S C – I N F O R M N E T – S R LC L U J N A P O C A

PLAN DE AMENAJARE A TERITORIULUI ZONALMĂRGINIMEA SIBIULUI

STUDIU DE FUNDAMENTAREPOTENŢIALUL DE PIAŢĂ AL AGRICULTURII

(NIVELUL DE DEZVOLTARE PROPUS)

BENEFICIAR : ASOCIAŢIA „REUNIUNEA MĂRGINENILOR”PROIECTANT : SC – INFORMNET – SRL CLUJ - NAPOCASIMBOL : S – 02 – 2008 FAZA: PLAN DE AMENAJARE A TERITORIULUIDATA : APRILIE 2009

F O A I A D E S E M N Ă T U R I

SC- INFORMNET – SRL CLUJ - NAPOCAADMINISTRAROR : INF. DRAGOŞ CRIŞAN ___________ PROIECTANT DE SPECIALITATE : ING. OVIDIU CRIŞAN ___________

- 2 0 0 9 –

C U P R I N S U L D O C U M E N T A Ţ I E I

1. Foaia de semnături

2. Cuprinsul documentaţiei

3. Memoriu tehnic de specialitate

4. Breviar de calcul „Nivelul de asigurare din surse locale a valorificării potenţialului turistic al Munţilor Cibinului”

5. Propuneri pentru aprovizionarea bazelor turistice

MEMORIU TEHNIC DE SPECIALITATE

1. GENERALITAŢI "Planul de Amenajare a Teritoriului zonal ărginimea Sibiului” are scopul de a defini posibilităţile de valorificare turistică al arealului delimitat de Munţii Cibinului în vederea asigurării unei dezvoltări durabilă a aşezărilor umane existente în zonă . Acceptând că dezideratul principal al unei dezvoltari durabile pentru orice aşezare umana (indiferent de dimensiuni) este acela de a creea condiţiile în care există atracţie pentru stabilitatea populaţiei,soluţiile propuse pentru dezvoltarea durabilă trebuie să asigure: a).Valorificarea în interesul comunităţii amplasate în perimetrul Munţilor Cibinului a potenţialului economic dat de arealul geografic existent ; b).Asigurarea resurselor financiare pentru realizarea funcţiunilor de bază a societaţii: educaţională,socială, sanitară,culturală,etc ; c).Conservarea şi păstrarea cadrului natural inclusiv eliminarea factorilor de poluare majori. Desigur suportul material rezidă în valorificarea potenţialului economic existent în perimetrul studiat,însa pentru a asigura resursele financiare necesare realizării funcţiunilor administrative ale localităţilor din zonă ,se impune realizarea acelei structuri economice care,prin sistemul de impozite,să asigure resursele financiare necesare funcţionarii administraţiilor locale. Pe baza premizelor prezentate s-a elaborat "Studiu de fundamentare pentru valorificarea potenţialului economic al Munţilor Cibinului”. 2. BAZA DE DATE UTILIZATA La elaborarea "Studiului de fundamentare" s-a utilizat urmatoarea bază de date: a).Date statistice privind: potenţialul economic existent, productivităţile medii realizate în jud. Sibiu, comsumul necesar pentru populaţie şi animale; b).Strategiile de dezvoltare prevazute prin “P.A.T.J. judeţul Sibiu"; c). Interesul comunităţii ; d). Breviarul de calcul nr. 1 “Potenţialul economic al zonei delimitate de Mărginimea Sibiului” – elaborate la nivelul etapei – I-a de elaborare a studiului. 3. CONŢINUTUL DOCUMENTAŢIEI "Studiul de fundamentare pentru valorificarea potenţialului economic al Munţilor Cibinului" conţine următoarele: a). Determinarea necesarului de produse alimentare pentru asigurarea consumului turistic ; b).Determinarea potenţialului economic al arealului geographic delimitat de Munţii Cibinului ; c).Propunerile pentru dezvoltarea durabila a localităţilor din perimetrul Munţilor Cibinului , având ca suport valorificarea potenţialului turistic .

INTOCMIT ING. OVIDIU CRISAN

BREVIAR DE CALCULNIVELUL DE ASIGURARE DIN SURSE LOCALE A VALORIFICĂRII

POTENŢIALULUI TURISTIC AL MUNŢILOR CIBINULUI

1. BAZA DE DATEPentru elaborarea breviarului de calcul “Nivelul de asigurare din surse locale a valorificării potenţialului turistic al Munţilor Cibinului” s-a folosit următoarea bază de date :1.1. CEREREA DE PRODUSE ALIMENTARE ÎN INDUSTRIA TURISMULUIPunerea în valoare a potenţialului turistic al zonei , exprimat prin numărul de

turişti, reprezintă (din punctual de vedere al potenţialului economic) cererea de produse alimentare realizate pe plan local , care aplicând ciclul economic “aprovizionare – producţie - desfacere” pot fi valorificate în industria turismului. Ciclul economic “aprovizionare – producţie – desfacere” aplicat la arealul Munţilor Cibinului în sensul aplicării conceptului de “structură complect integrată” se defineşte astfel : În noţinea de “aprovizionare” sunt incluse materiile prime (lapte , carne , fructe , ciuperci , plante medicinale) care pot fi produse în arealul Munţilor Cibinului; Noţiunea de “producţie” include prelucrare în produse finite (pe plan local) a materiilor prime realizate în zonă (lapte , carne , fructe , ciuperci , plante medicinale) ; Prin noţiunea de “desfacere” se înţelege utilizarea produselor finite realizate pe plan local în industria turismului (produse de carmangerie ; produse lactate ; gemuri. şi compoturi din fructe , conserve din ciuperci , etc). Cererea de produse alimentare necesară pentru potenţialul turistic al Munţilor Cibinului este prezentată în “Tabelul nr. 1” Tabelul nr. 1

NrCrt

Explicaţia U.M. Total Din careCisnădie Miercurea

SibiuluiRăşinari Sălişte Tălmaciu

1 2 3 4 5 6 7 8 91 Număr de turişti

din care :loc / noap

4025 - - 1300 2125 600

1.1 Păltiniş 1000 - - 1000 -- -1.2 Crinţ 500 - - - 500 -1.3 Lunca Largă 400 - - - - 4001.4 Şanta 200 - - 200 - -1.5 Ştefleşti 1200 - - - 1200 -1.6 Gura Râului 100 - - - 100 -1.7 Jina 50 - - - 50 -1.8 Lotrioara 150 - - - - 1501.9 Poiana Soarelui 150 - - - 150 -1.10 Răşinari 100 - - 100 - -1.11 Rod 50 - - - 50 -1.12 Sadu 50 - - - - 501.13 Vale - Sibiel 75 - - - 75 -

2 Consumul mediu anual de produse agricole pe turist2.1 Grăsimi kg /

tur.7,2 - - 7,2 7,2 7,2

2.2 Carne 89,01 - - 89,01 89,01 89,012.3 Zahăr 29,8 - - 29,8 29,8 29,82.4 Cereale 192,7 - - 192,7 192,7 192,72.5 Legume 138,5 - - 138,5 138,5 138,52.6 Fructe 60,6 - - 60,6 60,6 60,62.7 Lactate l/tur 231,2 - - 231.2 231.2 231.22.8 Ouă buc/ 238,8 - - 238,8 238,8 238,8

tur1 2 3 4 5 6 7 8 93 Total cerere anuală de produse agricole în sectorul turistic

2.1 Grăsimi kg 28980 - - 9360 15300 43202.2 Carne kg 358265 - - 115713 189146 534062.3 Zahăr kg 119945 - - 38740 63325 178802.4 Cereale kg 775618 - - 250510 409488 1156202.5 Legume kg 557463 - - 180050 294313 831002.6 Fructe kg 243915 - - 78780 128775 363602.7 Lactate hl 9306 - - 3006 4913 13872.8 Ouă 1000

buc961,17 - - 310,44 507,45 143,28

1.2. DISPONIBILUL DE PRODUSE AGRICOLE DESTINAT PIEŢII EXISTENT ÎN AREALUL GEOGRAFIC AL MUNŢILOR CIBINULUI

Disponibilul de produse agicole destinate pieţei , posibil a fi valorificate din fondul funciar existent în arealul geografic delimitat de Munţii Cibinului se determină în următoarele variante :

a). Varianta – I – Disponibilul de produse agricole destinate pieţei determinat la nivelul utilizării fondului funciar în totalitate cu productivităţile medii realizate în prezent la nivelul judeţului Sibiu . Datele sunt preluate din breviarul de calcul “Potenţialul economic al zonei delimitate de Mărginimea Sibiului” prezentat în Studiul de Fundamentare “Potenţialul economic (nivelul actual al dezvoltării) elaborate în etapa – I –a ;

b). Varianta – II - Disponibilul de produse agricole destinate pieţei determinat la nivelul utilizării fondului funciar în totalitate în condiţiile creşterii productivităţilor actuale care permit creşterea fondului de produse agricole destinate pieţii cu 30 %.

Disponibilul de produse destinat pieţei , în ambele variante , este prezentat în “Tabelul nr.2” Tabelul nr. 2

Comuna Producţia agricolă destinată pieţiiCarne Grăsimi Lapte Ouă Cereale Legume Cartofi Fructe

t t 1000 hl 1000 buc t T t t1 2 3 4 5 6 7 8 9

VARIANTA – I – LA NIVELUL PRODUCTIVITĂŢILOR EXISTENTEBoiţa 240 48 4,625 0,775 - 76 478 373Cristian 90 23 - 0,105 1318 669 2908 426Gura Râului 100 53 - 0,207 - 149 1068 147Jina 662 - 10,502 1,812 - - - 1689Miercurea Sibiului

90 29 4,754 0,935 3660 1323 7095 1000

Orlat - - - - - - 857 39Răşinari 45 - - - - - - 1096Sadu 111 - 0,223 0,179 - 16 2820 246Sălişte 540 129 9,357 1,637 19 1005 2741 533Tălmaciu 50 18 - - - - - 48Tilişca 276 - 4,447 0,784 - - - 10TOTAL 2204 300 33,910 6,434 4997 3238 17967 5591

VARIANTA – II – CREŞTEREA FONDULUI DESTINAT PIEŢII CU 30%Boiţa 312 62 6,013 1,008 - 99 621 485Cristian 117 30 - 0,137 1713 870 3780 554Gura Râului 130 69 - 0,269 - 194 1388 191Jina 861 - 13,653 2,356 - - - 2196Miercurea Sibiului

117 38 6,180 1,216 4758 1720 9224 1300

Orlat - - - - - - 1114 51Răşinari 59 - - - - - - 1425Sadu 144 - 0,290 0,233 - 21 3666 320

Sălişte 702 168 12,164 2,126 25 1307 3563 693 1 2 3 4 5 6 7 8 9Tălmaciu 65 23 - - - - - 62Tilişca 359 - 5,781 1,019 - - - 13TOTAL 2866 390 44,081 8,364 6496 4111 23356 7290

2. NIVELUL DE ASIGURARE AL PRODUSELOR AGRICOLE DESTINATE CONSUMULUI TURISTIC

2.1. CENTRELE DE PRELUCRARE A PRODUSELOR AGRICOLEIndustria turismului necesită produse agricole prelucrate la nivel de produs finit . Acest fapt

conduce la nesesitatea de prelucrare a produselor agricole şi a oferii produse finite în sortimentele cerute de industria turismului.

Unităţile de prelucrare a produselor agricole se propune a fi amplasate în centrele depolarizare constituite în zonă , constituite din localităţile Cisnădie , Miercurea Sibiului , Sălişte şi Tălmaciu. 2.2. ZONIFICAREA PRELUCRĂRII PRODUCŢIEI AGRICOLE DESTINATE PIEŢEI PE CENTRELE DE PRELUCRARE Gruparea organizaţiilor administrativ – teritoriale pe unităţile de prelucrare amplasate în centrele de polarizare sunt prezentate în “Tabelul nr.3”. Tabelul nr. 3

Unităţile administrative -

teritoriale

Produsul U.M. Centrele de polarizareCisnădie Miercurea

SibiuluiSălişte Tălmaciu

1 2 3 4 5 6 7VARIANTA – I – LA NIVELUL PRODUCTIVITĂŢILOR EXISTENTE

Boiţa Carne t - - - 240Grăsimi t - - - 48Lapte hl - - - 4625Ouă 1000

buc- - - 0,775

Legume t - - - 76Cartofi t - - - 478Fructe t - - - 373

Cristian Carne t - - 90 -Grăsimi t - - 23 -

Ouă 1000 buc

- - 0,105 -

Cereale t - - 1318 -Legume t - - 669 -Cartofi t - - 2908 -Fructe t - - 426

Gura Râului Carne t - - 100 -Grăsimi t - - 53 -

Ouă 1000 buc

- - 0,207 -

Legume t - - 149 -Cartofi t - - 1068 -Fructe t - - 147 -

Jina Carne t - - 662 -Lapte hl - - 10502 -Ouă 100

buc- - 1,812 -

Fructe t - - 1689 -Miercurea Sibiului

Carne t - 90 - -Grăsimi t - 29 - -

Lapte hl - 4754 - -1 2 3 4 5 6 7

Miercurea Sibiului

Ouă 1000 buc

- 0,935 - -

Cereale t - 3660 - -Legume t - 1323 - -Cartofi t - 7095 - -Fructe t - 1000 - -

Orlat Cartofi t - - 857 -Fructe t - - 39 -

Răşinari Carne t - - 45 -Fructe t - - 1096

Sadu Carne t - - - 111Lapte hl - - - 223Ouă 1000

buc- - - 0,179

Legume t - - - 16Cartofi t - - - 2820Fructe t - - - 246

Sălişte Carne t - - 540 -Grăsimi t - - 129 -Lapte hl - - 9357 -Ouă 1000

buc- - 1,637 -

Cereale t - - 19 -Legume t - - 1005 -Cartofi t - - 2741 -Fructe t - - 533 -

Tălmaciu Carne t - - - 18Fructe t - - - 48

Tilişca Carne t - - 276 -Lapte hl - - 4447 -Ouă 1000

buc- - 0,784 -

Fructe t - - 10 -TOTAL CARNE t - 90 1668 369

GRĂSIMI t - 29 205 48LAPTE hl - 4754 24306 4848OUĂ 1000

buc- 0,935 4,545 0,954

CEREALE t - 3660 1337 -LEGUME t - 1323 1823 92CARTOFI t - 7095 7574 3298FRUCTE t - 1000 3940 667

VARIANTA – II – CREŞTEREA FONDULUI DESTINAT PIEŢII CU 30%Boiţa Carne t - - - 312

Grăsimi t - - - 62Lapte hl - - - 6013Ouă 1000

buc- - - 1,008

Legume t - - - 99Cartofi t - - - 621Fructe t - - - 485

1 2 3 4 5 6 7Cristian Carne t - - 117 -

Grăsimi t - - 30 -Ouă 1000

buc- - 0,137 -

Cereale t - - 1713 -Legume t - - 870 -Cartofi t - - 3780 -Fructe t - - 554 -

Gura Râului Carne t - - 130 -Grăsimi t - - 69 -

Ouă 1000 buc

- - 0,269 -

Legume t - - 194 -Cartofi t - - 1388 -Fructe t - - 191

Jina Carne t - - 861 -Lapte hl - - 13653 -Ouă 100

buc- - 2,356 -

Fructe t - - 2196 -Miercurea Sibiului

Carne t - 117 - -Grăsimi t - 38 - -Lapte hl - 6180 - -Ouă 1000

buc- 1,216 - -

Cereale t - 4758 - -Legume t - 1720 - -Cartofi t - 9224 - -Fructe t - 1300 - -

Orlat Cartofi t - - 1114 -Fructe t - - 51 -

Răşinari Carne t - - 59 -Fructe t - - 1425 -

Sadu Carne t - - - 144Lapte hl - - - 290Ouă 1000

buc- - - 0,233

Legume t - - - 21Cartofi t - - - 3666Fructe t - - - 320

Sălişte Carne t - - 702 -Grăsimi t - - 168 -Lapte hl - - 12164 -Ouă 1000

buc- - 2,126 -

Cereale t - - 25 -Legume t - - 1307 -Cartofi t - - 3563 -Fructe t - - 693 -

Tălmaciu Carne t - - - 65Grăsimi t - - - 23

Fructe t - - - 621 2 3 4 5 6 7

Tilişca Carne t - - 359 -Lapte hl - - 5781 -Ouă 1000

buc- - 1,019 -

Fructe t - - 13 -TOTAL CARNE t - 117 2228 521

GRĂSIMI t - 38 267 85LAPTE hl - 6180 31598 6303OUĂ 1000

buc- 1,216 5,907 1,241

CEREALE t - 4758 1738 -LEGUME t - 1720 2371 120CARTOFI t - 9224 9845 4287FRUCTE t - 1300 5123 867

2.3. NIVELUL DE ASIGURARE A CERERII DE PRODUSE AGRICOLE DE CĂTRE INDUSTRIA TURISMULUI Raportul dintre cererea de produse agricole de către industria turismului şi oferta de produse agricole posibilă la nivelul fondului funciar din arealul geographic al Munţilor Cibinului este prezentat în “tabelul nr. 4”. Tabelul nr. 4

NrCrt

Explicaţia U.M Cererea Ofeta Din careMiercurea Sibiului

Răşinari Sălişte Tălmaciu

1 2 3 4 5 6 7 7 8 9VARIANTA – I – LA NIVELUL PRODUCTIVITĂŢILOR EXISTENTE

1 Grăsimi kg 28980 282000 29000 205000 480002 Carne kg 358265 2127000 90000 1668000 3690003 Zahăr kg 119945 - - - - -4 Cereale kg 775618 4997000 3660000 1337000 -5 Legume kg 557463 3238000 1323000 1823000 920006 Fructe kg 243915 5607000 1000000 3940000 6670007 Lactate hl 9306 33908 4754 24306 48488 Ouă 1000

buc961,17 6,434 0,935 4,545 0,954

VARIANTA – II – CREŞTEREA FONDULUI DESTINAT PIEŢII CU 30%1 Grăsimi kg 28980 390000 38000 267000 85000 2 Carne kg 358265 2866000 117000 2228000 5210003 Zahăr kg 119945 - - - - -4 Cereale kg 775618 6496000 4758000 1738000 -5 Legume kg 557463 4211000 1720000 2371000 1200006 Fructe kg 243915 7290000 1300000 5123000 8670007 Lactate hl 9306 44081 6180 31598 63038 Ouă 1000

buc961,17 8,364 1,216 5,907 1,241

Se constată că cu excepţia sortimentelor de zahăr şi ouă la toate sortimentele cererea de produse agricole ale industriei turismului este acoperită din producţoia locală.

ÎNTOCMIT ING. OVIDIU CRIŞAN

PROPUNERI PENTRU APROVIZIONAREA BAZELOR TURISTICE

Arealul delimitat de Munţii Cibinului , privit prin prisma dezvotării durabile , se defineşte , în primul rând , prin oferta turistică a locului (pretabilă pentru promovarea unor forme de turism variabile şi adaptate funcţie de anotimp) şi se complectează cu potenţialul economic al aceluiaş areal. Valorificarea potenţialului turistic corelat cu valorificarea potenţialului economic , conduce la o simbioză favorabilă ambelor domenii , având rezultatul final în dezvoltarea durabilă a zonei. Analiza potenţialului agricol al zonei , elaborată corelat cu valorificarea potenţialului turistic , are menirea de a argumenta propunerile pentru corelarea strategiile de dezvoltare durabilă prin corelarea celor două domenii. 1. POTENŢIALUL ECONOMIC AL ACTIVITĂŢII TURISTICE Fondul turistic al Munţilor Cibinului (natural şi antropic) , pus în valoarea pentru a fi atractiv unor categorii largi de turişti şi alegând acele oferte turistice care să permită desfăşurarea activităţilor turistice pe întreaga durată a anului calendaristic , reprezintă un potenţial economic real care conduce la dezvoltarea durabilă a aşezărilor umane din zonă. Industria turismului , fiind o activitate socială , funcţionează într-o structură sistemică deschisă în care intră în relaţii de colaborare cu elemente exterioare sistemului. Relaţiile de colaborare cu mediul exterior apar atât în direcţia „ofertei turistice” (în primul rând prin promovarea produsului) , cât şi în direcţia satisfacerii unei game largi a dorinelor turiştilor (aprovizionare , servicii , transport , etc). Pentru localităţile din zonă , din punctul de vedere economic , valorificraea potrnţialului turistic reprezintă elementul final al dezvoltării durabile , turismul fiind activitatea economică care atrage dezvoltarea agriculturii şi zootehniei şi dezvoltarea micii industri prelucrătoare a produselor finite cerute de industria turismului. 2. POTENŢIALUL ECONOMIC AL AGRICULTURII Structura arealului agricol şi silvic existent în perimetrul Munţilor Cibinului ,utilizat eficient , asigură atât necesităţile de consum ale populaţiei şi gospodăriilor cât şi un surplus de produse posibil de valorificat pe piaţă . Relaţia valorificarea potenţialului turistic al zonei corelat cu valorificarea potenţialului agricol şi silvic conduce la realizarea unui circuit de piaţă închis în care surplusul de produse agricole al cospodăriilor au asigurată o desfacere sigură în industria turistică. Strategia propusă pentru dezvotarea sectorului agricol din perimetrul analizat are ca direcţii de dezvoltare următoarele : a). Axarea activităţii pe dezvoltarea sectorului zootehnic , soluţie în care producţia agricolă vegetală are menirea în principal de a asigura necesarul pentru consumul animalier şi pentru consumul propriu al gospodăriei ; b). Constituirea la nivelul centrelor de polarizare a micii industrii pentru prelucrarea produselor din carne , legume , lapte , cereale şi fructe , astfel încât pe piaţă să se desfacă numai produse prelucrate ; c). Dezvoltarea unor activităţi economice de valorificare a plantelor medicinale ; d). Dezvoltarea şi la nivelul localităţilor a agroturismului şi a pensiunilor turistice care să asigurea cerere pentru o parte din produsele agricole prelucrate. ÎNTOCMIT Ing. OVIDIU CRIŞAN