Conturi și judecătorii financiari sunt independenți și

inamovibili.



Pagina 12

XIII. Perioada 1997 – 2003 Modificări legislative

Ordonanța Guvernului nr. 15/1997 și Ordonanța de Urgență nr. 88/1997 -

procedurile de privatizare aplicate de Fondul Proprietății de Stat nu sunt supuse

controlului Curții de Conturi. Curtea exercită numai controlul ulterior de

legalitate asupra resurselor financiare care se constituie ca venit la bugetul de

stat.

Legea nr. 99/1999 privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice

- au fost eliminate din atribuțiile Curții de Conturi cele referitoare la controlul

preventiv, care a trecut la Ministerul Finanțelor.

Anul 1999 - a fost numit de Parlament noul Plen al Curții de Conturi constituit

din 18 consilieri de conturi.

Anul 2001 - A fost numit de Parlament un nou Plen al Curții de Conturi.

Legea nr. 77/28 ianuarie 2002 de modificare și completare a Legii nr. 94/1992

o A restabilit o mare parte din competențele Curții de Conturi:

a) Controlul ulterior asupra procesului de privatizare;

b) Controlul asupra execuției bugetare a Camerei Deputaților și a

Senatului;

c) Prevederi cu privire la rolul Curții de Conturi referitoare la controlul

utilizării fondurilor puse la dispoziția României de Uniunea

Europeană (SAPARD, PHARE, ISPA);

o A introdus competența Curții de Conturi de a efectua audit de performanță și

audit de conformitate (control).

XIV. Anul 2003 - Revizuirea Constituției României din anul 1991

Constituţia a fost revizuită prin Legea nr. 429/2003, aprobată prin Referendumul

Național din 18 – 19 octombrie 2003 și confirmată prin Hotărârea Curții

Constituționale nr. 3 din 22 octombrie 2003.

Art. 140 reglementează:

Alin. 1 – „Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare,

de administrare și de întrebuințare a resurselor financiare ale statului și ale

sectorului public. În condițiile legii organice, litigiile rezultate din activitatea

Curții de Conturi se soluționează de instanțele judecătorești specializate”.

Constituția României din anul 2003 a desființat Secția Jurisdicțională din cadrul

Curții de Conturi.

Mandatul membrilor Curții de Conturi (18 consilieri de conturi) a fost majorat de

la 6 ani la 9 ani, fără drept de înnoire sau prelungire.

XV. Anul 2005 - Înființarea și reglementarea Autorităţii de Audit

O.U.G. nr. 22/2005, aprobată prin Legea nr. 200/ 2005 - Se înființează și se

reglementează Autoritatea de Audit pentru fondurile acordate României de

Uniunea Europeană prin programele ISPA și SAPARD și pentru fondurile care

urmau să fie acordate în perioada post-aderare.



Pagina 13

Autoritatea de Audit este un organism fără personalitate juridică (funcționează în

cadrul Curții de Conturi), independent din punct de vedere operațional față de

Curtea de Conturi.

Activitatea Autorităţii de Audit este conformă reglementărilor și procedurilor

Uniunii Europene, se desfășoară în baza unui program de audit aprobat de

Comisia Europeană și cuprinde cerințe de raportare către aceasta.

XVI. Legea nr. 217/ 24 octombrie 2008 pentru modificarea și completarea Legii nr.

94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi

Necesitatea acestei legi a decurs din multiplicarea unor atribuții, proceduri și

arhitecturi instituționale ale Curții de Conturi a României, în perioada 1992 –

2005.

Noua lege a asigurat punerea de acord cu noile prevederi ale Constituției din anul

2003 (eliminarea controlului preventiv, desființarea Secției jurisdicționale etc.)

prin următoarele:

Precizează independența și autonomia Curții de Conturi;

Prezintă activitățile desfășurate în cadrul Curţii de Conturi:

o audit financiar asupra conturilor de execuție pentru toate instituțiile

publice centrale și locale (ulterior);

o audit de conformitate (control);

o audit al performanței (eficiență, eficacitate, economicitate).

Stabilește clar entitățile supuse auditului/ controlului;

Sintagma controlor financiar a fost înlocuită cu auditor public extern.

La 24 ianuarie 2014 s-au împlinit 150 de ani de la înființarea Curții de Conturi a

României, instituție care a avut și are un rol important în controlul gestionării banului public,

fiind una dintre cele mai vechi și importante structuri ale statului de drept din România.

1.6 Însemnele de identitate vizuală ale Curții de Conturi

Impunerea unei imagini reprezentative şi puternice creează sentimentul de apartenenţă la o

organizaţie importantă, crescând gradul de coeziune a personalului instituției. Pentru a

asigura o comunicare vizuală coerentă, consecventă, consistentă și armonioasă, care ajută la

construirea și menținerea reputației instituției, Curtea de Conturi a elaborat în anul 2015,

Manualul de identitate vizuală. Manualul de identitate vizuală este un instrument care ajută la

menținerea consecventă și aplicarea corectă a identității Curții de Conturi a României. Prin

intermediul acestui manual se promovează un set de valori ce țin de cultura organizațională

proprie, care identifică instituția atât intern cât și extern.

Elementele esențiale care constituie identitatea vizuală: logoul, antetul, şabloanele de

prezentare (de exemplu în Power Point), mapa, plicurile de corespondență, cărţile de vizită și

altele asemenea, trebuie să fie întotdeauna folosite conform setului de reguli care se regăsesc

în Manualul de Identitate Vizuală.

Elementele principale de identitate vizuală, utilizate în prezent de Curtea de Conturi,

sunt sigla și insigna.



Pagina 14

Sigla cuprinde două cercuri concentrice, simbolizând principiul

autoregenerării, precum şi caracteristicile de integritate și unitate.

Fondul utilizat în cazul primului cerc este albastru, culoare care are

corespondență cu ideea de siguranță, inducând un sentiment de

soliditate şi de încredere, simbolizând capacitatea Curții de Conturi a

României de adaptare la factorii exteriori instituției. În cazul celui de-al

doilea cerc, fondul utilizat este de culoare bleu gradient.

Actualul element de identitate vizuală cuprinde trei cercuri concentrice. Logoul

menţionat cuprinde două cercuri concentrice, simbolizând integritatea și unitatea.

În interiorul coroanei circulare ataşate în partea superioară, stă scris ”Curtea de

Conturi” iar în partea inferioară stă scris ”România”.

În interiorul celui de-al doilea cerc este desenată o balanță cu două talere (culoarea

Abanos). Balanța simbolizează adevărul juridic: pe talerele sale trebuie puse toate probele,

lăsând ca balanța să indice unde este dreptatea.

Pe talerul din stânga sunt desenate monede suprapuse (care semnifică fondurile

publice utilizate de instituțiile care intră în competența de verificare a Curții de Conturi), iar

pe talerul din dreapta este desenată o carte pe care stă scris "Lex" simbolizând imparțialitatea

în fața legii și în aplicarea acesteia.

Balanța se află pe o carte deschisă (semnificând cunoștințele profesionale ale

personalului Curții, informațiile profesionale pe care se bazează activitatea desfășurată de

Curtea de Conturi).

Monedele de pe talerul din stânga sunt colorate în culoarea Galben de aur, cartea de

pe talerul din dreapta utilizează culoarea Galben auriu.

Culoarea utilizată pentru contur şi limita dintre cel de-al doilea şi cel de-al treilea cerc

este Albastru safir. Fontul utilizat pentru înscrisul "Curtea de Conturi" este Benguiat Bk BT

Bold, colorat în Alb.

Insigna este un alt element vizual al Curții de Conturi. Insigna

este utilizată de către toți angajații Curții de Conturi, atât la nivel

central cât și la nivel teritorial, constituind un însemn distinctiv

pentru aceștia. Este desenată pe fond Pastel pe care stă scris

”România” (culoare Sepia). Conține aceleași simboluri ca și noul

logo (balanța fiind de culoare Sepia, iar monedele și cartea de

culoare Brun). Dedesubtul cărții pe care se află balanța este scris

”Curtea de Conturi” (culoare Sepia).

La baza insignei este așezat drapelul de stat al României

(tricolorul), conținând cele trei culori: Albastru cobalt, Galben crom și Roșu vermion.

Insigna se poartă cu ocazia diferitelor evenimente de către întreg personalul de

specialitate al Curţii de Conturi.



Pagina 15

Notă. Manualul de identitate vizuală se găsește pe website-ul instituției, www.curteadeconturi.ro,

în secțiunea Reglementări interne, strategii, programe, subsecțiunea Regulamente.

http://www.curteadeconturi.ro/



Pagina 16

2 Reguli principale utilizate în cadrul instituției

2.1 Programul de lucru al Curţii de Conturi

Programul de lucru al Curţii de Conturi este după cum urmează:

o luni – joi: 8.30 – 17.00

o vineri: 8.30 – 14.30

Pe parcursul desfășurării acțiunii de control/audit la sediul entității, auditorii publici externi

vor respecta programul de lucru al entității verificate.

2.2 Codul vestimentar

Ținuta vestimentară trebuie să fie decentă, în concordanţă cu profilul şi exigenţele instituţiei

noastre.

Conducerea structurilor de specialitate organizează, lunar sau cel

puţin o dată pe trimestru, întâlniri cu toţi auditorii publici externi

din subordine, la care se vor aborda și probleme de conduită și

etică profesională, inclusiv referitoare la ținuta vestimentară.

Aceste aspecte sunt menţionate în Precizări date în aplicarea

dispozițiilor RODAS, Nr.crt. 3, pct. 34.

2.3 Parcarea autovehiculului personal

În cazul în care vă deplasați la serviciu cu mașina personală nu

aveți acces în curtea instituției. Parcarea se va face pe străzile

(locurile de parcare) din jurul instituției.



Pagina 17

2.4 Deplasarea la serviciu cu transportul public

Dacă circulați cu transportul public aveți două posibilități:

Cu metroul: stația de metrou Aviatorilor, sau

Cu autobuzul: stația de autobuz Aviatorilor, cu

următoarele autobuze: 301, 282, 331,330, 335, 131

2.5 Accesul în instituție

Paza și protecția instituției sunt asigurate de Serviciul de Protecție și Pază. La intrarea în

instituție personalul este supus controlului tehnic antiterorist.

Accesul în instituție se face pe baza legitimației de serviciu.

Legitimația de serviciu se vizează semestrial de către Direcția resurse umane și

salarizare,

Notă. Mai multe informații puteți găsi în Regulamentul privind accesul, ordinea

interioară și securitatea în sediul central al Curții de Conturi și al Autorității de

Audit, aprobat prin Hotărârea de Plen nr. 111/17.04.2014, postat pe website-ul

intern, Secțiunea Regulamente și Precizări.

2.6 Unde se poate servi masa de prânz

Prânzul se poate servi la bufetul situat în incinta instituției, în

corpul A.

În corpul C există un automat de cafea, la intrarea în clădire,

vis-à-vis de Registratura generală.

2.7 Unde se poate fuma

În interiorul instituției este strict interzis fumatul.

Notă. Fumatul este permis în curtea sediului, în spatele corpului C, unde este

amenajat un loc special pentru fumători.

2.8 Un apel de la un ziarist! Ce să fac?!

Îi recomand să se adreseze Serviciului Comunicare, imagine și relații publice, din cadrul

Curții de Conturi.



Pagina 18

2.9 Protejarea mediului

Pentru protejarea mediului, în cadrul Curții de

Conturi se colectează selectiv deșeurile (plastic /

hârtie / sticlă / menajer) și cartușele de tonner uzate.

3 Servicii și facilităţi

3.1 Existența unui ATM în interiorul instituției

La intrarea în corpul A, veți găsi un bancomat. Acest

aparat funcționează non-stop.

3.2 Deținerea unui telefon mobil oficial

Auditorii publici externi cu funcții de conducere (directori, șefi de serviciu) au dreptul la un

telefon mobil pus la dispoziție de instituție. Auditorii publici externi cu funcții de execuție nu

au dreptul la un telefon mobil.

3.3 Unde se pot dobândi cunoștințe suplimentare ?

În cadrul instituției este organizată o bibliotecă. Aici puteți găsi

materiale privind activitatea specifică Curții de Conturi.

Biblioteca se află în corpul C, la demisol vis-a-vis de centrala

termică.

Mai multe informații puteți găsi în Regulamentul de organizare şi

funcţionare a bibliotecii Curţii de Conturi a României, postat pe

portalul extern al instituției.



Pagina 19

3.4 Asistența medicală

În incinta sediului central al Curții de Conturi funcționează

un cabinet medical.

Acesta se găsește la parter, intrarea principală B, camera 1B.

3.5 Facilități suplimentare

Auditorul public extern poate deveni membru de sindicat și poate beneficia de anumite

facilități privind concediul de odihnă.

3.5.1 Concediul de odihnă

Un auditor public extern beneficiază de concediu de

odihnă conform Regulamentului privind concediul de

odihnă şi alte concedii ale membrilor şi personalului

Curţii de Conturi, precum și de o indemnizație de

concediu care este egală cu salariul lunar.

Auditorul public extern mai poate beneficia și de

următoarele drepturi: o zi liberă pentru controlul medical

anual, concediu fără plată în condițiile legii, concediu

pentru formare profesională plătit de instituție, de până la 10 zile lucrătoare sau de până la 80

de ore, în cazul în care instituția nu a asigurat pe cheltuiala sa participarea la formare

profesională în condițiile prevăzute de lege3.

De asemenea, auditorul public extern beneficiază și de celelalte drepturi conferite de Codul

muncii.

3 Conform art. 30, pct. J) din Statutul auditorului public extern;



Pagina 20

4 Cerințe de documentare profesională

4.1 Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii de Conturi a României

Curtea de Conturi este organizată şi funcţionează în baza dispoziţiilor art. 140 din Constituţia

României, republicată, ale Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de

Conturi, republicată.

Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii de Conturi este elaborat şi aprobat

de către Plenul Curţii de Conturi în temeiul prevederilor art.58 lit. j) din Legea nr. 94/1992,

republicată.

Regulamentul creează cadrul intern necesar realizării atribuţiilor şi competenţelor

Curţii de Conturi prevăzute de lege şi de celelalte dispoziţii legale aplicabile. De asemenea,

Regulamentul prezintă structura organizatorică a Curţii de Conturi, modul de organizare şi

funcţionare a departamentelor (cu direcţii, servicii şi compartimente de specialitate), a

camerelor de conturi judeţene şi a municipiului Bucureşti, a Autorităţii de Audit, în cadrul

cărora pot funcţiona servicii şi birouri, organizarea şi desfăşurarea activităţii Secretariatului

general, precum şi atribuţiile specifice activităţii instituţiei.

4.2 Regulamentul privind organizarea și desfășurarea activităților specifice Curții

de Conturi, precum și valorificarea actelor rezultate din aceste activități

Regulamentul a fost publicat în Monitorul Oficial al

României, Partea I, Nr. 547 din 24 iulie 2014. Acest

regulament stabilește următoarele:

a) modul de organizare și desfășurare a activităților

specifice Curții de Conturi;

b) modul în care sunt îndeplinite atribuțiile, exercitate

competențele și atinse obiectivele de control și audit

public extern, inclusiv cele de evaluare a activității

de control și de audit intern ale entităților care intră

în competența de verificare a Curții de Conturi;

c) modul în care se efectuează valorificarea constatărilor

cuprinse în actele încheiate de către auditorii publici

externi ca urmare a finalizării acțiunilor de

control/audit public extern;

d) procedura de verificare a modului de ducere la îndeplinire de către entitățile verificate

a măsurilor dispuse sau a recomandărilor formulate de Curtea de Conturi și evaluarea

impactului acestor măsuri ori recomandări asupra activității acestor entități;

e) procedura privind asigurarea și controlul calității în activitățile specifice Curții de

Conturi;

f) modul de organizare și de efectuare a auditului public extern de către Autoritatea de

Audit, asupra utilizării fondurilor comunitare nerambursabile și a cofinanțării

naționale aferente.



Pagina 21

4.3 Precizări date în aplicarea dispozițiilor Regulamentului privind organizarea și

desfășurarea activităților specifice Curții de Conturi, precum și valorificarea

actelor rezultate din aceste activități (RODAS)

Acestea detaliază unele aspecte relevante din RODAS și

prezintă unele analize tehnice destinate să sprijine

auditorii publici externi pe parcursul misiunilor de audit.

4.4 Codul de conduită etică și profesională a personalului Curții de Conturi și

Statutul auditorului public extern

Codul de conduită etică şi profesională a personalului Curţii de Conturi (în continuare,

Codul) stabileşte norme de conduită etică și profesională şi formulează principiile care

trebuie respectate în vederea creşterii încrederii, autorităţii

şi a prestigiului Curții de Conturi, ca instituție supremă de

audit.

La elaborarea Codului s-au avut în vedere

recomandările cuprinse în Codul de conduită etică al

INTOSAI document care, în respectul principiilor adoptate

la Congresul de la Lima din anul 1977, s-a constituit ca un

fundament pentru codurile instituţiilor supreme de audit. De

asemenea, la elaborarea Codului s-au avut în vedere

prevederile Legii 94/1992 privind organizarea şi

funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, precum şi alte

acte normative care prevăd obligaţii, răspunderi,

incompatibilităţi și interdicții aplicabile și personalului

Curţii de Conturi.

Codul a fost aprobat de Plenul Curţii de Conturi (în baza prevederilor art. 57 şi art. 58

lit. j) din Legea nr. 94/1992, republicată) şi cuprinde normele de conduită profesională și

principiile pe care trebuie să le respecte membrii Curţii de Conturi, auditorii publici externi,

funcţionarii publici şi personalul contractual al Curții de Conturi.

Respectarea prevederilor Codului are ca scop și susține realizarea următoarelor

obiective: a) creşterea credibilităţii Curţii de Conturi ca instituţie supremă de audit;

b) creşterea calităţii activităţilor specifice Curţii de Conturi; c) sporirea încrederii entităţilor



Pagina 22

verificate în acţiunile şi actele întocmite de Curtea de Conturi, şi d) atingerea unui nivel înalt

de profesionalism al auditorilor publici externi.

Fiecare auditor public extern trebuie să cunoască și să respecte:

Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii de Conturi a României

(ROF);

Regulamentul privind organizarea și desfășurarea activităților specifice Curții

de Conturi, precum și valorificarea actelor rezultate din aceste activități (RODAS);

Precizările date în aplicarea dispozițiilor Regulamentului privind organizarea

și desfășurarea activităților specifice Curții de Conturi, precum și valorificarea

actelor rezultate din aceste activități;

Codul de conduită etică și profesională a personalului Curții de Conturi,

precum și

Statutul auditorului public extern din cadrul Curții de Conturi.

Aceste documente se găsesc pe portalul extern în secțiunea Reglementări interne, strategii,

programe.

Principiile și valorile etice fundamentale:

Independența: a nu te lăsa influențat;

Integritatea: să faci ceea ce trebuie atunci când nu te vede nimeni (a pune obligațiile

de serviciu deasupra intereselor personale);

Competenţa profesională: să ai cunoștințe profesionale temeinice, să te perfecționezi

continuu și să aplici corect reglementările și procedurile;

Confidenţialitatea: să nu dezvălui informații și date;

Conduita profesională: să nu îți discreditezi funcția și instituția prin modul în care îți

desfășori activitatea profesională și prin conduită;

Obiectivitatea: a fi imparțial, nepărtinitor; constatările, concluziile și recomandările

să fie bazate numai pe o analiză riguroasă a probelor.

4.4.1 Independența

Independenţa auditorilor publici externi este influențată și

afectată, în principal, dacă:

în ultimele 24 de luni aceștia s-au aflat în raporturi de

muncă/serviciu sau orice alt tip de relație contractuală cu

entitatea supusă verificării;

în cadrul entității verificate au calitatea de angajat

membrii de familie, soț/soție, rudă sau afin până la gradul

al patrulea inclusiv;

auditorii instituie o atmosferă de familiaritate cu



Pagina 23

personalul entităţii verificate, pe timpul desfăşurării acţiunii de control/audit;

există suspiciuni că, datorită unor influențe interne sau externe entității, aceștia nu au

putut să-și exercite cu obiectivitate raționamentul profesional pentru efectuarea

verificărilor;

auditorii au fost parte, în ultimele 24 de luni, în acțiunile aflate pe rolul instanțelor,

intentate împotriva entității verificate;

asupra lor sunt exercitate, sub diverse forme, acțiuni de intimidare de către personalul

entității verificate sau persoane din afara acesteia, în legătură cu acțiunea de verificare

desfășurată. Auditorii publici externi aflaţi în aceste situaţii vor înştiinţa conducerea

structurii de specialitate din care fac parte pentru sesizarea organelor abilitate în

vederea asigurării protecţiei acestora.

4.4.2 Neutralitate politică

Auditorii publici externi trebuie să-şi menţină

independenţa faţă de orice influenţă politică în

îndeplinirea atribuțiilor de serviciu la entităţile

supuse verificării, asigurând astfel respectarea

principiului neutralității politice.

În situaţia în care, în cadrul unor acţiuni de

verificare la aceste entităţi, auditorii publici

externi sunt supuşi unor presiuni de natură

politică, aceştia sunt obligaţi să-i înştiinţeze,

atât verbal cât și în scris, pe şefii ierarhici

despre situaţia respectivă, potrivit art. 17 din Cod.

4.4.3 Confidențialitatea

Confidenţialitatea este principiul potrivit căruia

auditorul public extern nu poate dezvălui decât în

situațiile prevăzute de lege datele și informațiile puse

la dispoziția sa de către entitățile verificate, precum și

cele dobândite din alte surse pe parcursul desfășurării

misiunilor de control/audit.

În ceea ce privește respectarea principiului

confidențialității, la art.41 din Statut se prevede:



Pagina 24

(1) Dacă în exercitarea funcțiilor lor, auditorii publici externi iau cunoștință de

informații care constituie secrete de stat, de serviciu, comerciale sau individuale,

aceștia sunt obligați să respecte caracterul acestora și să le facă cunoscute numai

autorităților îndreptățite, în conformitate cu prevederile legale.

(2) Caracterul informaţiilor prevăzute la alin. (1) este obligatoriu şi după încetarea

raporturilor de serviciu dintre auditorul public extern şi Curtea de Conturi, în

termenele și condițiile stabilite de legislația în vigoare.

Confidențialitatea impune respectarea prevederilor art.43 alin.(2) lit. d), l) și m) din Statut

(interdicțiile). Astfel, auditorilor publici externi le este interzis:

să-și exprime public opinia cu privire la acțiunile de verificare efectuate și/sau în

curs de desfășurare;

să folosească în scop personal datele și informațiile dobândite pe parcursul

desfășurării acțiunilor de verificare;

să dezvăluie conducerii entității verificate identitatea persoanelor și/sau

conținutul sesizărilor adresate în scris Curții de Conturi, în care sunt prezentate

nereguli sau situații nelegale, care sunt de competența Curții de Conturi.

4.4.4 Conduita profesională

Conduita profesională reprezintă principiul potrivit

căruia auditorul public extern trebuie să se comporte

şi să acţioneze în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu

astfel încât să evite orice situaţie care ar putea să-i

discrediteze funcţia şi activitatea desfăşurată sau

care ar putea să discrediteze prestigiul Curţii de

Conturi.

Conduita profesională este condiționată de

două categorii esențiale, distincte dar

complementare, de cerințe:

(1) Respectarea în principal a unor cerințe care califică și determină în mod direct

îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, în cadrul acțiunilor de verificare, cum ar fi:

să dea dovadă de exigență în examinarea aspectelor supuse verificării și în

obținerea datelor și informațiilor, astfel încât constatările, concluziile

recomandările și măsurile propuse să fie complete, clare și reale;

să dea dovadă de perseverență și consecvență în solicitarea și obținerea datelor,

informațiilor și documentelor necesare stabilirii concluziilor, iar în cazul în care

acestea nu sunt puse la dispoziție de către entitatea verificată, să aplice procedurile

prevăzute de lege;



Pagina 25

să acorde importanţa şi timpul necesare discuţiilor cu cei desemnaţi de entitate

pentru a fundamenta constatările pe baza tuturor argumentelor şi dovezilor

prezentate de aceştia;

să acorde entităţii verificate o perioadă rezonabilă de timp pentru a furniza

informaţiile şi documentele solicitate, cu excepţia situaţiilor în care acestea trebuie

puse imediat la dispoziţie

să solicite entităţii verificate să clarifice aspectele pentru care consideră că sunt

necesare informaţii suplimentare

să îşi formuleze şi să emită independent opinia faţă de aspectele constatate şi să se

pronunţe cu sinceritate, concis, exprimându-şi motivele neînsușirii punctului de

vedere al entității;

să dea dovadă de operativitate în exercitarea atribuțiilor de serviciu, respectând

termenele stabilite și evitând astfel prelungirea subiectivă și inutilă a perioadei de

desfășurare a acțiunii de verificare.

(2) Respectarea unor cerințe de conduită etică, între care:

să aibă o ținută decentă;

să aibă un comportament respectuos atât în

relaţiile cu colegii şi şefii ierarhici din cadrul Curții

de Conturi, cât şi în relațiile cu reprezentanții

conducerii și angajații din cadrul entităţilor

verificate;

să nu practice vreo formă de ameninţare sau de

presiune asupra colegilor / personalului din Curtea

de Conturi sau asupra angajaţilor entităţilor

verificate, indiferent de funcţia deţinută;

să dea dovadă de înțelegere faţă de problemele cu care se confruntă entitatea şi

să o considere ca pe un partener egal;

să asigure egalitatea de tratament în munca pe care o desfășoară la entitatea

verificată şi să nu facă discriminare pe criterii de naţionalitate, gen, origine, rasă,

etnie, dizabilități, vârstă, religie sau convingeri politice;

să dovedească seriozitate, profesionalism şi respect faţă de persoanele cu care

intră în relaţii de serviciu;

să respecte viaţa privată a persoanelor cu care intră în relaţii profesionale.



Pagina 26

4.4.5 Obiectivitatea

Obiectivitatea reprezintă principiul potrivit

căruia auditorul public extern trebuie să

dovedească nepărtinire și imparțialitate în

activitatea desfășurată la entitatea publică și în

special în raportul întocmit, care trebuie să fie

corect și obiectiv.

Pentru respectarea principiului

obiectivității, auditorii publici externi trebuie:

să dovedească prin probe, calcule şi

raţionamente că toate constatările și

concluziile formulate, consemnate în

rapoartele încheiate, precum şi

măsurile propuse pentru înlăturarea

neregulilor sau abaterilor constatate se

referă la activitatea entităţii verificate.

să nu încalce obligaţia de a folosi într-un mod imparţial datele și informaţiile care le

sunt prezentate de către entitatea verificată, atunci când formulează constatările,

concluziile, recomandările şi măsurile propuse.

să prezinte datele și informațiile cu privire la activitatea desfășurată de entitatea

verificată folosindu-se de raționamentul profesional, de consultările cu colegii de

echipă și șefii ierarhici implicați în supervizarea și coordonarea misiunii de audit, fără

a se lăsa influențați de sugestiile și opiniile oricăror altor persoane și care sunt

contrare interesului public.

4.4.6 Interdicţii

Interdicțiile la care sunt supuși auditorii publici externi:

să facă parte din partide politice sau din

organizaţii asimilate acestora;

să răspândească informaţii, scrise sau verbale,

nereale, defăimătoare, calomnioase şi

neîntemeiate, manifestări care au ca efect

prejudicierea imaginii şi a prestigiului instituţiei;

să formuleze în mod public, fără temei, acuze,

reclamaţii, calomnii şi altele asemenea, la adresa,



Pagina 27

şefilor, colegilor şi colegilor subordonați ierarhic;

să îşi exprime public opinia cu privire la acţiunile de verificare în curs de

desfăşurare;

să dea consultații entității verificate în scopul contestării actelor Curții de Conturi

sau să contribuie, alături de entitățile verificate, la elaborarea acestora;

să primească direct cereri a căror rezolvare intră în competenţa Curţii de Conturi

ori să intervină pentru soluţionarea acestor cereri, cu excepţia celor cărora le sunt

stabilite asemenea atribuţii;

să permită folosirea funcţiilor pe care le îndeplinesc în scop de reclamă

comercială, publicitate sau propagandă de orice fel sau dobândirea de bani, bunuri

sau alte foloase necuvenite pentru ei sau pentru alte persoane;

să se folosească de poziţia lor oficială în cadrul acţiunilor pe care le desfăşoară la

entităţile supuse verificării, atât înainte, cât și pe timpul sau după finalizarea

acestora pentru satisfacerea intereselor personale, astfel cum sunt definite acestea

la art.11 alin.(4) din Cod;

să furnizeze servicii de consultanţă, inclusiv de contabilitate şi/sau să pună la

dispoziţia entităţilor supuse verificării Curţii de Conturi, direct sau prin

intermediul unor persoane fizice, persoane autorizate sau firme cu capital privat,

materiale sau documentații, în format letric sau pe suport electronic, pentru

implementarea unor prevederi legale, în scopul obţinerii de bani, bunuri sau orice

alte foloase pentru ei sau alte persoane interpuse;

să recomande orice persoană fizică sau juridică

în vederea încheierii de contracte, inclusiv cele

de asistenţă juridică, consultanţă sau civile cu

entităţile supuse verificării Curţii de Conturi;

să solicite sau să accepte, direct sau indirect,

pentru ei sau pentru alţii, un avantaj material sau

de orice altă natură din partea entităţilor

verificate;

să folosească în scop personal datele și

informațiile dobândite pe parcursul

desfășurării acțiunilor de verificare;

să dezvăluie conducerii entității verificate identitatea persoanelor și/sau conținutul

sesizărilor, adresate în scris Curții de Conturi, în care sunt prezentate nereguli sau

situații nelegale, care sunt de competența Curții de Conturi;

să oblige alți auditori publici externi să se înscrie în organizații sau asociații,

indiferent de natura lor ori să sugereze acest lucru, promițându-le acordarea de

avantaje materiale sau profesionale;

să exercite direct sau prin persoane interpuse, activități de comerț;

să participe la administrarea și conducerea unor societăți comerciale sau civile;

să fie experți sau arbitri desemnați de parte într-un arbitraj;



Pagina 28

să exercite orice formă de intimidare sau hărțuire față de personalul Curții de

Conturi sau al entităților supuse verificării.

4.4.7 Incompatibilități

Incompatibilitatea reprezintă situația în care auditorul

public extern nu poate exercita alte funcții sau activități în

afara celei de auditor public extern.

Auditorii publici externi sunt în stare de incompatibilitate atunci când (art.22 din Cod):

desfășoară activităţi publice cu caracter politic;

ocupă orice altă funcţie publică sau privată, cu

excepţia funcţiilor didactice din învăţământ;

exercită direct sau prin persoane interpuse

activităţi de comerţ;

au calitatea de membru în organele de conducere,

administrare și control, retribuite sau neretribuite,

ale unor societăţi comerciale sau civile, inclusiv

bănci sau alte instituţii de credit, societăţi de asigurare sau financiare, companii şi

societăţi naţionale ori regii autonome, precum și în cadrul partidelor politice, cu

excepţia asociaţiilor şi fundaţiilor fără scop lucrativ sau a asociaţiilor profesionale;

sunt experţi, mediatori sau arbitri desemnaţi de părţi într-un arbitraj.

Ce se întâmplă în caz de incompatibilitate?

Auditorii publici externi care se află într-una dintre

situațiile de incompatibilitate au obligația să informeze, în

scris, în termen de 3 zile lucrătoare de la apariția acesteia,

pe șeful departamentului sau directorul camerei de conturi

din care fac parte, după caz, și Comitetul de etică.

În termen de 10 zile lucrătoare de la expirarea

termenului mai susmenționat, auditorii publici

externi sunt obligați să opteze pentru una dintre

funcții/activități, demisionând, în condițiile legii, din funcția la care renunță.

Nerespectarea obligațiilor de mai sus (declararea) se consideră abateri disciplinare

grave.



Pagina 29

4.4.8 Conflictul de interese

Independența și obiectivitatea auditorilor

publici externi pot fi influențate și afectate de

conflictul de interese.

Acesta reprezintă conflictul între

îndatoririle publice, respectiv interesul public

și interesele personale ale unui auditor public

extern, în care acesta din urmă are anumite interese, în calitate de persoană privată, care ar

putea influența în mod necorespunzător îndeplinirea sarcinilor de serviciu și a

responsabilităților sale oficiale.

Interesul public implică îndeplinirea atribuțiilor de serviciu cu respectarea de către

auditorul public extern a Constituției și a legilor țării, a Statutului și Codului, precum și orice

alte reglementări și norme interne specifice Curții de Conturi.

Interesul personal este avantajul material sau de altă natură, urmărit sau obținut în

mod direct sau indirect, pentru sine sau pentru alții, de către auditorul public extern prin

folosirea reputației, influenței, facilităților, relațiilor și informațiilor la care are acces, ca

urmare a exercitării atribuțiilor funcției lui.

4.4.9 Declarația de independență

Reprezintă un instrument de monitorizare și control al

modului de respectare a prevederilor Codului etic, îndeosebi

a principiilor de independență, integritate, obiectivitate și

imparțialitate în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu.

Auditorii publici externi sunt obligaţi ca, la declanşarea

acţiunii de verificare la care au fost propuşi să participe, să

întocmească o Declaraţie de independenţă, după modelul

prevăzut la Anexa nr.1 din Cod;

După completarea Declaraţiei de independenţă de către auditorul public extern,

aceasta se prezintă spre luare la cunoștință şefului ierarhic şi se înregistrează în

Registru. Numărul și data de înregistrare în Registru se completează în mod

obligatoriu în Declaraţia de independenţă;

Se depune o singură Declaraţie de independenţă atunci când sunt desemnaţi să efectueze la o

entitate, în aceeași perioadă de timp, sau în perioade de timp succesive, mai multe tipuri de

verificări, cum ar fi:

documentare,

audit financiar,

audit de performanță,



Pagina 30

audit de conformitate,

verificarea unor sesizări,

ducerea la îndeplinire a măsurilor dispuse prin decizii etc.

Auditorii publici externi au obligaţia să depună Declaraţii de independenţă în

completarea celor depuse la declanşarea misiunii, ori de câte ori apar situaţii noi pe parcursul

acţiunii de verificare care pot influența sau afecta, în principal, independența și obiectivitatea

în exercitarea atribuțiilor de serviciu.

Auditorii publici externi au obligaţia să transmită Declaraţiile de independenţă, precum şi

cele în completarea acestora, în termen de 3 zile lucrătoare de la completare, în format

electronic la Comitetul de etică.

4.4.10 Comitetul de etică

Comitetul de etică a fost înființat în scopul:

promovării în mod activ a comportamentului etic în

cadrul instituției;

creșterii gradului de conștientizare de către auditorii

publici externi a principiilor și valorilor etice și a

integrității;

prevenirii apariţiei oricăror situaţii de încălcare a

Codului și Statutului;

asigurării cadrului intern la care trebuie să apeleze

auditorii publici externi pentru consiliere etică și pentru

clarificarea oricăror aspecte legate de aplicarea Codului.

Comitetul este format din 7 membri, în următoarea componență:

o doi auditori publici externi, care deţin

funcţii de conducere…;

o un consilier al preşedintelui, …desemnat de

preşedinte;

o un consilier juridic,… desemnat de șeful

Departamentului Juridic;

o trei auditori publici externi.

Membrii Comitetului sunt numiţi de Plenul Curţii de Conturi pentru un mandat de 3

ani, care se poate înnoi o singură dată;

Candidații propuși pentru a face parte din Comitet pot fi: persoane cu o reputaţie

neştirbită, un comportament onest, cel puţin 5 ani vechime în funcția de auditor public



Pagina 31

extern și la evaluările profesionale din ultimii 3 ani să fi obţinut calificativul “foarte

bun”.

Comitetul de etică (principalele atribuții și activități):

asigură cadrul intern necesar consilierii etice pentru

auditorii publici externi;

comunică sau prelucrează în Curtea de Conturi

cazurile de încălcare a normelor de conduită etică și

de integritate;

realizează evaluarea nivelului de conștientizare și a

gradului de conformare a personalului de

specialitate la normele de etică și integritate;

transmite chestionare la entitățile la care acțiunile s-

au finalizat, colectează răspunsurile primite de la acestea….

acordă, la solicitarea auditorilor publici externi, consultanţă şi îndrumare în

înţelegerea şi clarificarea tuturor aspectelor şi cerinţelor cuprinse în Cod;

prezintă conducerii executive și Plenului faptele de încălcare a regulamentelor și

normelor interne ale Curţii de Conturi care sunt semnalate la Comitet de către

avertizori, ca avertizări în interes public;

4.5 Revista Curții de Conturi

Curtea de Conturi asigură diseminarea cunoștințelor din

domeniul auditului și controlului prin intermediul revistei

proprii, care este bilingvă (română și engleză) și se tipărește

semestrial. Revista se publică și pe site-ul extern al instituției,

în secțiunea Publicații/Revista Curții de Conturi a României.



Pagina 32

4.6 Sistemul de indicatori de performanță

Curtea de Conturi a elaborat un regulament propriu privind

aplicarea Sistemului de indicatori de performanță.

Potrivit Regulamentului se instituie un sistem intern de

evaluare a performanței aplicabil la nivelul instituției care este

alcătuit dintr-un set de indicatori de performanță și de

management și alte elemente conexe care contribuie la

măsurarea și evaluarea multiplelor aspecte ale activității de

control/audit, ale procesului de valorificare a constatărilor

consemnate în actele întocmite în urma verificărilor, ale etapei

de raportare (inclusiv în afara instituției a rezultatelor

acțiunilor de verificare efectuate) precum și pentru evaluarea

impactului activității Curții de Conturi în societate.

Sistemul de indicatori de performanță ai Curții de Conturi este alcătuit din următoarele

elemente principale:

a. Indicatorii de performanță și indicatorii de management;

b. Nivelele de aplicabilitate ale indicatorilor de performanță și de management și

țintele care urmează să fie atinse de la o perioadă la alta;

c. Fișa de rezultate cuprinzând informațiile necesare calculării indicatorilor de

performanță și indicatorilor de management;

d. Modulul ”Indicatori de performanță și indicatori de management” din cadrul

aplicației informatice INFOPAC.

Sistemul intern de evaluare a performanței în cadrul Curții de Conturi este alcătuit din

indicatorii de performanță și indicatorii de management.

Cu ajutorul acestor indicatori se evaluează structurile de specialitate, acțiunile de

verificare efectuate, fiecare membru al echipelor de control/audit, în funcție de contribuția

adusă la realizarea acțiunilor respective, precum și alte aspecte din activitatea Curții de

Conturi care fac obiectul unor raportări către părțile interesate (Parlament, Guvern, entități

publice, opinia publică etc.).

Indicatorii de performanță reprezintă ”indicatorii cheie de performanță”, denumiți și

indicatori de uz extern, raportați în afara instituției prin Raportul anual de activitate și care

reflectă sintetic activitatea Curții de Conturi.

Indicatorii de performanță utilizați în cadrul Curții de conturi sunt următorii:

IP-1 Ponderea entităţilor publice verificate anual la nivelul instituției (inclusiv

entitățile verificate conform punctului 260 din RODAS4), în totalul celor aflate în

competenţa de verificare a Curţii de Conturi;

IP-2 Numărul total al acţiunilor de verificare efectuate anual la nivelul instituției, din

care pe tipuri de activităţi: audit financiar, audit de conformitate (control), audit al

4 Regulamentul privind organizarea și desfășurarea activităților specifice Curții de Conturi, precum și

valorificarea actelor rezultate din aceste activități.



Pagina 33

performanţei și verificarea modului de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse prin

decizii;

IP-3 Numărul total de rapoarte speciale (de audit al performanței, de analiză pe

domenii sau a unor aspecte de interes pentru Parlament și opinia publică), inclusiv

rapoartele privind finanțele publice locale, întocmite la nivelul instituției și care sunt

transmise Parlamentului, autorităților publice deliberative ale unităților administrativ-

teritoriale și altor autorități;

IP-4 Volumul veniturilor suplimentare5 datorate bugetelor publice, care au fost

estimate de către auditorii publici externi în urma acțiunilor de verificare efectuate

conform Programului anual de activitate;

IP-4a Ponderea veniturilor suplimentare datorate bugetelor publice și încasate

în timpul acțiunilor, în totalul celor estimate de către auditorii publici externi

cu ocazia acțiunilor de verificare efectuate conform Programului anual de

activitate;

IP-5 Volumul prejudiciilor6 estimate de către auditorii publici externi în urma

acţiunilor de verificare efectuate conform Programului anual de activitate a Curții de

Conturi;

IP-5a Ponderea prejudiciilor recuperate în timpul verificărilor în totalul celor

estimate de către auditorii publici externi cu ocazia acţiunilor de verificare

efectuate conform Programului anual de activitate a Curții de Conturi;

IP-6 Numărul total al neregulilor (financiar-contabile, fiscale, bugetare și alte

nereguli) constatate cu ocazia acțiunilor de verificare efectuate anual de structurile de

specialitate ale Curții de Conturi, din care:

Numărul neregulilor cuantificabile și valoarea acestora;

Numărul neregulilor necuantificabile.

IP-7 Ponderea, în totalul măsurilor dispuse prin deciziile emise anual de către

structurile de specialitate, a măsurilor:

a) implementate de către entităţile verificate;

b) neimplementate de către entităţile verificate.

IP-8 Numărul propunerilor de modificare și completare a cadrului legal în vigoare

formulate de către Curtea de Conturi, inclusiv prin Raportul public anual, urmare

acţiunilor de verificare efectuate anual, din care:

implementate prin adoptarea de modificări/completări ale cadrului legal în

vigoare.

5 A se vedea definiția veniturilor suplimentare de la Indicatorul de performanță IP-4 din Anexa nr. 2.1. din

Regulamentul privind aplicarea Sistemului de indicatori de performanță ai Curții de Conturi 6 A se vedea definiția prejudiciului de la Indicatorul de performanță IP-5 din Anexa nr. 2.1. din Regulamentul

privind aplicarea Sistemului de indicatori de performanță ai Curții de Conturi



Pagina 34

IP-9 Ponderea numărului de sesizări, petiţii şi reclamaţii care au fost soluţionate la

nivelul instituţiei, în totalul celor adresate Curţii de Conturi (structurilor de

specialitate centrale şi teritoriale) în cursul unui an de către instituţiile statului sau alte

persoane juridice şi fizice;

IP-10 Numărul şi frecvenţa de apariţii ale Curţii de Conturi în mijloacele de

comunicare în masă;

IP-11 Numărul avizelor solicitate Curţii de Conturi, în conformitate cu prevederile

art. 41 din Legea nr. 94/1992, republicată, din care:

numărul de avize favorabile acordate (cu sau fără observații);

IP-12 Opinia conducerii entităților verificate cu privire la calitatea auditului efectuat

de Curtea de Conturi și a impactului acestuia asupra entităților verificate, precum și la

respectarea principiilor și valorilor etice de către auditorii publici externi.

Indicatorii de management reprezintă ”indicatorii de performanță ai activității

instituției”, denumiți și indicatori de uz intern, care sunt utili top managementului instituției,

precum și conducerii structurilor de specialitate, în vederea măsurării și evaluării modului de

utilizare a resurselor puse la dispoziție pentru activitatea specifică, urmărirea modului de

realizare a activităților specifice și a rezultatelor obținute în urma acțiunilor de verificare

desfășurate.

Indicatorii de management utilizați în cadrul Curții de Conturi sunt următorii:

IM-1 Numărul de entități verificate de Curtea de Conturi în baza prevederilor

punctului 260 din RODAS (inclusiv cele la care nu s-au reținut abateri);

IM-2 Numărul de ordonatori principali și secundari de credite ai administrației

publice centrale și locale verificați anual de către Curtea de Conturi, conform

programului de activitate, la care s-au aplicat prevederile punctului 260 din RODAS,

raportat la totalul ordonatorilor de credite de mai sus la care este posibilă aplicarea

acestor prevederi;

IM-3 Ponderea numărului ordonatorilor principali de credite aparţinând administraţiei

publice centrale auditați anual, în totalul ordonatorilor principali de credite ai

administrației publice centrale aflaţi în competenţa de verificare a Curţii de Conturi;

IM-4 Ponderea numărului ordonatorilor principali de credite aparţinând administraţiei

publice locale auditați anual, în totalul ordonatorilor principali de credite ai

administrației publice locale aflaţi în competenţa de verificare a Curţii de Conturi;

IM-5 Ponderea numărului de regii autonome, companii şi societăţi naţionale, societăţi

comerciale cu capital majoritar al statului şi/sau al unităţilor administrativ-teritoriale,

institute naționale de cercetare dezvoltare, alte organisme autonome, precum și unităţi

subordonate acestora, verificate anual, în totalul entităţilor susmenționate și aflate în

competenţa de verificare a Curţii de Conturi în anul respectiv;



Pagina 35

IM-6 Gradul de realizare a programului de activitate al Curții de Conturi la sfârșitul

anului, față de programul inițial, pe tipuri de activităţi de verificare (audit financiar,

audit de conformitate (control), auditul performanţei);

IM-7 Ponderea volumului plăţilor verificate anual de Curtea de Conturi cu ocazia

auditului financiar la ordonatorii de credite aparținând administrației publice centrale

auditaţi (inclusiv cei verificați în baza punctului 260 din RODAS), în totalul plăţilor

efectuate de ordonatorii mai sus-menționați;

IM-8 Ponderea volumului plăţilor verificate anual de către Curtea de Conturi cu

ocazia auditului financiar la ordonatorii de credite aparținând administrației publice

locale (inclusiv cei verificați în baza punctului 260 din RODAS), în totalul plăţilor

efectuate de ordonatorii mai sus-menționați;

IM-9 Numărul ordonatorilor principali, secundari și terțiari de credite aparţinând

administraţiei publice centrale aflați în competenţa Curţii de Conturi şi care nu au fost

verificați în ultimii 5 ani (inclusiv în baza punctului 260 din RODAS);

IM-10 Numărul ordonatorilor de credite aparţinând administraţiei publice locale aflați

în competenţa de verificare a Curţii de Conturi şi care nu au fost verificați în ultimii 5

ani (inclusiv în baza punctului 260 din RODAS);

IM-11 Numărul regiilor autonome, companiilor şi societăţilor naţionale, societăţilor

comerciale cu capital majoritar al statului şi/sau al unităţilor administrativ-teritoriale,

institutelor naționale de cercetare dezvoltare, altor organisme autonome, precum și al

unităţilor subordonate acestora aflate în competenţa de verificare a Curţii de Conturi

și care nu au fost verificate în ultimii 5 ani;

IM-12 Volumul plăților efectuate de instituțiile publice supuse anual auditului

financiar de către camerele de conturi, raportat la numărul mediu anual de auditori

publici externi ai camerelor de conturi;

IM-13 Ponderea numărului măsurilor dispuse prin decizii, contestate anual de către

conducătorii entităţilor verificate, în totalul măsurilor cuprinse în deciziile emise de

Curtea de Conturi;

IM-14 Numărul sesizărilor adresate instanţelor de contencios administrativ împotriva

încheierilor emise anual de către Comisiile de soluţionare a contestaţiilor constituite

în baza prevederilor punctului 213 din RODAS;

IM-15 Volumul veniturilor suplimentare datorate bugetelor publice, care au fost

estimate la entităţile supuse verificării Curţii de Conturi, ce revin în medie per auditor

public extern;

IM-16 Volumul prejudiciilor estimate la entităţile verificate de către Curtea de

Conturi, ce revin în medie per auditor public extern;

IM-17 Ponderea numărului de nereguli financiar-contabile, fiscale, bugetare și alte

nereguli constatate de auditorii publici externi și soluționate de către conducerea



Pagina 36

entităților în timpul verificărilor, în totalul neregulilor constatate de Curtea de Conturi

(cu excepția celor care au generat prejudicii sau venituri suplimentare);

IM-18 Fondul de timp total efectiv utilizat pentru acțiunile de verificare efectuate la

nivelul Curții de Conturi, din care pe tipuri de activități specifice:

a) Fondul de timp total efectiv utilizat pentru misiunile de audit financiar;

b) Fondul de timp total efectiv utilizat pentru misiunile de audit al performanței;

c) Fondul de timp total efectiv utilizat pentru misiunile de audit de conformitate

(control);

d) Fondul de timp total efectiv utilizat pentru acțiunile de verificare a modului de

ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse prin decizii;

IM-19 Fondul de timp total efectiv utilizat la nivelul Curții de Conturi pentru

acțiunile de verificare raportat la numărul total de acțiuni de verificare, din care pe

tipuri de acțiuni:

a) Fondul de timp efectiv utilizat pentru misiunile de audit financiar raportat la

numărul total de acțiuni de audit financiar;

b) Fondul de timp efectiv utilizat pentru misiunile de audit al performanței raportat la

numărul total de acțiuni de audit al performanței;

c) Fondul de timp efectiv utilizat pentru misiunile de audit de conformitate raportat la

numărul total de acțiuni de audit de conformitate (control);

d) Fondul de timp efectiv utilizat pentru acțiunile de verificare a modului de ducere la

îndeplinire a măsurilor dispuse prin decizii raportat la numărul total de astfel de

acțiuni de verificare;

IM-20 Ponderea fondului de timp efectiv utilizat pentru acțiunile de verificare de

către structurile de specialitate, în totalul fondului de timp disponibil (planificat) la

nivelul Curții de Conturi;

IM-21 Numărul de zile alocate anual acţiunilor de pregătire profesională prin cursuri

organizate la nivelul Curții de Conturi, ce revin per auditor public extern;

IM-22 Cheltuielile de deplasare pentru auditorii publici externi din cadrul structurilor

de specialitate teritoriale, raportate la numărul total al personalului de specialitate al

camerelor de conturi (director, director adjunct și auditori publici externi);

IM-23 Ponderea deţinută de cheltuielile de altă natură decât cea salarială (cheltuieli

materiale şi servicii, cheltuieli de capital) per total camere de conturi, în totalul

cheltuielilor efectuate la nivelul structurilor teritoriale7;

IM-24 Cheltuielile anuale totale ocazionate de funcționarea Curții de Conturi,

raportate la:

a) numărul mediu de auditori publici externi;

b) numărul total de acțiuni de verificare realizate conform programului;

7 Exclusiv cele pentru oficiile regionale ale Autorității de Audit, dar inclusiv cele de întreţinere a sediilor, din

care se scad veniturile obţinute din închirierea spaţiilor proprii sau cheltuielile suportate de chiriaşi pentru apă,

lumină etc.



Pagina 37

IM-25 Cheltuielile anuale de altă natură decât cele salariale de la nivelul camerelor de

conturi, raportate la numărul de auditori publici externi ai structurilor de specialitate

teritoriale.

În legătură cu sistemul de Indicatori de performanță, o atenție deosebită trebuie să se acorde

indicatorului IP 12 Opinia conducerii entităților verificate cu privire la calitatea auditului

efectuat de Curtea de Conturi și a impactului acestuia asupra entităților verificate, precum și

la respectarea principiilor și valorilor etice de către auditorii publici externi.

Acest indicator a fost introdus având în vedere necesitatea unor evaluări cu privire la:

(a) calitatea activității desfășurate în domeniul auditului public extern și controlului;

(b) respectarea reglementărilor interne privind etica și integritatea de către auditorii publici

externi, precum şi (c) analiza impactului pe care îl are activitatea desfăşurată de Curtea de

Conturi la entităţile aflate în competenţa sa de verificare. Indicatorul IP 12 a fost adoptat și

adaptat în conformitate cu bunele practici internaționale.

Pentru calculul efectiv al acestui indicator, s-a instituit un chestionar care se transmite

în format electronic entităților supuse verificării Curții de Conturi, însoțit de o adresă de

înaintare.

De la aprobarea Regulamentului până în prezent au fost elaborate trei rapoarte privind

rezultatele analizei chestionarelor completate de către entitățile la care Curtea de Conturi a

finalizat verificările.

Considerăm ca fiind de interes, în ceea ce privește imperativele noii dumneavoastră

activități, să acordați atenție concluziilor rezultate din aceste rapoarte, respectiv comentariilor

negative despre auditorii publici externi. În principal, acestea se referă la faptul că auditorii

publici externi:

nu au manifestat un comportament adecvat pe parcursul verificării entităților;

nu au ținut cont de toate punctele de vedere referitoare la constatările rezultate în

urma verificării, aceste puncte de vedere nu au fost preluate sau, după caz, analizate

cu obiectivitate în actul de control/audit;

nu au prezentat rezultatele verificării într-o manieră echilibrată şi corectă;

nu au organizat acțiunea de conciliere într-un timp rezonabil, care să permită entității

auditate studierea documentelor întocmite cu ocazia verificării.

Regulamentul privind aplicarea Sistemului de indicatori de performanță poate fi găsit

și pe portalul intern, secțiunea Indicatori de performanță.



Pagina 38

5 Activitatea internațională

5.1 Colaborare și cooperare cu organizaţii şi asociaţii profesionale internaţionale

Curtea de Conturi a României, în calitate de Instituţie Supremă de Audit (SAI), este

membră a următoarelor organizaţii şi asociaţii profesionale internaţionale de profil:

I. Organizaţia Internaţională a Instituţiilor Supreme de Audit (INTOSAI)

II. Organizaţia Europeană a Instituţiilor Supreme de Audit (EUROSAI)

III. Comitetul de Contact al Uniunii Europene (CC)

IV. Asociaţia Instituţiilor Supreme de Audit care au în comun utilizarea limbii

franceze (AISCCUF)

Curtea de Conturi a României cooperează cu Curtea Europeană a Auditorilor (ECA).

I. Organizaţia Internaţională a Instituţiilor Supreme de Audit (INTOSAI) este

organizaţia profesională la nivel mondial a SAI-urilor, în ceea ce priveşte controlul şi auditul

extern al finanţelor publice.

INTOSAI este o organizaţie

autonomă, independentă, apolitică şi

non-guvernamentală, fondată în 1953

la iniţiativa preşedintelui SAI Cuba

(Emilio Fernandez Camus). La acel

moment, 34 de SAI-uri s-au reunit în

Havana la primul Congres al

INTOSAI.

În prezent INTOSAI are 189 de membri permanenţi şi 3 membri asociaţi. Din anul

1992, Curtea de Conturi a României este membru permanent al INTOSAI. Limbile oficiale

de lucru ale INTOSAI sunt germana, engleza, franceza, araba şi spaniola.

Secretariatul General al INTOSAI are sediul la Viena, în clădirea Curţii de Conturi a

Republicii Federale Austria. Secretariatul General asigură sprijinul administrativ central

pentru INTOSAI, gestionează bugetul INTOSAI, asistă Comitetul de conducere şi

Congresele INTOSAI, facilitează comunicarea între membri şi organizează seminarii şi

proiecte speciale.

Congresele INTOSAI, cunoscute şi sub denumirea generică de INCOSAI, se

organizează cu o periodicitate de 3 ani. Ultimul Congres a avut loc în anul 2013 în China

(XXI INCOSAI).



Pagina 39

II. Organizaţia Europeană a Instituţiilor Supreme de Audit (EUROSAI) este organizaţia

regională a Instituţiilor Supreme de Audit din Europa, în ceea ce priveşte controlul şi auditul

extern al finanţelor publice. Constituit

în anul 1990 ca un grup de lucru

regional al INTOSAI, EUROSAI are, în

prezent, 50 de membri: 49 de instituţii

supreme de audit şi Curtea Europeană a

Auditorilor (ECA). Curtea de Conturi a

României este membru EUROSAI din

anul 1992.

Secretariatul EUROSAI este

asigurat de către Curtea de Conturi a

Spaniei. Secretariatul menţine

comunicarea cu membrii EUROSAI în

perioada dintre Congrese şi facilitează

contactele între aceştia. De asemenea,

Secretariatul dezvoltă un program care conţine propuneri ce urmează să fie prezentate

organelor de conducere, la cererea membrilor. Secretariatul publică anual un jurnal şi

trimestrial un buletin informativ, şi găzduieşte website-ul EUROSAI. Limbile oficiale de

lucru ale EUROSAI sunt germană, engleză, spaniolă, franceză şi rusă.

Congresele EUROSAI se organizează cu o periodicitate de 3 ani. Ultimul Congres a

avut loc în Olanda în anul 2014 la Haga (IX EUROSAI Congress).

III. Comitetul de Contact al Uniunii Europene (CC). Comitetul de Contact este o

reuniune a conducătorilor Instituţiilor Supreme de Audit (SAI) din statele membre ale

UE şi a Curţii Europene a Auditorilor (ECA) care se organizează anual. În anul 1960 a

avut loc prima reuniune a Conducătorilor Instituţiilor Supreme de Audit (SAI) din statele

membre ale Comunităţii Economice

Europene (CEE), iar Curtea Europeană a

Auditorilor (ECA) s-a alăturat Comitetului

de Contact în anul 1978. Rolul Comitetului

de Contact a crescut în importanţă odată cu

aderarea a noi membri la Uniunea

Europeană. Tratatul UE prevedea în forma sa iniţială că ECA îşi desfăşoară auditurile în

cooperare (in "liaison") cu SAI-urile din statele membre UE, iar ulterior prin Tratatul de la

Amsterdam a fost adăugat faptul că " ECA şi SAI-urile trebuie să coopereze în spiritul

încrederii reciproce şi în condiţii de independenţă". Apoi, prin Tratatul de la Nisa, s-a

mandatat ECA să înfiinţeze un Comitet de Contact cu SAI-urile din statele membre UE, care

în fapt deja funcţiona. Limbile oficiale de lucru ale Comitetului de Contact al UE sunt

germană, engleză şi franceză. În vederea pregătirii reuniunilor anuale ale conducătorilor SAI-

urilor din cadrul Comitetului de Contact, ECA a invitat fiecare SAI să nominalizeze un ofiţer

de legătură (liaison officer) care trebuie să se constituie şi ca punct de contact în efectuarea

misiunilor de audit ale ECA la nivel naţional. Ofiţerii de legătură sunt organizaţi la nivel



Pagina 40

european într-o reţea profesională activă şi au, în principiu, două întâlniri anual, una în

primăvară în unul dintre statele membre ale UE şi cea de-a doua în luna octombrie la ECA.

Scopul principal al acestor întâlniri este de a se asigura premisele cooperării optime a SAI-

urilor din statele membre ale UE şi Curtea Europeană a Auditorilor precum şi cu reţeaua de

cooperare din cadrul SAI-urilor din ţările candidate sau potenţial candidate la aderarea la UE.

De asemenea, ofiţerii de legătură sunt mandataţi să asigure din punct de vedere profesional

desfăşurarea optimă a reuniunilor anuale ale Comitetului de Contact al UE.

IV. Curtea Europeană a Auditorilor este instituită prin tratat cu scopul de a efectua auditul

fondurilor UE. În calitate de auditor extern al Uniunii Europene, aceasta contribuie la

îmbunătăţirea gestiunii financiare a UE şi joacă rolul de gardian independent al intereselor

financiare ale cetăţenilor Uniunii.

Curtea efectuează audituri prin

intermediul cărora evaluează colectarea şi

utilizarea fondurilor UE. Curtea examinează

dacă operaţiunile financiare au fost corect

înregistrate şi prezentate, dacă au fost

efectuate cu respectarea legilor şi a

reglementărilor şi dacă au fost gestionate

asigurând respectarea principiilor de

economicitate, eficienţă şi eficacitate.

Curtea încurajează asumarea responsabilităţii şi transparenţa şi sprijină Parlamentul

European şi Consiliul în exercitarea competenţelor acestora de control al execuţiei bugetului

comunitar, în special în timpul procedurii de descărcare de gestiune. Curtea se angajează să

fie o organizaţie eficientă, aflată în fruntea progreselor din domeniul auditului finanţelor

publice şi al administraţiei publice.

Începând cu Tratatul de la Maastricht, Curtea Europeană a Auditorilor a fost

recunoscută ca una dintre cele cinci instituţii ale Comunităţilor Europene (celelalte instituţii

sunt: Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene, Comisia Europeană şi Curtea de

Justiţie a Comunităţilor Europene).

Tratatul de la Nisa de la 1 februarie 2003 a confirmat principiul conform căruia

colegiul Curţii de Conturi Europene trebuie să fie format din câte un membru din fiecare stat

membru UE.

Membrii Curții Europene a Auditorilor sunt numiţi pentru un mandat de şase ani.

Consiliul, în unanimitate şi după consultarea Parlamentului European, adoptă lista membrilor

care a fost întocmită pe baza propunerilor prezentate de fiecare stat membru. Mandatul

membrilor Curţii poate fi reînnoit.

Reprezentantul României la Curtea de Conturi Europeană şi membru al Curţii

(începând cu anul 2013) este George Pufan, fost secretar general al Curții de Conturi a

României, care este membru al Camerei a II-a, pentru un mandat de șase ani. Membrii aleg

dintre ei preşedintele Curții Europene a Auditorilor pentru o perioadă de trei ani. Actualul

preşedinte al ECA este Vitor Caldeira.



Pagina 41

V. Asociaţia Instituţiilor Supreme de Audit care au în comun utilizarea limbii franceze

(AISCCUF) reuneşte Instituţiile Supreme de Audit membre ale INTOSAI care au în comun

utilizarea limbii franceze și a valorilor francofoniei. AISCCUF a fost creată în anul 1994 şi

este membru activ al Organizatiei

Internaționale a Francofoniei (OIF).

AISCCUF are în prezent 43 de

membri iar Secretariatul general este

asigurat de către Curtea de Conturi a

Franţei. Curtea de Conturi a României

este membru al AISCCUF din anul 1994.

Obiectivele AISCCUF sunt

următoarele:

consolidarea statului de drept prin dezvoltarea instituţiilor supreme de audit în

fiecare din aceste state membre

dezvoltarea schimburilor de experienţă între instituţiile membre

cooperarea strânsă între instituţiile membre în materie de pregătire

profesională şi asistenţă tehnică.

Comitetul Director al INTOSAI, în cadrul reuniunii din noiembrie 2008 de la Viena, a

aprobat aderarea AISCCUF la INTOSAI, în calitate de membru asociat.

Asociaţia Instituţiilor Supreme de Audit care au în comun utilizarea limbii franceze,

se reuneşte din 3 în 3 ani în cadrul unor Adunări Generale ale membrilor.

În cadrul AISCCUF se organizează seminarii pe teme de interes comun pentru

membrii săi. Seminariile AISCCUF au loc la fiecare doi ani. Aceste seminarii au scopul de a

facilita schimbul de experienţă şi răspândirea bunelor practici în cadrul spaţiului francofon.

5.2 Participare la grupuri de lucru internaționale INTOSAI şi EUROSAI

I. Promovarea obiectivelor INTOSAI în ceea ce priveşte cooperarea profesională la

nivel regional se realizează prin cele 7 grupuri de lucru regionale, şi anume:

Organizaţia Instituţiilor Supreme de Audit din

America Latină şi din Caraibe (OLACEFS),

înfiinţată în 1965;


Africa (AFROSAI), înfiinţată în 1976;


ţările arabe (ARABOSAI), înfiinţată în anul

1976;

Organizaţia Instituţiilor Supreme de Audit din Asia (ASOSAI), înfiinţată în anul

1978;

Asociaţia Instituţiilor Supreme de Audit din Pacific (PASAI), înfiinţată în anul 1987;



Pagina 42

Organizaţia Instituţiilor Supreme de Audit din Caraibe, (CAROSAI), înfiinţată în anul

1988;

Organizaţia Instituţiilor Supreme de Audit din Europa, (EUROSAI), înfiinţată în anul

1990.

Pentru a dezbate cele mai semnificative probleme profesionale şi de interes permanent

pentru toţi membrii INTOSAI au fost înfiinţate patru comitete ale INTOSAI, şi anume:

1. Comitetul pentru Standarde Profesionale

2. Comitetul pentru Consolidarea Capacităţii Instituţionale

3. Comitetul pentru Schimbul de Experienţă

4. Comitetul pentru Finanţe şi Administrare

În cadrul acestor Comitete sunt organizate, după caz, sub-comitete, grupuri ad-hoc,

grupuri de lucru sau grupuri operative.

1) Comitetul pentru Standarde Profesionale are în componenţă cinci sub-comitete, reunind

în total 68 de SAI- uri membre. Curtea de Conturi a României face parte din Sub-

comitetul INTOSAI privind Standardele de control intern (prezidat de SAI Polonia) și din

sub-comitetul privind auditul de conformitate (prezidat de SAI Norvegia).

2) Comitetul pentru Consolidarea Capacităţii Instituţionale, prezidat de SAI Africa de Sud,

este format din două sub-comitete coordonate de SAI- urile din Slovacia și Peru.

3) Comitetul pentru Schimbul de Experienţă, prezidat de SAI India, îşi desfăşoară activităţile

în cadrul a 7 Grupuri de lucru şi a 3 Grupuri operative. Acestea au fost înfiinţate ca

urmare a interesului specific manifestat de SAI-urile membre în anumite domenii

specifice de activitate, şi sunt următoarele:

Grupul de lucru privind datoria publică, prezidat de SAI Mexic

Grupul de lucru privind auditul IT, prezidat de SAI India

Grupul de lucru privind auditul mediului, prezidat de SAI Indonezia

Grupul de lucru privind auditul în industria extractivă, prezidat de SAI Uganda

Grupul de lucru privind evaluarea programelor, prezidat de SAI Franţa

Grupul de lucru privind lupta împotriva fraudei, spălării banilor şi corupţiei,

prezidat de SAI Egipt

Grupul de lucru operativ privind auditul contractelor de achiziție publică,

prezidat de SAI Rusia

Grupul de lucru privind indicatorii naţionali cheie, prezidat de SAI Rusia

Grupul de lucru operativ privind valoarea şi beneficiile SAI-urilor, prezidat de

SAI Mexic

Grupul operativ privind reformă și modernizare, prezidat de SAI SUA

Grupurile de lucru funcţionează până în momentul în care membrii acestora consideră

că activitatea în domeniul respectiv nu mai prezintă interes şi propun încetarea mandatului

grupului.

Grupurile operative sunt limitate în timp şi sunt create numai pentru aspecte

semnificative de interes, însă fără a fi unul permanent, ci mai degrabă conjunctural. Aceste



Pagina 43

grupuri operează numai pe o perioadă bine determinată şi se dizolvă odată ce şi-au atins

scopul pentru care au fost înfiinţate.Curtea de Conturi a României face parte din două grupuri

de lucru, şi anume:

Grupul de lucru privind auditul mediului, prezidat de SAI Indonezia

Grupul de lucru privind datoria publică, prezidat de SAI Mexic

Membrii sub-comitetelor, grupurilor de lucru şi grupurilor operative decid dacă şi când vor

avea întâlniri, în funcţie de mandatul ce trebuie îndeplinit. De regulă, întâlnirile sunt găzduite

prin rotaţie de către membrii sub-comitetelor, grupurilor de lucru sau grupurilor operative sau

de către SAI- ul care prezidează respectiva activitate.

4) Comitetul pentru Finanţe şi Administrare, prezidat de SAI Arabia Saudită, se rezumă în

general la chestiuni administrative şi bugetare ale INTOSAI şi reuneşte două grupuri

operative, unul prezidat de SAI Arabia Saudită cu privire la fondurile donatorilor către

organizaţie, şi respectiv la Planul Strategic al INTOSAI pentru perioada 2011-2016

(condus de SAI SUA).

II. Sub egida EUROSAI, funcţionează în prezent trei grupuri de lucru, un grup de lucru

operativ (task force) și un comitet, care abordează domenii şi probleme cu prioritate specială:

1. Grupul de lucru pentru

Tehnologia Informației (ITWG),

înființat în anul 2002, coordonat de

SAI Polonia.

2. Grupul de lucru privind auditul

mediului (WGEA), înființat în anul

1999, coordonat de SAI Estonia.

3. Grupul de lucru privind auditul fondurilor alocate pentru dezastre și catastrofe, constituit

ca un grup operativ în anul 2008 și transformat în grup de lucru în anul 2014, coordonat

de SAI Ucraina.

4. Grupul de lucru operativ (task force) pentru audit și etică, înființat în anul 2011,

coordonat de SAI Portugalia.

5. Comitetul de Monitorizare pentru dezvoltarea și operarea bazei de date electronice

conţinând bune practici privind calitatea auditului, înființat în anul 2011, coordonat de

SAI Ungaria.

Curtea de Conturi a României participă în grupurile de lucru ITWG, WGEA şi TF

(AUDIT&ETHICS).

III. Comitetul de Contact al Uniunii Europene poate decide crearea de Grupuri de

lucru sau Grupuri de experţi pe aspecte generale sau specifice de interes comun. De

asemenea, ofiţerii de legătură pot să decidă înfiinţarea unor Grupuri operative pentru a

dezbate probleme specifice legate de cooperarea în audit în contextul european.

În prezent funcţionează în cadrul CC următoarele Grupuri de lucru şi Grupuri de Experţi:



Pagina 44

Grupul de lucru privind auditul fondurilor structurale

Grupul de lucru privind Rapoartele naţionale pentru managementul financiar al UE

Grupul de lucru privind auditul TVA

Rețeaua pentru auditul politicilor fiscale

Rețeaua privind Strategia de la Lisabona/ Audit Europa 2020

Grupul de experţi privind auditul în domeniul agricol

Grupul de lucru privind activităţi de audit comune

Grupul de lucru operativ privind sarcinile și rolurile auditului public extern în lumina

dezvoltărilor recente în guvernanța economică a UE

Curtea de Conturi a României este în prezent membră în cinci dintre aceste grupuri de

lucru, şi anume:

Grupul de lucru privind auditul TVA

Grupul de experţi privind auditul în domeniul agricol

Grupul de lucru privind activităţi de audit comune

Grupul de lucru privind Rapoartele naţionale pentru managementul financiar al UE

Grupul de lucru operativ privind sarcinile și rolurile auditului public extern în lumina

dezvoltărilor recente în guvernanța economică a UE

În această calitate, reprezentanţii Curţii de Conturi sunt invitaţi să participe la

seminariile organizate de aceste grupuri de lucru.

Legături utile

o Curtea Europeană de Conturi:

www.europa.eu/about-eu/institutions-bodies/court-auditors/index_ro.htm

o EUROSAI: www.eurosai.org

o INTOSAI: www.intosai.org

http://www.europa.eu/about-eu/institutions-bodies/court-auditors/index_ro.htm

http://www.eurosai.org/

http://www.intosai.org/



Pagina 45

6 Platforma informatică a Curții de Conturi

Curtea de Conturi a României are achiziţionate licențe şi utilizează soluţii hardware şi

software integrate, astfel:

INFOPAC – soluţie integrată utilizată la întocmirea programului de control/audit

anual şi multianual, urmărirea derulării acţiunilor de control/misiunilor de

audit, înregistrarea constatărilor şi valorificarea actelor de control;

INFOTEAM – soluţie integrată privind monitorizarea fondului de timp;

Aplicaţii de tip portal extern şi intern;

Sistem de videoconferinţă la nivel naţional;

IDEA – program software pentru analiza bazelor de date, folosit în auditul financiar;

LEGIS STUDIO - program de baze de date legislative;

ERP – soluţie integrată privind planificarea, evidenţa şi monitorizarea resurselor

financiare şi umane.

6.1 Semnătura electronică

Formatul semnăturii electronice (numele cu titlu de exemplu):

Ion POPESCU

Director/ Șef serviciu /Auditor public extern

Departamentul XX, Direcția X/ Camera de Conturi XX

CURTEA DE CONTURI A ROMANIEI

Adresă: Str. Lev Tolstoi nr. 22-24, Sector 1, Cod poștal 011948, București

Telefon / Fax: +40 xxx xxx

E-mail: [email protected]

6.2 Arhivare documente

Conform legislației în vigoare, Curtea de

Conturi are un Compartiment tehnic și

arhivă în cadrul Serviciului administrativ,

aflat în structura Secretariatului general.

mailto:[email protected]



Pagina 46

7 Etapele şi primii paşi de urmat

în activitate

7.1 Documente necesare pentru

constituirea dosarului

profesional

Documentele necesare pentru

constituirea dosarului profesional la

momentul angajării sunt următoarele:

o documentul de atestare a studiilor

o documente care atestă formarea profesională inițială și formarea continuă pe

parcursul carierei;

o documente privind conferirea de distincţii, medalii etc.;

o alte documente relevante care să ateste activitatea desfăşurată;

Alte documente care sunt anexate dosarului personal:

o carnetul de muncă (copie xerox) cu toate înscrisurile până la data de

01.01.2011;

o adeverinţa de la ultimul loc de muncă pentru perioada 01.01.2011 – până la

data angajării, eliberată de fostul angajator (sau extrase din REVISAL), vizate

de Inspectoratul Teritorial de Muncă;

o declaraţie pe proprie răspundere completată, în cazul în care, în perioada

01.01.2011 - până la data angajării, nu a desfăşurat activitate în baza unui

contract individual de muncă sau pentru perioada de la 01.01.2011 până la data

la care a fost angajat cu un contract individual de muncă în perioada 2011 –

până la data angajării;

o alte diplome (ex. diplomă master, diplomă doctor, certificate etc.);

o nota de lichidare, după caz (de la ultimul loc de muncă);

o declaraţie de avere şi de interese;

o 2 fotografii tip legitimație;

o orice alte documente legate de starea civilă, domiciliu sau expirarea cărții de

identitate.

Informaţii suplimentare se pot obţine de la Direcţia Resurse Umane şi Salarizare.

Contractul individual de muncă

La intrarea în corpul profesioniştilor Curţii de Conturi a României, va trebui să semnaţi un

contract individual de muncă.

Completarea declaraţiei de avere şi interese



Pagina 47

Declarațiile de avere și de interese se completează și se depun anual.

Fiecare nou angajat trebuie să completeze și să depună câte o declarație de avere și de

interese atât la angajare cât și de fiecare dată când apar modificări privind datele personale.

Auditorii publici externi trebuie să completeze declarația de independență la începutul

fiecărei misiuni de control/audit. Aceasta trebuie semnată pentru luare la cunoștință de către

șeful ierarhic superior și se anexează în mod obligatoriu la dosarul misiunii de control/audit și

se transmite electronic la Comitetul de etică.

Declaraţia privind fişa fiscală şi formularul privind arondarea la Casa de Sănătate

Formularul Declaraţia privind fişa fiscală şi Formularul privind arondarea la Casa de Sănătate

şi persoane aflate în întreţinere.

Legitimaţia de serviciu

Personalul încadrat la Curtea de Conturi a României trebuie

să posede o legitimaţie de serviciu ca angajat al instituţiei.

Fotografia pentru eliberarea legitimației de serviciu se

depune la Compartimentul evidență salariați.

Avizarea semestrială a legitimațiilor de serviciu se face, de

asemenea, la Compartimentul evidență salariați.

7.2 Acces la documente clasificate

Pentru obţinerea aprobării accesului la documente clasificate, Direcția Resuse umane și

salarizare îndrumă angajații nou veniți către Biroul documente clasificate și registratură

pentru completarea formularelor privind certificatele ORNIS.

În conformitate cu articolul 8 al Legii nr. 284/2010 privind salarizarea unitară,

personalul de specialitate din cadrul Curţii de Conturi, care prin natura muncii de control şi

audit, are acces la documente şi informaţii care, potrivit legii, sunt clasificate, beneficiază de

un spor de până la 15% acordat pentru gestionarea datelor şi informaţiilor clasificate.

Locurile de muncă, precum și categoriile de personal şi mărimea concretă a sporului

se stabilesc prin hotărâre a Plenului Curţii de Conturi, în funcţie de certificatul/avizul de

securitate deţinut, obţinut potrivit legii.

7.3 Plata drepturilor băneşti

Plata drepturilor băneşti se face pe data de 10 a fiecărei luni, pentru

luna anterioară.

Forma de plată a salariului poate fi în numerar sau prin intermediul

cardului, această din urmă variantă fiind cea mai uzitată de către

angajaţii instituţiei. Datele contului pentru virarea salariului (extras



Pagina 48

de cont sau alte documente de unde să reiasă datele IBAN), respectiv solicitarea de informaţii

suplimentare (despre băncile agreate) le găsiți la Serviciul salarizare: corpul B, etaj 2, camera

312 B.

7.4 Asigurarea resurselor tehnice IT şi de comunicaţii

7.4.1 Conectarea la internet, intranet și deschiderea căsuței

de e-mail la locul de muncă

Aceste operațiuni se fac sub directa supraveghere a

îndrumătorului prin completarea unor formulare care se

descarcă de pe portalul intern (Proceduri IT, Formulare

tipizate).

7.4.2 Dotarea cu tehnică de calcul

Pentru buna desfășurare a activității specifice a auditorilor publici externi, acestora li

se va pune la dispoziție un desktop/laptop, imprimantă, acces la un telefon fix.

Serviciul IT va asigura instalarea aparaturii de tehnică de calcul.

7.4.3 Asistența IT

Asistența IT este asigurată de către Departamentul I, Direcția IT.. Mai multe

informații despre folosirea aparaturii electronice găsiți pe portalul intern, secțiunea

Proceduri IT.

Puteți solicita asistență tehnică pe portalul intern folosind Aplicația Help Desk.

7.4.4 Dotarea cu instrumente de birotică

Echipamentele de birotică (pixuri, hârtie A4/A5, cd-uri, etc.) se asigură prin

magazine.



Pagina 49

8 Cum ne integrăm în prima zi de muncă?

8.1 Am sosit la noul loc de muncă

Suntem preluaţi de persoana desemnată de la resurse umane

și salarizare

Primim ordinul de numire, contractul de muncă, fişa

postului şi legitimaţia de serviciu

Suntem conduşi la departamentul/direcţia unde ne vom

desfăşura activitatea

Suntem prezentaţi şefului departamentului/directorului

direcţiei

Suntem prezentaţi colegilor din structura de specialitate şi

din structurile suport-resurse umane, economic,

informatică, administrativ

Primim ghidul noului angajat

Suntem conduşi la noul birou/spaţiu de lucru

Completăm declaraţia de avere şi declaraţia de interese, formularul de arondare la

Casa de Sănătate, declaraţia privind stabilirea deducerilor personale

Solicităm logistica necesară desfăşurării activităţii specifice de audit: laptop, crearea

adresei de e-mail, acces la intranet

Analizăm fişa postului primită

Studiem procedurile de sistem şi procedurile operaţionale aplicabile activităţii

specifice

Identificăm obiectivele individuale cuprinse în fişa postului cu activităţile ce trebuie

desfăşurate şi prezentate în procedurile operaţionale aplicabile nouă

Ne informăm cu privire la pregătirea profesională: unde se desfăşoară, cine sunt

formatorii, cum ne identificăm nevoile de formare profesională continuă,numărul

minim de zile de pregătire profesională

Ne informăm cu privire la programul de activitate aflat în derulare pentru direcţia

unde ne desfăşurăm activitatea

Vom fi îndrumaţi, ghidaţi de un îndrumător în prima misiune de audit la care

participăm

Ne interesăm care este programul de lucru pe parcursul derulării misiunilor de audit

financiar/de performanţă

Ne informăm în legătură cu modul în care se desfăşoară evaluarea: când se face

evaluarea privind activitatea desfăşurată, cine face evaluarea, care sunt criteriile de

evaluare a performanţelor profesionale;

Ne informăm în legătură cu facilităţile pe care le oferă instituţia pentru desfăşurarea

activităţii: bunurile pe care le primesc angajaţii când vin în instituţie, precum: staţie

de lucru, birou, cărţi (precum regulamentul şi precizările la regulament), acces la

legislaţie prin programul Legis, acces la biblioteca tehnică, acces la internet,



Pagina 50

posibilitatea de a avea e-mail de serviciu, asigurarea unui îndrumător pentru

perioada de început, asigurarea unor cursuri de pregătire, informaţii despre cursuri;

Formulăm întrebări cu privire la o serie de aspecte care nu sunt legate direct de

activitatea profesională:

o obligativitatea unei anumite ţinute vestimentare;

o care sunt facilităţile referitoare la componenta

financiară: precizarea băncilor cu care instituţia are

încheiate protocoale pentru obţinerea unor facilităţi

financiare, precizări privind persoanele de contact

pentru schimbarea cardului de salariu sau alte

întrebări referitoare la card.

o alte facilităţi oferite de instituţie: acces la asistenţa

medicală în incinta instituţiei, mijloacele de

transport cu care se poate ajunge la sediu, staţia de metrou, etc., acces la

cantină, existenţa unui bancomat în cadrul incintei, alte facilităţi pe care le are

instituţia.

8.2 Cum să înţelegem mai bine cultura organizaţională a Curții de Conturi şi să ne

acomodăm rapid la noul loc de muncă?

Cultura organizaţională este un fenomen bine definit care caracterizează o organizaţie

incluzând modul în care oamenii gândesc, simt şi se comportă în interiorul acesteia. Un

înțeles comun al culturii organizaționale se referă la: convingeri comune, valori, norme,

atitudini, practici de lucru şi aşteptări care s-au dezvoltat în cursul istoriei unei organizaţii,

sunt prezente în interiorul acesteia.

Climatul organizaţional este o dimensiune a culturii care se focalizează pe atitudini,

sentimente sau pe atmosfera socială. Climatul afectează modul în care oamenii

interacţionează şi comunică unii cu alţii şi cu alte persoane interesate.

Cultura organizaţională afectează variate aspecte ale muncii cum ar fi: serviciile, calitatea

muncii, creativitatea şi cooperarea. Prin stabilirea unor norme sociale şi prin inocularea

sentimentului de apartenenţă, o cultură promovează conformitatea, mai degrabă decât

inovarea şi dezvoltarea. Culturile organizaţionale sunt adesea mijloace mai puternice ale

controlului social şi sunt rezistente la schimbare.



Pagina 51

8.3 Instruirea în domeniile prevenirii şi stingerii incendiilor, al situaţiilor de urgenţă,

al securității şi sănătății în muncă

Instruirea în domeniile enunțate, pentru personalul Curţii de Conturi a României se asigură

prin intermediul unor instrucţiuni proprii și instructaje tematice privind activitatea desfăşurată

la birou.

Fiecare nou angajat este îndrumat de Direcția resurse umane și salarizare către

Compartimentul Situații de urgență, P.S.I., Securitate și sănătate în muncă pentru a i se face

un instructaj privind PSI (Prevenirea și stingerea incendiilor), SU (Situații de urgență), SSM

(Securitatea și sănătatea în muncă).



Pagina 52

9 Planificarea şi integrarea în activitate a

noului angajat8

9.1 Îndrumarea în primul an de

activitate

Noul angajat este format de un îndrumător,

care va fi numit de către consilierul de

conturi/directorul camerei de conturi și care îl

va iniția în activitatea profesională.

Perioada de

timp Obiective Activităţi

În prima zi

de activitate

Introducerea în noul colectiv;

Prezentarea fiecărui membru

al echipei, a superiorilor ierarhici,

de către persoana special

însărcinată, îndrumătorul echipei;

Însuşirea ghidului noului

angajat;

Cunoaşterea conţinutului

planului de acţiune în vederea

integrării la noul loc de muncă;

Familiarizarea cu locul de

muncă: birouri, birotică, alte

funcţiuni, etc.;

Şeful direct sau persoana

special desemnată prezintă noului

angajat colegii de birou, locaţia,

logistica;

Şeful direct îi prezintă

noului angajat, îndrumătorul, sau

persoana din colectiv care este

responsabilă de procesul de

integrare şi formare şi care îi va

coordona în continuare activitatea

profesională;

Îndrumătorul răspunde la

toate întrebările sau nelămuririle

privind ghidul;

Îndrumătorul discută cu

noul angajat despre modul în care

se va desfăşura procesul de

integrare şi etapele acestuia;

Noul angajat împreună cu

îndrumătorul vizitează toate

compartimentele specializate din

cadrul instituţiei pentru

8 www.mmunci.ro

http://www.mmunci.ro/



Pagina 53

Perioada de


definitivarea formalităţilor de

angajare;

Până la

sfârşitul

primei

săptămâni

Cunoaşterea atribuţiunilor

din fişa postului de către noul

angajat;

Cunoaşterea atribuţiunilor

departamentului/direcţiei în care

îşi va desfăşura activitatea;

Cunoaşterea structurii

organizatorice şi funcţionale a

instituţiei şi a domeniului de

activitate;

Prezentarea şi însuşirea

principalelor obiective teoretice şi

practice aferente perioadei de

formare / integrare în colectivul

departamentului;

Şeful direct îi prezintă fişa

postului, codul de conduită etică şi

profesională şi regulamentul de

ordine interioară;

Îndrumătorul va face o

prezentare generală a activităţii

desfăşurate în cadrul

compartimentului;

Îndrumătorul va exemplifica

cu documente elaborate de echipă

activitatea desfăşurată per

ansamblu şi individual;

Conducătorul echipei îi va

comunica obiectivele teoretice şi

practice urmărite pentru perioada

de integrare / formare;

Îndrumătorul va pune la

dispoziţia noului angajat o parte

teoretică: legislaţia de specialitate,

alte metode şi tehnici de lucru,

proceduri privind activitatea

specifică.

Până la

finele primei

luni de

activitate

Însuşirea părţii teoretice;

Evaluarea activităţii primei

luni;

Noul angajat va studia

legislaţia specifică administraţiei

publice şi legislaţia specifică

domeniului de activitate, precum şi

tehnicile şi procedurile de lucru

folosite;

Îndrumătorul va explica

amănunţit partea teoretică

prezentată, completând permanent

cu exemplificări din activitatea

curentă a echipei de auditori;

Şeful direct împreună cu

îndrumătorul analizează rezultatele

obţinute de noul angajat, punctele

slabe şi punctele tari şi identifică

nevoile şi domeniile de instruire



Pagina 54

Perioada de


necesare pentru perioada

următoare;

Test de aprofundare a

cunoştinţelor;

Până la

sfârşitul

primului

trimestru de

activitate

Participarea la diverse forme

de instruire: cursuri, seminarii, etc.

precum şi stagii de aplicare a

teoriei în mod practic, în diverse

acţiuni;

Soluţionarea propriilor

sarcini de serviciu;

Analiza activităţii desfăşurate

până la data primei evaluări;

Implicarea în acţiunile de

audit / control desfăşurate de

echipa din care face parte conform

programului de activitate al

departamentului/camerei de

conturi;

Asistă şi sprijină activ

activităţile desfăşurate de colegii de

birou / echipă;

Participă la activităţile

specificate la care a fost desemnat

sub îndrumarea directă şi controlul

persoanei special desemnate în

acest sens (îndrumătorului);

Îndrumătorul va sprijini

noul angajat în realizarea tuturor

sarcinilor de serviciu, făcând parte

alături de acesta din echipa sau

colectivul desemnat pentru

respectivele misiuni de control /

audit;

Îndrumătorul analizează

întreaga activitate prestată până în

momentul evaluării şi discută cu

noul angajat asupra obiectivelor

perioadei următoare formulând

propuneri de îmbunătăţire a

activităţii acestuia.

Până la

sfârşitul

semestrului

de activitate

Dezvoltarea orizontului

profesional, acumularea de

cunoaştere;

Stabilirea unor relaţii

funcţionale în mediul de lucru

(implicare activă);

Participarea la toate formele

de instruire şi/sau perfecţionare

continuă profesională derulate pe

toată perioada;

Cunoaşterea partenerilor cu

care colaborează în realizarea

activităţilor specifice de audit şi

facilitarea relaţiilor de colaborare

profesională cu aceştia, sub directa

observare şi îndrumare a persoanei

desemnate în acest scop;

Îndrumătorul evaluează

permanent nevoia de formare a

noului angajat şi recomandă

cursurile de formare necesare;

Şeful direct şi îndrumătorul

se implică în integrarea noului

angajat în echipa de lucru, în



Pagina 55

Perioada de


vederea dezvoltării unei echipe

funcţionale, cu implicarea activă a

fiecăruia dintre membri pentru

realizarea obiectivelor;

Noul angajat va elabora o

lucrare la finele semestrului I pe o

temă specifică din departamentul în

care lucrează. Lucrarea va fi

evaluată de către şeful său ierarhic

direct;

Până la

finele

primului an

de activitate

Aprofundarea tuturor legilor

şi reglementărilor specifice

domeniului de activitate: legislaţie,

regulamente, metode, proceduri şi

tehnici de lucru;

Aprofundarea cunoaşterii

specificului activităţii structurii de

specialitate în cadrul căreia îşi

desfăşoară activitatea;

Dobândirea tuturor

abilităţilor și deprinderilor

profesionale necesare îndeplinirii

la timp şi în bune condiţii a

sarcinilor şi atribuţiilor specifice;

Exercitarea în mod

responsabil şi competent a

atribuţiilor de serviciu şi

implicarea activă în munca de

echipă pentru realizarea

obiectivelor stabilite;

Integrarea deplină în

colectivul departamentului / echipa

de lucru.

Şeful direct şi îndrumătorul

noului angajat realizează: o

evaluare finală a noului angajat

care constă în: aprecierea modului

în care şi-a însuşit cunoştinţele

teoretice şi deprinderile practice

necesare pentru îndeplinirea

responsabilă şi raţională a

atribuţiunilor de serviciu aferente

postului ocupat, precum şi,

cunoaşterea specificului activităţii

instituţiei / departamentului;

În acest sens, se va elabora

un chestionar de evaluare specific

activităţii structurii de specialitate,

la care să răspundă noul angajat.

Totodată se poate realiza şi un

interviu / discuţie liberă cu acesta;

La evaluarea anuală a

performanţelor profesionale se vor

avea în vedere toate aspectele şi

rezultatele urmărite până la acest

moment, precum şi aprecierile şi

lucrarea elaborată la finalul

primului semestru de activitate

după momentul angajării.



Pagina 56

9.2 Evaluarea competenței

La începutul fiecărui an, se întocmește fișa de evaluare a personalului de specialitate al Curții

de Conturi pe baza autoevaluării individuale și a Normelor metodologice de evaluare a

performanțelor profesionale individuale ale auditorilor publici externi, care se găsesc pe

portalul intern al instituției, în secțiunea Norme.

Promovarea constă în avansarea în grade și funcții ca urmare a recunoașterii

performanţelor profesionale ale auditorului public extern și a îndeplinirii condițiilor de

vechime în specialitate.

Auditorii publici externi promovează succesiv în gradele și funcţiile stabilite prin lege și în

condițiile prevăzute de lege.

Procesul de evaluare a performanțelor profesionale individuale are patru etape

principale:

evaluarea cunoștințelor de specialitate pe bază de test;

autoevaluarea;

analiza de către evaluator a autoevaluării și completarea

Fișei de evaluare a performanțelor profesionale individuale;

interviul de evaluare și însușirea evaluării de către cel

evaluat.

Evaluarea performanțelor profesionale individuale se

efectuează anual. Pentru a fi efectuată evaluarea anuală a

performanțelor profesionale individuale, auditorul public extern

trebuie să fi desfășurat o activitate conform atribuțiilor funcției pentru realizarea obiectivelor

prevăzute în fișa postului de cel puțin 6 luni.

Perioada evaluată este cuprinsă între datele de 1 ianuarie și 31 decembrie din anul

pentru care se face evaluarea.

Perioada de evaluare este cuprinsă între datele de 1 ianuarie și 31 martie ale anului

următor perioadei pentru care se evaluează performanțele profesionale individuale. Toți

auditorii publici externi se autoevaluează până la data de 1 martie.

Evaluarea performanțelor profesionale individuale se realizează astfel:

a) în aparatul central:

1. pentru auditorul public extern - evaluarea se face de către director, cu

consultarea șefului de serviciu și se aprobă de către consilierul de conturi;

2. pentru șeful de serviciu - evaluarea se face de către director și se aprobă de

consilierul de conturi;

3. pentru director - evaluarea se face de către consilierul de conturi și se aprobă

de vicepreședintele coordonator;

4. pentru șef de serviciu și pentru director din cadrul ”Departamentului

Coordonarea verificării bugetelor unităților administrativ-teritoriale” și a

”Departamentul juridic” - evaluarea se face de către consilierii de conturi ai

acestor departamente și se aprobă de președinte;



Pagina 57

5. pentru șeful de serviciu ”Relații externe și protocol” - evaluarea se face de

către directorul de cabinet al președintelui și se aprobă de președinte.

b) în camerele de conturi:

1. pentru auditorul public extern - evaluarea se face de către

directorul adjunct, cu consultarea șefului de serviciu și se

aprobă de director;

2. pentru șeful de serviciu - evaluarea se face de către directorul

adjunct și se aprobă de director;

3. pentru directorul adjunct - evaluarea se face de către director și

se aprobă de consilierul de conturi al ”Departamentului

Coordonarea verificării bugetelor unităților administrativ-

teritoriale”;

4. pentru director - evaluarea se face de către consilierul de

conturi, șef al ”Departamentului Coordonarea verificării

bugetelor unităților administrativ-teritoriale”, cu consultarea

celorlalți consilieri de conturi și a vicepreședinților și se aprobă

de președinte.

Calificativul evaluării se stabilește pe baza notei finale, după cum urmează:

a) între 1,00 – 2,00 – nesatisfăcător;

b) între 2,01 – 3,50 – satisfăcător;

c) între 3,51 – 4,50 – bine;

d) între 4,51 – 5,00 – foarte bine.

Auditorii publici externi nemulțumiți de calificativul aprobat au dreptul să-l conteste

la președintele Curții de Conturi, în termen de 7 zile calendaristice de la data luării la

cunoștință.

9.3 Dezvoltarea carierei

Dezvoltarea carierei este procesul de gestionare a

carierei şi se referă la evoluţia personalului în cadrul

instituţiei, potrivit nevoilor acesteia şi în funcţie de

performanţa, potenţialul şi aspiraţiile fiecărui auditor

public extern. Există trei elemente esenţiale care susţin

acest proces: (a) acţiunile întreprinse în cadrul instituţiei

pentru dezvoltarea profesională pe baza unor planuri

concrete de instruire sau a altor forme de pregătire

profesională continuă; (b) eforturile depuse de auditorii

publici externi pentru dezvoltarea propriilor cariere prin dezvoltarea şi menţinerea planurilor

individuale de dezvoltare a carierei; (c) dezvoltarea aptitudinilor manageriale, astfel încât, în

cazul apariţiei unor posturi vacante la nivel de conducere, să existe persoane capabile să preia

şi să păstreze continuitatea eforturilor depuse.



Pagina 58

9.4 Formarea profesională

Fiecare nou angajat beneficiază de un curs de formare

profesională inițială, cu o durată de minimum 30 de zile, la

unul din centrele de formare profesională, cu scoatere din

activitatea curentă. Scopul cursului este însușirea noțiunilor

de bază privind activitatea specifică și probleme despre

conduita etică.

Anual, fiecare auditor public extern, trebuie să

participe la cel puțin un seminar cu durata de cinci zile, cu scoatere din activitatea curentă.

Pentru dezvoltarea abilităților profesionale, toți auditorii publici externi trebuie să

studieze individual, precum și cu ocazia instruirilor periodice efectuate de conducătorul

structurii, legislația, normele metodologice, regulamentele și instrucțiunile interne aplicabile

în activitatea Curții de Conturi. Acestea se găsesc pe portalul intern și extern al instituției.

De activitatea de pregătire profesională se ocupă Departamenul I, Direcția 1, Serviciul

Pregătire profesională. Centrele de pregătire profesională dispun de toate facilitățile

pedagogice și sociale necesare organizării și desfășurării de cursuri și seminarii.

Notă. Tematica cursurilor și seminariilor se găsește pe portalul intern, la secțiunea

Pregătire profesională.

Seminariile și cursurile organizate pentru formarea profesională se desfășoară la

sediul central și la sediile celor 11 camere de conturi care au amenajate centre de formare

profesională. Aceste centre sunt prezentate pe scurt în continuare.

Centrul de pregătire ARGEȘ

Camera de Conturi Argeș are în administrare un centru de

pregătire profesională care este organizat în sediul acesteia

din municipiul Pitești, strada Maior Șonțu, (I.C. Brătianu),

nr. 2.

Centrul de pregătire profesională Argeș a fost dotat printr-o

finanțare nerambursabilă în cadrul Programului PHARE

Național 2006.

Centrul de pregătire profesională dispune de toate facilitățile pedagogice și sociale

necesare organizării și desfășurării de cursuri și seminarii.

Cazarea și servirea mesei cursanților sunt externalizate, asigurându-se prin rețeaua

hotelieră din sectorul turismului.

Sala în care se organizează și se desfășoară seminariile și cursurile dispune de o bază

tehnico-materială care asigură resursele tehnice: echipamente audio-video (instalație de



Pagina 59

sunet), echipamente pedagogice (videoproiector, flip-chart etc.), materiale didactice

(prezentări PowerPoint și suporturi de curs) care se pot accesa direct pe portalul intern al

website-ului Curții de Conturi, precum și de materiale consumabile și facilități de asigurare a

desfășurării pauzelor de cafea.

Aceasta are o capacitate de 30 de locuri dotate cu tot atâtea PC-uri, conectate la

rețeaua de internet, cu ajutorul cărora se pot realiza lucrări practice pentru studiile de caz

aferente tematicilor seminariilor.

Centrul de pregătire BIHOR

Camera de Conturi Bihor are în administrare un centru de pregătire profesională care este

organizat în sediul acesteia din municipiul Oradea, strada Roman Ciorogariu, nr. 65.

Centrul de pregătire profesională Bihor a fost dotat printr-o finanțare nerambursabilă

în cadrul Programului PHARE Național 2006.











Sala de curs are o capacitate de 25 de locuri dotate cu tot atâtea PC-uri, conectate la



Centrul de pregătire BRĂILA

Camera de Conturi Brăila are în administrare un centru de


din municipiul Brăila, strada Nicolae Grigorescu, nr. 1.

Centrul de pregătire profesională dispune de toate

facilitățile pedagogice și sociale necesare organizării și

desfășurării de cursuri și seminarii.








Pagina 60







Centrul de pregătire BUCUREȘTI

Camera de conturi București are în administrare un centru de pregătire profesională care este

organizat în sediul acesteia, strada Georges Clemenceau, nr. 3, Sector 1.

Centrul de pregătire profesională dispune de toate facilitățile pedagogice și sociale necesare

organizării și desfășurării de cursuri și seminarii. Cazarea și servirea mesei cursanților sunt

externalizate, asigurându-se prin rețeaua hotelieră din sectorul turismului.

Sala în care se organizează și se desfășoară seminariile și cursurile dispune de o bază tehnico-

materială care asigură resursele tehnice: echipamente audio-video (instalație de sunet),

echipamente pedagogice (videoproiector, flip-chart etc.), materiale didactice (prezentări

PowerPoint și suporturi de curs) care se pot accesa direct pe portalul intern al website-ului

Curții de Conturi, precum și de materiale consumabile și facilități de asigurare a desfășurării

pauzelor de cafea. Sala de curs are o capacitate de 30 de locuri dotate cu tot atâtea PC-uri,

conectate la rețeaua de internet, cu ajutorul cărora se pot realiza lucrări practice pentru

studiile de caz aferente tematicilor seminariilor.

Centrul de pregătire BUZĂU

Camera de Conturi Buzău are în administrare un centru de

pregătire profesională la Poiana Pinului, stațiune situată la

aproximativ 28 de kilometri de Buzău într-una dintre cele

mai frumoase zone de munte ale Subcarpaților de Curbură.

Centrul de pregătire profesională dispune de

facilități pedagogice și sociale necesare organizării și

desfășurării de cursuri și seminarii, respectiv o sală de

curs, săli pentru studiu, camere care asigură cazare, oficiu pentru pauzele de cafea, servirea

mesei și locuri amenajate pentru agrement.

Sala în care se organizează și se desfășoară seminariile și cursurile are o capacitate de

25 de locuri și dispune de o bază tehnico-materială care asigură resursele tehnice:

echipamente audio-video (instalație de sunet), echipamente pedagogice (videoproiector, flip-

chart etc.), materiale didactice (prezentări PowerPoint și suporturi de curs) care se pot accesa

direct pe portalul intern al website-ului Curții de Conturi, precum și de materiale

consumabile.



Pagina 61

Centrul de pregătire CLUJ

Camera de Conturi Cluj are în administrare un centru

de pregătire profesională care este organizat în sediul

acesteia din municipiul Cluj-Napoca, strada Moților

nr.18. Centrul de pregătire profesională dispune de

toate facilitățile pedagogice și sociale necesare

organizării și desfășurării de cursuri și seminarii.

Cazarea și servirea mesei cursanților sunt











Centrul de pregătire CONSTANȚA

Camera de Conturi Constanța are în administrare un

centru de pregătire profesională care este organizat în

sediul acesteia din municipiul Constanța, B-dul

Ferdinand nr.7 bis. Centrul de pregătire profesională

Constanța a fost dotat printr-o finanțare nerambursabilă

în cadrul Programului PHARE Național 2006.

















Pagina 62

Centrul de pregătire GALAȚI

Camera de Conturi Galați are în administrare un centru

de pregătire profesională care este organizat în sediul

acesteia din municipiul Galați, B-dul Marea Unire

Ansamblul H. Ștefan. Centrul de pregătire profesională

dispune de toate facilitățile pedagogice și sociale













Centrul de pregătire IAȘI

Camera de Conturi Iași are în administrare un centru de pregătire profesională care este

organizat în sediul acesteia din municipiul Iași, strada

Sărăriei nr.189.





externalizate, asigurându-se prin rețeaua hotelieră din

sectorul turismului.












Pagina 63

Centrul de pregătire SIBIU

Camera de Conturi Sibiu a organizat, în sediul din

municipiul Sibiu, strada Octavian Goga nr.1/B, un centru de

pregătire profesională. Centrul de pregătire profesională

dispune de toate facilitățile pedagogice și sociale necesare

organizării și desfășurării de cursuri și seminarii.

Cazarea participanților este asigurată în spațiile

special amenajate pentru această destinație în sediul

camerei de conturi, iar servirea mesei este externalizată, asigurându-se prin rețeaua hotelieră

din sectorul turismului.




(prezentări PowerPoint și suporturi de curs), precum și de materiale consumabile și facilități

de asigurare a desfășurării pauzelor de cafea.

Sala de curs are o capacitate de 24 de locuri dotate cu tot atâtea PC-uri cu ajutorul

cărora se pot realiza lucrări practice pentru studiile de caz aferente tematicilor seminariilor și

care sunt conectate la rețeaua de internet prin intermediul căreia se pot accesa direct

materialele didactice de specialitate postate pe portalul intern al website-ului Curții de

Conturi.

Centrul de pregătire SUCEAVA

Camera de Conturi Suceava are în administrare un centru de


din municipiul Suceava, strada Petru Rareș, bl. I 5.

Centrul de pregătire profesională Suceava a fost dotat

printr-o finanțare nerambursabilă în cadrul Programului

PHARE Național 2006.













Pagina 64




Centrul de pregătire TIMIȘ

Camera de Conturi Timiș are în administrare un centru de


din municipiul Timișoara, B-dul Republicii nr.8 Centrul de

pregătire profesională Timiș a fost dotat printr-o finanțare

nerambursabilă în cadrul Programului PHARE Național

2006.











Sala de curs are o capacitate de 18 locuri dotate cu tot atâtea PC-uri, conectate la





Pagina 65

10 Informaţii suplimentare

Următoarele aspecte vă sunt prezentate în continuare în încercarea de a vă sprijini eforturile

personale de integrare în echipa din care, începând de acum, veţi face parte. Toate aceste

informaţii vor fi structurate astfel încât să vă fie utile atât în perioada de acomodare, dar şi

ulterior în activitatea departamentului / direcţiei în care veţi activa.

Succesul primelor zile la noul loc de muncă nu este determinat totdeauna numai de

acomodarea cu sarcinile de serviciu. Integrarea într-un colectiv nou şi stabilirea unor

relaţii interpersonale de calitate cu colegii sunt în egală măsură importante. În general,

există două percepţii diferite pe care noul angajat le poate avea în primele sale zile de

serviciu. Fie i se pare că este primit cu indiferenţă sau chiar ostilitate de către colegi, fie are

impresia că toată atenţia este aţintită asupra lui, că toate mişcările îi sunt evaluate permanent

de colegii săi. Dar toate acestea reprezintă o parte normală a integrării într-un colectiv nou.

Încearcaţi să fiţi sociabil, dar nu îi stresaţi pe colegi cu prea multe

întrebări încă din prima zi. Nu îi întrerupeţi din activitate atunci când

sunt ocupaţi şi încercaţi să vă rezolvaţi repede, pe cât posibil, singur

sau împreună cu îndrumătorul, problemele administrative dacă cineva

nu s-a ocupat deja de acestea.

Totodată, încearcă să-ţi cunoşti colegii, cere sfaturi şi pune întrebări

dacă ai nelămuriri cu privire la unele aspecte profesionale şi nu numai.

Încearcă să afli în mod subtil informaţii despre colegii tăi: de cât timp

lucrează fiecare în instituţie, pe ce poziţii au fost sau sunt angajaţi, unde

au mai profesat în trecut și altele de interes.

Astfel, vei putea avea o imagine clară asupra ierarhiei din instituție şi

îţi va fi mai ușor să te poziționezi față de colegii tăi.

Prima impresie contează şi toată lumea se străduieşte să imprime o imagine pozitivă despre

sine.

Presiunea cauzată de tendinţa de a încerca să pari mai bun decât eşti te va face să te

comporţi diferit decât de obicei. Gândeşte-te însă că nu este în avantajul nimănui să creezi o

impresie falsă. Vei lucra cu aceşti oameni o perioadă lungă şi singura soluţie este să fii

relaxat, să fii tu însuţi/însăți.

Pentru ca experienţa schimbării locului de muncă să nu fie una foarte dificilă, este

nevoie să adopţi o anumită atitudine în raport cu întreaga situaţie. Încearcă să empatizezi cu

colegii şi să-ți folosești inteligenţa emoţională pentru a stabili o conexiune cu aceştia. De

asemenea, fii dispus să dai dovadă de flexibilitate.



Pagina 66

Altfel, acomodarea cu noul mediu, cu sarcinile de lucru şi cu colegii va lua mult

timp.

În măsura în care există unele informaţii insuficient

explicitate, ne cerem scuze şi vă recomandăm să le

discutaţi şi să le aprofundaţi în primul rând cu îndrumătorul (mentorul) dvs. special

desemnat în acest sens sau, în lipsa acestuia, doar cu şeful dumneavoastră ierarhic

superior direct pentru a putea primi informaţiile corecte, utile şi necesare care să vă ajute

să înţelegeţi cât mai bine activităţile, acţiunile, metodele sau procedurile specifice

profesiunii sau structurii din care acum faceţi parte şi în acest fel să vă acomodaţi cât mai

rapid cu noul dumneavoastră loc de muncă. Vom oferi informaţiile de care este posibil să

aveţi nevoie, structurat, astfel:

Programul de lucru, concediul de odihnă şi alte concedii ale angajaţilor,

drepturile şi obligaţiile angajaţilor, abaterile şi sancţiunile disciplinare, pregătire profesională

precum şi orice alte informaţii privind procedurile interne şi de lucru ale Curţii de Conturi vă

sunt prezentate în secţiunea „Reglementări interne, Strategii, Programe” a paginii web a

insituţiei : http://www.curteadeconturi.ro/ , de asemenea mai puteţi să vă informaţi amănunţit

cu privire la:

o Regulamente: spre ex. Regulament privind accesul persoanelor în

sediul instituţiei; R.O.F., R.O.D.A.S., Statutul auditorului public extern, Codul de conduită

etică şi profesională a personalului Curţii de Conturi, Identitate vizuală, Organizarea şi

funcţionarea bibliotecii instituţiei, etc;

o Standarde de Audit: standardele proprii de audit ale Curţii de Conturi

elaborate pe baza standardelor de audit internaţionale, general acceptate;

o Manuale de Audit şi Ghiduri: cele mai importante manuale şi ghiduri

structurate pe principalele activităţi desfăşurate: audit de conformitate (control), auditul

financiar şi auditul performanţei ;

o Pregătirea profesională: centre de pregătire şi seminarii;

o Programul de activitate al instituţiei aprobat de către Plen.

Trebuie să vă familiarizaţi cu structura organizatorică din care veţi face

parte, cu organigrama departamentului / direcţiei în care funcţionează postul pe care-l

ocupaţi. Pentru aceasta, aveţi la dispoziţie pe internet la pagina web a instituţiei:

http://www.curteadeconturi.ro/, secţiunea „Despre noi / Organizare şi Conducere ” unde

puteţi consulta organigrama şi structura organizatorică, actualizate la zi.

Pentru a vă cunoaşte cât mai bine atribuţiile postului, relaţiile ierarhice şi

funcţionale, obiectivele individuale în funcţia pe care o veţi ocupa şi după care veţi fi

ulterior evaluat vă rugăm analizaţi cu multă atenţie fişa postului şi dacă este cazul să

semnalaţi eventualele neconcordanţe, inadvertenţe, ori greşeli de redactare care pot să

denatureze corectitudinea şi obiectivitatea acesteia. Vă recomandăm totodată să solicitaţi

lămuriri şi explicaţii faţă de fiecare atribuţie redactată, îndrumătorului sau conducătorului





Pagina 67

ierarhic direct pentru asigurarea unui flux informaţional coordonat, facil şi eficient; de

asemenea vă recomandăm ca în perioada de probă, în prima parte a acesteia, să vă structuraţi

volumul însemnat de date şi informaţii cu care vă confruntaţi, prin consemnarea principalelor

aspecte de reţinut într-o agendă personală, pe care să o aveţi în permanenţă la dispoziţie.

Trebuie să asiguraţi în întreaga dvs. activitate respectarea întocmai a

prevederilor Codului de conduită etică şi profesională al personalului Curţii de Conturi a

României. Codul poate fi consultat în secţiunea „Reglementări interne, Strategii, Programe”,

a paginii web a insituţiei : http://www.curteadeconturi.ro/.

Trebuie să vă asiguraţi, totodată, de respectarea întocmai a prevederilor

Statutului auditorului public extern cu privire la drepturile, obligaţiile şi interdicţiile

funcţiei și a incompatibilităţilor prevăzute de Codul de conduită etică și profesională a

personalului Curții de Conturi. În legătură cu toate aceste aspecte vă puteţi informa

operativ consultând secţiunea „Reglementări interne, Strategii, Programe” a paginii web a

insituţiei : http://www.curteadeconturi.ro/ .

Facilităţi şi resurse

În această categorie de informaţii vă

sunt puse la dispoziţie o serie de date şi

elemente esenţiale atât pentru începutul

de activitate în noul colectiv cât şi

pentru desfăşurarea ulterioară a

activităţilor specifice profesiunii, astfel:

Solicitaţi persoanei desemnate ca îndrumător un tur al instituţiei din

care veţi face parte, inclusiv o schiţă cu locaţia camerelor, birourilor,

holurilor sau a zonelor de acces sau ieşire din instituţie, amplasarea

intituţiei pe harta zonei;

Solicitaţi direcţiei tehnice administrative informaţii utile despre

mijloacele de transport urban şi extraurban, staţii de proximitate cu

sediul instituţiei, locaţia şi posibilitatea de parcare şi asigurare a

autovehicolelor personale şi/sau dacă este cazul a bicicletelor personale pe

perioada desfăşurării programului normal de activitate. Suplimentar, pentru

informaţii mai detaliate privind transportul urban şi cu metroul vă indicăm

să consultaţi pagina web a regiei de transport urban la adresa:

http://www.ratb.ro/;

Solicitaţi direcţiei tehnice administrative informaţii privind accesul

la un computer, imprimantă sau alte echipamente de birotică, deoarece în

partea de început a activităţii va fi nevoie de redactarea şi completarea /



http://www.ratb.ro/



Pagina 68

editarea unor documente obligatorii şi necesare desfăşurării normale a

activităţii profesionale cum ar fi: referate de solicitare birotică, declaraţie de

avere şi interese, declaraţie de independenţă, etc, precum şi o agendă

electronică, care să conţină: numerele de telefon ale structurilor

funcţionale ale instituţiei şi ale persoanelor responsabile în cadrul acestora;

listă de identificare a acestor persoane în spaţiile destinate birourilor din

instituţie (spre ex. Ion Ionescu – R.U.salarizare – cam.115, et.I, Corpul C

ş.a.m.d.), listă cu adresele personale de mail (intranet) din cadrul

instituţiei.

Un nou job reprezintă şansa de a te (re)afirma profesional, de a-ți găsi drumul pe

care îţi doreşti să îl urmezi.

Primele zile sunt în mare măsură esenţiale pentru a-ţi defini rolul şi locul în

cadrul colectivului departamentului/camerei de conturi. Urmând sfaturile de mai sus, îţi va fi

mult mai uşor să faci din această experienţă una cu efecte pozitive asupra carierei tale

viitoare.

SUCCES!



Pagina 69

Referințe bibliografice:

1. EUROSAI INNOVATIONS Sharing good practices among Supreme Audit Institutions –

www.eurosai.org

2. Ghidul noului angajat, 2012, Ministerul muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor

vârstnice- www.mmuncii.ro

3. Ghidul angajatului - orientare și integrare, 2012, Agenția Națională a funcționarilor

publici – www.anfp.ro

4. Ghidul Angajatorului în funcția publică, 2013, Agenția Națională a funcționarilor publici

– www.anfp.ro

5. Ghidul noului angajat, Serviciul vamal, www.customs.gov.md

6. Integrarea socioprofesională a noilor angajaţi în autorităţile publice, Material instructiv-

metodologic,Chișinău, 2009, www.cancelaria.gov.md

7. Protocol pentru integrarea noilor angajaţi http://www.traininguri.ro/procedura-pentru-

integrarea-noilor-angajati/

8. Ghidul Lucrătorului român www.a1-recruitment.ro

9. Primele zile la un job nou http://www.hipo.ro/locuri-de-

munca/vizualizareArticol/693/Primele+zile+la+un+job+nou

http://www.eurosai.org/

http://www.mmuncii.ro/

http://www.anfp.ro/

http://www.anfp.ro/

http://www.customs.gov.md/

http://www.cancelaria.gov.md/

http://www.traininguri.ro/procedura-pentru-integrarea-noilor-angajati/

http://www.traininguri.ro/procedura-pentru-integrarea-noilor-angajati/

http://www.a1-recruitment.ro/

http://www.hipo.ro/locuri-de-munca/vizualizareArticol/693/Primele+zile+la+un+job+nou

http://www.hipo.ro/locuri-de-munca/vizualizareArticol/693/Primele+zile+la+un+job+nou

GHIDUL NOULUI ANGAJAT pentru AUDITORII … eținerea unui telefon mobil oficial..... 18 3.3 Unde se...

Documents

Transcript of GHIDUL NOULUI ANGAJAT pentru AUDITORII … eținerea unui telefon mobil oficial..... 18 3.3 Unde se...