Pauza dinamică este o activitate complementară cu o dublă necesitate

psihopedagogică: relaxează elevii şi exersează anumite capacităţi psihofizice.

Astfel de activităţi se organizează în cadrul lecţiilor. În esenţă, pauza dinamică

este o activitate centrată pe relaxarea totală a copiilor.

Este foarte important ca în cadrul lecţiilor să se practice pauzele dinamice pentru

relaxarea a diferitor muşchi şi a diferitor componente ale sistemului nervos,

astfel asigurînd în permanenţă condiţiile necesare pentru o muncă eficientă.

Aşa dar,procesul utilizării pauzelor dinamice au un caracter complex şi este

necesar să se respecte anumite cerinţe metodologice, care să ţină cont pe de o

parte de particularităţile fizice şi psihice de vîrstă şcolară mică, iar pe de altă

parte de particularităţile specifice disciplinei respective. De asemenea pauzele

dinamice stimulează pe apatici, îi disciplinează pe cei instabili, creează o buna

dispoziție pentru ca elevii să-și continue activitățile cu efort intelectual. Datorita

pauzelor dinamice copiii claselor I mai rapid și mai ușor se adptează la activitatea

de învățare. Atunci cînd un învățătorul organizează pauze dinamice este necesar să

țină cont de :

succesiunea, diversitastea și unitatea formelor de manifestare a pauzelor

dianmice

locul pe care îl ocupă în cadrul lecției și corelarea cu evenimentele lecției

modalitatea de implicare a tuturor elevilor în această activitate

dozarea timpuli necesar prevăzut pentru relaxarea copiilor.

Pauzele dinamice pot fi clasificate după mai multe criterii: după conținut, după

formă, după sarcina didactică prioritară:

a) după continut – frămîntări de limbă , versuri, căntece

b) după formă – exerciții fizice, declamare însoțită de mișcări , cîntece însoțite de

mișcări

c) după obiective - de însușire , de exersare , de repetare, de aplicare.

Așa cum copilul de vîrstă școlară mică este foarte mobil, iar șederea în bancă

timp de 45 min în aceeași poziție îl obosește, plictisește și astfel copilul

însușește mai greu materia de studiu.

De aceea, pe lingă pauzele dinamice în cadrul lecțiilor se mai recomandă și

organizarea de exerciții fizice care urmăresc următoarele obiective:

a) formarea unei ținute frumoase

b) dezvoltarea coordonarii motrice

c) formarea deprinderilor de orientare (întoarceri, răsuciri, deplasări, poziții)

d) dezvoltarea deprinderii de a respira corect

Aceste exerciții fizice practicate la lecții trebuie să fie simple și pe înțelesul

copiilor . Ele antrenează concomitent toți elevii, asigurînd elevilor o stare

afectivă ridicată, importantă din punct de vedee fiziologic și psihologic.

O importanță deosebită o au și mijloacele auxiliare cu efect stimulator și relaxant

asupra copiilor. Dintre acestea fac parte acompaniamentul muzical și tactul sonor.

Lecțiile în care exercițiile se desfășoara după acompaniament muzical au un

succes deosebit , deoarece pe fon muzical copii devin mai veseli și unii din ei

imediat prind ritmul fară a avea nevoie să asculte prea mult melodia, iar ceilalți cu

reacții mai prompte și adecvate,îi vor imita pe aceștea și repede vor intra în ritm .

În acest context, se pot include diverse exercitii fizice: întinderea brațelor în sus,

în jos, lateral în față etc., practicarea săriturilor pe un picor pe altul, pe ambele,

sărituri înainte, înapoi, înclinarea trunchiului înainte, pe spate, lateral, mișcări de

flexie și extensie, mișcări de dans-doi pași ănainte, înapoi etc. Copiii să nu se

plictisească , toate indicațiile oferite la exercițiile fizice trebuie sa-i relaxeze și

stimuleze pe elevi. Este necesar ca învățătorul să nu îi obosească pe elevi, dar

să-i pregătească pentru o continuare a activității intelectuale. Deci exercițiile

trebuie să fie ușoare, acordînd o atenție deosebită exercițiilor respiratorii și de

relaxare generală a mușchilor. Doar selectarea adecvată a exercițiilor duce la

realizarea scopului principal, care constă în relaxarea sistemului nervos al

copilului și înlăturarea oboselii, satesfacerea necesității de mișcare în favoarea

însușirii materiei de programă la orice lecție. La fel ca și pauzele dinamice

exercițiile fizice se pot clasifica în:

1. Exerciții pentru brațe și pumni (copii stau ăn picioare )

2. Exercișii pentru destinderea articulașiei mîinii și a degetelor (copii stau așezați

în bănci)

Pauzele dinamice și exercițiile fizice au o strinsă legatură între ele, acestea avînd

ca scop să relaxeze copilul si să-i faciliteze activitatea de învățare

Funcțiile pauzei dinamice

Practica educaţională a demonstrat că în timpul căntecelor însoţite de mişcări se

realizează anumite obiective cum ar fi: ţinuta corectă în timpul cîntării, respiraţia

corectă, emiterea naturală a sunetelor , dicţiunea clară a textului cîntat etc.

Aceste conţinuturi din anumite cîntece prevăd astfel de mişcări: sărituri pe un

singur pecior sau pe ambele, sărituri înainte, întinderea braţelor, îndoirea genchilor

etc.

Pentru emitarea ecestor mişcari se propun melodii cu un tact specific . Din cele

expuse mai sus putem determina funcţiile principale ale pauzelor acestea fiind:

de relaxare

de descarcare energetica

de compensare şi trăire intensă

de satisfacere a nevoii de mişcare şi acţiune

de satisfacere a nevoii de a se indentifica cu altul şi a se compara cu el.

Aceste funcţii pot fi realizate doar prin corelarea în mod armonios a tututror

mişcărilor ce se afectuează în cadrul declamării poeziilor şi interpretării

căntecelor. Pe lingă funcţiile principale ale pauzei dinamice mai distingem şi

functiile secundare:

înlăturarea gălăgiei şi a plictiselei la lecţie

concentrarea atenţiei elevilor

dezvoltarea senzorială pri producerea diferitelor sunete

coordonarea mişcărilor

dezvoltarea forţei muşchilor

Din cele prezentate mai sus derivă cerinţele de bază

varietatea conţinutului activităţilor dinamice trebuie să ofere copiilor

posibilitatea unei relaxări plăcute şi active

exerciţiile relaxante să facă apel la spontanietatea şi la capacitatea de mobilitate

a micilor elevi, folosind tendinţa şi dragostea lor pentru divertisment şi pentru

distracţie

pauzele trebuie sa fie foarte atractive şi să contribuie la formarea şi

dezvoltarea deprinderilor de mişcare în corespundere cu tactul sonor.

Atingerea unui nivel înalt de învăţare se datorează în mare măsura de felul în

care elevii participă activ la activitatea respectivă. Calitatea aplicării pauzelor

dinamice este în funcţie de fiecare disciplină, de temele studiate, de

particularităţile de vîrstă ale elevilor precum şi de factorii ce dictează condiţiile

din clasă. În astfel de condiţii învăţătorul va alege acea pauză dinamică care un

efect maxim în condiţiile unui anumit contingent de elevi într-un anturaj

concret.

Plasarea puzelor dinamice în strucutra lecţiei constituie un aspect important şi

locul cel mai potrivit al plasării pauzei este la jumătatea lecţiei sau după

efectuarea anumitor sarcini ce au solicitat mai mutl efort intelectual. Însa

deseorii elevii dau semne de oboseală şi plictiseală înaintea timpului stabilit

pentru pauza dinamică şi în astfel de situaţii alegerea rămîne la dorinţa

învăţătorului.

De asemenea conţinutul şi formele şi formele de exersare variază în cadrul

lecţiei de la caz la caz poate fi organizată nu o singură pauză dinamică ci două

în fucţie de starea în care se află copiii. Lecţia trebuie să se desfăşoare în aşa fel

ca în momentul relaxării să nu se producă dezordine ci să stimuleze elevilor

efortul intelectual.

Cunoaşterea şi exersarea pauzelor dinamice asigură dezvoltarea operaţiilor

intelectuale şi chiar dacă au un caracter relaxant acestea nu pot fi organizate la

întîmplare, deoarece reuşita pauzei depinde de abilităţile deja formate la elevi

şi de metodologia folosită de învăţător. Aceste deprinderi pot fi formate la

diferite discipline aplicînd diverse metode ca: explicaţia, demostraţia, jocul,

modelarea etc. Desfăşurarea pauzei dinamice are loc după modelul prezentat de

către învăţător. Este necesar de evidenţiat ca pauzele dinamice nu prezintă

modele absolute, valabile în orice situaţie ci totul depinde de competenţa

profesionala creativă a învîţătorului. Valoarea educaţională a pauzelor dinamice

rezidă faptul că ele îi fac pe elevi să fie participanţi activi şi cointeresaţi de

propria lor relaxare,

constituie elemente de pregătire pentru învăţarea declamării şi scrierii,

sunt legate de capacitatea de exprimare a elevilor, de nivelul auzului fonematic,

de posibilităţile de mînuire a instrumentelor de scris, de coordonarea mişcărilor

mîinii în vederea trasării unor linii, contururi,dezvoltă articularea şi pronunţarea

cu claritate, exactitate, expresivitate şi siguranţă a sunetelor, a grupurilor de

sunete şi a cuvintelor cu dificultăţi în rostire, creează simboluri accesibile,

semne atribuite obiectelor etc. În organizarea activităţii instructiv-educative este

necesar să se ţină cont de un anumit raport între activităţile de învăţare şi

activităţile de relaxare. Acest lucru are ca scop stimularea spontanietăţii

copilului şi orientarea lui sistematică spre activităţi serioase, de asemenea şi

dirijarea procesului de învăţare şi a dezvoltării psihofizice a copiilor .

Deci îmbinarea activităţii de învăţare şi relaxare se poate organiza în mod

diferit de la o disciplină la alta, în funcţie de nivelul clasei , de gradul lor de

oboseală etc.

Spre exemplu la matematică am putea folosi pauze dinamice ce conţin

numărarea cifrelor

Unu, doi

Tata ară în zăvoi

Trei, patru

Arătura-i gata

Cinci, şase

Seamănă sămînţă-alaeasă

Şase, şapte

Grîul de acum s- a copt

Nouă, zece

Tata cu combina trece

Dintr-o zare-n altă zare

S-avem pîine în hambare

La rostirea numerelor elevii merg pe loc.Imită aratul-țin corpul drept și fac mișcări

cu mîinile,imită semănatul inclină putin corpul si cu o mînă presară sămînță,imită

creșterea grîului ridică incet mîinile în sus.

Astfel elevii în timpul pauzei dinamice nu doar se vor relaxa, dar sub formă de joc

vor recapitula numararea în lanţ a numerelor naturale. După acest exerciţiu de

relaxare copiii îşi vor menţine interesul un timp mai indelungat asupra

activităţilor de învăţare. Prin aceste exerciţii elevii sunt antrenaţi treptat în

realizarea sarcinilor intelctuale complexe.

Aşa fel de pauze dinamice pot fi realizate şi în cadrul orelor de limbă si literatură

română, însă scopul acestui exerciţiu fiind rostirea corectă a cuvintelor, a

sunetelor , a grupurilor de sunete etc.

Pauza simulatăBoc-boc-boc

Ploaia în umbrelă bate:-Pot să intru?-Nu se poate.Boc-boc-boc

Ploaia în asfalt tot bate:-Pot să intru?-Nu se poate.Boc-boc-boc

Ploaia în cîmpie bate:-Pot să intru ?-Da! Se poate!

Elevii stau în picioare lîngă bănci și la rosirea versului bat cu degetele în

masă, imitînd răpăitul ploii. În continuare bat cu picioarele în podea și imită

răpăitul ploii pe asfalt. Apoi bat încet cu degetele pe bancă, imitînd ploaia în

cîmpie și la rostirea cuvintelor Da! Se poate!, se așează încet în bănci.

Reflecție personala: După părerea mea pauzele dinamice au o importanță

deosebită în activitatea de învățare, deoarece acestea sunt un mijloc de

relaxare pentru copii și chiar o cale de lărgire a orizotului de cunoștințe. Cu

ajutorul pauzelor dinamice se mărește interesul la copii pentru lecție și se

menține antenția voluntară pe parcursul întregii activități educaționale.

De aici rezultă că este necesar ca la fiecare lecție să se realizeze cîte o pauză

dinamică pentru a nu-l obosi pe elev ci din contra ai capta interes pentru

celelalte lecții.

Iar atunci cînd selectăm o pauză dinamică este necesar să ținem ca cont de

faptul că pauzele dinamice trebuie să fie cit mai ușoare și pe înțelesul

copiilor. Atunci cînd se va ține cont de toate acestea pauza dinamică va

atinge obiectivul propus.

Bibliografie: Granaci,L.,Pauze dinamice: ghid pentru cadrele

didactice, Editura Epigraf 2004

MINISTERUL EDUCAȚIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA PEDAGOGICĂ DE STAT

“ION CREANGĂ” DIN CHIȘINĂU

FACULTATEA de PEDAGOGIE

Tema: ,, Pauza dinmică ,,

Disciplina: Didactica Învățămîntului

Primar

Coordonator: Gordea Liliana

A elaborat: Rotaru Glădis grupa 205 PÎP/PP